Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
psihologică prin care se urmărește captarea sau mărirea interesului colectiv, față de
conținutul unei oferte. Oferta poate fi direct sau indirecta. Astfel vânzătorul încearca sa
influienteze piața, partidul politic pe alegatori si chiar statul este adesea obligat să recurgă
la mijloace publicitare pentru a convinge natiunea sau diversele element ale acesteia,
determinându-le să-i accepte in chip nesilit sugestile. Asadar, reclama prin cuvânt, scris,
gravură, plastica, arhitectur, etc., este mijlocul prin care se recurge la o anumita acțiune in
vederea unui câstig, sau mijlocul de a obtine o hotărâre a unor persoane, trezindu-le o
dorință și indemnându-le să la o decizie, liberă totuși, în vederea realizarii ei.
Publicitatea este unul dintre cele mai flexibile şi mai creative instrumente de
comunicare ale marketingului.
Primul mijloc publicitar folosit vreodată a fost vocea omenească. Strigătele celor
care vindeau anumite mărfuri erau întâlnite încă din Egiptul Antic. În cazul folosirii
vocii, important era nu numai conţinutul mesajului, ci şi intensitatea, tonul, modulaţiile
cu care era folosită.
Un mijloc mai evoluat de a transmite informaţiile a apărut odată cu folosirea
scrisului şi a desenelor. Primele forme scrise au fost descoperite în Babilon, unde
anumiţi comercianţi afişau pe tăbliţe, puse în anumite pieţe, mărfurile pe care le
aveau de vânzare. Afişele au reprezentat, încă din antichitate, o altă modalitate grafică
de prezentare a anumitor informaţii. Astfel, pe zidurile oraşelor Pompei şi
Herculanum, dezgropate de sub lava care le-a îngropat în anul 79 în urma erupţiei
Vezuviului, se văd destul de bine păstrate picturi în culorile alb şi roşu, de forma şi
dimensiunile unui afiş, prin care sunt anunţate spectacole ţi lupte de gladiatori sau
altele prin care se fac cunoscute unele băi de ape dulci sau sărate.
Odată cu descoperirea tiparului, în 1441 de către Johannes Gutenberg, s- au deschis
largi posibilităţi pentru dezvoltarea mijloacelor publicitare. Apar primele afişe
tipărite, iar apariţia primelor ziare în Franţa, Anglia, Olanda şi Germania, a fost urmată
de apariţia primelor anunţuri publicitare.
La mijlocul secolului al XX-lea, a început un studiu serios despre ceea ce fără de care
este deja dificil să ne imaginăm viața. Suntem expuși publicității peste tot - stând acasă în
fața televizorului, ascultând radioul, în drum spre serviciu - oriunde ne-am afla, vedem
sau auzim reclame care vorbesc despre produse sau servicii noi.
Psihologia reclamei se ocupa de un anumit tip de comunicare, si anume: cea realizata prin
intermediul publicitatii si a reclamelor. Comportamentul consumatorului a fost in centrul
atentiei psihologilor organizationali inca de la inceputul acestui domeniu. De fapt, studiul
comportamentului consumatorului este cel ce a “lansat” psihologia organizationala.
In fiecare zi, vanzatorii intra in competitie pentru a capta atentia noastra. Datorita
omniprezentei mass-media in societatea noastra se estimeaza ca o persoana cu un stil de
viata activa intalneste zilnic aproximativ 200 reclame. Totusi nu sunt “absorbite” decat o
parte din aceste mesaje cu care suntem bombardati. Mediul in care traim este “scufundat”
in reclame. Astfel mesajele publicitare ne afecteaza modul nostru de viata. Asta se
intampla deoarece publicitatea nu este doar o forta economica ci si o forta culturala, o
forta care influenteaza valorile si calitatea vietii noastre.
Psihologia reclamei este o necesitate, de aceea universitatile din Europa si America
introduc in programele de invatamant psihologia reclamei ca materie de studiu. Agentiile
de publicitate contribuie de asemenea la perfectionarea acestui domeniu. Ele realizeaza
importanta aspectelor psihologice in realizarea reclamelor.
Cercetatorul in psihologie are rolul de a elabora sistemul de comunicare din agentie,
recomanda schimbari si propune modalitati de stimulare a creativitatii, elaboreaza studii
in care verifica eficacitatea conducerii si altor activitati care tin de caracterul specific al
organizatiei. Acesta analizeaza si induce in reclame factorii psihologici care au impact
mai mare asupra consumatorului, analizeaza eficacitatea reclamelor si studiaza reactiile
consumatorilor la noile produse sau servicii.
Cu ajutorul publicității, ne străduim să schimbăm atitudinea consumatorului sau să-i
acordăm prioritate față de produsul pe care îl promovăm. Afirmația că publicitatea în sine
este suficientă pentru a determina un consumator să cumpere un produs sau să apeleze la
un serviciu este complet falsă. Acest lucru se datorează faptului că în procesul de
cumpărare sunt implicați mai mulți factori, cum ar fi: puterea de cumpărare, preferințele
anterioare pe care le are o persoană, tipul de personalitate care își lasă amprenta în
momentul adopției. deciziile de cumpărare, stima de sine și modul în care o persoană
crede că sunt percepute de alții în societate. Metoda de descoperire este adesea găsită în
experimentele de cercetare care au fost stabilite pentru a studia publicitatea. Practic,
psihologia publicității, ca și alte ramuri ale psihologiei, s-a dezvoltat împreună cu
psihologia generală. Cu toate acestea, partea practică a psihologiei publicității este
relevantă, iar pe de altă parte, vorbim despre faptul că publicitatea s-a dezvoltat din
necesitate. Producătorii aveau nevoie de publicitate pentru a-și vinde produsele. Când a
fost lansat conceptul de concurență pe piață, vânzătorii și-au dat seama că un simplu
anunț nu a fost foarte convingător. Cumpărătorul trebuie să fie entuziasmat de acest
produs. Agențiile de publicitate sunt create pentru că pot deveni intermediari între mass-
media și companiile care doresc să-și facă produsul celebru.
Nr. Sugestia Explicaţia
crt.
1 Să fie simplă Evitare confuziei telespectatorului necesită
o concepţie simplă
2 Să aibă o idee de bază
Mesajul trebuie să se îndrepte asupra unui
singur aspect important:motivaţia
cumpărării produsului
3 Să fie clară Avantajul trebuie să fie evident şi uşor
4 Să fie diferită prin unicitate Pentru a fi eficientă, reclama trebuie să
atragă atenţia clienţilor
5 Să atragă atenţia Dacă clientul nu priveşte
telespectatorilor reclama,aceasta nu are efect
6 Implicarea telespectatorului Pentru a fi cât mai efientă, reclama TV
trebuie să reflecte un fapt cu care se
întâlneşte telespectatorul în mod obişnuit.
7 Folosirea emoţiei Cele mai eficiente reclame TV sunt acelea
care
provoacă emoţia telespectatorului: bucuria,
tristeţea, momente plăcute
8 Utilizarea facilităţilor Televiziunea oferă efecte luminoase, de
televiziunii culoare, în mişcare şi de sunet.