Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Iulie 218 2010

https://biblioteca-digitala.
ro
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE
C. N. C. P. C.T.
Dupã parada portului popular, a urmat concursul. Cele 20 de

perechi ale Ansamblului „Cibinul”, copii cu vârste cuprinse între 8 ºi
15 ani, au participat pentru prima oarã, în aceastã formulã, la un
concurs naþional. Cei mici au prezentat în cadrul Secþiunii Joc
fecioresc o secvenþã din obiceiul practicat de Ceata de juni de la
Gura Râului, precum ºi dansurile tradiþionale Banul Mãrãcine,
Romana, Fecioreasca ºi Hodoroaga. Concursul a fost completat cu
dansuri tradiþionale specifice Mãrginimii Sibiului, Þãrii Oltului ºi Vãii
Hârtibaciului, pentru Secþiunea Ansambluri folclorice. Aceºti copii ta- CUPRINS
lentaþi au reuºit sã punã în scenã bogãþia folclorului literar, muzical ºi
coregrafic din judeþul Sibiu, cu vigoare, originalitate ºi dinamism. Pen-
tru aceasta, în cadrul Galei de Premiere, Ansamblul „Cibinul” a fost
desemnat cel mai bun ansamblu folcloric la fiecare dintre cele douã Cercetare aplicatã
secþiuni la care a participat în concurs, prin acordarea Premiului I. Rânduieli funerare gorjene..............................................................2
(Dr. Iuliana BÃNCESCU)
Instituþia noastrã îi felicitã ºi îi sprijinã pe copiii care vor duce mai
Descântecul de lipiturã....................................................................6
departe crezul Junilor Sibiului.
(Anca RIZOIU)
Gabriela NEGRU
Referent, CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu Agenda iulie 2010........................................................................12
Ecouri
Jurnal de tabãrã ............................................................................25
(Mirela PARASCHIV)
Zãrzãricã, zãrzãrea .......................................................................31
(Elena GAVRILUÞIU)
Iconari teleormãneni apreciaþi la Expoziþia-concurs Naþionalã de
Icoane „Rugãmu-ne Þie!“ ..............................................................36
(Iuliana CÂRNARU)
Hora de la Rusca ..........................................................................39
(Cozmina GLONÞA)
Ansamblul Folcloric „Cibinul“ la Festivalul Naþional al Copiilor
„Cãluºul Românesc“ .....................................................................42
(Gabriela NEGRU)
44 1
https://biblioteca-digitala.ro
C. N. C. P. C.T. BULETIN INFORMATIV nr. 7 (218) / 2010
Cercetare aplicat\
Rânduieli funerare gorjene
În cadrul proiectului Elemente ale patrimoniului imaterial în obi-
ceiurile vieþii de familie, am desfãºurat, în luna iunie 2010, o cer-
cetare a ceremonialului funerar în judeþul Gorj. Documentarea s-a
desfãºurat în localitãþile: Stãneºti, Câlnic, Runcu, Peºtiºani, Tis-
mana, Sohodol, Padeº, Cãtunele, Turburea, Novaci, Baia de Fier ºi
Polovragi, urmãrind modul de conservare a elementelor de patri-
moniu imaterial în ceremonialul înmormântãrii ºi observaþia directã a
unor ceremonii ºi obiceiuri la înmormântare, parastas ºi cimitir.
Am observat rigoarea cu care ºi în prezent gorjenii mai pãstreazã
unele obiceiuri, credinþe ºi practici funerare. Localnicii considerã cã Pentru reprezentaþiile din zona Sibiului, sau chiar din marile
este pãcat sã moarã cineva fãrã lumânare, deoarece va avea numai
regiuni etnofolclorice ale þãrii, cei mici au fost aplaudaþi ºi rãsplãtiþi cu
întuneric pe lumea cealaltã. De aceea, pentru cei morþi fãrã lumânare
premii atât în România, cât ºi în strãinãtate.
sau neîmpãrtãºiþi, în joia din Sãptãmâna Patimilor se dau la bisericã
lumânãri aprinse, cu care se înconjoarã biserica la Denii. Înainte de Cel mai recent succes l-au înregistrat la sfârºitul lunii mai, în
punerea mortului în „tron”, se practicã însemnarea sicriului, în cadrul celei de-a XII-a ediþii a Festivalului Naþional al Copiilor
semnul sfintei cruci, cu usturoi ºi punerea unui caier de cânepã sau „Cãluºul Românesc”. Manifestarea, organizatã la Slatina de cãtre
lânã, pentru ca mortul sã nu se facã strigoi. Primãria Municipiului Slatina, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Olt ºi
Se pãstreazã, de asemenea, rânduiala grijirii mortului, punerea în Palatul Copiilor ºi Elevilor „Adrian Bãran” Slatina, sub egida
sicriu a unui „sãcui” în care se pun nouã pietre, oglindã, briceag, Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului ºi sub
pieptene, bani ºi alte lucruri care se spune cã îi vor folosi mortului în patronajul UNESCO, a reunit un numãr impresionant de formaþii de
lumea de dincolo, dar mai ales la plata înfricoºatelor vãmi, unde este
cãluºari ºi ansambluri folclorice: 62. Sibienii, îndrumaþi de profesor
oprit sufletul care a greºit în aceastã viaþã. Preotul oficiazã o slujbã
coregraf Silvia Macrea, sub conducerea muzicalã asiguratã de
de binecuvântare a „tronului” ºi apoi mortul se pune în „locaºul” lui.
Oamenii vin în priveghi cu lumânarea, pe care o închinã (fac semnul Adrian Grecu, ºi-au mãsurat talentul ºi dragostea pentru folclor cu
crucii) pe pieptul mortului, apoi o pun în sfeºnic sã-i ardã la cap ºi reprezentanþi ai judeþelor Tulcea, Botoºani, Suceava, Teleorman,
privegheazã ºi pe timpul nopþii. Ca pomanã, se pregãtesc traiste cu Dâmboviþa, Argeº, Iaºi, Neamþ ºi Olt.
2 43
mânca frunzã de fagi,/Nu mai vrem sã fim iobagi./Decât slugã la

ciocoi,/Mai bine cioban la oi./Decât slugã la pãmânt,/Mai bine toþi în
mormânt.
Au urmat apoi alte jocuri. Fiecare ansamblu a prezentat dansurile
tradiþionale specifice localitãþii: Învârtitã, Haþeganã, Roata fetelor,
Brâul, Joc de bãrbaþi. Spectacolul a continuat, iar publicul a aplaudat
cu cãldurã fiecare evoluþie. S-au adunat mulþi oameni pe platou,
pentru cã Hora din Rusca în zi de Rusalii a devenit tradiþie pentru
locuitorii Sebeºului ºi pentru cei din localitãþile învecinate, fiind
obiceiul care îi cheamã acasã an de an. Sebeºenii dovedesc în
fiecare an cã la ei acasã tradiþia îºi are un loc bine delimitat, cã ºi-au
asigurat urmaºii care sã o ducã mai departe. Sãrbãtoarea de la
Sebeºu de Jos nu e doar una a unui obicei vechi care se practicã cu
abnegaþie ºi plãcere, ci una a tineretului care se întoarce spre
tradiþie, sub supravegherea pãrinþilor ºi bunicilor. Chemarea
sebeºenilor la „Hora-n deal ºi hora-n vale” a devenit astfel un
exemplu care ar putea fi urmat în multe sate româneºti, un exemplu
al unei comunitãþi ce luptã pentru a-ºi pãstra un vechi obicei, în care
îºi regãseºte istoria ºi rãdãcinile.
Tradiþionala Horã de la Rusca, cu cele douã secole de istorie ºi Cruce ºi punte de pomanã în localitatea gorjeanã Turburea
unicitatea acestui dans, ar trebui pãstratã cât mai departe de
colaci, pungi cu dulciuri ºi fructe, un coº cu cãpeþel ºi prescurã pentru
„contaminarea” secolului XXI.
preot, vin amestecat cu untdelemn cu care se stropeºte mortul la
groapã, gãleþi care se dau de pomanã, cu apã, celui/celei care va
Cozmina GLONÞA cãra apa, toiag ºi traistã cu colaci ºi bunãtãþi care se dau unei femei
Referent, CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu care va merge înaintea convoiului funerar, bani care se aruncã pe
drum, la „hodini”. Pregãtirea mesei de dupã înmormântare - cu
felurile tradiþionale de mâncare: varzã acrã, fasole scãzutã, mâncare
de prune, cozonac, prãjituri ºi bãuturã - este alt element care
Ansamblul Folcloric „Cibinul” - diferenþiazã ceremonialul funebru din Gorj.
Un element tipic este cãratul izvorului. Vreme de 40 de zile, o
la Festivalul Naþional al Copiilor fetiþã sau un bãieþel carã, în zori, câte o gãleatã de apã cuiva dintre
„Cãluºul Românesc” vecini, dând-o de pomanã pentru cel decedat ºi însemnând pe un bãþ
câte gãleþi a dus. Se crede cã aceastã apã îi va ajunge mortului
Ansamblul Folcloric „Cibinul” a fost înfiinþat în anul 1986, în cadrul pentru veºnicie. La 40 de zile „se sloboade izvorul” la un pârâu,
Palatului Copiilor Sibiu. De-a lungul timpului, generaþii de elevi au oficiindu-se un ritual special. Se întinde o pânzã, pe care cel/cea care
fost învãþate sã joace româneºte, sã cunoascã ºi sã preþuiascã portul a cãrat apa toarnã câte o canã de apã din râu, tãind de pe rãboj
popular. însemnarea pe care a fãcut-o pentru o gãleatã de apã dusã. Trebuie
42 3
Rusalii. Dar uite cã o avem pe doamna asta de fier care se

intereseazã sã nu lase sã se desfiinþeze acest obicei al satului”,
ne-a mãrturisit Ioan Morariu, în vârstã de 83 de ani, care a jucat Hora
pânã acum 20-30 de ani. Acum nu mai locuieºte în sat, dar vine în
fiecare an la aceastã sãrbãtoare pentru cã „totdeauna am fost aici de
Rusalii”.
Jocul a continuat în centrul satului, iar cei mai „vârstnici” dansatori
au fost feciorii din Sebeºu de Jos. Ei calcã deja pe urmele taþilor ºi
bunicilor, aºa cã mulþi dintre ei joacã Hora de 10 sau chiar 15 ani ºi
promit sã o facã ºi în continuare, pentru cã, vorba strigãturilor din
timpul jocului, nu se pot lãsa de „brâul” creat de aceastã horã ca
legãturã între generaþii: Hai la brâu, la brâu/ªi la secerea de
grâu/Cine s-o lãsa de brâu/Sã dea litra de rachiu./Eu de brâu de
m-oi lãsa/Litra de rachiu oi da. Strigãturile pe care feciorii ni le-au
împãrtãºit au ca fundal sonor strigãturile fetelor, care se prind în ho-
rã. Dintr-o datã liniºtea s-a lãsat, ºirul lung al fetelor continuându-ºi
paºii în tãcere. La fel dansau fetele ºi în urmã cu 30-40 de ani, îºi
aminteºte Elena Zerestea: „Am jucat ºi eu de la 15 ani pânã acum 4-
5 ani. Am fost în fiecare an la Rusca. Acum am nepoþi care joacã
Cruci de pomanã în cimitirul din Turburea (Gorj) aici”.
sã toarne atâtea cãni de apã câte gãleþi a dus, numãrându-le. Apoi, Cântecul a însoþit mulþimea ºi în drum spre Dealul Rusca, locul
unde hora înnodatã a sebeºenilor s-a nãscut. Aici oaspeþii au fost
într-o coajã de dovleac se pun patru lumânãri în formã de cruce, flori
întâmpinaþi, dupã obicei, cu pâine ºi sare de primarul comunei Turnu
ºi i se dã drumul pe apã, crezându-se cã atât de lin va merge sufletul
Roºu, Ioan Nicolaescu. Ca în fiecare an, gazda evenimentului a fost
mortului în cealaltã lume cât de lin merge aceastã „corabie”. Se dã
Dina Stoica, care a prezentat ansamblurile venite pe Dealul Rusca.
de pomanã la râu ºi acasã.
Spectacolul nu se putea deschide decât prin vestita horã înnodatã,
Parastasele se þin cu rigoare la nouã ºi 40 de zile, la ºase luni ºi
dansatã de tinerii sebeºeni. Miºcarea se împleteºte cu cuvântul, iar
la un an, apoi, dacã e posibil, din an în an, obligatoriu fiind cel de cercul format se strânge mai mult, pânã când devine o horã
ºapte ani. Pomenile se fac ºi în funcþie de starea materialã a familiei, înnodatã, ca acum 200 de ani.
dar sârguinþa pentru a face toate rânduielile existã pânã ºi la cei mai Jocul acesta are un conducãtor care înnoadã hora cea mare de
sãraci membri ai comunitãþii. multe ori ºi tot numai un bun conducãtor poate sã desfacã aceste
Mortului i se pune la cap cruce din lemn în momentul înmor- noduri, fãrã sã rupã ºirul de braþe, care simbolizeazã unitatea. Hora
mântãrii. Dar cei mai mulþi oameni, mai ales cei care depãºesc o e veche de pe timpul Rãscoalei lui Horea, Cloºca ºi Criºan ºi a fost
anumitã vârstã, au deja pregãtite locul de veci ºi crucea înainte de jucatã de þãranii care nu mai doreau iobãgie. Hora prezintã
momentul morþii. De asemenea, i se pune o „suliþã” (brad împodobit numeroase noduri care simbolizeazã valurile de greutãþi care au
cu pânzã ºi hârtie coloratã, în care se face o cruce micã din douã trecut peste poporul nostru, iar desfacerea lor, speranþa românilor în
lemne), în unele locuri indiferent de vârstã ºi sex, în altele, numai mai bine: Cine-a fãcut hora-n deal, la, la, la, la/Slugile lui Brukenthal,
morþilor tineri. Tradiþionalã este crucea de piatrã sau cea de lemn la, la, la, la, la/Cine-a fãcut hora-n vale,/Slugile Mãriei sale./De-am
4 41
care strãjuieºte cãpãtâiul

mortului. În prezent însã,
sunt mult utilizate crucea de
fier ºi cea de marmurã (mo-
zaic), existând ºi adevãrate
monumente funerare.
În zona Turburea este
obiceiul de a se da de
pomanã o cruce pictatã la o
rãscruce, cu o punte (peste
o apã) ºi o cruce la izvor,
existând, în multe locuri,
pâlcuri de astfel de cruci de
pomanã, prin tot satul.
În unele zone (Tismana,
Padeº, Runcu, Peºtiºani,
Stãneºti, Câlnic, Tismana,
Sohodol) am consemnat
obiceiul de a se boci mortul
Alaiul a sosit de la bisericã, aducând învãþãturile Cuvântului Sfânt, ca în zori, în trei stãri: la poar-
ºi acum 200 de ani, iar sãtenii i-au primit pe cei din alai într-un cerc, tã, cu faþa spre rãsãrit, lân- Pomanã la înmormântare - Novaci,
simbol al aceleiaºi unitãþi. gã sicriu, în casã ºi afarã, jud. Gorj
ªtafeta a fost predatã, bãtrânii satului privindu-ºi fiii ºi nepoþii la fereastrã. În zonele mai
Fotografii de Iuliana BÃNCESCU
jucând o horã ce a marcat existenþa fiecãrui sebeºan. Primii care au conservatoare (Padeº) se
evoluat au fost cei mai mici pãstrãtori ai tradiþiei din Sebeºu de Jos, cântã, pe lângã Zorile menþionate mai sus, ale drumului, ale gropii,
copii abia intraþi pe bãncile ºcolii. Alte ansambluri de copii din Sebeºu ale pãmântului. Cântã câte trei femei, specializate în cântecele mor-
de Jos ºi Turnu Roºu s-au succedat în împletirea tradiþiei populare. þeºti, în cele trei zile cât stã mortul în casã, iar în zonele care pãs-
Muzica ºi miºcarea au fost complementare într-un spectacol ce nu treazã ritualul complet, se cântã, de asemenea, pe drum ºi la groapã.
Venind de la casa mortului, zic scurte cântãri pe drum, la bisericã, la
ºi-a dorit sã fie numai artistic, ci ºi unul al tradiþiei, al rememorãrii
cimitir. În partea de nord-est a judeþului, unde este mai evidentã
horelor de odinioarã, aºa cã ºi strigãturile învãþate de la bunici au fost
influenþa mãrginenilor, cântãrile specifice mortului din Gorj sunt
la loc de cinste: Vai de mine iarã-i cald/ªi n-am unde sã mã scald./ªi
înlocuite cu verºuri care sunt create tot de cãtre femei specializate,
m-am dus la lacu’ sec/ªi-era gata sã mã-nec/ªi-am avut noroc cu
pentru fiecare mort în parte ºi sunt un rezumat al vieþii lui.
mândra/C-o sãrit ºi mi-o dat mâna.
Am avut ºansa de a întâlni, în unele sate, ultimele femei care mai
Dansul a continuat sub privirile bãtrânilor satului, în ochii multora
cunosc ritualul acesta specific gorjean al bocirii mortului. De
dintre ei citindu-se nostalgia anilor în care ºi ei jucau Hora din Rusca, asemenea, rigoarea cu care se pãstreazã aceastã zestre prin sate ºi
învârtita, hora fetelor... „Parcã ne-am prinde ºi noi în horã”, spuneau oameni care cred cu tãrie cã mortul nu se integreazã în lumea de
unele priviri. „Era mai întemeiat obiceiul pe la 1930. Era fanfarã care dincolo fãrã aceste rânduieli, pe care e bine ca cei rãmaºi în viaþã sã
cânta, jucau bãtrânii. Toatã lumea ieºea la Rusca a doua zi de
40 5
le oficieze pentru uºurarea sufletului celui rãposat. Valori de Hora de la Rusca

patrimoniu care încã se mai conservã pânã în zilele noastre ºi pe
care contemporanii noºtri fac eforturi (uneori zadarnice) de a le De mai bine de 200 de ani, Hora de la Rusca este cea care îi
transmite generaþiilor care vin. uneºte pe locuitorii satului Sebeºu de Jos, cea care-i cheamã acasã
De aceea, pledãm pentru valoarea culturalã deosebitã a acestor în fiecare an, de Rusalii. Este obiceiul care le-a marcat istoria ºi fiinþa,
obiceiuri care însoþesc „marea trecere” ºi le considerãm a fi o zestre pentru cã ani la rând au jucat-o ºi ei pe Platoul Rusca, în inima satului
unicã ce meritã a fi pãstratã (mãcar) în memoria comunitãþilor pe sau au exersat-o alãturi de pãrinþi ºi bunici. E o horã înnodatã unicã,
care le-am studiat. moºtenitã de la strãmoºi ºi pãstratã, pentru cã în nodurile ei s-au
ferecat suferinþele ºi tot aici se gãsesc azi amintiri comune oricãrei
Dr. Iuliana BÃNCESCU
generaþii din Sebeºu de Jos, pentru cã au dansat cu toþii „Hora-n deal
ºi hora-n vale”.
Chemarea s-a auzit ºi anul acesta de Rusalii, dupã obicei, la
Sebeºu de Jos, unde Hora din Rusca a fost jucatã din nou, nodurile
ei întãrind ºi mai mult tradiþia. Pe la ora amiezii, în centrul satului,
lângã pârâu, s-au strâns sãteni în port tradiþional, toþi privind spre
uliþa îngustã care urcã spre biserica din sat. Pe treptele cimitirului,
Descântecul de lipiturã* copiii aºteptau sã porneascã spre centrul satului. Ca în fiecare an
erau îmbrãcaþi în „haine româneºti”, iar alaiul era deschis de cei mai
Satul - o comunitate bazatã pe relaþii de rudenie, vecinãtate ºi mici dintre ei ºi domina toatã uliþa. Privind de jos cum vin copii ºi
bunã cooperare - este locul în care coexistã douã lumi: „lumea celor adolescenþi, adulþi ºi bãtrâni
vii” ºi „lumea de dincolo”. În concepþia þãranului, „lumea de dincolo” laolaltã, aveai impresia cã
cuprinde spirite bune, pe care le invocã adeseori, ºi spirite rele, întreg satul s-a pornit la joc.
malefice care pot influenþa negativ „bunul mers al treburilor”. De fapt, aceasta este magia
Spiritele rele, precum: demonii, zmeii, zburãtorii, sunt aducãtoare reiterãrii acestui vechi obicei:
de necazuri, pericole, atât pentru gospodãrie, cât ºi pentru membrii unitatea oamenilor în zi de
familiei. Pentru a-i alunga, omul de la sat a construit, la rãspântiile sãrbãtoare, o unitate cu
drumurilor, troiþe - simbol creºtin întâlnit în toate satele, cu puteri semnificaþii învãþate în urmã
miraculoase, un loc destinat rugãciunii; ºi-a apãrat gospodãria cu sute de ani, o datã cu
construind garduri ºi porþi care delimiteazã uliþa de bãtãtura curþii, prima horã jucatã pe Dealul
prispa casei - loc de trecere, de purificare, prin care se intrã în Rusca.
locuinþã. În spaþiul devenit
Nici interiorul nu este lipsit de apãrare, aici gãsindu-se douã tradiþional pentru debutul
importante centre de credinþã: vatra sobei ºi peretele de rãsãrit. Vatra acestei sãrbãtori, centrul
sobei este locul unde femeia pregãteºte mâncarea, se încãlzesc toþi satului, copii ºi tineri au fost
ai casei, dar este ºi locul unde se fac „vrãji” de aflare a ursitului, iar aºteptaþi de sãteni ºi de
oaspeþii veniþi sã vadã un
* Consemnare fãcutã la începutul lunii martie 2010, cu ocazia cercetãrii de obicei care reuºeºte sã
teren întreprinse în comuna Dragodana, satul Picior de Munte. supravieþuiascã peste ani.
6 39
coºul este un spaþiu liber prin care intrã ºi ies atât spiritele bune, cât
ºi cele rele. Peretele de rãsãrit este împodobit cu o icoanã la care
þãranul se roagã ºi unde sunt pãstrate busuiocul ºi alte plante cu
puteri magice.
Duhurile rele sunt rãspunzãtoare ºi de unele boli care se
instaleazã în corpul omului ºi-l chinuie cumplit. Pentru a vindeca
aceste boli, în lumea de altãdatã a satului au apãrut descântecele.
Conform Dicþionarului explicativ al limbii române, descântecul
este o „formulã magicã, însoþitã de gesturi, prin care se crede cã
vindecã bolile”. Existã mai multe tipuri de descântece: descântece
care vindecã boli: „de apucat”, „de aplecat”, „de argint viu”, „de
brâncã”, „de deochi”, „de bube dulci”, „de durere de cap”, „de gâlci”,
„de gãlbenare”, „de guturai”, „de gâlci”; descântece de iubire: „de dor
de inimã”, „de dragoste”, „de iubit”; descântece pentru sporul casei
etc.
Practicate din cele mai vechi timpuri, descântecele au dispãrut
astãzi. Rar mai întâlneºti în sat câte o femeie - cãci de cele mai multe
Imagine de la festivitatea de premiere ori ele sunt cele care sãvârºesc ritualul, care sã descânte „de
Fotografii de Sorin Dãnuþ RADU deochi”, „de brâncã” etc., asta ºi pentru cã fie nu mai vor sã dezvãluie
CJCPCT Argeº tainele, fie tinerele nu au mai „furat”, existând credinþa cã
descântecul are leac doar dacã este „furat”.
Promovarea Culturii Tradiþionale Argeº; ec. dr. Constantin Nicolescu Totuºi, în satul Picior de Munte, comuna Dragodana, judeþul
- preºedintele Consiliului Judeþean Argeº. Dâmboviþa, tanti Rada continuã sã descânte „de lipiturã cu zmeu” ºi
La festivitatea de premiere, în aplauzele asistenþei, preºedintele
de „boala copiilor”, aºa cum a vãzut-o pe mama ºi pe bunica ei. Cu
juriului a anunþat cã în acest an Marele Premiu merge în Teleorman,
toate cã preotul satului îi spune de fiecare datã cã ceea ce face nu e
el fiind acordat lui Liviu Florin Dumitrescu, din Alexandria, în prezent
bine, replica bãtrânei este: „Ce ºtie popa, maicã?… Eu fac bine la
student la Facultatea de Teologie ,,Sfânta Muceniþã Filofteea” din
oameni… Nu fac rãu… Nu umblu cu necuratu’…”.
Piteºti, lucrarea distinsã fiind Rãstignirea Domnului. Premiul II a fost
Tanti Rada, o bãtrânã de aproape 80 de ani, este o altfel de
acordat lui Eugen Dumitrescu Buzicã, din Alexandria, pentru lucrarea
bãtrânã „descântãtoare”. Am întâlnit-o într-o zi de primãvarã timpurie,
Coborârea de pe Cruce; autorul, de profesie poliþist la Inspectoratul
de Poliþie al Judeþului Teleorman. De consemnat cã cei doi artiºti sunt în gospodãria ei simplã de la þarã. Fiindcã abia se topise zãpada, am
fraþi ºi au aceeaºi pasiune, pictura icoanelor. Lui Marian Crângaºu, stat la gura sobei, încercând sã aflu cât mai multe poveºti despre
tot din Alexandria, i s-a acordat Premiul de excelenþã pentru lucrarea satul de altãdatã. Mi-a atras atenþia o bucatã ruptã, neglijent, dintr-un
Maica Domnului cu Pruncul. De asemenea, au fost apreciate ºi ziar vechi în care stãteau aºezate, parcã într-o ordine bine stabilitã
lucrãrile artistelor Gabriela Violeta Pãunescu, Veronica Hadarag ºi de cineva, niºte ierburi uscate.
Valerica Voinea. Conversaþia a început cu o întrebare nefireascã pentru mine, în
acel moment, dar cu înþeles pentru ea: „Maicã, þie þi-e urât sã stai
Iuliana CÂRNARU singurã în casã?”. I-am rãspuns cã uneori îmi este teamã ºi atunci
Consilier, CJCPCT Teleorman mi-a spus cã mã poate ajuta, cã ºtie sã descânte.
38 7
În cercetãrile anterioare pe care le-am fãcut în mai toate satele Judeþean Argeº, Arhiepis-
dâmboviþene, foarte greu am gãsit bãtrâne care sã ºtie sã descânte copia Argeºului ºi a Musce-
ºi mai ales sã fie dispuse ºi sã dezvãluie din tainele ritualului fãrã ca lului. Prin organizarea aces-
mãcar eu sã fi încercat lucrul acesta, dar tanti Rada este diferitã. tui concurs se aduce un
Curioasã fiind, am întrebat-o de la cine a învãþat ºi când descântã, omagiu aºezãrii primului
ce materiale foloseºte. Cu toate cã îmi veneau în minte o mulþime de Scaun mitropolitan din Þara
întrebãri, tanti Rada nu mi-a dat nicio ºansã pentru a i le adresa. Româneascã la Curtea de
Atunci am ascultat vrãjitã parcã tot ce-mi spunea ea cã se face Argeº.
pentru descântecul de lipiturã, de parcã ar fi vrut cumva sã-l dea mai Printre cei 75 de expo-
departe, cu toate cã descântecul trebuie „furat”. zanþi veniþi din toatã þara -
De la început am fost avertizatã cã nu este vorba de un descântec Alba, Argeº, Bihor, Braºov,
Brãila, Cluj, Dâmboviþa, Iaºi,
oarecare, ci este vorba de lipitura produsã de „zmeu”. „Zmeul” este
Suceava, Vaslui, Vâlcea,
un sul de foc care intrã pe coºurile caselor, afectându-le, în special,
Municipiul Bucureºti ºi alte
pe femeile „slabe”, spune tanti Rada, care este sigurã cã ºi ea a
zone - s-a aflat ºi un numãr
vãzut aºa ceva într-o searã. de ºase pictori de icoane din
Potrivit credinþei populare, Zburãtorul are aspectul unui tânãr Alexandria. Au venit cu cele
frumos, dar care aduce suferinþã, durere ºi zbucium tinerelor fete. mai frumoase lucrãri pictorii:
Zburãtorul este numit ºi „împieliþatul”, „zmeul”, „flãcãiandrul” etc. Liviu Florin Dumitrescu,
Consemnat pentru prima datã de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa Eugen Dumitrescu Buzicã, Rãstignirea Domnului, lucrarea
„Descriptio Moldaviae”, Zburãtorul este „…o nãlucã, un om tânãr, Marian Crângaºu, Gabriela teleormãneanului Liviu Florin
frumos, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de curând Violeta Pãunescu, Valerica Dumitrescu distinsã cu Marele
mãritate ºi toatã noaptea sãvârºeºte cu dânsele lucruri Voinea ºi Veronica Hadarah, Premiu la cea de-a XII-a ediþie a
necuviincioase, cu toate cã nu poate fi vãzut de ceilalþi oameni, nici toþi din Municipiul Alexan- Expoziþiei-concurs Naþionale de
chiar de cei care îl pândesc”. dria. Icoane ,,Rugãmu-ne Þie!"
Descântecul se „face” miercurea, vinerea ºi sâmbãta. Ziua de Lucrãrile artiºtilor iconari
sâmbãtã este preferatã, existând credinþa cã în aceastã zi, ºi mai din Teleorman au fost expuse la Galeria de Artã Naivã a Muzeului
ales sâmbãta dupã-amiazã, îi scad puterile. Existã chiar ºi o legendã Judeþean Argeº, vizitatorii apreciind alãturi de celelalte picturi pe
care spune cã într-o vreme zmeul s-a ascuns în scorbura unui tufan lemn ºi sticlã maniera tradiþionalã ortodoxã, originalitatea ºi
de pe islazul satului, iar pentru a fi învins oamenii i-au dat foc într-o autenticitatea, cu respectarea canoanelor ºi a stilului bizantin. Ca ºi
zi de sâmbãtã, dupã-amiazã. Sãtenii spun cã s-a auzit ºi o voce care la ediþiile precedente, ºi acum lucrãrile pictorilor iconari din
striga: „Eram olog, numa’ aºa m-aþi prins” (tanti Rada). Teleorman au atras atenþia juriului, membrii acestuia, care au fãcut
selecþia dintre 180 lucrãri, realizate de 75 de autori, acordându-le
Bãtrâna foloseºte tãmâie „îngenuncheatã” de 12 ori la Joia Mare
premii.
(rãºinã de brad aprinsã ºi stinsã la fiecare evanghelie), buruieni luate
Aprecierile au venit din partea unor distinse personalitãþi: P.S.
de „Stratul de Rusalii” (miercuri, la patru sãptãmâni dupã Rusalii) -
Calinic Argeºeanul, Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului; conf. univ.
„toatã bureana pânã la fir de iarbã”, sãpun folosit la spãlatul mortului.
dr. Spiridon Cristocea, directorul Muzeului Judeþean Argeº; dr. Sorin
Plantele se pun într-o hârtie, pe post de talisman, ºi cu sãpun ºi Mazilescu, directorul Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi
tãciuni se scaldã persoana cãreia i se rosteºte descântecul. Pentru
8 37
aproape pe reprezentanþii Consiliului Local ºi ai Primãriei comunei scaldã se foloseºte o oalã nouã de pãmânt în care se pune
Gura Ialomiþei conduºi de domnul Ioan Jipu. amestecul de mai sus. Se descântã cu foarfeca:
Manifestarea s-a încheiat cu interpretarea melodiei „Zãrzãricã, Cum se spalã foarfeca de tinã ºi ruginã
Zãrzãrea”, de cãtre Orchestra „Doina Bãrãganului”, care a adus Aºa sã se spele cutare... de lipiturã, lipituroaicã,
împreunã, prin cânt ºi joc, interpreþi - câºtigãtori ºi învinºi -,
Leu, leoaicã, zmeu, zmeoaicã,
reprezentanþi ai autoritãþilor locale - comunale ºi judeþene -, juriu ºi
De diavol, de diavoloaicã,
public.
De zburãtor, de zburãtoroaicã
Elena GAVRILUÞIU
Sã te duci în pustie
Unde þi-e dat þie
Unde popã nu toacã
Unde dulãu nu latrã
Cocoº nu cântã
Fatã mare cosiþã nu-mpleteºte
Iconari teleormãneni apreciaþi Cã eu, descântãtoarea,
Cu foarfeca te-oi înþepa,
la Expoziþia-concurs Naþionalã Cu focul te-oi ardea,
de Icoane ,,Rugãmu-ne Þie!” În desagi de cal te-oi bãga,
În Dunãre te-oi arunca
ªi Dunãrea peste tine o îngheþa.
Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieþi. Descântecul de la mine
Sufletul este ca o pânzã, virtuþile sunt culorile, ªi leacul de la Maica Domnului ºi de la Sfânta zi de azi.
Iisus Hristos este modelul pe care trebuie sã-L pictãm. Când se rostesc versurile: Cu foarfeca te-oi înþepa/Cu focul te-oi
(Sfântul Grigorie de Nissa) ardea se pun în apa de scaldã trei tãciuni.
Femeia care vine pentru a fi descântatã îi aduce bãtrânei, de
Nicãieri sufletul omului nu se simte mai împlinit ca în mijlocul obicei, alimente, pe care i le lasã pe pragul uºii. Nu trebuie sã
culorilor. Simþi acest lucru, de pildã, ºi atunci când priveºti lucrãrile lipseascã sarea: „Asta care a venit acu’ ultima a uitat sã punã sare…
unui pictor. Îþi dai seama atunci cã te afli într-o lume aparte, o lume nu cred cã are leac… o sã se întoarcã…”.
în care se stabileºte un echilibru între sublim ºi culoare. În aceastã Femeia se dezbracã, se spalã cu apa descântatã pe faþã ºi pe
perioadã când necazurile sunt mai multe decât clipele de bucurie, corp dupã care se îmbracã cu o hainã întoarsã pe dos. A doua zi, la
artiºtii teleormãneni, pe lângã preocupãrile de zi cu zi, îºi pun în rãsãrit, întoarce haina pe faþã. Serile urmãtoare se afumã cu ierburile
valoare „darul de la Dumnezeu”, acela de a picta. O fac cu talent, din pe care i le dã bãtrâna. Pentru afumat se folosesc „bureni, patrafir de
toatã inima, lucrãrile lor bucurând ochiul ºi sufletul privitorilor, fiind la popa, lemn din toacã, tãmâie, cãmaºa de la o femeie lãuzã care a
apreciate de specialiºti în cadrul expoziþiilor de mare anvergurã. fãcut prima datã un bãiat”.
Aºa s-a întâmplat ºi la sfârºitul lunii aprilie 2010, când artiºti ai Am înþeles atunci ce era acel pacheþel de pe masa bãtrânei - un
penelului din Alexandria au fost distinºi cu importante premii. Este fel de „talisman” pe care cel descântat trebuia sã-l pãstreze în
vorba de Expoziþia-concurs Naþionalã de Icoane ,,Rugãmu-ne Þie!”, buzunar pentru a fi ferit de rele.
ajunsã la ediþia a XII-a, organizatã de Centrul Judeþean pentru
Fascinatã de povestea bãtrânei, am întrebat-o ce alte descântece
Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Argeº, Muzeul
mai cunoaºte. În timp ce focul se înteþea într-o sobã veche de
36 9
pãmânt, am aflat cã nici copiii nu sunt feriþi de duhurile rele ºi cã ea Grupul vocal-instrumental din Albeºti - Bueºti
ºtie sã descânte ºi de „boala copiilor”. Uneori se mai întâlneºte cu cei Formaþia de dansuri populare mixte din Vlãdeni.
pe care i-a ajutat, oameni mari sau copii, unii îi mulþumesc, în timp ce Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
alþii uitã, dar tanti Rada nu se supãrã. Tradiþonale Ialomiþa a acordat Diplomã de merit profesorilor Anica ºi
Descântecul de „boala copiilor” este un descântec greu, spune Mihai Casian pentru întreaga activitate de îndrumare a Ansamblului
bãtrâna. Am deschis reportofonul încercând sã nu pierd nimic din Folcloric „Spicul” din Luciu.
tainele pe care tanti Rada era dispusã sã mi le dezvãluie: pentru Un moment emoþionant în cadrul manifestãrii a fost invitarea pe
acest descântec foloseºte plantele pe care le adunã la „Stratul de scenã a domnului Petru Rusu, care a evocat experienþa sa de
Rusalii”, tãmâie „îngenuncheatã” de 12 ori la Joia Mare, sãpun de la
realizator de televiziune pe meleagurile ialomiþene ºi, în mod special,
mort, la care se adaugã: un ban de argint, pieptene din os de bou,
la Luciu.
douã nuiele - una de alun ºi una de rug, nouã fire de mãtase, un
În a doua parte a manifestãrii, publicului, prezent în numãr mare
codru de sãpun nebãgat în albie, lumânãri de la denie aºezate în
în salã, i-a fost oferit un spectacol al Ansamblului Folcloric „Doruleþul”
colþurile albiei (patru lumânãri la care se adaugã încã o lumânare,
din Fãcãeni, câºtigãtorul Trofeului „Zãrzãricã, Zãrzãrea“ în 2009,
care se aºazã în faþa copilului care urmeazã a fi scãldat).
Cu cele nouã fire de mãtase se leagã nuielele, dar numai dupã ce urmat de cel al Orchestrei „Doina Bãrãganului” a Centrului Judeþean
au fost sparte cu un cuþit. Cu sãpunul ºi pieptãnul se face cruce pe pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Ialomiþa.
capul copilului ºi apoi în albie ºi se toarnã apa descântatã dintr-o Soliºti: Adrian Mãcianu, Nicoleta Rãdinciuc ºi Nicolae Rotaru.
sticlã pe el, iar nuielele sunt înfãºurate pe corpul copilului, ca ºi cum Festivitatea de premiere a produs bucurie ºi satisfacþie pentru cei
s-ar îmbrãca cu ele. Se rosteºte descântecul de trei ori. Se rup premiaþi, care au vãzut în premiile pe care le-au primit rãsplata unei
nuielele ºi se dezbracã de cãmaºa cu care a intrat în albie. Ulterior, munci ºi a unor eforturi de cel puþin un an. Iar pentru cei ce n-au luat
cãmaºa este aºezatã lângã albie, se pun ºi nuielele pe cãmaºã ºi niciun premiu sau au luat premii mai mici decât se aºteptau au fost,
este scos copilul cu picioarele pe aceste nuiele. Este îmbrãcat cu fãrã îndoialã, pãreri de rãu, mâhnire ºi chiar supãrare, pe ei însãºi
haine noi ºi aºezat pe pat. sau pe cei care le-au apreciat prestaþiile. Credem cã toþi concurenþii
Existã ºi o interdicþie: o sãptãmânã dupã ce a fost descântat, vor urca pe scenã ºi anul viitor pentru cã pregãtirile... deja încep.
copilul nu are voie sã iasã din curte. ªi în acest an, respectând, putem spune, tradiþia, s-a observat
Dupã descântat, apa din albie se pune într-o oalã de pãmânt, iar implicarea autoritãþilor locale în desfãºurarea festivalului judeþean -
cãmaºa, nuielele ºi pieptãnul tãiat de trei ori sunt îngropate în câmp. de la asigurarea condiþiilor de pregãtire (spaþiu, instructori,
Când s-o fãcea apa asta izvor, sã zicã toatã lumea hai la apã, acompaniament etc.) ºi a costumelor interpreþilor, la deplasarea
ªi nici atunci (se rosteºte de 3 ori), formaþiilor, alãturi de viceprimari ºi primari, la Luciu.
Sã nu-l mai bântuiascã, ameþeascã, înþepeneascã pe cutare... Ediþia a XVIII-a a festivalului, cea a maturitãþii, a fost onoratã de
prezenþa domnului preºedinte al Consiliului Judeþean Ialomiþa -
Când s-o fãcea alun cu alune sau rugul cu mãceºe domnul Silvian Ciupercã ºi a doamnei deputat Cristina Pohora. De
ªi nici atunci (se rosteºte de 3 ori), asemenea, la festival au fost prezenþi ziariºti de la presa judeþeanã ºi
Sã nu-l mai bântuiascã, ameþeascã, înþepeneascã pe cutare... naþionalã.
Când s-o fãcea pieptãnele corn de bou Ca de fiecare datã, apreciem efortul organizatorilor Festivalului
ªi nici atunci (se rosteºte de 3 ori), „Zãrzãricã, Zãrzãrea” - întregul colectiv al Centrului Judeþean pentru
Sã nu-l mai bântuiascã, ameþeascã, înþepeneascã pe cutare... Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Ialomiþa, condus de
domnul dr. Cristian Obrejan, care, pentru faza finalã, i-au avut
10 35
Când s-o fãcea sãpunul porc sã guice

ªi nici atunci (se rosteºte de 3 ori),
Sã nu-l mai bântuiascã, ameþeascã, înþepeneascã pe cutare...
Tanti Rada, sau tanti Riþa, cum îi spun cei dragi ei, rãmâne
exponentul unei lumi vechi, ce se stinge încet-încet. Dacã înainte
vreme oamenii apelau cu încredere la aceste femei, gãsindu-ºi de
cele mai multe ori „leac”, vindecare, astãzi merg la farmacii. Bãtrâna
nu mai are cui lãsa moºtenire ritualul pe care îl practicã de atâta
amar de vreme, de când l-a „furat” de la mama ei, urmãrind-o cum
descântã: „Am vãzut ºi eu la mama cum fãcea… O mai urmãream…
O datã a fost bolnavã… ª-a venit la noi o femeie sã-i descânte
mama… Da’ ea n-a putut, cã era bolnavã… ª-am descântat-o io…
(spune râzând bãtrâna). Apoi m-a întrebat mama cã de unde ºtiu…
ªi io i-am spus cã am vãzut la ea cum fãcea… ª-am început sã
descânt ºi io…”.
Am plecat din cãsuþa micã, dar primitoare cu promisiunea cã o voi
însoþi la cules de plante. Este de remarcat rigurozitatea cu care
Grupul bãrbãtesc tradiþional „Spicul“ din Luciu - Trofeul
bãtrâna îºi adunã plantele necesare sãvârºirii ritualului, în fiecare an,
„Zãrzãricã, Zãrzãrea“ 2010
în perioada propice.
Fotografii din Arhiva CJCPCT Ialomiþa
Anca RIZOIU
Secþiunea grupuri vocale: CJCPCT Dâmboviþa
Premiul I: Grupul vocal folcloric bãrbãtesc din Giurgeni
Premiul II: Grupul vocal folcloric feminin din Munteni-Buzãu
Premiul III: nu s-a acordat
Secþiunea dansuri populare:
Premiul I: Formaþia de dansuri populare mixte din Fãcãeni
Premiul II: Formaþia de dansuri populare mixte din Reviga
Premiul III: Formaþia de dansuri populare mixte din Cãzãneºti
Secþiunea ansambluri ºi grupuri folclorice tradiþionale:
Premiul I: Ansamblul folcloric „Colinda” (Jilavele)
Premiul II: Ansamblul folcloric din Burdujani
Premiul III: Ansamblul folcloric „Izvoraºul” (Ghimpaþi)
Trofeul Festivalului „Zãrzãricã, Zãrzãrea”
Ex-aequo: Grupul bãrbãtesc tradiþional „Spicul” din Luciu ºi
Grupul vocal folcloric bãrbãtesc din Cocora.
Au fost acordate trei menþiuni speciale:
Grupul de fluieraºi din Valea Ciorii
34 11
Agenda*
Alba
10-20 iulie – Aiud
Tabãra Internaþionalã de Creaþie pentru Tineret (artã plasticã).
15-16 iulie – Câmpeni Ansamblul folcloric „Izvoraºul“ din Ghimpaþi - Premiul III la
Festivalul-concurs Interjudeþean de Interpretare a Cântecului Secþiunea Ansambluri ºi grupuri folclorice tradiþionale
Popular „Sus, sus, sus, la moþi, la munte”.
17 iulie – Avram Iancu cinci secþiuni ale festivalului, fãrã a avea o misiune uºoarã, întrucât
Finala Concursului „Culturã pentru Culturã 2010”. nivelul concurenþilor a fost unul ridicat.
18 iulie – Avram Iancu Menþionãm ºi în acest an prezenþa pe scenã a unui numãr mare
„Târgul de fete de pe Muntele Gãina” - manifestare de tineri, în formaþii de sine stãtãtoare sau alãturi de maturi ºi
etnofolcloricã tradiþionalã, organizatã, de regulã, în a treia vârstnici de la care învaþã ºi duc mai departe tainele cântului, jocului
duminicã din lunã (în apropierea sãrbãtorii Sfântului Ilie), la care sau pe cele ale obiceiurilor populare.
participã locuitori de pe ambele versante ale Munþilor Apuseni. Au fost acordate urmãtoarele premii:
24 iulie – Ampoiþa, com. Meteº Secþiunea soliºti vocali:
Festivalul Seceriºului. Premiul I: Ana Gheorghe (Albeºti)
24 iulie – Lopadea Veche Premiul II: Daniela Stan (Jilavele)
Fratia - Ziua Culturii Europene - festival internaþional de tradiþii Premiul III: Maria Preda (Balaciu)
ºi folclor. Secþiunea instrumentalã - soliºti instrumentiºti ºi grupuri
31 iulie-1 august – Alba Iulia instrumentale, tarafuri:
Festivalul Internaþional al Muzicii de Fanfarã - ediþia a II-a. Premiul I: Petre Zamfir (Fãcãeni) - acordeon
Premiul II: Taraful din Reviga
*N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþene Premiul III: Grupul vocal-instrumental de mandoline din
pentru conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale. Pentru confirmãri, vã Giurgeni
rugãm consultaþi organizatorii.
12 33
Arad
30-31 iulie – Moneasa
Festivalul Clãtitelor - ediþia a X-a.
Argeº
20 iulie – Berevoeºti
„Sârba la Berevoeºti” - sãrbãtoare de cânt ºi joc popular româ-
nesc - ediþia a XI-a.
Bacãu
20 iulie – Poiana Sãratã
„Sântilie de la Poiana Sãratã” - nedee mocãneascã la care parti-
cipã formaþii folclorice din zonã ºi invitaþi din judeþul Covasna.
24-25 iulie – Slãnic-Moldova
Festival folcloric judeþean ºi târg al meºterilor populari.
l La 1 iulie a.c. se deschide stagiunea estivalã de folclor, stagiu-
ne care va dura pânã la 1 septembrie. Prezintã spectacole for-
Grupul vocal folcloric bãrbãtesc din Cocora - maþiile aºezãmintelor culturale din judeþ.
Trofeul „Zãrzãricã, Zãrzãrea“ 2010
Bihor
buni interpreþi ai cântecului ºi dansului popular ialomiþean. Ca ºi în 3-4 iulie – Budoi
anii precedenþi, a impresionat starea generalã de emulaþie a tuturor Festivalul Slovacilor, cu participarea formaþiilor artistice slovace
celor implicaþi în organizarea ºi desfãºurarea festivalului, fie cã au din localitãþile: Budoi, ªinteu, Derna.
fost gazde sau oaspeþi, fie cã au fost interpreþi, directori de cãmine 16-18 iulie – Oradea
culturale, viceprimari sau primari, cu toþii, la Luciu, au dorit sã-ºi Târgul meºterilor populari, cu participarea meºterilor populari
reprezinte cât mai bine localitatea, sã fie cei mai buni. din judeþul Bihor ºi din þarã.
Dupã deschiderea festivalului, de cãtre Formaþia de copii Colinda 16-18 iulie – Oradea
din Jilavele, pregãtitã de neobositul director al Cãminului Cultural, Expoziþie de artã plasticã.
profesorul Victor Simion, cu tradiþionala melodie, emblema ºi 23 iulie – Hajduszovat (Ungaria)
genericul acestui festival - Zãrzãricã, Zãrzãrea - s-a intrat în Festivalul Coral „Kodalyi Zoltan”. Participã coruri din judeþul Bihor ºi
întrecerea propriu-zisã. din Hajdu Bihar (Ungaria).
Juriul, din a cãrui componenþã au fãcut parte: Cristian Obrejan 25 iulie – Sãliºte de Vaºcãu
(directorul CJCPCT Ialomiþa) - preºedinte, Oana Petricã (director Serbarea câmpeneascã „La izvorul lui Horea” - cu participarea
adjunct, CNCPCT), Elena Gavriluþiu (CNCPCT), Virgil Iaru (profesor formaþiilor artistice din localitãþile: Lunca, Cãrpinet, ªtei, Criº-
de muzicã - Liceul de Artã „Ionel Perlea“ Slobozia), ªtefan Coman tioru de Jos, Sãliºte de Vaºcãu, Pietroasa, Beiuº ºi a meºterilor
(directorul artistic al Ansamblului profesionist „Baladele Deltei” - populari din aceste localitãþi.
Tulcea) ºi Petru Rusu (realizator TVR), a apreciat evoluþia
participanþilor - interpretare, þinutã scenicã, repertoriu - în cadrul celor
32 13
31 iulie – Gyula (Ungaria) pentru a realiza ceva. O menþiune specialã pentru personalul Taberei
Festivalul de Muzicã Coralã Româneascã. Participã coruri mixte ºi „Dunãrica”, care ne-a impresionat prin solicitudine, deschidere,
de camerã din localitãþile Gyula, Bedeu, Apateu, Chitighaz, Bãtania, imaginaþie; am fost, timp de o sãptãmânã, cu toþii, o mare familie,
Sãcad din Ungaria ºi coruri invitate din România. care a avut parte, din fericire, doar de momente plãcute, aºa cum nu
se întâmplã întotdeauna în viaþa unei familii reale.
Bistriþa-Nãsãud În final, iatã ºi componenþa echipei care s-a implicat trup ºi suflet
4 iulie – Rodna în acest proiect: Elena Pavelescu - consultant artistic, colaboratoarea
Festivalul Fanfarelor - ediþia I. noastrã permanentã în cadrul proiectelor de promovare
4 iulie – Josenii Bârgãului expoziþionalã, Mãdãlina Munteanu - referent, cea care menþine în
„Josenii în sãrbãtoare” - manifestãri cultural-artistice dedicate zilei permanenþã contactul între instituþia noastrã ºi lumea naivilor, Aura
localitãþii. Andreea Petre - asistent cercetare ºi fotograf amator, specializat în
11 iulie – Ormeniº instantanee pe parcursul ºederii noastre în tabãrã ºi subsemnata.
Festivalul Jocului de pe Câmpie - festival folcloric de nivel
judeþean. Mirela PARASCHIV
23 iulie – Bistriþa Coordonator proiect
Festivalul Folcloric Judeþean „Zestrea Satului”.
25 iulie – Runcu Salvei
Sãrbãtoarea Comunei Runcu Salvei; în context: Festivalul
Folcloric „Roata”.
25 iulie – Teaca
Zilele Comunei Teaca - manifestãri cultural-artistice.
Zãrzãricã, Zãrzãrea
Botoºani
18 iulie – Vârfu Câmpului Aflat la XVIII-a ediþie, Festivalul Judeþean „Zãrzãricã, Zãrzãrea” îºi
Festivalul Folcloric Judeþean „Aºa-i jocul neamului”. propune an de an, prin aducerea pe scenã a formaþiilor ºi inter-
l Dumnicã, 11 iulie a.c., Ansamblul Folcloric „Losneanca” al Cã- preþilor, sã stimuleze preocuparea celor ce se ocupã de destinele
minului Cultural din comuna Losna (judeþul Botoºani) participã artei populare pentru cercetarea, conservarea ºi promovarea tradi-
la un schimb cultural în localitatea Glodeni din Republica þiilor muzicale, coregrafice ºi etnografice ale folclorului ialomiþean.
Moldova. Festivalul este gândit a se desfãºurã pe cinci secþiuni - soliºti
vocali, grupuri vocale, instrumentalã (soliºti instrumentiºti, grupuri
Brãila instrumentale, tarafuri), dansuri populare, ansambluri folclorice -, în
30 iulie-1 august – Brãila douã faze: faza zonalã ºi faza judeþeanã.
Festivalul Internaþional de Folclor „Cântecul de dragoste de-a Anul acesta faza localã a avut loc în data de 16 aprilie, în centrele
lungul Dunãrii”. Cãzãneºti, unde au participat soliºti vocali ºi instrumentiºti, formaþii ºi
ansambluri folclorice din 43 de localitãþi, ºi Fãcãeni, cu participarea
Bucureºti reprezentanþilor a 18 localitãþi.
l Sâmbãtã, 17 iulie a.c., debuteazã a doua ediþie a ciclului de Faza finalã a fost gãzduitã de comuna Gura Ialomiþei, sat Luciu,
manifestãri estivale „Cartierul de varã”. vineri, 7 mai 2010, ºi a prilejuit întâlnirea, dar ºi întrecerea celor mai
14 31
Dar pânã la vernisajul expoziþiei, ar mai fi de povestit, deci sã Buzãu

continuãm „jurnalul”. 11 iulie – Topliceni
Iatã-ne ajunºi ºi în ziua de sâmbãtã, care pãrea una dintre cele Sãrbãtoarea Comunei Topliceni - ediþia I.
mai obiºnuite, ce urma a fi dedicatã ultimelor retuºuri, uscãrii 18 iulie – Lopãtari
pânzelor sau gãsirii soluþiilor de panotare ºi expunere. Dar nu a fost „Plaiul nucului” - sãrbãtoare etnofolcloricã - ediþia a XXIII-a.
chiar aºa. În primul rând, a fost ziua de naºtere a domnului Gustav 18 iulie – Vipereºti
Hlinka, pe care aveam datoria de a-l serba dupã cum se cuvenea. Manifestarea etnofolcloricã Sãrbãtoarea fânului - ediþia a V-a.
Petrecerea a culminat seara, cu un foc de tabãrã, „cântec, joc ºi voie 20 iulie – Pardoºi
bunã”. Folclor de calitate, cum altfel?, veselie, destindere, dar ºi Sãrbãtoarea Câlnãului - manifestãri folclorice, cu participarea
puþinã tristeþe la gândul cã a doua zi avea sã fie ultima petrecutã în formaþiilor din zonã.
tabãrã. În aceastã ultimã searã/noapte am „sãrit” peste ceea ce 25 iulie – Florica
devenise deja un ritual - „Observatorul de searã”. Vã aminteºte de Sãrbãtoarea grâului - manifestãri etnofolclorice legate de
ceva cunoscut? Ei, bine, nu. Nu am urmãrit emisiuni de ºtiri, ci am seceriº - ediþia a V-a.
„realizat”, searã de searã, propria „emisiune”, mai exact o întâlnire de
grup, dominatã de o notã de veselie indiscutabilã, unde se comentau Caraº-Severin
lucrãri realizate, se schimbau impresii, se fãceau propuneri etc. Nu 5-9 iulie – Bãile Herculane
au lipsit nici poeziile, recitate cu patos de doamna Salomia Andronic, Festivalul Internaþional de Folclor „Hercules” - ediþia a XL-a;
nici povestirile din viaþa fiecãruia ºi nici bancurile, capitol care a organizatori: CJCPCT Caraº-Severin, Consiliul Local, Primãria
provocat o adevãratã întrecere între participanþi. ºi Casa de Culturã Bãile Herculane.
Duminicã, 6 iunie, în prezenþa unui public numeros, a
reprezentanþilor instituþiilor partenere, a oficialitãþilor locale ºi Dâmboviþa
judeþene, a presei, a avut loc vernisajul expoziþiei. Lucrãrile, încã l În perioada 2-4 iulie a.c., patru meºteri populari din judeþ par-
proaspete, unele chiar incomplet uscate, au fost îndelung privite, ticipã, alãturi de Ansamblul „Ciuleandra”, coordonat de maes-
cercetate, admirate ºi fotografiate/filmate, artiºtii naivi au fost felicitaþi trul coregraf Gheorghe Vãduva, la manifestarea de nivel inter-
ºi au primit diplome de participare din partea domnului director naþional „Love, Peace, Friendship, Culture and Arts Festival”,
Ciprian Ogrãzeanu. La vernisaj a fost prezent ºi Corul Vocal Cameral care se desfãºoarã la Karadeniz-Eregli (Turcia), oraº înfrãþit cu
„Armonia” din Alexandria care a susþinut un recital - cântãri religioase Municipiul Târgoviºte.
ºi prelucrãri de folclor - apreciat la superlativ de cãtre cei prezenþi.
Aºa s-a scris istoria primei ediþii a Taberei de Artã Naivã de la Galaþi
„Dunãrica”. Atât noi, organizatorii, cât ºi instituþiile partenere ºi, mai 15 iulie – Galaþi
ales, participanþii activi, artiºtii naivi, sperãm sã putem continua acest Vernisajul Salonului de Varã al Artei Fotografice. Expun cei mai
proiect an de an, astfel încât tabãra sã intre în tradiþie ºi sã devinã un reprezentativi artiºti fotografi gãlãþeni.
reper în domeniul artei naive din þara noastrã. 30 iulie-1 august – Galaþi
Nu putem încheia fãrã a le adresa cele mai calde mulþumiri Festivalul Internaþional de Fanfare „Iosif Ivanovici”.
partenerilor noºtri, care au avut o contribuþie majorã în reuºita acestui 30 iulie – Galaþi
proiect, deºi, de cele mai multe ori, au fãcut-o cu atâta discreþie încât „Satul românesc, viitor ºi perspective” - proiect euroregional.
totul pãrea cã vine de la sine. Aºa se întâmplã când oamenii îºi Au loc schimburi de experienþã, expoziþii ºi demonstraþii
filtreazã gesturile ºi acþiunile prin suflet ºi dau tot ceea ce au mai bun practice.
30 15
Giurgiu Bãdiþa Mãric. Între noi fie vorba, ucenicul nu pãrea chiar neiniþiat, ci,
l În aceastã lunã se continuã completarea arhivei instituþiei dimpotrivã, chiar priceput în ambele domenii, ba chiar talentat.
(procesãri audio-video). În aceeaºi zi, ne-au vizitat, în aceleaºi scopuri, ºi colegii de la
l Specialiºtii CJCPCT cerceteazã, în localitatea Greaca, „Ritualurile CNCPCT, Dãnuþ Dumitraºcu ºi Rodica Dinache, care au discutat
de secetã - Paparudele ºi Caloianul”. îndelung cu fiecare artist, ascultând ºi înregistrând povestiri
intersante ºi imortalizând oameni ºi lucrãri aflate în diverse stadii de
Gorj execuþie.
1-10 iulie – Glogova, Cãtunele, Motru, Samarineºti, Vãgiuleºti Vineri, 4 iunie, ne-am hotãrât sã trecem Dunãrea, aflatã atât de
CJCPCT Gorj organizeazã Tabãra de Cercetare a Tradiþiilor aproape de noi, ºi sã le facem o vizitã prietenilor noºtri bulgari.
Culturale „Constantin Brãiloiu” - ediþia a V-a. Omologul Zimnicei pe malul bulgãresc al fluviului este Svishtov, un
1-10 iulie – Mãceºu - Târgu Cãrbuneºti orãºel universitar care numãrã 35.000 de locuitori. O atmosferã
În aceastã perioadã demareazã implementarea Proiectului boemã, relaxatã ºi relaxantã surprinsã la studenþii pe care îi întâlneai
„Completarea ºi restaurarea exponatelor din Muzeul Crucilor” la tot pasul, cum era ºi firesc, ºi o alta, de lucru intens, a edililor
de la Mãceºu - Târgu Cãrbuneºti. oraºului - strãzi decopertate, în plinã transformare, o campanie de
7-9 iulie – Rovinari modernizare a spaþiului urban, altfel marcat de existenþa, la tot pasul,
Simpozionul „Valori istorice, literare ºi artistice gorjene”. a unor case vechi ºi degradate, care parcã te trimiteau în decenii
14 iulie – Curtiºoara - Muzeul Arhitecturii Populare mult anterioare. În schimb, parcurile, adevãrate oaze de verdeaþã, te
Expoziþia temporarã „Meºteºugul olãritului în Gorjul tradiþional”,
obligau sã poposeºti ºi te îmbiau la odihnã, în ciuda timpului scurt
organizatã de Muzeul Gorjului.
alocat acestei vizite.
20 iulie – Schela, Samarineºti, Jupâneºti, Polovragi
Între timp, pe malul românesc al Dunãrii, ne aºtepta un proiect
Nedeia de Sfântul Ilie - manifestãri etnofolclorice care fac parte
aflat în plinã derulare. Nu este vorba despre un proiect propriu-zis, în
din Programul „Gorjul tradiþional”. Organizeazã consiliile locale
sensul contemporan al cuvântului, ci de o realizare artisticã colectivã,
ºi cãminele culturale, în parteneriat cu CJCPCT Gorj, ªcoala
un summum al creaþiilor personale. Ideea de la care a pornit acest
Popularã de Arte ºi Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina
Gorjului” din Târgu Jiu. proiect, sã-i spunem în continuare aºa, a avut doi genitori: primul a
20 iulie – Stejari fost domnul Ioan Mãric. Aflat în crizã de pânze (terminase deja 11),
Festivalul Folcloric Judeþean „La stejarul din rãscruce” - ediþia dar nu ºi în crizã de inspiraþie, s-a gândit cã ar putea picta pe o... uºã.
a II-a. Aici a intervenit cel de-al doilea personaj, domnul Costel Iftinchi,
22 iulie – Turceni cãruia i-a venit ideea: „Dar de ce sã nu pictãm toþi pe uºã?!”. ªi aºa
Festivalul Folcloric „Pe dunghiþa Jiului” - ediþia a V-a. Organi- a început totul. Uºa a fost caroiatã, fiecãrui artist atribuindu-se câte o
zeazã Consiliul Local ºi Casa de Culturã Turceni, în parteneriat „parcelã” virginã, gata sã adãposteascã gânduri, trãiri, imagini
cu ªcoala Popularã de Arte Târgu Jiu ºi CJCPCT Gorj. inspirate de tabãrã, de atmosferã...
26 iulie – Târgu Jiu Opera de artã naivã s-a compus astfel treptat, ca un puzzle, din
Sub genericul „Personalitãþi gorjene”, se comemoreazã cinci ani de bucãþele adãugate rând pe rând de artiºti, care au lucrat, unul dupã
la trecerea în nefiinþã a poetului, eseistului ºi publicistului Nicolae celãlalt, în jurul spaþiului nu extrem de generos oferit de suportul atât
Diaconu. de modest iniþial, dar care s-a transformat ulterior în emblema
27 iulie – Drãgoteºti - Cãminul Cultural taberei. Uºa a constituit ºi atracþia expoziþiei organizate în final cu
Festivalul Folcloric al Jilþurilor „Cântecul vãilor”. lucrãrile realizate în tabãrã ºi vernisate duminicã, 6 iunie a.c.
16 29
27 iulie – Cãtunele
„Cãtunele 2010” - festival folcloric judeþean. Organizatori: Con-
siliul Local ºi Cãminul Cultural Cãtunele, în parteneriat cu ªcoa-
la Popularã de Arte ºi CJCPCT Gorj.
27 iulie – Crasna
Sãrbãtoarea Sfântului Pantelimon - manifestare culturalã
comunitarã care face parte din Programul „Gorjul tradiþional”.
28-29 iulie – Bustuchin
Zilele Comunei Bustuchin, în cadrul cãrora are loc ºi Festivalul
Folcloric „Iustina Bãluþeanu” - ediþia a VI-a. Organizatori: Con-
siliul Judeþean Gorj, Consiliul Local ºi Cãminul Cultural,
CJCPCT Gorj ºi ªcoala Popularã de Arte.
30 iulie – Baia de Fier
Simpozionul „Istorie, culturã, meºtesuguri locale”.
Harghita
2 iulie – Gheorgheni
Expoziþia Naþionalã a Artiºtilor Plastici din Judeþul Harghita.
Imagine de la vernisajul expoziþiei cu lucrãrile realizate în 7-10 iulie – Mãdãraº
Tabãra de Artã Naivã de la Zimnicea - 6 iunie 2010 Tabãra Naþionalã de Tradiþii Populare pentru Copii - ediþia a VII-a.
Fotografie de Aura Andreea PETRE 8-11 iulie – Miercurea-Ciuc, Lãzarea
Festivalul Internaþional de Muzicã Veche - ediþia a XXX-a ºi cursurile
reuºind sã încânte auditoriul cu o selecþie de momente coregrafice ºi Universitãþii de Varã de Muzicã Veche - ediþia a III-a.
artistice de înaltã þinutã. Deºi a fost un spectacol performat în faþa
unui public puþin numeros, alcãtuit din participanþii la tabãrã, Hunedoara
organizatori ºi personalul taberei, lucrul acesta nu s-a simþit. La 4 iulie – Buceº
început mai reþinuþi, apoi din ce în ce mai în vervã, spectatorii ºi-au „Întâlnirea moþilor cu istoria” - manifestare etnofolcloricã
pãrãsit locurile ºi s-au încins, ºi chiar acesta este cuvântul, la joc. tradiþionalã la care participã formaþii folclorice, meºteri populari
Ziua de joi a fost ziua noastrã „de primire”. Am fost vizitaþi de ºi locuitori din zonã.
partenerii noºtri de la Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi
Promovarea Culturii Tradiþionale Teleorman ºi de la Direcþia Ialomiþa
Judeþeanã pentru Tineret Teleorman, domnul director Timotei l În perioada 6-7 iulie a.c., Ansamblul Folcloric „Doina Bãrãga-
Stuparu, respectiv domnul director Costin Ogrãzeanu, care au þinut nului” al CJCPCT Ialomiþa participã la Festivalul Internaþional
sã-i cunoascã mai îndeaproape pe artiºti; i-au filmat, fotografiat ºi „Pacea de mâine începe cu prietenia de astãzi” de la Silistra -
intervievat (alãturi de reprezentanþi ai presei locale, de la „Gazeta de Bulgaria.
Teleorman” ºi de la ziarul „Mara”). Domnul director Stuparu s-a
transformat cu aceastã ocazie în ucenic, el fiind iniþiat în tainele
sculpturii de cãtre domnul Costel Iftinchi, iar în cele ale picturii de
28 17
Ilfov
28-30 iulie – Târgu Neamþ
Festivalul Internaþional „Cerbul Copiilor”, organizat de CJCPCT Ilfov
în colaborare cu Televiziunea Românã ºi Radiodifuziunea Românã.
În premierã, în acest an, festivalul are ºi secþiunea „Cântec popular,
dans popular - copii ºi tineret”.
l CJCPCT Ilfov, sub egida Consiliului Judeþean, demareazã proiectul
„Promovarea ºi Integrarea Europeanã a Patrimoniului Cultural din
Ilfov”, prin care se urmãreºte: realizarea unei bãnci de date ºi valori re-
prezentative privind patrimoniul cultural ºi turistic al judeþului (mânãstiri,
biserici, case boiereºti, conace, palate, obiceiuri, tradiþii, meºteºuguri).
l Pe parcursul lunii iulie, trupa de teatru a CJCPCT prezintã
spectacole cu piesa „Dragoste în stil american” în regia lui George
Hodor, în localitãþile: Moara Vlãsiei, Otopeni, Snagov, Voluntari
(judeþul Ilfov) ºi Sibiu.
Maramureº
3-4 iulie – Satu Lung
Festivalul-concurs Naþional al Cântecului ºi Dansului
„Maramureºul rãsunã” - ediþia a IX-a.
22-31 iulie – Sighetu Marmaþiei
Tabãrã de Picturã ºi Artã Popularã - ediþia a XLI-a. Proiectul „Uºa” în plinã desfãºurare
Fotografie de Gustav Ioan HLINKA
Mehedinþi
1 iulie – Greci-Bâtlanele moment, inspiraþie alimentatã de cadrul natural încântãtor ºi de
„Sãrbãtoarea teiului” – spectacole folclorice ºi târg tradiþional. discuþiile stimulante care îºi gãseau locul pe tot parcursul zilei, în
20 iulie - Bala diferite locuri, fie cã aveau loc la vreo cãsuþã cu o gazdã primitoare,
„Plaiul Cloºani” – festival folcloric interjudeþean. tot dintre „ai noºtri”, fie în sala de mese, fie pe drumul de þarã care ne
29 iulie – Drobeta-Turnu Severin conducea spre o bogatã ofertã de dude coapte, de toate culorile, sau
Manifestãri cultural-ºtiinþifice dedicate „Zilei Imnului Naþional”.
spre bãlþi umbrite de vegetaþie.
În afarã de activitatea fiecãrui artist în cadrul atelierului volant
Mureº
1 iulie – Târgu Mureº organizat ad-hoc în naturã, în cãsuþe sau în pridvoarele acestora, din
Vernisajul expoziþiei de textile tradiþionale maghiare. programul taberei au mai fãcut parte ºi alte momente, care i-au reunit
pe toþi participanþii. Marþi, 1 iunie, aceºtia s-au putut bucura de un
Neamþ spectacol de folclor autentic, susþinut, în aer liber, de Ansamblul
29 iunie-4 iulie – Piatra Neamþ ºi localitãþi din judeþ „Burnasul” al Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea
Festivalul Internaþional „Vacanþe Muzicale la Piatra Neamþ” - ediþia a Culturii Tradiþionale Teleorman. Într-un recital care a durat
XXXIX-a. Festivalul se va desfãºura dupã urmãtorul program: aproximativ o orã, „Burnasul” a dat întreaga mãsurã a valorii sale,
18 27
- Cursuri de mãiestrie (29 iunie-3 iulie): canto - prof. dr. Theodore

Coresi (Austria) ºi pian - prof. Carmen Daniela Gililov (Germania);
- Concerte ºi recitaluri:
- vineri, 2 iulie, ora 21,00, Piatra Neamþ, Piaþa Turnului
Concertul de deschidere „Pagini celebre din opere”
- sâmbãtã, 3 iulie, ora 21,00, Roman, Piaþa „Roman Vodã”
Concertul festiv „Bijuterii muzicale”
- sâmbãtã, 3 iulie, ora 16,00, Piatra Neamþ, Teatrul Tineretului
Ziua Universitãþii de Arte „George Enescu” din Iaºi - recitalul claselor
de mãiestrie
- sâmbãtã, 3 iulie, ora 21,00, Piatra Neamþ, Piaþa Turnului
Searã de balet
- duminicã, 4 iulie, ora 21,00, Piatra Neamþ, Piaþa Turnului
Concertul festiv „Bijuterii muzicale”.
25 iulie – Dãmuc
Ziua Comunei Dãmuc - manifestare de tradiþie, prin care se ur-
mãreºte promovarea valorilor culturii tradiþionale ºi a turismului
din judeþ. Are loc un spectacol la care participã formaþii de artiºti
Ansamblul „Burnasul” al Centrului Judeþean pentru amatori din zonã, precum ºi formaþii ºi soliºti binecunoscuþi de
Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Teleorman în muzicã popularã.
spectacol la Tabãra „Dunãrica” - 1 iunie 2010 25 iulie – Rãzboieni
Fotografie de Aura Andreea PETRE Sãrbãtoarea Rãzboienilor - manifestare de tradiþie în judeþ,
legatã de victoria domnitorului ªtefan cel Mare în Bãtãlia de la
mai ales, pentru ceea ce au realizat în tabãrã, dar ºi pentru clipele Rãzboieni - 26 iulie 1477 - împotriva turcilor. Au loc manifestãri
frumoase pe care le-am trãit împreunã acolo. În ordine alfabeticã, comemorative ºi se organizezã ediþia I a Festivalului Judeþean al
iatã-i pe „curajoºii” naivi care au acceptat invitaþia noastrã: Salomia Formaþiilor de Dansuri Populare Tradiþionale.
Andronic (Rãcãciuni, Bacãu), Maria Goºoiu (Constanþa), Ecaterina l Joi, 15 iulie 2010, se deschide Stagiunea Ansamblului „Flori-
Hamat (Caransebeº, Caraº-Severin), Doina Mariþa Hlinka (Reºiþa, cicã de la Munte”. În cadrul proiectului, ansamblul, coordonat
Caraº-Severin), Gustav Ioan Hlinka (Reºiþa, Caraº-Severin), Nermin de Dedilia Popovici, va participa la emisiunea postului de
Hogea Susam (Constanþa), Costel Iftinchi (Iaºi), Maria Margoº televiziune Antena 2, Hanul lui Tatu, ºi la o emisiune a postului
(Bacãu), Ioan Mãric (Bacãu), Elena Milcu (Alexandria, Teleorman), de televiziune Favorit.
Doina Moldoveanu (Galaþi), Nicoleta Nicorici (Bucureºti), Gavril l În perioada 15-30 iulie, se desfãºoarã Proiectul ªcoala de Varã
Nichitean (Bucureºti), Costicã Onuþã (Vaslui), Ionelia Stoica (Galaþi), - ediþia a II-a, care îºi propune sã promoveze creaþia popularã în
Dumitru ªtefãnescu (Brãila) ºi Elena Zbanþ (Iaºi). comunitãþile locale prin organizarea unor cursuri de varã pentru
Atmosfera a fost, pe tot parcursul derulãrii activitãþilor taberei, una copiii ºi tinerii din judeþul Neamþ: olãrit (meºter Gelu Colibaba),
extrem de destinsã, dar care a condus la apariþia competiþiei. Fiecare þesut (meºter Rodica Ciocârtãu) ºi picturã-graficã (prof. Arcadie
artist naiv a lucrat în funcþie de capacitãþile sale, de inspiraþia de Rãileanu ºi Lãcrãmioara Gheghici).
26 19
l Perioada 19-30 iulie este consacratã de specialiºtii Centrului

pentru Culturã ºi Arte „Carmen Saeculare” unei cercetãri folclo-
rice, în comunele Crãcãoani, Rãuceºti ºi Petricani, în vederea
radiografierii specificului elementelor de culturã tradiþionalã din
aceste localitãþi ºi a inventarierii potenþialului etnocultural.
Olt
4 iulie – Cezieni
„Sãrbãtoarea iilor” - ediþia a XVII-a. Sunt premiate cele mai
frumoase ii cusute în iarna care a trecut, precum ºi cele mai
frumoase din lada de zestre. Cu acest prilej se lanseazã cartea
Meºteºug ºi mesteºugari – Dumitru Liceanu ºi Ionel Cococi.
Ecouri
Cojocul ºi ceramica de Vãdastra, apãrutã la Editura „Tradiþii
oltene.ro” a CJCPCT Olt. Jurnal de tabãrã
18 iulie – Poboru
„Firul de aur din lada de zestre strãbunã” - sãrbãtoarea portului, Centrul Naþional pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
tradiþiilor ºi meºteºugurilor, ediþia a X-a. Tradiþionale a organizat, în perioada 30 mai - 6 iunie 2010, ediþia I a
20 iulie – ªerbãneºti Taberei de Artã Naivã de la Zimnicea. Locaþia aleasã a fost Tabãra
Prima ediþie a manifestãrii etnofolclorice cu caracter agrar ºcolarã „Dunãrica”, situatã într-un cadru natural pitoresc, pe malul
Sãrbãtoarea seceriºului. braþului Dunãrica ºi în imediata apropiere a Dunãrii. Proiectul a fost
20 iulie – Coloneºti derulat în parteneriat cu douã dintre cele mai importante foruri
Festivalul Folcloric Judeþean „Ilie Martin”. culturale din judeþul Teleorman, Direcþia Judeþeanã pentru Tineret
30 iulie – Slatina Teleorman ºi Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea
Culturii Tradiþionale Teleorman, instituþii care s-au implicat activ în
Sesiunea de comunicãri etnofolclorice „Nicolae Fulga”.
organizarea taberei, precum ºi în mediatizarea ºi promovarea
l În aceastã lunã demareazã proiectul de cercetare
artiºtilor naivi ºi a lucrãrilor realizate de aceºtia.
etnofolcloricã „Ropotitul þestelor”, ce are în vedere cercetarea ºi
Proiectul a constituit parte a Programului „Anul Internaþional al
refacerea modalitãþilor de confecþionare a þestelor, în localitãþi
Apropierii între Culturi - Revigorarea meºteºugurilor tradiþionale,
de pe Valea Dunãrii, zonele Vãdãstriþa ºi Vãdastra. promovarea creativitãþii artistice ºi a liberei circulaþii a creatorilor”.
l În perioada 17-28 iulie Cãluºarii de la Sârbii-Mãgura participã
Dupã cum ne dãm seama încã din titlul acestui program,
la un festival de folclor în Malaezia. „promovarea creativitãþii artistice” reprezintã una dintre
l Se continuã proiectul „Cãminul cultural - oportunitãþi ºi posibilitãþi” componentele sale esenþiale. Creativitatea artisticã sub multiple
– întâlniri metodologice cu directorii ºi referenþii din cãminele aspecte, exprimatã în demersuri individuale ºi colective diferite,
culturale. determinate de structura fiecãrui creator.
Având în vedere cã Tabãra se aflã la începuturile sale, am
Prahova considerat satisfãcãtor numãrul artiºtilor naivi participanþi, ºi anume
3 iulie – Cornu 17. Þinem sã menþionãm aici numele lor, mulþumindu-le ºi pe aceastã
Festivalul Florilor de Tei - manifestãri etnofolclorice. cale pentru interesul ºi deschiderea arãtate faþã de acest proiect ºi,
20 25
18 iulie – Stoileºti 4 iulie – Izvoarele

Ziua Satelor Balomireasa ºi Izvoru Rece - proiect cultural de
Manifestãri culturale dedicate Zilei Comunei Izvoarele.
promovare a valorilor comunitãþilor.
20 iulie – Amãrãºti - Parcul „Zãvoi” 5-18 iulie – Câmpina
„Târg la Amãrãºti” - ediþia a IX-a. Tabãra de artã plasticã „Câmpina, dragostea mea”.
24-25 iulie – Bãile Govora 12-20 iulie – Breaza
„Florile Govorei” - ediþia a XLI-a - suitã de manifestãri cultural- Tabãrã de creaþie - arte tradiþionale.
artistice ºi sportive. 23-24 iulie – Slãnic
30 iulie-1 august – Râmnicu Vâlcea - Parcul „Zãvoi” Zilele Slãnicului - manifestãri cultural-ºtiinþifice.
Târgul Meºterilor Populari din România - ediþia a XIII-a ºi concert
23-24 iulie – Vãlenii de Munte
al Orchestrei „Rapsodia vâlceanã” ºi al grupurilor folclorice de
dans ºi cântec din judeþ: „Rapsozii Oltului”, „Haiducii”, „Atelier de arte” susþinut de Teatrul „Equinox” al CJCPCT Prahova.
„Izvoraºul”, „Domniþele” ºi „Nedeiþa”.
30 iulie-1 august – Râmnicu Vâlcea - Galeria de Arte „Constantin Satu Mare
Iliescu” 1 iulie – Satu Mare - Galeria de Artã a Consiliului Judeþean
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã „Fantezii estivale”. Vernisajul expoziþiei de artã plasticã a Cristinei Petria.
16 iulie – Satu Mare - Galeria de Artã a Primãriei
Vrancea
11 iulie – Bârseºti Vernisajul expoziþiei artiºtilor plastici clujeni.
„Baba Vrâncioaia” - festival folcloric judeþean. 23 iulie – Satu Mare - Galeria de Artã a Consiliului Judeþean
25 iulie – Paltin Vernisajul expoziþiei de artã plasticã Aurel Tenþ ºi Bakos Karoly.
„Pe Plaiul Tojanului” - festival interjudeþean al ansamblurilor 24-25 iulie – Odoreu
folclorice tradiþionale - ediþia a XLIII-a. Festivalul bucãtãriei tradiþionale ardeleneºti, organizat în cadrul
Zilelor localitãþii Odoreu.
29 iulie – Satu Mare - Galeria de Artã a CJCPCT
Vernisajul expoziþiei de artã plasticã Podolyak Vilmos.
Sãlaj
10-17 iulie – Cehu Silvaniei
Tabãrã pentru învãþarea dansurilor populare maghiare; tabãrã
pentru învãþarea meºteºugurilor populare din Sãlaj ºi teatru
popular. Organizatori: CJCPCT Sãlaj, Primãria Cehu Silvaniei,
Casa de Culturã Cehu Silvaniei.
15-18 iulie – ªimleu Silvaniei
Festivalul Internaþional de Folclor „La Fântâna Dorului” - ediþia
a X-a.
24 21
Sibiu 22-25 iulie – Câmpulung Moldovenesc

3-4 iulie – Gura Râului Festival Internaþional de Folclor ºi faza finalã a Festivalului-
Festivalul „Bujorul de munte”, eveniment anual care îºi propune concurs de Interpretare a Folclorului Muzical-coregrafic „Co-
valorificarea tradiþiilor pãstoreºti ºi promovarea produselor mori de suflet românesc” - ediþia a VIII-a.
locale specifice oieritului. 23-25 iulie – Poiana Stampei
4 iulie – Arpaºu de Jos Festivalul Folcloric „Flori de pe Dorna” - ediþia a III-a
Zilele Arpãºelului.
20 iulie – Cârþa Timiº
„Cununa de seceriº” sau „Buzduganul” - obicei de seceriº reîn- 1-5 iulie – Timiºoara
viat anul trecut, dupã o întrerupere de aproape patru decenii. Festivalul Inimilor - ediþia a XX-a. Manifestarea, organizatã de
25 iulie – Jina Primãria Municipiului Timiºoara, Consiliul Local ºi Casa de
Nedeea pastoralã „Sus, pe muntele din Jina”. Culturã a Municipiului Timiºoara, aduce pe scena din Parcul
l Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” Rozelor ansambluri folclorice din Georgia, Germania, Olanda,
participã la: Macedonia, Mexic, Serbia, Tahiti, Ungaria, dar ºi câteva din cele
- spectacole ºi festivaluri organizate de Institutul Cultural mai reprezentative ansambluri din România.
Român din Madrid în perioada 25-31 iulie;
- Festivalul Inimilor - Timiºoara (1-5 iulie); Tulcea
- Festivalul Internaþional de Folclor „Hercules” - Bãile 4 iulie – Stejaru
Herculane. „Fiii satului”- suitã de manifestãri culturale în cadrul cãrora An-
l Pe parcursul lunii se întreprinde o cercetare interdisciplinarã samblul Folcloric „Baladele Deltei” susþine un spectacol
în Þara Oltului, localitãþile: Sebeºu de Jos, Turnu Roºu, Avrig. folcloric.
l Ansamblul „Baladele Deltei” al Centrului Cultural Tulcea sus-
Suceava þine spectacole folclorice pe navele „L’Europe” (7, 8 ºi 29 iulie)

9-11 iulie – Gura Humorului ºi „Vivaldi” (10, 11 ºi 30 iulie), în Complexul „Mon Jardin” (3
„Umor la... Gura Humorului” - ediþia a XX-a - festival-concurs naþional iulie), precum ºi în Complexul turistic „Europolis” (16 ºi 29
de caricaturã ºi literaturã umoristicã. iulie).
20 iulie – Fãlticeni
Festivalul Naþional „ªezãtoarea” ºi târg al meºterilor populari. Vâlcea
20 iulie – ªeica 3-4 iulie – Sibiu - Muzeul „ASTRA”
Festivalul Fanfarelor Þãrãneºti „Flori de câmp” - ediþia I. Zilele Culturii Populare Vâlcene - ediþia a V-a, proiect cultural
20 iulie – Fundu Moldovei derulat în cadrul Programului „Tezaure Umane Vii”. În context,
„La hora satului” - ediþia a V-a. Festival interjudeþean de vor avea loc spectacole susþinute de 20 de formaþii artistice ºi
interpretare la instrumente tradiþionale, organizat în memoria un târg al meºterilor populari vâlceni (peste 30).
rapsozilor Ilie Cazacu ºi Isidor Andronicescu. 17-19 iulie – Olãneºti
20-22 iulie – Vatra Dornei Zilele Oraºului - ediþia a II-a, proiect cultural care vizeazã punerea în
Târgul de varã al meºterilor populari. valoare a cadrului natural ºi a vieþii spirituale a oraºului-staþiune.
22 23

Limbă

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Iulie 218 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Patrimoniu Imaterial Cultura Traditionala Buletin Informativ - Iulie 218 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

https://biblioteca-digitala.

Dupã parada portului popular, a urmat concursul. Cele 20 de

mânca frunzã de fagi,/Nu mai vrem sã fim iobagi./Decât slugã la

Rusalii. Dar uite cã o avem pe doamna asta de fier care se

care strãjuieºte cãpãtâiul

le oficieze pentru uºurarea sufletului celui rãposat. Valori de Hora de la Rusca

Când s-o fãcea sãpunul porc sã guice

Dar pânã la vernisajul expoziþiei, ar mai fi de povestit, deci sã Buzãu

- Cursuri de mãiestrie (29 iunie-3 iulie): canto - prof. dr. Theodore

l Perioada 19-30 iulie este consacratã de specialiºtii Centrului

18 iulie – Stoileºti 4 iulie – Izvoarele

Sibiu 22-25 iulie – Câmpulung Moldovenesc

Suceava þine spectacole folclorice pe navele „L’Europe” (7, 8 ºi 29 iulie)

S-ar putea să vă placă și