Sunteți pe pagina 1din 447

SFANTULISAACSIRUL

'+.

jl

.

i-*$ lt':

'

iaia||,

' '''1€:':ti:

*,

,

"

-,

:l;i*iT;t

lil

';lt

Af"&fl

r

*tl?4 ,"

i-j*r,.J,€jt:

.';:11,.

GUUI]ITEDE$PRE]IEUOIIIT

EDITURABUNAVESTIRE

1997

SFANTUL tSA,qC SHKUL

'f*ur'' (1';

CTryINTEDESPKE

NEVOHF{T/I

U",,.gre Wr-

Tipirit

cubinecuvAntareaFreasfintitului

IUSTTNIAN

EpiscopulMararnure;uluisi Sitmarului

Editura BUNAVESTIRE

Bacdu,1997

CUVANT'TNAII{TE

despret6cere si liniste si despreviata cea pasnici,la careputemajungeinaintedetoate,prin infrAnarealimbii giprin blAndeteainimii, intru care trebuie si se aduc[ si putin[ laudi SfAntului Pirintelui nostnuIsaacSiru!,ad6ugAndu-sesi scara cuvintelorlui, celordeDurnnezeuintelep{ite"

Mari si greu de vindecatsunt acelepdcate,pe care le-a seminat tn sufletelesdrmanilor oamenitntrwtot viclbanulpizma;

al rrtintuirii si al vietii acesteiasfinteqi nemuritoaregi aI cinstii. Care suntpdcatele?Suntaceleboli, pe carele-a tndrdgit ;i cw

care s-a obisnuit tnsusi diavolul: adicd pdrerea ;i

indharea,slavarea ;i dupd ea,blestemntamdndrieyi defdirutrea liti cearea si minciuna.Cdci rdutd1ilevrdimn;ului celuiponivnic au pltstntru noi gi pldcereade sine ;i cumpiitaiubire de sine,

*poi nemilostivireasi nerusinareasi nenumdratamultime a rciorlalte, cu anevoiede in;iruit. Pentrucd iubirea de sinecea pairr'asd, precumsi nerusinarea,tndeamndcu obrdzniciepe cei iubitori de rele, nu numai sd grdiascd si sd {ucreze cele necuviincioasesi neauzite,ciartncdsdsetmpotriveascdoricdrei

alte dumnezeiestitnvdydturi ;i sfatuiri ;i

Cdci fiind tmpresuratde acesteziduri, omulcel dintAi, celzidit de Dumnezeu,si strdmosu!nostt'u,n-a aflat chip de pocdintd,

dupd cddereatn pdcat, ci

De aceeaa si osdnditsi a clevetitelpe Eva-

si Eva pe sarpe.

trufia ;i

sdnu asculteniciodatd.

dimpotrivd, aveape buze tnvinuirea.

Bdutorul desangesi ucigdtorulde frate, cain, prins fn aceleasi curse,tn cares-auprinsstrdmosiinostri,dupdiertfa ceaneprimitd dupd sdvdrsireaomorului, se strdduia sd tdinuiascd fapta tn fala Domnului celui netdinuit, rostind cu nerLtsinarecuvinte

zadarnicesi mintindcdtreCel Prea-Inalt' Tu tnsd,ascultdtorulecelprea cucernic,vezipre iubitorul

;i

de oameniDumnezeu,,carenu searatd iwbitordeoameninum.ai

tn rrenxeain care-Lamdrdm

si-l- maniem pe Ddnsul, cu cdtd fndelungd rdbdare suferd

nelegiuirile noastre

o face.

ticd suferd si se poartd cu bundtate,si nu-l arde pe ddnsul tndatd, ci cu multd tnlelepciunetl tnvatd sd sepocdiascd,sd nu

se fmpotriveascd, sd nu segrdbeascdla minciuni cu obrdznicie

atunci,cknd noi facem binele,ci ;i

;i

chiar dacd nepedepseste,tot cumilostivire

Deoarece,minlindcain tmpotrivaadevdrului, (Domnul)

sd nu se

trufeascd'De aceeazice cdtredfrnsul:,,Ai pdcdtuit'

Ei 't(tci".

(Fac.4,6)' Adicd: ,,ntt te mai obrdznici,nu mni turna

uleipe foc, stai lini;tit ;i

recilnoscut-o, pocdiesteledegresalata.Vezi,iubitoruledeliniste ascultdtor, ct,ons-aa.rdtatcuvdntullui Dumnezeuceldintdidascdl dintre toti, cdlduzindu-ne sprepacdinfd,pre cei cemai tnainte

am pdcdtuit, si spre linistepe cei ce am gresit Lui? Asa ne-a

propovddwitnoud

Dumnezewlnostru,tnEv-anghelii:,,Focdili-vd"' (MarcuI

dd-yiseawutdece-ai fdcwL $i

dttpdceai

si Fiul

cel

unwl Ndscut ;i

cuvdntul si

'15)'

pocdit" ci zice: ,,Pururea vdpocdifi,oameni

Si nu zice:,,Y'ati bwni!,' Cdci voi

veaculacestapLtrureTvettpdcdtui, si p&.ndfn clipa mortii, tn toatdvretneasi tn tat ceasultrebuiesdvdpocdi{i (Ps.45,II), ca

unii ce cu u,;urinfdati cdzut,fdcdndu-vd vinovati ;i tnclinali spre rdu. De aceeatncetayi fdrirdelegile voastreceleprea rele si urdte

Eu Dumnezeusunt, Cel ce

propovdcluiesc.,,Eu suntFiul lui DwmnezeLt,Ett,suntLumina

pknd astdzi tn via{a aceasta,tn cortul si tn

lui Dumnezeu si cttnoasteti,cd

lumii" (IoanI , 12). ,, Eu

fdrd

"rdrunchii;i

tnceput"

;i

Tatdl suntemunatn veci,din veacuri

(loan 10,30)',,Eu suntcelcecercintmile'cercetez

creierii (ler. 17, fi),

cel ce socotesccaselecele

nenumiratele stelecelestiupe nume(Ps'146'

4). Eu suntFd.cdtorulcelor fdctfie, caream mdsuratdsi ldrdna

ascunse,perii

;i

tntregului pdmknt, si nisipul mirii'

EusuntJudecdtorul

care nu se lasd inselat,cel tare si

drept,cel ce nu iau mitd, care stiu cu de-aminuntul toatecele

ale tuturor oantenilor m"aitnainte de

ascunseale voastre

nastereasi facerea lor, carelesuntdator a rdspldti fiecdruia'

dupd

foi

Iinistit,taci,si nu teapucasdMi tetmpotrivesti, cu minciund ;i

numnezeusi Tatdt Lui i-a zislui Cain: nu te misca, stai

;i

sale.Acesteale-a zisMdntwitorul propovdduind.

fapieie

nu te mai sili,prin primelevorbesiprin incdlcite te tdinuiestide fala celwi netdinuit.cd, desila fn-

cu obrdznicie ;i confrazicerisd

ceput frica

tins-o

ldcuse

- opre;te-filimba, tnceteazdcu viclesugulcel rdu ;i cu minciuna'

deMine nu ti-a oprit mAnaceaucigasd'cAndai fn-

pizma;, neomenossi zavistic,asupralui Abel' carenu'ti nici o strdmbdtate,si l-ai ucistn fa{a Mea, acum,micar

si ti pune u;d

si stai linistit'

patr';tr-yt buzele,tnchide-9i gura

'Cutr'emurd-te si suspind, si te cdieEtede tndrdzneala ta cea

neomeneascd. Nu rnni spunenici o vorbd, ci titcut sd phngi merett"cdci limba ceaslobodd,d.eobiceise fdleste si zicecwvirtte desartesi mincinoase.Tu asadar taci si stai lini;tit. Pentru cd ,ri ti*but nici cd.ndnu se tndrepteazd, nici cel vorbdre!,oricdt

de frumos

piytna

-pr'ecum vorbdria estetnsatitddeprostiegide lipsa cletnvdtdturd '

-cdci estecu neputintdsd

fiindcd carele-avdzut ;i auzit,ci ;i cele pe carenu le-a vdzutnici le-a

ar grdi. Ci tu, in loc de cuvdntdri lungi,foloseste-te de

cuvdntare, pe careo tnsotestetnlelepciunea ceaas.cunsd'

d.epdcat,unul caretaie la palavre,

fugd

setncumetdsdafirme cd suntrealitdli nu numaicelepe

auzit.si cumsd nu-i fie tdcereade folos aceluia,caredinpriana Iimbii, alunecdcu rea vointdsi cu nebdgarede seamd,cdzdnd tn minciund cdteodatd,si alteori spre clevetiresetnclind,si spre ocard, si spre prih.dnire,si spre cuvdntulaproapelui,si spre tnvinuire,;i sprepdrd, si sprebatiocurdsi sprehuld adeseori? Nimic bun nu se nastedin toate astea,ci numai du\minii si sopotelitmpotrita altora, cuvintetntortocheate ;i rdutdli ascu.nse, prihdniri mni relesi mni mari dechtocdrile, ;i ura ceanetmpdcatd, tinereatn mintede rdu ceadesdvdrsitd (deplind) 9i de nevindecat, poate si cu tatul nevindecatdfuiunii, careau o rdutatenecontenitit

tn

inimd.Cdcioricebdrfitor,carenu-sipdzestelimba,prihdne;te

si

cleveteste,moil,testegimdgulestetn multe felut"i si cu viclesug,

si

cu miiestrie, se schimbdde mii de ori pe ceassi sepreface.

Iubesteadicdpe cel fericit pentru fericirea lui lumeascd,si ru,t

tnceteazdsd iscodeascd ;i sd Ie iscodeascdmult cu

tn vremeadrdcegtilorlui J"l,ecdreli. Cel cenupoate sd stealinistit,

nu poate nici sd se cdiascdgi nu ;tie

este ascultdtoare de Acela, care a zis: ,,Indeletnicili-vd si

cunoasteli" (Ps.45,

a inimii si nici darurile caresenascdin curdtiainimii.De va sta

cinevatn lini;te, va tn{elege.

' fn adevdr, tngereascaviatd estecea linigtitd ;i lind' Ba mai mult, ea estetntr-adevdro imitare (urmare)a chipului Celui

Dumnezeiesc.Cdci numaiprin gesturi linistite sunt cdrmuite

ostirile dumnezeiesti,celede sus.Omul cel linistit, chiar de ar

tedea 'purureT tn juru! Iui. Ba mai mult, ar sta ca a cetatetn vkrf de

rrlunte,aricdt ar cdutasdrdmAndascunscelor ce-lvdd.Si viaya lui strdlucesteoamenitor ;i din urrnd. Cel care ;i-a agonisitsiesi deasupracapuluipe ceI ce-lstrdluceftecu negrditdlumind,ca

sd Cercetezeceledin viata acestuia,si

limba lui iscoditoare,ca sdaibd materie

ce estepocdinta, cdci ea

nu cLdnoastenici asezlreacupace

11). $i

tntr-unloc tntunecbs,lumirutceadumnezeiascdar

lumina

unul, carecu linis'tepdzestetoatedumnezeiestile porunci, spre slavaAceluia,Care a dat poruncile ;i din pricina cdruia el a

tdcutsi stdlinistit.Netulburareanu e urutdinporuncileDomnului,

ci e cuprinsul si rezultatul lor, cdci ea le cuprincle pe toate

celelalte,cLttnareaputerea smerenieiceleiadevdrafe, prin care ne asemindm cu Hristos,si cu care se gdsestetmpreund'Si

dncdcinevarupe o oarecaretdcere,casd tnveteastfelceva'se

va chem.amic tn adevdr.cine nu ;tie sd tacd,oare nu-i pornit sd

strige, si sd se mdnie, si sd facd altele si mai rele, care sd'l

pdgubeascd ;i

pe cel careIe face, sipe cel care^lascultd?

. Din netnfranarealiffbii nimenin{4s-asmerit,n-afost miscat

sprelacrimi si spre umilintd, prin dumnezeiasca mdngdiere. N-a rdvnit firea celor bldnzi,n-apdzit dreptatea,n-a suferit sd fie nedreptdtit.N-aavutmild de celce-locdra siJ chinuia,apucAndu'

se si el sd ocdrascagi sd chinuiascd.El nwva ajungecurat ctl

inima,nici nu vaagonisipacea,caretmbrdtiseazd toatamintea. cu limbasloboddnwva suferisd fie gonit.Nw va rdbda ocdrile, saucuvdntul,ntrmni vorbescdesprecelepe nedrepttndreptate

impotrivalui, ci nici mdcarpe celespusede cineva,tn chip tle dreaptdmustrare. De vei cduta sare(ttntregului pdmhnt, cu adevdratsare

estecel netulburat, ;i

mkntuire; si nu atdt povdtuindu-i cu cuvdntulsi cdlduzindu-i spremdntuire,cdtprin viata lui, prin caracterullui linistit, cel dr-escu adevdratasare a bld.ndetei.Cdci cu bldndeyealui ii primeste ;i tngdcluie pe toli. cdci ce altcevase cuvinqomului

dreaptdcdlduzda tLturor celor ce cautd

cucernic,ntonahului,bdtrdnului

;i

;i

tdndrului?trarnetulburarea

btdndeleaseva numigi fnlelepciune ;i maicda tuturor virtutilor.

fapt

si dncd cineva a aiuns cu gtiinld gi intr-adevdr tdcut"pentru

va Ji un om cu rdbtJare,mult iertdtor,

foarte priceput,viteazcu sufletulsi cu mintea,ca sd suferecu

Domnul, acela de

bdrbdyie,si cu noblele,ispitesiprimeidii, adicdfoameasi setea, goliciuneasi bolile trupului,ndvalapatimilor, ocar(rsi necinstirea, sffAmtorareasi necazul , ranile, temnita,confiscareaaverilor, sila, neodihna,si oricealtd futhmphre,careseafla tn felurimea ispitelor.Astfel,zdrobireainimii, cuptorulcel ldmuritorsi arderea din cuptor; el va primi acestea,ca aurul tn topitoare,ca sd ru,t piardd smereniaceatndlydtoare,carepoate da nevoitoruluicelui sArguitor curdtire depdcate si cununaneve;teiitda rdbddrii ' pe care ndddjduie;tes-oprimeascdcu vrednicie,ca ttnLtlcea vietuit rlupdaseminarealui H ristos. in adevdr,toatele vknturd limba netnfrdnatd.Iar cel tdcut niciodatd nu se va tmprieteni cu cei mult vorbitori, ci se va asemdnacelor scwrtila vorbd, cdt va putea mai mult; va trece tntotdeaunacu vedereamulta vorbdrie, lepddhndu-oca pe o otravd de moarte.Fiindcd obisnuiescsd se nascddin ea grdirea tn desertceaputredd,tot felul de clevetirisi rdutdyi,nebuniile,

nerusinata tnclrdznire,

ocdrile, tnvinuirile qi prihdnirile,

desfrdnarea cea nestdpdnitd, iutirnea, impott"ivirea I i dezbinarea.

Cdci tntr-adevdr,nimeninu poateposti sau citi, saupriveghea saLta seruga cumsecuvine, fdrd liniste ;i fdrd tdcere- Cel tdcut si netulburat,nLttremlrd tn fala lanturilor, nu se speriede tnchisoare.EI estedeprinscu ele'CeI titcutnu vreasd

strige, nici cdnd citestePsalwtii.Cu nimeni nu vorbesteaspru.

Nu zice fratelui sdu: ,,nebunL+le" . El nu va lwaparte la lupte si

la certuri, din care ieseiulirea qi strigdtul, si mdnia si zavistiasi

ontorul chiar, qi Ia urmi iadul. Ci el se rusineazdde toti si se tndepdrteazd,avdndpe Hristospururea tnainteaochilor sdi- Cel tdcutsi iubitor desingurdtate,nupoatetineminte,deare cineva

cevafmpotriva lwi. Cdci cum sd

carenu l-a swpdratnici cu cuvdntul,nici cu lucrul?in adevdrel n-are nici un vrdjmas,de la care sd cerseascdbundvointd.Nu se

vrea sd se tmpace -cu unulpe

temede judecdtori

nLrv(tlocui tn temnitd,nici nu vapldti cel din urmd bdnut.cel

Iinistit nu jurd niciodatd, nu calcd iurdmdntul, nu cunoaste

ctestujitoriilor (Mat.5,26), si scrisestecd

;i

juriimantul twtre, nici mic. cdci se sfiestesi sd spund ,.dQ",

ca unul ces-a lepddntde cuvdnt, se tnfrdneazdde la a spune

;i

,,ftH".EI nu seapucdsd setmpotriveascd cuiva si,chiar ocdrile si palmele leprintestetn tdcere.Ba nici haina lui nu si-o cere tnddrdt,clacdi-a luat-ooarecine,ardtindu-se ;i mrti tnduratcu acela.cel tdcutsi netulburatdesildniciodntdnu seterne.Pentru prietenisipentruclu;mnnide-avalmnseroagdsi nu ia tn seama pe cel ce-i estedusmnn.si fiind drag tuturor,se socoteste.pe sine nevredniccledragoste.Cel tdcut si netulburat, cdnd se

roagd,nu tncl'idenumrtiusachiliei,ci tsipdze;te ;i simyurile'si

ratiunea

deschiddprea tare buzelesale.Iard lintba si-o miscdnum.aitn Iiniste ;i pe cat il std tn putintd rugdciunile le dd curate lui

Hri'.stos. $tiinct cd CelNeadormitia amintela cererealui tdcutd,

cugetul sdu sd primeascd multa vorbdrie cea

pdgdneascd,urfrnd celepdmdntestitoate si socotind grijrt ;i

nimica,pdzind si fdcdnd, pe cdt sepoate'

tnvdluirealor ca o

numni voia Domnului. cel tdcut si netulburrttnu are vrdimn; cdruia sd-i ierte greselile.Cdci el apdrdpururea pe orice om' care i-a gresit sau l-a necdiit,prin simplitatea, prin tdcereasi

prin bldncletealui. cel tdcut si netulburat, nlt se fncumetdsd

primeascddaruri,

o pune portar, ca sd-i fie de pazd, ;i se sfie;te sd

el

nu lasd

nu pdzestenicidecumcomori, fiindcd fnsusi

celnetulburatestecomoaranedesertatdsi neiefuitd.Cel tdcutsi iubitor desingurdtate,nuprivestenimic cupatimi, si e cwtotul tipsitcleviclesug,ca unul ce s-aumplwtde lurninddumnezeiascd, si std tn afard de tntunericulcel drdcesc.cel ce-sitnfrdneazd

limba, nu poute sd sldveascdtn cdntdri pe doi domni' pe DuntnezeLradicd,si pe oameni,ci seridicd tntotdeaunaasupra

liiingusitorilor, urdnd ldcomiamamonei, pe careo tine departe de chilia sa. Cel ce iubeste pustiti si linistea' acela si-a pus toatd

nddejdea spreDumnezeLt, deCare s-aapropiatcu sufletul ;i cu

trupit.Iubitorul

de linistenusi-aagonisitsiesimosii,;i totdeaurut

si-a agonisit ^siesi

bunanddeidecdtreCelPrea-fnalt.

singurd

rdmdnesdrac.El nu'secerd,nici nu adundsnopii' El nu se

tngrijeste de tmbrdcdminte, cdci

OmuIcel

,ia*yo

netulburaturdite

spre fiintd

tntreagd;i

dresurile mdncdrurilor celor felurite, cdutdnd

Pdinea ceacereascd' netulburat si prea btA'ndnu iudecd pe nimeni pentru

vedede-a pururi numai pe ale salesi tn tot

Cel

faptele

celerele,ci

veaculvarsdlacrimi jierbinli. CeI iubitor deliniste ;i de bldndele,

de fel nu veclepaiul aproapelui,

tn cuvinte, ci iu gtas'tncel,cu

culacrimiseroagdnetncetatDontnului'sdfientilostivpd'catelo

jecdruia, celoritiute si celor nestiute' pe

nici nwsesilestesdplacd

.cuiva

rugdciune linistitd,cupocdinld ;i

cat"e'ca niste,oameni

mici

mari' C-etrnetulburat si blAnd' nu

le sdvdrsim pururea

cuteazd'nici

dea cele sfintecA'inilotl, cdnd eI abia' tnfieratsi tremurdnd se

;i sd priveascdcelesfinte'Si acesta'cum sd

mdcar

cu multd teamd? Cel ce cu adevdrat

pustniceascd, dorestesd ia amirctela rugdciunile

apropie de mdrgdritare

iubesteviala

cele de ,errir, la psalmi umilintd ;i la lacrimile

cwviin,cioasd.SinufacealtdceferecdtreCunoscdtorulcel

la cdntdrile cele de slctvd'si la

cele ;i ce curg tn liniste gi tn pocdintd

sesilestesd facd

tn inima sa

ascttnse ;i lubitorut de oameni,ci

swisurizilnicespreclragostealuiDumnezeLl,Curns-ascris

vrdimasului si

83',7)si sd sepdzeasci

depdnda cea feluritd a

toaie gdnclurilecele necLrrate'Cd numai pentru acestease

duhul si cu vorba,

u;d ;i se,roagd '

sdsep.dstreze

cu sufletul,cu trupu!, si sd i se

de

roagd el.SipentruacesteabateIa

netitinat'ri

TZ

cleschiddlui usa milostivirii. Cel iubitor de liniste ;i de viald pustniteascd,tndrdge;tecalea cea Srea si plind de necazuri, careducedegrabdcdtreviataceavesnicd'Cei mai multi,lipsiyi

fiind de minte, fug

tnsdde e,a.Cel iubitot"de liniste,trecectt

este latd si

vederea calea

netmpiedicatdsi foarte pldcutd celor lenesi.Iubitorul de viatd

pustniceascdsi lini;titd sesilestesd dea,nu roaderele,ci roade bune,si frumoase, spremdncarecu folos oricdrui tnlelept.Cdci

cea largd a pierzdrii, fiindcd

el urd;teputreziciunect, fiindcd eaalimenteazd focul'

Cel ce voiestesd se asemenecu Domnul Cel blhnd si pasnictrebuiesd iubeascdnetulburareasi netncetatsdaibdpe

buzePreaSfdntNumeleLwisipurureasd lucrezecu setedin tot sufletul,poruncile Lui, Cel blLnd si netulburatnu fdrd folos ascultdcuvintelecek mAntuitoare,silindu'se,dupdputere,sdsi lucrezeporuncile lui Hristos,ca o adevdratdslugd a Sa. Cel

netulburat

adevdrattntelept,revdisdrile deploaie ;i sufldrile vhntului celui tare,nlt le ia tn seami. Cel netulburat Ei bldnd, din bldndelealui

a gdtit acoperdmdntDornnuluisi locascwiincios fnlelepfe;tei-a

bldnd,;i-a clddit casape sthncd ;i,fdcd.ndu-se cLt

;i

fdcut, ;i

pe lisus^MdntuitorulL-a primit tn blhndelea ;i simplitatea

sufletuluisdu.in bdrbatutcellinistit si careiubestepeDomnul, vulpile nL4vor afla vizuini;i pdsdrile celerele, cdzutedin cer,

nu-si var face cuib. Cel netulburatsi bldnd dorestesd fie cu aclevdratucenical Mdniuitorului,el setntoarcede la gdndurile celetntinatesi moarte,oricdtde vechiar fi eletntt-tnsul. Cel tdcutsi netulburat,prime;te puteresi ctsupraduhurilar

necurate,si pe acesteaIe gone;teDuhul Sfk'nt,Cel ce locuieste

tn

ar fi dat Ia moarte de frayi,

cdndar fi tn drum, ar mergecu bucurie,dorind sdpdtimeascd pentru Domnul. Iubitorul depustie si de pace, fiind gonit din

acela ;i grdie;teprin gura tui' Cel netulburatsi bldnd,cdnd

de pdrinti, deprieteni sau de rude,

'

pornestecu veselie

tard, din sat saudin

'spre altele.Cdci el sesupune porunciiAceluia'Care a zissd suferim pururea astfelde rele, pLnd Ia venirectLui' dupd cum

cetate pentruDomnul'

bthttd si netulburat' ardtdndu-se sil necdiesccumplit' sedovedeste

,ir, ,rri,

tngddwitor cu ceice-i fctc

irJ

'suferd, se umplede

pinou Domiul, nu

(Mat' 1A,22)'Cel

rdu

ucenical lui

Hristos,si,ca btnclrept'care pe nedrept

,in,

veseliesi de har' Cel ce vieluie;tetn liniste

se temede moarte'de care setnfioard si se

pre aceia' care tl ucid' ti iubeste si'i

cutremurd toti, ci el ;i

primestecu

(Jnul

bundvoinyd, cape nisteprietenibuni' Cdci num"aide

se cLrtremurd, dupd cum sesi cuvine'de Cel cepoate sd

piardd tn gheendsi sufletultmpreund cu trupul'

Cel btdndsi

netulburat, pururea einconjurat de primejdii

sienecijitintotfelulrdarnusldbeste'nltsenecdiestesirabdd

hevoileii

vedeceleascunse, ca un nebiruit'

sebucurdtn'truDomnulcel

iubitor de oameni, cel ce

Celtdcutsiiubitord'epustiesideliniste,chiardacdarfi

tnceteazd

sd-si

;i sd se-arate aratd Ia lumind'

lui celebune,credinta pe carea cdstigat'o' pe care

tn addnculinimii sale'Cdci oricineare credinldfdrd

nu-i tntdrit si nici linistit,ca unul careestelipslt de fapte'

sfd;iat de o.ameni pentru Domnul' nu

mrtrturiseascd credinla, cu vorba gi cu fapta mirturisitor preastrdiucit al ei' ca unul care

prinfaptele 'o

tineuir,

fapte,

dar

are doar cuvinte, si carernirturiseste cd credinla lui emoarta

linistit'a luat^sa.b1aduhului'

lubitorlul deoameni'ci'ndS-a pogotht

ilAnd

9i

(Mat. 10,35).Celtdcutsi

pe carei-aporuncits-oia

pepdmdnt,ca sd

despartd pe fiu detatd'pe fiicd demamd ;i pe

norddesoacrd.Cdci,clrlc(tn-arflprimitsabiaduhului,iubitoru

delinistenus.arfilepddattotusideodihndsidev'oiacdrniil

nici n-ar Ji o*oiA, tn fel si chip

blbnd,cu adevdrat a itdr'nit

simpurile lui.

Cel netulburat si

dusmdnie fntre siesisi casnicii sdi'

adicd pdrinti, prieteni, cunoscuti,rude, obisnuiyisi chiar fn simturilelui, si tn obiceiurilevechide altfel.Cdci fiind cu totul pdtrunsde dragosteaDomnului, nu-si tngdduiesd iubeascd pe tatdlsaupe ftnnmsa,pe fiuI saupe fiica sa,mninnultdecdtpe Mdntuitorul sdu,ca nu cumvasd seafle trdddtor al lui Hristos, adundtoral celorcele-arisipit mai tnainte'Dar ca un ucenic, prea bun ;i desdvdrsitsi vrednic de ACELA, Care l-a chemat, nu serusineazdsd-siia crucea (Marcu6,34) si sd urmezepe tnvdldtorul celbun,dupd cums-a scris,ca sd-siafle sufletul fn ziua judecdtii,pe caretn lumeaaceastal-a dntsprepierzaresi moartenfficdnd voilecdrnii. Cel tdcutsi netulburatl-a primit pe DumnezeuTatdl,si i ' Fiut Lui capre Dumnezeudin Dumnezetl,l-a primit ;i pe Sfdntul Duh, tn chipnedespdrtitdeDumnezeireaTreimii,;itntruaceastd Treime fiind pdzit va lun seatnn ;i la proroc ;i la drept, si fn credintasa el nu seva uita de-i mic sau mare,ci pe toli ti va primi tn curatd inima sa, ca pe nisteuceniciai lui Hristos' Si chiar deva addpa;i va hrdnipe un nedreptsal4un necLtratsau chiar un necredinctosel nu-si va pierde plata sa viitoare. Cel

;i

tdcut

;i

netulburatsesupunedepltnCelui ceporunce;te:Veniti

obosiyisi tmpovdrati (Mat. 11,28),ca sd luati

Ia Mine toti cei

jugut Meu prea bun ;i sarcinaMea ceausoardsi nedureroasd,

spreodihnavoastrd.Si ca sd spunpe scurtunlucrufaarternnre

si prea bun, iubitorul de singurdtate,de netulburaresi de

blAndele,nu numniwcenic ;i

Celui de obste,ci

dupd cum s-a spus,cdci gi el tntocmai ca ;i Domnul, Carele spune: ,,f nvdya1i-vdde la Mine, cd suntblhndsi smeritcu inirna odihndveti afla sufletelorvoastre" (Mat. 11, 29), prirneste nu nwmni inchisoaresi lanluri, ci 9i pdlmuire si osdndire ;i lovituri cupumnul.Selasdsd Jie biciuit pe spinaresi scuipatpe

;i

urmitor ti esteMkntuitorului nosttu

adevdratsi tmpreundcdldtorcu Ddnsul,

;ifrate

fald. Ca un rob std tnaintea iudecdtorilor sdi, afld'ndu-se ;t tn aceastd faptd minunatd,urmdtorlui Hristos-Care esteacesta? Sd se tintuiascd de lemnwlCrucii, sd se rdstigneascdtmpreund cu Hristos, ca tot fmpreundcu EI sd seprosldveascd'Ba cautd

sd sestrdpungdcupiroanesi sd fie tmpunstn coastd,tmpreund

cuDdnsul, si otetul ;i fierea le gustdcape o hrandzilnicd,tntru

amdrdciuneasufletuluisdw.Siprimesteocdri ;i batiocuri,si,- lucru de fttnrenevoiesi mdntuitor foarte, se roagdpentru cei ce-i fac rdu siprimestesdmoard fdrd cinstepentru ei' Vezidar, ascultdtorule,cu cdtd tdrie a primit cel iubitor de singurdtate ;i de liniste si celprea NAnd fu brazdelesufletului sdusdmdntaprea sfAnfi a prea bunului sdmindtor, a lui Hristos,

Dumnezeuluinostru, ;i

cuviintd, ctt spor,adicd mni tntdi un rod careseridicd la treizeci,

cumse strdduiestesd aducdrod dupd

pentru tncepdtori,apoi pentru ntijlocii, cel de ;aizeci, si apoi, pentru desdvAr;iti,rodul cel tnsutit.Cu adevdratpreabunstiutor de carte se va numi cef netulbut'at, cdci tn mare cuviintd a tnvdlat si s-a deprins sd cdldtoreascdtn calea cea nerdtdCitd, care ducela tmpdrdtiaCerurilor. Cu ade,-dratacestas'a deprins sd arunce celenoi ;i celevechidin visteriasa. Asa s-a ardtat si s-a cunoscwt fericitul acestaIsaac, alcdnitor de ostenealdsi trudd, al sfinteisi prea cinstiteispre mdntuirecdrtii acesteia,si care,cu dumnezeiascdpornire a ardtat calea netulburdrii,spreirebuinladoritorilor- De aceea,tnt1m' pindndu-vd, vd rog ca niciunul din voi sd nu se leneveascd, aplecdndu-seasuprascrierilor tnlelepteale tnteleptuluiacestuia

si nici sd le citeascdfdrd luareaminte, cdci toatetnvdldturilelui

suntizvordtoaredemiere;i mAnmftoare,pline deDumnezeiascd tn;elepciunesi deHar. Cuadevdratmultd tnlelepciunesipricepere

a avut bdrbatul acestadumnezeiescsi minunat'De;i toateale

lui, cum au fost dintru tnceput,su'ntascunse,dupd cum se si

cuvine,tn fala unor nevrednicica noi.Dar cineesteacestIsaac? Un cetdteanal Cerurilor, tngerpdmdntesc,nu fiu, ci strdnepot al aceluia,deDumnezeupreafericit si asemdndtorlui Dumnezel , Avraam.Al lui Avraamcel iubitor destrdinisi sttpustntru toate iubitorului de oameniDumnezeu.$i tl nl{mescpe acest{saac, strdnepotal lui Avraam c€lui mare,pentruchipul curnseteme deDumnezeusi-L cinstestepe El, si cumii ascultdporuncile tn curdtenie ;i desdvdrsire.Sepovesteste,cd Isaac acestaisi trage spitaneamuluidin Siria si a fost crescutin EdessaMesopotamiei. Tot deacolosetrage,dupd cumafldm din SfinteleScripturi, ruai suspomenitulAvraant,celiubitor destrdini si rninunat.Cuviosul, asadnr,ndscutsi crescuttnMesopotamiapdndIa vArstubdrbdyiei, tot de acoloa scossi izvorul cel limpedesi nedesertatsipururea

curgdtor al sfintelor si prea inteleptelor Scripturi (dupd cum reiesedin scrierile sale); gi luptdndu-sein lupte asceticemari si mnipresusde fire, din hotdrdreDumnezeiascdsiprin descoperire,

a dobdndit Episcopia cetdlii Ninivei celede Hristos iubitoare,

cdci era prea tnvdtatsi iubitor de faptd bund,mult

sporit, cw

adAncdcunostintdsi dulce la cuvdnt.Cdci cine dintre cei din tara lui s-a ardtat vreodatd ca el, cw urd desdvdrsitirpentru actulpdcatului,cel ce estevrednicde ocard,plin de defdimare prin faptd apdcatului, ;i vddinduJprin scrierilesale,le-aadus tl{turortnfald cc sdfie biruit (pdcanl)? Si el n-a cdlcataceastd tnseldciune,spre sfd.rsitulvietii sale, nici la bdtri.nete,ci tn puterea tineret[i, in prea frumoasafloqre a vd.rstei,cu cinstitele salepicioar€o a cdlcatpe ea,a subtiat-osi a mdcinat-o,si ln firhnd i-cfdcut sfArsitul.Apoi chiar fnfaya ceanerusinatda lui Veliar a aruncat-o, ca iardsi sd o lingd pe vicleana ticdloc.sdsi urdtd arnigeald.,fnsusiprea vicleanulsi necuratulsi afldtorul ei, blestem.atuldiavol, sarpelecel ce seftrd;te ;erpuind" Mare este, fratilor, acestprea sfinlit bdrbat, nu numai pentrwminteasi priceperealui, ci sipentruviata lui pilcluitoare

C-da43coala2

1'7

LI

mdntuitoare. Cu toatecd a trdit tn vremurile cele 'mni de pe

ffi celor.mari' cei

si

';; ;,"

de la tnceput: adicd

cuviio ; ilor Pdr.intilor no

^o-

tn i'*i

;

;";";ul,

tn u'

celorclin iurut Sf ' Antonie' a toatd

Ammonie' Palamon si Pahomie si Pafnutie;

.mni

lumea si Arsenie,

cu toatecd tn

preiosde ei cu feli

tirnpa venitcumult duphacestia' el n-a fost

vieyiica-unulo'u

"o

pdrtas cuvdntului

celuilucrdtorsideDumnezeuluminat,sivietiiceleideDumnez

ochrmuite

s-aaflat,

cunoscdtor al Sffip"i'i'i

si propovdcluitoare' Cdci

cu totulasemenea tngerilor

precuntadevdrwl aratd' tntru totul priceput si tntelept'

vtechisi noi si a celeistrdine' precumle

tntregi

la mintescrierile

;i

de sdraci'

cdlduza desdvdtsitd a tnfrdndrii;i cdci

si de

si tnvdtdturile l-ui'.pecate

le-adesdvdrsit eI,pr:eatnpeteptu-l' curatul' cLtviosul' iubitorul de

aratd celor

frati, de strdini

netulbwririr,Isaac celtntreit mnresi ve;nic fericit'

sihastru' un pwtttic iubitor de lini;te

ae pdrinyi' de

imeneascd' as{tcc{nimeni

lant

al DuiuLtui Sfdni' Cel

dascdlul

era un foarte nevoitor

singurdtate. St u-o t"iai'puno.u'Hri,stos

celedin h,tme,a"'ii*''

ftrea si sinttirea

acestor bu''nuri' tn sfdntsufletul

de lumea toatdqi de

rude' cletrup' de tnsd;i

altut' Cdci tn locul

sdu s-a sdldsluit acest'

"ri-nrttt tuturor

trei fire tmpletit'ferecat cu

::,

mir gdritar si ct't'ctur, Dwmnez eiasca .din fn{elepciuye',CuL:f*t

putereu'Si cu,cuvinte potrivite'

ne-a "invd'tat cufapta' cu lucrur{

gandurilot

si cu vorbe oAu'a-'oiui 9i

celor asclrnse a atdunsi'o si a dat''o la iveald '

negrw ;i ,u

tntwnecatd, ,p'"

CatnstrdlwciredecuratdlumindsdcdldtoreascdaceiCeat

tmbrdpisat "*"o;ir:n;r"o lucrarea acelor

toatd sublirim;a $inelea)

ardtdnd ce este

adicd minciuna cea rea si

u"'

n ga'duri'

d'uo'ubiri 'o':;u deaclevdrul cel luminos ca soarele'

linistitdceaspr"emdntuire

si sd nwcadddin

nesiric(rciaase bundtdti'fiindcd s-au supws

sdaleagd cei cwminti parteacea

Mdntuitoruh'ti, carea paruncit bund, linistitd ;i fdrd degriii'

Deci repet, slr nu se apropie nimeni de luminatelesi dumnezeiestilescrieri ale acesfuibdrbctt,avdndminterdtdcitit. Cdcicelpierdut cht deputin fn celetrupesti,si tn,-dluittn cdderile ,"ietiinu seapropiede cuvdntulviu;i puternical acestuia.Cdci unulca acestatncrin-a scdpatdemdniaceaviifoare,nici nu s-

a supusporuncii Domnului, carezicesd iubim pocd.intasi sd dim roade bune tntru di.nsa. Si de vreme ce rut vrea sd se supundCelui ce cu toatd tntelepciuneasi pricepereane mdnd spremd.ntuitoareapdsune,pentrwceseatingeticdlosul fdrd de

grijd deceleneatinse,si de cenusadepe ascunstn rdutdtilelui, avd,ndtn vistieriasa,dupd cumii e obiceiul,grdmaddmnrecie pdcate,cumplite,cu rdutate?Cdcia pdcdnit prin zgomot,prin agonisealaceamultd,careselucreazdtn aceastdviald, tulbwratd

si necdjitd.,urAcioasdsi urdfd, spurcatd, plind de tot felul de

pdcate,care estepartea mirenilor, Jiindcd ei vor sd umble-

departede calea cea strdmtd si grea -

largi;i late" trnsdcel ce dorestesd scapede ucigasul diaval, ;i pofta cea urdtd sd o lepedesi capul sd ;i-l scoatddin mdna ;i din viclenelecurseale sffipAniilorcelordepdrtatesi tntunecate,si sd ,-estejeascdcu iubirea de Dumnezeupoftc'ceaatdtdtoare,care

biruie to(ttesimturile din afard si dinlduntru, ca sd nu suspinesi sdnu trdnddveascdla intrrtreafu c1mpulluptelor(arena)ascetice

si ca sd nu se bdnwiascdpe sine-sicleneputintdtn lupte si in

tmpotrivire.Sdnu seabatddelapornirea lui, careestepornitd spre cele mni bune fapte. Sd nu facd din viata asceticdcea minunatd, a viald ca oricare alta. Sd nu prefacd viata cea in chipul Crucii, fntr-o viatd de rdsfa!gi de dezmierdare,iubitoare de trup, din pricina sldbiciunii si a lenei sale.Ba rnai mult, oricAtar fi cinevade ne[scusitsi de nerdbddtorla ostenealdtn Iume,el sd se sileascda se ardta foarte iscusitsi tndeluns

tn mij{ocul cdii celei

i

rdbclitor,tnvremeccdndseridicdasuprd-iscdr.beleceletrttpesti

si

;':;;;;;:;l;;iarorut.

netrupesti, tn carnect lui si tn

dwh'cdndcu adevdrat sescoa-ld i

i

Pentru cd toatd ispita' pe care diau.olut o

oameniticdlo;i -

face

asupra noasfi'a -

o facel!.:.:.:U-3::"'

rdbdarea, sau pentru pdcatele

noastrd,saLIca

prin recunoo;rrrroTriopriei naastre neputinle si a puterii nebiruite

a AceluiaCarene

st"necuprinse, ordnduielile Aceluict' Caretoate

noastre' sau pentru mdndria

mult si sd lnvdtdm s.merenia'

sa spoiim si mci

aiutd noua'

Ie pwnela

Muttesunt,

cale prin negrdite cuvinte si

ale noastrele vede

;i

socotinyeli Lui celebineori'nduitoare' De aceea

tncunun&t tn urmn luptelorsale ' sd Ltrnteze '

nu pe aceia' careau drtt tnapoi'

Evanghelii' ci pe aceia' care L-au

nostrt't' cle la tnceputul

urrr'd'ceadepe sdurmeze pe acei

la nioartertSaceaamarnicd';i

chipuri siprin

,ri ,, dar)ste sd fie

dintre ucenicii Mbntuitorului,

- dupa cum arrl auzit tn

urmatcutndrdzneald,carenesmintitiaurdbclattoatesmintelile'

cdte s-aw apropiat de Domnul

propovdduirii sate,pdnd IapatimaSaceadepe 'Cruce,

sipdnd

caredupdSfdnta si luminatafnviere' au tncortitu'at lumea

bwiurie

deluptelede tot felul ;i tle fiecare prin toatelocurile'

sate si tdri,

duhul lor'l-au

pknd ceau tntors pdmdntdlui tdrdna

tn ntdinitre'sfinte ale Domnului

Mdntuitorului nostt"ulisusHristos'

ucenici,

toatdsi oupropo,d,lwtt, ;t n-au fug.it

ocara pe caro primea'cu

prin cetdlisi

io,

ait

;f

Dumnezewlui si

Dar

binele stimccestea toatesi multealtele, ;i ceicevo[m

sdcitimscrierileclu*ne'ei"tialecwviosuluiacestuia'sdnesilim

sd si lucrdm asa cum fte ildtuiesc celecitite'

ade^sdr searatd

Cdci neprefdcut

tn toateaceste prea tntelepte scrieri,cu,toatecd

tnvdtdturd, o exercitare gio slatuire tn mwlte-feluri'

cuviasultntreaga frumT setea netu.lburdrii '

mare a tdcerii' si mult

.cea felurite gipricinitepentrucarealunecd unii

elecuprind o

Cdci prea binearatd

;i

'defaimn'et locurille ;i

tn

chip sidvit fericeste el stavl

din viata ceapustniceascd, ;i de fel nu ascundeadevdrul,vddind de undesi cum vin boalelecelesufletesti,cum primesc lecuiresi cum se tdmdduiescde tot.Dar cuviosulacestanu,numaiastea cu iscusintdsi prea binenetnu-atd,ci si altele,lucruri tainicesi ascetice(sihdstresti), desprevedenii, foarte inalte si mari, de multi nevdz{lte,s-{t silitel sii ne descoperecelor ceciorimsd le fnvdtdrn,lucrdndcumetodenestiutesi cu cuvintetnlelepte.

scris

cuvintele sale inteleptesi minunate, tmpotriva rdnduielii pustnicesti, cLtmeste ardtatd ea tn cuvintele marelui si dumnezeiesculuiPdrinteluinostruVasile.fn aclevdr,avbndcineva cunostintd.si priceperesi experientda scrierilor asceticeale

acestui mare Pdrinte, va afla cartea de fatd

asemdndtoareale aceltia, nu numai la suprafayd.Si mai mult va cunoastecd estedefolos atAtcelor incepdtori cdt si celorsporiyi ;i desdvdrsiti.Cdci Ia tnceputsi Prea Cuviosulacesta(ca

VasilecelMare) spunetnprefala sa,cd frica deDumnezeueste cel mai bun tnceputal virtutii si ca o temeliea ei, tn conformitate cu cel cea zis: ,,fnceputut'tnyelepciuniie teamadeDumnezeu" (Pilde I , 7 ), si aceastdteamdse nostetlin credintd, care nLLse afld tntretoti oamenii,ci numaitntru ccela,carebineauprimit Dumnezeiascasd.mdntda mareluiSemindtor,cel cea seminat tn pdmdnt bun, tn pdmdnt care e si rodit si a fdcut roade, fte treizeci,jie saizeci,fieo sutd. Iar cei cetntr-alt chipcu crezut,tnsdnu au fntelescuvdntul credintii, de;i lor li se pare cd ctstfel cred, si fdrd sd aducd roade.Si din pricina aceastctc si intrat tn inimile lor vicleanwlsi le-a fwrat sdmA-ntuceatlumnezeiascd, ;i cei lipsili de rod din lipsd de team.d,s-aufdcut aserneneacdii, carea primit sdm6.nta cea dumnezeiascd,si std descltisdtnainteapd.sdrilor cerului, si hrdnesteduhttrilecelemici si necurate;iar altii s-auasemdnat

.li sri nL(,nesocoteascdoarecine, cd acesta ;i-a

tntru toate

;i

)1

cu locurile cele pietroase, tn care a pierit sdmd'ntacea

dumnezeiascd, dinpricind cd'pdm1'ntullor estepufin;i rdddcinrt

rdmdtzeslabd,

suspinesi vdtdmrtrialepropriului lor trup.Iar ceilaltis-au fdcut

orr*rneo

cuvdntulDumnezeului siMAnnitorului nostru,c6'ndapropovdduit

EI; dar fiindcd aveagriia veaculuiacestuia plin dedesertdciune

;i

'rdm6ne neroditoare, netrebnicdsi fdrd folos' Si acestea, pdnd aici sunt.lar titlurile cuvintelordin carteaaceasta,seLtrmeazd,

precum le fnfafi;dmtn scard:AMIN'

si fiindcd nu vor sd-sirabde scarbe,necazLtri,

locurilor celor spinoase,celor ce ott primit si ele

tocttdsdmdnlasetneacdsi

erau"amdgili foarte

de bogdtia lui,

AI,E

CELUI INTR.USFINTI

pAnrnrELUI NosrR{l

ISAACSIRUI-

nevoitorsi Pusuric, cel ce a fost ePiscoP al iubitoarei-de-Dulnnezeu

cet[1i,Ninive

CUVINTEDESPRENEVONTA

Cuvintedespnenevoin{ft

scrisedeelin graiul siu sitilmdcite decitre pirintii nostri iubitori deintelepciunesidelinistire, Ava PatrichiesiAvaAvramie, cares-aulinistit in Lavra celuilntre sfinti pirintelui nostru,Sava.

T"

FENTK{J LEPADAREA DE STNE $T

PENTKU RA"IqDIJXALA FTCINAHECEASCA

Teamade Dumnezeuesteinceputul virtulii. Si se zice cd eaestemaicl a credinleisi vine ?nsuflet,cAndsedespartemintea de grija celor lumesti, ca sl-si adunedin risipile gindurile sale, indelef,ricindu-secu orAnduireaviefii deapoi. Cdcinimic nu este mai potrivit pentru a pune temelie virtulii, dec6tsXsteacineva departedelucrurile vielii, si s[ peffeaciin legealuminii cdrlrilor celor drepte si sfinte, pe care 1e-ainsemnat si le-a numit cu Duhul, C6nt[retul Psairnilor.Abia de seafla (gi poatenu seafla de fel) om care si stie si poarte cinstea(,siaceastase?ntAmpli

prea repedeprimeste omul schimbarea) chiar daci in

i.r.*putul

fiindci

pufiAri ar fi asemenea cu ingerii'
'

ciii care duce la vra\L este s[-!i indeletniceqti

m.ereurnintea cu cuvintele trui Dumnezeu si si petreci intru neavere.Cici adiparea cu acelea?!i ajut[ spre aceasta'adicb'

adipdndu-te

vei aiunge1aneavere.Iar ajungerea la neavereiii va da tierdgaz

din cugetareaCuvintelor iui Durnnezeu' mai usor

sdajungi la eagetareacuvintelor

u."rrotu dou6,te virtutea. Nimeni

lui

Dumnezeu' Si p-rinajutorul

ridici

curandpdn[ la suisul sprezidirea atoat6'

numai

nu sepoateapropiade Dumnezeu' decit

ca.res-alepldat delume (s-aindeplrtat delume)' Si zic' lepn$ar

delucrurilelumii,nuiesiredintrup'Iarlvirtuteinsemneazd'sl

fie cineva cu mintea go1 de lume' C[

linisteasci,sis[fielipsitddendluciri,atdtavremecitlucreazi

simlurite, nici patimiie cele trupesti nu gAndurilecelerele nu lipsesc,dec0tnumai

inima nu poate s5 se

stautl

nici

in pustie' imbita de credinll in

nelucrare'

Atata vreme c8t sufletul nu se va

Dumnezeu, primind

tlmadui t"potiolt

materia

simtec[

dou[esteslobozireadinlanluri.Firiceadintainupoateficea

de a doua;iar ceade a

ca si cum ele ar fi legateintr-un singurfrdu'

cu putere simlirea ei, el nici nu va putea

simlurilor, nici nu va puteas[ calcein picioare

ceavhzrtti,, care esteingr[dire a celor l[untrice' !i

nu

socotinlaestemaic[ a stapdnirii de sinesi rodul acestor

treiamergedreptundeesteceade

a doua'

Candharulcuadev[rats-arinmu{iirrtr-unorn,atunciteama

ciemoarte ar socoti-o un lucru de nimic din

pricina setei de

ireptate si multe pricini

;'rr ine ca cinevasi

icn:esre ca 1ucruridenirnic toate,cdteSeparec[ vatlmi trupul s. i-;: iiez:1 nrin urmare,ca s[ fie suferitedenoi, toatei separ

at afia?n sufletul siu' pentru care se

rabdenevoia din teamadeDurnnezeu' Si el

e ffi

:: ,;c:* i-,11.in compalaliecu celepe carele nid[jduieste

fiF

rie acum inainte. Si este cu neputinl5 ca noi sX cunoastem ader.druifdrd ca ispitele s[ fie slcbozite asupranoastr[. Si ca o incredinlaredespreacestea,afl6 cu de-adinsuldin g1nd,c[ pe de

o parte,Dumnezeuaremultl'purtare degrijS spreom, pe dealta,

ca nu existi om, caresdnu seafle subpufiareaSa de grij[, si cd El privestecu strilucire, ca si cum i-ar ar[ta cu degetul,mai a]es citre aceia,care au pomit s[-L caute pe El si suferl necazuri

pentru El. Iar[ c0nd s-arinmulli lipsa harului ?ntr-unom, toate r--elepomenites-araflaaproapepe dos(contrarii),c[ci si cunostinfa i.i.incercetarear fi mai mare decdtcredinta,si nu s-arint0lni in orice1ucrun[dejdeair Dumnezeu,si nu s-arpunela socoteailin asamisurd purtareade griji alui Dumnezeu,si dimpotriv[, unul ca acestaestemereu pOndit,de cei ce in intuneric pAndesc,si sloboadesigelile 1or. TeamadeDumnezeuesteinceputulvielii celei adevdtatea omului. Si teamade Dumnezeunu r6mAnein suflet, impreun[ cu risipirea.C[ci slujind inima simfurilor, eanu mai simtedulceala lui Dumnezeu.Fiindcd cugetareacelor dinliunffu esteimpiedicatl de a simli de organelecele simtitoarecare-i slujescei. tndoiala din iniml bag6"groazain suflet,iar credin{apoate

intiri

pofta c[rnii st[pAneqte?ntmtine, tu nu vei puteasI fii cutezltor si netemltor, din pricina multor irnpotriviri, careinconjoari pe ce1aprinsde doin!{. Cel ce umblI dupd cinste,nu pcate scdpade pricinile

scirbirii. Cici orice om, in urma schimbirii unor lucruri, ?qiva schimtrasi g0ndu1,potivit cu acestelucruri. Dacdpofta, zice-se, esteodraslI a simturilor,si taci ceice suslinci-si plzescpacea inimii cu risipirea. Nu estecuratacela,carein ostenealagiin vremealuptei ;i

voinlaochiardacl ni s-artdiaun mddular.in misura in care

a nevoinfelor zice, ch,inceteazigAndurileiui cele rusinoase,ci

tot cei ce intru adevdrulinimii sale,isi cru[1e91e vederea

deru;in9,tqtt

g"T-*19::3

|ui,-lTYi-t""?t"- 1tl

sli' el lasi totusr

estecurat

minlii

desfrAnate.Si chiar daci

s-a incredinlat cu ochii

lucru sigur,"d"

sfiala, ci o

curat,sefacefecioarlsicull{enialuiestepitzititdecredinlain

sale,ca s[ nu priveasc[flrl

seriozitatea ;tiin1gi.

perdea,?nlocui "*" cel mai ascunsal inimii saie.Si fiind

nottoil*c

nu este mai potrivit pentru gonirea din suflet a

obignuinlelorcelorvechisiindepdrtareaamintirilorcareselrus

gi

scufundarea in seteade ?nv11[turi

gdnduri ale Sfintelor Scripturi'

8"rc"4u gonirii dupb intplepciunea

intr-o vistierie, cu putereacu cuvinte, omul ar llsain urml

sL ridici in trup, aprinzand

3

vaSar.ede tulburare'

dec0teste

gi unn[rirea adancimii de

COndgdndurile s-arscufunda in

cea strAnsi in cuvhte' ca

care

se adapl din ardtareaacestor

lumea 9i toatea1eei -

;i le-aruita

si ar stergedin suflettoateamintirile' carepun in migcareimaginile

;"ii^f?"f"

obirnuit lor ginduri,'cucarerioi

ar petrece?nixtaz (rapire),in Scripturi.

lumii, qi ar stergeimaginile acestea ;i dinnevoia

cercet5mnt"1!-.l:H::],:t"*t

iffalnid noi' cu mareaTainelor din

, _1^-

dac| rnintea ar inota pe fala apelo1mdru

.

puleasd-siscutund:,919tttt'

s'6priceapi toatecornoriledin adancul

doiinla dup[ acestead6ncimi' 9i

al

legate sff0nsintr-un singur gAnd-

fi opritesi alergesprefirea

ceatrupeasci'dup6

Durnnezeu" Cici slabi este

gare

$trtJ' c[ ean{u}3e] viclean

inimain cunostinta' eanu va

o intAmpin[ ?nrlzboaiele

Si

iarlsi ,

Oo*"Lt"i"Etiior Scripturisin-ar

in toat[ ad6ncimea loi, ca

1or,i-ar fi de ajuns s[ cugetala

,rrrniai Oec6tgdndurite ar?

minunli -

,i*

u spusunul din purtltorii de

$i

dacl nuva zlbovi

!q"

"o* inima 9i ndrnstareserabderlutiliie, ceiedfi afari si celedinliuntru' 9i

estesi greu.

puteasnrabdbtulburarea nlvalei trupesti'

Si precum greutatealucrului irnpotrivegte prin inciinarea limbii

pe care-l punemla cAntarse furtunii vinturilor, tot asase

impotrivestesi

.-i

rlticeasca mereu;si aici in m[sura in carefrica se depdrteazilde

sufletirnpreundcu stipfinireade sine,semisci incoace 9i incolo cumpinaminlii. Si precumcumpdnanu seclatinl usortn suflarea

vdntului, dacl taigerile suntingreunatede greutf1i, tot astfelnu

se clatinl usor mintea,

oarecine,- atunci cdndesteingreunat[ deteamadeDumnezeu

;i Drrmnereu,tot pe atit seschimbdsi seclatini mintea.Fii inlelept si-1ipune temelie a calitoriei tale teamade Durnnezeu 9i f[rb otot in cale,pestepu{inezile vei sedeain usaimpirdliei. in toate cite se intAmpl[ in Scriptur[, cerceteazl scopui

cuvantului,ca si te adancestiin tine si intru male cunogtin![ s[

?n1elegiadfincimea gandurilorsfinlilor, clci ei fiind cfl[uzili

ilurninare din Harul Dumnezeiesc, simt puterea ca o tazd

ingelegitoare,carelr'eceprin

.carefacedeosebireaintre

cu rnareluareamintesi inlelegeresufletebscf,. Cmul carecitestestihuri mari, cu minteagoal[, i segoleste si inima si sestingein easffintaputere,caredd inimii gustulprea

dulcein minuna'rain{eiegerea sufletului. Fiecareobisnuiestesf,alergesprerudele saie.si sufleful, avandpdrtigiecu Duhul, dacSaudevreuncuvAnt,careareascunsi

in el putereduhovniceascl,trececDtot focul de parleaDuhului.

Nu insi

duhovnicestesi careareascunsb?nn'-insulputerernare"Cuvdntu.l desprevirtute'a;renevoie de o inim[, cares[ fie goall de pdmAnt gi de orice .rolbi plm0nteascl" 1ar6.gAndulunui om, a cIrui minte Seostenestein cugetareacelortrecltoare,lucrurile virtuiii nu-l trezesc,s[ doreascdsi sd cauteimplinirea aceior lucruri. Dezlipirea de celetrupesti ne c[l].uzeste,adatdcu ivirea ei spre

lipirea ceac[ft.eDumnezeu,desidemulte ori, in economiaharului,

sfiaia