1)Teoria generala a dreptului realizeaza studiul: Conceptelor; Categoriilor; Principiilor si notiunilor de baza ale dreptului. Aceasta elaboreaza instrumentele esentiale ale dreptului in ansamblul sau,asa cum sunt esenta ,continutul si forma dreptului,norma juridica,izvoarele dreptului,raspunderea juridica,raportul juridic,tehnica juridica,etc. 2)Sistemul stiintei dreptului cuprinde: Teoria generala a dreptului; Stiintele juridice de ramura; Stiintele juridice istorice; Stiintele ajutatoare(participative). 3)Aceste stiinte studiaza fenomenele particulare juridice,suprapunandu-se ramurilor de drept,criterial de departajare si organizare fiind obiectul reglementarii juridice si metodele specifice de reglementare. Prin obiect de reglementari juridice al unei ramuri de drept se intelege un anumit grup de relatii sociale,relatii care au anumite trasaturi specific,proprii. 4)Stiintele juridice ajutatoare sunt un subsistem al stiintelor juridice,care cerceteaza fenomenul juridic al societatii cu ajutorul altor stiinte sociale,stiintelor ale naturii,etc. Exemple de stiinte juridice ajutatoare: Criminologia; Criminalistica; Logica juridica. 5)Metodele cercetarii stiintifice juridice sunt: Metoda logica: Metoda comparativa; Metoda istorica; Metoda sociologica; Metoda cantitativa. 6)Regulile metodei comparative sunt: Prima regula:Se va compara numai ce este comparabil,compatibil;astfel se va observa daca sistemele de drept comparate apartin aceluiasi tip istoric de drept,daca apartin unor sisteme diferite istoric sau ideologic,evident metoda comparatiei nu poate avea relevanta decat pentru a stabili diferentele. A doua regula:Termenii supusi comparatiei se vor considera in conexiunile lor reale ,in contextul social,politic in care au aparut;de aici se rezulta necesitatea de a se pleca,in comparatie,de la cunoasterea princiipilor de drept ale sistemelor comparate;deci,pe langa compararea normelor sau institutiilor juridice,se vor avea in vedere princiipile sistemului de drept din care fac parte acestea,pentru a se putea ajunge la concluzii intemeiate stiintific. A treia regula:Se va tine seama nu numai de sensul initial al normei,ci si de evolutia in timp a normei,mai ales daca a supravietuit unor perioade social-istorice diferite;pentru a se putea ajunge la concluzia identitatii de fenomene juridice(norme,institutii,etc.)in urma examenului comparative trebuie sa se descopere un anumit numar de indici comuni. 7)Dupa parerea mea,folosirea calculatoarelor optimizeaza deciziile juridice.Informatica juridica imbunatateste procesul decizional,exemplu fiind in domeniul administrativ. Importanta calculatorului se manifesta si in evidenta legislative,in perspectiva unificarii legislatiei comunitare europene. Facand parte dintre una din metodele cercetarii stiintifice juridice,adica metoda cantitativa,aplicate in drept si contribuind efectiv la perfectionarea legislatiei ,sporirea eficientei sociale si imbunatatirea activitatii practice. 8)Dreptul a aparut pe o inalta treapta de dezvoltare sociala,putand fi considerat un fenomen istoric.El apare ca o forma perfectionata de organizare,sociala atunci cand s-a ivit necesitatea unui cadru institutionalizat si a unor reguli care sa asigure puterea politica in societate. 9)Acceptiunile cuvantului “drept” sunt gasite sub forma mai multor identificari in doctrina juridica. Acceptiunile sunt: Stiinta dreptului(ansamblu de idei,notiuni,concept,principii care explica dreptul); Arta(ansamblu de mijloace pe care le intrebuinteaza autoritatile,institutiile,organele,etc.); Tehnica(organizarea vietii comunitatii umane,normand activitatea umana); Drept obiectiv(existenta este o premisa a existentei drepturilor si libertatilor fundamentale); Drept subiectiv(facultatea/posibilitatea unui subiect de drept)-(a-si valorifica sau apara interesele-persoana fizica de terti.). 10)Dreptul este o tehnica ,deoarece prin intermediul acestuia organizata viata comunitatii umane,normand activitatea umana. 11)Factorii de configurare ai dreptului sunt: Cadrul natural; Cadrul social-economic si politic; Factorul uman; Factorul international. 12)Caracteristicile dreptului familiei romano-germanic sunt: Una dintre cele mai raspandite familii de drept; Denumirea este conventionala; Aparitia acestei familii este rezultatul unui indelungat si complex proces istoric; Sistemele de drept incadrate in aceasta familie pot avea sau nu originea in dreptul roman. 13)Elementele statului sunt: Natiunea; Teritoriul; Autoritatea politica exclusive,suveranitatea. 14)Formele suveranitatii de stat sunt: Puterea de stat; Forta publica; Puterea de constrangere. 15)Structura de stat consta in organizarea puterii de stat pe un anumit teritoriu,elementele care alcatuiesc ansamblul, statul,respectiv unitati administrativ-teritoriale sau formatiuni statale. Romania este stat unitar deoarece,formeaza o singura grupare statala,avand un regim constitutional unic,o singura constitutie,un singur rand de organe centrale. Germania este un stat federal,deoarece este constituit din doua sau mai multe state membre(state federate),existent a doua constitutii. 16)Prezinta un dublu rol: Constructiv; Valorizator. 17)Orice principiu de drept se prezinta sub forma unei generalizari de fapte experimentale,generalizeaza un numar mare de fapte concrete,dar nu ele genereaza dreptul. Principiile nu sunt imuabile,sunt rezultatul unor observatii continue si necesare ale dezvoltarii societatii. Rolul principiilor de drept este mai bine evidentiat in procesul de elaborare a dreptului,dar acestea pot fi valorizate si in procesul de aplicare a dreptului. 18)Libertatea si egalitatea sunt fundamentale vietii sociale si politice.Nu exista egalitate decat intre oameni liberi,precum nici libertate decat intre oameni a caror egalitate este consfintita juridic. 19)Montesquieu afirma in sintagma preluata ca libertatea este pentru intreaga societate,legile fiind promulgate pentru a fi respectate,iar daca vreunul dintre oameni va incalca aceste drepturi,restul societatii ar fi nedreptatita. 20)Aceasta functie apare ca o functie de sinteza a celorlalte functii.Dreptul este destinat sa asigure subordonarea actiunilor individuale fata de o conduita tip,fata de un model de comportament. Exprima pozitia sa specifica in viata sociala,anume aceea de a fi un mijloc eficace de organizare si conducere sociala. 21)Dupa adoptarea in 1991 a Constitutiei si aprobarea ei prin referendum s-a creat cu adevarat un cadru institutionalizat de functionare a pluralismului si,pe baza acestuia s-au stabilit raporturi mai clare intre partidele politice aflate la putere. A ridicat pluralismul la rang de principiu constitutional si a prevazut in art.8,alin(2) ca partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. A avut un rol decisiv in ordonarea cadrului legal de exercitare a puterii si in institutionalizarea cadrului si a mecanismelor propriu-zise de guvenare. 22)Componentele sistemului normelor sociale sunt: Normele etice(morale); Normele obisnuielnice; Normele tehnice; Normele politice; Normele religioase; Normele juridice. 23)Normele sociale pot fi si nesocotite,inculcate de oameni,iar consecintele pentru acestea sunt diferite,pe cand,normele juridice sunt reguli de conduita generala,stabilite ori necunoscute de stat,a caror respectare este impusa la nevoie prin forta coercitiva a statului.