ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

PROGRAM DE LICENȚĂ: RESURSE UMANE
DISCIPLINA: POLITICI PUBLICE

Propunere de politică publică în domeniul

culturii

Studenți: Gheorghe Simona-Elena

Marin Ana-Maria
Mihăilă Andreea-Karina
An: II
Grupa: 245

București
-2023-
 CUPRINS

I. Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice.................................2

II. Analiza diagnostic a domeniului......................................................................4
III. Descrierea celor mai importante probleme de politică publică......................6
IV. Prioritizarea problemelor............................................................................... 8
V. Propunerea de politică publică.......................................................................12
Secțiunea 1.....................................................................................................12
Secțiunea a 2-a...............................................................................................15
Secțiunea a 3-a...............................................................................................16
Secțiunea a 4-a...............................................................................................17
Secțiunea a 5-a...............................................................................................18
Secțiunea a 6-a...............................................................................................19
Secțiunea a 7-a...............................................................................................20
VI. Bibliografie...................................................................................................22

1
 I. Prezentarea domeniului de elaborare a politicilor publice

Cultura este orice produs al gandirii si activitatii umane ce devine un bun comun societatii. Ea
cuprinde toate produsele materiale si nemateriale ale omului. De asemenea cultura se referă la
științele, credințele, artele, morala, legile, obiceiurile si celelalte aptitudini si deprinderi
dobândite de om, ca membru al societății.

Termenul „cultură”derivă din latinescul cultura, din care derivă şi termenul francez „culture”,
folosit în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea în sensul de formare a spiritului. Romanii
foloseau acest termen în sensul său originar de cultivare a pămîntului, acţiune nemijlocit-
transformatoare asupra naturii — sens care s-a păstrat şi în limba noastră pentru desemnarea
îndeletnicirilor legate de cultivarea pământului. Dintre scriitorii latini, Horaţiu şi Cicero
foloseau termenul şi în înţelesul de cultivare a spiritului. (K. Marx, 1986, p. 86)

Cultura română are etosul ei propriu, generat de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale.
Curente aparţinând unor arii şi tradiţii culturale distincte s-au întrepătruns, simultan şi
succesiv, în acest context.

Patrimoniul mondial UNESCO cuprinde totalitatea celor mai importante situri culturale și
naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, fenomenelor prin care s-au
format sau prin prisma peisajelor absolut unice.

Patrimoniul UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale.
România are, de asemenea, și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial – ritualuri și
obiceiuri recunoscute la nivel mondial.

Obiectivele culturale românești înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt:

Bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania,
Morile de la Rudăria- Eftimie Murgu, Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, Centrul Istoric
Sighişoara, și Bisericile de lemn din Maramureş.

România este un partener stabil al UNESCO în atingerea obiectivelor sale strategice, fiind un
membru activ al tuturor celor șapte convenții culturale UNESCO.

Ministerul Culturii este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea și aplicarea

strategiei și politicilor în domeniul culturii. La nivel legislativ și instituțional, Ministerul
Culturii asigură reglementarea și cadrul normativ specific domeniului, ca și reprezentarea

2
internațională a Statului român în materie de artă, cultură și patrimoniu. La nivel de
management, Ministerul se ocupă de administrarea și gestionarea bunurilor, bugetelor și
fondurilor alocate (prin subvenții sau finanțări nerambursabile) și de îndrumarea, sprijinul și
controlul instituțiilor aflate în subordine.

Ministerul Culturii este autoritatea care asigură protejarea patrimoniului cultural, inclusiv
patrimoniul imaterial, prin crearea cadrului legislativ specific și prin programe de evaluare,
restaurare, conservare și punere în valoare. În ceea ce privește creația contemporană,
Ministerul are misiunea de a susține și stimula dezvoltarea acestui domeniu, prin asigurarea
unei infrastructuri și a unui cadru juridic, economic și financiar-fiscal care să răspundă în
același timp nevoilor creatorilor și producătorilor (publici sau privați), și publicului.
Ministerul este responsabil și de sprijinirea și promovarea culturii minorităților naționale și a
multiculturalismului, ca și de crearea unui cadru specific pentru educația culturală și pentru
asigurarea accesului și participării la cultură a publicului din categorii și zone defavorizate.
(Ministerul Culturii, 2016).

Contribuţia sectoarelor culturale şi creative la PIB a crescut în 4 ani cu 71%, arată o analiză
realizată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Această analiză va fi un
punct de plecare pentru Strategia Sectorială în Domeniul Culturii 2023-2030.

3
 II. Analiza diagnostic a domeniului

Puncte tari Puncte slabe

1. Ministerul Culturii a implementat în 1.In mediul rural de multe ori nu există
partenenriat cu Institutul Național pentru spații culturale, sau dacă acestea există nu
Cercetare și Formare Culturală (INCFC) sunt într-o condiție care să permită apariția
proiectul „UNESCO Indicatori culturali unor evenimente la nivel local, nu sunt
pentru dezvoltare” ce urmărește promovate suficient sau prin natura lor, nu
dezvoltarea unei strategii naționale prezintă interes pentru populație.
privind creșterea nivelului de cultură.
(Ministerul Culturii,2020)
2. Ministerul promovează intens festivalurile 2. Prețul biletelor pentru anumite activități
de muzică, acestea având un impact pozitiv culturale(teatru, festivaluri de muzică,
asupra economiei prin crearea locurilor de opera) este inaccesibil pentru majoritatea
muncă și aducând venituri în mai multe populatiei.
domenii economice, cel mai important fiind
turismul.
3. Dezvoltarea unor programe gratuite în 3. In unitatile de invatamant primar si
muzee sau în aer liber,care să încurajeze preuniversitar nu se desfasoara activitati
înteresul pe care cetățenii îl arată culturii. care sa incurajeze interesul, si ulterior
pasiunea pentru cultura.
4. Statul începe să se preocupe de 4. Interesul tinerilor pentru teatru si operă
conservarea/restaurarea clădirilor de este scăzut deoarece promovarea
patrimoniu și de recuperarea bunurilor spectacolelor nu se face prin intermediul
acestuia. platformelor de socializare pe care aceștia le
frecventează.
5. Promovarea prin intermediul platformelor 5. Dorința cetățenilor de a citi este
de socializare, a panourilor publicitare și cu scăzută, în special literatură română.
ajutorul mass-media.
6. Filmele românești au cunoscut un trend 6. Posturile TV care au cea mai mare
ascendent, dovada stând în numeroase audiență nu au emisiuni care sa promoveze
premii acordate de entități la nivel cultura.

4
mondial.( Globul de Aur, Palme d’Or si
Festivalul de la Cannes).
7. Muzicienii, actorii si tehnicienii din
mediul artistic nu sunt susținuți financiar
în situații critice .(Covid)

5
 III. Descrierea celor mai importante probleme de politică
publică

1. Muzicienii, actorii si tehnicienii din mediul artistic nu susținuți financiar în situații

critice.

Pandemia COVID a demonstrat faptul ca Ministerul Culturii nu are o strategie pentru

susținerea financiară a celor implicați în mediul cultural.

Libertatea artistică este strâns legată de condițiile sociale și economice ale profesioniștilor și
instituțiilor din domeniul cultural. Sectoarele culturale și creative din Europa se caracterizează
prin desfășurarea de activități independente, întreprinderi mici și microîntreprinderi și
diversitate culturală și lingvistică. Artiștii și profesioniștii din domeniul cultural și creativ au
tendința de a avea cariere bazate pe proiecte și un nivel ridicat de mobilitate, având adesea
venituri inconstante și imprevizibile și combinând mai multe locuri de muncă pentru a-și
câștiga existența.

Inovarea este determinată în special de artiști și creatori individuali, precum și de instituții

culturale mici, care creează valoare în principal pe baza unor active necorporale, cum ar fi
ideile originale, know-how-ul și creativitatea. Pentru a spori competitivitatea Europei și a
stimula inovarea, Europa trebuie să își valorifice activele creative și culturale. Mobilitatea
artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural și creativ, circulația și traducerea
conținutului european, formarea și dezvoltarea talentelor, plata și condițiile de muncă
echitabile, accesul la finanțare și la cooperarea transfrontalieră reprezintă chestiuni de interes
specific pentru cercetare și schimburi la nivel european.

2. Dorința cetățenilor de a citi este scăzută, în special literatură română.

Românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit
niciodată o carte, deşi toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru
dezvoltarea armonioasă şi reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul
economic şi social, la nivel colectiv 68,5% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an.

Doar 20% citesc o dată pe lună și 8% zilnic, 37,5% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea
ce citesc. România se află pe penultima poziție dintre statele membre UE la indicatorul

6
"citire" 40% este rata analfabetismului funcțional în România (elevul știe să citească, dar nu
reușește să înțeleagă textul)

România se clasează printre ultimele ţări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică
o rată a analfabetismului funcţional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent
reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot
găsi informaţii pe baza unor criterii explicite şi nu pot reflecta asupra scopului unui text.
Toate acestea sunt abilităţi care se pot dezvolta prin lectură.

Şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al
Universităţii Sussex, alături de creşterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului şi
creativităţii.

La momentul actual există un trend de a citi cât mai multe titluri ale autorilor străini.
Fenomenul de globalizare s-a răsfrânt și asupra literaturii și, din fericire, există voci literare
cât mai variate și care colorează literatura cu o varietate de perspective. Din cauza faptului ca
operele clasice au fost aprofundate in materia pentru examene, mulți elevi s-au îndepărtat de
literatura română și nu au mai urmărit evoluția acesteia.

3. În unitățile de învățământ primar si preuniversitar nu se desfășoară activități care să

încurajeze interesul, și ulterior pasiunea pentru cultură.
Mediul de învățământ primar si preuniversitar este unul strict si nu reuseste să capteze și să
dezvolte interesul pentru cultură, ba chiar îl inhibă. Trebuie menționat faptul că pentru a avea
cetățeni înclinați spre domeniul cultural, ar fi recomandat ca această înclinație să fie
dezvoltată incă din clasele primare. Mediul rigid academic școlar duce la abandonul a peste
15% din elevi. Acest fenomen si efectele sale sunt mai vizibile in mediul rural si orașele slab
dezvoltate.

România se numără printre țările UE în care ratele de participare la educația timpurie au

scăzut în comparație cu alți ani. Ultimele date disponibile arată o rată de înscriere de numai
78,6 % pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului
obligatoriu. Faptul că elevii abandonează timpuriu sistemul școlar din diferite motive, lipsa
unui mediu familial care încurajează educația și implicit cultura, acest lucru va determina un
interes foarte scăzut spre cultură. De cele mai multe ori, acești copii provin din familii cu un

7
nivel financiar scăzut, care nu ii pot susține în continuarea studiilor și din păcate nu există
programe guvernamentale care să vină în sprijinul acestor copii.

IV. Prioritizarea problemelor

C1: Problema respectivă este într-o relaţie directă cu angajamentele instituţiei în procesul de
post – aderare?

C2: Soluţionarea problemei constituie o prioritate a instituţiei?

C3: Ce consecinţe ar putea avea nerezolvarea problemei?

C4: Câţi oameni sunt afectaţi?

C5: Care este natura grupurilor afectate şi în ce măsură afectarea este sau nu semnificativă?

P1: Muzicienii, actorii si tehnicienii din mediul artistic nu sunt susținuți financiar în
situații critice .

P2: Dorința cetățenilor de a citi este scăzută, în special literatură română.

P3: În unitățile de învățământ primar si preuniversitar nu se desfășoară activități care să

încurajeze interesul, și ulterior pasiunea pentru cultură.

Problema C1 C2 C3 C4 C5 Total

P1 3*0,2=0,6 3*0,2=0,6 3*0,2=0,6 4*0,2=0,8 3*0,2=0,6 3,2

P2 1*0,2=0,2 3*0,2=0,6 4*0,2=0,8 4*0,2=0,8 3*0,2=0,6 3

P3 1*0,2=0,2 3*0,2=0,6 4*0,2=0,8 3*0,2=0,6 4*0,2=0,8 3

Problema 1 (P1)

8
C1: În contextul pandemiei de Covid-19 ,la finalul anului 2021 Parlamentul European a
solicitat un „Statut european al artistului” care să creeze un cadru la nivelul UE pentru condiții
de muncă și standarde minime, inclusiv acces egal la asigurări sociale, servicii medicale,
scheme de pensie și o definiție comună a artiștilor în întreaga UE, pentru a le conferi mai
multă stabilitate acestora. (Parlamentul European, 2020)

C2: Cultura a fost unul dintre domeniile cel mai puternic afectate de pandemia de coronavirus
din România, cinematografele, teatrele, sălile de spectacol și concertele fiind primele care s-
au închis/anulat, iar acest lucru a dus la declanșarea unei revolte din partea artiștilor ce
susțineau că nu sunt sprijiniți în de-ajuns de instituțiile statului, fapt dovedit de structura
schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent ce nu le permitea artiștilor
independenți să acceseze fonduri, beneficiarul principal fiind industria de divertisment. Cu
toate acestea, intr-un comunicat de presă emis în luna ianuarie a anului 202, Ministerul
culturii afirmă că a luat măsuri pentru gestionarea crizei sectorului cultural , printre care se
numără: reglementarea biletelor achiziționate de public la festivaluri care nu au putut fi
desfășurate în starea de urgență și în starea de alertă; finanțarea unui număr semnificativ de
proiecte prin programr precum „Acces online”, „Nevoi Culturale de Urgență” și „Programul
Cultural Prioritar”; finanțarea unui program de achiziție de artă plastică. (Sebastian Pricop,
2021)

C3: Neimplicarea statului în sprijinirea artiștilor atât în perioade normale, cât mai ales în
situații de criză sau delicate va avea drept consecință faptul că majoritatea actorilor,
muzicienilor și toți cei ce lucreză în mediul artistic nu vor mai dori să-și continue activitatea
în acest domeniu, căutându-și alte locuri de muncă, și inevitabil mulți dintre cei care sunt la
început de drum și își doresc să își dezvolte o carieră în domeniul artistic vor renunța , iar
acest lucru va reprezenta o pierdere imensă și totodată o ruptură în sectorul cultural românesc.
Deci nerezolvarea acestei probleme ar avea efecte drastice asupra culturii din România.

C4: Această problemă afectează un număr destul de mare de oameni din populația României
deoarece, pe lângă artiști, și alte grupuri de persoane au de suferit de pe urma nerezorvării
acesteia, cum ar fi proprietarii teatrelor și sălilor de concerte sau pasionații de muzică, teatru
și artă.

C5: În mod categoric grupul de oameni cel mai afectat din toate punctele de vedere de
această problemă este reprezentat de artiști, vizați în mod direct, dar și de familiile acestora ce
nu vor putea avea o sursă de venit stabilă. De asemenea, și pentru deținătorii teatrelor ,

9
cinematografelor și ai sălilor de spectacol reprezintă o problemă majoră deoarece pot avea
pierderi financiare mari care să le afecteze afacerile și proiectele viitoare. O a treia categorie
de oameni profund afectați sunt iubitorii de teatru, muzică, cinematografie și artă ce nu s-ar
simți deloc bine dacă toate aceste lucruri nu ar mai face parte din viața lor, deci nerezolvarea
acestei probleme ar putea avea un impact foarte mare asupra lor ca persoane.

Problema 2 (P2)

C1: Uniunea Europeană nu are prevederi care să vizeze lipsa de interes a populației în ceea ce
privește lectura.

C2: În ultimii zece ani au fost realizate numeroase studii în acest sens, unele de către
Ministerul Culturii, iar cele mai recente date scot la iveală faptul că românii citesc mai puțin
de 5 minute pe zi și 35% dintre români nu au citit niciodată o carte. Printre inițiativele
Ministerului Culturii legate de această problemă se regăsește lansarea unui proiect ce a avut
loc în anul 2020 intitulat „Citește românește” ce a avut ca scop promovarea cărților scrise de
autori autohtoni. De asemenea, la data de 14 iunie 2021 a fost adoptată o propunere legislativă
prin care se instituie „Ziua națională a lecturii” pe data de 15 februarie, zi dedicată
importanței lecturii.

C3: Cititul dezvoltă creierul, creativitatea și vocabularul. De asemenea, s-a dovedit științific
faptul că acesta îmbunătățește memoria, ajută la concentrare și reduce stresul și depresia.
Lipsa cititului poate produce efecte grave asupra cetățenilor, una dintre problemele serioase
cu care se confruntă țara noastră din această cauză fiind analfabetismul functional. În urma
statisticilor realizate în anul 2022 s-a constatat că rata analfabetismului funcțional din
România a ajuns la 42% și este în continuă creștere de la an la an.

C4: Această problemă afectează un procent semnificativ al populației, putând fi încadrată la

grupuri de toate vârstele.

C5: O mare parte a cetățenilor din toate categoriile de vârstă au o lipsă de interes pentru
lectură , copiii fiind cei mai afectați atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Dacă un copil
nu va fi motivat și încurajat să citească în perioada vieții în care creierul lui se dezvoltă cel
mai mult, atunci nu va putea beneficia de toate efectele pozitive pe care le are cititul asupra
lui. În același timp îi va fi foarte greu să capete deprinderea cititului pe parcursul vieții , la

10
maturitate și la bătrânețe. Pe de altă parte, foarte afectate de această problemă sunt și librăriile
sau bibliotecile, și implicit oamenii care lucrează în cadrul lor, deoarece multe dintre acestea
ar risca să se inchidă.

Problema 3 (P3)

C1: Uniunea Europeană nu are prevederi referitoare la desfășurarea unor activități culturale
în unități de învățământ.

C2: Două zile importante dedicate culturii și stabilite de stat prin lege sunt „Ziua națională a
lecturii”, pe 15 februarie, în care se pot organiza activități în școli cu scopul de a evidenția
importanța lecturii în viața noastră, și „Ziua Culturii Naționale”, pe 15 ianuarie, în care se
organizează proiecte culturale finanțate de Ministerul Culturii, cu scopul promovării culturii și
artei. Ministerul Culturii nu s-a implicat recent în prea multe proiecte referitoare la
promovarea culturii prin educație, dar din seria de activități mai vechi la care a luat parte pot
fi menționate proiectul „Cultura in Educație” din 2013 și organizarea Școlii de vară dedicată
cercetării patrimoniului arheologic și reședințelor boierești din zona Moldovei.

C3: Cultura unei țări joacă un rol important în dezvoltarea ființelor umane. Factorul cultural
este mereu ancorat în dezvoltarea lor comportamentală , socială și economică , influențând
oamenii să atingă un nivel de trai conform condițiilor în care se dezvoltă. Lipsa orientării
oamenilor spre cultură îi va priva pe aceștia de cunoașterea propriei identități și de
sentimentul de apartenență.

C4: Din cauza acestei probleme sunt afectați toți elevi din toate cele peste 18000 de unități de
invățământ primar, gimnazial și preuniversitar din România.

C5: Deoarece această problemă îi afectează direct pe toți elevii din România, reprezentați de
un procent foarte mare din populația țării, putem spune că are o importanță majoră și trebuie
luată în calcul rezolvarea acesteia cât mai curând. De asemenea, tot din cauza existența acestei
probleme au de suferit și muzeele, teatrele și toate celelalte afaceri culturale ce ajung la declin
din lipsa clienților ce se datorează indiferenței legate de tot ce ține de cultură , sau
nedobândirea pe parcursul ciclului de învățământ a cunoștințelor necesare referitoare la acest
domeniu.

11
 V. Propunerea de politică publică

De la:Lucian Romașcanu ,Ministerul Culturii

Avizator Lucian Romașcanu ,Ministerul Culturii

Titlul propunerii de politica publica: Propunerea de politică publică privind suținerea și

încurajarea muncii independente in sectorul cultural

Departamentul initiator: Compartimentul de Investitii in Cultura

Persoane responsabile si date de contact: Irina Sanda Marin Cajal, subsecretar de stat

Secțiunea 1
~Argumente pentru inițierea propunerii de politică publică~

Problema care necesită acțiunea Guvernului este încurajarea oamenilor să profeseze în munca
independentă în cultură în România

 Noțiunea de „independent” este controversată în rândul operatorilor culturali, dat fiind

faptul că în realitate statutul de lucrător cultural implică numeroase condiționări, fie de
finanțări publice, fie de finanțări private. Chiar și un artist care trăiește din vânzarea
propriilor lucrări este în esență dependent de factorii care definesc ce este dezirabil și
atractiv pe piața de artă. În această lucrare folosesc termenul de „artist/lucrător
independent” pentru a identifica acei actori de pe scena culturală care își organizează
munca, în cea mai mare parte, autonom, fie ca persoane fizice, fie în entități asociative
sau companii private. În România, termenul „sector cultural independent” este folosit
uzual pentru a defini comunitatea de organizații culturale neguvernamentale și de
artiști neafiliați unor structuri publice. În plus, sectorul cultural independent este în
mică măsură asociat și reprezentat de uniunile de creație tradiționale. Uniunile de
creație au un statut special, în sensul că dețin statutul de organizații de utilitate
publică, operează pe baza unui cadru legal specific ce oferă membrilor lor o serie de

12
 beneficii fiscale și materiale. De asemenea, acest segment al scenei culturale se
definește în principal prin modele economice non-comericale, non-profit. Munca
independenților este organizată pe bază de proiect și este sprijinită în cea mai mare
parte prin finanțări nerambursabile, din surse publice și private, și prin donații și
sponsorizări. Segmentul companiilor producătoare de evenimente și active în
industriile culturale este identificat ca sectorul cultural privat. Având în vedere că în
România artiștii independenți și lucrătorii culturali nu pot aplica direct la fonduri
publice, accesul acestora la sprijin public implică în mod necesar organisme
intermediare: ONG-uri, companii sau instituții. Singura modalitate prin care artiștii
individuali pot solicita în mod direct finanțări pentru proiectele lor este obținerea
statutului de persoană fizică autorizată (PFA). Din 155 totalul de 428 de proiecte
finanțate în 2018 de Administrația Fondului Cultural Național, doar 7 (1,64%) sunt
gestionate de PFA-uri (AFCN, 2018). Nu există nicio posibilitate de a acorda artiștilor
individuali burse sau finanțări neimpozabile. Astfel, în general, artiștii individuali
lucrează pe baza unor contracte de comandă cu entități culturale juridice, respectiv
organizații, instituții, companii, sau își susțin singuri practica, din veniturile obținute
din salariile din afara sectorului cultural, din vânzări sau din donații.
 Lipsa unui sprijin structural sau multianual pentru organizațiile culturale private
limitează și mai mult cadrele în care are loc munca independentă. Acest lucru se
traduce prin faptul că insecuritatea și instabilitatea organizațiilor culturale
independente este percepută dublu de artiștii individuali, care trebuie să își găsească
drumul în contextul deja fragil al ONG-urilor culturale. În mod frecvent artiștii sunt
invitați să participe la festivaluri sau expoziții cu lucrări de artă deja finalizate, să
susțină ateliere și prezentări și să creeze lucrări noi în cadrul unor evenimente definite
la nivel de temă și format de organizația gazdă. Contextul face însă aproape imposibil
ca artiștii individuali să își definească propria agendă creativă și să se angajeze într-o
muncă de cercetare artistică sistematică.
 Un studiu realizat și publicat în 2019, în cadrul proiectului Cluj Future of Work
(Viitorul Muncii în Cluj), de Centrul Cultural Clujean și Facultatea de Sociologie și
Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai (Pop et al., 2019), despre
tendințele de transformare ale modului de organizare a muncii în cultură, confirmă
starea dominantă de precaritate a artiștilor și lucrătorilor culturali independenți din
țară. Sondajul cuprinde un eșantion de conveniență, format din 298 de persoane, artiști
și lucrători culturali, activi în special în marile orașe. Aproape jumătate dintre

13
 respondenți lucrează în sectorul cultural independent și cel privat. Datele au fost
colectate în 2018, luând ca referință activitatea din 2017. Studiul relevă că 50% dintre
artiști și 31% dintre lucrătorii culturali nu au un contract de muncă. Din totalul
respondenților, cei care lucrează cu contract de muncă au o vârstă medie de 49 de ani
și o vechime de muncă plătită în cultură de aproximativ 27 de ani și lucrează, cel mai
probabil, în sectorul public, iar cei cu alte forme de contract au în medie 36 de ani și o
vechime de muncă plătită în cultură de aproximativ 7 ani. Observăm că numărul celor
cu un contract stabil este mai mic decât în alte sectoare și că, mai mult, forma de
organizare a muncii este atipică: cei care au un contract de muncă, au adesea și alte
tipuri de contracte, iar cei care nu au contracte de muncă folosesc PFA, contracte de
drepturi de autor și/sau contracte de prestări servicii. 45% dintre artiști au un singur
contract și 56% dintre lucrătorii culturali au două tipuri de contracte. Un alt aspect
specific muncii culturale este reflectat de faptul că un număr destul de mare de creatori
lucrează în afara sectorului cultural pentru a-și asigura veniturile: 40% dintre artiști și
20% dintre lucrătorii culturali au angajatorul principal într-un alt domeniu decât
cultura. 53% din respondenți obțin venituri și din alte domenii artistice decât domeniul
lor principal (60% dintre artiști și 40% dintre lucrătorii culturali), ceea ce relevă că
acest segment al forței de muncă tinde să fie plurispecializat (în mai multe domenii
artistice – arte vizuale, artele spectacolului, meșteșug etc., dar și în mai multe tipuri de
sarcini – creație, management, comunicare, producție, asistență tehnică etc.).
Suprapunând acest aspect peste faptul că 95% dintre respondenți au studii superioare,
devine evident nivelul excepțional de calificare și competențe care caracterizează forța
de lucru în cultură. O altă perspectivă relevată de aceste date este fragilitatea și
precaritatea acestei munci, atâta timp cât un creator este nevoit să muncească și în alte
ocupații culturale și chiar și în afara câmpului cultural.
 Primii factori afectați , și în cea mai mare măsură, ar fi antreprenorii și angajații în
jurul mediei de vârstă de 50 de ani, care au o vechime de aproximativ 30 de ani în
domeniu. De asemenea, toți angajații independeți din domeniul culturii vor fi afectați.
De menționat este și faptul că tinerii care ar dori o carieră în domeniul culturii vor
considera că nu pot avea un trai stabil având în vedere contextul actual. Fiind vorba de
domeniul culturii, efectele se vor resimți la nivelul fiecărui cetățean, din prezent dar și
din viitor.

14
  Lipsa acțiunii Guvernului va duce la diminuarea numărului oamenilor care să fie o
parte a forței de lucru în domeniul cultural, care va rezulta în diminuarea numărului de
spectacole, având un impact asupra culturii cetățenilor României pe termen lung.

Secțiunea a 2-a
~Scopul, obiectivele propunerii de politică publică şi beneficiarii (grupurile
ţintă)~

Scopul propunerii este imbunătățirea situației actuale din sectorul cultural independent.

Obiectivele sunt susținerea antreprenorilor, actorilor și angajaților din sectorul cultural,

elaborarea unui pachet de sprijin și organizarea mai multor proiecte culturale care să
stimuleze activitățile culturale.

Beneficiarii pentru accesarea de fonduri sunt antreprenorii, actorii și angajații. Aceștia

trebuie să se înregistreze în Registrul Sectorului Cultural pentru a putea accesa fondurile.

Beneficiarii pentru proiectelor culturale care se vor desfășura vor fi absolvenții

Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din
București, Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Universității Lucian Blaga din Sibiu,
Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și Facultatea de Muzică și Teatru
din Timișoara care vor termina masteratul în 2023 și 2024.

15
Secțiunea a 3-a
~Descrierea opţiunilor de soluționare a problemei/problemelor identificate~

1) Pentru susținerea antreprenorilor, actorilor și angajaților din sectorul cultural, pachetul

de sprijijn va cuprinde o schemă de ajutor de minimis, dedicată exclusiv sectorului
cultural independent, sub forma unui microgrant nerambursabil; o schemă de ajutor de
stat destinată evenimentelor culturale, festivalurilor, librăriilor şi editurilor.

Valoarea granturilor va fi determinată de numărul de bilete sau cărţi vândute de fiecare

operator cultural în 2023, cetățenii fiind astfel factorul decisiv în atingerea
obiectivelor. Sectorul cultural independent va beneficia de aproximativ 60% din suma
totală alocată, evenimentele culturale şi festivalurile de aproximativ 20%, iar librăriile
şi editurile de restul de 20%.

2) Pentru tinerii absolvenți, aceștia vor participa în turnee prin centrele culturale și
teatrele din România, pe o perioadă de un an. Cheltuielile de transport, masa și locație
vor fi asigurate. Aceștia vor primi o sumă de 500 de lei la sfârșitul fiecărei luni, la
finalul anului acești tineri vor avea experiență, își vor forma o rețea de cunoștințe și
vor avea 2.000 de lei.
3) Pentru a asigura buna funționare a spațiior în care se vor desfășura evenimentele din
turneele anterior menționate, dar și pentru viitoare evenimente la nivelul comunității,
se vor face renovările necesare bunei funcționări a centrelor.

16
Secțiunea a 4-a
~Identificarea şi evaluarea impactului~

Aceste proiecte vor fi benefice atât pentru angajații din domeniu, dar și pentru restul
cetățenilor care vor avea oportunitatea de a relua contactul cu lumea culturii, să descopere
inovațiile din acest domeniu dar și să redescopere clădirile care erau la un momnt dat în
istorie puncte de interes pentru cetățeni. Cultura este un factor important în evoluția unui
popor. Din păcate, în prezent este privită ca un lux sau chiar inutilă, această perspectivă fiind
reflecție a nivelului de trăi al omului de rând din România. Dacă oamenii își vor reaminti că
traiul nu înseamnă doar monotonie și își vor dedica o parte din timpul liber programelor
culturale, vor ajunge prin intermediul artei în diversele sale forme să aspire la idealuri mai
înalte.

De asemenea, banii pe care angajații îi vor primi vor ajunge ca o cotă parte înapoi la stat prin
taxe și impozite.

Un efect pe care aceste măsuri îl vor avea va fi încurajarea elevilor să își urmeze înclinațiile
artistice, abandonând ideile conform cărora doar anumite cariere oferă stabilitate financiară.

Fiind un domeniu al subiectivitismului, o estimare este greu de întocmit. Cu toate că

promovarea programului o să aibă loc prin mijloace cât mai diverse pentru a se asigura
informare unui număr cât mai mare dintre cețățenii, impactul este greu de estimat.

17
De asemenea, la evenimentele la care vor participa tinerii absolvenți se va dori participarea
unui număr cât mai mare de oameni, este greu de enticipat cum va fi privită inițiativa de către
aceștia.

Secțiunea a 5-a
~Selectarea opţiunii~

Prima opțiune este cea aleasă. Aceasta este opțiunea care prezintă cele mai mici riscuri,
depinzând într-o măsură mai ușor de anticipat de cetățeni. Există statistici ale nivelului de
consum al diverselor produse de cultură, care duc la o anticipare mai precisă a sumei
fondurilor. Beneficiile sunt că sumele de bani vor ajunge direct la părțile afectate, în mod
eficient. Angajații care sunt deja în domeniu vor beneficia de aceste ajutoare, fiind benefice,
în special după impactul pe care pandemia din 2020-2021 l-a avut asupra sectorului cultural,
care este și în prezent în etapa de revenire. Cifra totală de afaceri a celor mai importante 70 de
edituri din România, în anul 2020, a fost de 84,06 milioane de euro, în scădere cu 7,1% față
de anul precedent.

În 2022 au avut loc festivaluri de muzică, printre care se numără Saga, care a avut loc în
Arena Națională, cu o capacitate de 55.600 de locuri, Retromusic care s-a desfășurat în
cladirea Romexpo, cu o capacitate de 10.000 de locuri, Festivalul Enescu, în cadrul căruia s-
au vândut 20.000 de bilete și Untold în cadrul căruia s-au vândut 300.000 de bilete. Acestea
sunt printre cele mai relevante din punct de vedere al popularității, dar au existat multe alte
proiecte asemănatoare.

18
Secțiunea a 6-a
~Procesul de consultare publică~

Organizaţii, instituţii consultate

 Asociatia Transsectoriala a Independentilor din Cultura(actori și traducători,

regizori și ilustratori, artiști vizuali, muzicieni, curatori, manageri culturali,
scriitori, jurnaliști)- întâlniri cu Ministerul Culturii legat de măsurile ce pot fi
adoptate
 Edituri din România, Litera, Art, Polirom, Humanitas, RAO, Trei, Curtea Veche
Publishing, Nemira Publishing House, Sigma si Paralela 45; aducerea de de
venituri in editurile cu capital romanesc va duce la dezvoltarea acestora
 Organizatorii de festivaluri de muzică din România, care vor genera si adiționale
ocazii de muncă pentru angajații sectorului, pe lângă ocaziile de stimulare în
sectorul turistic
 Librăriile care vor putea beneficia de fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii și
o mai bună promovare, fiind transformate în locuri atractive, pline de diverse
modalități de informare, la un nivel dezvoltat

19
Rezultatul consultării (variante alternative de soluţionare propuse, puncte de vedere, poziţii
exprimate):

 Organizarea unor evenimente care sa îmbine multiple domenii culturale, festivaluri

de teatru si muzică în parcuri publice, organizarea de lansări de carte în biblioteci.
Această strategie de colaborare dorește să atragă oamenii pasionați de un domeniu
să descopere și altul.

Secțiunea a 7-a

~Măsuri postadoptare~

Termene preconizate de realizare:

Inițiativa va începe de la 1 ianuarie 2023 pentru inițiativele de atragere de venituri, distribuția

urmând a avea loc pe parcursul anului 2024.

Perioada de implementare este ianuarie 2023 – decembrie 2024.

Modalităţi şi termene de monitorizare şi evaluare:

Se vor întocmi rapoarte de monitorizare: la jumătatea implementării politicii (30 iulie 2023) la
finalul anului de strângere a fondurilor pentru a se determina valoare care se va genera pentru
fiecare categorie(5 ianuarie 2024) şi la finalul distriburii fondurilor (27 aprilie 2024) şi un
raport de evaluare după ce planul de acţiuni a fost implementat (28 august 2024).

Indicatori de performanţă:

 Numărul de cărți achiziționate, bilete la teatru și bilete la festivaluri.

 Prezenţa unor grupuri cât mai vaste și diverse din punct de vedere demografic.

20
  Numărul personalului care beenficiază de fonduri și măsurile de stimulare.

Activitate 2023 2024

Începere promovării
inițiativei la nivel național și
colectarea de venituri

Strângerea fondurilor prin

desfășurarea evenimetelor,
achiziționarea cărților,
biletelor și participarea la
evenimentele culturale

Întocmirea rapoartelor pentru

prima jumătate a anului

Întocmirea rapoartelor pentru

a doua jumătate a anului

Determinarea valorilor
pentru fiecare parte interesată

Distribuția graduală a
resurselor

Întocmirea planului de
evaluare

21
 VI. Bibliografie
1. Karl Marx (1986), „Despre artă”, [online] la adresa
https://www.marxists.org/romana/tematica/filozofie/mdi/c09.htm ,accesat la data de
03.10.2022

2. CULTURA- DEFINITIE, COMPONENTE, TERMENI INRUDITI. TIPURI DE

CULTURA (2012), Scritube, [online] la adresa
https://www.scritub.com/arta-cultura/CULTURA-DEFINITIE-COMPONENTE-
T94397.php ,accesat la data de 03.10.2022

3. Sofia Ionescu (2022), „Libertatea”, [online] la adresa

https://www.libertatea.ro/lifestyle/patrimoniul-unesco-din-romania-lista-monumentelor-
unesco-din-romania-3677733 ,accesat la data de 04.10.2022

4. Ministerul Culturii (2016), MINISTERUL CULTURII, [online] la adresa

http://www.cultura.ro/despre-minister accesat la data de 04.10.2022

5. Ragnar Frisch Centre for Economic Research (2019), PNAS, [online] la adresa
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/oamenii-devin-mai-prosti-si-nimeni-nu-stie-
de-ce-concluziile-unui-nou-studiu-1096018 ,accesat la data de 22.10.2022

22
6. Petre Barbu (2021), „Libertatea” , [online] la adresa https://www.libertatea.ro/opinii/cum-
arata-piata-de-carte-din-romania-dupa-anul-pandemic-2020-cand-o-scadere-de-7-e-o-veste-
buna-3604362 ,accesat la data de 22.10.2022

7. Ministerul Culturii (2020), „Unitatea de management a proiectului”, [online] la adresa

https://www.umpcultura.ro/ssdc_doc_1435_proiectul_pg_0.htm ,accesat la data de
22.10.2022

8. Sebastian Pricop (2021), „Europa Liberă România”, [online] la adresa

https://romania.europalibera.org/amp/cultura-in-pandemie-radu-afrim-este-o-tara-in-care-
fiecare-se-salveaza-cum-poate-/31043875.html , accesat la data de 14.11.2022

9. Vladimir Ionescu (2022), `CursDeGuvernare`, [online] la adresa

https://cursdeguvernare.ro/analfabetismul-functional-in-romania-urca-la-42-ministerul-
introduce-o-noua-testare.html?fbclid=IwAR1rE4d_-
bfmVAxxQRg_okkztUGmOZBK8XU_2BKo4OSYf4ojBiQG8sKWg8Y , accesat la data de
14.11.2022

10. Simona Milea (2021), `TheEpochTimes România`, [online] la adresa https://epochtimes-

romania.com/news/de-ce-este-importanta-cultura-unui-popor---321184?
fbclid=IwAR1qyuQLpDjvs6GLvfhCtdakwIHw5MKhF8kfqAvmfQeJ9i7_C0KutkQMkew ,
accesat la data de 14.11.2022

11. Ministerul Culturii (2016), `MINISTERUL CULTURII`, [online] la adresa

http://www.cultura.ro/culturaro?fbclid=IwAR3H-
D3Wtw7xIxjczKfkkPtvgxKgczRH2PIAiCqVB2GG-SJC9FYK4_oWUHw , accesat la data de
14.11.2022

12. Bogdan Barbulescu (2022), `AGERPRES `, [online] la adresa

https://www.agerpres.ro/documentare/2022/02/15/15-februarie-ziua-nationala-a-lecturii--
864972?fbclid=IwAR1mXPemZVfMq1XzZrrA-
00sDc25bb53W1lNav98tQ3ky9pf3hYjOKW8MrM , accesat la data de 14.11.2022

13. Rarița-Maria Zbranca (2020), „CULTURA CA PROFESIE. PROVOCĂRILE

SECTORULUI CULTURAL INDEPENDENT” , [online] la adresa
https://www.google.com/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEwje7KTdgbP8AhUQ_bsIHYPTDx
YQFnoECAkQAQ&url=https%3A%2F%2Frtsa.ro%2Frtsa%2Findex.php%2Frtsa%2Farticle

23
%2Fdownload%2F601%2F598&usg=AOvVaw2QRgV6LY-90DR7yYQ0LSX0 , accesat la
data de 12.12.2022

14. Parlamentul European (2020), `Parlamentul European`, [online] la adresa

https://www.europarl.europa.eu/portal/ro , accesat la data de 14.11.2022

24