Metodele interactive - mijloace de abordare interdisciplinară

a conţinuturilor activităţilor în învăţământul preşcolar

Prof.înv.preşc. Ene Viorica, G.P.P.nr.4 Buzău

Moto:
„Educaţia este dobândirea artei de a utiliza cunoştinţele”
Alfred North Whitehead

Conceptul de „dezvoltare globală „a copilului infuenţează în mod direct modul de

organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă,ştiut fiind faptul că toate
experienţele copilului sunt experienţe de învăţare.Proiectarea didactică este inevitabil
influenţată de această concepţie.Experienţele de învăţare prin intermediul cărora
educatorii urmăresc dezvoltarea globală a copilului includ:activităţi pe domenii
experienţiale,jocuri şi activităţi alese,activităţi de dezvoltare personală,activităţi
opţionale.Noul curriculum poate fi transpus în practică prin intermediul activităţilor
integrate,iar structurarea sa pe şase teme integratoare:”Cine sunt /suntem?”,”Când,cum şi
de ce se întâmplă?”,” Cum este ,a fost şi va fi pe pământ?”,”Cum planificăm /organizăm
o activitate?”,” Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”,” Ce şi cum vreau să fiu?”,
reprezintă o încercare de a organiza conţinuturile curriculare pe baza conceptului de
dezvoltare globală a copilului.Conţinuturile activităţilor predate în grădiniţă sunt uşor de
asimilat dacă educatorul găseşte cele mai potrivite metode care să asigure transferul de
cunoştine de la un domeniu la altul.Jocul este metoda cea mai des utilizată în grădiniţă.
Jocul reprezintă sursa cea mai importantă de învăţare la acest nivel.Prin joc copiii învaţă
să interacţioneze cu ceilalţi,să exploreze mediul,să găsească soluţii la unele probleme,să
îşi exprime emoţiile,să achiziţioneze cunoştinţe,abilităţi care îi vor fi necesare în
adaptarea la cerinţele şcolare.Jocul nu epuizează copiii,din contră, în joc ei pierd măsura
timpului,sunt absorbiţi de materialele pe care le au la îndemână, de subiectele alese.Astfel
se pot explica refuzul copiilor de a abandona un joc:” De-a magazinul”,”De-a
şoferii”,”De-a doctorul veterinar”,”De-a grădiniţa”,în favoarea unor fişe matematice. Cu
experienta şi ingeniozitatea ei, educatoarea poare interveni în jocurile acestea cu
materiale şi sarcini atrăgătoare cum ar fi :copiii care merg la magazin să-şi scrie sau să
aibă scrise pe bani cifre,când sunt doctori veterinari ,să elaboreze reţete,desenând pe ele
ceea ce prescriu etc.Astfel se realizează transferul de cunoştinţe de la domeniul
ştiinţe,domeniul estetic creativ,în activităţile de dimineaţă.
Cu mare succes se poate folosi la grupa mare metoda „ asaltul de idei”.
„Asaltul de idei” este o metodă de grup prin care se dezvoltă spiritul creativ şi se
formează comportamente creative prin exersarea gândirii divergente,care invită la
elaborarea unor soluţii personale.Metoda implică trei momente: generarea ideilor prin
eliminarea cenzurii acestora în prima fază în favoarea cantităţii,evaluarea calităţii
ideilor,selectarea celor mai importante idei.De exemplu această metodă poate fi folosită
într-o activitate de observare,cum ar fi un animal domestic,”pisica”,în captarea
atentiei.Copiii sunt solicitaţi să spuna ce stiu ei despre pisică.Indiferent dacă sunt corecte
sau nu, informaţiile sunt acceptate şi cuprinse în lista de informaţii,evaluarea făcându-se
în faza de reflecţie.În acelaşi timp,este şi un punct de plecare în construirea învăţării.La
sfârşitul activităţii copiii pot compara informaţiile iniţiale cu cele pe care le-au obţinut pe
parcursul activităţii,îşi modifică ideile,soluţiile de la începutul investigaţiei în lumina
noilor date şi perspective rezultate din cercetare.Pe parcursul activităţii se va face apel la
cunoştinţele matematice. Se vor numara picioarele, ochii,urechile pisicii. Ulterior se
poate formula o propoziţie simplă şi se poate analiza câte cuvinte are, câte silabe are
cuvântul pisica.
Metoda ciorchinele poate fi utilizată în etapa iniţială a activităţii,pentru structurarea
informaţiei iniţiale despre o temă dată sau în etapa finală,cea de reflecţie,pentru
organizarea grafică a informaţiei despre tema respectivă,informaţie dobândită în cursul
activităţii.Ciorchinele realizat în etapa de reflecţie va arăta relatiile corecte existente între
categoriile centrale şi informaţiile incluse,dar şi posibilităţile de extindere ale învăţării în
viitor.Spre exemplu în activitatea de cunoaşterea mediului înconjurător,convorbire cu
supor intuitiv:”Ce ştim despre toamna?”, la finele activităţii se poate folosi cu succes
această metodă. Copiii vor alege din mulţimea de jetoane puse la dispoziţie, pe acelea ce
reprezintă elemente semnificative pentru anotimpul toamna.Tot la finalul activităţii copiii
pot desena ce le-a plăcut mai mult din anotimpul toamna,făcând astfel apel la priceperile
şi deprinderile însuşite în cadrul activităţilor-domeniul estetic creativ.
Gândiţi-Lucraţi în perechi-Comunicaţi este o modalitate simplă şi rapidă de
învăţare,care poate fi folosită de mai multe ori în timpul unei lecturi,poveşti,pentru a
dezbate o idee,pentru a reflecta la textul respectiv,beneficiind de ajutorul unui
coleg.Educatorul adresează o întrebare cu mai multe soluţii posibile ,la care copiii vor
formula un răspuns individual,pe care-l vor comunica apoi unui partener găsit de el
singur sau unuia desemnat.Prezentându-şi răspunsurile unul altuia ,copiii vor încerca să
elaboreze un răspuns comun integrând răspunsurile individuale. Spre exemplu după ce au
audiat un fragment din povestea:” Fata moşului şi fata babei”, copiii trebuie să formuleze
un răspuns la întrebarea:” Ce s-ar fi întâmplat cu fata moşului dacă nu era
harnică?”.Copiii formulează un răspuns,îl comunică unui coleg,spun cu voce tare
răspunsul final. După ce mai audiază un fragment,din nou primesc o întrebare,şi tot aşa
mai departe.
În răspunsurile formulate copiii vor apela şi la cunoştinţele matematice, la cele dobândite
în cadrul activităţilor de cunoaşterea mediului.
De mare succes în activitatea cu preşcolarii este şi folosirea metodei Colţurile.Vizionarea
unui film poate fi urmată de colţuri,generându-se astfel dezbateri,colaborare şi utilizare
de cunoştinţe şi capacităţi deprinse în alte domenii experienţiale.După vizionarea
filmului:” Capra cu trei iezi”, copiii au fost solicitaţi să–şi spună părerea vizavi de
comportamentul iedului mare. Copiii care sunt de acord cu acesta merg în colţul din
dreapta şi argumentează de ce,copiii care nu sunt de acord merg în colţul din stânga si
argumentează, iar copiii care nu au nicio părere ,în ultimul colţ indicat de
educatoare.Dezbaterea propriu-zisă va fi urmată de o rezumare a punctelor de vedere şi a
argumentelor de către fiecare grup.
Diagrama Venn este o metodă folosită îndeosebi în activităţile matematice,dar şi în
cadrul altor activităţi cum ar fi cunoaşterea mediului înconjurător, pentru a evidenţia mai
bine asemănările,deosebirile ,elementele comune a unor fapte,concepte,fenomene
studiate.Spre exemplu, putem folosi cu succes diagrama Venn în activitatea de
observare:” Crizantema şi tufănica”. Cu ajutorul diagramei consolidăm cunoştinţele
copiilor în ceea ce privesc asemănările,deosebirile dintre cele două flori.Caracterul
interdisciplinar şi aici poate fi prezent,prin numărarea florilor de tufănică,prin
completarea plantei-crizantema etc.
Metoda Pălăriile gânditoare reprezintă o tehnică interactivă de stimulare a
creativităţii,dar face apel şi la cunoştinţele şi capacităţile dobândite de preşcolari. Sunt
şase pălării ,fiecare având o culoare alb,roşu,galben,verde,albastru,negru.Culoarea
pălăriei este cea care defineşte rolul,iar participanţii trebuie să cunoască foarte bine
semnificaţia fiecărei culori pentru a gândi din perspectiva acesteia
-pălăria albă-gândire obiectivă
-pălaria roşie-gândire sentimentală
-pălăria neagră-gândire negativă
-pălăria galbenă-gândire optimistă
-pălăria verde-gândire creativă
-pălăria albastră-controlează procesul de gândire.
De exemplu,în activitatea de educaţie pentru societate, educatoarea prezintă copiilor
poezia:”Căţeluşul şchiop”.Copiii dezbat situaţia personajului ţinând cont de culoarea
pălăriei.Pălăria albă va prezenta faptele,pălăria roşie va spune ce simte,pălăria neagră va
judeca răul ,greşeala copilului,pălăria galbenă gândeşte constructiv,prezintă faptele
pozitive,pălăria verde oferă soluţii posibile,creative de rezolvare a problemei,pălăria
albastra dirijează discuţiile.
Metoda este foarte atractivă,fiecare copil vrând să poarte o pălărie şi implicit să-şi spună
părerea.
Tehnica Lotus presupune deducerea de conexiuni între idei,concepte,pornind de la o
temă centrală care determină cele opt idei secundare ce se constriesc în jurul celei
principale,asemenea petalelor florii de nufăr.Cele opt idei secundare sunt trecute în jurul
temei centrale,urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale pentru alte opt
idei secundare.Această tehnică stimulează munca de colaborare în echipă şi efortul
creativ al fiecărui membru al grupului în soluţionarea sarcinii date.
În activitatea de educaţie plastică,desen:” Iarna”, copiii sunt împărţiţi în grupe de câte opt
copii. Fiecare copil va desena ceea ce doreşte pe petala de nufăr primită, în aşa fel încât
să completeze peisajul de iarnă.Folosind această metodă, copiii îşi dau seama de ceea ce
pot ei şi ceea ce pot colegii lui, invitându-i la competiţie.
Metoda „Cubul” oferă cadrului didactic posibilitatea de a aborda integrat conţinutul ce
trebuie prezentat copiilor..Pe feţele cubului vor fi desene reprezentative,iar întrebările le
va citi educatoarea.Spre exemplu la activitatea cu tema:”Numărăm până la 10”,am folosit
această metodă cu succes Am împărţit clasa în 6 grupuri.Cubul folosit avea desenate pe
fiecare parte ,flori de diferite culori.Pe rand,fiecare grup îşi desemna un reprezentant care
arunca cubul.După ce vedea floarea desenată,alegea o petală a florii respective pe care
era scrisă o sarcină de lucru.
Exemple de sarcini:
1.Compară:”Compară numărul 5 cu 6”.
2.Descrie:”Descrie mulţimea florilor galbene”.
3.Analizează:” Spune câte elemente are mulţimea florilor albastre”.
4.Asociază:” Care este mulţimea cu tot atâtea elemente ca mulţimea florilor roz.”
5.Aplică :”Formează o mulţime cu 6 elemente”.
6.Argumentează:” De ce numărul 6 este mai mare decât numărul 5”
 Metoda „Turul galeriei”este o tehnică de învăţare prin cooperare care stimulează
gândirea,creativitatea şi învăţarea eficientă,încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu
privire la soluţiile propuse de colegii lor.Se porneşte de la elaborarea unui plan care să
conducă la finalizarea unui produs ce constituie concepţia,opinia tuturor membrilor
grupului.
La grupa mare,la finalul activităţii de cunoaşterea mediului cu tema convorbire :„Ce ştim
despre primăvară?”, am împărţit grupa în patru grupuri.Copiii au avut sarcini de lucru
care au permis mai multe perspective de abordare.Fiecare grup trebuia să redea
caracteristicile anotimpului primăvara într-un anume mod.
Exemple:
Grup I- desen
Grup II.-colaj
Grup III-poster
Grup IV- fise de lucru.
Lucrările finalizate s-au afişat la loc vizibil,fiecare copil având posibilitatea să le observe
şi să-şi exprime părerea.
Metoda Turul galeriei este utilă în activităţi de fixare,consolidare sau evaluare.
Educatoarea cu tactul ei pedagogic va avea de fiecare data în vedere utilizarea celor mai
eficiente metode de lucru, care să-i stimuleze pe copii în orice gen de activitate şi care să
valorifice cunoştinţele asimilate oricând,în orice domeniu de activitate.Stă în puterea
noastră să realizăm activităţi plăcute copiilor,şi eficiente,care să-şi atingă obiectivele
propuse.

Bibliografie
-Metode interactive de grup, Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Sivia
Breben,Elena Gongea,Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga.
-Revista Învăţământul preşcolar, 1/2, 2016