INFLUENTA DIETEI ASUPRA SANATATII ORALE

Studiu desfășurat în cadrul Școlii Gimnaziale

“Tudor Arghezi” la nivelul elevilor de clasa I

Șchiopu (Matei) Maria-Lidia

INTRODUCERE

Alimentaţia are un rol foarte important în starea noastră de sănătate.

Dinții constituie o parte vitală a organismului uman, cărora le acordăm atenție sporită
pentru că, prin intermediul lor, ne asigurăm nutriția. Problemele dentare apar încă din copilărie
și se intensifică odată cu vârstă. O dentiție sănătoasă indică un corp sănătos, prin urmare, o
nutriție sănătoasă.

Există alimente care contribuie la păstrarea unei dentitii sănătoase. Periajul zilnic alaturi de
o alimentatie corecta şi controlul periodic la medicul dentist sunt activităţi ce nu trebuie să
lipsească din programul nostru.

OBIECTIVE. MATERIAL INFORMATIV.

Principalele obiective ale studiului sunt:

1. importanta alimentatiei pentru a avea o dentitia sanatoasa

2. Cunoasterea alimentelor care ne asigura o sanatate orala.

Materialul informativ prezentat a fost sub forma unei planse interactive alcatuite dintr-un
dinte fericit si unul trist. Plansa prezenta alimente care previn instalarea procesului carios cat si
alimente care nu sunt benefice cavitatii orale.

Alimentele pentru sanatatea orala prezentate pe plansa includ branzeturile, carnea, nucile.
Aceste alimente protejeaza smaltul dintilor prin furnizarea de calciu si fosfor necesare pentru a
remineraliza dintii. Alte alegeri alimentare sanatoase includ fructele (de exemplu, mere si pere)
si legumele(morcov, rosii). Aceste alimente au un continut mare de apa, care dilueaza efectele
zaharurilor pe care le contin si stimuleaza fluxul de saliva.

Alegerile alimentare nepotrivite includ bomboanele - cum ar fi acadele, bomboane tari -

fursecurile, prajiturile, placintele, briosele, chipsuri, covrigei, cartofii prajiti. Aceste alimente
contin cantitati mari de zahar si / sau se pot atasa de dinti, oferind o sursa de combustibil
pentru bacterii. In ceea ce priveste consumul de lichide, cele mai bune alegeri de bauturi includ
apa (apa fluorizata in special), laptele si ceaiul neindulcit, iar cele neindicate cuprind bauturile
racoritoare.

METODOLOGIA DE CULEGERE A DATELOR

Populația aleasă, participanții studiului au fost elevi ai clasei I , din cadrul Școlii Gimnaziale
Tudor Arghezi din București, iar eșantionul de studiu a cuprins din 18 elevi, dintre care 11 elevi
sunt băieți și 7 elevi sunt fete, ambele grupuri provin din mediul urban.
 Studiul s-a efectuat între lunile aprilie și mai 2019. Culegerea datelor s-a realizat utilizând
chestionare.

Chestionarul este alcătuit dintr-un număr de 9 întrebări, cu răspunsuri notate de la 1 la 5, ce

fac referire atât la consumul alimentelor carioprotectoare, cât și a celor cariogene, dar și despre
metodele și frecvența periajului dentar, concluzionând importanța și rezultatele studiului, în
ceea ce privește elevii clasei a Ia, cu scopul de a dobândi informații noi care să îi ajute să
înțeleagă procesul de apariție a leziunilor carioase și cum pot preveni acest eveniment.

METODOLOGIA DE CULEGERE A DATELOR

Populația aleasă, participanții studiului au fost elevi ai clasei I , din cadrul Școlii Gimnaziale
Tudor Arghezi din București, iar eșantionul de studiu a cuprins din 18 elevi, dintre care 11 elevi
sunt băieți și 7 elevi sunt fete, ambele grupuri provin din mediul urban.

Studiul s-a efectuat între lunile aprilie și mai 2019. Culegerea datelor s-a realizat utilizând
chestionare.

Chestionarul este alcătuit dintr-un număr de 9 întrebări, cu răspunsuri notate de la 1 la 5, ce

fac referire atât la consumul alimentelor carioprotectoare, cât și a celor cariogene, dar și despre
metodele și frecvența periajului dentar, concluzionând importanța și rezultatele studiului, în
ceea ce privește elevii clasei a Ia, cu scopul de a dobândi informații noi care să îi ajute să
înțeleagă procesul de apariție a leziunilor carioase și cum pot preveni acest eveniment.

IMPLICATIILE ETICE ALE CERCETARII

Participanții au fost instruiți că rezultatele studiului vor fi utilizate în scop academic,non

comercial, pentru cercetare științifică medicală.

Participanții au fost instruiți că rezultatele studiului vor fi utilizate în scop academic,non

comercial, pentru cercetare științifică medicală.

COSTUL SI POSIBILITATILE FINANCIARE

Multiplicare chestionare : 5 lei

Printare materiale didactice : 60 lei

Planse cartonate și accesorii :50 lei

Transport: 20 lei

Pentru prelucrarea datelor au fost utilizate documente furnizate de catedra de Sănătate

Orală, utilizând Microsoft Word și Powerpoint.
 CALENDARUL DESFASURARII ETAPELOR

Se noteaza intr-un tabel datele corespunzatoare fiecarei etape a proiectului

DENUMIRE PROIECT

Calendarul desfasurarii etapelor

Perioada 15-17 22-29 20-21 22-24 25-27

aprilie aprilie mai mai mai

Documentarea   X

Obtinerea acordului   X

Culegerea datelor   X

Prelucrarea datelor   X

Realizarea proiectului   X

REZULTATE SI DISCUTII

Participantii chestionati sunt in numar de 15, dintre care 53,33% au varsta de 8 ani, iar
46,67% au varsta de 7 ani. De asemenea toti participantii provin din mediul urban.

Varsta

53.33% 46.67%

7 ani 8 ani

In analiza frecventei periajului celor interogati, a rezultat ca ponderea cea mai mare o au
subiectii care efectueaza periaj de 2 ori pe zi.
 Frecvență periaj
26.67%

73.33%

1 data pe zi 2 ori pe zi

Participantii au fost intrebati si cu privire la miscarile de periaj folosite. Rezultatele arata

ca subiectii folosesc doar 3 dintre metodele de periaj.

Miscări de periaj
33.33% 33.33% 33.33%

Miscări periaj

orizontal rotatie
vertical dinspre gingie

De asemenea s-a constatat faptul ca din totalul participantilor la studiu, doar un singur
participant a raspuns ca utilizeaza ata dentara.

Frecventa ata
93.33%
100.00%
6.67%
50.00%
0.00%
Frecvență ață

Nu foloseste ata Foloseste ata

O alta constatare este aceea ca majoritatea subiectilor au ales consumul de apa dupa
periajul de seara.
 Alimente după periaj
13.33%
Apa
Gustare

86.67%

Totalitatea subiectilor participanti au fost nefumatori. In ultima instanta, acestia au fost

intrebati cu privire la frecventa vizitelor la medicul stomatolog, rezultatele fiind prezentate in
graficul de mai jos.

Frecvență vizite dentist

De 2 ori pe an; Niciodata; 13.33%
26.67%

Cand apar prob-

leme; 33.33%
O data pe an;
26.67%

CONCLUZII
 Caria dentara este principalul factor al afectiunilor din sfera oro-maxilo-faciala, ramanand
in atentia specialistior din intreaga lume. De aceea am dorit, prin studiul realizat sa
constientizam elevii asupra dietei cariogene si sa le expunem metode de preventie orala.

Acest studiu a fost realizat printr-un joc didactic care cuprindea ca termen cheie
alimente si obiceiuri cariogene si sanogene.

La studiu au participat elevii calsei a I-a, in numar de 15 dintre care 53,33% au varsta
de 8 ani, iar 46,67% au varsta de 7 ani. De asemenea, se mentioneaza ca toti paricipantii provin
din mediul urban. Ulterior, elevii au completat un chestionar elaborat de catedra de Sanatate
Orala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti, in urma
caruia a rezultat ca frecventa periajului in ponderea lui cea mai mare este de doua ori pe zi. De
asemenea, elevii au fost intrebati si cu privire la metoda de periaj folosita, remarcandu-se ca
subiectii folosesc doar 3 dintre metodele de periaj, ponderea cea mai mare avand-o cel cu
miscari orizontale. O alta observatie importanta este cea ca un singur participant a raspuns
afirmativ la utilizarea atei dentare.

Un alt element interesant rezultat in urma chestionarului a fost cu privire la frecventa

vizitelor la medicul stomatolog, in urma caruia a rezultat ca majoritatea eleviilor erau
familiarizati cu vizita la stomatolog, fiind prezenti in antecedente cel putin o data.

La finalul chestionarului s-a dorit notarea de catre elevi a lucruriilor invatate in urma
interventiei studentilor. Printre raspunsurile lor favorite s-au numarat: efectuarea controaleleor
regulate la medic stomatolog, folosirea atei dentare si alimentele favorabile pentru prevenirea
aparitiei cariei, cat si cele nefavorabile.

In urma experientei cu elevii, s-a constatat un interes crescut al acesora pentru a

deprinde mai multe cunostinte cu privire la mentinerea unei stari de sanatate orala adecvata.

Credem ca astfel de actiuni trebuie incurajate si realizate cu o frecventa aproximativa

de o data, doua ori pe an, in special la clasele primare.