UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROGRAM DE STUDII: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA

PRODUSELOR ALIMENTARE

Clasificarea pesticidelor

Îndrumător: Student:
conf. univ. dr. ing Gontariu Ioan Roman Ghiorghiță

Suceava, 2022
 Introducere

Prin definiţie, pesticidele sunt substanţe utilizate pentru a proteja culturile şi recoltele
împotriva dăunătorilor, pentru curăţarea şi deparazitarea încăperilor, a materialelor şi a
vehiculelor utilizate pentru creşterea şi întreţinerea animalelor domestice, pentru colectarea şi
transportul, stocarea sau transformarea produselor de origine animală sau vegetală sau, în fine,
combaterea substanţelor sau organismelor care exercită o acţiune fiziologică negativă asupra
creşterii animalelor, a vegetalelor sau asupra solului.

Omul modern este dependent în nenumărate domenii ale vieţii sale de utilizarea acestor
produse pe care le priveşte uneori cu neîncredere. Purecii, păduchii, ţânţarii, gândacii sunt
oaspeţi nepoftiţi şi nedoriţi în locuinţele noastre, legumele şi fructele le dorim cât mai frumoase
şi neatinse de atacul vreunui parazit, florile din parcuri sau din glastre trebuie să fie cât mai
frumoase şi rezistente, lanurile de cereale cât mai mănoase, copacii trebuie să fie roditori şi cu
vegetaţie bogată etc. Acestea sunt exemple pe care le-ar putea da oricine referitoare la domeniile
de utilizare a acestor substanţe în viaţa de zi cu zi. Însă dincolo de acestea, principalul domeniu
de întrebuinţare a pesticidelor rămâne agricultura.

Utilitatea produselor fitosanitare în agricultură reiese din:

 Creşterea randamentelor la hectar

 Limitarea iregularităţilor de producţie cauzate de marile catastrofe parazitare
 Protejarea resurselor alimentare
 Prezervarea hranei şi combaterea foamei
 Lupta împotriva vectorilor de boală
 Lupta împotriva paraziţilor producători de toxine

2
 Clasificarea pesticidelor
Pesticidele pot fi împărţite în două grupe principale:

 Pesticide agricole - cele utilizate în agricultură, horticultură si silvicultură, si erbicidele ce

distrug buruienile în jurul cursurilor de apă, a terenurilor non-agricole, cum ar fi
drumurile si căile ferate.
 Pesticide non-agricole, cum ar fi cele folosite pentru conservarea lemnului, tratamentul
de zidărie, agenţi anti-miros, precum si cele pentru controlul insectelor în igiena publică.

Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acțiunea
antidăunătoare, forma fizică de prezentare, compoziția chimică etc. Astfel, unele dintre ele sunt
de origine minerală ( de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) și altele sunt de origine vegetală (
nicotină, veratrum, stricină). Mjoritatea sunt însă
compuți organici de sinteză ( esteri organofosforici,
derivati organohalogenați, nitroderivați aromatici,
compuși fenolici ți compuți metalici).

În funcție de gradul de toxicitate, pesticidele se

clasifică în:

 Grupa I - extem de toxice, marcate cu

etichete roșii
 Grupa a IIa – puternic toxice, marcate cu etichete verzi
 grupa a IIIa - moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra
 grupa a IVa - toxicitate redusa, marcate cu etichete negre.

Măsurile de protecție aflate în vigoae prevad că numai pesticidele din clasele III și IV se pot
distribui persoanelor fizice în scopuri agricole. Pestticidele din grupele I și II sunt utilizate doar
de către persoane specializate.

Următoarea clasificare a produselor fitosanitare se face în baza scopului pentru care sunt
utilizate. Principalele familii de substanţe în baza destinaţiei lor sunt fungicidele, erbicidele şi
insecticidele. În fiecare din aceste clase, există o varietate extrem de mare de familii chimice de
compuşi.

3
 1. Fungicidele

Un fungicid este o substanță din categoria

pesticidelor, folosit pentru a ucide fungii și sporii
acestora, precum și infecțiile fungice. Se
utilizează pentru culturile de legume, vița de vie,
pomii fructiferi sau plantațiile silvice, în
combaterea diferitelor boli cum ar mana, făinarea sau bășicarea frunzelor. Agenții patogeni
fungici sunt cauza principală a pierderii de culturi și poate provoca pagube serioase în
agricultură, ducând la pierderi importante de producție, calitate și profit.

Moduri de acțiune al fungicidelor:

Fungicidele de contact sunt substanțe care sunt aplicate direct pe frunzele infectate sau
tulpini, protejând doar zona tratată. Fungicidele de contact nu sunt absorbite de plante și se lipesc
de suprafețele plantelor. Acestea oferă o barieră de protecție care împiedică ciupercile să
pătrundă și să deterioreze țesuturile vegetale.

Fungicidele cu acțiune sistemică pătrund rapid în plantă prin rădăcini şi prin frunze, pot
migra cu ușurință de la locul de aplicare la alte părți ale plantei. Însă aceste proprietăţi sunt
condiţionate de vârsta plantelor tratate şi rapiditatea cu care are loc metabolizarea produsului de
către acestea.

Funcigidul preventiv funcționează prin împiedicarea agenților patogeni să intre în plante,

oprind infecția înainte de instalarea bolii. Fungicidul preventiv trebuie să intre în contact direct
cu ciuperca și trebuie să fie reaplicat pe țesuturile de plante noi (frunzele se extind în primăvară)
sau dacă produsul se spală.

Fungicidele curative afectează ciuperca după infectare. Acest lucru înseamnă că pot opri
boala după ce infecția a început sau după ce primele simptome sunt observate.

4
 2. Erbicidele

Erbicidele, substanțe din categoria pesticidelor, reprezintă cele mai eficiente metode pentru
combaterea buruienilor din culturile agricole. Printre pagubele produse de buruieni se numără
reducerea și umbrirea spațiului plantelor cultivate, îngreunarea lucrărilor agricole și mărirea
costurilor de producție.

Metode de aplicare a erbicidelor:

Există două metode de erbicidare: preemergentă și postemergentă.

Prin cea preemergentă, erbicidele se aplică pe sol cu scopul de-a preveni creșterea
buruienilor pe suprafața culturilor agricole. Pământul trebuie mărunțit și nivelat pentru a asigura
o repartizare uniformă a erbicidului. Totodată, pierderea nutrienților și a umidității este
minimizată prin aplicarea preemergentă a erbicidelor.

Erbicidarea postemergentă este metoda prin care erbicidul se aplică pe buruienile care au
crescut deja deasupra solului. Erbicidele postemergente sunt unele dintre cele mai populare
substanțe pentru combaterea buruienilor. Există mai multe tipuri de erbicide postemergente
disponibile pentru a ajuta la eradicarea diferitelor tipuri de buruieni în diferite medii.

După spectrul de acţiune, erbicidele pot fi clasificate în erbicide cu acţiune totală și

erbicide selective. Cele cu acțiune totală, neselective, distrug toate plantele de pe suprafaţa
tratată. Erbicidele selective sunt cele care distrug doar unele plante.

Tipuri de erbicide:

După modul de acţiune, există erbicide de contact și erbicide sistemice. Principala

diferență dintre erbicidele sistemice și cele de contact constă în modul în care acestea distrug
buruienile. Erbicidele sistemice sunt concepute special pentru a fi absorbite în plante.

Erbicidele de contact se aplică prin stropiri pe plantă şi acţionează în principal numai

asupra locurilor atinse de erbicid; eficienţa lor este puţin influenţată de condiţiile meteorologice,
iar acţiunea asupra buruienilor este foarte rapidă, manifestă rapid simptome, de obicei în 24 de
ore.

5
 Tabelul 1. Clasificarea erbicidelor
Criteriul de clasificare Clasificarea
Natura selectivităţii a. fiziologică şi chimică;
b. morfologică sau anatomică;
c. doză moderată:
d. mecanică (nu ajung în contact cu plantele );
e. neselective sau totale.
Natura chimică a. ariloxiacizi;
b. compuşi fenolici şi toluide;
c. carbamice;
d. derivaţi de uree ;
e. derivaţi de triazine;
f. amide;
g. diverse.
Starea fizică a. soluţii;
b. emulsii
c. pulberi muiabile
d. granule şi microgranule;
e. paste fluide;
Modul de acţiune a. de contact;
b. sistematice (se absorb prin frunze şi rădăcini, hipocoti
radicele);
Epoca de aplicare a. preemergent (înaintea răsăririi culturii şi buruienilor);
b. postemergent (întotdeauna după răsărirea buruienilor)
Modul cum blochează procesele a. inhibă reacţia Hill(perturbă fotosinteza);
metabolice b. inhibă respiraţia;
c. hormonale;
d. inhibă germinaţia şi creşterea radicelei.

3. Insecticidele

Insecticidele, substanțe din categoria pesticidelor, sunt folosite pentru combaterea insectelor
dăunătoare culturilor sau pentru a împiedica înmulțirea lor. Aceste substanțe combat dăunători

6
precum acarianul roșu, gândacul de Colorado, puricele verde și alte insecte. Aceștia consumă
frunzele și radacinilor, daunele fiind produse și de găurirea plantelor pentru a li se consuma seva.

Moduri de acțiune al insecticidelor:

Insecticidele pot fi clasificate în mai multe feluri, pe baza chimiei lor, acțiunii lor
toxicologice sau modului de penetrare. În ultima schemă, acestea sunt clasificate în funcție de
efectul lor la ingerare (efect prin ingestie), la inhalare (fumigant) sau la atingerea directă cu
insectele (efect prin contact).

Insecticidele cu acțiune prin ingestie sunt toxice numai dacă sunt ingerate pe cale bucală
și sunt cele mai utile împotriva insectelor cum ar fi cum ar fi gândacul, lăcusta, puricele sau
fluturele. Sunt aplicate prin stropire pe frunzele și tulpinile afectate de insectele țintă.
Insecticidele de contact penetrează
suprafața insectei și acționează prin
atingerea directă a dăunătorului cu
produsul. Cele fumigante acționează ca
un asfixiant, pătrunzând în organismul
insectelor prin căile respiratorii.

După spectrul de acoperire, una

dintre cele mai populare categorii de
insecticide este cea a acaricidelor, cu acțiune translaminară și rezistență la ploile survenite
ulterior; acestea acoperă un spectru larg de insecte (în special acarieni) ce pot aduce pagube
culturilor. Combat, de asemenea, toate stadiile de dezvoltare ale păianjenilor, de la ou la adult.

Pentru protejarea pomilor fructiferi și a legumelor de insectele dăunătoare, Verdon îți

vine în ajutor cu o gamă de insecticide absolut necesare.

Criteriul de clasificare Clasificarea

Grupa de organismepe care le a. virulicide(virulostatice);
combate b. bactericide (bacteriostatice)
c. fungicide(fungostatice) sau anticriptogamice;
d. cu acţiune mixtă (fungicidă +zoocidă);

7
 e. insecticide chimiotropice (repelenţi, antractanţi);
f. acaricide;
g. nematocide şi sterilizante de sol;
h. rodenticide;
i. moluscide(clasele c-j-au acţiune zoocidă)
j. erbicide.
Modul de acţiune a. de contact (atinge);
b. de ingestie (stomacale)
c. asfixiante (fumigante)
d. penetrantă;
e. combinată;
f. sistematică.
Natura chimică a. anorganice sau minerale
b. organice de sinteză;
c. organice naturale;
d. organo-minerale;
e. biologice;
Starea fizică a. Solide: pulberi pentru prăfuit la sol sau pe seminţe; pulberi um
pulberi solubile; granule;
b. sub formă de pastă:
c. lichide volatile sau nevolatile;
d. gazoase.
Toxicitate a. extrem de toxice;
b. puternic toxice;
c. moderat toxice;
d. toxicitate redusă;
e. practic netoxic;
f. inofensive

Bibliografie:

 https://www.verdon.ro/blog/utilizarea-pesticidelor-afrasa-erbicide-fungicide-
si-insecticide/
 https://conspecte.com/stiinte-agricole/pesticidele.html
 https://ro.scribd.com/document/333266274/Clasificarea-pesticidelor
 https://ro.scribd.com/doc/257906876/Pesticide