Multiculturalism

Unitățile 7 - 9
Identitatea culturală a marilor țări din crewing

Obiective unități 7-9

- Cunoașterea identității culturale a țărilor din care provine mare parte din personalul
navigant, sub aspectul datelor statistice, dimensiunilor culturale, structurii morale și ale
stereotipiilor de fond.
- Aducerea la cunoștință a unor sfaturi și avizări de comunicare interpersonală.

Cuprins
1.FILIPINE (date statistice, stereotipii, sfaturi și avizări de comunicare interpersonală,
structura morală)
2.RUSIA (date statistice, stereotipii, sfaturi și avizări de comunicare interpersonală, structura
morală)
3.INDIA (date statistice, stereotipii, sfaturi și avizări de comunicare interpersonală, structura
morală)
4.CHINA (date statistice, stereotipii, sfaturi și avizări de comunicare interpersonală, structura
morală)
5.Lectură suplimentară, despre bucătăriile popoarelor.
Test de autoevaluare – unitatea 7-9
Răspunsuri la întrebările din testul de autoevaluare nr. 7-9
Bibliografie unitatea 7-9

Instrucțiuni și timp mediu necesar de studiu: studentul va parcurge materialul pus la

dispoziție. Studiul individual aferent unității este acoperit în aprox. 6h.

Pag. 1
 Multiculturalism

Este foarte important să cunoaștem identitatea culturală a marilor țări din care provine
personalul navigant pe mare, deoarece acesta ne oferă informații prin care putem optimiza
comunicarea interculturală la bordul navei.

FILIPINE1
Este o țară insulară în Asia de Sud-Est, cuprinzând Arhipelagul Filipine, alcătuită din peste
7000 de insule (mai precis 7641).
Deviza = „Pentru Dumnezeu, Oameni, Natură și Țară”.
Numele derivă din numele regelui Filip al II-lea al Spaniei.

Demografie la nivelul anului 2015:

Populație = 100,981 mil.
Capitala = Manilla (1,78 mil. )
Cel mai mare oraș = Quezon City (2, 936 mil. ) – a fost capitală între 1948 și 1986.
Limbi oficiale = Filipineza (bazată pe dialectul Tagalog) și Engleza
Există și 8 dialecte majore = Tagalog, Cebuano, Ilocano, Hiligaynon sau Ilonggo, Bicol,
Waray, Pampango, și Pangasinan.
Acestea derivă din diversitatea etnică a Arhipielagului. 28.1% Tagalog, 13.1% Cebuano, 9%
Ilocano, 7.6% Visayans/Bisaya (excludem Cebuano, Hiligaynon and Waray), 7.5% Hiligaynon, 6%
Bikol, 3.4% Waray, and 25.3% diverse alte etnii.
Religie (2010) = țară preponderent creștină cu 80,5% catolici, 10,8% protestanți, 5,57%
musulmani, 2% budiști și aproximativ 2% religia tradițională filipineză (un amestec între
creștinism, islam și mitologii diverse)
Flota comercială maritimă internațională2 = 446 vase (locul 24) din care 159 înregistrate în
alte țări.
Porturi majore = Batangas, Cagayan de Oro, Cebu, Davao, Liman, Manila.
Probleme de securitate = IMO a raportat că apele Mării Chinei de Sud și zona dintre Mările
Celebes și Sulu (Jolo) sunt catalogate ca ape cu risc ridicat de piraterie și jaf armat. În 2016 au fost
raportate 10 atacuri asupra a 6 vase, iar 18 echipaje au suferit răpiri. În zonă acționează Grupul Abu
Sayyaf, grup terorist jihadist islamic. În 27 februarie 2004 a comis cel mai mare atac terorist pe
apă, scufundând ferry-boat-ul SuperFerry 14, ucigând 116 persoane din 899 aflate la bord.
Personalul navigant filipinez
Filipine este una dintre țările care oferă cele mai mari resurse umane în industria maritimă,
având în jur de 100 de școli maritime.

1
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/rp.html
2
Ibidem

Pag. 2
 Multiculturalism

Motivațiile sunt: salarii motivante, cursuri sponsorizate, muncă în mediul internațional, șansa
de a călători, plăcerea personală de a naviga, recomandări din partea familiei sau a rudelor,
indisponibilitatea unei cariere într-un alt domeniu preferat
În anul 2015 existau 215,500 navigatori3 (locul 2 în lume) dintre care 93,992 erau ofițeri4.
O practică întâlnită des este cea al „listei negre”, alcătuită din navigatori care nu sunt
reangajați de companiile de crewing, datorită unui istoric negativ.

Cultura filipineză este un amestec între cultura orientală și cea occidentală, cu influențe
mexicane, spaniole și americane (a fost colonie mexicană, spaniolă și americană).

Filipine este o societate puternic ierarhizată.

Societate de tip colectiv, cu membrii aparținând unui grup unde sunt legături destul de
puternice.
Societate de tip masculin, unde se trăiește pentru a munci. Performanța vine din
competitivitate iar conflictele sunt rezolvate prin luptă și îndepărtarea adversarului.
Filipinezii nu prea se preocupă de viitor ci mai mult de prezent, iar regulile și planificarea nu
trebuie să fie prea exagerate, fiind suficiente atâtea câte sunt. Dacă ceva nu merge nu trebuie prea
multă zbatere pentru a fi făcut să meargă, ci poate fi abandonat sau schimbat.
Filipinezii păstrează valori conservatoare, fiind preocupată mai mult de tradiții și de obținerea
de rezultate imediate.
Societatea filipineză este relativ restrictivă, normele sociale fiind esențiale într-o oarecare
măsură, dar contând și controlarea propriei vieți.

Bucătăria filipineză este, de asemenea, o sinteză a bucătăriilor spaniolă, chinezească,

americană și asiatică. Mâncarea este bazată pe orez, pește și fructe de mare. Chinezii au adus tăițeii
și soia,spaniolii au adus ardeii iuți,roșiile,porumbul,tocanele condimentate și cârnații. Americanii au
venit cu pui, porc, vită, burgeri, hot-dog.
Se ia masa, în mod tradițional, de trei ori pe zi: micul dejun (almusal), pranzul (tanghalian) si
cina (hapunan), plus o gustare de după-amiaza (merienda, sau minandal).

3
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/rmt2016_en.pdf
4
http://www.poea.gov.ph/ofwstat/compendium/2015.pdf

Pag. 3
 Multiculturalism

Stereotipii despre marinarii filipinezi5:

A. Pozitive:
a. Muncesc din greu
b. Flexibilitate/adaptabilitate
c. Disciplinați/ascultători/respectuoși
d. Sociabili/fericiți/preocupați
e. Conservatori/morali/familiști
f. Aer occidental
g. Marinari înnăscuți
B. Negative:
a. Lipsă de leadership/inițiativă
b. Percepții diferite asupra riscurilor/siguranței
c. Sens diferit atribuit responsabilității

Sfaturi și avizări de comunicare interpersonală

1. Când salutați pe cineva de aproape, nu folosiți degetul arătător. El este folosit în Filipine
doar pentru câini. Folosiți totdeauna toate degetele sau palma.
2. Arătarea către cineva cu degetul arătător este considerată impolitețe. De regulă, se
folosește vocea și ochii îndreptați către acel cineva.
3. OK se semnalizează prin ridicarea degetului mare. Simbolizarea unui O cu degetul mare și
cel arătător simbolizează banii.
4. Salutările mână-în-mână se fac prin ușoară clătinare a mâinii. O scuturare mai energică
poate fi înțeleasă ca agresivitate.
5. Atingerea cotului înseamnă atragerea atenției.
6. Nu bateți pe umăr un filipinez.
7. Mâinile așezate în șold transmit mânie, supărare.
8. Ridicarea sprâncenelor sau ușoara ridicare a capului pot însemna DA, acceptare sau un
salut.
9. Titlurile sunt considerate importante, folosiți deci „domnule”, „doamnă”
10. Păstrați-vă calmul. Filipinezii tind să fie de partea celor calmi.
11. Nu îmbrățișați un filipinez în fața altor persoane.
12. Pierderea respectului este unul din cele mai grave lucruri care se pot întâmpla pentru un
filipinez, și este greu să reabilitezi situația. Nu-i insultați sau criticați în public. Evitați să fiți
nesinceri.
13. Filipinezii tind să nu comunice direct. Au tendința de a evita să spună direct NU, așa că
asigurați-vă că au înțeles foarte bine ceea ce ați vrut să le transmiteți.
14. Filipinezii râd destul de mult. Nu pentru că sunt mereu bucuroși ci pentru că încearcă să
detensioneze o situație (să „descrețească frunțile”).
15. Nu-i asaltați verbal. Puteți fi acuzat de hărțuire verbală.
16. Evitați întrebările personale, câtă vreme ele se pun pentru a arăta interes față de o
persoană. Puteți răspunde la întrebările lor personale cu alte întrebări personale.

5
https://www.intertanko.com/upload/126/Olivia%20Swift.pdf

Pag. 4
Multiculturalism

Mai multe:
http://www.ediplomat.com/np/cultural_etiquette/ce_ph.htm

Structura morală a filipinezilor (2013)6

6
http://www.pewglobal.org/2014/04/15/global-morality/country/philippines/

Pag. 5
 Multiculturalism

RUSIA
Este cea mai mare țară de pe glob, ca întindere, numită și Federația Rusă.
Numele derivă din numele statului medieval Rus, populat de slavii estici.

Demografie la nivelul anului 2017

Populație = 144,498 mil. (77% în partea europeană, 23% în partea asiatică)
Capitala = Moscova (12,228 mil.)
Limba oficială = Rusa
Grupuri etnice = 81.0% Ruși, 3.7% Tătari, 1.4% Ucrainieni, 1.1% Bașchiri, 1.0% Chiuvași,
0.8% Ceceni, 11.0% alte
Religie = 71% ortodocși, 15% neafiliați, 10% musulmani, 2% alte confesiuni creștine, 1% alte
credințe.
Flotă comercială internațională7 = 1.143 (locul 11) din care 439 înregistrate în alte țări.
Porturi majore = Kaliningrad, Nakhodka, Novorossiysk, Primorsk, Vostochnyy, Kavkaz,
Saint Petersburg, Sakhalin Island.

Personalul navigant rus

Rusia nu are o lungă tradiție a navigației, ea apărând după cele două războaie mondiale. În
1956 însă flota sovietică ajunsese pe locul doi în lume, după cea americană.
În anul 2015 existau 87,061 navigatori8 (locul 4 în lume) din care 16381 erau ofițeri9.

Cultura Rusiei își are originile în cultura slavilor din Est și se îmbină cu obiceiurile triburilor
nomade care i-au trecut teritoriul. Un filon important îl constituie creștinismul ortodox, ca o sinteză
a culturilor slavă și bizantină. De asemenea, cultura vestică are influențe la nivel legislativ, până la
momentul apariției ideologiei comuniste, care a lăsat urme adânci. Există elite culturale ale Rusiei
în literatură, arte, folclor, știință și tehnică.

7
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/rs.html
8
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/rmt2016_en.pdf
9
http://emsa.europa.eu/infographics/item/3095-seafarer-statistics-in-the-eu.html

Pag. 6
 Multiculturalism

Rusia este o țară extrem de ierarhizată și centralizată. 2/3 din investițiile străine sunt în
Moscova, care concentrează 80% din puterea financiară a țării. Superiorii au autoritate deplină
asupra subordonaților.
Societatea rusească este relativ colectivă, relațiile interumane fiind importante.
Rușii preferă armonia socială și cooperarea, fiind destul de modești când e vorba de propria
persoană. Acceptă ordinele venite de la șefi, dar nu sunt întotdeauna apreciate.
Rușii sunt foarte atenți cu planificările, având una dintre cele mai mari birocrații din lume.
Preferă să cunoască contextul/detaliile unor situații.
Rușii sunt destul de progresiști, valorile tradiționale neavând prea mare importanță. Se
adaptează rapid situațiilor și au scopuri pe termen lung.
Comunismul și-a pus puternic amprenta pe societatea rusească, fiind socotită una destul de
normativă, În afară de cei tineri, mai adaptați la cultura occidentală, restul nu au multă încredere
într-un viitor mai bun.

Bucătăria rusească reprezintă o mâncare abundentă și consistentă, cu un bogat sortiment de

gustări picante. Elementul central al acestei bucătarii îl constituie supele si ciorbele. Se folosește
carne de pui, de găină și pește. Cartoful, varza, ceapa, usturoiul și murăturile sunt la mare cinste.
Smântâna este servită separat sau ca adaos în diferite preparate. Nu numai la micul dejun, ci la orice
oră din zi și după orice masă, este bine venit ceaiul rusesc. La începutul mesei se servește un
păhărel de vodka.

Stereotipii despre marinarii ruși10

1. Rușii sunt băutori înrăiți de votka – fals, nu sunt alcoolici, nu beau peste medie, dar e
adevărat că preferă votka în locul altor băuturi.
2. Rușii sunt plini de corupție – relativ adevărat. România are un scor de 48/90, Rusia de
29/90.
3. Rușii sunt persoane sobre – relativ adevărat. Rușii sunt foarte sobri cu străini din politețe.
Altfel, pot fi foarte expansivi și expresivi.
4. Rușii sunt superstițioși – adevărat. Istoria încărcată de ortodoxie, combinată cu regimul
ateist forțat au născut în sufletele rușilor tot felul de superstiții, de la bătutul în lemn și până la
„cioburile aduc noroc”.
5. Sunt persoane punctuale – adevărat.

Sfaturi și avizări de comunicare interpersonală

1. Rușii au o mulțime de superstiții, unele comune cu românii:
a. zilele de 13 (marți și vineri) sunt ghinioniste.
b. nu-și dau mâna la salut în pragul ușii.
c. nu se întorc să ia ceva ce au uitat; dacă se întâmplă scuipă de 3 ori peste umărul
stâng, se uită în oglindă și zâmbesc.

10
https://www.tripsavvy.com/top-russian-stereotypes-that-are-true-1622431

Pag. 7
Multiculturalism

d. dacă două persoane spun simultan același lucru, trebuie să atingă repede ceva
negru și să-și pună o dorință
e. nu dau cadouri cuțite sau batiste
f. nu trec un inel dintr-o mână la cealaltă
g. nu se felicită înainte de ziua de naștere
h. nu fluieră într-o clădire crezând că banii vor zbura pe fereastră
i. o călătorie este sigură dacă cel ce pleacă stă jos 30 de sec. înainte de a părăsi casa.
j. sticla goală nu se pune pe masă (aduce ghinion) ci pe podea.
2. Rușii gustă umorul și anecdotele, dar nu faceți niciodată glume despre părinții cuiva.
3. Nu vă alarmați dacă rușii nu vă zâmbesc prea mult, o vor face după ce vă veți cunoaște
mai bine.
4. Bărbatul nu are inițiativa de a da mâna în salut cu femeia, ci femeia trebuie să ofere mâna
spre salut. Altfel, e suficient să dați puțin din cap pentru salut.
5. Nu vorbiți despre bani. Nu vă adresați cu „camarade”.
6. Dacă vorbiți despre vreme, veți lăsa impresia unei conversații nereușite.
7. Poți discuta cu rușii multe subiecte (sport, călătorie, cărți, evenimente curente din Rusia),
dar evitați discuții despre aspecte negative (Cecenia, stalinism, țarism, războaie mondiale,
holocaust, minorități etnice, diferențe tehnologice între Est și Vest, probleme
personale/familiale sau alcoolism)
8. Rușii simpatizează persoanele vesele, care râd, dansează sau beau câte un păhărel. Dacă
se întrece măsura, se consideră că se ascunde ceva.
9. Cadourile nu se desfac câtă vreme cel ce le-a dat este în preajmă.
10. Semnele făcute cu mâna (OK) sunt considerate nepoliticoase.
11. Cunoașterea culturii și istoriei rusești atrage aprecierea rușilor. Cunoașterea limbii la va
smulge admirația și prietenia. Chiar dacă nu reușiți, este apreciată și străduința de a învăța
câteva fraze comune.
12. Rușii sunt majoritar fumători. O glumă spune că la ruși, clădirile au două secțiuni:
fumători și fumători în lanț.
Mai multe: http://www.ediplomat.com/np/cultural_etiquette/ce_ru.htm

Structura morală a rușilor11

11
http://www.pewglobal.org/2014/04/15/global-morality/country/russia/

Pag. 8
 Multiculturalism

INDIA
Este a doua țară din lume ca populație, numită și Republica India.
Deviza = „Doar adevărul triumfă”.
Numele derivă din „sindhu”, numele unui râu din Pakistan.

Demografie la nivelul anului 2016

Populație = 1, 324 miliarde
Capitala = New Delhi (317,797). A nu se confunda cu Delhi, (Teritoriul Capitalei Naționale
Delhi), care include zonele adiacente (25,7 mil. )
Limba oficială = Hindi și Engleza
Mai sunt alte 14 limbi oficiale: Bengali, Telugu, Marathi, Tamil, Urdu, Gujarati, Malayalam,
Kannada, Oriya, Punjabi, Assamese, Kashmiri, Sindhi, and Sanskrit
Grupuri etnice = 72% Indo-Aryan, 25% Dravidian, 3% Mongoloid și alții
Religie = 79.8% Hinduism, 14.2% Islam, 2.3% Christianity, 1.7% Sikhism, 0.7% Buddhism,
0.4% Jainism, 0.9% others.
Flota comercială maritimă internațională = 340 vase (locul 29) din care 76 înregistrate în alte
țări.
Porturi majore = Chennai, Jawaharal Nehru Port, Kandla, Kolkata (Calcutta), Mumbai
(Bombay), Sikka, Vishakhapatnam, Dabhol, Dahej, Hazira

Personalul navigant indian

În 2015 India avea 86,08412 de navigatori, din care doar 7, 62613 erau ofițeri.

Cultura indiană este bazată pe filosofia Hindu, este bogată în mitologie, teologie și literatură
și are și la ora actuală numeroase practici religioase.

India este o societate relativ ierarhică, unde dominația celui mai puternic este importantă.

12
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/rmt2016_en.pdf
13
http://emsa.europa.eu/infographics/item/3095-seafarer-statistics-in-the-eu.html

Pag. 9
 Multiculturalism

Societatea indiană este atât individualistă cât și de tip colectiv. Indienii pot aparține unui grup
dar își mențin și distanțele personale, urmare a influenței filosofiei hinduiste.
India este o țară unde masculinitatea își etalează puterea și bogăția, dar contează și practicile
religioase ale abstinenței și umilinței.
Indienii sunt obișnuiți cu incertitudinile și imperfecțiunile, iar lucrurile sunt luate așa cum
sunt. „Ajustarea” este la ordinea zilei, însemnând atât evitarea regulilor, cât și găsirea unor soluții
inventive la probleme dificile.
În India planificarea vieții este medie, indienii dorind rezultate obținute relaxat, în spirit de
toleranță față de tradiții,
Controlul asupra propriei vieți este relativ mic, viața socială fiind destul de dominată de
norme.

Bucătăria indiană cuprinde o mare varietate de bucătării regionale și tradiționale. Mesele sunt
compuse din 2-3 feluri de mâncare cu pui sau pește, garnituri variate cu orez, murături și un desert.
În nordul Indiei se folosesc laptele, iaurtul, untul si ardeii iuți. În sud se folosesc piperul, orezul,
tamarinul și nuca de cocos. Estul folosește pește și muștar, iar vestul a adoptat ingrediente
occidentale. În diverse zone se gătește fructe de mare, porc, supe cu tăiței. Curry este celebru în
India, iar carnea de vită o veți găsi foarte rar (vaca fiind socotită animal sfânt). Alte legume folosite
sunt lintea, fasolea, dovlecelul verde, vinetele, roşiile, conopida sau spanacul. Printre nenumăratele
condimente, care sunt întrebuinţate în bucătăria indiana trebuie amintite: chimenul, coriandrul,
turmericul, păstăile roşii şi verzi de ardei iute, scorţişoara, curcuma, cuişoarele, nucşoara,
ghimbirul, anasonul, susanul sau ceapa şi usturoiul.

Stereotipii despre marinarii indieni

1. Nu sunt buni conducători de nave, având, de regulă, o educație insuficientă în domeniu –
relativ fals. Companiile evită să angajeze indieni pe funcții de conducere din prejudecată, dar
indienii se străduiesc să fie educați, convinși că educația le asigură viitorul.
2. Muncesc serios doar dacă le este frică de șeful lor – relativ fals. Sunt o mulțime de
indieni care muncesc serios și de calitate. E adevărat că sunt și cazuri când se încearcă doar bifarea
unei activități, calitatea nefiind o preocupare.
3. Sunt prost plătiți – relativ adevărat. Sunt numeroase cazuri în care patronatul indian
plătește cu întârziere sau la nivel minimalist personalul navigant.
4. Indienii sunt analfabeți – relativ fals. India are numeroase instituții educaționale, media
analfabetismului depășea în 2011 media globală cu doar 10% (India 26%, pe glob 16%)14. Dar e
adevărat că este țara cu cei mai mulți analfabeți de pe glob (287 mil. în 2011)

Sfaturi și avizări de comunicare interpersonală

1. Salutul este de tip occidental (clătinarea și strângerea mâinii), dar este apreciată folosirea
formulei „namaste” (alăturarea ambelor palme în semn de rugăciune și o ușoară înclinare).

14
https://en.wikipedia.org/wiki/Literacy_in_India

Pag. 10
 Multiculturalism

2. Salutul occidental „hello” prin clătinarea palmei la indieni este înțeles ca NU sau
PLEACĂ.
3. Atenție la legile care pedepsesc abuzul verbal prin utilizarea numelui unei caste de jos.
Sistemul de caste este încă folosit.
4. Clătinatul capului: clătinat lateral sau sus-jos înseamnă DA, clătinat transversal înseamnă
NU. Clătinatul în jurul axului nasului sub forma cifrei 8 înseamnă POATE (vezi Indian Headshakes
| What do they mean? la adresa https://www.youtube.com/watch?v=Uj56IPJOqWE)
5. Expresia „voi încerca” înseamnă un NU politicos.
6. Indienii socotesc talpa piciorului ca necurată. Îndreptatul tălpii către cineva sau atingerea
cuiva cu talpa este insultă. Dacă se întâmplă accidental, vă puteți cere iertare.
7. Și mâna stângă este considerată necurată. De aceea nu se folosește la mâncat sau la
primirea/predarea unor obiecte.
8. Nu atingeți capul unui indian. Este considerat sensibil.
9. Nu indicați spre cineva cu unul sau două degete (se practică doar pentru cei socotiți
inferiori). Puteți indica cu bărbia (dar nu spre superiori), mâna întreagă sau cu degetul mare.
10. În timpul mesei, nu se obișnuiește să se vorbească. În schimb, este permisă refularea
gastrică a aerului (popularul râgâit).
11. Nu se expune public sentimentul de afecțiune sau de mânie. .
12. Nu stați prea aproape de un indian. Spațiul personal/intim este foarte valoros.
13. Cadourile se oferă cu două mâini. Nu se deschid în prezența dăruitorilor. Sunt apreciate
cadourile din țara celor ce dăruiesc (parfumuri, ciocolată, mici obiecte ceramice)
14. Cereți permisiunea pentru a fuma. Nu se fumează în prezența celor mai în vârstă.
Mai multe:
http://www.ediplomat.com/np/cultural_etiquette/ce_in.htm

Structura morală a indienilor15

15
http://www.pewglobal.org/2014/04/15/global-morality/country/india/

Pag. 11
 Multiculturalism

CHINA
Este prima țară din lume, ca populație, numită și Republica Populară Chineză.
Numele derivă din „Chīnaḥ”, numele unei străvechi populații derivate din statul lui Qin (sec.
IX BC), care desemna oameni cu pielea gabenă

Demografie la nivelul anului 2016

Populație = 1,403 mld.
Capitala = Beijing (21,7 mil)
Cel mai mare oraș = Shanghai (24,15 mil)
Limba oficială = Chineza standard
Grupuri etnice = 91.51% Han (mandarin), restul alcătuiesc 55 grupuri etnice.
Religie = 73,5% neafiliați, 15,9% budism, 7,6% taoism și alte secte 2,5% creștini.
Flota comercială maritimă internațională = 4,052 vase (locul 2) din care 1,559 înregistrate în
alte țări.
Porturi majore = Dalian, Ningbo, Qingdao, Qinhuangdao, Shanghai, Shenzhen, Tianjin,
Guangzhou.
China a dat lumii cârma, sistemul de velaturi, compartimentarea cu pereții etanși, ecluzarea și
busola maritimă magnetică.

Personalul navigant chinez

China oferă cel mai mare număr de navigatori.
În 2016 erau înregistrați 243,06516 navigatori.

Cultura chineză este una dintre cele mai vechi și diverse culturi ale lumii. Este puternic
influențată de confucianism, fiind locul unde s-a născut hârtia. Fiind o țară întinsă, există diferențe
regionale. Literatura, artele, artele marțiale, astronomia, porțelanul, tehnologiile sunt doar câteva
direcții de dezvoltare puternică. Este a treia țară în topul turismului mondial.

16
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/rmt2016_en.pdf

Pag. 12
 Multiculturalism

China este o societate ierarhizată, cu o polarizare clară pe relația superior-subordonat.

Stratificarea socială este clară și indivizii nu aspiră la poziții în afara rangului lor.
Societatea este de tip colectiv unde oamenii acționează mai mult în interesul grupului decât al
sinelui. Relațiile în cadrul grupului sunt prietenoase, dar sunt reci și pot deveni ostile față de
exteriorul grupului.
Chinezii sunt orientați spre succes și motivare. Chinezii își sacrifică familia și timpul liber
pentru muncă sau pentru studiu (în cazul studenților).
Incertitudinile sau ambiguitățile fac parte din viața chinezilor, lucru vizibil până și în limbajul
lor, care este plin de înțelesuri neclare, greu de priceput pentru occidentali. Chinezii sunt adaptivi și
antreprenoriali.
Cultura chineză este foarte pragmatică, planificarea vieții fiind esențială. Deși sunt adaptabili,
sunt perseverenți în atingerea unor obiective pe termen lung.
Societatea chineză este percepută ca una restrictivă, unde viețile indivizilor sunt controlate
de reguli din afara lor.

În bucătăria chinezească predomină orezul, legumele şi soia. Carnea şi peştele nu sunt folosite
în cantităţi aşa de mari ca în alte bucătării. Din cauza dimensiunilor ţării, este greu de vorbit despre
o bucătărie uniformă. În nord alimentul de bază nu este orezul, ci grâul. Mâncărurile tipice sunt
pastele, tăieţeii şi ravioli. Garniturile cele mai frecvente sunt usturoiul şi ceapa verde, iar
condimentele folosite sunt uşoare. În regiunea de coastă predomină peştele şi fructele de mare
precum şi supele uşoare. Cel mai adesea se mănâncă preparatele din carne de pasăre şi peşte, gătite
împreună cu legume şi foarte condimentate cu sos de soia. În regiunea continentală cele mai
populare sunt mâncărurile picante şi foarte condimentate. Domneşte ardeiul Shechuan – condiment
picant cu gust mai iute decât ardeiul iute. Cele mai populare condimente sunt sosul de soia,
ghimbirul proaspăt, sherry şi bulionul de pui. Multe mâncăruri sunt pregătite folosind tehnicile
gătitului rapid (Inventat din cauza lipsei de combustibil): constă în prăjirea foarte rapidă a unor
bucăţi mici, de aceeași mărime în ulei fierbinte, timp de câteva minute.

Stereotipii despre marinarii chinezi

1. Sunt prost plătiți și au multe drepturi încălcate – relativ adevărat, China ratificând recent
convenții internaționale care protejează personalul navigant de abuzuri.
2. Pot fi ușor controlați, fiind considerați „spărgători de grevă” – relativ adevărat, fiind
persoane care pun mai presus colectivitatea decât individul.
3. Sunt lipsiți de maniere – fals, dar cultura chineză este una cu reguli foarte diferite de
cele occidentale.
4. Sunt mâncători de câini – relativ adevărat, fiind vorba doar de o anumită specie, socotită
delicatesă. În rest, pot mânca aproape orice, orezul fiind unul din alimentele de bază.

Sfaturi și avizări de comunicare interpersonală

1. Nu e politicos să indici către ceva sau cineva cu degetul. Folosiți toată palma.

Pag. 13
 Multiculturalism

2. Dacă vreți să chemați pe cineva, folosiți toată palma clătinând-o în jos și aparent zgâriind
cu degetele aerul. Nu folosiți chemarea cu degetul arătător.
3. Nu există obișnuința de a avea contact vizual permanent, sau să privești drept în ochi. Cel
aflat mai jos în ierarhie va privi în jos. dra este suficient si să nu privești la celălalt mai mult decât
privește el la tine.
4. Strângerea de mână intensă este considerată impolitețe.
5. Zâmbetul este larg răspândit în China.
6. Suflatul nasului la masă este nepoliticos.
7. Cadourile se oferă cu ambele mâini și nu se deschid în prezența dăruitorilor. De preferat
să fie împachetate în roșu, galben sau roz, socotite culorile fericirii. Evitați florile (se dau doar la
înmormântări) sau ceasurile (se crede că arată prea repede trecerea timpului). Cei în vârsă refuză
prima oară darul, din politețe, dar puteți reveni.
8. Lăsarea unui singur bob de orez în farfurie este considerată ghinion.
9. Când toastați, cel mai în vârstă ridică paharul cel mai sus.
10. Ca și în India, evitați îndreptatul piciorului spre cineva. Scuturarea picioarelor înseamnă
alungarea norocului.
11. Evitați atingerea capului cuiva. Este socotit loc sacru. Și, în general, evitați atingerea
corpului unui chinez.
12. Obiceiul suitului picioarelor pe masă/scaun este socotit insultă.
13. Inspirarea și expirarea rapidă și zgomotoasă a aerului printre buze exprimă distragerea
atenției sau surprinderea.
14. Până nu ești beat, e nepoliticos să refuzi băutura.
15. Chinezii evită să spună NU direct. Folosesc în schimb POATE sau MAI VEDEM.
16. Evitați expresii ca „China Roșie”, „China comunistă” sau „Continentul China”
17. Evitați a sugera că Taiwan nu face parte din China. Numiți-l „Taiwan” sau „Provincia
Taiwan”, dar niciodată „China” sau „China liberă”.
18. Dacă sunteți aplaudat, faceți la fel.
19. Nu vă supărați dacă sunteți întrebat despre bani sau familie. Dacă nu doriți să răspundeți,
e suficient să schimbați subiectul.
Mai multe: http://www.ediplomat.com/np/cultural_etiquette/ce_cn.htm

Structura morală a chinezilor17

17
http://www.pewglobal.org/2014/04/15/global-morality/country/china/

Pag. 14
 Multiculturalism

LECTURĂ
Marile tradiții gastronomice ale lumii sunt:
1. Bucătăria românească – Are la bază cerealele (grâu, orz și mai târziu porumb), legumele și verdețurile
(fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slănină de porc și pește, ouă și carne de oaie
sau de vită. Odată cu schimbarea condițiilor economice s-a diversificat și alimentația, iar în prezent consumul de pâine,
ouă, zahar, lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de
viță sau de varză și ciorba de perișoare (venite din bucătăria turcească), ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu
carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și
ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile „ardelenești” din osânză de porc.
Contopirea cu bucătăriile altor țări și dorința de a atinge perfecțiunea gustului și aspectului preparatelor culinare au
făcut din bucătăria contemporana româneasca o bucătărie diversă. Ca preparate tradiționale românești în afara celor mai
sus menționate mai sunt și: pastrama de berbecuț și șunculița afumată. Iar ca deserturi: prăjiturile ardelenești.
2. Bucătăria franceză - Alimentele se pregătesc cu unt, metoda înăbușirii fiind cea mai des folosită. Carnea și
sosurile se prepară, uneori, cu vin - băutură nelipsită. Prima masă este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele
asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm: escalopul, sufleurile, maioneza, savarina,
tartele, șarlotele.
3. Bucătăria italiană - Este vestită prin pastele sale făinoase (macaroane, spaghete), prin pizza preparată cu
brânzeturi, prin brânzeturile rase pe răzătoare, prin consumul de vietăți mărunte de mare. Se mănâncă multă carne de
miel, orez, untdelemn de măsline, citrice. Masa principală este prânzul, băutura preferată este vinul.
4. Bucătăria englezească – Înseamnă, în primul rând, carne. Mai înseamnă cereale, pătrunjel verde tocat,
pudding și plăcinte tot cu carne. Mai înseamnă un dejun copios dar și cina ca cea mai bogată și mai consistentă masă a
zilei. Cina poate fi înlocuită cu un ceai, la care se servesc diferite preparate reci. Băuturile alcoolizate calde sunt, de
asemenea, o particularitate englezească. Deși în trecut bucătăria englezească consta doar în carne și legume fierte, în
prezent aceasta s-a diversificat foarte mult datorită faptului că societatea engleză a devenit cosmopolită. Astfel
comunitățile evreiești, arabe, chinezești, indiene și-au adus contribuția pe plan culinar.
5. Bucătăria germană - Folosește din plin carnea de porc de vacă și de pasăre, peștele, untura de porc, cartoful.
Supele, sosurile, salatele, pastele făinoase și aluaturile, berea, compoturile se întâlnesc mai frecvent decât în alte
bucătării. Bucătăriei germane îi datorăm șnițelul, salata de castraveți, salata de cartofi, ștrudelul cu mere. Bucătăria
germana folosește cel mai mult cârnații (se cunosc mai mult de 1500 varietăți); sunt produse și exportate cu mult succes
foarte multe feluri de pâine. Renumite sunt și numeroasele rețete de preparare a verzii (creata, alba, roșie, de Bruxelles,
precum și cea acrită). Șnițelul și ștrudelul de mere sunt datorate bucătăriei vieneze și nu celei germane.
6. Bucătăria scandinavă - Cuprinde sandvișuri pe pâine albă, servite la orice oră din zi. Masa caldă unică este
servită pe la orele 17-18. Peștele joacă un rol important în alimentație, dar scandinavii consumă și mari cantități de
carne de porc, vacă, berbec, oaie, pasăre, vânat, bine condimentate. Finlandezii prepară o renumită plăcintă de pește, iar
norvegienii, perișoare de pește. Mâncărurile nu sunt servite într-o anumită ordine sau după un anumit criteriu în cadrul
meniului. Neputând cultiva vița de vie și măslinul, popoarele nordice s-au folosit de bere, cidru și hidromel, respectiv de
unt și untură. Bucătăria scandinavă utilizează pentru sandvișuri, foarte des, felii de pâine foarte uscate, produse din făină
albă, dar mai ales intermediară sau de ovăz.
7. Bucătăria spaniolă - Produce mâncăruri consistente și picante, cu numeroase mirodenii care fac să se șteargă
gustul specific al ingredientelor carnate. Ca exemplu avem ardei copți cu aluat și cașcaval. Alte mâncăruri tradiționale
sunt paella (orez cu fructe de mare); tortilla (cartofi, ou și ceapă prăjite în tigaie sub formă de omletă). Condimentele
mediteraneene nu lipsesc niciodată.
8. Bucătăria maghiară - Folosește carnea grasă de porc, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea
de gâscă îndopată și ardeiul iute. Gulașul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca și de poporul
german. Specific naționale sunt însă și papricașul și supa de pește de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rântaș, cu
îngroșală multă de făină și smântană, iar sosurile sunt groase si grase. Smântâna însoțește supele de legume, salatele și
sarmalele. Cunoaște o varietate mare de prăjituri, torte și prăjiturele. Foarte răspândită este torta dobos, apreciată și în
România. Deseori se întâlnesc în această bucătărie și pastele făinoase.
9. Bucătăria bulgărească - A fost influențată de cea turcească, aceasta având un impact asupra alimentației
tuturor țărilor din Balcani. Bulgarii, pricepuți cultivatori de zarzavaturi și de fructe, dar și crescători de vite, consumă
mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca) sunt
variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi
cu specific național, ei prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au
și rol decorativ.
10. Bucătăria orientală - Este multiculinară, cu o folosire diferențiată a mirodeniilor. Ceapa, usturoiul, prazul,
orezul, fasolea, bobul și lintea sunt foarte apreciate pentru că se pot păstra mai mult timp la climă uscată. Carnea

Pag. 15
 Multiculturalism

preferată este cea de pasăre, de oaie sau de berbec. Carnea de porc este consumată mai puțin. Fructele uscate (nuci,
arahide, curmale, prune) sunt folosite în mâncăruri cu carne, în salate și prăjituri. Preparate specifice orientale,
binecunoscute și la noi, sunt: pilaf, pastramă, kebab, halva, rahat, nuga. Se consumă multe citrice și mulți struguri. În
zilele calde se bea multă apă și ceai cald concentrat. Cafeaua turcească, cunoscută în toată lumea, nu este atât de larg
răspândită în Orientul Apropiat pe cât s-ar crede. În prezent, cel mai mic consum de cafea pe cap de locuitor este în
Turcia și în Egipt.
12. Bucătăria thailandeză - Poate satisface gusturile gurmanzilor rafinați din toată lumea. În mod normal
thailandezii prăjesc pe grătar carnea și peștii de mare proaspeți și îi mănâncă cu un amestec subțire cremos care are o
aromă dulce-acrișoară. O metodă populară de a găti este salata thailandeză, care diferă de cea vestică, pentru că sosul
thailandez nu conține grăsimi în ingredientele sale. Se adaugă pur și simplu o porție de condimente sărate precum sos de
pește cu sare, suc de lămâie, chili și uneori usturoi și salată și se amestecă. Se pot face diverse feluri de mâncare cu
salata thailandeză fie salată din creveți, din porc, din papaya, salată de vită etc. Arta de a găti mâncarea thailandeză a
evoluat în contact cu influențele culturale ale altor țări, în special China și Europa de Vest. Au adoptat din bucătăria
chinezească o metodă rapidă de prăjire și au creat multe sortimente de antreuri prăjite prin agitare în meniul lor. O altă
influență se reflectă în folosirea pe scară largă a tăițeilor thailandezi, care au un gust dulce, sărat și uneori condimentat.
Un fel special sunt tăițeii crocanți. În trecut laptele din nuca de cocos era folosit doar la desert și la anumite feluri de
mâncare. Acum este un ingredient important, la fel ca zahărul de palmier și făina de orez. Odată cu sosirea lor,
portughezii au introdus ouăle în ultimul fel de mâncare. Astfel că, desertul portughez facut din sirop de zahăr și
gălbenușuri de ou este bine cunoscut până în ziua de azi. Bucătăria vestică a avut și ea, o puternică influență.
Thailandezii manâncă mâncarea cu orez. Folosirea alunelor și a nucii de cocos în mâncărurile gătite cu curry este și ea
tipic thailandeză. Ierburi distincte se amestecă cu acreala picantă a lamâiei proaspete sau cu dulceața plăcută a zahărului
de palmier. Ierburile și mirodeniile folosite drept ingrediente sunt mult mai aromate decât cele vestice și fiecare fel de
mâncare thailandez are un buchet diferit.

Pag. 16
Multiculturalism

Test de autoevaluare – unitățile 7-9

1. Care sunt țările din care provine marea parte a personalului navigant?
2. Definiți câteva caracteristici ale identității culturale ale marilor țări din crewing.

Răspunsuri sintetice la întrebările din testul de autoevaluare nr.7-9

1. Acestea sunt: Filipine, Rusia, India și China.

2. Se regăsesc în curs, la descrierea graficelor dimensiunilor culturale.

Bibliografie unitățile 7-9

- Dorina Pörksen, Cross-Cultural Training, Lübeck University of Applied Sciences,
Germany, 2014.
- https://www.ics-shipping.org/wp-content/uploads/2020/08/manpower-report-2015-
executive-summary.pdf
- https://www.hofstede-insights.com/product/compare-countries/
- https://www.hofstede-insights.com/product/culture-compass/
- http://www.ediplomat.com/np/cultural_etiquette/cultural_etiquette.htm.
- https://www.cia.gov/the-world-factbook/
- https://www.pewresearch.org/global/interactives/global-morality/
- http://emsa.europa.eu/
- https://unctad.org/topic/transport-and-trade-logistics/review-of-maritime-transport
-

Pag. 17