ANESTEZICE GENERALE

Prof. Dr. Lorena Dima

 Istoric

 Anestezia
generală -
absentă până
în anii 1800
 Eter- 1842 Crawford
Long in Georgia,
1840 in GB
 Protoxid de azot -
1845 Horace Wells
 Cloroform – 1847
James Simpson
 Anestezia generală

 deprimare generală a funcţiilor SNC indusă

medicamentos
 manifestată prin:
 Somn
 Analgezie
 Amnezie
 suprimarea reflexelor viscerale
 relaxarea musculaturii striate
→ în proporţii variabile în funcţie de agentul
anestezic, de doză şi de circumstanţele clinice
 Perioadele anesteziei

 Stadiul I (Perioada de inducţie)

 trecere de la administrarea medicaţei de
inducţie până la pierderea conştienţei
 analgezie fără amnezie  analgezie cu
amnezie
 Perioadele anesteziei

 Stadiul II (Perioada de excitaţie)

 Doar pentru AG inhalatorii (NU si iv)
 excitaţie +/- delir
 Respiraţia şi ritmul cardiac neregulate, posibil apnee
 +/- mişcări spastice, vomă, hipersecreţie glande,
incontinenţă, dilataţie pupilară, oprirea respiraţiei
 Reflexe active
 Pupila midriatică
 Scopul medicaţiei asociate este de a limita durata şi
severitatea acestei faze.
 Perioadele anesteziei

 Stadiul III (Perioada de anestezie chirurgicală)

 somn anestezic, din care pacientul nu poate fi
trezit
 analgezie
 începe odată cu restabilirea respiraţiei
regulate şi cu dispariţia reflexului de clipire la
atingerea genelor.
 4 niveluri/faze, în funcţie de modificările
mişcărilor oculare, ale reflexelor oculare şi ale
diametrului pupilar.
 Perioada de anestezie
chirurgicală (III) - FAZE
 Faza de somn superficial
 Analgezie variabila
 Disparitia reflexe clipire, cornean
 Maseteri contractati – reflexe tuse, voma,
spasm laringian la intubare, simpatice la
incizie
 Faza de somn profund
 Disparitie reflexe, permite interventia
 Faza de alarma
 Perioadele anesteziei

 Stadiul IV (de depresie bulbară, toxica)

 în caz de supradozare
 datorat depresiei medulare/bulbare
 stop respirator şi colaps vascular
 letal în lipsa suportului circulator şi respirator
 Efectele AG

 Respiratia
 Rapida si neregulata → regulata → deprimata
 Circulatia
 Deprimata, scade progresiv
 Reactii adrenergice (manevre, hipercapnie)
 Eter, ciclopropan – efecte adrenergice –
mentin TA
 Reflexe vagale din faze initiale
 Efectele AG

 Reflexe
 Hiperactivein faza de excitatie
 Dispar progresiv:
De clipire la atingerea genelor
Cornean
Pupilar la lumina – limita faza de alarma
 Medicaţia preanestezică

 Benzodiazepine (ex. Midazolam (Dormicum))

 efect sedativ, tranchilizant, miorelaxant,
amnezic
 Fenotiazine, butirofenone
 efect sedativ şi antivomitiv
 Atropina
 Reduce bradicardia şi hTA (prin stimulare
vagala)
 Scade hipersecreţia traheo-bronşică şi
hipersalivaţia
 Medicaţia preanestezică

 Opioide (Morfina, Petidina, Fentanil)

 Sedare
 uşurează inducţia
 reduc necesarul de anestezic
 analgezie
 Inducerea anesteziei

 se urmăreşte pierderea rapidă a

conştiinţei, fără fenomene de excitaţie
 Anestezic intravenos
(propofol, tiopental, midazolam, ketamină)
 instalare rapidă 10-20 secunde, reduce faza de
excitaţie
 Anestezic inhalator
(sevofluran - iritaţie minimă)
 Relaxarea musculară
 Pt IOT şi relaxarea musculară mai bună la doze mai mici
de anestezic în cazul chirurgiei abdominale/toracice
 Medicaţie curarizantă
 depolarizantă: Suxametoniu (Lystenon®)
 efect rapid
 antidepolarizantă: Pancuronium (Pavulon®),
Rocuronium, Vecuronium, Atracurium (Tracrium®),
Rocuronium (Esmeron®)), Mivacurium
 durată mai lungă de acţiune, pot fi antagonizate la
încheierea operaţie CU……………..?
 Menţinerea anesteziei

 de obicei cu anestezice generale inhalatorii

(amestec oxigen, protoxid de azot cu anestezic
volatil) + analgezie intraoperatorie (opioide:
fentanil)
 după anii ’90: anestezie totală intravenoasă –
prin perfuzor controlat computerizat, injectare
continuă de propofol pe toată durata operaţiei
 Post-anestezie

 Doxapram – pentru combaterea deprimării

respiratorii
 Flumazemil – antagonist benzodiazepine
 Naloxona – antagonist opioide
 Neostigmina (în asociere cu atropina) –
antagonist ?
 curarizante antidepolarizante
 Reactii adverse anestezice

 Crestere secretii traheo-bronsice

 Eliminare deficitara a secretiilor traheo-
bronşice  obstrucţii CR, infecţii postop.
 Spasm laringian
 Aspirarea lichid de varsatura
 Aritmii ectopice (catecolamine)
 Afectare H, R
 Relaxare m.n. uterina
 Anestezice generale inhalatorii

 Lichide volatile sau gaze

 Administrare
 In circuit deschis (pe masca)
 In circuit inchis (IOT)
 Potenta indicată prin MAC
 concentraţia în aerul alveolar (echilibru cu cea
din creier) care realizează un nivel de
anestezie ce permite incizia chirurgicală fără
răspuns motor la 50% din bolnavi.
 Coeficientul de partitie sange/gaz

 Cuantifica solubilitatea AG in sange

 c anestezic sge/ c in amestecul gazos la
echilibru
 N2O, ciclopropan
 Coeficient mic - mai putin solubil in sange
 p partiala in sange creste repede
 metoxifluran, eter
 Coeficient partitie mare - mai solubile in sange
 p partiala in sange creste lent
0,47

2,3
Distributia AG din sange in tesuturi

 Depinde de:
 P partiala a gazului
 Fluxul sangvin tisular
 Solubilitate relativa in tesuturi
Distributia AG din sange in tesuturi

 Initial in creier (vascularizatie bogata)

 Şi in: miocard, F, R, spahnic
 Ulterior redistribuire catre muschi, piele
 Ulterior catre tesut adipos (circulatie
saraca)
 Eliminare in principal respiratorie
 Halotan

 Lichid volatil
 Potenta medie
 Coef partitie sange/gaz mediu 2.4
 Timp de inducere 10’, fara fenomene
neplacute
 Analgezie insuficienta
 Relaxare m.s. insuficienta
 Reflexe deprimate insuficient
 Halotan
 Avantaje
 Copii – nu are miros
 Stari hTA controlata
 Dezavantaje
 Deprimare miocard
 Risc aritmogen (! asociere Smimetice)
 Vasodilatatie
 Cerebrala – crestere pic
 Periferica - frisoane
 Icter cu necroza hepatica
 Idiosincrazic, la cateva zile dupa administrare
 Hipertermie mg.
 Enfluran

 Similar halotanului, dar relaxare m.s mai

buna
 Necesita asistarea respiratiei
 Excitatie motorie si risc de convulsii!!
 Izofluran

 Lichid volatil cu miros intepator

 Utilizare larga, inductie si revenire mai
rapida, toxicitate mai mica
 Relaxare m.s. mai buna
 Pastrare out-put cardiac
 Iritant respirator, stimulare secretii,
laringospasm
 Sevofluran

 poate fi utilizat ca agent unic pentru

inducţie
 scădere a presiunii arteriale sistolice şi a
debitului cardiac, într-o proporţie mai mică
decât cea cu isofluran
 cel mai redus efect inotrop negativ dintre
volatilele halogenate
 Metoxifluran

 Nu relaxeaza uterul si nu deprima

motilitatea  inhalatii intermitente pentru
analgezie in timpul nasterii
 Limitat de nefrotoxicitate
Protoxid de azot
Protoxid de azot (oxid azotos, N2O)

 Gaz mai greu decat aerul

 Solubilitate foarte mica (coef 0.47)
 Efect rapid
 Potenta mica – anestezie insuficienta la
doze obisnuite
 Pentru suplimentarea altor AG
 Permite scaderea dozelor
 Anestezice generale intravenoase

 Utilizare principală: inducţia anesteziei -

mai rapidă şi mai plăcută decât pe cale
inhalatorie
 menţinere anestezie (anestezie totală
intravenoasă)
 Sedare
 în cursul anesteziei regionale
 manevre chirurgicale
 în terapia intensivă
 Anestezice generale
intravenoase
 Barbiturice
 Benzodiazepina
 Ketamina
 Propofol
 AG i.v. barbiturice

 TIOPENTAL SODIC
 METOHEXITAL SODIC (Brevital)
 AG i.v. barbiturice

 efecte de scurtă durată, usor controlabile

 liposolubilitate bună, cele mai multe sunt
săruri de sodiu bine solubile în apă
 Inducţie rapidă şi placută (10 – 30 sec.)
 somn anestezic superficial
 NU produc analgezie iniţială
 relaxare musculară slabă şi trecătoare
 In asociere cu opioid si curarizant
 AG i.v. barbiturice

 Traverseaza placenta – deprimare

respiratorie la fat
 La inceputul administrarii iv – crestere TA,
ulterior scadere moderata
 AG i.v. benzodiazepine

 In general ca premedicatie si pentru

sedarea intraoperatorie
 Deprimarea centrală se instalează mai lent
şi este de intensitate mai mică decât la
barbiturice
 Perioada postanestezică este lungă, de
obicei insoţită de amnezie.
 DIAZEPAM, MIDAZOLAM (Dormicum)
 antagonist: flumazenil
 KETAMINA

 Blocheaza receptorii NMDA

 rapid pierderea cunoştinţei, cu analgezie
marcată
 NU deprimă respiraţia – util la pacienti cu
afectiuni pulmonare (astm)
 stimularea circulaţiei (creste consumul de
oxigen la nivelul miocardului), creste PIC, PIOC
 Creste presiunea in artera pulmonara (CI – IC
dreapta)
 KETAMINA

 tulburari psihice (stare onirică, halucinaţii, delir,

confuzie, excitaţie, tulburari de comportament) -
i.v. rapid, stimulare verbale sau tactila
postoperator
 amnezic câteva ore
 la trezire: manifestări digestive, tulburari psihice
 KETAMINA
 anestezie disociativă
 desprinderea de mediu
 somn superficial
 analgezie marcată
 Indicatii
 ca anestezic unic pentru intervenţii de scurtă durată,
care nu necesită relaxare musculară.
 pentru inducerea anesteziei
 Reevaluare pentru alte indicatii (depresie,
posttraumatic stress disorder)
 Deturnare de la uzul medical (Special K, vitamin K)
 Esketamina

 2019 – aprobat de FDA pentru depresie

rezistenta la alte tratamente
 Dec 2019 EMA
 PROPOFOL
 Inducţie scurtă (în 30 sec).
 Revenire rapidă cu stare confuzivă minimă.
 Scade TA, deprimă respiraţia, bradicardie.
 metabolizat hepatic în proporţie mare – metaboliti
conjugaţi, eliminati urinar
 Funcţia hepatică şi cea renală nu sunt afectate.
 Utilizari
 inducerea şi menţinerea anesteziei
 sedare în vederea unor proceduri diagnostice, în
cursul anesteziei locale şi în unităţile de terapie
intensivă.
ANESTEZICE LOCALE
 Anestezice locale

 într-un teritoriu circumscris, suprimă

excitabilitatea şi conductibilitatea
elementelor nervoase cu care ajung in
contact
 împiedică procesul de excitaţie-conducere,
fără lezarea fibrelor nervoase
 stabilizează membrana fibrelor nervoase
 cresc pragul excitabilităţii şi micşorează
procesul de depolarizare
 Anestezice locale

 Scad permeabilitatea membranară pentru

ionii de Na+
 Efecte sistemice
 SNC
 excitaţie şi deprimare
 stare confuzională coma stop respirator
 SNV
 vasodilatator, hipotensor, având şi o oarecare acţiune
antispastică la nivelul musculaturii netede
 CV
 deprimarea excitabilitatii miocardului (antiaritmice)
 Reactii alergice – esteri
 Idiosincrazice: Htermie mg - amide
 Tipuri de anestezie locală
 de suprafaţă (de contact)
 pe mucoase şi plăgi
 de infiltraţie
 injectare în spaţiile interstiţiale, acţionând asupra
tuturor elementelor nervoase în zona respectivă
 de conducere - injectare în vecinătatea unei formatiuni
nervoase
 tronculară sau plexală (trunchi sau plex nervos)
 rahidiană (spinală) - spaţiul subarahnoidian, LCR
 epidurală – sp. epidural
 Structură amidică
 Potenta mare/medie
 Durata de actiune lunga/medie
 Risc redus de reactii alergice
 Metabolizare lenta hepatica
 Risc toxic crescut in IH
 Structură amidică

 LIDOCAINA (XILINA)
 MEPIVACAINA
 BUPIVACAINA (Marcaina) – epidurală
naştere
 ETIDOCAINA
 PRILOCAINA
 ROPIVACAINA
 Structură esterică
 Potenţa mică
 Durată de acţiune mai scurtă (exc: TETRACAINA)
 Metabolizaţi de colinesteraze plasmatice şi
esteraze din ficat
 Reacţii alergice
 Structură esterică

 PROCAINA
 TETRACAINA
 BENZOCAINA – efect independent de pH
(NU are grup amino)
 COCAINA – exclusiv topic (ORL), NU se
injecteaza