COROZIUNEA GALVANICĂ

Principiul lucrării:
Coroziunea galvanică reprezintă distrugerea în medii corozive a sistemelor formate din două
metale diferite în contact direct sau care sunt interconectate printr-un conductor electronic. Această
formă de coroziune se întâlneşte frecvent la îmbinări prin sudură, la contactul fier şi zinc (tablă
zincată), la cupru şi alamă în schimbătoarele de căldură.
După aspectul atacului coroziv, coroziunea galvanică reprezintă o formă de coroziune locală şi
este în acelaşi timp o coroziune electrochimică, datorită mecanismului electrochimic al degradării
materialului metalic expus mediului coroziv.
Coroziunea locală influenţează mult proprietăţile mecanice ale pieselor, deci numai anumite
secţiuni sunt slăbite. Deoarece rezistenţa unei construcţii în ansamblu depinde de rezistenţa
secţiunii celei mai slabe, coroziunea locală este foarte periculoasă şi aduce mari prejudicii
economice.
Coroziunea galvanică are loc pe seama funcţionării unor macropile de coroziune. În condiţiile
contactului între două metale, metalul cu potenţial de coroziune mai negativ se corodează mai
intens şi reprezintă anodul cuplului galvanic, iar cel cu potenţial de coroziune mai puţin
negativ devine catodul sistemului bimetalic. De exemplu, în cablurile electrice Feral (cablu din
aliaj Fe-Al acoperite cu zinc): coroziunea zincului de pe oţelul galvanizat are loc datorită
funcţionării pilei galvanice Fe-Zn şi determină consumarea zincului de pe suprafaţa cablului, iar
fierul neacoperit formează cu aluminiul o pilă locală de coroziune galvanică Fe-Al, care conduce în
continuare la degradarea cablurilor electrice.
Efectele coroziunii galvanice sunt neglijabile atunci când diferenţa între potenţialele de coroziune
ale celor două metale sunt mai mici de 50 mV.
Trecerea curentului de coroziune în cuplurile galvanice este determinată de:
- dizolvarea anodică a metalului cu potenţial de coroziune mai negativ:
z+ -
(-) M → M + ze (1)

(ex. Zn faţă de Fe în cazul cuplului galvanic Fe-Zn şi aluminiu în cazul cuplului galvanic Fe-Al)
şi de reducere a depolarizantului (pe catod - metalul cu potenţial de coroziune mai pozitiv), care
pot fi:
- ionii de hidrogen:
+ -
(+) 2H + 2e → H2 (mai rar întâlnită) (2)

- oxigenul dizolvat în apă:

- -
(+) O2 + 2H2O + 4e → 4HO (mai des întâlnită) (3)
Raportul dintre suprafaţa anodică şi catodică este esenţial pentru determinarea vitezei de
coroziune. Se preferă o valoare cât mai mare a acestui raport, recomandându-se ca piesele cu
suprafaţa mică (şuruburi, bolţuri, suduri) să fie executate din materiale mai nobile. În acest caz
piesele mici vor fi protejate catodic. Importanţa suprafeţei este deosebit de mare, în special pentru
coroziunea sub control catodic, când reacţia lentă a procesului global (suma reacţiilor anodice şi
catodice) de coroziune este:

M+z/4O2 + z/2H2O → M(OH)z (4)

Dacă aria catodică este mare, cantitatea de oxigen care se reduce este mare, densitatea de curent va
fi apreciabilă şi deci coroziunea va fi intensă.
Se va realiza pila galvanică al cărei lanţ electrochimic este:

(-) Zn/NaCl(3%)/Cu (+) (5)

Scopul lucrării: este determinarea influenţei suprafeţei catodice (a cuprului) asupra coroziunii
galvanice a zincului în mediul neutru de apă de mare.
Aparatură şi solutii:
Aparatură: pahar Berzelius, electrozi de cupru şi zinc, miliampermetru
Soluţii: apă sarată (NaCl 3%)
Modul de lucru:
Pila care se realizează este reprezentată schematic (fig. 1).
• se curăţă electrodul de zinc şi cel de cupru cu hârtie de şmirghel;
• se fixează electrodul de zinc paralel cu cel de cupru şi se introduc în paharul cu mediul coroziv,
NaCl 3%, care reprezintă un mediu marin simulat ;
• cu ajutorul şurubului de prindere se fixează plăcuţa de cupru pentru suprafaţa maximă în soluţie;
• se fac legăturile la miliampermetru;
• se notează variaţia curentului din minut în minut timp de 10 minute. În primele minute se
constată o intensitate mai mare, datorită cantităţii mari de oxigen aflată la suprafaţa electrodului,
treptat, intensitatea curentului scade, tinzând spre o valoare constantă determinată de echilibrul
dintre oxigenul necesar procesului de reducere şi oxigenul care difuzează spre electrod.
Menţinând anodul de zinc în aceeaşi poziţie se fac pe rând aceleaşi măsurători de curent în timp
pentru încă două suprafeţe diferite ale aceleaşi plăcuţe de cupru. În tot timpul măsurătorilor
distanţa dintre electrozi trebuie să fie constantă.
Cele trei suprafeţe ale plăcuţei de cupru folosite în determinările experimentale se măsoară cu rigla.
 Fig. 1. Montaj pentru coroziunea galvanică

Rezultate. Datele experimentale se vor trece într-un tabel de forma:

Suprafaţa Intensitatea curentului [mA]

electrod Cu
Timp [min]
[cm2]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
S1=
S2=
S3=

- Se va reprezenta grafic dependenţa curent – timp, corespunzătoare celor 3 suprafeţe ale

electrodului de cupru.
- Se va reprezenta grafic dependenţa valorii curentului după 10 minute funcţie de suprafaţa
catodului.
Probleme:
1. Să se scrie reacţiile de ionizare ale metalelor (anodice) şi cele de reducere (catodice), precum şi
procesul global al coroziunii următoarelor cupluri galvanice în apa de mare: Fe-Zn şi Al-Zn, care
funcţionează în cablurile Feral.
2. Se consideră următoarele pile de coroziune: Mg-Al; Zn-Sn; Cu-Al. Cunoscându-se potenţialele
standard:
 Mg
0
2+
/ Mg
= −2,37V ;  Al0 3+ / Al = −1,66V ;  Zn
0
2+
/ Zn
= −0,76V ;  Cu
0
2+
/ Cu
= 0.34V ce electrod se va coroda în

cazul în care mediul coroziv este acid, neutru sau alcalin? Scrieţi ecuaţiile reacţiilor din procesul de
coroziune.
3. În timpul reconstrucţiei statuii Libertăţii din New York între scheletul de fier şi plăcile de cupru
care o acoperă s-a pus teflon:
a) Explicaţi ce tip de coroziune locală ar fi avut loc în absenţa teflonului;
b) scrieţi pila locală de coroziune şi stabiliţi polaritatea ei;
c) scrieţi reacţiile care au loc la anod şi la catod.
4. Un ansamblu metalic, ce funcţionează în apă de mare, este construit din două metale : Au (ε =
+1,5 V) şi Ag (ε = + 0,8 V). Precizaţi tipul de coroziune localizată şi procesele electrochimice care
au loc pe cele două metale.
5. Stabiliti tipurile de coroziune localizata ce pot aparea pe o piesa din oțel inoxidabil aflată în apa
de mare. Motivaţi. Scrieţi reacţiile de coroziune.
6.Se dau urmatoarele elemente chimice cu potentialele lor standard : Au (+1.5 V), Cu (+0.34V),
Al (-1.66V), Zn (-0.76V), Fe (-0.44V), Ni (-0.25 V), Na (-2.7V). Arătaţi care sunt cuplurile între
care poate aparea coroziune galvanica (motivaţi). Scrieţi reacţiile de coroziune corespunzătoare
fiecărui cuplu în parte.