1.

Difuziunea gazeor prin membrane alveolo- capilara:

a) Asigura cresterea PO2 de la 40mmHg in vena pulmonara, la 100 mmHg in artera pulmonara
b) Asigura scaderea PCO2 de la 47 mmHg in artera pulmonara, la 40 mmHg in vena pulmonara
c) Asigura procesul de hematoza
d) Este crescuta daca grosimea membrane alveolo-capilare este crescuta
e) Este mai redusa pentru CO2 deoarece gradientul de presiune pentru CO 2 este de

2. Curba de disociere a oxihemoglobinei este carcaterizata prin:

a) La valori mari ale PO2 saturatie in O2 a hemoglobinei este scazuta

b) Este deplasata a dreapta in tesuturile active
c) Cresterea PCO2determina cresterea afinitatii hemoglobinei pentru O 2
d) Cresterea concentratiei ionilor de hydrogen determina scaderea finitatii hemoglobinei
e) Cresterea cantitatii de 2,3-DPG determina deplasarea la stanga a curbei

3. Centrii respiratori bulbari:

a) Nu au activitatea automata, fiind stimulate doar prin mecanisme nervoase sau umorale
b) Stimularea neuronilor expiratory se face doar in expirul fortat
c) Stimularea vagului determina stimularea neuronilor inspiratory
d) Distrugerea centrilor respiratori bulbari este compatibila cu viata, deoarce nu sunt centri vitali

4. * Care din urmatorii parametrii scade cand fractia de esectie creste:

a) Debitul cardiac (DC)

b) Frecventa cardiaca(FC)
c) Volumul sistolic (VS)
d) Voumul end0diastolic ventricular (VEDV)
e) Volumul end-sistolic ventricular(VESV)

5. Urmatoarele afirmatii despre mecanismu Frank-Starling sunt adevarate:

a) Daca Ii, creste de la 1,8 um la 2,2 um, cuplajul actina-miozina creste, pana cand are loc cuplajul
maxim, ceea ce duce la cresterea progresiva a tensiunii active
b) Reprezinta rezerva diastolica d crestere a debitulyui cardiac
c) Daca li, creste peste 2,4 um, cuplajul actina-miozina creste, ceea ce duce la cresterea teniunii
active
d) Este asigurat prin scaderea intoarcerii venoase, care reduce presarcina
e) Este asigurat de creterea tensiunii arteriale, care creste postsarcina

6. *Pe curba presiune/volum ventricular stang, faza de ejectie se produce intre urmatoarele puncte:

a) A-B
b) B-C
c) C-D
d) D-A
e) Nu este evidentiata
7. Perioada de ejectie a ventricuui stang:

a) Coincinde cu contractia izovolumetrica(CIV)

b) Coincide cu unde P de pe ECG
c) Are loc intre deschiderea si inchiderea valvei aortice
d) Asigura ejectia a 70% din volumul sistolic
e) Este mai lunga decat ejectia ventriculului stang

8. In timpul diastolei ventricuare, la nivelul ventricului stang se petrect urmatoarele fenomene:

a) Ejectia rapida
b) Umplerea rapida
c) Sistola atriala
d) Relaxarea izovolumetrica
e) Contracia izovolumetrica

9. Stimularea vagala a inimii are ca efecte principare:

a) Scaderea contractilitatii cardice

b) Cresterea FC
c) Scaderea FC
d) Scaderea debitului cardiac
e) Stimularea NSA

10. * La un tanar atlet bine antrenat, in timpul efortului fizic, debitul cardiact ceste initial prin:

a) Prin crestrea postsarcinii

b) Prin crestrea intoarcerii venoase (presarcina)
c) Mobilitatea rezervei sistolice
d) Prin cresterea frecventei cardiace
e) Creste prin cresterea presiunii la nivelul aortei

11. Efectul gravitatiei asupra circulatiei sanguine in pozitie ortostatica este:

a) Defavorabil pentru circulatia arteriala in membrele inferioare

b) Defavorabi pentru circulatia arteriala cerebraa
c) Defavorabil pentru ciculatia venoasa in membree inferioare
d) Defavorabil pentru circulatia venoasa cerebrala
e) Compensat de prezenra sistemului valvular `` in cuib de randunica`` in venele membrelor
inferioare

12. Circulatia coronariana are urmatoarele caracteristici:

a) Fluxul in artera coronara stanga este mai mare in sistola decat in diastola
b) Fluxul in artera coronara stanga este mai mare in diastola decat in sistola
c) Autoregarea metabolica se datoreaza acumularii de adenozina in celulele miocardice in lipsa O 2
d) Activarea simpaticului are efect vasodilatator direct, prin actiune pe receptorii alfa-adrenergici
e) Activarea simpaticului are efect vasodilatator indirect, prin actiune pe receptorii beta-
adrenergici
13. Faza a 3 a potentialului de actiune:

a) Permite intrarea Ca++ prin canale voltaj-dependente

b) Permite iesirea K+ prin canale voltaj-dependente
c) Permite intrarea K+ pein canale voltaj-dependente
d) Este caracteristica pentru ceulele pacemaker
e) Este caracteristica pentru celulele miocardice de lucru

14. Fibre cardiace cu raspuns rapid:

a) Nu au un potential de repaus constant, doar un potentia diastolic maxim

b) Sunt reprezentate de fibree contractile atriale si ventriculare
c) Sunt reprezentate de celulele NAV
d) Prezinta o depolarizare foarte rapida prin influx de Na+ pana la +20 - +30 mV
e) Prezinta o repolarizare rapida finala cu 2 curenti de K+

15. In celulele miocardice de lucru, faza ``l`` a potentialului de actiune:

a) Eprezinta faza de repolarizare rapida initiala

b) Reprezinta faza de depolarizare
c) Este redusa ca durat de blocante ale canalelor de calciu
d) Este faza in care apre eflux de K+ treznzitoriu prin canale lto
e) Prezinta overshoot

16. Perioada refractara absoluta in fibra cardiaca contractila:

a) Corespunde ultimei ½ a fazei de repolarizaere rapida finala

b) Corespunde cu fazele 0,1,2 si prima ½ a fazei 3
c) Este o perioada in care celulele sunt total inexcitabile
d) Este o perioada cu vulnerabilitate crescuta ce poate genera aritmii severe
e) Este o perioada in care celulele sunt hipoexcitabile

17. Inotropismul este proprietatea fibreor miocardice de lucru care poate fi modificata astfel:

a) Catecolaminele cresc influxul de Ca ++i au efect inotro pozitiv

b) Acetilcolina are efect inotrop negativ
c) Beta-blocantele au efect inotrop pozitiv
d) Beta-blocantee au efect inotrop negativ
e) Blocante de canale de Ca++ au efect inotrop pozitiv
18. Excitabiitatea in fibra cardiaca contractiala se modifica in functie de fazele potentialului de actiune,
astfle:

a) Celulele sunt mormoexcitabile in faza 4

b) Perioada refractara efectiva incepe cu faza o si tine pana la jumatatea fazei 3
c) In perioada refractara efec tiva fibra este inexcitabila, nu raspunde nici la stimui foarte puternici
d) In perioada refractara relativa celulee raspund la stimui chiar de intensitatea foarte mica
e) Perioada supranormala corespunde fazei 2, de platou

19. Depolarizarea lenta diastolica(DLD)

a) Este specificva fibrelor miocardice cu raspuns lent

b) Determina modificarea potentialului transmembranar de la - 90 mV la +30 mV
c) Asigura baza automatismului cardiac
d) Se produce si datorita unui influx lent de Ca ++ prin canale de Ca++ tip –T (transient)
e) Se produce si datorita unui influx lent de Ca ++ prin canale de Ca++ tip- L(long-lasting)

20.Celulele pacemaker:

a) Prezinta un potential membranar de repaus de -90 mV

b) Prezinta frecventa mai scazuta de descarcare daca sunt hiperpolarizate
c) De la nivelul nodului sino-atrial (NSA) prezinta cea mai crescuta frecventa intrinseca
d) Raspund la actiunea adrenalinei prin cresterea frecventei de descarcare
e) Prezinta o faza de overshoot a potentialului de actiune de pana la +20, +30 mV

21. Nodul atrio-ventricuar (NAV) :

a) Prezinta un potential de repaus incontant, la fel ca fibrele miocardice atriale de lucru

b) Preia functia de pacemaker al inimii in conditii patologice cand NSA este distrus
c) Prezinta o panta DLD (faza 4) mai lenta ca a NSA
d) Prezinta o frecventa de descarcare de 60-80 b/min
e) Prezinta o intarziere fiziologica a conducerii excitatiei la ventriculi (= 0,12 sec)

22. Debitul cardiac este crescut prin

a) Cresterea postsarcinii
b) Cresterrea presarcinii
c) Efectul vagului asupra inimii
d) Actiunea bocanteor canalelor de calciu
e) Descarcarea de catecolamine din medulosuprarenala
23. care dintre afirmatiile de mai jos carcaterizeaza circulatia coronariana?

a) Extractia de oxigen este maxima in conditii bazale

b) Fluxul in coronara stanga este mai mare in sistola decat in diastola
c) Fluxul in coronara stanga este mai mare in diastola decat in sistola
d) Rezistenta vaselor coronariene este controlata exclusiv prin autoreglare
e) Rezistenta vaselor coronariene este controlata exclusiv prin mecanisme nervoase

24. Intervatia parasimpatica a inimii:

a) Este realizata de catre nervii bagi

b) Inerveaza sistemul noda precut si toata musculatura de lucru atriala si ventriculara
c) Prin stimuarea prelungita induce stop cardiac urmat de fenomenu de scapare vagaa
d) Activarea sa determina cresterea consumului de oxigen ai miocardului
e) Scade debitul cardiac prin fecet cronotrop negativ

25. Stimularea nervilor cardiaci induce:

a) Alungirea pantei de depolarizare lenta diastolica, cu scaderea frecventei cardiace

b) Cresyerea influxului de Ca++ in fibra miocardica contractila, cu efect inotrop pozitiv
c) Cresterea fractiei de ejectie
d) Scurtarea diastolei
e) Scaderea consumului de oxigen al miocardului

26. Stimularea mecanoreceptorilor atriali prin crestrea volemiei va avea drept efect:

a) Scaderea frecvetei cariace

b) Inhibarea secretiei de ADH
c) Stimularea secretiei de ADH
d) Inhibarea secretei de ANP( peptid atrial natriuretic)
e) Stimularea secretiei de ANP (peptid atrial natriuretic)

27. Arterele mari:

a) Au peretele vascular cu elesticitatea cea mai mare

b) Reprezinta un de rezervor de sange la presiune joasa
c) Reprezinta un rezervor de sange la presiunea inata
d) Au rol de conducte de transpor a sangelui de la tesuturi spre inima
e) Au perete vascular puternic, cu cele mai multe fibre musculare netede

28. Intr-un vas de sange cu pertele vascular slabit, unde apare o dilatatie local cu cresterea diametrului
(anevrism)

a) Viteza sangelui scade deoarece variaza direct proportional cu suprafata de sectiune

b) Viteza sangelui creste deoarece variaza invers proportional cu suparafata de sectiune
c) Creste forta de apasare pe perete cauzata de presiuna hidrostatica (potentiala)
d) Scade forta de apasare pe perte cauzat de presiunea hidrostatica (potential)
e) Apare tendinta de dilatare progresiva a vasului pana la rupere acestuia
29. * daca raza unei arteriole se dubleza (creste de 2 ori), fuxul prin aceasta este crescut de:

a) 2 ori
b) 4 ori
c) 8 ori
d) 12 ori
e) 16 ori

30. Efectul graviatieie asupra circulatiei sanguine la un tanar care sta in pozitia ortostatica este:

a) Defavorabil pentri circuatia arteriala in membrele inferioare

b) Defavorabil pentru circulatia arteriala cerebrala
c) Defavorabil pentru circulatia venoasa in membrele inferioare
d) Defavorabil pentru circulatia venoasa cerebrala
e) Compensat de prezenta sistemului valvular ``in cuib de randunica~ in venele membrelor
inferioare

31. Intoarcerea venoasa este favorizata de:

a) Actiunea gravitatiei pe circulatiana venoasa in zona cefalica

b) Scaderea tanosului venos
c) Pompa musculara
d) Pompa cardiaca (ejectia ventriculului stang)
e) Pompa capilara

31. * Stiumarea baroreceptorilor din sinusul caridian si crosa aortei determina:

a) Cresterea frecventei cariace

b) Reflex depresor
c) Reflex presor
d) Vasoconstrictie generaizata
e) Hipertensiune arteriala

32. Asupra unui pacient se efectueaza o manevra de compresiune a globilor oculari. Aceasta manevra:

a) Poate oprie tahivardie paroxistica supraventriculara

b) Produce un reflex presor cardio-vascular
c) Induce stimularea nervior simpatici cardiaci
d) Determina eiberarea de catecolamine din medulosuprarenala
e) Produce scaderea frecvetei cardiace

33. In timpul antrenamentului a un sportiv de performanta apar urmatoarele modificari:

a) Creste necesarul de O2 in muschii scheletici

b) Svade intoarcerea venoasa, scade debitul cardiac si tensiunea arteriala
c) Creste sinteza de cataboliti adenozina, ac.lactic (H +), K+ care produc vasodilatatie muculara
d) Este inhibat sistemu nervos vegetativ simpatic
e) Este stimulat sistemul vegetativ simpatic, care produce si mobilizarea sangelui de depozit
34. Consumul in execes de alimente sarate induce hipervolemie, iar mecanismee reglatore
compensatorii vor fi:

a) Cresterea secretiei de ANP (peptid atrial naturetic)

b) Stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
c) Cresterea diurezei si a natriurezei
d) Inhibatia sistemuui renina0angiostensina-aldosteron
e) Vasoconstrictie la niveul vaselor de rezistenta si capacitanta

35. Catecolaminele induc urmatoarele efecte asupra aparatului cardiovascular:

a) Efect vasoconstrictor prin actiunea adrenalinei pe receptori beta2-adrenergici

b) Efect vasoconstrictor prin actiunea adrenalinei pe receptori afla-adrenergici
c) Efect vasodilatator prin actiunea adrenalinei pe receptori beta2-adrenergici
d) Efect vasodiatataor prin actiunea adrenalinei pe receptori alfa-adrenergici
e) Efect cronotrop pozitiv prin actiunea aupra receptorilor beta2- adrenergici

36. Sistemul renina-angiotensina-aldosteron determina la nivelul aparatului cardiovascular:

a) Cresterea tensiunii arteriale

b) Cresterea secretiei de ADH
c) Cresterea volemiei prin efectul aldosteronului
d) Cresterea eliminarii de sodiu si apa a nivel renal
e) Compensarea modificarilor date de scaderea volemiei ( dupa o hemoragie)

37. Stimularea reflucului presor cardiac apare ca urmare a:

a) Cresterii TA, cu actiune pe baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei

b) Scaderii TA, cu actiune pe baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei
c) Compresiunii sinusului carotidian
d) Cresterii PCO2 cu acttiune pe chemoreceptorii din sinusu carotidian si crosa aortei
e) Emotiilor placute

38. Colabarea alveoleor in expir este impideicata de:

a) Prezenta surfactantului pe suprafat interna a alveolelor

b) Prezenta unui strat de mucus seros pe suprafata interna a alveolelor
c) Fibree elsatice din parenchimul pumonar
d) Clearance-ul muco-ciliar
e) Macrofagele din structura peretelui aveolar

39. Potentialul de actiune la fibrele miocardice contractile se carcarcterizeaza prin

a) Cea mai rapida panta de depolarizare enta diastolica (faza 4)

b) Influx rapid de Na+ in faza de depolarizare (faza 0)
c) Un potential de repaus constant de aproximativ -60mV
d) Un potenital parg de aproximativ -50 mV
e) Eflux de Ca+ in faza de platou
40. Asociati evenimetele care corespund fazei 4 a potentialului de actiune in fibrele miocardice de lucru:

a) Faza potenialului de actiune in care ........ pentru K+ este maxima

b) Faza PA pe care actioneaza digitalele
c) Faza in care PA transmembranar este ce mai aproape de potentialul de echilibru pentru K+
d) Faza in care PA transmembranar este ce mai aproape de potentialul de echilibru pentru Na+
e) Faza PA corespunde ........

42. * Care din urmatoarele fenomene se produce printr-un influx rapid de Na+:

a) Panta ascendenta a potentialului de actiune in celulele pacemaker din NSA

b) Panta ascendenta PA (faza 0) in fibrele miocardice ventriculare de lucru
c) Platoul PA (faza 2) in fibrele miocardice ventriculare de lucru
d) Repolarizarea fibrelor miocardice ventriculare de lucru
e) Repolarizarea celulelor pacemaker ale NSA

43. In faza 4 a PA in celuele pacemaker din NSA si NAV :

a) Potentialul de repaus se modifica lent, datorita influxului lent Na+ si Ca2+

b) Fibra este inexcitabila datorita inactivarii canalelor rapide de Na+
c) Fibra este hiperexcitabila datorita actiunii pompei Na+/K+
d) Potentiaul membranar se modifica de la -60 la -40 mV
e) Raspunsul apare numai la stimuli puternici si este repetitiv

44. *Perioada reflactara efectiva in fibrele cardiace cu raspuns rapid:

a) Asigura contractia de tip tetanie

b) Apare raspuns chiar la stimuli sub prag
c) Corespunde perioadei de la incepere fazei 0 pana la jumatatea fazei 4 a repolarizarii
d) Poate apare raspuns, dar numai la stimuli foarte puternici
e) Deoarece este lunga, asigura functia de pacemaker latent in fibrele cardiace cu raspuns rapid

45. Pentru a putea genera stimuli, celulele pacemaker din NSA si NAV au urmatoarele caracteristici:

a) Au cel mai mare numar de legaturi de tip gapjunction

b) Prezinta automatism
c) Sunt fibre cu raspuns rapid
d) Conduc impulsurile cu viteza ceam mai mare
e) Prezinta DLD in faza 4

46. Fenomenul denumit „calciu induce eiberare de calciu” la niveul fibreor miocardice, se refera la:

a) Faza de platou a PA in fibrele miocardice de lucru

b) Faza de DLD in celulele pacemaker
c) Deschiderea canalelor de Ca2+ de pe tubi L datorita influxlui de Ca+
d) Faza 4 a PA in fibrele miocardice de lucru
e) Activarea antiporteului Ca+/Na+ prin activarea pompei Na+/K+
47. Contractia fibrei miocardice este datorata:

a) Blocari pompei de Ca2+ de catre tonicardiace digitalice

b) Infuxului de Ca2+ in timpul fazei de platou, crescut de catecolamine
c) Activarii pompei de Na+/K+ in faza 4care activeaza antiporterul Na+/Ca2+
d) Eliberarii de Ca2+ din tubi L
e) Activari pompei de Ca2+ de catre catecolamine

48. Celulele cu cea mai rapida panta de depolarizare lenta diastolica:

a) Au cea mai rapida frecventa de descarcarea a impulsurilor

b) Au cea mai lenta rata de descarcare a impulsurilor
c) Sunt localizate in musculatura de lucru ventriculara
d) Au cea mai scurta perioada refractara
e) Fac parte din structura NSA

49. Conditionarea aerului inspirat la nivelul cailor respiratorii presupune:

a) Incalzirea aerului la temperatura atmosferica

b) Incalzirea aerului la temperatura corpului
c) Evaporarea apei din aer
d) Saturarea in vapori de apa
e) Oprirea periodica a miscarilor respiratorii

50. Surfactantu alveoar:

a) Este produs de catre macrofagele alveolare

b) Secretia sa incepe la doua-trei luni dupa nasterea la termen
c) Se opune supradistensiei alvelare in expir
d) Se opune colaborarii alveolelor in expir
e) Este absolul necesar pentru a supravietui

51. Caile respiratorii inferioare periferice:

a) Cuprind traheaa si ramificatiile arborelui bronsic pana la diametrul de 2mm

b) Nu prezinta cartilaj in structura lor
c) Asigura curgerea aerului in regim turbulen
d) Asigura curgerea aerului in regim laminar
e) Asigura curgerea aerului in regim de intrare sau tranzitional

52. Miscarea de inspir a unei persoane care efectueaza un efort fizic:

a) Este doar un proces pasiv, datorat fortelor eastice de la nivelu aparatului respirator
b) Este un proces care necesita si contractia diafragmului
c) Este un proces care necesita si contractia muschilor intercostali interni
d) Este un proces care necesita si contractia muschilor intercostali externi
e) Este un proces care necesita si contractia muschilor inspiratori accesori
54. Capacitatea pulmonara totala (CPT):

a) CPT= CV + VR
b) CPT = VIR + VER + VT + VR
c) Se poate masura prin spirometrie, pe cuba flux-volum
d) Se poate masura prin spirometrie, pe curba volum-timp
e) Scade paralel cu scaderea capacitatii vitale\

55. *Volumul de aer care participa efectiv la schimburile alveolo-capiare este aigurat de:

a) Aerul din centru alveolei

b) Ventilatia aveolara
c) Capacitatea reziduala functionala
d) Aerul din alveolele hipoirigate
e) Volumul rezidual

56. Raportul Ventialtie/Perfuzie (V/Q) este adus la valoarea optima de 0,8:

a) In zona apexului prin bronhoconstrictie, ca reaspuns la scaderea PCO 2 in aerul alveolar

b) In zona apexului prin bronhodiatatie, car raspuns la cresterea PCO 2 in aerul alveolar
c) In zona bazelor prin bronhoconstrictie, ca raspuns la scaderea PCO 2 in aerul alveolar
d) In zona bazeor prin vasconstrictie, ca raspuns la scaderea PO 2 in aerul aveolar
e) In zona bazelor prin bronhodilatatie, ca raspuns a scaderea PCO 2 in aerul alveolar

57. Difuziunea oxigenului prin membrana aveolo- capilara este asigurata de:

a) Coeficientul de solubilitate mai mare decat al CO 2

b) Caracteristicilie membranei aeveolo-capilare (suprafata mare, grosime mica)
c) Gradientul de presiune de aproximativ 60 mmHg
d) Timpul de pasaj al sangelui prin capiare pilmonare de minim 0,3 secunde
e) Inspir, deoarece in expir bronhiolele sunt colabate

58. La o persoana cu hipervodemie (dupa un pranz bogat in alimente sarate)

a) Reglarea reflexa a functiei cardio-vascular se realizea prin activarea reflexului presor

b) Reglarea reflexa a functiei cardio-vascular se realizea prin activarea reflexului depresor
c) Reglarea reflexa a functiei cardiace va fi asigurata de activarea nervului simpatici cardiaci
d) Se produce o crestere a TA care va activa sistemul renina-angiotensina-aldosteron( SRAA)
e) Se produce o crestere a TA care va induce stimularea baroreceptorilor .....ai aortei

59. Marcati afiramatiile corecte referitaore la rolul chemoreceptorilor din sinusul carotidina si crosa
aortei:

a) Activarea lor are ca rezultat un reflex presor cu cresterea FC si cresterea RPT , iar in final
cresterea TA
b) Activarea lor are ca rezultat un reflex depresor cu scaderea FC si scaderea RPT, iar in final
scaderea TA
c) Sunt stimulati de modificarile de volum si de presiune ale sangelui
d) Sunt stimulati de scaderea PO2
e) Activarea lor determina inhibarea nucleului tractului solitar urmata de activarea zonei presoare
60. Efectele stimularii mecanoreceptorilor atriali includ:

a) Scaderea frecventei cardiace

b) Stimularea secretiei de ADH
c) Stimularea ANP(peptid atrial natriuretic)
d) Inhibarea secretiei de ADH
e) Inhibarea secretiei de ANP(peptid atrial natriuretic)

61. Care dintre urmatoarele substante au efect vasoconstrictor

a) Angiotensina II
b) ADH(vasopresina) in doze mari
c) Prostaciclina
d) Histamina
e) Bradikinina

62. In timpul unui antrenament de baschet:

a) Este stimulat vegetativ simpatic, care produce mobilizarea sangelui de ..

b) Este inhibat de sistemul nervos vegetativ simpatic
c) Creste sinteza de cataboliti:adenozina, ac. Lactic(H+),K+, care produc vasodilatatie
d) Scade intoarcerea venoasa , scade DC si TA
e) Creste necesaru de O2 in muschii scheletici

63. Ce modificari se produc in timpul trecerii aerului prin caile respiratorii:

a) ....este adus la temperatura corpului

b) ...este umidificat pana la o umiditate de 55-65%
c) ...este umidificat pana la o umiditate de 100%
d) ....curatat de particule
e) ...imbogatit cu O2 la nivelu bronhiilor