ÎNTREBĂRI DIN CURSURI

LA CARE TREBUIE RASPUNS IN SCRIS DE MȂNĂ

CURS 1
1. Sectoarele instituționale ale economiei naționale sunt sectorul public, privat și cooperativ.
2. Serviciile publice sunt furnizate de guvern și sunt finanțate prin taxe și impozite, în timp ce serviciile
private sunt oferite de companii private și sunt finanțate prin vânzarea produselor și serviciilor.
3. Elementele care definesc o instituție publică sunt organizația guvernamentală, furnizarea de servicii
și bunuri publice și finanțarea prin taxe și impozite.
4. Criterii de clasificare a instituțiilor publice pot fi funcția sau scopul lor.
5. Structura administrativă a instituțiilor publice în România este organizată în mod centralizat și
descentralizat.
6.

CURS 2Bugetul public poate fi caracterizat din punct de vedere juridic prin legile și regulamentele care îl
guvernează și din punct de vedere economic prin veniturile și cheltuielile sale.
1. Componentele bugetului public, conform Legii nr.500/2002 Legea finanțelor publice, sunt veniturile și
cheltuielile.
2. Ordonatorii de credite bugetare sunt responsabili pentru gestionarea bugetului și pot fi funcționari
publici sau autorități guvernamentale.
3. Responsabilitățile ordonatorilor de credite bugetare sunt de a gestiona bugetul și de a respecta legile
și regulamentele.
4. Creditele de angajament și creditele bugetare sunt două tipuri de credite utilizate în bugetul public.

CURS 3
1. În anexele la bugetul fiecărui ordonator principal de credite bugetare se înregistrează informații
detaliate despre venituri și cheltuieli, precum și programele și proiectele finanțate prin acest buget.
2. Veniturile bugetare pot fi clasificate după forma și fondul lor. Forma veniturilor se referă la modul în
care sunt obținute, cum ar fi impozite sau vânzări, în timp ce fondul veniturilor se referă la sursa lor,
cum ar fi taxe sau vânzări.
3. Cheltuielile bugetare pot fi clasificate după criteriul economic, cum ar fi cheltuieli de capital sau de
funcționare.
4. Cheltuielile bugetare pot fi, de asemenea, clasificate după rolul lor în procesul reproducției sociale,
cum ar fi cheltuieli pentru educație, sănătate sau infrastructură.
5. Condițiile impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere pentru echilibrarea bugetară sunt legate de
controlul deficitului bugetar și al datoriei publice și de îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice.
6.

CURS 4
1. Veniturile BASS sunt contribuțiile sociale obligatorii și alte venituri, iar cheltuielile sunt plățile pentru
pensii, alocații pentru copii, șomaj, etc.
2. Soldul BASS poate fi utilizat pentru acoperirea deficitului sau poate fi alocat pentru alte scopuri.
3. Veniturile FNUASS sunt contribuțiile sociale obligatorii și alte venituri, iar cheltuielile sunt plățile
pentru servicii medicale și alte cheltuieli legate de sănătate.
4. Proiectele de buget ale FNUASS și Fondului de Șomaj se găsesc în proiectul de buget al Ministerului
 Finanțelor.
5. Proiectul de buget al unei instituții publice cuprinde veniturile și cheltuielile prevăzute pentru anul
următor, împreună cu sursele de finanțare și obiectivele propuse.
6. Etapele de elaborare a proiectului de buget al unei instituții publice sunt: elaborarea proiectului de
către instituție, analizarea proiectului de către Ministerul Finanțelor, aprobarea proiectului de către
Guvern și adoptarea proiectului de către Parlament.
7. Proiectele de buget ale instituțiilor publice sunt aprobate de Guvern și adoptate de Parlament.
8. Patrimoniul instituțiilor publice este finanțat din bugetul de stat sau din alte surse.

CURS 5
1. Tipurile de descentralizare pot fi administrative, financiare sau funcționale
2. Principiile bugetare specifice unitãților administrativ-teritoriale (UAT) include autonomia financiară,
transparența, responsabilitatea și eficiența
3. Veniturile bugetelor locale pot fi proprii sau delegați
4. Cheltuielile secțiunii de funcționare a bugetelor UAT includ cheltuieli de personal, bunuri și servicii,
transferuri și subvenții
5. Virările de credite bugetare pot fi făcute pe parcursul anului bugetar
6. Documentațiile tehnico-științifice pentru obiectivele noi de investiții sunt aprobate de către consiliul
local sau consiliul județean
7. Instrumentele datoriei publice locale pot include împrumuturi, obligațiuni și garanții
8. Încadrarea datoriei publice a UAT este calculată ca raportul datoriei totale la veniturile proprii
estimate pentru anul următor
9. Fondul de risc pentru datoria publica locala poate fi constituit din venituri proprii, precum și din alte
surse, cum ar fi subvenții sau transferuri
10.Condițiile impuse pentru împrumuturile UAT din contul curent general al Trezoreriei Statului pot
include limitări privind dobânda, perioada de rambursare și utilizarea fondurilor
11.Criza financiarã a unei UAT poate fi caracterizată prin deficit bugetar, datorie crescută și
incapacitatea de a-și plăti obligațiile
12.Insolvența unei UAT poate fi rezolvată prin reorganizare financiară, ajustarea bugetului sau prin
faliment.

CURS 6
1. Etapele elaborãrii proiectelor de buget ale instituţiilor publice incluzand colectarea si analiza datelor,
elaborarea si aprobarea proiectului, monitorizarea si raportarea.
2. Proiectele de buget ale instituţiilor publice sunt aprobate de către autoritățile publice competente,
cum ar fi Guvernul sau Consiliul Local.
3. Excedentul bugetar al unei instituții publice este directionat către rezervele instituției sau către
bugetul de stat.
4. Împrumutul temporar pentru anumite activități sau instituții publice este obținut prin negocierea și
semnarea unui acord cu o instituție financiară sau prin emiterea de obligațiuni

CURS 7
1. Principiul universalitãţii se referã la faptul cã veniturile şi cheltuielile trebuie sã fie colectate şi
realizate în mod global, respectiv pe întreg teritoriul naţional. Aceasta este una dintre cele douã
coordonate ale principiului universalitãţii. A doua coordonatã se referã la faptul cã toate sursele de
 venit şi toate categorii de cheltuieli trebuie sã fie incluse în buget.
2. Principiul unitãţii se referã la faptul cã bugetul trebuie sã reflecte activitãţile şi responsabilitãţile
tuturor autoritãţilor publice, indiferent de nivelul lor.
3. Principiul anualitãţii se referã la faptul cã bugetul trebuie sã fie elaborat şi aprobat anual.
4. Principiul specializãrii bugetare se referã la faptul cã bugetul trebuie sã reflecte activitãţile şi
responsabilitãţile fiecãrei instituţii sau activitãţi, în mod distinct.
5. Principiul unitãţii monetare se referã la faptul cã bugetul trebuie sã fie elaborat şi aprobat în aceeaşi
monedã.
6. Principiul publicitãţii (transparenţei) se referã la faptul cã bugetul trebuie sã fie disponibil pentru
public, astfel încât sã poatã fi analizat şi monitorizat.
7. Principiul echilibrului bugetar se referã la faptul cã veniturile şi cheltuielile trebuie sã fie echilibrate,
astfel încât sã nu existe deficit sau excedent.
8. Pactul de Stabilitate şi Creştere din Tratatul de la Maastricht (1992) este un acord internaţional care
a stabilit criterii pentru echilibrarea bugetarã în statele membre ale Uniunii Europene.
CURS 8
1. Bugetul General Consolidat (BGC) este un document care cuprinde previziunile financiare ale tuturor
instituțiilor publice din România, incluzând veniturile, cheltuielile și datoriile publice.
2. Soldul primar al BGC este diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetului, exclusiv cele legate de
plata datoriilor publice.
3. Consolidarea bugetară se referă la procesul de a combina și a analiza informațiile financiare ale
tuturor instituțiilor publice pentru a obține o imagine completă a situației financiare a țării.
4. Transferurile consolidabile sunt sumele de bani transferate de la un agent public la altul, care pot fi
incluse în calculul deficitului bugetar și al datoriei publice. Exemple: transferuri între Ministerul
Educației și universități sau între Ministerul Sănătății și spitale.
5. Plafoanele anuale stabilite în strategia fiscal-bugetarã sunt limite maxime admise pentru deficitul
bugetar și datoria publică, stabilite prin lege.
6. Regulile bugetare privind stingerea plăților restante se referă la regulile și procedurile implementate
pentru a gestiona și a elimina datoriile restante ale instituțiilor publice.

CURS 9
1. Deosebirea dintre contabilitatea bugetarã şi contabilitatea naţionalã constã în faptul cã
contabilitatea bugetarã se concentreazã pe înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în conformitate cu
prevederile legale, în timp ce contabilitatea națională se concentreazã pe înregistrarea economică a
activitãții economice.
2. Creditul de platã este un credit destinat achitãrii obligaţiilor bugetare, în timp ce creditul de
angajament este un credit destinat acoperirii obligaţiilor bugetare care nu au fost încã achitate.
3. Principalele funcţii ale Trezoreriei finanţelor publice în România sunt colectarea şi gestionarea
veniturilor bugetare, gestionarea platilor cãtre beneficiarii bugetari, controlul şi verificarea legalitãţii
platilor efectuate, precum şi asigurarea echilibrului bugetar.
4. Trezoreria Publicã în România este organizatã pe trei niveluri: central, judeţean şi local.
5. Serviciile specializate ale Trezoreriilor teritoriale la nivelul UAT se ocupã de colectarea şi gestionarea
veniturilor bugetare, precum şi de gestionarea platilor cãtre beneficiarii bugetari.

CURS 10
1. Etapele procesului bugetar: elaborarea, aprobarea, executarea, controlul si evaluarea.
2. Metoda automatã sau a penultimei utilizatã pentru elaborarea proiectului de buget: se bazeazã pe
 utilizarea datelor din anul anterior pentru a prevedea veniturile si cheltuielile din anul curent.
3. Documente cuprinse în proiectul de buget: programe bugetare, tabele si note explicative, rapoarte si
analize.
4. Etapele de definitivare a proiectelor de buget ale UAT dupã publicarea Legii bugetului de stat în
Monitorul Oficial: transmiterea proiectelor de buget catre Ministerul Finantelor, examinarea
proiectelor de catre Minister, transmiterea proiectelor aprobate către Consiliul Local sau Judetean
pentru aprobare.

CURS 11
1. Fazele de execuţie a cheltuielilor bugetare: autorizare, aprobare, plata, controlul final.
2. Etapele de execuţie a veniturilor bugetare: încasare, înregistrare, raportare.
3. Definiţia datoriei publice: obligaţiile înregistrate ale unei autorităţi publice în raport cu creditorii săi.
4. Indicatori pentru impactul datoriei publice asupra economiei naţionale: raportul datoriei publice/PIB,
rata dobânzii, inflaţia.
5. Scopul (destinaţia) împrumuturilor publice: finanţarea deficitului bugetar, investiţii publice,
refinantarea datoriei publice.
6. Instrumentele datoriei publice guvernamentale sau locale: obligaţiuni, bilete de trezorerie,
împrumuturi bancare.
7. Criterii de clasificare a datoriei publice: internă/externă, scurtă/lungă durată, garantată/negarantată.
8. Banca Mondială defineşte datoria externă a unei ţări ca totalul datoriilor guvernamentale, ale băncilor
naţionale şi ale companiilor către creditorii externi.
9. Metode de echilibrare bugetară: reducerea cheltuielilor, creşterea veniturilor, împrumuturi, privatizare,
reformarea sistemelor sociale.