EUROPA - ZONE BIOGEOGRAFICE

1.Zona mediterană
 Corespunde sudului Europei (peninsulele: Iberică, Italică, Balcanică).
 Vegetația:maquis, garriga(Franța),tomillares (Spania), frigana (Grecia),etc
 Animale caracteristice: șacalul, muflonul, țestoasa de uscat. scorpionul,
vipera cu corn etc.
 Solul caracteristic este terra rossa.

2.Zona pădurilor de foioase

 Este specifică Europei Vestice și Centrale, din centrul Peninsulei Iberice și
Insulele Britanice până in bazinul Prutului și al Nistrului.
 Apar păduri de foioase cu fag, stejar. arțar, paltin etc.
 Animale caracteristice: jderul, căprioara, cerbul, mistrețul. lupul, vulpea.
 Caracteristice sunt argiluvisolurile și cambisolurile.

3.Zona pădurilor de rășinoase (taiga)

 Se dezvoltă in centrul Peninsulei Scandinave, centrul și nordul Câmpiei
Europei de Est și zonele montane la peste 1000 altitudine.
 Vegetația este formată din păduri de conifere și de amestec: brad, molid,
pin, mesteacăn etc.
 Animale caracteristice: elanul, vulpea roșie, ursul.
 Solurile specifice sunt spodosolurile.
4.Zona stepei și silvostepei
 Este specifică Europei de Est și Sud-Est (din Câmpia Panonică până la
Marea Caspică).
 Stepa este formată din ierburi xerofile, iar silvostepa, din ierburi și pâlcuri
de pădure (cu stejari termofili, carpen, ulm, tei).
 Animale specifice: rozătoare, păsări, (dropia, potârnichea, prepelița),
antilopa saiga etc.
 Caracteristice sunt molisolurile (ex.: cernoziomul).

5.Tundra
 Corespunde nordului Europei (nordul Peninsulei Scandinave, nordul
Câmpiei Europei de Est).
 Vegetația este sărăcăcioasă, fiind formată din mușchi, licheni, arbori
pitici (mesteacăn pitic. salcie, ienupăr).
 Animale specifice (renul, foca, morsa etc. Se dezvoltă soluri de tundră).
 ROMÂNIA - ZONE BIOGEOGRAFICE

1.Zona stepei și silvostepei

 (0-200 m altitudine) în est, sud-est, sud și vest (Câmpia Moldovei, sudul
Podișului Bârladului, Podișul Dobrogei, Câmpia Bărăganului, sudul și
centrul Câmpiei Române, Câmpia de Vest).
 Silvostepa mai apare și în Câmpia Transilvaniei.
 Stepa este formată din ierburi xerofile, iar silvostepa, din ierburi și pâlcuri
de pădure (cu stejari termofili, carpen, ulm, tei).
 Animale specifice: rozătoare, păsări (potârnichea, prepelița), reptile etc.
 Apar soluri fertile din clasa molisolurilor (cernoziomul, solul bălan
dobrogean etc.).

2.Zona de pădure (200-1800 m) cuprinde trei etaje biopedogeografice:

a)etajul stejarului
 (200-500 m altitudine), in nordul Câmpiei Române, Podișul Getic, Podișul
Mehedinți, Dealurile de Vest, Podișul Transilvaniei, nordul Podișului
Bârladului, estul Podișului Sucevei).
 Arbori specifici: cer, gârniță, stejar pedunculat, gorun etc.
 Dintre animale apar ciocănitoarea, cucul, pupăza, lupul, vulpea,
căprioara, ariciul, veverița etc.
 Solurile au fertilitate medie, fiind Îndeosebi din clasa argilovisolurilor;

b)etajulfagului
 (500-1200 m altitudine), in zona submontană din Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, vestul Podișul Sucevei, Subcarpați și Munții Carpați.
 Arbori specifici: fag, ulm, paltin, jugastru, mesteacăn etc.
 Animale caracteristice: ciocănitoarea, ierunca, gaița, căprioara, cerbul,
ursul brun, jderul, râsul, Viezurele, mistrețul, veverița, etc.
 Solurile fac parte dih clasa argiluvisolurilor (fertilitate medie) și
cambisolurilor (fertilitate mai scăzută);

c)etajul coniferelor
 (1200-1800 m) în Munții Carpați.
 Arbori specifici: molid, brad, pin, zadă. Dintre animale apar ursul, lupul,
râsul, cocoșul-de-munte, șopârla-de-munte etc.
 Solurile sunt din Clasa spodosolurilor, cu fertilitate scăzută.

3.Zona subalpină
  se dezvoltă intre 1 800 și 2000 m in Munții Carpați.
 Dintre plante specifice menționăm: ienupărul, jneapănul, afinul,
merișorul, ierburile și plantele cu flori.
 Animale caracteristice: capra neagră, marmota, păstrăvul.
 Apar spodosoluri, cu fertilitate redusă.

4.Zona alpină
 Apare la peste 2000 m altitudine in Munții Carpații.
 Vegetația este slab dezvoltată, ierburi rare, mușchi și licheni.
 Animale specifice: capra neagră, marmota, vulturul.
 Solurile sunt slab dezvoltate, apărând spodosoluri și umbrisoluri (cu
fertilitate foarte redusă).

5.Vegetația azonală
 cuprinde vegetația de luncă (luncile râurilor și Delta Dunării), vegetația
arenofilă (pe nisipuri, in sudul câmpiilor Olteniei, Tecuci, zona litorală)