Sunteți pe pagina 1din 8

INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI DE SERVICIU

-REFERAT-

1
Infractiunea de luare de mita

Cinstea, corectitudinea, moralitatea functionarului, al oricarui salariat in


exercitarea atributiilor de serviciu sunt conditii sine qua non, nu numai
pentru prestigiul, autoritatea acestuia, ori a institutiei organului de stat,
organismului, unitatii sau sociatatii in cadrul carora actioneaza, ci si pentru
insasi existenta, echilibrul si forta societatii organizate.
Coruptia, care in termeni generali insemna abatere de la moralitate, de la
datorie si in cadrul acesteia luarea de mita care resprezinta cea mai grava si
periculoasa fapta de coruptie, subrzeste, dinamiteaza, putand chiar distruge
insasi existenta societatii organizate, a statului.

2
Prevenirea si combaterea coruptiei, in ansamblul ei, a luari de mita, nu sunt
numai deziderate, ele fiind mai mult decat atat, o necesitate stringenta, de
prim ordin a sociatatii umane.
Pretinderea ori primirea de catre un functionar sau alt salariat, de bani,
bunuri ori alte foloase, care nu i se cuvin, sau acceptarea promisiunii unor
asemenea foloase ori nerespingerea acesteia, in scopul de a indeplini, a nu
indeplini sau a aintarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de
sreviciu, ori a face un act contrar acestor indatoriri, constituie unele dintre
cele mai grave fapte de coruptie, incriminate sub denumirea de luare de
mita.

Obiectul infractiunii

1.Obiectul juridic special

Este constituit de relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare


normala impun comportarea cinstita, corecta, onesta, a oricarui functionar
sau salariat in raporturile de sreviciu ale acestora cu cetatenii, combaterea
faptelor de venalitate prin care sunt lezate si prestigiul, autoritatea,
credibilitatea de care trebuie sa se bucure autoritatea, institutia, organul
statal, unitatea in care faptuitorul isi desfasoara activitatea precum si
prejudicierea intereselor legale ale personelor.
Prin inscriminarea faptelor care constituie infractiunea de luare de mita sunt
aparate si relatiile sociale referitoare la asigurarea si respectarea drepturilor
si intereselor legitime ale personelor, acestea constituind ociectul juridic
special secundar al infractiunii.

2.Obiectul material

Infractiunea de pericol, luarea de mita nu are ca obiect material, actiunea


faptuitorului nefiind indereptata si exercitata impotriva unui bun, a unei
existente materiale, corporale.
Sumele de bani sau bunurile pretinse, primite, acceptate ori a caror oferire
nu a fost respinsa, nu constituie obiectul material al infractiunii de luare de
mita, ci falsul, profitul obtinut de functionar sau alt salariat prin savarsirea
acesteia.
Nu trebuie confundat obiectul mitei cu cel al infractiunii de luare de mita, ori
prin incriminarea faptelor care constituie infractiunea, legea are in vedere
prima si nu cea de a doua acceptiune.

3
Obiectul material al infractiunii este bunul, existenta corporala asupra careia
este indereptata, exercitata si se rasfrange actiunea faptuitorului, ori la
infractiunea de luare de mita, aceasta nu actioneaza asupra lor.
De aceea ne exprimam rezerva fata de acele opinii care au sustinut fie ca in
toate cazurile infractiunea de luare de mita are ca obiect material « bunurile
sau alte foloase », fie ca examinand, tratand si considerand problema mai
nuantat au afirmat existenta acestuia atunci cand functionarul a efectuat actul
pentru a carui indeplinire a primit mita, daca acesta priveste un obiect
material.Acesta va fi in acelasi timp obiectul material al infractiunii de luare
de mita in infractiunile de coruptie si cele asimilate sau in legatura cu
acestea ipoteza savarsirii elementului material al laturii obiective a acesteia
prin pretinderea, primirea sau acceptarea de bunuri ori servicii.

Subiectii infractiunii

1.Subiectul activ

Astfel cum rezulta din dispozitiile art.254 C.pen., subiect active nemijlocit al
infractiunii ( autorul ) nu poate fi decat persoana care are calitatea de
functionar, asa cum acesta este definit prin prevederile art.147 C.pen.
Suntem asadar in prezenta unei infractiuni cu subiect active calificat de
calitatea de functionar.
In primul rand poate fi subiect activ – nemijlocit autor al infractiunii,
functionarul public, prin care potrivit art.147, alin.1, C.pen., se intelege orice
persoana, care exercita permanent sau temporar cu orice titlu indiferent cum
a fost investit o insracinare de orice natura retribuita sau nu, in serviciul unei
unitati dintre cele la care se refera art.145 C.pen.
Subiectul activ nemijlocit ( autor ) al infractiunii in al doilea rand, poate fi
potrivit art.254 C.pen., nu numai functionarul public ci si functionarul care,
in conformitate cu prevederile art.147 alin.2 C.pen., se intelege si orice
salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice
decat cele prevazute la alin.1.
Asadar, potrivit acestor prevederi legale, ca si a celor ale art.258, C.pen.,
poate fi subiect activ nemijlocit ( autor ) al infractiunii de luare de mita orice
salariat care exercita o insracinare in serviciul unei unitati din cele la care se
refera art.145 C.pen., sau a unei alte persoane juridice chiar in interes privat.
In conformitate cu dispozitiile art.8 din Legea nr.78/2000, prevederile
art.254 C.pen., se aplica si managerilor, directorilor, admininstratorilor,
cenzorilor sau altor personae cu atributii de control la societatile comerciale,

4
companiile si societatile nationale, regiile autonome si la orice alti agenti
economici.
Menite sa asigure o mai eficienta aparare a relatiilor sociale care formeaza
obiectul juridic special al infractiunii de laure de mita – prin extinderea
sferei persoanelor care pot fi subiect activ al acesteia – prevederile art.8 din
Legea nr. 78/2000 ni se par redundante deoarece, pe de o parte, notiunea de
persoana juridica o include si pe aceea de «  agent economic « , iar pe de alta
parte, conceptul de « functionar », cuprinde necesarmente si persoanele care
au calitatea de manager, director, cenzor sau atributii de control la societatile
comerciale, companiile si societatile nationale, regiile autonome si la orice
alti agenti economici.
Din dorinta de a asigura o mai eficienta aparare a relatiilor sociale care
constituie obiectul juridic special al infractiunii de luare de mita, legiuitorul
a cazut, dupa parerea noastra, in capcana unei legiferari excesive, inutile.
Determinrea subiectului activ al infractiunii de luare de mita – cu privire la
situatia medicului – a determinat exprimarea unor puncte de vedere
doctrinare si solutionare contradictorii in precedentul judiciar.

2.Subiectul pasiv

Statul, institutia, unitatea, societatile comerciale, companiile si societatile


nationale, regiile autonome, precum si orice alti agenti economici, personele
juridice in cadrul carora isi defasoara activitatea subiectul activ nemijlocit si
al caror prestigiu, autoritate si credibilitate sunt lezate prin svarsirea
infractiunii constituie subiect pasiv principal al infractiunii.
Din prevederile art.8 din Legea nr.78/2000 au extins si campul de incidenta
al subiectului pasiv al infractiunii de luare de mita, acesta cuprinzand si
institutiile publice internationale precum si statele straine.
Infractiunea de luare de mita are si un subiect pasiv secundar reprezentat de
persoana constransa de catre functionarul corupt sa dea mita ai ale carei
interese legitime sunt vatamate prin aceasta.

3.Situatia premisa

Situatia premisa care intra in structura juridica a infractiunii de luare de mita,


consta, potrivit art.254 C.pen., modificat prin art.8 din Legea nr.78/2000, in
preexistenta unui serviciu functionand ca o autoritate, institutie sau organ de
stat, societate comerciala, companie ori societate nationala, regie autonoma
precum si orice alt agent economic, persoana juridica care are competenta de
a efectua acte de natura celor care prilejuiesc savarsirea acesteia.
5
Situatia premisa include, preexistenta unei organizatii publice internationale
la care Romania este parte, a uni stat strain, a serviciilor, a institutiilor, ale
organelor functionand in cadrul acestora.
In cadrul serviviului a carei existenta constituie situatia premisa necesara
existentei infractiunii de luare de mita isi exercita atributiile de serviciu,
functionarul sau alt salariat, care este subiect activ nemijlocit al
acesteia.Situatia premisa se rafrange asupra calitatii impuse subiectului activ
nemijlocit conferindu-i anumite competente, indatoriri de serviciu de care
este dependenta existenta infractiunii.

4.Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva – elementul material

Elementul material al laturii obiective a infractiunii de luare de mita consta


in fapta functionarului - pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i
se cuvin oric accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge.
El poate fi savarsit alternativ in oricare dintre cele patru modalitati
normative, printr-o actiune constand in pretinderea ori primirea de bani sau
alte foloase ce nu se cuvin, ori prin acceptarea promisiunii unor asemenea
foloase, sau printr-o inactiune nerespingerea unei asemenea promisiuni.
In cazul savarsirii elementului matrial al laturii obiective in modalitatea
pretinderii, initiative este a functionarului corrupt, iar in celeleate, aceasta
apartine mituitorului sau unui interemdiar, interpus al acestuia.
Prima modalitate normativa de savisire a elementului material al laturii
obiective a infractiunii, consta in fapta de a pretinde bani sau alte foloase
necuvenite.
Pentru existenta elementului material al alaturii obiective a luarii de mita, nu
credem ca este suficienta vointa de actiune in acest sens a functionarului,
fiind necesar mai mult decat atat, ca sa se faca inteles de cel caruia i se
adreseaza, ca acesta sa inteleaga demersul facut.Actiunea de pretindere
realizata prin asemenea mijloace trebuie sa aiba o semnificatie exacta,
precisa, sa sugereze neindoielnic, neechivoc, cererea de bani sau foloase
necuvenite, aceasta trebunid sa fie inteleasa ca atare de catre cel caruia i se
adreseaza.
Indiferent daca este expresa, fatisa sau ocolitoare, aluziva pretinderea de
bani sau alte foloase necuvenite trebuie sa fie neechivoca, manifestand
intentia functionarului de a consitiona de ea indeplinirea ori intarzierea
efectuarii uni act privitor la indatoririle salede serviciu sau efectuarea unui
act contrar acestor indatoriri sa ajunga la cunostinta celui caruia ii este
destinata si sa fie inteleasa de acesta.
6
A doua modalitate alternativa de savarsire a elementului material al laturii
obiective a luarii de mita, consta in actiunea de primire de bani sau alte
foloase.
Primirea inseamna luarea in posesie, in stapanire capatarea de catre subiectul
activ, a banilor sau a foloaselor necuvenite care i se ofera spre deoebire de
pretindere, primirea implica o predare efectiva a banilor sau bunurilor care
nu este realizata din initiativa functionarului ci a coruptului sau a altuia.
Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este cea de a treia modalitate
normativa de savarsire a elementului material al laturii obiective a
infractiunii de luare de mita.
Prin acceptare se intelege atitudinea subiectului activ de a fi de acord, a se
invoi cu promisiunea de bani sau alte foloase, ce i-a fost facuta in schimbul
serviciilor sale.Acceptarea poate fi expresa sau tacita, rezultata din
comportarea gostica subiectului activ, aceasta trebuind sa fie neindoilenica
in sensul ca a acceptat promisiunea de mituire ce i s-a facut.
Legea penala cere functionarului o atitudine corecta, cinstita, demna,
transanta, fata de oferta de mituire impunandu-i o pozitie ferma, clara, de
respingere a acesteia.Prin nerespingere se intelege atitudinea pasiva, omisiva
a functionarului care nu-si realizeaza obligatia stabilita in sarcina sa si nu da
la o parte, nu refuza promisiunea coruptorului.

Conditii esentiale

Pentru existenta laturii obiective a infractiunii de luare de mita, elementul


material al acesteia trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte, conditii :
a) Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii
trebuie sa se refere la bani sau la alte foloase.Prin bani se intelege –
bancnotele sau moneda divizionara – nationala sau straina cu putere
circulatorie, indeplinind functiile de masura a valorii, mijloc de
circulatie, de plata si de acumulare.Titlurile de valoare si valorile de
orice fel, chiar daca au o valoare baneasca, daca echivaleaza bani, nu
pot fi incluse in aceasta notiune, in definirea infractiunii de luare de
mita, ele neavand nici economic nici juridic aceasta semnificatie.
b) Banii sau alte foloase primite, pretinse, acceptate sau nerespinse,
trebuie sa nu fie datorate functionarului in mid legal, in exprimarea
legii, ele trebuind sa fie necuvenite.
c) Savarsirea oricareia dintre faptele care pot determina elementul
material al laturii obiective, pretinderea, acceptarea sau nerespingerea
– trebuie sa fie anterioare sau concomitente cu indeplinirea,
neindeplinirea, intarzierea indeplinirii actului privitor la indatoririle de
7
serviciu ale functionarului, ori cu efectuarea unui act contrar acestor
indatoriri.
d) Actul a carui indeplinire, neindeplinire, intarziere, se pretind, se
primesc, accepta sau nu se resping banii sau alte foloase necuvenite,
trebuie sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului
adica sa fie un act privitor la indatoririle de serviciu sau contrar
acestor indatoriri.

B. Latura subiectiva

Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu intentie directa,


calificata de scop.Aceasta rezulta fara echivoc din prevederile art.254 C.pen,
care impun ca fapta functionarului de a pretinde ori de a primi bani sau alte
foloase care nu i se cuvin, ori de a accepta promisiunea de astfel de foloase
sau de a nu o respinge, sa fie savarsita in scopul de a indeplini sau a intarzia
indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu sau de a nu face un
act ori a efectua un act contrar acestor indatoriri.
Scopul care califica intentia in cazul infractiuniii de luare de mita este acela
ca functionarul sa indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie
indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, sau sa faca un
act contrar acestor indatoriri si nu acela a obtinerii unui avantaj material, a
unui folos asa cum s-a afirmat.
Pentru existenta intentiei calificate si deci a infractiunii de luare de mita, nu
este necesara insa si realizarea scopului cerut, fiind suficient ca functionarul
sa actioneze urmarind aceasta.

S-ar putea să vă placă și