1.2.2.

Aparatul de lucru al Guvernului1

Organizarea serviciilor aflate în slujba Guvernului, a căror funcţie constă, în principal ,

în pregătirea consiliilor de miniştrii şi coordonarea activităţii guvernamentale este foarte
variabilă în timp şi în spaţiu2. Tendinţa constă peste tot în întărirea acestora , cu excepţia
ţărilor mici , unde există posibilitatea ca şeful Guvernului să păstreze şi un portofoliu
ministerial , iar în unele state , serviciile şefului de Guvern se constituie într-un minister ,
având un ministru în fruntea sa3 . Dată fiind poziţia strategică a primului -ministru în cadrul
sistemului politic şi al executivului, acesta dispune de o structură administrativă proprie
extinsă care îl ajută în exercitarea funcţiilor de informare , consultare şi control.
În vederea exercitării atribuţiilor ce-i revin, Guvernul României este ajutat de un
aparat de lucru alcătuit din :
- Secretariatul General al Guvernului , instituţie publică cu
personalitate juridică de drept public în subordinea prim-ministrului,
- Cancelaria Primului –ministru
- Aparatele proprii de lucru al celor doi viceprim-ministrii, structuri
fara Personalitate Juridica(PJ) in cadrul Aparatului de lucru al
Guvernului
- departamente si alte structuri organizatorice cu atribuții specifice
stabilite prin Hotărâri ale Guvernului.

Pentru exemplificare, am descris structura Aparatului de lucru al Guvernului din

perioada 2019-2020:

1
Guvernul a aprobat două hotărâri prin care atât Cancelaria Prim-ministrului, cât și Secretariatul
General al Guvernului s-au reorganizat (Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea,
funcţionarea şi atribuţiile unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului (publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I). Ambele măsuri se subscriu priorităților Programului de guvernare, și anume
îmbunătățirea eficienței administrației publice, cu accent pe reforma Centrului Guvernului.

Astfel, rolurile celor două structuri au fost mai bine definite și delimitate, în sensul că SGG va asigura
secretariatul tehnic/administrativ al Guvernului, în vreme ce Cancelaria va avea rol de coordonare strategică. În
acest sens, la nivelul Cancelariei va funcționa Centrul de Analiză și Strategie și Consiliul Științific Independent,
iar în subordinea SGG au fost trecute instituții care să poate asigura furnizarea de date și informații Cancelariei
pentru analizele și studiile care vor sta la baza programelor de politici publice.

Rolul esenţial al Cancelariei devine astfel cel de coordonare a ministerelor în procesul de elaborare şi
monitorizare a planurilor strategice instituţionale, de avizare a strategiilor guvernamentale tocmai pentru
asigurarea corelării acestor strategii, precum şi corelarea elaborării, implementării şi monitorizării
politicilor publice, existând astfel o mai bună concordanţă cu priortăţile guvernamentale şi o mai bună evidenţă
a stadiului de implementare.

2
J .Ziller – Administrations comparee . Les systemes politico-administratifs de l’Europe des Douze , Editions
Montchrestien , Paris , 1993 , op. cit , p. 315
3
Dana Apostol Tofan , 2006,op.cit. , p.96
- Secretariatul gen al Guvernului , instituţie publică cu personalitate juridică de drept public
în subordinea prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului (SGG) face parte din
Aparatul de lucru al Guvernului.

- Cancelaria Primului-Ministru

- Aparatele proprii de lucru al celor doi viceprim-ministrii, structuri fara Personalitate

Juridica(PJ) in cadrul Aparatului de lucru al Guvernului

- Departamentul. Pentru Relatii Interetnice , structura fara personalitate juridica (PJ) in

cadrul Aparatul de lucru al Guvernului, in subordinea Primului-Ministru cu finantare prin
SGG

- Departamentul de lupta anti-frauda ( DLAF), structura cu personalitate juridica (PJ) in

cadrul Aparatului de lucru al Guvernului , in coordonarea Primului-Ministru, cu finantare prin
bugetul SGG

- Corpul de Control al Prim-Ministrului, structură fără personalitate juridică în cadrul

aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, cu finanțare prin bugetul
SGG.

- Departamentul de dezvoltare durabila

-Departamentul pentru relațiile cu Republica Moldova
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

1.2.2.1 Secretariatul General al Guvernului4

Rolul Secretariatului General al Guvernului este de a a asigura derularea

operaţiunilor tehnice aferente actului de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice,
juridice, economice ş i tehnice ale activităţii Guvernului şi a primului-ministru, reprezentarea
Guvernului şi a primului-ministru în faţa instanţelor judecătoreşti.
Secretariatul General al Guvernului constituie elementul de legătură şi de stabilitate a
guvernării, asigurând cadrul necesar sistemului de luare a deciziei. El are dreptul de a iniția
proiecte de acte normative pe domeniile aflate sub incidenta atribuțiilor sale si ale autorităților
și instituțiilor aflate în subordinea sa ori a Guvernului .

Secretariatul General al Guvernului îndeplineşte următoarele funcţii:

4
Secretariatul General al Guvernului, persoană juridică de drept public, este înfiinţată, organizată și funcţionează
în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare și a Hotărârii Guvernului nr. 137/2020 privind organizarea, funcţionarea
şi atribuţiile unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului (publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I)
 1. de autoritate, care se exercită în domeniul asigurării respectării procedurilor, la
nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte
normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, și în domeniul
sistemelor de control intern/managerial, precum și în domeniul asigurării participării
României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene, prin elaborarea și
fundamentarea pozițiilor naționale în procesul de negociere și adoptare a inițiativelor
la nivel european, în domeniul său de responsabilitate, în conformitate cu cadrul
normativ privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a
afacerilor europene;
2. de strategie, prin care contribuie, pe baza analizelor, la fundamentarea strategiilor,
planificării strategice și la stabilirea direcțiilor de acțiune la nivel guvernamental,
precum și prin care se creează sistemul de relații pentru fundamentarea și elaborarea
Programului legislativ al Guvernului;
3. de coordonare interinstituțională, pentru creșterea capacității autorităților centrale în
domeniul elaborării, implementării și monitorizării strategiilor, politicilor publice și
actelor normative;
4. de control al funcționării entităților care își desfășoară activitatea sub autoritatea sa;
5. de reglementare, prin care se asigură, conform strategiei Guvernului, participarea la
elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru organizarea și funcționarea
întregului sistem de promovare a inițiativelor legislative și de urmărire a lor în toate
fazele procesului legislativ, până la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial
al României, Partea I, conform prevederilor Constituției României, republicată,
celorlalte acte normative și procedurii parlamentare, precum și realizarea cadrului
juridic și elaborarea reglementărilor specifice activităților din domeniile sale de
responsabilitate;
6. de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea pe plan intern și extern a statului
sau a Guvernului, în condițiile legii, în domeniul său de activitate, respectiv asigură
reprezentarea Guvernului, inclusiv și a prim-ministrului, în fața instanțelor
judecătorești, precum și participarea la activitățile instituțiilor Uniunii Europene;
7. de administrare, prin care se asigură administrarea proprietății publice și private a
statului, aflată în patrimoniul său, potrivit prevederilor legale.

Printre atribuțiile îndeplinite de Secretariatul General al Guvernului se numără:

1. realizează activităţile necesare pentru pregătirea şi organizarea reuniunilor

pregătitoare ședinței Guvernului, precum și ale şedinţelor Guvernului, conform
responsabilităților rezultate din procedurile adoptate la nivelul Guvernului, privind elaborarea,
avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte
normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării. În acest scop:

2. asigură suportul tehnic pentru desfășurarea reuniunilor pregătitoare ședinței

Guvernului, al şedinţelor Guvernului, al şedinţelor Comitetelor interministeriale stabilite
prin decizia prim-ministrului, precum și al altor ședințe, întâlniri, conferințe organizate de
Secretariatul General al Guvernului;

3. redactează stenogramele şedinţelor Guvernului – documente clasificate secret de stat,

nivel secret, pe care le gestionează în mod unitar, conform legii;
4. contribuie la un sisitem de elaborare de strategii, politici și acte normative
fundamentale , care să reflecte o consultare inter-instituțională și a factorilor înteresați,
de la momentul inițierii și pănă la implementare; pune în practicî funcția de coordonare inter-
institțională și are în vedere dezvoltarea capacității ministerelor de a planifica, elabora și
implementa strategii , politici și acte normative, cu accent pe Programul de guvernare;

5. elaborează și implementează politica în domeniul guvernării deschise, transparenței și

accesului la informațiile de interes public, consultării publice și cresterii operaționale a
organizațiilor neguvernamentale

6. realizează politica Guvernului în domeniul securității cibernetice și stabilește la nivel

național stratgiile și politicile de securitate cibernetică

7. avizează proiectele de acte normative care au legătură cu activitatea sa;

8. Inițiază proiecte de acte normative pe domeniile aflate sub incidența atribuțiilor sale
sau ale autorităților sau instituțiilor publice aflate in subordinea sa sau a Guvernului

9. asigură reprezentarea Guvernului, a prim-ministrului și a Cancelariei Primului-

Ministru în faţa instanţelor judecătoreşti, împreună cu ministerele inițiatoare sau
continuatoare/succesoare în urma reorganizării și/sau instituțiile publice care au obligaţia de a
pune în executare actele adoptate de Guvern şi deciziile prim-ministrului împotriva cărora s-
au formulat acţiuni în justiţie sau care au obligația de a iniția actele administrative sau de a
efectua operațiunile administrative solicitate Guvernului sau prim-ministrului;

10. dezvoltă relații cu instituții , organizații și organismedin alte state

11. asigură organizarea activității de protecţie a informaţiilor clasificate pentru

structurile din aparatul de lucru al Guvernului stabilite prin ordin al secretarului general
al Guvernului ;

12. realizează derularea operaţiunilor financiare în domeniul său de activitate;

13. elaborează și implementează politica în domeniul sistemelor de control

intern/managerial; în acest sens, îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează
implementarea sistemelor de control intern/managerial;

14. asigură suportul logistic, administrează și gestionează bunurile din patrimoniul

propriu și asigură dotarea necesară funcționării, la nivelul întregului aparat de lucru al
Guvernului.

15. Exercită drepturile și îndeplinește obligațiile ce decurg din calitatea de acționar a

statului român la Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica
si la Societatea Națională de Transport a Gazului Natural Transgaz Medias SA

16.Contribuie, în domeniul strategiilor guvernamentale, prin intermediul analizelor

specifice, la fundamentarea strategiilor si directiilor de actiune la nivel guvernamental
și sprijină cunoașterea de către publicul intern și extern a strategiilor și proiectelor
guvernamentale din țară și străinătate
17. asigură relaționarea aparatului de lucru al Guvernului cu instituțiile cu atribuții în
domeniul securității naționale și gestionează evidența hotărârilor CSAT trimise
primului-ministru și a sarcinilor ce decurg din aceastași care revin instituțiilor din
structura/ subordinea guvernului

18. Administrează și dezvoltă sistemul informatic și de comunicații la nivelul Apartului

de lucru al Guvernului

19. asigură punerea la dispoziție a platformelor –suport necesare luării deciziilor la

nivelul Guvernului

20.soluţionează solicitările şi petiţiile adresate Secretariatului General al Guvernului şi

primului-ministru de către persoanele fizice şi juridice în temeiul Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările
ulterioare, şi al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de
soluţionare a petiţiilor, aprobat ă cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002.

21. asigură primirea în audiențe în relația cu cetățenii

22. alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare

Secretarul General al Guvernului

Secretariatul General al Guvernului este condus de un secretar general al Guvernului care

are rang de ministru, numit prin decizie a primului –ministru. El este ajutat de unul sau mai
mulți secretari generali adjuncți, cu rang de secretar de stat , numiți prin decizie a primului-
ministru , precum și după caz de unul sau mai mulți secretari de stat , numiți prin decizie a
primului –ministru.

Desi Statutul functionarului public ( Legea 188/1999 cu modificari si actualizari)

prevede ca secretarul general al Guvernului este inalt functionar public, doar o singura
guvernare a preferat sa dea acest statut secretarului general al Guvernului ,

Secretarul general al Guvernului:

• reprezintă Secretariatul General al Guvernului în relațiile cu ministerele și cu celelalte

organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației
publice locale, cu alte instituții și autorități publice, precum și cu persoanele fizice și
juridice din țară și din străinătate.
• asigură organizarea întregii activităţi a SGG în vederea realizării atribuţiilor prevăzute
de lege şi pentru buna gestionare a resurselor umane şi a fondurilor materiale ale
instituţiei.
 • este ordonator principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului precum și
pentru institțiile care se finanțează prin bugetul Secretariatului General al Guvernului
• . poate delega, prin ordin, secretarilor generali adjuncţi sau secretarilor de stat o parte
din atribuţiile sale.
• În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general al Guvernului emite ordine şi
instrucţiuni, în condiţiile legii.

În cazul în care secretarul general al Guvernului nu îşi poate exercita atribuţiile,

conducerea Secretariatului General al Guvernului se exercită de către un secretar general
adjunct sau un secretar de stat, desemnat prin ordin al secretarului general al Guvernului.
Secretarii generali adjuncţi şi secretarii de stat exercită atribuţiile stabilite prin ordin al
secretarului general al Guvernului.

Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul maxim de posturi ale fiecărei

structuri din aparatul de lucru al Guvernului se aproba prin decizie a primului-ministru, cu
încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit pentru aparatul de lucru al Guvernului.
Structura organizatorică şi atribuțiile Secretariatului General al Guvernului se aprobă
prin hotărâre a Guvernlui

În structura Secretariatului General al Guvernului pot funcţiona direcţii generale,

direcţii, servicii, birouri şi compartimente, după caz.
Direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele din structura Secretariatului General
al Guvernului deservesc şi aparatul propriu de lucru al primului-ministru.
Structura organizatorică detaliată, circuitul documentelor, atribuţiile şi sarcinile
compartimentelor din cadrul Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al secretarului general al
Guvernului.
Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului Secretariatului
General al Guvernului se stabilesc prin fişa postului, care se întocmeşte pe baza
regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
Personalul Secretariatului General al Guvernului este salarizat în conformitate cu
prevederile legale în vigoare aplicabile personalului din aparatul de lucru al Guvernului.

1.2.2.2 Cancelaria primului-ministru

Cancelaria Prim-Ministrului are în atribuție coordonarea interinstituțională în

vederea formulării și implementării strategiilor și politicilor publice în mod integrat și în
acord cu Programul de Guvernare. În îndeplinirea acestei atribuții, Cancelaria Prim-
Ministrului exercită următoarele funcţii:

• de strategie, prin care contribuie la formularea de opțiuni prealabile de politici publice

și la fundamentarea strategiilor și a direcțiilor de acțiune la nivel guvernamental;
• de coordonare interinstituțională, pentru creșterea capacității autorităților centrale
de elaborare, implementare și monitorizare a politicilor si actelor normative
guvernamentale.
• de reprezentare, prin care se asigură în numele statului sau al Guvernului României
reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate;
• de reglementare, în domeniul propriu de activitate

În acest sens,

- la nivelul Cancelariei va funcționa Centrul de Analiză și Strategie și Consiliul

Științific Independent, iar
- în subordinea SGG au fost trecute instituții care să poate asigura furnizarea de
date și informații Cancelariei pentru analizele și studiile care vor sta la baza
programelor de politici publice.
- nu în ultimul rând, va funcţiona în cadrul Cancelariei Coordonatorul pentru
Tehnologia Informaţiei, cu rol în dezvoltarea guvernării electronice, consolidarea
protecţiei datelor cu caracter personal şi a securităţii şi în promovarea standardelor
deschise şi reutilizabile în domeniu. Coordonatorul pentru Tehnologia Informaţiei va
asigura totodată definirea unei viziuni unitare în domeniul guvernării electronice.

În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi vor desfăşura activitatea 6 secretari de stat şi unul
sau mai mulți consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-
ministrului, iar numărul maxim de posturi necesar bunei funcţionări a Cancelariei Prim-
Ministrului este de 220, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetelor acestora.

1.2.2.3 Alte departamente

A. Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul(DRP)

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul (DRP)

Potrivit art.11 alin(3) din Ordonanța de Urgență nr.68/2019 privind stabilirea unor măsuri
la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte
normative, „În cadrul Secretariatului General al Guvernului se înființează Departamentul
pentru relația cu Parlamentul, structură fără personalitate juridică, în coordonarea prim-
ministrului, condus de un secretar de stat numit în condițiile legii, prin preluarea activității
în domeniul relației cu Parlamentul și a structurilor specializate în acest domeniu de
la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, care se desființează.”
DRP îndeplineşte următoarele funcţii:
• funcţia de strategie, prin care se creează sistemul de relaţii pentru fundamentarea şi
elaborarea Programului legislativ al Guvernului în concordanţă cu Programul de
guvernare acceptat de Parlament;
 • funcţia de reglementare, prin care se asigură participarea la elaborarea cadrului
normativ şi instituţional necesar pentru organizarea şi funcţionarea întregului sistem
de promovare a iniţiativelor legislative şi de urmărire a lor în toate fazele procesului
legislativ, până la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial al României
conform prevederilor Constituţiei, celorlalte acte normative şi procedurii
parlamentare;

• funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în domeniul său de activitate,

reprezentarea pe plan intern şi extern a Guvernului României.

În exercitarea atribuţiilor sale, Dep. Relatia cu Parlamentul colaborează cu ministerele şi

celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice
locale, cu alte instituţii publice, precum şi cu persoane fizice şi juridice.

Departamentul pentru lupta antifraudă

• Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, denumit în continuare
Departament, este instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă -
OLAF şi asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligaţiilor ce
revin României privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţii
Europene, în conformitate cu prevederile art. 280 din Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene, având atribuţia de control al obţinerii, derulării sau
utilizării fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente.

• În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, potrivit legii, Departamentul acţionează pe

bază de autonomie funcţională şi decizională, independent de alte instituţii publice,
conform obligaţiilor asumate de România, fiind condus de un şef cu rang de secretar
de stat, numit prin decizie a primului-ministru.

• Şeful Departamentului nu va solicita şi nu va primi instrucţiuni de la nicio autoritate,

instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea şi
desfăşurarea controalelor ori la întocmirea actelor de control."

Corpul de Control al Primului=ministru

• Este o structură fără personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului
şi in subordinea primului-ministru , finanţată prin bugetul Secretariatului General al
Guvernului.

Corpul de control al Primului-Ministru îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

• a) exercită controlul administrativ intern privind respectarea prevederilor legale
în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în ministere, în celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi la regiile autonome,
companiile şi societăţile naţionale sau la societăţile comerciale cu capital integral ori
majoritar de stat;

• b) verifică eficienţa şi transparenţa activităţii administraţiei publice locale;

• c) exercită controlul asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale,
stabilit prin sarcină de Guvern sau dispus de primul-ministru;

• d) urmăreşte implementarea politicilor şi strategiilor în domeniul controlului;

• e) iniţiază şi avizează proiecte de acte normative în domeniul controlului;

• f) face propuneri de reglementare şi armonizare a cadrului legislativ privind

controlul specific al entităţilor cu atribuţii de control aflate în coordonarea sa,
potrivit reglementărilor Uniunii Europene;

• g) coordonează şi controlează aplicarea de către entităţile cu atribuţii de control a

prevederilor actelor normative care reglementează controlul şi conduita personalului
cu atribuţii de control;

• h) promovează politica de dialog social pe probleme specifice activităţii de control;

• i) verifică sesizările primite de la primul-ministru;

• j) propune măsuri de corectare a disfuncţionalităţilor sesizate în activitatea de control,

pe care le înaintează primului-ministru sau, după caz, ministerelor de resort;

• k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare, cu excepţia

Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice.

Departamentul pentru Relaţii Interetnice

• Departamentul pentru Relaţii Interetnice este o structură fără personalitate juridică,
din subordinea primului-ministru şi în coordonarea Secretariatului General al
Guvernului.

 În realizarea obiectului său de activitate Departamentul pentru Relaţii Interetnice

îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
• elaborează şi supune Guvernului spre aprobare strategii pentru păstrarea,
dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

• elaborează proiecte de legi şi alte acte normative din domeniul său de activitate;

• avizează proiecte de lege şi alte acte normative, care au incidenţă asupra drepturilor
şi îndatoririlor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

• monitorizează aplicarea actelor normative interne şi internaţionale referitoare la

protecţia minorităţilor naţionale;

• supune Guvernului spre adoptare proiecte de hotărâri pentru acordarea de asistenţă

financiară organizaţiilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale
Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi pentru aprobarea repartizării sumelor alocate
prin bugetul de stat acestor organizaţii;
 • gestionează concursuri de proiecte ale organizaţiilor, asociaţiilor, fundaţiilor sau ale
altor instituţii din fondurile alocate de la bugetul de stat în acest scop sau din venituri
extrabugetare;

• colaborează cu Consiliul Minorităţilor Naţionale;

• urmăreşte aplicarea prevederilor legale privind protecţia minorităţilor naţionale de

către autorităţile publice locale;

• solicită şi primeşte date şi informaţii de la autorităţile publice, necesare îndeplinirii

atribuţiilor proprii;

• stabileşte şi menţine relaţii cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din

ţară şi din străinătate şi cu organisme internaţionale cu activitate în domeniul
minorităţilor naţionale şi al combaterii discriminării pe criterii etnice;

• promovează şi organizează programe privind garantarea, păstrarea, exprimarea,

promovarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;

Departamentul pentru Dezvoltare Durabila -Urmărește punerea in aplicare a Strategiei

naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030

România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii

Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă
(ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în
cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.

Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al
Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă
documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030
pentru Dezvoltare Durabilă.

Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și
implementarea setului de 17 ODD.

Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social
și de mediu.
Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și
încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un
mediu curat, în mod echilibrat și integrat.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, denumit în continuare D.R.R.M., se

organizează și funcționează ca structură fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de
lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțat de la bugetul de stat, prin
bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2)
Prin Secretariatul General al Guvernului, D.R.R.M contribuie la realizarea politicii
statului român vizând consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate
și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, denumit în continuare D.R.P., se

organizează și funcționează ca structură fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de
lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, finanțat de la bugetul de stat, prin
bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2)
Prin Secretariatul General al Guvernului, D.R.P. :
- elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu românii de
pretutindeni, în sensul atribuit acestui termen prin Legea nr. 299/2007 privind
sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi
- acţionează pentru întărirea legăturilor cu aceştia şi pentru păstrarea, dezvoltarea
şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu
respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt, precum şi în
conformitate cu normele internaţionale relevante.
- (3) În sfera de activitate a D.R.P nu sunt incluse: elaborarea și aplicarea strategiei și
politicilor publice, proiectele, programele și acțiunile realizate pe relația cu Republica
Moldova