DESEN TEHNIC

SUPORT SEMINAR

Anul I IMC

Anul universitar 2019-2020

semestrul I

Seminar VIII, IX

Titular disciplină:
ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Capitolul V
REPREZENTARERA ELEMENTELOR ŞI CONSTRUCŢIILOR DIN METAL

I. Construcții și elemente de construcție metalice

Materiale folosite la construcțiile metalice. Domenii de utilizare rațională.

♦ Metalele sunt folosite, cu precădere, la anumite sisteme constructive datorită unor

performanțe specifice cum sunt:
- grad de siguranță sporit în exploatare datorat structurii omogene a oțelului, rezistențelor
mecanice mari, precum și unei bune concordanțe între ipotezele de calcul și comportarea reală a
materialului;
- etanșeitate la trecerea lichidelor sau gazelor datorată compactității oțelului și îmbinărilor
sudate;
- rezistențe mecanice mai ridicate decât ale altor materiale de construcție (zidărie, beton);
- posibilități largi de industrializare a elementelor și subansamblelor construcțiilor metalice
ceea ce conduce la importante avantaje: economie de materiale, manoperă, reducerea duratei de
execuție, etc.
♦ Metalele prezintă și o serie de dezavantaje, printre care:
- rezistență slabă la acțiuea corosivă a umidității atmosferice și mai ales a unor agenți
agresivi (gaze sau lichide) care determină, în timp, reducerea secțiunilor și a capacității portante; În
vederea diminuării efectelor coroziunii, construcțiile metalice necesită cheltuieli de întreținere mai
mari decât cele din beton sau zidărie; în mod obișnuit protecția anticorosivă a oțelului se asigură
prin proiectarea rațională a elementelor metalice și prin acoperirea suprafețelor cu pelicule
protectoare (vopsele, lacuri, emailuri, mase plastice, etc.); în același scop se pot folosi laminate din
oțel cu rezistență mărită la coroziune care ridică însă costul investiției;
- rezistențe mecanice reduse la temperaturi peste 200° și pierderea capacitatea de rezistență a
oțelului la 600°, iar a aliajelor de aluminiu la 300°; protecția construcțiilor metalice împotriva
temperturilor ridicate și a focului se realizează, în mod obișnuit, cu beton sau zidărie, determinând
însă reducerea suprafețelor utile și creșterea indicilor de cost; în cazuri speciale este necesară
utilizarea unor oțeluri care, prin compoziție chimică adecvată, au asigurată o anumită limită de
curgere și la temperaturi ridicate.

♦ Ținând cont de experiența acumulată în domeniul construcțiilor metalice, în țara noastră și

în alte țări, domeniile de utilizare rațională a oțelului în construcții sunt acelea în care se urmărește
preluarea unor solicitări mari prin intermediul unor structuri de rezistență cu greutate cât mai
redusă și anume:
- clădiri industriale – hale cu deschideri și înălțimi mari, hale cu poduri rulant de capacitate
mare și cu regim de lucru greu și foarte greu etc. În general orice construcție supusă la șocuri și
vibrații pronunțate, la solicitări alternante pronunțate sau fundate pe terenuri tasabile sau sensibile la
umezire sau în zone cu grad mare de seismicitate; astfel de construcții se realizează cu structură
integral metalică sau mixtă (stâlpii din beton armat și grinzile de rulare și șarpanta acoperișului
metalice);
- clădiri înalte – cu mai mult de 10-15 niveluri, unde structura de rezistență metalică devine
avantajoasă datorită greutății proprii mai reduse în raport cu structurile de beton armat, îndeosebi în
cazul fundării pe terenuri cu rezistente mecanice reduse și în condiții de seismicitate ridicată;
- construcții inginerești înalte – turnuri sau piloni de televiziune, telecomunicații, stâlpi
pentru susținerea liniilor electrice de înaltă tensiune, coșuri de fum industriale, stâlpi pentru
susținerea funicularelor și telefericelor etc.;
- structuri metalice pentru acoperișuri cu deschideri mari – săli de expoziție, sport sau
spectacole, hangare și ateliere de reparații-montaj pentru avioane etc.;

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
2
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I
- structuri metalice pentru unele utilaje fixe sau mobile – macarale, poduri rulante,
instalații pentru foraj, suprastructuri de poduri cu deschideri mari pentru căi ferate și rutiere;
- structuri din tablă – recipiente și rezervoare pentru lichide și gaze, buncăre, conducte,
construcții tehnologice din industria metalurgică, chimică sau petrochimică care au condiții grele de
exploatare (temperaturi joase sau ridicate, agenți corosivi agresivi etc.);
- structuri ușoare din oțel realizate din profile cu pereți subțiri formate la rece –
folosite fie ca elemente cu rol arhitectonic (tâmplărie metalică, structura pereților cortină, elemente
de finisaj etc.) fie ca elemente portante la construcții cu deschideri mici sau mijlocii (locuințe,
magazine, hale industriale, școli, construcții pentru organizarea de șantier, sere, silozuri, rezervoare,
hangare, pavilioane de expoziții și diverse construcții demontabile).

OȚELURI PENTRU CONSTRUCȚII

METALICE metalice

Oțeluri Oțeluri cu Oțeluri cu Oțeluri cu Oțeluri cu Oțeluri

de uz rezistență granulație rezistență la limita de aliate
general mărită la fină pentru rupere curgere pentru
coroziune construcții fragilă la foarte construcții
atmosferică sudate temperaturi ridicată speciale
joase

PRODUSE LAMINATE ȘI ALTE SEMIPREFABRICATE DIN METAL

tablă
profile laminate
țevi pentru construcții și instalații
tuburi și piese de legătură din fontă
nituri
șuruburi, piulițe, flanșe
armături pentru tâmplărie
piese metalice pentru fixarea instalațiilor, placajelor
materiale de adaos la sudarea electrică

profile I profile U cornier cu aripi egale cornier cu aripi

inegale
PROFILE LAMINATE

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
3
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

țeavă pătrată țeavă rectangulară

ȚEVI PENTRU CONSTRUCȚII

II. REGULI DE REPREZENTARE ȘI COTARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚII

METALICE

Multe dintre construcțiile marilor clădiri folosesc structuri metalice realizate din cadre
metalice (stâlpi și grinzi) care urmează a fi înglobate în zidărie sau beton.

♦ Desenele pentru construcțiile metalice sunt:

a. desene de ansamblu;
b. desene de execuție (de uzinare și montaj)

a. Desenele de ansamblu – cuprind elementele necesare executării montajului: vederi și

secțiuni prin construcție, axe de trasare, cote de nivel, cote de gabarit, notara elementelor de
construcție etc. Se execută, de regulă, la scările 1:50, 1:100, 1:200.
În desenele de ansamblu se cotează poziția elementelor de construcție față de axele de
trasare ale construcției.
Poziția elementelor de construcție pe verticală se cotează la fața superioară sau în axul
elementului față de nivelul reper al construcției.
În planul unei construcții metalice, axele orizontale se notează cu litere (de-a lungul lor se
amplasează traveele) iar axele verticale se notează cu cifre (pe care se amplasează deschiderile)
(fig.1).

Fig. 1 Trasarea axelor pe planul unei construcții metalice

♦ Desenele de execuție cuprind toate detaliile necesare confecționării elementelor sau

subansamblelor de construcție. Se execută, de regulă, la scările 1:2, 1:5, 1:10 și uneori 1:1.

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
4
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

♦ În cotarea reprezentărilor construcțiilor metalice se respectă unele reguli de cotare

cunoscute din desenul tehnic:
- delimitarea liniilor de cotă se realizează prin săgeți, linii scurte la 45° sau puncte îngroșate
pentru intervale foarte mici (fig. 2 a, b, c).;
- în cazul cotării intervalelor mici, săgețile se desenează în afara liniilor ajutătoare, iar cotele
se scriu între liniile ajutătoare sau în afara intervalului deasupra prelungirii liniei de cotă (fig. 2.a.);
- în cazul cotării intervalelor foarte mici, în locul săgeților se pot folosi puncte îngroșate, iar
cotele se scriu pe linii de indicație (fig. 2.b.);
- pe aceeași planșă se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cotă;
- valoarea numerică a dimensiunilor cotate se exprimă în mm;
- cotele de nivel se exprimă în metri, cu trei zecimale (fig. 3.a,b).

a.

b.

c. a. b.
Fig. 2 Moduri de cotarea a Fig. 3 Notarea cotelor de nivel
construcțiilor metalice a. în vederi; b. în plan

♦ Vederile și secțiunile elementului de construcție se dau, de regulă, într-o singură direcție

(de exemplu, de sus în jos și de la dreapta la stânga).
În vederi și secțiuni se reprezintă numai părțile de construcție aflate în față și cele din
imediata apropiere a elementului reprezentat (fig. 4).

Fig. 4 Reprezentarea unei construcții metalice prin vederi și

secțiuni

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
5
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I
♦ Fiecare piesă componentă distinctă a unui element reprezentat în desen se notează cu un
număr precedat de litera P. Numărul respectiv reprezintă poziția piesei respective în extrasul de
materiale.
În cadrul aceluiași element, piesele identice ca profil, dimensiuni și prelucrare trebuie notate
cu același număr de poziție.
Dimensiunile caracteristice ale piesei se înscriu o singură dată, deasupra unei linii de
indicație trasate paralel cu baza desenului sau cu axa piesei respective.
Numărul de poziție precedat de litera P, se înscrie sub această linie de indicație cu o grosime
de 1.5 ori mai mare decât cea cu care au fost notate dimensiunile (fig.5.a., fig. 6).
Pentru piesele cu același număr de poziție, deasupra liniei de indicație se trece numai
numărul poziției respective precedat de litera P (fig. 5.b., fig. 6).

a. b.
Fig. 5 Notarea pieselor componente ale unui element metalic

Fig. 6 Reprezentarea unui element de construcție metalică alcătuit din mai multe piese distincte

♦ Grosimea liniilor de cotă și de indicație trebuie să fie cel mult jumătate din grosimea liniei
de contur.

♦ Ca și în cazul reprezentărilor din zidărie, beton sau beton armat și în desenele

construcțiilor metalice elementele de construcție simetrice se pot reprezenta numai pe jumătate
(fig. 7).

Fig. 7 Reprezentarea elementelor Fig. 8 Reprezentarea secțiunilor prin profilele metalice

simetrice ale construcțiilor metalice a. înnegrirea profilelor metalice (reprezentarea la scară
mică); b. hașurarea profilelor metalice (reprezentate la
scară mare)

♦ Secțiunile prin profilele metalice se înnegresc integral. În cazul elementelor compuse din
mai multe elemente, acestea se reprezintă în secțiune distanțat (fig.8.a.).
Dacă secțiunile sunt desenate la scară mare (de ex. 1:2, 1:5, 1:10) profilele se hașurează
(fig.8.b.).

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
6
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

♦ Clădirile care folosesc în structura de rezistență profile metalice, utilizează în unele cazuri
pentru treptele scărilor, podine, tablă striată sau grilaje metalice.
Tabla striată se reprezintă prin hașurare (15°...40°) pe o porțiune restrânsă (fig. 9.a.). În
cazul grilajelor, direcția portantă se reprezintă pe desen printr-o linie cu săgeți la capete (asemănător
cu reprezentarea armăturii de repartiție din desenul betonului armat) (fig. 9.b.).

a. b.
Fig. 9 Reprezentarea tablei striate și a grilajelor

♦ Prin denumirea de furură (fururi) se înțelege o piesă metalică care acoperă sau umple
spațiul dintre două elemente de construcție solidarizate între ele. În fig. 10 este reprezentată o
construcție metalică la care fururile și piesele care nu se pot vedea se reprezintă cu linie întreruptă.

♦ Cotarea și reprezentarea găurilor alungite se face ca în fig. 11.

♦ Notarea pieselor componente ale unui element se poate face utilizând linii de referință pe
care se desenează câte un punct în dreptul fiecărei piese compnente; notarea se face pe linii de
indicație paralele cu baza desenului sau cu axa elementului, suprapuse, în ordinea punctelor
(fig.12); în acest caz numărul de poziție precedat de litera P se înscrie în continuarea dimensiunilor
piesei.

Fig. 10 Reprezentarea cu Fig. 11 Reprezentarea și Fig. 12 Indicarea elementelor

linie întreruptă a fururilor și a cotarea găurilor alungite componente (dimensiuni și
pieselor care nu se văd poziție) care alcătuiesc o piesă
metalică

Bibliografie:
- C. Peștișanu, M. Voiculescu, M. Darie, R. Vierescu – Construcții, Ed. Didactică și Pedagogică
R.A., București, 1995;
- S. Vulcăneanu – De la semne și simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcțiilor de
clădiri și a spațiilor învecinate;
- STAS 9773-88 – Întocmirea desenelor pentru construcții metalice. Reguli de repezentare și cotare.
- www.profiletabla.ro

DESEN TEHNIC – suport seminar VIII, IX

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
7