METODA COSTULUI STANDARD (STANDARD-COST)

I. Elaborarea calculaţiilor standard

Elaborarea calculaţiilor standard presupune :
 calculul standardelor pentru materiale ;
 calculul standardelor pentru manoperă ;
 determinarea cheltuielilor de regie standard ;
 întocmirea calculaţiei standard pe produs ;
A. Calculul standardelor pentru materiale
Calculul standardelor pentru materiale - are la bază consumul standard pentru materiale şi
preţurile de aprovizionare standard.
Stabilirea standardelor cantitative pentru materialele ce se vor utiliza în cadrul procesului
tehnologic se realizează pe baza unor examinări analitico-tehnice, luându-se în calcul cantitatea
necesară, tipodimensiunea, calitatea, posibilităţi de procurare. Standardele pentru materiale stabilite
trebuie să asigure realizarea unor produse de calitate superioară şi cu rentabilitate sporită.
Preţurile de aprovizionare standard trebuie să asigure un caracter etalon. Pentru stabilirea
acestora se poate folosi una din următoarele variante :
- varianta preţurilor medii dintr-o perioadă îndelungată de timp 5-10 ani (îşi va găsi
aplicabilitate după integrarea României în Uniunea Europeană când se previzionează o
inflaţie minimă) ;
- varianta folosirii datelor din perioada imediat precedentă celei pentru care se elaborează
standardele;
- varianta trendului care ţine seama de direcţia mişcării preţurilor în perioada luată în calcul -
este corespunzătoare situaţiei economice actuale la nivelul ţării. Preţurile utilizate pentru
determinarea costului standard la materiale sunt determinate ponderând preţurile periodei
pentru care se elaborează standardele cu indicele previzionat al inflaţiei pentru perioada
luată în calcul. Aceste preţuri se înscriu în lista de preţuri standard.
Matematic relaţia de calcul a costului standard la materiale este :

unde :
- cost standard pentru materialul « i »
- consum standard unitar pentru materialul « i »
- preţ standard pentru materialul « i »
Exemplu:
Pentru realizarea produsului A reţeta de fabricaţie (procesul tehnologic) presupune utilizarea
materialelor M1şi M2. Stabilirea standardelor cantitative pentru materialele ce se vor utiliza în cadrul
procesului tehnologic a fost realizată luându-se în calcul cantitatea necesară, tipodimensiunea,
calitatea, posibilităţi de procurare. Preţurile de aprovizionare standard sunt reprezentate de cele din
perioada imediat precedentă celei pentru care se elaborează standardele. Se va întocmi pentru acest
produs Fişa costurilor standard pentru materiale, astfel:
Fişa de costuri standard pentru materiale
denumire produs: A
denumire material Q (buc) csi (kg/buc) pvi (lei/kg) chmati(lei/buc) Chmati (lei)
M1 100 1,5 10 15 1.500
M2 100 0,1 20 2 200
TOTAL 1.700
Cheltuielile totale standard cu materia primă „i” sau materialul „i” (Chmat i) se determină astfel:

Cheltuielile totale cu materialele (Chmat) aferente produsului se vor determina astfel:

unde: Q- cantitatea programată (standard) de produs care urmează a se realiza

55
 B. Calculul standardelor pentru manoperă
Calculul standardelor pentru manoperă - are la bază normele de timp şi tarifele de salarizare
standard.
Standardele de timp se stabilesc pe operaţii pornind de la procesele tehnologice standard şi
procedee consacrate (procedeul aprecierii, procedeul istorico-statistic, procedeul cronometrării).
Timpii astfel stabiliţi (timp de muncă normal şi suplimentar) se înscriu în documentaţia tehnică
privind fabricarea produselor.
Tarifele de salarizare standard se stabilesc pe baza calificării standard a muncitorilor, a
datelor în legătură cu tarifele perioadelor anterioare şi condiţiile de muncă, luând de asemenea în
calcul condiţiile de muncă şi viaţă din perioada următoare, cea pentru care stabilim aceste standarde.
Matematic, relaţia de calcul a costului standard pentru manoperă este :

unde :
- costul standard cu manopera pentru operaţia “i”
- norma de timp aferentă operaţiei “i”
- tariful de salarizare standard pentru muncitorul care realizează operaţia “i”
Exemplu:
Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune efectuarea operaţiilor B1 şi B2.
Standardele de timp sunt date de documentaţia tehnică privind fabricarea produselui. Tarifele de
salarizare standard au fost stabilite pe baza calificării standard a muncitorilor, a datelor în legătură cu
tarifele perioadelor anterioare şi condiţiile de muncă, luând de asemenea în calcul condiţiile de muncă
şi viaţă din perioada următoare, cea pentru care stabilim aceste standarde. Se completeează Fişa de
costuri standar pentru manoperă, astfel:

Fişa de costuri standard pentru manoperă

denumire produs: A
denumire operaţie Q (buc) NTi (ore/buc) Ti (lei/oră) chmani(lei/buc) Chmani (lei)
L1 100 1,2 4 4,8 480
L2 100 2,4 3 7,2 720
TOTAL 1.200

C. Bugetarea cheltuielilor de regie standard

Bugetarea cheltuielilor de regie standard - bugatarea cheltuielilor indirecte ridică o serie de
probleme atât din punctul de vedere al determinării acestor cheltuieli, ca urmare a structurii lor
neomogene, cât şi sub aspectul repartizării lor pe purtătorul de cost. Bugetarea se va realiza ţinând
cont de conţinutul acestor cheltuieli, dar şi de comportamentul diferit pe care îl au faţă de volumul
producţiei şi de locurile care le ocazionează.
În practică s-au conturat două metode de bugetare :
 metoda globală ;
 metoda analitică.
I. Metoda globală de bugetare a cheltuielilor indirecte - presupune determinarea
cheltuielilor indirecte sub formă globală pentru fiecare din cele două categorii de cheltuieli ce intră în
structura cheltuielilor de regie (cheltuieli generale de producţie şi cheltuieli generale de administrare
şi vânzare), folosind una din cele două variante posibile :
a. pe baza cheltuielilor medii calculate pe o perioadă de 5-10 ani - presupune realizarea
următoarelor etape (vezi tabel nr.1) :
- se determină media anuală a cheltuielilor de regie luând în calcul o perioadă anterioară
de 5-10 ani:

56
 unde:
- cheltuieli medii anuale;
- cheltuiala de regie efectivă anuală, pentru anul i ;
- numărul anilor precedenţi luaţi în calcul
Determinăm în cazul exemplului nostru cheltuielile medii anuale pentru cheltuielile comune
de fabricaţie, respectiv cele generale de administraţie, pe baza datelor din tabelul nr.1

lei

lei

- se determină volumul mediu al producţiei, pentru aceeiaşi perioadă luată în calcul:

unde:
– volumul mediu al producţiei
- volumul producţiei din anul i
- numărul anilor precedenţi luaţi în calcul
anul volum producţie (buc)
N-5 1.000
N-4 1.100
N-3 1.200
N-2 1.000
N-1 1.500

buc

Dacă volumul mediu al producţiei este egal sau aproximativ egal cu volumul standard al
producţiei, cheltuielile de regie medii pot fi considerate cheltuieli de regie standard.
Dacă diferenţa dintre cele două însă este semnificativă, atunci vom proceda la corelarea
cheltuielilor medii de regie cu volumul standard al producţiei, pe baza indicelui de variaţie al
producţiei, stabilit ca raport între producţia standard şi producţia medie a perioadei luată în calcul.

În cazul exemplului nostru, producţia standard (Qs) este de 1.200 bucăţi. Prin urmare stabilim
indicele de variaţie al producţiei :

- Cheltuielile corelate cu nivelul standard al producţiei se determină astfel :

Pentru exemplul nostru cheltuielile bugetate pentru anul N vor fi egale cu :
lei
lei

57
Tabel nr.1 „Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru ultimii 5 ani”

anul anul N-5 anul N-4 anul N-3 anul N-2 anul N-1
denumire cheltuială
Reparaţii utilaje şi materiale de întreţinere 720 792 864 950 1.036
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 800 880 960 1.056 1.152
Cheltuieli cu energia electrică 1.000 1.100 1.200 1.320 1.440
Cheltuieli cu combustibilul 320 352 384 422 460
Salarii personal conducere al secţilor şi cheltuieli cu 920 1.012 1.104 1.214 1.324
protecţia aferente
Reparaţii clădiri 30 33 36 39 43
Amorizare clădiri 200 220 240 264 288
Iluminat, încălzit, canal 45 49 54 59 64
Alte cheltuieli de fabricaţie 115 126 138 151 165
Total cheltuieli comune de fabricaţie 4.150 4.564 4.980 5.475 5.972
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu protecţia 720 792 864 950 1.036
aferente
Deplasări 30 33 36 39 43
Reparaţii clădiri 80 88 96 105 115
Amortizare clădiri 210 231 252 277 302
Cheltuieli cu energia şi apa 50 55 60 66 72
Alte cheltuieli generale 160 176 192 211 230
Total cheltuieli generale 1.090 1.375 1.500 1.648 1.798
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 5.240 5.939 6.480 7.123 7.770

58
 În ambele situaţii dacă considerăm că nivelul cheltuielilor standard astfel stabilite nu este
stimulativ, neimplicând astfel suficiente eforturi din partea personalului pentru a le respecta, vom
corecta acest nivel cu un factor stimulativ. Prin urmare nivelul cheltuielilor de regie standard se va
determina pe baza relaţiei :

b. prin luarea în considerare ca nivel prestabilit a cheltuielilor efectuate în anul precedent -

utilizat dacă nu există date privind situaţia anterioară sau dacă aceste date îşi pierd relevanţa
căci influenţa inflaţiei este mult prea importantă ; au loc modificări majore în structura
întreprinderii etc.
II. Metoda analitică de bugetare a cheltuielilor indirecte - numită şi metoda standardelor
individuale, presupune stabilirea costurilor indirecte pe fiecare loc generator (secţie, administraţie,
întreprindere), iar în cadrul acestora pe feluri şi grupe de cheltuieli. Baza de calcul a standardelor
individuale privind cheltuielile de regie este fie media anuală a ultimilor 5-10 ani, fie date din perioada
imediat precedent (vezi tabel nr.2).
Dacă producţia standard este egală (sau apropiată) de cea medie sau cea a perioadei
precedente, se adoptă ca standarde, în cazul fiecărui sector, cheltuielile medii sau cheltuielile perioadei
precedente, eventual corectate cu factorul stimulativ.
Dacă cele două nivele de activitate sunt diferite, stabilirea standardelor pentru cheltuielile
indirecte se va face ţinând cont de comportamentul acestor cheltuieli faţă de volumul fizic al
producţiei. Astfel :
1. Stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie fixe - cheltuielile fixe fiind
nemodificabile în raport de volumul producţiei, se vor adopta drept standarde pentru această categorie
valoarea medie calculată pe baza datelor efective din ultimii 5-10 ani, respectiv din anul de bază fără a
li se aduce nici un fel de corecţie .
2. Stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie variabile - presupune realizarea
următoarelor etape :
 corelarea cheltuielilor medii sau a celor din anul precedent cu volumul activităţii standard:

unde:
- cheltuieli variabile medii pe unitate de producţie medie fizică;
- cheltuieli variabile totale medii ;
- volumul mediu al producţiei exprimat în unităţi fizice ;
- cheltuieli variabile totale corelate ;
Determinăm pe baza datelor din tabelul nr.2 cheltuielile medii variabile pe feluri de cheltuieli,
după care vom corela aceste cheltuieli cu volumul mediu al producţiei, stabilit anterior, apoi le vom
corela cu nivelul de activitate standard ( vezi tabel nr.3).
Bugetul cheltuielilor indirecte conform acestui procedeu este prezentat în tabelul nr.4.
 reducerea nivelului acestora cu procentul corespunzător factorului de stimulare:

3. Stabilirea standardelor privind cheltuielile de regie cu caracter semivariabil (mixt) -

presupune realizarea următoarelor etape :
 separarea părţii fixe de cea variabilă pentru cheltuiala de regie cu caracter semivariabil,
folosind unul din procedeele : procedeul celor mai mici pătrate ; procedeul punctelor de
maxim şi de minim ; procedeul dispersiei grafice sau procedeul analitic ;
 partea fixă, respectiv partea variabilă va fi tratată conform metodologiei prezentate mai sus ;
 se însumează cele două părţi după încheierea calculelor.

59
Tabel nr.2 „Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru ultimii 5 ani”

denumire cheltuială anul N-5 anul N-4 anul N-3 anul N-2 anul N-1
total, din care: total, din care: total, din care: total, din care: total, din care:
Ch.Fixe Ch.Variabile Ch.Fixe Ch.Variabile Ch.Fixe Ch.Variabile Ch.Fixe Ch.Variabile Ch.Fixe Ch.Variabile
Reparaţii utilaje şi materiale de 500 220 500 242 500 264 500 290 500 316
întreţinere
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 0  800 0  880 0  960 0  1056 0  1152
Cheltuieli cu energia electrică 600 400 600 440 600 480 600 528 600 576
Cheltuieli cu combustibilul 220 100 220 110 220 120 220 132 220 144
Salarii personal conducere al secţilor şi 320 600 320 660 320 720 320 792 320 864
cheltuieli cu protecţia aferente
Reparaţii clădiri 0 30 0 33 0 36 0 39 0 43
Amorizare clădiri 0 200 0 220 0 240 0 264 0 288
Iluminat, încălzit, canal 0 45 0 49,5 0 54 0 59 0 64
Alte cheltuieli de fabricaţie 0 115 0 1.26,5 0 138 0 151 0 165
Total cheltuieli comune de fabricaţie 1.640 2.510 1.640 2.761 1.640 3.012 1.640 3.311 1.640 3.612
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu 0 720 0 792 0 864 0 950 0 1036,8
protecţia aferente
Deplasări 0 30 0 33 0 36 0 39 0 43,2
Reparaţii clădiri 0 80 0 88 0 96 0 105 0 115,2
Amortizare clădiri 0 210 0 231 0 252 0 277 0 302,4
Cheltuieli cu energia şi apa 0 50 0 55 0 60 0 66 0 72
Alte cheltuieli generale 0 160 0 176 0 192 0 211 0 230,4
Total cheltuieli generale 0 1.250 0 1.375 0 1.500 0 1.630 0 1.800
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 1.640 3.760 1.640 4.136 1.640 4.512 1.640 4.941 1.640 5.412

Tabel nr.3 „Bugetele cheltuielilor de regie standard (cheltuielile variabile)pentru ultimii 5 ani”

60
 anul N-5 N-4 N-3 N-2 N-1 N N
Ch.Variabile Ch.Variabile Ch.Variabile Ch.Variabile Ch.Variabile
denumire cheltuială

Reparaţii utilaje şi materiale de întreţinere 220 242 264 290 316 266,4 0,23 276
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 800 880 960 1056 1152 969,6 0,84 1.008
Cheltuieli cu energia electrică 400 440 480 528 576 484,8 0,42 504
Cheltuieli cu combustibilul 100 110 120 132 144 121,2 0,10 120
Salarii personal conducere al secţilor şi cheltuieli 600 660 720 792 864 727,2 0,63 756
cu protecţia aferente
Reparaţii clădiri 30 33 36 39 43 36,2 0,03 36
Amorizare clădiri 200 220 240 264 288 242,4 0,21 252
Iluminat, încălzit, canal 45 49 54 59 64 54,2 0,05 60
Alte cheltuieli de fabricaţie 115 1.26 138 151 165 139 0,12 144
Total cheltuieli comune de fabricaţie 2.510 2.760 3.012 3.311 3.612 3.041 2,62 3.144
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu protecţia 720 792 864 950 1036 872,4 0,75 900
aferente
Deplasări 30 33 36 39 43 36,2 0,03 36
Reparaţii clădiri 80 88 96 105 115 96,8 0,08 96
Amortizare clădiri 210 231 252 277 302 254,4 0,22 264
Cheltuieli cu energia şi apa 50 55 60 66 72 60,6 0,05 60
Alte cheltuieli generale 160 176 192 211 230 193,8 0,17 204
Total cheltuieli generale 1.250 1.375 1.500 1.630 1.798 1.510,6 1,30 1.560
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 3.760 4.135 4.512 4.941 5.410 4.551,6 3,92 4.704

61
Tabel nr.4 „Bugetele cheltuielilor de regie standard pentru anul N”
Denumire cheltuială cheltuieli fixe cheltuieli variabile total
Reparaţii utilaje şi materiale de întreţinere 500 276 776
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 0  1.008 1.008
Cheltuieli cu energia electrică 600 504 1.104
Cheltuieli cu combustibilul 220 120 340
Salarii personal conducere al secţilor şi 320 756 1.076
cheltuieli cu protecţia aferente
Reparaţii clădiri 0 36 36
Amorizare clădiri 0 252 252
Iluminat, încălzit, canal 0 60 60
Alte cheltuieli de fabricaţie 0 144 144
Total cheltuieli comune de fabricaţie 1.640 3.156 4.796
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu protecţia 0 900 900
aferente
Deplasări 0 36 36
Reparaţii clădiri 0 96 96
Amortizare clădiri 0 264 264
Cheltuieli cu energia şi apa 0 60 60
Alte cheltuieli generale 0 204 204
Total cheltuieli generale 0 1.560 1.560
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 1.640 4.716 6.356

Repartizarea costurilor din bugete asupra costului standard al produselor se face în funcţie
de numărul orelor necesare realizării produsului, cantitatea de materie primă prelucrată sau alte
criterii în funcţie de care se poate exprima activitatea locului de costuri.

D. Întocmirea calculaţiei standard pe produs

În cazul exemplului nostru pentru anul N s-au prevăzut a se prelucra materiale în valoare
totală de 34.000 lei. Repartizarea cheltuielilor de regie se va realiza în funţie de valoarea materialelor
prelucrate. Vom determina astfel coeficientul de repartizare (K) :

Cheltuielile indirecte ce se vor repartiza pentru acest lot de 100 bucăţi de produs A vor fi de:
lei

Fişa de costuri standard

denumire produs: A
denumire material Q (buc) csi (kg/buc) pvi (lei/kg) chmati(lei/buc) Chmati (lei)
M1 100 1,5 10 15 1.500
M2 100 0,1 20 2 200
total materiale 1.700
denumire operaţie Q (buc) NTi (ore/buc) Ti (lei/oră) chmani(lei/buc) Chmani (lei)
L1 100 1,2 4 4,8 480
L2 100 2,4 3 7,2 720
total manoperă 1.200
total cheltuieli directe (Ch.directe)
cheltuieli de regie repartizate (Ch.indirecte rep) 317,39
Total cheltuieli (CT=Ch.directe+Ch.indirecterep ) 3.217,39
cost unitar standard 32,18

II.Calculul şi analiza abaterilor de la costurile standard

62
 Analiza şi controlul costurilor prestabilite (standard) are drept scop reliefarea abaterilor
costurilor efective, respectiv a diferenţelor în plus (depăşiri) sau în minus (economii), de la aceste
costuri standard. Pornind de la aceste abateri se urmăreşte depistarea cauzelor care au generat acest
fapt, stabilirea măsurilor corective ce se impun, precum şi stabilirea responsabilităţilor.
Pentru determinarea acestor abateri se va organiza corespunzător evidenţa contabilă, cât şi cea
operativă, astfel încât abaterile să poată fi evidenţiate distinct, pe baza unei documentaţii raţionale şi la
intervale cât mai mici la nivelul fiecărui loc generator de cheltuieli. Evidenţa acestor abateri trebuie să
furnizeze de asemenea şi informaţii în legătură cu cauzele care le-au provocat, factorii de influenţă
pentru a se putea lua în mod corespunzător măsurile de corecţie sau eliminare a acestor cauze care
produc abaterile. Astfel devine evidentă necesitatea organizării evidenţei operative pe fiecare loc
generator de cheltuieli, iar în cadrul acestora pe articole de calculaţie şi pe feluri de abateri.
Abaterile pot fi determinate de factori imputabili întreprinderii, şi le numim abateri propriu-
zise, şi abateri conjuncturale, determinate de factori exteriori întreprinderii, neimputabili acesteia.
Acestă delimitare a abaterilor în abateri propriu-zise şi abateri conjuncturale este necesară pe de o
parte atunci când are loc actualizarea periodică a standardelor, iar pe de altă parte soluţionarea acestor
categorii de abateri se realizează diferit : abaterile propriu-zise afectează direct rezultatul unităţii, pe
când abaterile conjuncturale influenţează costul standard.
Calculul şi evidenţa abaterilor se va realiza la nivelul articolelor de calculaţie în cadrul fiecărui
sector de cheltuieli astfel :
 abateri de la costurile standard pentru materiale ;
 abateri de la costurile standard pentru manoperă ;
 abateri de la costurile standard de regie.
A. Abateri de la costurile standard pentru materiale
O abatere este în mod obişnuit funcţia a mai multe elemente, de aceea analiza ei constă în
aprecierea influenţei fiecărui element, considerându-le constante pe celelalte.
Astfel abaterile de la consumul standard pentru materiale pot fi abateri de cantitate şi abateri
de la preţul standard pentru materiale.
Matematic cheltuialile cu materialele se exprimă astfel :

Unde :
Ch.mat - cheltuieli totale cu materialele
Q - cantitatea (suprafaţa) totală de realizat, exprimată în unităţi fizice
cs - consum specific unitar
pv - preţul unitar al materialului
Abaterea totală de la costul standard pentru materialul “i” se determină ca diferenţă între
costul standard total al materialului “i” şi costul efectiv total pentru materialul “i”.

Unde:
st- standard (se mai notează şi cu „0”)
e- efectiv (se mai notează şi cu „1”)
Factorii care pot determina această abatere sunt: cantitatea, consumul specific unitar şi
preţul unitar al materialului. Matematic influenţa factorilor se determină astfel:
 modificarea cantităţii efective faţă de cea standard prevăzută:

 modificarea consumului specific unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;

 modificarea preţului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;

Cheie de control :

Pentru exemplul nostru vom determina abaterea totală şi factorială a cheltuielilor cu materialele :
denumire Qst csst pvst total Qe cse pve total abatere

63
 material
M1 100 1,5 10 1.500 105 1,3 9,8 1.337,7 -162,3
M2 100 0,1 20 200 105 0,1 21 220,5 +20,5
TOTAL 1.700 1.558,2 -141,8
Factorii care pot determina această abatere totală la materiale sunt: cantitatea, consumul
specific unitar şi preţul unitar al materialului. Matematic influenţa factorilor se determină astfel (vom
determina pentru fiecare material şi pe total materiale):
Materialul M1
 modificarea cantităţii efective faţă de cea standard prevăzută:
lei
 modificarea consumului specific unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
 modificarea preţului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Materialul M2
 modificarea cantităţii efective faţă de cea standard prevăzută:
lei
 modificarea consumului specific unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
 modificarea preţului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Total abatere materiale :
lei
Urmărirea acestor abateri se realizează pe fiecare fel de material, zonă de cheltuieli :
 pe baza documentelor de eliberare, respectiv restituire a materialelor în consum. În acestă
situaţie se vor centraliza pe baza documentelor primare consumurile suplimentare, respectiv
restituirile consemnate în documente ;
 prin inventarierea zilnică sau la intervale scurte de timp a materialelor neconsumate ; prin
aceasta evidenţiem consumurile efective care se compară apoi cu cele standard;
 procedeul debitării cantităţilor necesare înainte de a fi date materialele în consum.
B. Abateri de la costurile standard pentru manoperă
Abaterile de la consumul standard pentru manoperă pot fi abateri de la eficienţa muncii sau
abateri din utilizarea timpului de lucru standard şi abateri din variaţia tarifului de retribuire efectiv
faţă de cel standard.
Matematic cheltuielile cu manopera se exprimă astfel :

Unde :
Ch.man - cheltuieli totale cu manopera
Q - cantitatea (suprafaţa) totală de realizat, exprimată în unităţi fizice
NT - norma de producţie unitară
T - tariful unitar conform grilei de salarizare şi calificării muncitorilor
Abaterea totală de la costul standard pentru manoperă pentru lucrarea “i” se determină ca
diferenţă între costul standard total cu manopera pentru realizarea lucrării “i” şi costul efectiv total
pentru realizarea lucrării “i”.

64
 Unde:
st- standard (se mai notează şi cu „0”)
e- efectiv (se mai notează şi cu „1”)
Factorii care pot determina această abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitară şi tariful
de salarizare unitar. Matematic influenţa factorilor se determină astfel:
 modificarea cantităţii (suprafeţei) efective faţă de cea standard prevăzută;

 modificarea normei de timp unitare efective faţă de cea standard prevăzută;

 modificarea tarifului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;

Cheie de control :

În cazul exemplului nostru vom determina abaterea totală şi factorială a cheltuielilor cu manopera
directă :
denumire Qst NTsti Tsti total Qe NTei Tei totalabater
operaţie e
L1 100 1,2 4 480 105 1,1 4,1 473,55 -6,45
L2 100 2,4 3 720 105 2,5 2,9 761,25 41,25
total 1.200 total 1.234,8 +34,8
Factorii care pot determina această abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitară şi tariful de
salarizare unitar. Matematic influenţa factorilor se determină astfel (vom determina pentru fiecare
operaţie şi pe total operaţii):
Pentru operaţia B1
 modificarea cantităţii (suprafeţei) efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea normei de timp unitare efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea tarifului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Pentru operaţia L2
 modificarea cantităţii (suprafeţei) efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea normei de timp unitare efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea tarifului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Total abatere manoperă :
lei

C. Abateri de la costurile de regie standard

Abaterile de la costurile de regie standard pot fi:
 abateri de volum ;
 abateri datorate modificării gradului de utilizare a capacităţii de producţie ;

65
  abateri de randament.
1. Abaterile de volum pentru cheltuielile de regie efective faţă de cele standard pot fi
determinate fie în raport de bugetul cheltuielilor de regie standard propriu-zis, fie în raport de bugetul
recalculat.
 abaterile de volum de la bugetul propriu-zis (A Bs) se stabilesc ca diferenţă între cheltuielile
efective (Che) şi cheltuielile standard (B s), diferenţă care poate fi economie sau depăşire faţă
de cheltuielile de regie standard ;

 abaterile de volum de la bugetul recalculat (B sr) se stabilesc în situaţia în care activitatea

efectivă este diferită faţă de cea standard, astfel că cheltuielile prevăzute iniţial în buget se
corelează cu volumul efectiv de activitate. Recalcularea se face doar pentru cheltuielile
variabile şi semivariabile (partea variabilă), cheltuielile fixe rămân constante.Bugetul
recalculat se determină cu ajutorul formulei :

Unde :
Bsr - buget standard recalculat
CFs - costuri fixe standard
ChVS - cheltuială variabilă standard supusă recalculării
Vhe - volum de activitate efectiv, exprimat în ore efectiv realizate
Vhs -volum de activitate standard conform bugetului iniţial, exprimat în ore de activitate
standard
i - fel cheltuială variabilă supusă recalculării
Recalcularea se poate face pentru fiecare tip de cheltuială variabilă în parte, dar şi pentru
toate cheltuielile prevăzute în buget. După recalculare abaterile se stabilesc ca diferenţă între datele
din contabilitate şi cele din bugetul recalculat, astfel :

Pentru exemplificare vom folosi bugetul pentru anul N (vezi tabel nr.4). Volumul de activitate
efectiv este de 5.100 ore, iar cel standard 5.000 ore. Se determină mai întâi bugetul recalculat, după
care vom stabili abaterea de volum de la bugetul standard propriu-zis, respectiv abaterea de volum faţă
de bugetul standard recalculat (vezi tabel nr.5)
2. Abaterile datorate modificării gradului de utilizare a capacităţii de producţie -se mai
numesc şi abateri de capacitate, se determină luând drept bază cheltuielile de regie standard aferente
activităţii efective. Pentru acesta trebuie să recalculăm bugetul standard în raport de activitatea
efectivă, buget pe care îl vom numi buget standard admisibil (Bsa). Acesta se determină astfel:

La determinarea bugetului standard admisibil se recalculează atât cheltuielile variabile cât şi

cele fixe din bugetul standard. Şi aceste abateri datorate modificării gradului de utilizare a capacităţii
de producţie se pot stabili faţă de bugetul standard propriu-zis (A cBs ), sau în raport de bugetul
standard recalculat (AcBsr), astfel :
 abatere de capacitate faţă de bugetul standard propriu-zis (AcBs ):

 abatere de capacitate faţă de bugetul standard recalculat (AcBsr):

Pentru exemplul nostru vom folosi o parte din datele din tabelul nr.5 (bugetul standard,
bugetul standard recalculat) şi vom determina bugetul standard admisibil. Rezultatele sunt redate în
tabelul nr.6.

66
Tabel nr.5 „Abateri de volum de la costurile de regie standard ”
Denumire cheltuială CFst ch. Vst Bs Cfe ch. Ve Che ABs=Che-Bs Bsr ABsr=Che-Bsr
Reparaţii utilaje şi materiale 500 276 776 500 270 770 -6 781,52 -11,52
de întreţinere
Amortizarea utilajelor şi 0  1.008 1.008 0  1.000 1.000 -8 1.028,16 -28,16
instalaţiilor
Cheltuieli cu energia 600 504 1.104 600 490 1.090 -14 1.114,08 -24,08
electrică
Cheltuieli cu combustibilul 220 120 340 220 130 350 +10 342,40 +7,60
Salarii personal conducere al 320 756 1.076 320 720 1.040 -36 1.091,12 -51,12
secţilor şi cheltuieli cu
protecţia aferente
Reparaţii clădiri 0 36 36 0 35 35 -1 36,72 -1,72
Amorizare clădiri 0 252 252 0 280 280 +28 257,04 +22,96
Iluminat, încălzit, canal 0 60 60 0 60 60 0 61,20 -1,20
Alte cheltuieli de fabricaţie 0 144 144 0 150 150 +6 146,88 +3,12
Total cheltuieli comune de 1.640 3.156 4.796 1.640 3.135 4.775 -21 4.859,12 -84,12
fabricaţie
Salarii personal TESA şi 0 900 900 0 900 900 0 918 -18
cheltuieli cu protecţia
aferente
Deplasări 0 36 36 0 40 40 +4 36,72 +3,28
Reparaţii clădiri 0 96 96 0 100 100 +4 97,92 +2,08
Amortizare clădiri 0 264 264 0 270 270 +6 269,28 +0,72
Cheltuieli cu energia şi apa 0 60 60 0 70 70 +10 61,20 +8,80
Alte cheltuieli generale 0 204 204 0 200 200 -4 208,08 -8,08
Total cheltuieli generale 0 1.560 1.560 0 1.580 1.580 +20 1.591,20 -11,2
TOTAL CHELTUIELI 1.640 4.716 6.356 1.640 4.715 6.355 -1 6.450,32 -95,32
BUGETATE

67
Tabel nr. 6 „Abatere de capacitate de la bugetul standard”
Denumire cheltuială CFst ch. Vst Bs Bsr Bsa AcBs=Bs-Bsa AcBsr=Bsr-Bsa
Reparaţii utilaje şi materiale de întreţinere 500 276 776 781,52 791,52 -15,52 -10
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 0  1.008 1.008 1.028,16 1.028,16 -20,16 0
Cheltuieli cu energia electrică 600 504 1.104 1.114,08 1.126,08 -22,08 -12
Cheltuieli cu combustibilul 220 120 340 342,40 346,80 -6,80 -4,4
Salarii personal conducere al secţilor şi 320 756 1.076 1.091,12 1.097,52 -21,52 -6,4
cheltuieli cu protecţia aferente
Reparaţii clădiri 0 36 36 36,72 36,72 -0,72 0
Amorizare clădiri 0 252 252 257,04 257,04 -5,04 0
Iluminat, încălzit, canal 0 60 60 61,20 61,20 -1,20 0
Alte cheltuieli de fabricaţie 0 144 144 146,88 146,88 -2,88 0
Total cheltuieli comune de fabricaţie 1.640 3.156 4.796 4.859,12 4.891,92 -95,92 -32,8
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu protecţia 0 900 900 918 918 -18 0
aferente
Deplasări 0 36 36 36,72 36,72 -0,72 0
Reparaţii clădiri 0 96 96 97,92 97,92 -1,92 0
Amortizare clădiri 0 264 264 269,28 269,28 -5,28 0
Cheltuieli cu energia şi apa 0 60 60 61,20 61,20 -1,20 0
Alte cheltuieli generale 0 204 204 208,08 208,08 -4,08 0
Total cheltuieli generale 0 1.560 1.560 1.591,20 1.591,20 -31,20 0
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 1.640 4.716 6.356 6.450,32 6.483,12 -127,12 -32,8

68
Tabel nr.7. „Abatere de randamen a cheltuielilor de regie standard”
Denumire cheltuială CFst ch. Vst Bs Bsa BsQe Ar=Bsa-BsQe
Reparaţii utilaje şi materiale de întreţinere 500 276 776 791,52 807,04 -15,52
Amortizarea utilajelor şi instalaţiilor 0  1.008 1.008 1.028,16 1.048,32 -20,16
Cheltuieli cu energia electrică 600 504 1.104 1.126,08 1.148,16 -22,08
Cheltuieli cu combustibilul 220 120 340 346,80 353,60 -6,80
Salarii personal conducere al secţilor şi cheltuieli cu protecţia aferente 320 756 1.076 1.097,52 1.119,04 -21,52
Reparaţii clădiri 0 36 36 36,72 37,44 -0,72
Amorizare clădiri 0 252 252 257,04 262,08 -5,04
Iluminat, încălzit, canal 0 60 60 61,20 62,40 -1,20
Alte cheltuieli de fabricaţie 0 144 144 146,88 149,76 -2,88
Total cheltuieli comune de fabricaţie 1.640 3.156 4.796 4.891,92 4.987,84 -95,92
Salarii personal TESA şi cheltuieli cu protecţia aferente 0 900 900 918 936 -18
Deplasări 0 36 36 36,72 37,44 -0,72
Reparaţii clădiri 0 96 96 97,92 99,84 -1,92
Amortizare clădiri 0 264 264 269,28 274,56 -5,28
Cheltuieli cu energia şi apa 0 60 60 61,20 62,40 -1,20
Alte cheltuieli generale 0 204 204 208,08 212,16 -4,08
Total cheltuieli generale 0 1.560 1.560 1.591,20 1.622,40 -31,20
TOTAL CHELTUIELI BUGETATE 1.640 4.716 6.356 6.483,12 6.610,24 -127,12

69
 3. Abaterea de randament sau abaterea de productivitate (Ar) reprezintă diferenţa dintre
costurile standard aferente orelor efectiv lucrate (B sa) şi costurile standard pentru producţia efectiv
fabricată (BsQe).
Costurile standard pentru producţia efectiv fabricată se determină astfel :

unde :
Qe - volum de activitate efectiv exprimat în unităţi fizice realizate
Qs - volum de activitate standard exprimat în unităţi fizice previzionate
Prin urmare abaterea de randament este egală cu :

Pentru exemplul nostru am folosit datele din tabelul nr.6 (bugetul standard, bugetul standard
admisibil), şi am determinat costurile standard pentru producţia efectiv fabricată. Datele se regăsesc în
tabelul nr.7. Efectiv s-au realizat 1.250 bucăţi, faţă de cele 1.200 bucăţi previzionate a se realiza.

Aplicaţie rezolvată nr.1:
O societate cu activitate productivă realizează două produse A şi B. Producţia standard
programată este de 800 bucăţi de produs A şi 900 bucăţi de produs B.
Pentru produsul A sunt stabilite anticipat următoarele consumuri unitare (consumuri standard
de materiale şi manoperă):
Pentru materiale:
denumire material consum specific preţ unitar
M1 1,2 kg/buc 10 lei/kg
M2 0,1 kg/buc 30 lei/kg

Pentru manoperă directă:

operaţia normă timp tarif unitar
B1 0,2 ore 50 lei/oră
B2 0,4 ore 20 lei/oră
Efectiv s-au realizat 750 bucăţi din produsul A cu următoarele consumuri:

Pentru materiale:
denumire material cantitate totală consumată preţ unitar total
M1 975 kg 10,40 lei/kg 10.140 lei
M2 67,5 kg 28 lei/kg 1.890 lei
total cheltuieli materiale aferente produsului A 12.030 lei

Pentru manoperă directă:

operaţia timp efectiv total tarif unitar total
B1 135 ore 48 lei/oră 6.480 lei
B2 375 ore 21 lei/oră 7.875 lei
total cheltuieli manoperă directă pentru produsul A 14.355 lei
În legătură cu produsul B se cunosc următoarele: cheltuieli totale cu materialele 17.970 lei,
cheltuieli cu manopera directă 10.750 lei.
Cheltuielile indirecte de producţie conform cu bugetul elaborat sunt de 21.000 lei şi se vor
repartiza pe purtători de costuri în funcţie de cheltuielile cu materialele.
Se cere:
a. Costul efectiv total şi unitar al celor două produse;
b. Preţul de vânzare al celor două produse dacă preţul de vânzare al produsului A conţine o cotă
de profit egală cu 10% din costul său unitar, iar profitul total pe care unitatea doreşte să-l
obţină din vânzarea întregii producţii este de 20.000 lei;
c. Calculul abaterilor pentru materiale şi manoperă (abateri totale şi factoriale) aferente
produsului A.

70
 Rezolvare:
a.) Repartizăm cheltuielile indirecte de producţie asupra purtătorilor de costuri în funcţie de
cheltuielile cu materialele.

A: 12.030x0,7= 8.421 lei

B: 17.970x0,7=12.579 lei (se determină prin diferenţă - revezi etape de calculaţie a costurilor)
Determinăm costul total de producţie aferent fiecărui produs:

unde:
i- sortimentul de produs
CT - cheltuieli totale
CD - cheltuieli directe
CI.rep - cheltuieli indirecte repartizate purtătorului de costuri
Tip cheltuială Produsul A Produsul B
cheltuieli cu materialele 12.030 17.970
cheltuieli cu manopera directă 14.355 10.750
total cheltuieli directe (CDi) 26.385 28720
cheltuieli indirecte repartizate (CI.repi) 8.421 12.579
cheltuieli totale (CTi) 34.806 41.299
Determinăm costul unitar aferent fiecărui produs:

unde:
q - cantitatea de produs realizată
explicaţii Produsul A produsul B
cheltuieli totale (CTi) 34.806 lei 41.299lei
cantitate (qi) 750 buc 900 buc
cost unitar (cui) 46,41 lei/buc 45,89 lei/buc
b.) determinăm preţul de vânzare unitar pentru cele două produse:

unde:
pv- preţ de vânzare unitar
r - rezultatul unitar (profit sau pierdere)
lei/buc

unde:
RT - rezultatul total (profit sau pierdere)
Ri - rezultatul total produs de sortimentul „i”

După rezolvarea ecuaţiei de gradul I se ajunge la rezultatul:

lei/buc
lei/buc
c. ) determinăm abaterile totale pentru materiale şi manoperă aferente produslui A
material standard efectiv abateri
Qst csst pvst total Qe cse pve total (efectiv-
standard)
M1 800 1,20 10 9.600 750 1,30 10,40 10.140 +540
M2 800 0,10 30 2.400 750 0,09 28 1.890 -510
total * 12.000 * 12.030 +30
Atenţie!

71
 La produsul A s-a dat consum efectiv total de material. Cunoscând cantitatea de produs
realizată efectiv determinăm consumul specific efectiv de material. Relaţia de calcul este:

unde:
CS - consum total de material
Factorii care pot determina această abatere totală la materiale sunt: cantitatea, consumul
specific unitar şi preţul unitar al materialului. Matematic influenţa factorilor se determină astfel (vom
determina pentru fiecare material şi pe total materiale):
Materialul M1:
 modificarea cantităţii efective faţă de cea standard prevăzută:
lei
 modificarea consumului specific unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
 modificarea preţului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Materialul M2:
 modificarea cantităţii efective faţă de cea standard prevăzută:
lei
 modificarea cocsumului specific unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
 modificarea preţului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Total abatere materiale :
lei

Determinăm abaterea la manoperă:

manoperă standard efectiv abateri
Qst NTst Tst total Qe NTe Te total (efectiv-
standard)
B1 800 0,20 50 8.000 750 0,18 48 6.480 -1.520
B2 800 0,40 20 6.400 750 0,50 21 7.875 +1.475
total * 14.400 * 14.355 -45
Atenţie!
La produsul A s-a dat timpul total pentru realizarea producţiei. Cunoscând cantitatea de
produs realizată efectiv determinăm norma de timp efectivă. Relaţia de calcul este:

unde:
DT - durata totală pentru realizarea producţiei
Factorii care pot determina această abatere sunt: cantitatea, norma de timp unitară şi tariful de
salarizare unitar. Matematic influenţa factorilor se determină astfel (vom determina pentru fiecare
operaţie şi pe total operaţii):

Pentru operaţia B1:

72
  modificarea cantităţii (suprafeţei) efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea normei de timp unitare efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea tarifului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Pentru operaţia B2:
 modificarea cantităţii (suprafeţei) efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea normei de timp unitare efective faţă de cea standard prevăzută;
lei
 modificarea tarifului unitar efectiv faţă de cel standard prevăzut;
lei
Cheie de control :
lei
Total abatere manoperă :
lei

Aplicaţie rezolvată nr.2:

O societate cu activitate productivă realizează două produse A şi B. Pentru realizarea lor s-au
efectuat următoarele cheltuieli:
Explicaţii produsul A produsul B
secţia S1 secţia S2 secţia S1 secţia S2
cheltuieli cu materii prime 10 20 30 10
cheltuieli cu salariile 8 16 8 16
CAS şi protecţie socială aferente (30%) 2 4 2 4
TOTAL CH.DIRECTE 20 40 40 30
cantitate efectiv realizată 9 bucăţi 36 bucăţi

La nivelul secţiilor de producţie s-au realizat următoarele cheltuieli:

denumire cheltuială secţia S1 secţia S2
cheltuieli cu salariile indirecte inclusiv CAS 100 100
ch. de întreţinere şi funcţionare utilaje(CIFU) 100 100
cheltuieli cu amortizarea 100 100
TOTAL CH.INDIRECTE 300 300
criteriu de repartizare total cheltuieli directe ch.materii prime

Cheltuielile generale de administraţie în sumă de 50 lei se repartizează asupra purtătorilor de

costuri proporţional cu cantitatea fizică efectiv realizată. Cheltuielile de desfacere în sumă de 50 lei se
repartizează asupra purtătorilor de costuri astfel 20 lei produsului A şi 30 lei produsului B.
Standard trebuie să fie realizate 9 bucăţi de produs A cu un cost unitar standard de fabricaţie
de 40 lei/bucată şi 36 bucăţi de produs B cu un cost standard unitar de 10 lei/bucată. Producţia în curs
de execuţie la finele lunii atât la produsul A, cât şi B are o valoare de 10 lei.
Să se determine costul unitar al celor două produse şi să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.

Rezolvare :

73
a. colectarea cheltuielilor pe locuri şi purtători de costuri:
1. se înregistrează în contabilitate cheltuielile cu materiile prime:
% = 901 70
„decontări interne privind cheltuielile”
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S1 10
A/S2 20
B/S1 30
B/S2 10
2. se înregistrează în contabilitate cheltuielile cu manopera directă, inclusiv CAS şi
protecţie socială aferente:
% 901 60
„decontări interne privind cheltuielile”
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S1 10
A/S2 20
B/S1 10
B/S2 20
3. se înregistrează cheltuielile cu salariile indirecte:
% = 901 200
„decontări interne privind cheltuielile”
923
„cheltuieli indirecte de producţie”
S1 100
S2 100
4. se înregistrează cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor:
= 901 200
„decontări interne privind cheltuielile”
923
„cheltuieli indirecte de producţie”
S1 100
S2 100
5. se înregisreză cheltuielile cu amortizarea utilajelor:
% = 901 200
„decontări interne privind cheltuielile”
923
„cheltuieli indirecte de producţie”
S1 100
S2 100
6 se înregistrează cheltuielile generale de administraţie şi desfacere 1:
% = 901 100
„decontări interne privind cheltuielile”
924 50
„cheltuieli generale de administraţie”
925 50
„cheltuieli de desfacere”

b. repartizarea cheltuielilor pe purtători de costuri:

1. repartizăm cheltuielile indirecte aferente secţiei S1 pe purtători în funcţie de criteriul de
repartizare: total cheltuieli directe.

1
O.M.F.P. nr.1826/2004 prevede că cheltuielile generale de administraţie şi de desfacere sunt în general excluse
din costul de producţie mai puţin în situaţiile când condiţiile specifice de exploatare justifică luarea lor în
considerare.

74
 A: 20 x 5 = 100 lei
B: 40 x 5 = 200 lei
Total cheltuieli repartizate: 300 lei
Se înregistrează în contabilitate:
% = 923 300
„cheltuieli indirecte de producţie”/ S1
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S1 100
B/S1 200
2. repartizăm cheltuielile indirecte aferente secţiei S2 pe purtători în funcţie de criteriul de
repartizare: cheltuieli cu materia primă.

A: 20 x 10 = 200 lei
B: 10 x 10 = 100 lei
Total cheltuieli repartizate: 300 lei
Se înregistrează în contabilitate:
% = 923 300
„cheltuieli indirecte de producţie”/ S2
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S2 200
B/S2 100
3. repartizăm cheltuielile generale de administraţie pe purtători în funcţie de criteriul de
repartizare: volum producţie efectiv realizat.

A: 9 x 1,11= 10 lei
B: 36 x 1,11= 40 lei (determinat prin diferenţă)
Total cheltuieli repartizate: 50 lei
Se înregistrează în contabilitate:
% = 924 50
„cheltuieli generale de administraţie”
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S1 10
B/S1 40
4. întegistrăm cheltuielile de desfacere repartizate astfel 20 lei produsului A şi 30 lei
produsului B:
% = 925 50
„cheltuieli de desfacere”
921
„cheltuielile activităţii de bază”
A/S1 10
B/S1 40

c. înregistrăm producţia în curs de execuţie:

% = 20
933 921
„costul producţiei în curs de execuţie” „cheltuielile activităţii de bază”
A 10
B 10
d. înregistrăm producţie obţinută la cost standard:
9 buc x 40 lei/buc 931/A = 902/A 360
„costul producţiei obţinute” „decontări interne privind producţia

75
 obţinută”
36 buc x 10 lei/buc 931/B = 902/B 360
„costul producţiei obţinute” „decontări interne privind producţia
obţinută”

e. înregistrăm producţia obţinută la cost efectiv:

921/AS1 921/AS2
ch. materii prime 10 20
ch. salarii directe 8 16
cheltuieli cu CAS şi protecţie socială 2 4
ch. indirecte repartizate 100 200
total cheltuieli 120 240

921/BS1 921/BS1

ch. materii prime 30 10

ch. salarii directe 8 16
cheltuieli cu CAS şi protecţie socială 2 4
ch. indirecte repartizate 200 100
total cheltuieli 240 130
Cost total produse
921/ A 921/B
cheltuieli secţia S1 120 240
cheltuieli secţia S2 240 130
ch. administraţie repartizate 10 40
ch. desfacere repartizate 20 30
total cheltuieli 390 440
producţie în curs de execuţie la finele 10 10
lunii
cost total 380 430

902/A = 921/A 380

„decontări interne privind producţia obţinută” „cheltuielile activităţii de bază”
902/B = 921/B 430
„decontări interne privind producţia obţinută” „cheltuielile activităţii de bază”
f. înregistrăm diferenţele de preţ (cost standard - cost efectiv):
903/A = 902/A 20
„decontări interne privind diferenţele de preţ” „decontări interne privind producţia obţinută”
903/B = 902/B 70
„decontări interne privind diferenţele de preţ” „decontări interne privind producţia obţinută”

Notă:Dacă diferenţele ar fi fost favorabile acestă înregistrare se efectua cu sume în roşu

g. decontarea costului standard al produselor finite obţinute:
901/A = 931/A 360
„decontări inrene privind cheltuielile” „costul producţiei obţinute”
901/B = 931/B 360
„decontări inrene privind cheltuielile” „costul producţiei obţinute”
h. de închid conturile de diferenţe de preţ:
901/A = 903/A 20
„decontări intene privind cheltuielile” „decontări interne privind diferenţele de preţ”
901/A = 903/B 70
„decontări intene privind cheltuielile” „decontări interne privind diferenţele de preţ”

Situaţia din conturile de gestiune se prezintă astfel:

923/S1 923/S2
(a3) 100 300 (b1) (a3) 100 300 (b2)
(a4) 100 (a4) 100
(a5) 100 (a5) 100
300 300 300 300
= = = =
924 925
(a6) 50 50 (b3) (a6) 50 50 (b4)
= = = =

76
 931/A 931/B
(d) 360 360 (f) (d) 360 360 (f)
= = = =

902/A 902/B
(e) 380 360 (d) (e) 430 360 (d)
20 (f) 70 (f)
380 380 430 430
= = = =

903/A 903/B
(f) 20 20 (g) (f) 70 70 (g)
= = = =

921/A 921/B
(a1) 30 10 (c) (a1) 40 10 (c)
(a2) 30 380 (e) (a2) 30 430 (e)
(b1) 100 (b1) 200
(b2) 200 (b2) 100
(b3) 10 (b3) 40
(b4) 10 (b4) 40
390 390 440 440
= = = =

933/A 933/B
(c) 10 (c) 10
SfD 10 SfD 10

901
(g) 360 70 (a1)
(g) 360 60 (a2)
(h) 20 200 (a3)
(h) 70 200 (a4)
200 (a5)
100 (a6)
810 830
SfC 20

Toate conturile se închid cu excepţia conturilor 901 „decontări interne privind cheltuielile”,
care prezintă sold creditor de 20 lei şi contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” care
prezintă sold debitor de 20 lei, care reprezintă costul efectiv al producţiei în curs de execuţie. Este
normal ca aceste conturi să prezinte sold la finele exerciţiului, sold ce reflectă cheltuielile efective ale
producţiei neterminate. La începutul exerciţiului următor când producţia neterminată se reintroduce
pe flux de prelucrare vom înregistra includerea valorii acesteia în cheltuielile activităţii de bază prin
înregistrarea:
921 = 933 20
„cheltuielile activităţii de bază” „costul producţiei în curs de execuţie”
A A 10
B B 10
Cum Normele Metodologice prevăd că toate conturile de gestiune se închid vom înregistra
prin urmare la finele exerciţiului decontarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie prin
următoarea înregistrare contabilă:
901 = 933 20

77
 „decontări interne privind cheltuielile” „costul producţiei în curs de execuţie”
A A 10
B B 10
La începutul exerciţiului viitor vom prelua pe cheltuieli costul efectiv al producţiei în curs de
execuţie prin înregistrarea:
933 = 901 20
„costul producţiei în curs de execuţie” „decontări interne privind cheltuielile”
A A 10
B B 10
Şi concomitent:
921 = 933 20
„cheltuielile activităţii de bază” „costul producţiei în curs de execuţie”
A A 10
B B 10

Probleme propuse:
1. O societate cu activitate productivă realizează două produse A şi B. P entru realizarea lor s-au
efectuat următoarele cheltuieli:
Explicaţii produsul A produsul B
secţia S1 secţia S2 secţia S1 secţia S2
cheltuieli cu materii prime 100 200 200 300
cheltuieli cu salariile 200 400 800 600
CAS şi protecţie socială aferente (30%)*
cantitate efectiv realizată 20 bucăţi 30 bucăţi
Notă: *se calculează

La nivelul secţiilor de producţie s-au realizat următoarele cheltuieli:

Denumire cheltuială secţia S1 secţia S2
cheltuieli cu salariile indirecte inclusiv CAS 500 500
ch. de întreţinere şi funcţionare utilaje(CIFU) 100 200
cheltuieli cu amortizarea 200 500
ch. cu energia 300 300
alte cheltuieli 200 200
TOTAL CH.INDIRECTE 1.300 1.700
criteriu de repartizare ch.cu salariile directe ch.materii prime
Activitatea productivă este deservită de o secţie auxiliară de furnizare şi gospodărire a apei
(SA) la nivelul căreia sunt realizate cheltuieli de 600 lei. Acestă secţie furnizează 1.200 m 3 de apă
astfel: către S1 400 m3, către S2 600 m3, restul este livrat terţilor.
Cheltuielile generale de administraţie în sumă de 500 lei se repartizează asupra purtătorilor de
costuri proporţional cu cantitatea fizică efectiv realizată.
Producţia standard prevăzută este de 20 bucăţi de produs A la un cost standard de 125 lei/buc ,
şi 30 bucăţi de produs B la un cost standard de 160 lei/buc.
Producţia în curs de execuţie la începutul lunii care se va reintroduce în fabricaţie este la
produsul A de 50 lei, iar la produsul B are o valoare de 10 lei.
Producţia în curs de execuţie la finele lunii atât la produsul A, cât şi B are o valoare de 30 lei.
Să se determine costul unitar al celor două produse şi să se efectueze înregistrările contabile
corespunzătoare.

2. O societate cu activitate productivă realizează două produse A şi B. Producţia standard

programată este de 100 bucăţi de produs A şi 300 bucăţi de produs B.
Pentru produsul A sunt stabilite anticipat următoarele consumuri unitare (consumuri standard
de materiale şi manoperă):
Pentru materiale:

78
 denumire material consum specific preţ unitar
M1 1,8 kg/buc 20 lei/kg
M2 0,5 kg/buc 50 lei/kg
Pentru manoperă directă:
operaţia normă timp tarif unitar
B1 1,2 ore 50 lei/oră
B2 3,4 ore 80 lei/oră
Efectiv s-au realizat 105 bucăţi din produsul A cu următoarele consumuri:
Pentru materiale:
denumire material consum specific preţ unitar
M1 1,7 kg/buc 22 lei/kg
M2 0,55 kg/buc 48 lei/kg
Pentru manoperă directă:
operaţia normă timp tarif unitar
B1 1,15 ore 55 lei/oră
B2 3,45 ore 85 lei/oră
Pentru produsul B sunt stabilite anticipat următoarele consumuri unitare (consumuri standard
de materiale şi manoperă):
Pentru materiale:
denumire matrial consum specific preţ unitar
M1 2,2 kg/buc 10 lei/kg
M2 9,1 kg/buc 30 lei/kg
Pentru manoperă directă:
operaţia normă timp tarif unitar
B1 1,2 ore 50 lei/oră
B2 1,4 ore 60 lei/oră
Efectiv s-au realizat 295 bucăţi din produsul B cu următoarele consumuri:
Pentru materiale:
denumire matrial consum specific preţ unitar
M1 2,1 kg/buc 12 lei/kg
M2 9,0 kg/buc 35 lei/kg
Pentru manoperă directă:
operaţia normă timp tarif unitar
B1 1,22 ore 45 lei/oră
B2 1,45 ore 60 lei/oră
Cheltuielile indirecte de producţie conform cu bugetul elaborat sunt de 1.500 lei şi se vor
repartiza pe purtători de costuri în funcţie de cheltuielile cu materialele. Cheltuielile indirecte efectiv
realizate sunt cu 5% mai mari decât cele bugetate.
Se cere:
a. Costul total şi unitar al celor două produse;
b. Preţul de vânzare al celor două produse dacă preţul de vânzare al produsului A conţine o cotă
de profit egală cu 50 lei, iar profitul total pe care unitatea doreşte să-l obţină din vânzarea
întregii producţii este de 5.000 lei;
c. Calculul abaterilor pentru materiale şi manoperă (abateri totale şi factoriale) aferente
produsului A şi B.

79