1

Capitolul 1- ORIGINEA ŞI ISTORIA OMULUI. RUDELE OMULUI

1. Cele mai apropiate rude actuale (din punct de vedere evolutiv) ale lui Homo sapiens sapiens sunt: a. Pan troglodytes, b. Pan
paniscus, c. Pongo pygmeus, d. Gorilla gorilla, e. Pan troglodytes şi Pan paniscus.

2. Actualmente se considera că rasele lui Homo sapiens sapiens sunt un număr de: a. 4, b. 6, c. 3, d. 5, e. 7.

3. Subrasa alpină aparţine: a. rasei mongoloide, b. rasei khoisanoide, c. rasei europoide, d. rasei negroide, e. rasei australoide.

4. Subrasa americană aparţine: a. rasei europoide, b. rasei negroide, c. rasei australoide, d. Rasei mongoloide, e. rasei
khoisanoide.

1
5. Ainoizii s-au format prin: a. mixarea europoizilor cu negroizii, b. mixarea mongoloizilor . sudici şi continentali cu ainoizii, c.

Page
mixarea mongoloizilor cu australoizii, d. mixarea negroizilor cu australoizii, e. mixarea mongoloizilor cu europoizii.

6. Rasa umană cu cei mai putini reprezentanţi este: a. rasa negroidă, b. rasa europoidă, c. rasa mongoloidă, d. Rasa khoisanoidă,
e. rasa australoidă.

7. Vedoizii aparţin grupului rasial: a. europoid, b. negroid, c. mongoloid, d. khoisanoid, e. australoid.

8. Boşimanii aparţin rasei: a. negroide, b. mongoloide, c. khoisanoide, d. australoide, e. europoide.

9. Tipul etiopian este Încadrat În rasa: a. australoidă, b. mongoloidă, c. negroidă, d. europoidă, e. khoisanoidă.

10. Amerindienii şi eschimoşii aparţin rasei: a. europoide, b. khoisanoide, c. australoide, d. mongoloide, e. negroide.

Cap 2-NOŢIUNI DE ANTROPOGENEZĂ

1. Cel mai vechi reprezentat al genuluiHomo (cu ovechime apreciată la 2,3-1,4 milioane de ani) este: a. H. ergaster, b. H.
gautengensis, c. H. heidelbergensis, d. H. habilis, e. H. neanderthalensis.

2. H. erectus a trăit acum 1,8- O,I milioane ani În: a. Kenya, b. Sudul Africii, c. Eurasia şi Africa ,d. Spania, e. Italia.

3. Homo floresiensis este considerat urmasul speciei: a. Homo habilis, b. H. antecessor, c. H.erectus, d. H. cepranensis, e. H.
rudolfensis.

4. Eurasiaticii şi americanii au În structura ADN şiAND de la specia: a. H. nenderthalensis, b. H. habilis, c. H. gautengensis, d. H.

nenderthalensis şi denisovani, e. Denisovani.

5. Capacitatea craniană de 850 - 1000 cm3 este caracteristică speciei: a. H. habilis, b. H. sapiens, c. H. heidelbergensis, d. H.
neanderthalensis, e. H. erectus.

6. Înălţimea medie a adultului de J 80 cm este caracteristică speciei: a. H. habilis şi H. antecessor, b. H. sapiens, c. H. erectus, d.
H. erectus şi H. heidelbergensis, e. H. sapiens şi H. heidelbergensis.

7. Cele mai vechi fosile de H. sapiens din Europa şi din lume au fost descoperite pe teritoriul: a. Italiei, b. Spaniei, c. Germaniei,d.
României, e. Greciei.

8. Cea mai veche amprentă plantară certificată ca aparţinând speciei H. neanderthalensis a fost descoperită În:a. Bulgaria, b.
China,c. Franţa, d. Rusia, e. România.

9. Inventatoarea fluierului din os este considerată specia: a. H. erectus, b. H. sapiens, c. H. neanderthalensis, d. H. gautengensis,
e. H. rudolfensis.

10. Inventatorul primelor metode de navigaţie este considerat a. H. habilis, b. H. sapiens, c. H. erectus, d. H. rhodesiensis, e. H.
ergaster.
 2

Cap 3 Evolutia cunostintelor anatomice asupra speciei umane

1. Parintele anatomiei comparate si embriologiei este considerat: a. Hipocrate, b. Platon, c. Erasistrate, d. Herofil, e. Aristotel

2. Iashia Ibn Masawah (Ioan Damaschinul) este reprezentant al scolii medicale: a. romane, b. grecesti, c. alexandrine, d. arabe, e.
Spaniole

3. Unul dintre cei mai importanti artisti plastici care a realizat schite anatomice in urma disectiei de cadavre umane este: a.
Michelangelo Buonarroti, b. Andreas Vesalius, c. Albrecht Durer, d. Leonardo da Vinci, e. Rafael Sanzio

4. Parintele studiului anatomic prin sectiuni transversale este considerat: a. Bernhard Albinus, b. Leonardo da Vinci, c. Nicolas

2
Pirogov, c. Andreas Vesalius, e. Michelangelo Buonarroti.

Page
5. Personalitatea romana care a promovat conceptul de anatomie functionala este: a. N Kretulescu, b. Fr. Rainer, c. C. Davila, d.
V Ranga, e. Th Ionescu

Capitolul 7 TERMENI ANATOMICI GENERALI

1. Axul sagital: a. este inclus planului frontal, b. se referă numai la membre, c. corespunde grosimii corpului, d. prezintă un pol
drept şi unul stâng, e. presupune un traseu dispus oblic.

2. Axul transversal: a. este inclus planului medio-sagital, b. corespunde lungii corpului, c. prezintă un pol drept şi unul stâng, d.
porneşte din vertex, e. reprezintă conceptul de metamerie.

3. Axul longitudinal: a. prezintă un pol cranial şi unul caudal, b. corespunde Iăţimii corpului, c. se numeşte şi medio-sagital, d.
reprezintă conceptul metameric, e. traversează numai membrele inferioare.

4. Planul sagital: a. este paralel cu fruntea, b. intersectează axul longitudinal, c. trece prin mijlocul corpului uman, d. exprimă
metameria, e. prezintă un pol cranial şi unul caudal.

5. Planul frontal: a. prezintă un pol anterior şi unul posterior, b. este cunoscut ca planul metameric, c. Împarte corpul uman Într-
o jumătate ventrală şi una dorsală, d. trece median prin corpul uman, e. intersectează perpendicular axul longitudinal.

6. Planul transversal: a. reprezintă planul simetriei bilaterale, b. exprimă metameria, c. intersectează axul sagital, d. prezintă un
pol dorsal şi unul ventral, e. corespunde lungimii corpului.

7. Termenul volar se referă la: a. cap, b. gât, c. trunchi, d. mână, e. picior.

8. Planul Addison trece prin: a. hipocondru, b. marginea superioară a crestei iliace, c. spinele ischiadice, d. pilor, e. tuberozitatea
pubisului. ., . . _ .

9. Clinostatismul se referă la: a. poziţia verticală a corpulUi, b. Poziţia oblIca a corpului, c. poziţia culcată a corpului, d. niciun
răspuns nu este corect, e. toate răspunsurile sunt corecte.

Cap 8-APARAtUL DE SUSŢINERE ŞI.MIŞCARE

1. Precizaţi care din următoarele oase ale neurocrocraniului este os par: a. sfenoid, b. frontal, c. temporal, d. etmoid, e. occipita!.

2. Precizaţi care din următoarele oase aparţinând splanchnocraniului este impar: a. nazal, b. maxilă, c. zigomatic, d. palatin, e.
vomer.

3. Coloana vertebrală prezintă În succesiune următoarele regiuni: a. cervicală, dorsală, caudală, lombară, sacrală, b. dorsală,
lombară,cervicală, sacrală, caudală, c. cervicală, toracală, lombară,sacrală, coccigiană, d. cervicală, toracală, sacrală, coccigiană,
lombară,e. nici un răspuns corect.

4. Stemul: a. are o parte cartilaginoasă reprezentată de cartilajul xifoid, b. se articulează superior numai cu coastele, c. În partea
sa inferioară prezintă manubriul, d. intră În alcătuirea centurii pelvine, e. este un os lung dispus În plan median posterior.

5. Coastele nu se articulează cu: a. corpul stemului, b. părţile laterale ale stemului, c. vertebrele toracale, d. apendicele xifoidian,
e. manubriul stema!.
 3

6. Sacrumul: a. se articulează cu femurul, b. se sudează prin bază cu coccisul, c. aparţine cuştii toracice, d. prezintă două feţe
(anterioară şi posterioară), e. prezintă două feţe (stângă şi dreaptă).

7. Selectaţi afirmaţia corectă referitoare la coastele adevărate: a. se articulează direct cu stemul, b. sunt formate anterior dintr-
un arc osos, c. se articulează cu vertebrele lombare, d. sunt in număr de 12perechi, e. searticulează numai cu apendicele
xifoidian.

8. Coasta a IX-a: a. face parte din coastele flotante, b. face parte din coastele adevărate, c. face parte din coastele false, d.
prezintă manubriu, e. este ultima coastă adevărată.

9. Clavicula: a. se articulează medial cu omoplatul, b. este un os lat având aspectul literei "S", c. se articulează cu clavicula din

3
partea opusă, d. se articuJează medial cu stemul, e. aparţine scheletului trunchiului.

Page
10. Radiusul: a. se articulează cu metacarpienele, b. are poziţie inferioară ulnei, c. este dispus lateral faţă de ulnă, d. participă la
realizarea centurii scapulare, e. reprezintă stilopodiul toracal.

II. Autopodiul toracal: a. este format din 5 metacarpiene, b. include radiusul şi ulna, c. se articulează cu humerusul, d. are
raporturi anatomice cu flbula, e. este format din carpiene, metacarpiene şi falange.

12. Fibula este dispusă: a. medial tibiei, b. proximal femurului, c. lateral faţă de tibie, d. distal detibie, e. lateral de humerus.

13. Patela (rotula): a. se articulează cu radiusul, b. aparţine scheletului piciorului, c. face parte din centura pelvină, d. este un os
de tip sesamoid,e. are baza dispusă inferior.

14. Măduva roşie hematogenă: a. este prezentă În oasele late la adult, b. ocupă canalul medular al oaselor lungi şi În areolele
ţesutului spongios la copil şi tânăr, c. este un ţesut adipos cu rol de rezervă, d. devine funcţională numai la vârstnici, e. constituie
un rezervor de calciu şi fosfor pentru organism.

15. Amflartrozele: a. sunt articulaţii sinoviale extrem de mobile, b. permit mişcări de rotaţie, c. sunt reprezentate numai de
simfiză, d. sunt reprezentate de simfiză şi sincondroze, e. permit numai mişcări de t1exie-extensie.

16. Sinartrozele: a. prezintă capsulă articulară, b. sunt prezente numai la nivelul coloanei vertebrale, c. sunt prezente numai la
nivelul oaselor craniului, d. sunt reprezentate de sidesmoză, sutură şi gomfoză, e. permit mişcări extrem de complexe.

17. Diartrozele: a. se osiflcă la adult, b. sunt Întâlnite la nivelul oaselor ce formează calota craniană, c. permit mişcări reduse, d.
nu permit nici un fel de mişcări, e. prezintă ligamente articulare.

18. Precizaţi care din următorii muşchi aparţine muşchilor capului: a. m. adductor, b. m. drept medial, c. m. maseter, d. m.
piramidal, e. m.pronator.

19. Muşchii pătrat şi triunghiular al buzelor: a. ridică buza superioară, b. sunt atrofiaţi la om, c. Închid orificiulbucal, d. intervin în
fluierat, e. coboară buza inferioară.

20. Platisma face parte din cadrul musculaturii: a. masticatoare, b. toracale, c. cervicale, d. gambiere, e. abdominale.

21. Care din următorii muşchi aparţine trunchiului: a. m. deltoid, b. m. coracobrahial, c. m. gluteu, d. mm. dinţaţi,e. mm.
adductori.

22. Care dintre următorii muşchi aparţine membrului superior: a. m. piramidal, b. m. coracobrahial, c. m.marele dorsal, d. m.
trapez, e. m. splenius.

23. Prin contracţie, muşchii adductori: a. îndepărtează membrele de trunchi, b. permit ridicarea membrului superior, c.
determină flexia coapsei pe gambă, d. apropie coapsele una de alta, e. sunt flexori antebrahiali.

24. Abducţia braţului este realizată de către: a. m. deltoid, b. m. subclavicular, c. m. triceps brahial, d. m. biceps brahial,e. m.
coracobrahial.

Cap 9 – APARATUL DIGESTIV

1. Glandele salivare mici sunt reprezentate de: a. glandele submandibulare, b. glandele sublinguale, c. numai de glandele
palatine, d. glandele labiale, bucale, molare, palatine, e. glandele labiale, bucale, molare, palatine, linguale.
 4

2. Comunicările faringelui sunt: a. buco-faringiană, faringo-timpanice şi faringo-esofagiană, b. buco-faringiană, faringo-nazale,

faringo-timpanice, faringo-esofagiană, faringo-laringiană, c. faringo-nazale, faringo-timpanice, faringo-esofagiană, faringo-
laringiană, d. buco-faringiană, faringo-nazale, faringo-esofagiană, faringo-laringiană, e. nici un răspuns corect.

3. Muşchiul stilo-faringian este un muşchi: a. constrictor inferior al faringelui, b. constrictor superior al faringelui, c. ridicător al
faringelui, d. constrictor mijlociu al faringelui, e. coborâtor al faringelui.

4. Timpul bucal al deglutiţiei: a. implică peristaltismul primar esofagian, b. este coordonat vegetativ de perechea a VlI-a de nervi
cranieni, c. necesită intervenţia sfincterului esofagian, d. presupune trecerea bolului alimentar în faringe, e. reprezintă
retropulsia bolului alimentar.

4
5. Peristaltismul primar al esofagului: a. presupune intervenţia neuronilor mienterici, b. continuă până când alimentul ajunge în

Page
stomac, c. începe când alimentele trec din faringe în esofag, d. este coordonat de perechile de nervi cranieni IX şi X, e. previne
pătrunderea alimentelor în trahee.

6. Sfincterul esofagian: a. este relaxat prin destinderea receptivă, b. se află situat la limita dintre faringe şi esofag, c. determină
peristaltismul secundar, d. contribuie la realizarea reflexului gastric, e. prezintă contracţii tonice.

7. Relaxarea receptivă a stomacului: a. permite stocarea alimentelor în stomac, b. amestecă alimentele cu sucul gastric, c.
iniţiază contracţiile stomacului, d. determină propulsia către pilor, e. este coordonată de acetilcolină.

8. Contracţiile segmentare ale intestinului subţire: a. determină amestecul progresiv intestinal, b. sunt reprezentate de unde
peristaltice, c. se deplasează numai în direcţie anală, d. permit trecerea spre intestinul terminal, e. au coordonare de la nivelul
haustrelor.

9. Mişcările de propulsie ale intestinului subţire: a. amestecă particulele solide cu sucul intestinal, b. propagă chimul spre valvula
ileo-cecaIă,c. apar de câteva ori pe zi, la intervale mici, d. reprezintă un tip de peristaltism modificat, e. fragmentează chimul
gastric lanivelul pilorului.

10.Mişcările propulsive ale intestinului gros: a. se referă la undele de deplasare în masă, b. presupun contracţii haustrale
gastrice, c. reprezintă o formă de amestec la nivel intestinal, d. favorizează absorbţia apei şi a electroliţilor.

Il. Masticaţia nu se caracterizează prin: a. fragmentarea alimentelor şi facilitatea deglutiţiei, b. contribuţia la formarea bolului
alimentar, c. asigurarea contactului cu receptorii gustativi şi eliberarea substanţelor organice, d. creşterea suprafeţei de contact
dintre alimente şi enzimele digestive, e. acţionarea asupra alimentelor cu ajutorul dinţilor

. 12. Digestia mecanică nu se caracterizează prin: a. transformarea alimentelor ingerate în particule mici şi moi care se absorb, b.
uşurarea digestiei chimice, c. de calitatea digestiei mecanice depinde desfăşurarea corespunzătoare a digestiei chimice şi
absorbţiei intestinale, d. determinarea progresiei alimentelor şi a eliminării resturilor nedigerate, e. presupune amestecarea
conţinutului tubului digestiv cu sucurile digestive.

13. Care afirmaţie este incorectă? a. În timpul faringian al deglutiţiei bolul alimentar este Împins în stomac, b. timpul esofagian al
deglutiţiei este automat, involuntar şi constă în contracţii peristaltice ale muşchilor esofagieni, c. în mod normal esofagul
prezintă două tipuri de mişcări peristaltice(peristaltism primar şi secundar), d. peristaltismul secundar esofagian este coordonat
de sistemul nervos enteric esofagian, e. peristismul primaresofagian este declanşat de deglutiţie.

14. Ficatul nu se caracterizează prin: a. este cea mai mare glandă din organism, b. are cea mai ridicată temperatură din
organism, c. vezicula biliară se află pe faţa anterioară a ficatului, d. este puternic irigat, e. toate venele centrale din lobulii
hepatici contluează în vena portă.

15.Care din următoarele afirmaţii este corectă: a. intestinul subţire are trei regiuni, respectiv duoden (mobil),jejun şi ileon
(fixe),b. mucoasa intestinală formează cute numite valvule conivente care, la nivelul duodenului, formează vilozităţi intestinale,
c. defecaţia este declanşată de pătrunderea materiilor fecale În cecum, d. defecaţia este un act reflex prin care materiile fecale
sunt eliminate prin orificiul cecal, e. mişcările de la nivelul colonului sunt rapide.

Cap 10- APARATUL RESPIRATOR

1. Care dintre afirmaţii este corectă? a. traheea se Împarte În bronhii la nivelul vertebrei T4, b. fosele nazale sunt situate pe baza
craniului, c. arborele bronhic iese din pulmoni prin hil, d. calea dublă digestivă şi respiratorie este cea traheală, e. bronhiile
intrapulmonare continuă laringe le.
 5

2. Mişcarea inspiratorie: a. se referă la coborârea coaste lor, b. presupune relaxarea şi contracţia diafragmei, c. intensifică
retracţia elastică a pulmonilor, d. permite sternului să se Îndepărteze de coloana vertebrală, e. include acţiunea musculaturii
abdominale.

3. Mişcarea expiratorie: implică extensia organelor respiratorii, b. determină alungirea feţei bazale a pulmonilor, c. reprezintă
transportul dioxidului de carbon prin sânge, d. presupune ridicarea activă a coaste lor, e. este Însoţită de contracţia musculaturii
abdominale.

4. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a. presiunea parţială a oxigenului În aerul expirat este mai mare decât În aerul alveolar,
b. după o expiraţie forţată din pulmoni se elimină volumele de aer care formează capacitatea pulmonară totală, c. pleura
viscerală tapetează suprafaţa internă a cutiei toracice, d. În capilarele arteriale alveolare presiunea parţială a dioxidului de

5 Page
carbon este aceeaşi ca În capilarele arteriale tisulare, e. contracţia muşchiului diafragm determină creşterea diametrului
transversal al toracelui.

5. Care este varianta corectă de răspuns: a. mişcările cutiei toracice nu antrenează mişcările pulmonilor deoarece Între foiţele
pleurale se găseşte lichid pleural sub presiune negativă, b. frecvenţa respiraţii lor este mai mare la bărbaţi faţă de femei, c.
incizurile de la nivelul pulmonilor delimitează unităţile morfofuncţionale ale pulmonilor, d. presiunea dintre cele două foiţe
pleurale este variabilă În funcţie de faza respiraţiei, e. inelele traheale au În structură ţesut cartilaginos hialin.

6. Pulmonii: a. au structură acinoasă, fiind formaţi din acini pulmonari, b. prezintă trei lobi (superior, mijlociu şi inferior), c. au
vascularizaţie dublă caracterizată prin sistem venos port, d. se destind printr-un proces activ În timpul unei inspiraţii forţate, e.
au consistenţă elastică.

7. Pulmonii: a. sunt acoperiţi de pleura parietală, b. au vascularizaţie nutritivă (artera pulmonară şi venele pulmonare), c. se
destind În timpul inspiraţiei şi determină creşterea de volum a cutiei toracice, d. sunt situaţi În cavitatea toracică deasupra
diafragmei, e. sunt organe pereche cu dimensiuni egale.

8. Care din următoarele afirmaţii referitoare la pulmoni este adevărată: a. pulmonii sunt acoperiţi de foiţa viscerală a pleurei, b.
Ia nivel pulmonar are loc transferul de dioxid de carbon din capilarele provenite din venele pulmonare spre alveole, c. În timpul
inspiraţiei pulmonii Îşi măresc volumul şi determină creşterea volumului cutiei toracice deoarece sunt legaţi de aceasta prin
pleură, d. suprafaţa externă a alveolelor pulmonare este tapetată de surfactant care are rolul de a scădea tensiunea superficială,
e. pulmonii au vascularizaţie funcţională asigurată de arterele bronhice.

Cap 11- APARATUL.URlNAR

1. Rinichii: a. sunt situaţi În regiunea sacrală, b. prezintă medulară şi corticală, c. includ toate căile urinare, d. se continuă cu
uretra, e. ocupă cavitatea pelvină.

2. Cortexul renal: a. reprezintă zona internă a rinichilor, b. include bazinetul şi papilele renale, c. conţine reţeaua capilară
peritubulară, d. prezintă tubii colectori ai nefronului, e. se situează În pelvisul renal.

3. Ureterele: a. drenează urina În calice, b. au un sfincter involuntar, c. Încep În pelvisul fiecărui rinichi, d. se deschid vertical În
vezica urinară, e. declanşează reflexul de micţiune.

4. Referitor la vezica urinară nu este adevărat că: a. prezintă sfinctere (intern şi extern), b. este o cavitate cu pereţi musculari, c.
se continuă cu două tuburi musculare, d. permite deschiderea oblică a ureterelor, e. elimină urina prin colul vezical.

5. Despre vezica urinară este adevărat că: a. În peretele său este prezentă musculatură striată, b. este formată din trei părţi (un
corp şi două coluri, câte unul pentru fiecare rinichi), c. este un organ unic, d. are formă cubică, e. urina ajunge În vezică prin
intermediul uretrei.

Cap 12- APARATUL GENITAL

1. Testiculul: a. prezintă, structural, epididimul, b. are două zone (corticala şi medulara), c. include albugineea, d. este situat În
bursa scrotală, e. posedă 250-300 lobi testiculari.

2. Epididimul: a. este situat în parenchimul testicular, b. secretă hormoni androgeni, c. este componentă a conducte lor
seminale, d. produce celule sexuale, e. este străbătut de septumuri conjunctive.
 6

3. Spermatogeneza se desfăşoară în: a. tubii seminiferi, b. canalele deferente, c. albuginee, d. canalele eferente, e. epididim.

4. Căile extratesticulare: a. sunt reprezentate de vezicula seminală şi prostata, b. sunt reprezentate de canalul epididimar, c. se
deschid în canalul ejaculator, d. reprezintă conducte de depozitare a spermatozoizilor, e. continuă canalele eferente.

5. Vezicula seminală: a. este un organ glandular endocrin, b. continuă canalul ejaculator, c. produce celulele sexuale, d. are
deschidere în reţeaua testiculară, e. se situează deasupra prostatei.

6. Prostata: a. drenează sângele în vena iliacă externă, b. reprezintă un organ glandular endocrin, c. produce componente ale
spermei, d. este străbătută de uretere, e. are poziţie inferioară faţă de testicu1.

6
7. Epididimul: a. are raporturi cu vezica urinară, b. străbate prostata, c. produce gameţi masculini, d. drenează sperma în tubii

Page
drepţi, e. materează şi depozitează spermatozoizii.

8. Glandele bulbo-uretrale: a. se deschid În vezicuIele seminale, b. conduc sperma spre testicule, c. secreţiile lor participă la
realizarea lichidului seminal, d. formează mediastinul testicular, sunt situate imediat sub vezica urinară.

9. Canalul ejaculator: a. continuă canalul deferent, b. se continuă cu epididimul, c. are deschidere În veziculele seminale, d. este
interpus Între tubii drepţi, e. aparţine căilor întratesticulare.

10.Ovarul: a. are faţa laterală în raport cu uterul, b. este acoperit de un înveliş conjunctiv, c. conţine o zonă corticală cu foliculi
ovarieni, d. se află situat În cavitatea abdominală, e. prezintă ligamente pe cele două feţe (laterală şi mediaIă).

II. Trompele uterine: a. comunică cu ovarulprin ostiumurile uterine, b. conţin corpul galben cu ovocite, c. sunt situate Între ovare
şi vagin, d. sunt conducte musculo-membranoase, e. prezintă colul uterin.

12. Vterul: a. se inseră pe oviducte prin cervix, b. este situat Între vezica urinară şi rect, c. este un conduct membranos, d.
prezintă raporturi anatomice cu ovarul, e. conţine fibre musculare striate.

13. Vaginul: a. are raporturi cu istmul uterin, b. prezintă o seroasă de tip conjunctiv, c. comunică direct cu oviductele, d. permite
eliminarea corpului galben, e. se inserp, superior, pe colul uterin.

14. Care afirmaţie nu este adevărată: a. vulva are forma unei fante alungite În sens transversal, b. vulva este delimitată de labiile
mari şimici, c. labiile mari sunt acoperite de tegument şi sunt prevăzute cu păr şi glande sebacee, d. în partea anterioară a
labiilor mari există un relief median, acoperit de păr şi numit "muntele lui Venus", e. labiile mici sunt situate medial de labiile
mari.

15.Care dintre afirmaţii este corectă: a. Bulbii vestibulari sunt situaţi la baza labiilor mici, b. clitorisul are o lungime de 5-6mm, c.
bulbii vestibulari sunt organe erectile, d. Învestibulul vaginal se deschide posterior uretra şi anterior vaginul, e. vascularizaţia
vulvei este asigurată de ramuri din artera iliacă internă.

16. Care dintre afirmaţii nu este adevărată: a. glanda mamară este o glandă pereche, b. glanda mamară este situată pe peretele
anterior al toracelui, În intervalul costal III-X, c. testiculul are o masa de aproximativ 25 grame, d. epididimul face parte din
conductele seminale, e. la femeia adultă glanda mamară are o structură complexă.

Cap 13 APARATUL CIRCULATOR

J. Arterele pulmonare: a. transportă sânge Încărcat cu dioxid de carbon spre alveolele pulmonare, b. colectează sânge oxigenat
de la nivel pulmonar, c. pornesc din vcntriculul stâng, d. asigură vascularizaţia nutritivă a pulmonilor, e. se detaşează din
trunchiul brahiocefalic.

2. Artera toracică internă: a. se detaşează din artera subclaviculară, b. irigă regiunea cervicală şi regiunile temporale, c. porneşte
din trunchiul brahiocefalic, d. vascularizează peretele anterior al toracelui, e. reprezintă o ramură a aortei toracice.

3. Cele două artere carotide comune: a. au originea În arcul aortic, b. ajung la marginea superioară a sternului, c. reprezintă
ramuri ale trunchiului brahiocefalic, d. vascularizează muşchii intercostali interni, e. se termină cu artera vertebrală.

4. Arterele subclaviculare: a. se detaşează din artera brahială, b. au originea În trunchiurile brahiocefalice, c. se continuă cu
arterele axilare, d. continuă arterele caro tide comune, e. urcă la nivelul gâtului şi braţului.
 7

5. Care din următoarele afirmaţii despre aorta descendentă abdominală este corectă: a. este continuată de aorta toracică, b.
emite ramuri directe spre stomac şi ficat, c. vascularizează organele din bazin, d. prezintă ramuri parietale şi viscerale, e. are
originea la nivelul arcului aortic.

6. Arterele iliace comune: a. ajung pe faţa anterioară a coapsei, b. au traseu spre articulaţia sacro-iliaCă, c. continuă arterele
iliace externe şi interne, d. irigă organele abdominale, e. se bifurcă în arterele femurale.

7. Venele superficiale: a. însoțesc arterele subcutanate, b. colectează sângele de la muşchii intercostali, c. formează sistemul
venclor azygos, d. se detaşează din venele cave, e. drenează sângele în venele profunde.

8. Vena cavă inferioară: a. se formează prin unirea venelor iliace comune, b. are drept afluent vena mezenterică superioară, c.

7
colectează vena axilară, d. colectează sângele de la nivelul pericardului şi diafragmei, e. transportă sânge venos spre ficat.

Page
9. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la circulaţia limfatică este corectă: a. capilarele limfatice au aceeaşi poziţie cu
cele sanguine b. canalul toracic străbate în sens descendent diafragma, c. vena limfatică dreaptă se varsă în vena jugulară, d.
vasele limfatice sunt prevăzute cu valvule semilunare, e. limfonodurile produc antigene şi anticorpi.

10. Capilarele limfatice: a. străbat obligatoriu limfonodurile, b. se deschid în unghiul venos al venei jugulare, c. au pereţi groşi,
adaptaţi procesului de filtrare, d. sunt prevăzute cu valvule semilunare, e. determină stagnarea apei în ţesuturi.

l 1. Splina: a. intervine în metabolismul fierului, b. produce leucocite tinere, c. se situează la dreapta lojei gastrice, d. primeşte
sânge oxigenat prin vena portă, e. este un organ de depozit proteic.

12. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la rolul cordului este corectă: a. expulzia sângelui în ventricule necesită contraclia
valvelor, b. valvele bicuspidă şi tricuspidă impun sensul de deplasare al sângelui, c. atriile şi ventriculele sunt separate prin valve
semilunare, d. deplasarea sângelui se face dinspre ventricule spre atrii, e. revenirea sângelui în ventricule se face prin valvele bi-
şi tricuspindă.

13. Contracţia atriilor determină: a. expulzarea sângelui În ventricule, b. curgerea pasivă a sângelui, c. întoarcerea sângelui În
venele cave şi pulmonare, d. menţinerea presiunii scăzute În atrii e. Închiderea valvelor atrioventriculare. ,

14. Alegeţi varianta incorectă de răspuns: a. pericardul are rol de protcţie mecanică a cordului, b. perioada dintr-un ciclu cardiac
cuprinsă Între Închiderea valvelor atrio-ventrlculre şi Închiderea valvelor sigmoide delimitează diastola ventricul ară, c.
ventnculul drept are pereţII mal subţiri comparativ cu ventriculul stâng, d. În cavităţile stângi ale cordului se găseşte sânge
arterial, e. miocardul este inexcitabil În timpul sistolei.

Cap 14- SISTEMUL NERVOS

1. Măduva spinării: a. are substanţa cenuşie dispusă central, b. conţine neuroni micşti, c. se continuă cu cerebelul, d. ocupă În
totalitate canalul vertebral, e. este constituită din trei intumescenţe.

2. Referitor la coarnele dorsale medulare care din următoarele afirmaţii este corectă: a. sunt late şi alungite, b. prezintă neuroni
somatomotori, c. se află dispuse În comisura cenuşie, d. au legătură cu rădăcina spinală anterioară, e. conţin neuroni ai căilor
senzitive.

3. Fasciculele Gracilis şi Cuneatus: a. conduc sensibilitatea proprioceptivă conştientă, b. conţin deotneuronul În cordonul
posterior, c. au traseul medular prin cordonul anterior, d. ajung În corpii geniculaţi mediali, e. prezintă protoneuronul În
coarnele posterioare.

4. Căile sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării: a. sunt reprezentate de fasciculele gracilis şi cuneatus, b. au drept
receptori corpusculii Ruffini, c. prezintă traseu meduJar prin cordoanele laterale, d. conţin deutoneuronul În cordoanele
posterioare, e. se proiectează În neocortexul senzitiv.

5. Sensibilitatea kinestezică: a. prezintă traseu medular prin cordoanele anterioare, b. utilizează aceleaşi căi cu sensibilitatea
interoceptivă, c. are receptori reprezentaţi de fusurile neuromusculare, d. conţin deutoneuronul În nucleii Goli şi Burdach, e.
este condusă prin fasciculele spinocerebeloase.

6. Căile motricităţii: a. se Încrucişează la nivel cortical şi bulbar, b. sunt piramidale şi extrapiramidale, c. implică neuronii senzitivi
şi medulari, d. au origine medulară şi corticală, e. prezintă traseu medular prin coarnele posterioare.
 8

7. Ramura ventrală a nervilor spinali: a. prezintă ganglion spinal, b. se distribuie tegumentului spatelui, c. conţine numai fibre
senzitive, d. formează plexul brahial, e. realizează legătura cu neuronii ganglionari.

8. Nervul abducens inervează muşchii: a. drept superior, b. drept extern, c. oblic superior, d. drept inferior, e. oblic inferior.

9. Cerebelul: a. ocupă fosa anterioară a craniului, b. este situat Înapoia bulbului şi punţii, c. prezintă două emisfere cerebrale, d.
are legături funcţionale cu diencefalul, e. delimitează cavitatea ventriculelor 1şi II.

10. Substanţa cenuşie cerebeloasă: a. formează la exterior. scoarţa cerebelului, b. se dispune sub formă de cordoane, c. trimite
prelungiri lamelare, d. delimitează foliile cerebeloase, e. central are forma unui fluture.

8
II. Hipotalamusul: a. conţine neuroni de releu, b. are conexiuni exocrine, c. reprezintă nucleii extrapiramidali, d. coordonează

Page
metabolismul intermediar, e. reprezintă staţie pentru fibrele vizuale.

12. Diencefalul: a. este format numai din substanţă albă, b. are activitate subordonată cortexului cerebral, c. include puntea şi
metatalamusul, d. aparţine funcţional sistemului piramidal, e. integrează activitatea somatică.

13. Paleocortexul: a. are conexiuni cu analizatorul optic, b. conţine nucleii bazali, c. include fornixul şi corpul calos, d. reprezintă
sediul gândirii şi memoriei, e. este alcătuit din nervii olfativi şi hipocamp.

14. Neocortexul de asociaţie are funcţii: a. psihice, b. somestezice, c. sensitive, d. motorii, e. de conducere.

15. Centrii sistemului vegetative ortosimpatic sunt situaţi: a. În nucleii trunchiului cerebral, b. În măduva sacrată S2-S4, c. În
neuronii preganglionari, d. În nucleul medular pelvin, e. În coarnele laterale toracale.

16. Calea aferentă a reflexului vegetativ: a. conţine neuroni viscero-aferenţi, b. presupune ganglioni latero-vertebrali, c. cuprinde
ganglioni spinali senzitivi, d. are origine în neuronii extranevraxiali, e. include centrii nervoşi bulbo-mezencefalici.

Cap 15 Glande endocrine

1. Glandele endocrine: a. prezintă celule conjunctive secretorii, b. acţionează in lipsa sistemului nervos vegetativ, c. produc
substanşe cu acţiune la distanţă, d. coordonează şi reglează activitatea sistemului nervos central, e. au o activitate
independentă.

2. Glanda hipofiză: a. este situată in şaua tucească a etmoidului, b. are o greutate de 25 grame, c. prezintă doi lobi (superior şi
inferior), d. intervine in coordonarea endocrină, e. inconjoară complet neurohipofiza.

3. Lobul intermediar hipoftzar: a. secretă hormonul melanocitostimulant, b. se află sub controlul sistemului nervos central, c.
depozitează hormonii secretaţi de hipotalamus, d. face parte, anatomic, din lobul posterior, e. reprezintă 25% din adenohipofiză.

4. Tiroida: a. influenţează diferenţierea celulară, b. determină scăderea mielinizării, c. reduce. frecvenţa mişcărilor respiratorii, d.
produce vasoconstricţie tegumentară, e. stimulează secreţia de colesterol.

5. Timusul: a. conţine o reţea de celule nervoase, b. are efecte de oprire a mitozelor, c. prezintă celule proprii (timocite), d.
determină dezvoltarea gonadelor, e. inhibă activitatea splinei şi amigdalelor.