B E S T

Numărul 1 în topul N ew York Tim es

al autorilor de bestseller-uri
Julie G arw ood revine la suspansul rom antic
contem poran, cu acest roman de m are succes.
Sophie Rose, o reporteră dură şi hotărîtă, trece
prin pericole uriaşe, fiind ajutată de Jack M ac Alister,
un experim entat luptător de la FB I. Ei form ează o alianţă
dublată de pasiune.
Forţe puternice nu se vor opri de la nim ic pentru a
împiedica divulgarea conspiraţiei pe care Jack şi Sophie
sînt pe cale să o descopere.

,
M ister captivant, acţiune palpitantă iată elementele
acestui suspans romantic.

www.miron.ro
MAGAZIN VIRTUAL

Lei: 24,00
ISBN 978-973-1789-38-5
 JURNAL 1

CHICAGO

Astăzi sărbătorim. Fundaţia a aprobat, în sftşit, banii

pentru subvenţionarea studiului nostru. Sîntem patru, toţi
cu doctorate, dar ne comportăm ca nişte adolescenţi ire­
sponsabili, rîzînd şi făcîndu-ne de cap. Probabil că mai
tîrziu o să Fim beţi ca nişte boschetari. Am muncit din greu
ca să ajungem aici.
Formaţiile noastre sînt total diferite. Kirk a venit la noi
din St. Cloud, Minnesotta, unde a făcut cercetări extinse
asupra lupilor cenuşii, din Câmp Ripley. Cunoştinţele lui în
ceea ce priveşte dinamica de familie a unei haite de lupi vor
fi de nepreţuit pentru noi.
Eric vine de la prestigiosul institut de cercetări TNI din
Chicago.Este cel mai tînăr dintre noi dar are cele mai multe
titiuri. Zice despre el că este un şoarece de laborator, pentru
că nu a ieşit din laborator în timpul cercetărilor laborioase
pentru două proiecte ale Companiei Farmaceutice Kenton.
Este biolog şi chimist, iar eu cred că formaţia lui în dome­
niul imunologiei va complementa celelalte studii.
6 JULIE GARWOOD

Brahdon, şeful nostru, a trăit unsprezece ani în Dakota

de nord. A urmărit şi a studiat deplasările lupilor pe o
distanţă de mai bine de două mii de mile. Intenţionează să
fixeze pe două perechi separate de masculi şi femele alaf,
zgărzi controlate prin unde radio şi dispozitive de urmărire.
Preocuparea lui o reprezintă obiceiurile comportamentale.
Eu sînt singurul cercetător de aici, specializat în studiul
comportamentului, dar sînt şi biolog. Preocupările mele
sînt altele decît ale celorlalţi, dar sper să nu existe nici un
conflict Cu toţii sin tem interesaţi de dinamica din interi­
orul haitei, doar că pe mine mă mai interesează şi efectele
stresului asupra individului... stresul extrem.
 UNU

UN URS POLAR I-A VENIT DE HAC. CEL MAI afu-.

risit de mare urs polar văzut vreodată de cineva, în ultimii
douăzeci şi cinci de ani, în jurul Proudhoe Bay-ului. Sau
aşa s-a raportat.
Totuşi, infatuarea a fost cea care l-a Ucis şi dacă William
Emmett Harrington nu ar fi fost atît de narcisist, poate că ar
mai fi trăit şi acum. Dar era narcisist şi fanfaron, pe dea­
supra.
Singurul 'subiect de discuţie care-1 interesa pe William
era William şi cum nu realizase nimic semnificativ în cei
douăzeci şi opt de ani ai săi pe acest pâmînt, era dureros de
plictisitor.
William a trăit din solidul fond fiduciar înfiinţat de bunicul
lui, Henry Emmett Harrington, care trebuie să fi avut o predis­
poziţie pentru gena leneşă pe care a transmis-o, pentru că fiul
lui,(Morris Emmett Harrington, nu muncise o zi, în viaţa lui.
Iar William i-a urmat, fericit, paşii.
Ca toţi bărbaţii Harrington» dinaintea, lui, William era al
naibii de frumos şi ştia asta. Nu avea nici o problemă să-şi
bage femeile în pat, dar niciodată nu reuşea să le convingă
să repete experienţa. Nici o mirare. Pentru William, sexul
 8 JULIE GARWOOD

era ca o cursă pe care trebuia să o cîştige ca să dovedească

că era cel mai bun, dar pentru că era într-adevâr narcisist,
nu se obosea să-şi satisfacă partenera. Nu conta nimic decît
ceea ce vroia ti.
Cuceririle sale trecute scoteau diverse porecle la adresa
lui. Una era Porcul. Alta era La-o-rapidâ . Dar cea care
revenea cel mai des era Bârbatul-Minutar. Toate femeile
care se culcaseră cu el ştiau exact ce însemna asta.
în afară de auto-adulare, cealaltă pasiune a lui William
erau alergările. Făcuse din asta o adevărată meserie pentru
că, la fel ca şi în cazul sexului; avea o viteză uluitoare.- în
ultimul an acumulase douăzeci şi patru de premii întîi pe o
rază de şase state şi se pregătea să participe la cursa de 5000
m din oraşul său natal Chicago, pentru a-1 colecţiona pe al
douăzeci şi cincilea. Fiind convins că trecerea liniei de
sosire pe primul loc avea să fie un eveniment memorabil
pentru toată suflarea din Chicago, a sunat la Chicago
Tribune, sugerîndu-le să publice un articol dedicat lui, în
ziarul de duminică. Le-a repetat de cîteva ori şi cît era el de
fotogenic şi cîtâ greutate va conferi articolului o poză a lui,
colpr.
La telefon i-a răspuns unul din-editorii pentru ştiri locale
de la Tribune, care i-a ascultat răbdător bazaconiile, apoi
l-a pasat unuia dintre editorii de la divertisment, care l-a
pasat repede unuia dintre ziariştii: sportivi, care l-a pasat
unuia dintre editorii de la sănătate şi fitness, care, în timp
ce-i asculta sporovăială; şi-a: scris un înh'eg articol despre
cei cinciprincipalifăctori ăîergenicicare năpâstuiau oraşul
ChicagoţNici ^ fost impresionat sau in-
Cu William i-a .
 FOC ŞI GHEAŢĂ 9

sugerat să revină cu un telefon cind va ajunge la cel de al

nouăzeci şi nouălea premiu şi va fi pe cale sâ-1 cucerească
pe al o sutălea.
William nu s-a descurajat. A sunat imediat la Chicago
Sun Times şi le-a explicat ideile lui despre un articol. Dar
a fost din nou refuzat.'
William şi-a dat seama că trebuia să-şi coboare ştacheta
pretenţiilor dacă vroia să-şi vadă numele tipărit şi a sunat la
Illinois Chronicle, un ziar local mic, dar popular, orientat în
principal pe evenimentele şi divertismentele din zonă,
- Editorul şef, Hermán Anthony Bitterman, era un tăbăcit
veteran al presei, cu un pronunţat accent de Brooklyn.
Vreme de treizeci de ani lucrase la The New York Times,
la ştiri externe şi adunase cîteva premii prestigioase, in­
clusiv Premiul pentru jurnalism RFK şi Premiul Polk, dar
cînd licheaua lui de ginere fugise cu o altă femeie — instruc-
toarea de yoga a fiicei sale, Dumnezeule — Hermann şi-a
dat demisia de la Times şi s-a mutat împreună cu Marissa,
soţia lui, la Chicago, oraşul natal al acesteia şi unde locuia
acum fiica lor, cu cele patru fete ale ei.
Om de presă pînâ în măduva oaselor, Hermán nu a putut
sta însă multă vreme pe tuşă. Cînd s-a ivit ocazia,
s-a angajat la Chronicle ca să scape de plictiseală şi de
hoarda de rude pisâloage, prin alianţă.
îi plâceă Chicago. Studiase la Universitatea
Northwesternj unde a şi cunoscut-o pe Marissa. După
terminare, s-au întors la New York, oraşul lui natal, ca să se
poată angaja la Times. Reîntoarcerea în Chicago, după
decenii petrecute la New York, necesita o adevărată rea­
justare. Trăise atîta vreme într-un apartament înghesuit, cu
 10 JULIE GARWOOD

două dormitoare, din Manhattan, încît i-a luat ceva.timp ca

să se obişnuiască să trăiască într-o casă cu două etaje. Unica
lui autentică nemulţumire era lipsa zgomotului. îi lipsea să
adoarmă în sunetele liniştitoare ale scîrţîitului de frine,
claxoanelor şi sirenelor stridente.
în atîta linişte, lui Herman îi era greu să facă ceva, chiar
şi la birou. Ca să compenseze, şi-a adus de acasă un tele­
vizor vechi, l-a cocoţat pe mini frigiderul lui şi-l lăsa toată
ziua cu sonorul deschis.
Cînd a sunat William Harrington şi înainte de a lua re­
ceptorul, Herman a oprit televizorul. L-a ascultat pe
Harrington îndrugîndu-şi povestea în timp ce îşi lua prînzul
— un sandviş cu cîmat italienesc şi ardei verde, muiat în
ketchup şi dat pe gît cu o băutură răcoritoare Kelly*fs Root,
de la gheaţă-. <
Nu i-a trebuit lui Bitterman mai mult de o jumătate de
minut ca să-l cîntâreascâ pe William Harrington. Omul ăsta
suferea de manie egocentrică.
— Roşii , zici? .La orice cursă, porţi întotdeauna şosete
roşii şi maieu roşu. Şi şort alb. Da, interesant. Chiar şi cînd
alergi iama? Şi atunci, tot şort porţi?
întrebarea lui l-a încurajat pe William să turuie şi mai
mult, permiţîndu-i lui Bitterman să-şi termine sandvişul.
Luă o lungă înghiţitură din „berea“ lui din rădăcini de
plante, după care îi întrerupse lui Harrington grandioasa
opinie despre propria-i persoană:
— Da, desigur. O să publicăm povestea. De ce nu?
După ce îşi notă datele de referinţă, Bitterman între­
rupse convorbirea, apoi făcu cocoloş punga maro în care se
aflaseşe prînzul lui şi o aruncă la coş. ; '
 FOC ŞI GHEAŢĂ 11

Traversă biroul spre uşă — deloc mic, avînd în vedere că

fiecare centimetru din încăpere era plin de lăzi cu băutura
răcoritoare din râdăcinoase, K elly’fs Old Fashioned Root
Beer, stivuite pînâ la jumătatea pereţilor. Dar cum uşa nu
era blocată, biroul nu fusese declarat un pericol de in­
cendiu, cel puţin nu, încă. Tezauriza ce mai rămăsese din
K elly’fs Root Beer pentru că, după el, era cea mai afurisita
băutură răcoritoare din rădăcini de plante pe care o băuse
vreodată şi cînd auzise că firma fusese obligată să-şi
închidă porţile şi să-şi înceteze activitatea, a făcut ce ar fi
făcut orice dependent de băutură răcoritoare din rădăcini şi
s-a grăbit să cumpere cîte sticle a mai putut apuca.
— Blondino! strigă el, mai am o poveste pentru tine.
Ceva de zile mari.
Sophie Summerfield Rose încercă să ignore urletul lui
Bitterman, în timp ce făcea ultimele corecturi la un articol
pe care se pregătea să i-1 trimită pe e-mail.
~ Hei, Sophie, am senzaţia că te strigă Bitterman.
Gary Warner, o brută de bărbat şi turnătorul biroului, se .
aplecă peste paravanul separeului ei. Zîmbetul acestuia îi
aminti lui Sophie de un vulpoi din desene animate, cu dinţii
dezgoliţi. Chiar şi aducea puţin cu un vulpoi. Avea nasul
lung şi ascuţit şi tenul la fel de şters ca şi pârul lung,
încîlcit. Frizura mullet nu a fost niciodată cu adevărat la
modă, dar lui Gary îi plăcea a lui şi folosea atîta fixativ încît
arăta de parcă ar fi fost apretatâ.
— Cum astăzi eşti singura femeie de pe aici şi cum eşti
singura blondă din tot serviciul, sînt mai mult ca sigur că
„Blondina“ eşti tu. Rîse cu poftă de ceea ce considera o ob­
servaţie nostima.
 12 JULIE GARWOOD

Sophie nu-i răspunse. Oricît de nesuferit devenise Gary,

iar el acaparase de mult piaţa nesuferiţilor, refuză să-l lase
să o irite. îşi împinse scaunul în spate cu grijă, ca să nu mai
lovească'dulapul care avea deja atîtea urme încît arăta ca
ciomăgit cu un bâtac de baseball.
Chronicît îşi avea sediul într-Un vechi depozit. Era o
clădire uriaşă din piatră cenuşie, cu dale cenuşii din ciment,
cu ziduri cenuşii din cărămidă şi cu un plafon sumbru,
cenuşiu, pe care Sophie îl suspecta că odinioară fusese alb.
Iluminatul fluorescent era aproape la fel de bătrîn ca şi
clădirea. Tipografia se afla la subsol. Difuzarea şi celelalte
departamente se aflau la primul nivel, iar birourile
redacţiei, la al doilea. Era un spaţiu uriaş şi totuşi fiecare
separeu, din placaj cenuşiu, inclusiv al ei, era de mărimea
unui frigider. Cu două uşi, dar totuşi, un frigider.
Chronicle putea fi un loc de muncă trist, dar nu era.
Postere colorate atîmau deasupra fişierelor cenuşii care se
aliniau de-a lungul peretelui opus şi fiecare separeu era
puternic colorat. Unii erau mai creativi decît alţii, dar
fiecare îţi făcea o părere despre personalitatea ocupantului.
Separeul lui Gary era decorat cu sandvişuri pe jumătate
mîncate şi cu produse de patiserie, unele vechi de cel puţin
o sâptâmînă. Nu lăsa echipa care se ocupa de curăţenie să
se atingă de biroul lui iar Sophie bănuia Că acesta nu fusese
debarasat niciodată de toate vechiturile de pe el. Nu ar fi
fost surprinsă să găsească gîndaci fdşgâind sub tot gunoiul
acela* dar lui Gary pi^babUjc^hid nd i-ai fi'pâsăt. De fapt,
mai mult ca sigur că era înmdţt cu unii dintre aceştia.
Atîrnînd încă- deasupraşepareulufei, carcasa lui era atît
de masivă încît Sophie îşi. spuse că placajul s-ar putea

• • •• y' ; ; ;• !.• r ■
 FOC Şî GHEAŢĂ 13

efectiv fisura sub greutatea lui. Cînd se ridică în picioare,

apropierea lui Gary deveni atît de mare, incit copleşi totul
cu aftershave-ul lui rînced.
Ca acesta să nu poată trage cu ochiul în timp ce ea se
afla în biroul lui Bitterman, Sophie închise computerul,
asigurîndu-se că este văzută făcînd asta. Nu era paranoică.
Dar nu mai departe de săptâmîna trecută îl surprinsese la
,biroul ei, încercînd să-i spargă parola de acces la e-mail.
Scotocise deja. Două sertare erau deschise şi nici măcar nu
se obosise să pună teancul de hîrtii înapoi, unde îl lăsase ea.
Cînd l-a întrebat ce ,căuta la biroul ei, bîlbîi ceva despre
computerul lui care se stinsese şi despre cum vroia să veri­
fice dacă nu cumva se stinsese şi al ei.
Bitterman tună din nou şi Sophie, simţindu-se ca un
şoricel navigînd într-un labirint, alergă în zigzag printre se­
pareuri spre biroul acestuia, aflat tocmai în cealaltă parte a
lungii hale. îşi imagină o bucată de brînzâ galbenă bălă-
gânindu-se . la capătul unei sfori agăţată deasupra uşii
şefului ei. Nu era oare aceasta recompensa pentru micuţul
şoricel ajuns la ieşirea din labirint?
— Ei, Sophie, mai ştii ceva de tatăl tău? strigă Gary din
spate. ■ '
îi pusese aceeaşi întrebare cam la zece minute după ce
începuse lucrul la Chronicle şi probabil acesta şi era mo­
tivul pentru care îl antipatizase de la bun început. Gary nu
era doar turnător, dar uneori putea fi de-a dreptul
duşmănos. De obicei, cînd făceau cunoştinţă cu ea, oamenii
evitau să pomenească de tatăl ei, Bpbby Rose. Dar nu Gary.
Abia începuse să lucreze la primul ei articol, cînd Gary îi
Strigase pe deasupra separeului:
14 JULIE GARWOOD

— Ei, Sophie Rose ... pardon, Sophie Summerfield, da?

Am uitat că nu foloseşti numele tatălui tău. Presupun că nu
vrei ca lumea să ştie cine eşti, nu? Nici eu n-aş vrea, dacă
bătrînul meu ar fi un escroc. Pe cine a mai păcălit în ultima
vreme? Se zice c- ar fi făcut un sac de bani. Dacă te mai
vezi vreodată cu el, spune-i că bătrînului Gary nu
i-ar strica un împrumut. Spune-i că vreo două milioane ar
fi suficiente ...
Nu-i răspunsese nici atunci, nici de vreo sută de alte daţi
cînd o mai întrebase despre tatăl ei şi nu avea de gînd sâ-i
răspundă nici acum.
Gary nu era singurul interesat să-l găsească pe tatăl ei.
Primea vizite regulate dela .FBI, dela IRS, dela CIA şi
aproape de la orice agenţie guvernamentală cu iniţiale.
Toate acestea vroiau să ştie unde se afla Boby Rose; toate
acestea vroiau o halcă din carnea lui.
II auzi pe Gary strigîndu-i din nou întrebarea, dar con­
tinuă sâ-1 ignore, în timp ce ocolea ultimul separeu,
ajungînd la biroul lui Bitterman.
— închide te rog uşa, ordonă Bitterman. Nu se osteni să-
şi ridice privirea.
Nevoia de a trînti uşa era puternică, dar cu toate că asta
i-ar fi oferit o enormă satisfacţie pentru o clipă zburătoare,
cu norocul ei din ultimele zile ar fi spart cu siguranţă
geamul şi Bitterman ar fi pus-o să plătească înlocuirea
acestuia. în plus, dacă era să spună adevărul, de fapt îi
plăcea de şeful ei. Cu toate tunetele şi urletele lui, era un
A.

om bun. îşi iubea soţia şi familia şi îi păsa de angajaţii lui,

cel puţin de o parte dintre aceştia.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 15

Una dintre condiţiile puse de ea ca să accepte postul la

Chronicle a fost"ca Bitterman sâ nu o forţeze să vorbească
sau sâ scrie despre tatăl ei, motivul pentru care plecase de
la ultimul ei serviciu. .Bitterman şi-a dat cuvîntul şi pîriă.
acum şi-l păstrase. Mai mult, şi-a dus chiar ceva mai de­
parte promisiunea. O proteja cit putea de ceea ce numea el
acei infami, tociţi, nişte gioarse care se hrăneau cu râul —
refuza categoric sâ le spună jumalişi — care o vînau
continuu pentru interviuri. Bitterman mai încercase, dar
eşuase lamentabil, să o protejeze chiar de FBI, citind orice
amendament şi- lege despre care ar fî crezut că îi oferea ei
dreptul de a fi lăsată în pace.
Nu, astăzi nu o sâ trînteascâ nici o uşă. Indiferent cît o
scosese din sărite, Sophie îi va trata pe domnul Bitterman
cu respectul pe care îl merita. închise încet uşa, ocoli o lada
cu bere din rădăcini şi aşteptă ca acesta să-şi ridice privirea
din teancul de hîrtii deasupra cărora era aplecat.
— Domnule, chiar trebuie sâ încetaţi să-mi mai spuneţi
„blondino“. Este sexist, vulgar şi înjositor. Lucrez de sufi­
cient de mult timp aici ca să-mi cunoaşteţi numele, dar
pentru amuzament, îl mai repet o dată. Sophie Summerfîeld
Rose. Ăsta este. Nu e chiar atît de greu de reţinut, nu?
— Nu, nu este, agree el, iar în articole foloseşti numele.
de fată al mamei tale. Summerfîeld, corect?
Cum tocmai îi amintise numele întreg, Sophie nu mai
crezu necesar sâ răspundă. Bitterman nu se putu împiedica
să nu observe că ea era în continuare încruntată.
— în regulă. Gata cu „blondino“. îţi promit.
— Mulţumesc.
O privi vreme de un minut bun şi apoi spuse:
 16 JULIE GARWOOD

— Sophie, toată lumea din Chicago ştie cine eşti. Eşti

fata lui Bobby Rose.
— Da, sînt fata lui, consimţi ea. Totuşi, nu cred câ toată
lumea din Chicago ştie de ce folosesc în articole numele
mamei mele.
Bittenman încercă să se lase pe spate, în fotoliu, dar fu
împiedicat de cutiile de bere.
Nedorind să continue discuţia despre tatăl ei, Sophie
spuse repede:
— Am terminat articolul despre invazia termitelor, pe
care l-aţi dorit. Este bătut în cuie. Vi l-am trimis prin
e-mail acum un minut. Mai aveţi ceva scîrbos pentru mine,
să mă documentez şi să scriu — Canalizare? Paraziţi?
Obiceiurile de împerechere la gîndaci?
Bitterman rise.
A
—■Ce faci, Sophie Rose, îmi dai o lecţie? Presupun câ da.
îmi dau seama de la primele cuvinte. Mi-ajunge morala
celor opt nepoate ale mele. Nu simt nevoia să o mai aud şi
de la angajaţii mei, nici măcar de la favorita mea.
Sophie rise.
— Domnule, dar aveţi patru nepoate, nu opt.
Bitterman se întinse după berea lui din rădăcini.
— Cînd se pun cu gura pe mine, parcă ar fi opt. Şi da,
chiar se întîmplă să am ceva diferit pentru tine. M-a sunat
un bărbat pe nume William Harrington şi mi-a îndrugat o
idee de poveste. Ai alergat vreodată la o cursă de 5000 m?
A

Ii explică interesul uman al povestirii, îi spuse cît de

lung se gîndea el să fie articolul, îi dădu însemnările lui şi
adăugă:
 FOC Şi GHEAŢĂ 17

— Sunâ-1 şi stabileşte o oră de întîlnire, înainte de

cursâ.Poate că o să-i poţi face şi vreo două poze. Da, fă
cîteva înainte şi după cursă. Ştii tu, fă una bună cu el luînd
startul şi una trecînd linia, de sosire. Harrington mi-a jurat
că este fotogenic. Părea să-şi închipuie că era important
faptul că arată bine.
— Nu Matt ar trebui să facă pozele? Spune întruna, la
toată lumea de aici, că el este fotograful oficial la
ChTonicle; urăsc sâ-1 enervez. Ştiţi bine cum este el. Sophie
nu a folosit cuvîntul „nevrotic“, dar s-a gîndit la el. Cu cît
se enervează mai tare, cu atît mai mult ridică vocea. Dacă
ar încerca, ar putea sparge şi sticlă. Cu atîta bere din
rădăcini aici, ar fi un dezastru.
Bitterman dădu din cap.
— Ai dreptate. Matt ar trebui să facă pozele ... dacă ar
mai lucra aici. Aplecat. M-a anunţat aseară şi mi-a spus că
nu mai vrea să se învîrtă încă două sâptâmîni în rahatul ăsta
— el a spus-o, nu eu. Mi-a spus că ar fi o pierdere pentru
preţiosul lui timp. într-o clipă şi-a făcut lună în
separeu. Bitterman îşi flutură mîinile, una peste alta, ca un
crapier profesionist care semnalizează camerelor de luat
vederi din tavanul unui cazinou.
— Nu ştiu dacă are în vedere altceva. Mi-a spus că vrea
să facă fotografii importante pentru ziare importante.
Sophie nu-1 cunoscuse prea bine pe Matt. Lucrase cu el
doar la vreo două articole şi de fiecare dată acesta avusese
accese de furie teritorială.
—r Ca să fiu sincer, oricum era un fotograf jalnic, spuse
Bitterman. întotdeauna tăia scăfîrliile oamenilor, iar în
plus, tu ai o cameră mai bună decît străvechea cameră de la
 18 JULIE GARWOOD

Chronicîe, Cred câ, Jimmy Olsen a folosit una ca asta în

filmul Superman. Iar fotografiile pe care le-ai făcut luna
trecută, cu tipul care reconstruia bucătării, au fost bune,
chiar bune.
— O să mă dau peste cap, spuse Sophie. Se uită peste
însemnările lui, încercînd să-i descifreze mîzgâlelile.
Domnule, nu înţeleg...cînd are loc cursa?
— Sîmbătă. Ridică o mînă ca să oprească orice eventual
argument al acesteia. Ştiu ce vrei să spui. Este prea din
. scurt.
Sophie rise.
— Prea din scurt? Sîmbătă este mîine.
Ridică din umeri.
— Ce pot să-ţi spun? Este clar că nu noi am fost prima
opţiune a lui Harrington... presupun că nici măcar a doua,
sau a treia. Tipul a sunat abia adineauri.
■
— Nu o să am timp pentru prea multe cercetări .
— Ziarul de duminică este deja închis, aşa că nu o să
publicăm articolul decît duminica viitoare, iar dacă
Harrington se dovedeşte a fi un excentric, ar putea chiar
ieşi ceva interesant. Aici nu alergi după premiul Pulitzer.
Faci ce poţi, iar dacă nu iese, dacă tipul este într-adevăr un
balon, de săpun, o să publicăm altceva. Hai câ pierzi
vremea. Mai bine du-te.
închidea uşa în urma ei cînd el adăugă:
— Ştii regula. Te întîlneşti cu el într-un loc public, dar şi
mai bine, ia-ţi o prietenă cu tine. Să fii în siguranţă, nu să-
ţi pară râu.
întotdeauna îi spunea exact aceleaşi cuvinte, cînd plecă la
o astfel de întîlnire. Să fii în siguranţă, nu să-ţi pară rău.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 19

Ritualul era într-adevâr liniştitor. Bitterman, decise ea, avea

o dublă personalitate. Acum lătra ordine ca un Doberman
nebun, acum juca rolul unei mame excesiv de protectoare.
Cel puţin aşa credea ea că ar trebui să se poarte o mamă. Dar
nu avea suficientă experienţă ca să ştie.
înapoi în separeul ei, Sophie tastă „William Harrington“ la
computer şi în cîteva secunde începură să ţîşneascâ pe ecran
tot felul de informaţii despre acesta. Omul avea propriul lui
website, un blog şi în curînd, aşa cum anunţa el, va avea un
video^ despre el pe MySace, pe You Tube şi pe Facebook.
Scrisese eseuri lungi despre copilăria lui, despre verile în
Europa — care ar fi trebuit să fie interesante, dar nu erau — şi
despre campania lui de fitness.
Sophie nu va avea probleme sâ-1 recunoască. Pe web-
site-ul lui existau o duzină de fotografii.
După ce-şi nota cîte ceva despre celelalte curse de 5000 m
cîştigate, îl sună. Probabil că îi aştepta telefonul, pentru că
răspunse la primul ţîrîit. Sophie îşi închipuise că nu-i vor
trebui mâi mult de cîteva minute ca să stabilească un loc şi
o oră de întllnire, dar Harrington era o moară neferecată şi
a ţinut-o pe fir cincisprezece minute bune, înainte de a
ajunge la momentul fixării interviului.
Concursul este mîine, fireşte că ştii asta, aşa că o să
trebuiască să ne întîlnim diseară. Sper că eşti matinală,
pentru că 5000 nr» începe devreme şi o să vrei să fii acolo,
corect? Cu un fotograf, adăugă el repede. Cursa se ţine în
Lincoln Park, aşa că ce-ar fi ca diseară să ne întîlnim un­
deva pe acolo?
— Ce zici de Cosmo ’fs Pub? îl întrebă ea şi-i dădu
adresa..
20 JULIE GARWOOD

— Nu am fost niciodată la Cosmo’fs. Eu frecventez

restaurante mai bine cotate. Dar e la doar cîteva străzi de
locul de unde se dă mîine startul. Ne-am putea întîlni la
şapte. Nu, haide mai bine la şase treizeci, ca să avem mai
mult timp. Te aranjează şase treizeci? O să trebuiască să mă
culc devreme. Vreau să fiu in cea mai bună formă mîine,
mai ales că.o să fiu filmat.
—• Filmează cineva cursa?
.— Nu, mă filmează pe mine, în cursă, o corectă el. Vor
sta cu mine tot traseul.
— Ai de gînd să-ţi pui filmul pe website?
— Desigur.
Omul părea serios. Cine altcineva în afară de William
Harrington se va uita film? se întrebă Sophie.
— Deci o să plăteşti pe cineva care să filmeze toată
cursa? întrebă ea, încă îndoită.
— Douăzeci şi cinci de victorii înseamnă ceva mai mult
decît impresionant, cel puţin pentru cîţiva oameni foarte
importanţi. Iar după concurs o să mai ăm un film pe web­
site, care, fără îndoială, o să fie la fel de impresionant.
Douăzeci şi cinci de victorii sînt o realizare uriaşă. Nu eşti
de acord?
Să alergi la maratonul Bostonului era impresionant, iar
să cîştigi cursa era, categoric, o realizare. Dar o 5000 m?
Nici chiar aşa. Totuşi, Sophie îşi .păstră părerea pentru ea,
nedorind sâ-i dezumfle entuziasmul sau să şi-l facă ostil.
Harrington avea un ego de mărimea Tllinois-ului dar era
politicos şi părea destul de inofensiv,
 FOC ŞI GHEAŢĂ 21

S-a dovedit o adevărată provocare să-l facă să se

oprească din a vorbi întruna despre el, iar timpul zbura. Era
deja trecut de trei.
— Ce vroiai să spui despre un alt video după probe? Ce
probe?
— Am fost invitat să ader la Proiectul Alfa. Este ceva
foarte exclusivist, se fuduli el. Sînt solicitaţi doar cei mai
bine pregătiţi iar eu am de gînd să bat recordul la cursa asta.
' O să rad două minute. Dacă nu mă crezi, vino cu un
cronometru.
Cînd se opri în sfîrşit ca să inspire, Sophie se repezi:
— Deci avem ce discuta disearâ. Ne vedem la şase
treizeci. Acum te las.
El încă mai vorbea, cînd Sophie întrerupse legătura. îşi
adună repede lucrurile de pe birou şi alergă printre sepa­
reuri, spre lift. în grabă, aproape că intră într-un comisionar
care manevra un cărucior cu alte cutii de „bere“ K elly’fs
Root, îi arătă direcţia spre biroul lui Bitterman.
 JURNAL 2
CHICAGO

Sîntem gata să o pornim spre nord După ani de studiere

a lupilor polari în captivitate, Brandon şi Kirk vor putea în
sfîrşit să urmărească aceste magnifice animale, în habitatul
lor natural. Eric şi cu mine sîntem novici, dar entuziasmul
nostru este la fel de mare. Dacă o sâ meargă totul conform
planului, vom şti mult mai multe despre socializarea acestei
subspecii, dar şi despre adaptarea ia mediul ambiant, ceea
ce de fapt mă interesează pe mine.
Nu aştept cu nerăbdare frigul, dar informaţiile despre
aceste misterioase animale, pe care le vom putea aduce co­
munităţii ştiinţifice, vor merita orice sacrificiu personal pe
care ar fi posibil să-î facem.
Cine ştie? Poate că vom deveni renumiţi.
 DOI

TOT CE-ŞI DOREA ERA UN CHEESEBURGER.

Agentul Jack MacAlister încheiase tocmai o misiune
sub acoperire, de două zile, intr-unu! dintre cele mai dure
cartiere din Chicago şi era obosit şi murdar şi flâmînd.
Ultimul lucru de care avea nevoie intrînd într-o dugheană
cu burgeri, era să întrerupă un jaf armat.
Singurul glonţ, direct în centrul inimii, îl propulsa pe
bărbat în spate,, departe de adolescenta pe care o luase os-
tatecâ şi îl trînti la pâmînt. Un singur fir de sînge se
prelingea de-a lungul maieului murdar al atacatorului.
Jack nu a fost nevoit sâ-1 ucidă pe celălalt. Cîteva
mişcări iuţi şi tipul era dezarmat şi cu faţa în jos, pe podea,
îl ţinu acolo, cu un picior proptit în spinare.
Afară, partenerul lui Jack, Alee Buchanan, auzi
împuşcătura. Scoţîndu-şi arma în timp ce se strecura iute
afară din maşină, Alee se repezi la uşă. în restaurant izbuc­
nise balamucul. Adolescenta urla din toţi plămînii şi se
îndepărta, cu spatele, de Jack. Cînd se întoarse şi îl văzu pe
Alee —: deşi omeneşte părea imposibil — ţipetele ei devenirâ
şi mai stridente. Era clar că era la fel de îngrozită de ei cum
fusese de cei doi bărbaţi care probabil că ar fi omorît-o.
24 JULIE GARWOOD

Jack îşi flutură legitimaţia.

— FBI! strigă el, acum eşti în afară de orice pericol .Poţi
sâ te opreşti din urlat. Şi dumneavoastră, doamnă, adăugă
el spre femeia aproape isterica care îşi făcea vînt cu un
şervet de masă boţit, sărind în sus şi în jos ca şi cum ar fi
fost o marioneta nebună.
Alee se scormoni în buzunar după legitimaţie şi o ţinu
în sus în timp ce se îndrepta spre partenerul lui. Se aşeză pe
vine lingă cadavru.
— Frumoasă lovitură, remarcă el cînd văzu unde
pătrunsese glonţul.
— Nu. am avut variantă, răspunse Jack încet, ca sâ-1 audă
doar Alee.
Omul pe care-1 ţinea proptit la pâmînt începu sâ se agite.
— Dacă te ridici, te trîntesc la loc.
Alee apăsă cu piciorul mai tare pe coloana acestuia, ca
să-l Împiedice sâ se mai mişte.
Trei maşini de poliţie, cu sirenele urlînd, opriră cu
frinele scîrţîind, în parcare. Ca să evite sâ fie ciuruiţi de
gloanţe, Jack şi Alee continuau să-şi tină legitimaţiile în
sus.Cum amîndoi se aflau într-o misiune sub acoperire, cu
părul lung şi gras, cu barba crescută, arătau mai curînd ca
nişte ucigaşi surprinşi, decît ca doi agenţi FBI.
— Nu vrei sâ ştii ce s-a întîmplat? îl întrebă Jack pe Alee,
întoreîndu-şi capul spre bărbatul ucis.
— Presupun că nu ţi-a înţeles comanda.
-^A luat ceva. Dumnezeu ştie ce anume. Fără îndoială că
avea de gînd să omoare fata. Se uită în jos, în timp
ce-şi mişcă piciorul, ca sâ apese cu mai multă greutate pe
omul captiv.
 FQC ŞT GHEAŢĂ 25

— Ochii tipului ăstuia sînt atît de dilataţi incit seamănă

cu nişte cîrnaţi.
Alee observă un alt adolescent care-şi ridica mobilul. Se
întrebă de cît timp făcea poze puştiul . Bombănind o
înjurătură, se întoarse cu spatele spre şi spuse: .
—Tocmai am dat-o în bară cu acoperirea noastră. Pe cît
pariezi că într-o oră sîntem pe Internet?
Jack ridică din umeri.
— Oricum, astăzi ne-am terminat misiunea.
Jack şi Alee se dădură de-o parte, în timp ce poliţia se
-bulucea pe uşă.
Primul ofiţer îngenunchie lîngâ cadavru,
— Este Jessup, le strigă el celorlalţi.
Doi poliţişti se apropiarâ ca să se uite.
— Al naibii să fiu, spuse unul dintre ei, n-aş fi crezut
niciodată că o să fie doborît.
— Cine este Jessup? întrebă Alee.
Ofiţerul îngenunchiat se uită în sus.
— Un mare furnizor de droguri. De ani de zile încercăm
să-l anihilăm. Arată ca şi cum a început să-şi testeze marfa
pe el.
îşi făcură apariţia şi paramedicii cu tărgile şi în curînd
mica dugheană cu burgeri era ticsită.
Jack se sprijini de tejghea şi se întoarse spre Alee.
— Mai eşti flămînd?
Alee luă un meniu scris pe hîrtie laminată.
-—Aş putea mînca ceva
Trei ore mai tîrziu, după ce şi-au terminat rapoartele şi
au predat cazul poliţiei, se aflau în sfîrşit înapoi, pe drumul
spre sediu. în clipa în care au intrat pe uşă, li s-a spus să se
26 JULIE GARWOOD

prezinte la biroul şefului. Ştiau ce va urma. Nimic mai ex­

plicit. Patru cuvinte scurte, care spuneau cît tomuri întregi:
în biroul meu. Acum.
Margareţ Nu-rhi-Spune-Niciodată- Mâggie Pittman
stătea în spatele biroului masiv. Un grup de agenţi formase
un semicerc în .spatele ei, urmărind cu toţii, foarte con­
centraţi, ecranul computerului.
— Uite cine s-a decis să ni se alăture, spuse ea agale,cu
accentul ei nazalizat, din Arkansas. Agentul Marfă-de-
Marfâ şi partenerul lui, Pistolar-de-Pistolar .
—-YouTube? întrebă Alee.
Toţi agenţii din încăpere dădură din cap, lâ unison.
— Gata, acum, spuse Pittman, îndepărtîrid mulţimea din
jurul ei. V-aţi distrat destul. înapoi la treabă, în timp ce eu
o să stau de vorbă cu vedetele de/cinema.
Dacă ar fi zîmbit, comentariul ei ar fi fost amuzant.
—Domnilor, apropiaţi-vă. Agent MacAlister, poate îmi
spui ce s-a întîmplat aici, spuse ea arâtînd spre monitor.
La naiba. Puştiul prinsese totul. Jack tresări cînd se văzu
sprijinindu-se de maşina lui Alee. Cu picioarele încru­
cişate, îşi devora cheeseburgerul, în timp ce parâmedicii
transportau cadavrul prin dreptul lui.
— Ştii a ce arată asta, Agent? O să-ţi spun eu. Ai omorit
un om, ai pus la pămîntun altul, cu karate şi tăe kwon, după
care ţi-ai savurat superbul cheeseburger în soarele după-a-
miezii, ca şi cum nimic din toate astea nu te-ar fi afectat.
Aşa arată.
Jack îşi închipui că aceasta terminase.
— în apărarea mea...
 FOC ŞI GHEAŢĂ 27

— Sigur, noi ştim că de fapt înseamnă pentru noi o zi de

muncă şi nu ne putem lăsa copleşiţi de aşa ceva, dar lumea
hu înţelege neapărat la fel, Agent şi. se aşteaptă de la noi să
fim... . sensibili. Da, am spus sensibili, Agent Buchanan.
Lumea nu vrea să fim nepăsători sau blazaţi, după ce am
împuşcat un om.
Sensibili? Se gîndi Jack. Vorbea serios? Nu, imposibil.
Cum Alee lucrase cu Agentul Special Pittman de mai mult
timp decît el, Jack se uită la el ca să-i vadă reacţia. Nimic.
Expresia lui Alee era de nescrutat.
•— Care este după dumneavoastră comportamentul core­
spunzător, doamnă? întrebă Jack.
Pittman îi aruncă o privire.
— O să-ţi spun ce înseamnă un comportament necore-
spunzător. Să mănînci un nenorocit de hamburger în timp
ce un cadavru este transportat pe lingă tine.
Jack avea bănuiala că nu terminase. Şi aşa era.
-— Luaţi loc, amîndoi. Am obosit să-mi tot ndic gîtul spre
voi.
.Aşteptă pînă ce se aşezară de partea cealaltă a biroului
şi spuse:
■: — Astăzi există însă o.excepţie interesantă. Superiorii nu
vor fi prea îneîntaţi cînd vor vedea clipul ăsta. Oftă şi con­
tinuă:,
— Probabil că l-au şi văzut. Totuşi, publicul, cel puţin
publicul care se uită la acest film, v-a transformat în staruri
rock.
— Staruri rock? spuse Alee.
— E o nebunie, spuse Jack în acelaşi timp.
 28 JULIE GARWOOD'

— Exact, staruri rock. Pînâ acum filmuleţul âstâ a avut

peste doua mii de vizitatori şi numărătoarea continuă. Să
sperăm că după ce o să vă spălaţi şi o să scăpaţi de bărbi şi
de plete, nu veţi mai fi recunoscuţi de fan-clubul vostru.
Jack oftă.
— Fan-club? Glumiţi.
Pittman se uită lung la el.
— Las impresia că glumesc, Agent MacAlister?
Ştiind că acesteia îi plăcea să-şi răspundă singura
întrebărilor, Jack tăcu.
—. Nu, nu glumesc, izbucni ea, media este o altă poveste.
Toţi vor încerca să vă ia interviuri, ori noi nu vrem asta, nu?
Ezită cîteva secunde bune, apoi îşi răspunse.
— Nu, nu vrem. Din fericire v-aţi terminat ultima mi­
siune şi fireşte, multă, multă vreme de-acum înainte nu vor
mai exista alte misiuni sub acoperire. Pînâ cînd chestia asta
nu se va dezumfla iar publicul nu va găsi altceva interesant
de care să se ocupe, voi doi veţi sta mai retraşi. Aţi pri­
ceput? Cît mai retraşi. Cred câ n-ar fi o idee rea ca amîndoi
să vă luaţi o vacanţă, o vreme.
— Nu-mi propusesem...începu Alee.
— Agent Buchanan, crezi cumva câ vă făceam o propu­
nere? Haideţi sâ clarificăm
jS 1
chiar acum această neînţelegere.
Iţi iei liber. Şi tu, Agent MacAlister. Nu este vorba de o
alegere. Ah şi veţi râmîne în Chicago pe perioada vacanţei.
— Atunci de ce nu-i spuneţi pe nume? întrebă Alee.
— Şi care ar fi acela?
— Suspendare.
Ea scutură din cap.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 29

— O suspendare ar arăta că eu aş crede că aţi făcut ceva

greşit.
— Cit timp vom fi în vacanţă? întrebă Jack. îşi încrucişă
braţele pe piept, aşteptînd.
Nu-i răspunse la întrebare, dar spuse:
, — în timp ce vâ veţi bucura de concediul vostru în
Chicago, accentua ea, veţi raporta prin e-mail sau telefon,
în fiecare dimineaţă. Veţi evita să staţi de vorbă cu media,
prin asta mţelegînd şi că nu le vei spune că bânuieşti unde
anume şi-ar planta aceştia microfoanele, Agent MacAlister.
Veţi fi gata să vă întoarceţi la muncă în termen de douăzeci
şi patru de ore după ce veţi fi notificaţi, de.aceea trebuie să
staţi aproape, în cazul în care am nevoie de voi.
Jack dădu să comenteze, dar Alee i-o luă înainte.
— Cînd începe vacanţa noastră?
— Acum.
.. Jack o porni după Alee spre ieşire, cînd Pittman strigă:
; — Agent MacAlister?
— Doamnă?
— Ai făcut o treabă bună astăzi.
. ‘Ce ... Nu exprimă cu voce tare ceea ce avea In gînd.
Dădu doar din cap spre superiorul lui şi-şi continuă drumul,
dar odată,în lift, împreună cu Alee, repetă remarca ei.
r — O treabă bună astăzi? Ce înseamnă asta? Ai lucrat cu
ea. mai mult ca mine, aşa că tu trebuie să-mi spui dacă a fost
: sarcastică sau a fost stilul ei de umor?'
■■— Nici una, nici alta. Ai făcut o treabă bună astăzi şi ea
v a confirmat. Ai
30 JULIE G A R W O O D

văzut filmul. Puştiul a surprins totul, din clipa în care

ticăloşii ăia drogaţi au intrat acolo, pînâ cînd s-a terminat.
Ai prevenit o baie de sînge.
— Unul dintre noi ar fi trebuit să-i smulgă puştiului tele­
fonul, înainte de a comanda cheeseburgerii.
Alee rîse.
— Da, aici am daţ-o noi în bară. Şi nici mâear nu erau
nişte cheeseburgeri ca lumea.
Uşile liftului se deschiseră la etajul B. Alee o luă într-o
direcţie şi Jack în cealaltă.
— La ce oră, mîine seară? strigă Jack.
— încearcă să fii acolo pe la nouă şi vino şi cu bani, Jack.
Cu mulţi. Am de gînd să cîştig înapoi ce-am pierdut.
Jack tise.
— Da, asta s-o crezi tu.
 JURNAL 8
FAIRBANKS

Am sosit la Fairbanks în după-amiaza aceasta. Este

primăvara, dar încă este ger.
Ne-am adus cu toţii echipamente suplimentare. Brandon
ne-a asigurat că tot ce vom avea nevoie se află deja la
tabără noastră, aşteptînd doar să fie despachetat. Mîine
vom zbura la Barrow, iar de acolo vom mai avea doar o
etapă spre locul unde se află facilităţile noastre pentru cerc­
etare. Brandon ne-a arătat fotografiile. Laboratorul este
destul de spaţios, conform majorităţii standardelor şi este
legat de două structuri temporare, unde vom locui noi.
în afara activităţii ştiinţifice, fiecare dintre noi îşi are
propriile obligaţii. Eric este medicul nostru desemnat. Vor
exista perioade, în lunile de iarnă, cînd va fi imposibil să
primeşti vreun ajutor,, chiar şi în caz de urgenţă. A apro­
vizionat laboratorul cu medicamente şi diverse, dar ştim cu
toţii ce pericole ne aşteaptă, ducînd o viaţă atît de izolată,
pe perioada cercetărilor.
Kirk este responsabil cu armele. Nu dorim să rănim nici
un animal. în fond, noi sîntem intruşii, nu ele, dar dacă vom
da peste un grizzîy, sperăm ca sunetul puştii noastre să îl
32 JULIE G A R W O O D

alunge. Niciiunul dintre, noi nu va părăsi siguranţa adăpos­

tului, fără protecţie. Se ştie că vulpea polară este purtătoare
de rabie şi vom ucide oriqe vulpe turbată pe.care o vom
întîîni.
Da, vor exista provocări. Ne vom intîlni cu ele la tot
pasul
 TREI

. SOPHIE ŞTIA CĂ ERA DEJA TÎRZIU DAR LA prînz

se stropise cu sos de salată pe bluză şi trebuia, să treacă mai
întîi pe acasă să se schimbe, înainte de a se întîlni cu
William Harrington, la Cosmo’fş. Şi mai trebuia să-şi ia şi
reportofonul.
în zile ca cea de azi, cînd alerga din colo încoace ca o
femeie nebună, Sophie îşi dorea să mai fi avut încă maşina.
Avea de străbătut trei străzi pe tocuri înalte — trei străzi
lungi — ca să ajungă,la trenul aerian, EL, iar la ora asta din
zi trenul avea să fie înţesat de mulţimea posomorită care-
se-întorc ea-acasă-de la-muncâ.
Se înghesui în vagon exact cînd se închideau uşile.
Aerul dinăuntru era greu şi mirosea a dezinfectant vechi.
Sophie îşi făcu încet.drum spre spatele vagonului. Doi ado-
lescenţi încercară să o atragă într-o conversaţie dar în afară
de un zîmbet rapid îi ignoră şi-şi continuă drumul. Trecu pe
>lingă un bărbat între două vîrste care duhnea a whiskey- şi
care era clar că nu se mai atinsese de multă vreme de o
bucată de săpun. îşi spuse că a avut noroc să găsească un
loc gol pe bancheta din spatele acestuia şi se aşeză. Beţivul
se întoarse spre ea. Avea pleoapele pe jumătate închise şi
34 JULIE GARWOOD FOC ŞI GHEAŢĂ 35

începu sâ se încline spre stingă dar se scutură şi se apropie tuia, lucru pe care-1 crezuse inevitabil. La vremea aceea pur
de e'a. Se ţinea de bara de deasupra capului şi încerca sâ-i şi simplu nu mai avea loc în mintea ei, ca să se gîndească
atragă atenţia, scoţînd sunete ciudate în timp ce o privea ; la bani sau la cum putea tatăl ei, fără nici un serviciu no-
pofticios „Bătrîn împuţit“, aceasta era sintagma pe care o ^ tabil, să ducă o viaţă atît de extravagantă. Pe vremea aceea,
întruchipa. Sophie se gîndi că ar putea fi rudă cu Gary: ■i extravagant însemna, pentru ea, obişnuit. Sophie nu a
privirea lui respingătoare era aproape identică. cunoscut niciodată altceva.
Cei doi adolescenţi se dovediră a fi nişte adevăraţi cav­ Moralitatea situaţiei ei nu a apărut decît după absolvirea
aleri. Ca toată lumea din vagon, observaseră şi ei compor­ ţ facultăţii. Datorită insistenţelor celor două prietene
tamentul bărbatului. Sărind în picioare, se strecurară în r apropiate, a încetat în final sâ mai accepte bani de la tatăl
jurul lui, împiedicîndu-i apropierea de Sophie. L-au ?"Lei, ceea ce a însemnat o drastică schimbare a stilului ei de
împiedicat şi sâ coboare din EL, cînd ea se dădu jos. viaţă. Cînd maşina a avut nevoie de reparaţii costisitoare, a
Le zîmbi apreciativ băieţilor, deşi gestul lor dulce nu vîridut-o şi a început sâ meargă pe jos sau cu trenul aerian.
fusese chiar necesar. Sophie era cît se poate de capabilă sâ Viaţa ei a devenit mai obositoare, dar era, categoric, mai
se protejeze singură. Chiar avea asupra ei un spray iute. Iar simplu acum şi îi plăcea aşa. Era mîndrâ că devenise o fe­
în clipa în care a coborît din tren, şi-a luat şi mîna de pe meie puternică, independentă, care putea reuşi cu propriile
flacon. ei forţe.
Avea o jumătate de oră pînâ la întîlnire. Din fericire, Astăzi era în formă, decise . E drept, avea ea o problemă
blocul ei de garsoniere din Lincoln Park se afla doar la vreo cu.întîrziatul, dar făcea reale eforturi ca sâ îşi schimbe acest
două străzi de Cosmo’fs, un lucru pe care în mod deliberat prost obicei. După o scurtă oprire acasă, în cinci minute se
nu i-1' menţionase lui Harrington. Puţină lume, în afara au­ afla la bar.
torităţilor, ştia unde locuieşte ea, sau cel puţin aşa spera şi Cosmo ’fs era frecventat de o lume diversă. Se aflau
era decisă ca viaţa ei privată sâ râmînâ exact aşa: privată. întotdeauna acolo directori executivi tineri, care umblau pe
Tatăl ei îi dăruise garsoniera la cea de a şaisprezecea neţ în timp ce-şi sorbeau vinul alb sau martiniurile,
aniversare şi de îndată ce împlinise vîrsta, i-a trecut-o pe lucrători în construcţii care se relaxau după o zi grea de
numele ei. Cu anumite condiţii. Nu o putea vinde, ceea ce muncă, ciugulind gustări şi bînd bere rece, cupluri şi oa­
pentru ea era ca şi cum nu ar fi avut-o. Totuşi nu era meni singuri din cartier, care se opreaţi aici să bea o bere
ipotecată $i era recunoscătoare pentru asta. Tatăl ei o plătise rece şi să afle ultimele noutăţi.
cu banii jos iar pe vremea adolescenţei, Sophie nu se Barul era renumit pentru berea la sticlă, servită la două
întreba de unde veneau banii. Fusese prea ocupată cu grija î grade doar peste nivelul de îngheţ. Cosmo, ca şi tatăl lui,
de a nu fi luată de Asistenţa Socială, după arestarea aces- { înainte, era un fanatic al temperaturii. Exista şi o selecţie
 36 JULTE GARWOOD

mică, dar corespunzătoare, din podgoriile califomiene şi

bere la halbă, făcuta chiar aici, în Chicago. Grilul era po-
. pular pentru hamburgerii lui jalape?o care parcă erau .de la
an la an tot mai iuţi. Nu era nimic pretenţios la Cosmo *fs şi
poate că tocmai de aceea îi plăcea ei aici. Era cohfortabil şi
primitor, un loc unde toţi localnicii puteau veni îmbrăcaţi în
haine de seară sau jinşi şi se simţeau ca acasă.
Decorul era eclectic, ca şi proprietarul. Mobilierul era
elegant şi contemporan, cu mese din crom lucios şi fotolii
cu perne negre groase, moi. Separeuri cu banchete pluşate,
cu ciucuri, erau aliniate de-a lungul pereţilor. Totuşi, ta­
vanul era cel care-ţi atrăgea privirea. Cosmo iubea as­
tronomia şi cum avea barul deschis aproape în fiecare
seară, decisese să aducă cerul înăuntru. Vopsise tavanul
boltit în albastru închis, îl împestriţase cu cercuri galbene
care întruchipau planetele, iar de-a lungul grinzilor
întinsese luminiţe mici, albe,de Crăciun. Cînd le aprindea,
tavanul devenea propria lui noapte, uluitoare, plină de
stele.
Cosmo o văzu pe Sophie în clipa în care aceasta intră pe
uşă. O strigă pe nume ca sâ-i atragă atenţia, îi trimise o
sărutare, apoi se bătu de două ori pe piept, ca sâ-i arate că
inima lui bâtea sălbatic pentru ea. începuse să o simpa­
tizeze în mod deosebit după ce scrisese un articol laudativ
despre barul lui. Cosmo fusese atît de încîntat, încît îl
mărise şi îl înrămase. îl ţinea agăţat în spatele barului, unde
putea fi văzut de toată lumea. Sophie observă că în seara
aceasta, lingă articolul ,ei se mai afla un bilet. Cu litere
mari, îngroşate, Cosmo scrisese: „Nu mai avem bere
K&lly*s R o o t.
 FOC ŞT GHEAŢA _ 37

Sophie îşi croi drum prin mulţime, uitîndu-se după

William Harrington. îl găsi în spate, aşezat într-un separeu.
Părea îngrijorat.
— Domnul Harrington?
Acesta sări în picioare şi-i întinse mîna.
— Sînteţi Sophie Summerfield? întrebă el. Părea şocat şi
uluit. v
Sophie nu-i putea înţelege reacţia.
— Da, eu sînt, răspunse ea, aţi spus şase treizeci.
— Da, da, aşa am spus. Continua să rămînâ în picioare,
perplex.
—: Ne aşezăm şi începem?.sugeră ea.
Se strecură în separeu, aşteptînd ca acesta să se aşeze pe
locul din faţa ei, apoi îşi scoase reportofonul digital.
— Este prima oară că îl folosesc, aşa că vă rog să fiţi
răbdător, spuse ea. în mod normal, un recorder atît de mic
şi de elegant ar fi costat o avere cumplită, dar fabricarea
acestui model special fusese întreruptă, aşa că l-a putut
cumpăra cu o reducere uriaşă. Cum intra în cheltuielile
A
firmei, era sigură că dl. Bitterman o va rambursa. înainte de
a pune reportofonul între ei, verifică dacă este încărcat.
Harrington continua să o privească intens.
— S-a îritîmplat ceva? întrebă ea.
;— Ştiam că eşti tînără, spuse el, mi-am dat seama după
voce, la telefon, dar nu m-am aşteptat să fii atît de drăguţă.
n Cum ea nu răspunse, o întrebă:
•: r Ai fost surpirinsâ cînd m-ai văzut?
■Se aştepta oare sâ-i întoarcă complimentul?
"3 8 JULIE GARWGOD
—V-am văzut fotografiile pe website, răspunse ea, aşa că
nu, nu am fost surprinsă. Ştiam cum arătaţi. Dar ce-ar fi să
începem?
- r Nu vreţi mai întîi ceva de băut?
. Insistă ca ea să comande ceva, aşa că ceru un ceai rece.
El comandă apă gazoasă.
— Am făcut o regulă din a nu bea niciodată alcool sau
cafeina, în seara dinaintea unei curse. Ştii, nu, ce înseamnă
5ooo m? Pesţe trei mile. Nu-mi pot permite să fiu încet, să-
mi afectez timpul, de aceea râmîn pe apă.
— Ce-ar fi să-mi spuneţi ceva despre prima dumnea--
voastrâ cursă? ‘
In următoarea oră nu a mai pus nici o altă întrebare şi
nici n-a mai scos vreun cuvînt. îndată ce a început să vor­
bească, nu s-a mai oprit. Era agonizant de plictisitor, dar fie
că ei îi plăcea sau nu, era decis să treacă în revistă toate cele
douăzeci şi patru de curse, de la start la sosire — şi le ţinea
minte pe toate.
Dacă recorderul ei ar fi fost un model vechi, ar fi
schimbat deja pe puţin două casete.îşi spuse că un reporter
bun l-ar fi. întrerupt şi ar fi preluat controlul interviului. Sau
cel puţin şi-ar fi dat silinţa să asculte ce spunea. în apărarea
ei, da, încercase de cîteva ori să-l întrerupă. Şi încercase
chiar sâ-1 asculte, dar vocea lui monotonă ar fi adormit
chiar şi un insomniac. Ajunsese la a zecea cursă cînd
Sophie s-a deconectat complet şi a început să se gîndească
la toate cursele pe care trebuia să le facă peste weekend.
Odată programul făcut în minte, începu să viseze cu
ochii deschişi la o noua o călătorie prin Europa. Mai fusese
o dată, după absolvirea facultăţii, dar ratase cîte ceva din
FOC ŞI GHEAŢĂ 39
vestul Europei. Data viitoare ar vrea să viziteze Spania şi
Portugalia. O. croazieră frumoasă ar putea fi un mod re­
laxant de a vedea frumuseţile acestor ţări. Chiar i-ar prinde
bine o vacanţă liniştită. Sau să facâ o rezervare la acel ele-
p gant spa despre care a citit în Vogue şi care abia a fost
| inaugurat la St. Barts ...
Dar realitatea şi-a reintrat repede în drepturi. în clipa
asta nu avea suficienţi bani în cont pentru un bilet de avion
indiferent unde, dacâ nu se decidea să nu mai mânînce
nimic o lună sau două.
— Am făcut o tradiţie din a purta şosete de un roşu
aprins.
£ Atenţia ei se întoarse la Harrington.
— Da, aţi spus asta. Şosete roşii, şort alb, maieu roşu.
■— Am spus că şosetele' mele sînt un model special?
| Fiecare are o bandă subţire, albă, în partea de sus, de jtir
■ împrejur. Un singur magazin are aşa ceva şi am cumpărat
: peste o sută de perechi. Mi-e teamă să nu rămîn fără,
l adăugă el. Apoi, ridicînd din umeri, adăugă:
— Cred că sînt superstiţios. Aţi reţinut toate astea?
— Da. Sophie arătă spre reportofon.
U — Bine, perfect. Să vorbim atunci puţin despre băşici,
t Cititorii vor dori probabil să ştie totul despre ele. Unele au
p fost într-adevâr groaznice. Am avut o dată una ...
fr. îmi urăsc meseria, cei puţin in clipa, asta, o urăsc. Şi
| urăsc să fiu săracă. Dar cine nu urăşte să fie sărac? se
| întrebă ea. Poate Gandhi sau Maica Tereza, dar amîndoi au
I fost consideraţi sfinţi, ori Sophie cu siguranţă nu era o
!• sfintâ.
40 JULIE GARWOOD

Harrington îşi termină disertaţia despre cremele pentru

picioare şi fără să se oprească să respire, spuse:
— Haide acum să ne întoarcem la curse, da? Ei bine, in
dimineaţa celei de a unsprezecea...
Dumnezeule, ucide-mâ acum, pe loc.
Oare oftase tare? Harrington fie că nu observase, fie nu
se sinchisea că ochii ei priveau aiurea.
Sophie inspiră adînc -şi îşi imagină că se afla la cursul ei
de yoga. Va înlătura din mintea ei toată energia negativă şi
se va gîndi doar la lucruri pozitive. Mîine seară va cina.cu
Regan Buchanân şi Cordie Kane, prietenele ei cele. m ai.
bune, încă de la grădiniţă. Abia aştepta să se vadă cu ele.
Regan călătorise cu afaceri, dar la noapte va fi înapoi la
Chicago. Cordie lucra la teza ei de doctorat în chimie şi
Sophie nu o mai văzuse de două săptămîni. Se întreba unde
vor cina, cînd îşi dădu seama că Harrington se oprise din
vorbit şi se uita la ea, aşteptînd.
— îmi pare rău. Vreţi să repetaţi ultima ...
—V-am întrebat dacă aveţi un prieten.
— Ah... nu, nu am, răspunse ea. Apoi, înainte ca el să mai
pună vreo altă întrebare personală, scotoci în geantă, îşi
scoase blocnotesul şi îl răsfoi.
— Aţi menţionat la telefon că aţi fost invitat să aderaţi la
nu ştiu ce proiect exclusivist şi aţi mai pomenit ceva de
nişte probe. Parcă i-aţi spus Proiectul Alfa. Despre ce
anume, exact, este vorba?
— Nu-mi amintesc să fi pomenit ceva despre un proiect
sau nişte probe. Privea în jos, la masă, în timp ce răspun­
dea, un semn sigur că nu spunea adevărul.
Sophie nu era suficient de interesată ca să continue.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 41

— -Bine, atunci presupun că am terminat.'

îşi băga carnetul înapoi în geantă, cînd el se întinse
peste masă şi luă reportofonul.
— Cum îl închid?
— îl închid eu.
— Nu, am găsit. Apăsă un buton, apoi un altul.
— Aşa, acum nu mai înregistrează. Nu vreau pe nici un
recorder ceea ce o să vă spun acum. Asta este strict „neofi­
cial“. Nu aşa spuneţi voi reporterii?
— De fapt... începu ea, dar el o întrerupse, fluturînd din
mină.
. — Am încredere că nu o să spuneţi nimănui. Este ceva
foarte secret. Se aplecă peste masă şi îi spuse, aproape
şoptit:
— Este ca Olimpiadele. Cel puţin aşa mi s-a explicat.
Sophie îşi puse geanta înapoi pe locul de lingă ea şi îi
acordă toată atenţia.
—-Ce anume este ca Olimpiadele?
• Nervos, se uită în jur, să se asigure că nu îl auzea nimeni
şi spuse: •
— Sînt într-o formă excelentă şi de aceea am fost cali­
ficat.
Era exasperant.
— Calificat pentru ce anume?
Pentru probe, explică el., Este exact ca la probele
pentru olimpiade... Ştii, calificările. Examinarea fizică a
durat trei zile în cap şi jur că mi-au luat jumătate din sînge,
pentru analize. Ah, şi m-au scanat de jos pînâ sus şi mi-au
făcut şi un RMN. Nu mi-au spus de ce erau necesare toate
analizele astea, dar cred că se asigurau că nu am nici o
 42 JULIE GARWOOD

problemă majoră, cum ar fi un anevrism sau un blocaj,

orice mi-ar putea inhiba performanţa sau m-ar descalifica.
Adăugă apoi, zîmbind:
— Este într-adevâr ceva, să fii invitat să participi. Numai
. cîţiva inşi speciali sînt aleşi.
Ochii lui înconjurau încăperea, în timp ce bău repede
puţină apă şi spuse:
— Sper că nu v-am făcut o impresie greşită. Nu vreau să
credeţi că bat cîmpii, dar puteţi vedea de ce anume am fost
ales, nu? Vreau să spun, uitaţi-vâ la mine.
îşi jură că dacă o să-şi încordeze muşchii, o să se scoale
să plece, cu sau fără articol. Din fericire, acesta n-o făcu.
— Pentru ce anume aţi fost ales, Domnule Harrington?
—William, o corectă el. Vă rog, fără .formalisme. Pot
deja să spun că noi doi sîntem pe cale să ne apropiem.
Pui pariu? Sophie îşi dădu nerăbdătoare bretonul la o
parte de pe ochi, repetînd întrebarea pentru cel puţin a
zecea oară. ■ '
— Pentru ce anume ai fost ales, William?
Domnul Vorbâ-Lungâ deveni dintr-o dată evaziv.
— Chiar nu ar trebui să discutăm despre asta.
— Dar tu ai adus vorba.
— Ştiu, dar nu trebuie să vorbesc despre asta. Nu, pînâ
■ cînd nu se termină totul.
Decise să nu îl preseze. Se uită însă la ceas. Era deja
aproape de nouă. Harrington vorbise vreme de două ore
non stop despre el şi despre cele douăzeci şi patru de curse
ale sale şi despre băşici şi acum, cînd subiectul începea să
o intereseze, devenise reticent. I se părea atît de bizar, încît
bănui că Harrington inventase totul ca să o mai ţină aici.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 43

— înţeleg, William, spuse ea, dacă nu poţi vorbi despre

asta...
— Este confidenţial, spuse el brusc..
Sophie dădu din cap.
— Confidenţial. Atunci presupun câ am terminat.
Mulţumesc pentru interviu.
— Mai vrei să bei ceva? o întrebă el în timp ce ridica
mînâ spre chelner. ■ .
— Nu, mulţumesc.
Bietul chelner îi urmărise de aproape o oră, cu privirea
aruncînd pumnale. Părea ostil cînd le aruncă nota pe masă.
Un ceai rece şi o apă minerală— ce bacşiş putea primi la aşa
ceva?
Lui Sophie îi era foame, dar nu vroia sâ mânînce cu
Harrington. O să aştepte să ajungă acasă şi să-şi arunce
pantofii din picioare. O să se relaxeze, în timp ce o să-şi
butoneze o cină rece, la microunde.
■— Uite ce-o să facem, spuse el.într-o şoaptă confi­
denţială. Dacă o să ieşi mîine seară cu mine, sâ cinăm
împreună, o să-ţi explic atunci totul. Garantez că o sâ fii
fericită.
-— Fericită că o sâ cinez cu tine sau fericită pentru ce-o
să-mi spui?
Acesta zîmbi.
—;Amîndouă, sper. Te interesează?
— îmi paie râu. Am deja un program pentru mîine seară
...şi pentru duminică.
, — Atunci luni seara?
Sophie cîntâri râul, în comparaţie cu binele posibil. Pe
de o parte vă trebui să-l suporte încă o seară trăncănind
44 JULIE GARW O OD

monoton, iară şi iară, despre el, dar pe de altă parte, dacă

o să-i spună adevărul? Dacă era vorba despre cine ştie ce
club secret la care erau invitaţi să adere doar cîţiva oameni
speciali? Care ar fi scopul unui asemenea club? Iar dacă
toţi trebuiau să fie super atleţi, să fi fost oare vorba despre
un club al supraoamenilor? Care ar fi ideea?
O prostie. Precis era o prostie. Dar totuşi...
— Da, bine, o să cinez cu tine, dar...
— Da? întrebă el, nerăbdător.
— Vom cina aici, la Cosmo’fs, Luni seara, la şapte
treizeci.
— Nu, nu, nu vreau să mănînc aici. Vreau să te duc
la un restaurant de cinci stele. Poate.la Nuvay sau la
J’fAdore. Amîndouâ sînt grozave. Dâ-mi adresa şi o să tri­
mit un şofer să te" ia la ora şapte. Nu-ţi face griji, adăugă el
mişcînd degetul, îmi pot permite să îţi ofer o cină oriunde,
în lumea asta. *
Sophie nu a fost impresionată.
— Qricît de ademenitor ar suna, eu prefer totuşi să cinez
aici, la şapte şi jumătate, sau deloc, William. Acceptă sau
nu.
— Nu-mi place mîncaiea de bar, se bosumflâ el.
Chiar dacă Sophie ar fi fost încîntatâ să mănînce într-un
restaurant renumit, se simţea Sigură la Cosmo'fs iar despre
William Harrington nu ştia prea multe, în afară de faptul că
părea total absorbit de propria-i persoană.
Probabil că simţise din tăcerea ei că era de neclintit.
— Ah, în.regulă. O să cinăm aici, cedă el. Dacă nu ai fî
fost aşa de drăguţă, nu mi-aş fi bătut atîta capul cu-tine, dar
sînt înnebunit după blonde cu forme şi după ochii ăştia
 FOC ŞI GHEAŢĂ 45

albaştri, fabuloşi ... îşi mută privirea şi spuse aproape

stînjenit:
—Eşti uluitoare. Presupun câ ai mai auzit spunîndu-ţi-se
asta. Ridică din umeri. Privirea i se întoarse spre picioarele
ei şi se ridică, încet, de-a lungul trupului.
— Ştii, Sophie, de obicei femeile nu îmi rezista prea
mult.
Decise să ignore surîsul lasciv.
— Unde vrei să ne întîlnim mîine, înainte de cursă? îl
întreba ea, nerăbdătoare.
.îi mai trebuirâ acestuia"alte zece minute casa stabilească
ora şi locul, după care, în sfîrşit, era liberă să plece acasă.
El se ridică şi îi întinse mîna în timp ce Sophie sé strecura
afară din separeu.
— Atunci pe mîine, spuse el.
— Noapte bună, răspunse ea, dînd din cap.
O. pomi spre uşă, ui'tîndu-se la ceas. Incredibil, se gîndi.
Dacă nu ar fi existat eventualitatea unui alt subiect de ar­
ticol, în ruptul capului nu ar mai fi pierdut o secundă cu
omul ăsta. Era de nesuportat. Şi ce a vrut el să spună prin
„forme“? Vroia să-i spună că avea un aer sănătos? Că arăta
bine hrănită? Plinuţâ? Sau supradotată? Din clipa în care se
aşezaseră la masă, şi-a aruncat tot timpul privirile spre
pieptul ei. Şi remarca aceea, că nu şi-ar fi bătut atîta capul
cu ea dacă nu era drăguţă? Ar fi trebuit să fie un compli­
ment? Omul era incredibil de nemanierat, iar egoul lui se
afla pe undeva prin stratosfera.
"Sophie sé calmase deja cînd a ajuns acasă şi încuie uşa
; din spatele ei.Nu i se întîmpla deeît rar să fie acasă vinerea
seara. Adevărul este câ nu îşi mai putea aminti cînd se
46 JULIE G A R W O O D

întâmplase asta ultima oară şi îşi propuse să ia partea bună

şi să îşi citească e-mail-urile şi să se culce devreme.
Dar timpul părea să i-o ia întotdeauna înainte lui Sophie
şi noaptea aceasta nu era o excepţie. Nu s-a culcat mai de­
vreme de ora unu , ceea ce ar fi fost perfect dacă nu ar fi
trebuit să se scoale a doua zi în zori, pentru cea de a doua.
rundă a ei cu William Harrington.
 JURNAL 22 •
TABĂRA DIN ARCTICA

Brandon şi cu mine am ieşit din nou . A fost o zi cumplit

de geroasă, dar ne-am luat toate precauţiile împotriva
degeraturilor. Sâptămîna trecută Eiic şi Kirk au văzut o
haită de lupi traversînd platoul şi au urmărit-o, ca să afle
unde aveau să se stabilească. Brandon şi cu mine nu vom
monta echipamentul de monitorizare pînă cînd nu vom fî
siguri că am găsit o mostră stabilă.
 PATRU

HARRINGTON INSISTASE SĂ SE ÎNTÎLNEASCĂ CU

două ore înainte de cursă. O aştepta la locul potrivit, în faţa
unei fîntîni care era una din preferatele Sophiei. Avea
forma unei sălcii plîngătoare iar apa cădea în cascade
blinde, din crengile de sus.
Cînd se apropie ea, Harrington făcea exerciţii de întin­
dere. Respectîndu-şi cuvîntul, îşi purta uniforma: şort alb
de alergări, care, îşi spuse ea, era pârçà puţin prea pe corp;
maieu alb; ghete negre, de alergări şi şosete roşii cu o fişie
subţire, albă, în jurul părţii de sus. Făcu cîteva poze în timp
ce el sporovăia şi-i dădea sugestii. Sophie nu prea era genul
matinal, dar Domnul Preocupat-Numai-De-El nu păru să
observe sau sâ-i pesé că ei nu-i ardea de vorbă. Cum ar fi
putut vedea aşa ceva? Nu se oprea niciodată din vorbit...
sau din dat indicaţii. -
— Eşti sigură că o să ai camera pregătită pentru finiş? Ştii
unde trebuie să aştepţi? Eu cred că treptele din partea
cealaltă a străzii liniei de sosire sînt cel mai bun loc. Este
important să faci o. fotografie bună, nu crezi? Mai ales că o
să apară pe prima pagină. VoCea i se ascuţi şi întrebă:
— Acolo o să apară, nu?
 FOC ŞI GHEAŢĂ 49

— Nu ştiu. O să verific ...

O întrerupse.
— Mi s-a promis prima pagină.
— Da? Pâiatunci...
O întrerupse din nou.
— Era de la sine înţeles.
:. — înţeleg. Nu înţelegea, dar altceva nu-i trecuse prin cap
să spună. Ciudat, dar răspunsul ei păru să-l blocheze.
— Şi acum să vorbim despre fotografii, începu el.
Trebuie să fii pregătită. Un fotograf profesionist ar şti asta.
Sincer să fiu, nu înţeleg de ce faci tu fotografiile. Ar fi tre­
buit să vii eu unul din fotografii ziarului. Măcar ştii ce ăi de
făcut? Asigură-te că o să ai cel puţin o poză cu mine la start
-şi trebuie să găseşti unghiul corect, cu soarele în spatele
meu, cînd trec linia de sosire. Nu chiar în spatele meu,
înţelegi, ca să nu ai lumină prea puternică, ori noi nu vrem
asta, nu? Dar trebuie să fii pregătită, altfel ratezi momentul.
; Jură că dacă o să-i mai spună o dată că trebuie să fie
pregătită, o să înceapă să urle.
— Da, ai mai spus asta. Cam de vreo douăzeci de ori,
adăugă ea, în tăcere. Şi te asigur, o să fiu pregătită.
Se comportă ca şi cum nu ar fi auzit-o.
: — Ştiu ce putem face. Ai cumva la tine o carte de vizită?
■ Găsi una în fundul genţii şi i-o înmînă. Nu avea vreun
logo sau adresa Ziarului pe cărţile ei de vizită, ci doar
numele şi numărul mobilului ei. Le făcuse după ce plecase
: de la ultimul ei serviciu. Încercînd să tragă de fiecare dolar,
era decisă să le. folosească pe toate, înainte de a face altele.
Hariington deschise fermoarul de la spatele şortului şi
scoase de acolo un portofel din piele. îl deschise ca să bage
 50 JULIE G A R W O O D FOC ŞI GHEAŢĂ 51

cartea ei de vizită dar se opri, ca şi cum tocmai i-ar fi trecut jv ; 'Sophie era fericită să scape de el pentru o vreme. Se
o altă idee prin minte. Vîrînd la loc în buzunar portofelul, > întoarse la q cafenea, trei cvartale mici mai încolo, bău
spuse: . v douâ ceşti de ceai şi simţindu-se din nou umană, se îndrepta
— Cred că o s-o dau cuiva din echipa de filmare. Se aplecă ; spre linia de pornire, ca să vadă cursa.
din genunchi şi vîrî cartea de vizită în şoseta dreaptă. ţ Alergătorii se mişcau în cerc în jurul străzii, cu nu-
— O să te poată suna cînd sînt aproape de finiş. Ştii, aşa ! merele fixate bine pe maieuri. Avea camera pregătita să îl
o să poţi să fii pregătită. " pozeze pe Harrington luînd startul, preşupunînd că acesta
Pregătită pentru ce? Murea să-l întrebe asta, doar ca să î urma să fie în faţa plutonului, dar nu-1 vedea nicăieri. Dădu
vadă cum reacţionează. Nu prea bine, presupuse ea. Nu ■t ocol spre cealaltă parte a liniei de plecare, găsi o bancă de
prea părea să aibă cine ştie ce simţ al umorului iar în mod i b parc neociţpată, se sui pe ea, întinzîndu-şi gîtul să-l
normal, la ora asta, nici ea. i : zărească pe Harrington în grămadă. Din nou, nici urma de
îşi întinse braţele deasupra capului, îşi roti umerii ca şi \ F el; Cu maieul lui roşu i-ar fi fost uşor să-l depisteze în
cum ar fi încercat să scape de un junghi din ceafă, apoi \ mulţime, dar cine să ştie că atita lume purta roşu, astăzi?
spuse: Pocnitura sonoră a pistolului îi trimise pe oameni în pas
— Bine, acum plec. îmi place să fiu primul şi simt nevoia j . alergător spre poziţia de start. O mare de chipuri se revărsa
să mă mai dezmorţesc puţin. Eu le acord treizeci de minute ; în faţa ei, dar nici unul dintre acestea nu îi aparţinea lui
exerciţiilor de întindere. ■- j |v William Harrington. îl pierduse.
— Exact treizeci de minute? ' ' L Iritată, Sophie se trinti pe banca, cu aparatul de fo-
— Da, desigur. Nu-mi place sâ fiu luat prin surprindere, ; | tografiat în poală. Dacă Harrington fusese atît de hotârît ca
aşa că îmi planific totul pînâ la ultimul detaliu. Cred câ este j |vea sâ-i facă o poză la începutul cursei, de ce nu se afla în
important sâ fii precis. Ai putea menţiona asta în articolul j : faţă? Fusese unul dintre primii alergători care ajunseseră în
despre mine. parc, chiar înainte ca organizatorii să-şi fi instalat mesele,
— Atunci ar fi bine să pleci ...dacă vrei să te ţii de proT | ; deci ar fi avut timp suficient să-şi găsească un loc bun. De
gram. ţ... ce să-i fi lăsat pe alţii să i-o ia înainte? Cu miile de
— Da, ai dreptate. ; | alergători care viermuiau pe stradă, ca o uriaşă colonie de
Alerga în ritm de jogging spre alee, cînd Sophieîi strigă furnici, îi era imposibil sâ distingă vreo figură.
în urmă: ' Se uită în jur, în mulţimea spectatorilor, după vreo
— Baftâ. b echipă de filmare, dar nu văzu nici una.
Se uită peste umăr. f Nu mai avea nimic altceva de făcut decît sâ aştepte.
— Eu nu am nevoie de baftă. Pe curînd. P Traseul cursei se depăna printre străzi şi se termina la o
52 JULIE G A R W O O D

jumătate de cvartal de locul unde stătea ea. îşi croi drum

spre linia de sosire, aşteptînd apariţia câştigătorului.
Peste cîteva minute văzu o siluetă dînd colţul, cîteva
cvartale mai încolo. Mulţimea îl aplauda, în timp ce se
apropia.
In regulă, s-a făcut, îşi spuse Sophie. Ridică aparatul de
fotografiat, pregătită să facă poza trecerii liniei de sosire.
Alergătorul se apropia tot mai mult şi abia'cînd acesta
ajunse la mai puţin de o sută de metri de linie, apărură în
raza vizuală şi ceilalţi concurenţi, departe, în urma lui.
Sophie lăsă jos camera ca să poată vedea mai bine. Ah-
ah. Cîştigâtorul nu era William Harrington. Era un bărbat
pe care nu-1 mai văzuse pînâ atunci. îşi mută repede
privirea spre ceilalţi care începuseră să se apropie.
Harrington nu era printre ei;
Alergător după alergător trecea linia de sosire, dar nici
urmă de Harrington. Nu era primul - şi nu era nici ultimul
— şi nicăieri, între.
Omul acesta dispăruse, pur şi simplu.
 . . . JURNAL 23
TABĂRA DIN ARCT ICA

Evrika! Am identificat haita. Şase adulţi şi trei pui. Am

■ reuşit imediat să depistăm masculul alfa. Este foarte uşor
■ de identificat, datorită blănii lui albe, dese, spoită cu o mică
C*pată întunecată de-a lungul spinării. Totodată, este mai
fi mare decît ceilalţi. Brandon este înnebunit de această nouă
familie pe care o vom studia.
Masculul alfa este magnific.
 CINCI

ERA RÎNDUL SOPHIEI SĂ PLĂTEASCĂ MASA.

Regan insistase să cineze la The Hamilton, nava amiral
a lanţului de hoteluri al familiei. Rezervase unul din
saloanele private, adiacent holului. Ferestrele înalte dădeau
spre Lacul Michigan.
în timp ce Regan deschidea drumul spre masă, cu
Sophie şi Cordie în urma ei, Sophie spuse:
— Nu înţeleg de ce ai insistat să mîncâm aici.
— Ţi-am spus. Aveam poftă de scoici şi ador cum le
pregăteşte Eduardo, declară Regan.
Sophie nu se lăsă păcălită. Chiar dacă era adevărat că
scoicile lui Eduardo erau nemaipomenite, cunoştea motivul,
real pentru care Regan ţinuse să vină aici. Dacă mîncau la
hotelul familiei, nu se prezenta nici o notă de plată.
Convenabil, de vreme ce era rîndul lui Sophie să plătească.
— Faci asta doar pentru că ştii că sînt săracă, spuse ea.
Un chelner trase scaunul pentru ea. Sophie îi zîmbi, îi
mulţumi pentru meniul oferit, apoi se întoarse iar spre
Regan. ■
— Recunoaşte asta;
 /

FOC ŞI GHEAŢĂ 55

: — Nu-ţi place să mănînci aici? întrebă Cordie. Se uita la

Sophie pe deasupra meniului.
.. — Ador să mânînc aici, dar asta nu este o soluţie. Nu
vreau decît ca Regan să recunoască.
; — Ce, că eşti săracă? Bine, eşti săracă, spuse Regan,
veselă. .
•/ Cordie dădu din cap.
— Da, eşti săracă. Foarte săracă. Aş spune că eşti de o
,sărâcie:lucie, doar că expresia asta nu îmi spune mie nimic.
Ce înseamnă sărăcie lucie?
Sophie se încruntă
Nu mă ajuţi cu asta, Cordie. Regan, vreau să recunoşti
că sărăcia mea este motivul pentru care mîncăm noi acum
aici.
— Fireşte că ăsta este motivul, spuse Cordie.
, i— Da, ăsta este, recunoscu Regan, împăciuitoare.
Cordie puse meniul jos.
/ ■— Doar n-o să te bosumfli acum, nu, Soph? Zîmbetul ei
arăta că nu era prea preocupată de această posibilitate.
'— Faptul că sînt săracă este numai şi numai din vina ta,
Regan şi a ta, Cordie. Eram cît se poate de fericită cu viaţa
mea, cumpărîndu-mi tot ce-mi doream. Aveam o maşină
frumoasă, cărţi de credit fără limită, haine uluitoare şi nu
¡aveam nici măcar un rid.cauzat de griji.
■-/ — Nu erai fericită, o contrazise Regan. Da, a trebuit să
renunţi la maşină, dar e mai bine pentru tine să mergi pe
jos, decît cu maşina. Haine frumoase tot mai ai, chiar dacă
sînt din sezonul trecut. De cărţi de credit nu ai nevoie iar cît
despre riduri provocate de griji, încă nu ai nici unul.
— Sărăcia îţi prieşte, spuse Cordie rîzînd.

/•
56 JULIE GARWOOD

—Tu ne-ai rugat să te ajutăm să te dezbari de banii

tatălui tău, îi reaminti Regan.
— Da, dar chiar trebuia să fiţi atît de ... entuziaste? Atît.
de categorice? Ce e râu să-ţi cumperi o bluză de ocazie de
la Prada? spuse Sophie.
— Banii pe care ţi-i dădea tatăl tău erau obţinuţi prin mij­
loace ilegale, spuse Regan. Sophie se întinse după paharul
ei cu apă.
— De unde eşti aşa de sigură de asta? Nu a fost niciodată
condamnat pentru vreo crimă şi nu se spune că eşti consi­
derat nevinovat pînâ cînd ţi se dovedeşte vinovăţia?
— Nu ştiu cu certitudine, spuse Regan. Dar'asta ne-âi
spus tu, de aceea Cordie şi cu mine am acceptat să te
ajutăm.
— Să mă ajutaţi să devin săracă?
—: Să te ajutăm să faci ceea ce era corect.
Sophie îşi îndepărtă nervoasă bretonul din ochi şi se lăsă
pe spate.
— Urăsc cu toată fiinţa mea să fiu săracă.
— Asta nu e râu, spuse Cordie, aşa o să înveţi să te ad­
ministrezi ca mine.
— Ah, te rog, tu nu eşti săracă. Tu ai un fond fiduciar
uriaş, asigurat de tatăl tău pentru tine, iar Kane Automotive
s-a extins acum în toată ţara. Tu ştii care este problema ta?
Ţie nu-ţi pasă de bani pentru că îi ai. Eu aş vrea să Cumpăr
... fel de fel de chestii... Ah, Doamne, sun a tinichea.
Pînâ să apuce Cordie să riposteze ceva, Sophie spuse:
— Dar haide să nu mai discutăm despre bani. Mor de
foame. Aş vrea să comand.
 FOC ŞI GHEAŢA 57

Deşi salonul era elegant, cu luminări şi cristale, nici una

dintre ele nu a comandat şampanie şi gustări. Sophie a co­
mandat salată şi supă. Cordie a vrut un pui pregătit la grill
'iar Regan a comandat brînză, în loc de scoici. Nici una
dintre ele nu ă vrut să bea altceva mai tare decît un ice tea.
—Voi vă daţi seama că a trecut un milion de ani de cînd
ne-am cunoscut toate trei, la grădiniţa de la Biiarwood
SchooH întrebă Regan.
— Din ziua aceea, voi două aţi devenit surorile mele,
. spuse Cordie. .
; — Mi-amintesc sosirea ta în maşină, îi spuse Regan lui
Sophie.- Mi-ăm zis că erai o prinţesă, cu părul tău blond de­
schis şi cu ochii ăştia albaştri.
- - — Şi tu ai venit cu limuzina, spuse Sophie.
—Tata m-a adus în bâtrîna lui camionetă, rise Cordie.
_ — Sophie, tu ne-ai băgat în atîtea necazuri cu schemele
tale, spuse Regan. Erai campionul oricui credeai tu că era
, tratat cum nu trebuia.
— Şi aşa ai rămas, spuse Cordie.
— Ţineţi minte cînd am rămas încuiate în vestiar? întrebă
•Regan. .
Cordie continuă:
: - — Eram convinse că nimeni nu o să ne găsească. Şi cînd
i ăm găsit un baton cu bomboane în haina lui Billy Miller,
am fost atît de fericite, crezînd că dacă îl raţionalizăm între
î; noi, vom putea supravieţui cîteva zile.
O amintire o aducea pe alta şi pe alta, pe măsură ce
’• acestea reînviau momente din îndepărtata lor copilărie.
: ;Masa a fost servită şi devorată, în timp ce fiecare îşi depăna
' poveştile preferate.
 58 IULIE GARWOOD

— M-am întrebat de ce ai, rezervat un salon privat, dar

acum ştiu. Facem atîta zgomot, rîzînd şi sporovăind, zîmbi
Cordie.
— Aiden mi-a sugerat salonul ăsta, spuse Regan. Zice că
devenim gălăgioase.
— Fratele tău are dreptate.
— Cînd ai vorbit cu Aiden? întrebă Cordie. Vine curînd?
îşi dădu seama cît de nerăbdătoare păruse şi adăugă repede:
— Sînt doar curioasă. Atîta tot. Duc o viaţă foarte plicti­
coasă. Chiar aşa, insistă ea, dîndu-şi seama că prietenele ei
intenţionau să, protesteze. Gîndiţi-vâ. Predau chimia la
liceu, unor puşti care nu se gîndesc decît la droguri şi cînd
nu predau sau nu-mi fac schema pentru lecţii, lucrez la teza
mea de doctorat. Nici măcar nu mai ştiu de ce fac asta.
Dacă un singur elev mai vine cu Mentos şi sticle de Coka
la laborator, nu o să mai răspund pentru gesturile mele.
Vreau şi eu să ştiu că mai există oameni care fac lucruri
înnebunitoare. Toţi cei trei fraţi ai tăi cutreieră lumea, con­
struind hoteluri. Duc o viaţă strălucitoare şi fascinantă şi
îmi place să. aud despre ei.
— Nu despre ei, despre el, spuse Sophie. îţi place să auzi
despre Aiden.
' î — Şi de ce nu? El este cel mai mare şi cel mai sofisticat.
Probabil că în weekendul ăsta este într-un jet, zburînd peste
Australia. Ştiţi ce am făcut ieri după amiază şi azi toată
ziua? Cercetări. M-am închis într-o bibliotecă, făcînd
cercetări.
— Ah, te rog. Aici te-am bătut, spuse Sophie. Am
renunţat la seara mea de vineri ca sâ-1 ascult pe cel mai ne­
suferit, egocentrist şi narcisist bărbat, vorbind despre el. Şi
 FOC ŞI GHEAŢĂ 59

a mai şi trebuit sâ mă scol înainte de a se crăpa de ziuă, ca

;şâ mă întîlnesc cu el în parc şi sâ-1 ascult din nou. II cheamă
William Harrington. Şeful meu a vrut să scriu un articol de­
spre el, dar Harrington mi-a tras clapa.
; Le povesti despre cursa de 5ooo m şi despre dispariţia
lui Harrington.
— Crezi câ i s-a făcut rău? întrebă Cordie.
— Poate că a pâţit ceva în timpul încălzirii, se oferi
Regan.
— Nu, cred câ ştiu ce s-a întîmplat, spuse Sophie. Am
vorbit cu doi dintre coordonatorii cursei. Mi-au spus că
Hanington nu a apărut deloc. Cîştigătorul cursei a fost un
nou venit, Brett Mason şi toata lumea vorbea despre rapid­
itatea lui. Eu cred câ Harrington a auzit, discuţiile înainte de
bursă şi s-a temut de competiţie. Nu îşi putea permite, sâ
rişte să piardă cea de a douăzeci şi cincea cursa, aşa câ a
şters-o. Nu pot să cred câ am pierdut atîta timp ca să
şfîrşesc fără un articol. Nu ştiu ce s-a întîmplat cu .el, dar
sînt decisă sâ aflu şi să-l oblig sâ-şi ceară scuze.
Regan clătină.din cap spre cele două prietene ale ei, cu
frustrările lor.
— Ştiţi ce vă trebuie vouă? spuse ea.
Sophie oftă.
;• Cordie suspină şi spuse:
Lasâ-mă să ghicesc. Tu crezi câ trebuie sâ ne îndră­
gostim şi sâ ne mărităm. Ţie ţi-e uşor sâ spui asta, tu ai găsit
bârbatul perfect.
- Buzele lui Regan se curbară în sus, într-un .zîmbet
■visător.
 60 JULIE G A R W O O D

— Da, aşa este. Alee este perfect. După care reveni re­
pede la tonul serios. Dar noi nu vorbim aici despre Alee şi
despre mine. Vorbim despre voi două. Nu cred că este
obligatoriu sâ vâ măritaţi. îndrăgostiţi-vă doar. Nu vă sug­
erez decît să vă faceţi loc pentru o legătură. Ştiu că
.amîndouâ puteţi ieşi în fiecare seară cu un alt bărbat, dacă
vreţi...
—Vrei sâ spui că sîntem cam neserioase, da? întrebă
Cordie. - \
— Nu, nu, fireşte că nu. Dar cred că voi faceţi ce făceam
şi eu înainte de a apărea Alee. Vă întîlniţi cu cine nu tre­
buie. Toţi sînt ... cam ...nepotriviţi. înţelegeţi ce vreau să
spun?
Regan ignoră încruntaturile lor dezaprobatoare.
— Alee are o groază de prieteni. Are un partener acum.
Arată chiar foarte bine şi nu are obligaţii. Sophie, mă
gîndesc că ar trebui sâ ieşi cu el.
Cîteva clipe, Sophie îşi spuse că Regan glumea. Cînd îşi
dădu seama că vorbise serios, spuse:
— Lucrează la FBI. Nu te poţi gîndi serios ca m-aş putea
gîndi la el, iar cît despre el, cu siguranţă că nu l-ar interesa
persoana mea. Ai uitat cine este tatăl meu?.
Regan ridică din umeri.
— Nu am uitat, dar cred că dacă ai ieşi cu un agent FBI,
ai putea scăpa de aversiunea ta penţru oricine este asociat
cu internele.
— Ce înseamnă ăsta? Modificare comportamentală? Nu
am o aversiune, protestă ea. Ştii că îmi place Alee, îmi plac
prietenii lui, Gil şi John şi amîndoi tot la interne lucrează.
 FOC ŞI GHEAŢA 61

ii . — Gil a ieşit la pensie iar pe ei îi cunoşti de mult Te-ai

!■'obişnuit cu ei, iar ei nu lucrează cu agenţii care îl investigau
■-pe tatăl tău. Nu este acelaşi lucru. Iar aversiunea ta există în
: continuare. Chiar cred că ar trebui să-i aplici un şoc. îl
jr cheamă Jack MacAlister şi sînt convinsă că Alee v-ar putea
;Varanja o întîlnire.
I — Glumeşti, da? Precis glumeşti. Aşa e, da?
> ' Regan nu răspunse.
ţ i — Am veşti noi. Alee şi cu mine intenţionăm să căutăm
r un apartăment aici în Chicago,
f - —Vreţi să vă mutaţi aici? întrebă Sophie, fericită.
h- Toate au început să vorbească deodată. Sophie nu se
t putea abţine să nu zîmbească. Regan şi Alee se mutaseră
jţdeja de vreo două ori de cînd acesta se angajase la FBI.
Cordie era şi ea îneîntată.
. . — Ce v-a venit? S-a transferat Alee? Ştiu că îl oboseau
^misiunile sub acoperire, dar cum...
ţ~ — Nu, nu a fost nevoie să ceară el asta. De un an şi
^'jumătate tot are cazuri 'în Chicago, aşa că agenţia a decis
sâ-1 fixeze aici. Noul lui partener are şi el contribuţia lui în
¡¿chestia asta. Oarecum.
— înseamnă că am şi început sâ-1 iubesc, spuse Cordie.
; — Şi care a fost contribuţia lui?
I:j; — Q id mergeţi acasă, intraţi pe Internet şi uitaţi-vă pe
pYouTube. Tastaţi Jack MacAlister. O să vedeţi.
— Haide, spune-ne.
— Ah, nuu Trebuie să vedeţi asta.
I: • — Asta? repetă Cordie.
62 JULIE GARWOOD

— Un clip video. Doar atît vă spun iar cum tu ar şi spus -j

că deja că îl iubeşti pe partenerul lui, cred că ar trebui să j
ieşi cu el. •
— Ah, nu, nu face asta, spuse Sophie. Nu o tîrî pe Cordie ;
spre partea întunecată. Ajunge un agent FBI în familie.
Regan zîmbi cu toată faţa. . . *
— Deci l-ai acceptat pe Alee în familia noastră? ;
— Aşa cred.
Regan ridică paharul.
— Este timpul să toastăm. Pentru familie.
 JURNAL 28
TABĂRA DIN ARCTICA
£.
- .) .

i -: Kirk a botezat lupul alfa, Ricky. Femelei alfa, pe care

^j-o alesese Ricky parteneră, i-am spus Lucy. Ricky este
Moarte îndrăgostit de ea. Se pare că Lucy este răutăcioasă
şi jucăuşă, iar Ricky pare puţin stingherit de bufoneriile
ţfei. ' ■ ■_
v; ; Adulţii pleacă dimineaţa şi se întorc înapoi cu prada,
¡.pentru ea şi puu ei.
Jt-. _Azi dimineaţă am aşteptat să se îndepărteze suficient de
-¡mult, după care Brandon şi cu mine am folosit puşti cu
| săgeţi ca să-i sedăm pe adulţi. A trebuit să lucrăm repede ca
ţ$ă le ataşăm monitoarele de reperare. Am vrut să le iau
|probe de sînge, dar el m-a convins că nu aveam timp s u f ­
icient pentru asta.
I După ce ne-am îndepărtat îndeajuns, ne-am aşezat pe
ţjyine şi i-am studiat cu binoclul. Eram prea departe de ei ca
ppâ ne vadă, deşi ştiam că le rămăsese mirosul nostru. Ricky
i-i'

u ă fost primul care s-a trezit. Cînd a putut în sfîrşit să se

^ridice, ne-a lăsat impresia că a început să se uite exact în
64 JULIE GARWOQD

direcţia noastră. Ştia oare ce făcusem? Căutătura lui fixă m-

a făcut să cred că ştia.
A rinjit spre noi, în timp ce vîn tul îi purta mîrîitul.
Am simţit că mă ia cu irig pe dinăuntru.
 ŞASE

E :. ÎN TIMP CE SOPHIE ŞI PRIETENELE EI sporovăiau

’¿In salon, o altă întîlnire avea loc într-o altă parte a lobby-
ş ului hotelului.
1 O dată pe lună, clubul de pocher al lui Alee se înţîlnea
rida Hămilton.
f -;. Existau doisprezece jucători In club, dintre care majori-
ISatea lucrau la interne, dar din cauza programului lor com-
plicat, niciodată nu se puteau întîlni mai mult de jumătate,
fiecare lună. Vara, cînd vremea colabora cu ei, se
Mtîlneau în terasa grădină de la ultimul nivel al hotelului iar
d nu, se mtîlneau într-o încăpere privată, cu acces la bar,
la primul nivel
; John Wincott, un detectiv mereu în criză de somn, de la
partamentul de Poliţie din Chicago, era o prezenţă per-
Ufiiianentâ, ca şi Gil Hutton, un poliţist^ieşit la pensie, care
eă să afle întotdeauna înaintea celorlalţi, ultimele veşti.
în ultima vreme Gil nu mai bea alcool, era întotdeauna
erul desemnat al lui John, pentru că, după o bere şi
ătate, John era de obicei pe jumătate adormit.
66 JULIE GARWOOD

Cum în seara aceasta era nefiresc de cald şi de umed, ]

s-a
la i

Gil.

Cămaşa îi era pătată de sudoare şi părul negru era umed. |

Se afla un'mic bar în colţ, întotdeauna bine aprovi- |
zionat. Jack luă un pepsi dietetic şi se pregătea să-l *3
deschidă, cînd John îi strigă: J
— Adu-mi te rog şi mie o bere. |
— Jack, abia dacă te mai recunosc, spuse Gil. Arăţi parcă J
mai omeneşte, fără barbă şi'fără părul ăla lung, ciufulit, 1
murdar. l
— Mai omeneşte? repetă John. Eu zic că arata ca un star |
de cinema. Ei, am spus star de cinema? Am vrut să zic star |
de Internet. |
Cei doi riseră cu poftă. Jack îi. dădu berea lui John, luă |
o gură din pepsiul lui, apoi se trînti într-un fotoliu, vizavi!
de cei doi. ’ j
— înţeleg că aţi văzut filmul de pe YouTube. j
— Cam de vreo zece ori, deja, spuse John, zîmbind. Nu |
cred că o să îmbâtrîneascâ vreodată.
— Am găsit că cinematografia îţi oferă un impact vizual j
uluitor, dar şi plin de suspans, spuse Gil, cu o expresie se-1
rioasâ. Felul în care îl ţineai pe ticălos la pâmînt şi discutai j
meniul cu Alee. Fantastic. |
John confirmă dînd din cap. î
— Am auzit că o sâ-1 prezinte la JMAX. :
 FOC ŞI GHEAŢĂ 67

fpki.Alec, în mînă cu o tavă înţesată cu sandvişuri, îşi făcu

fapariţia la timp ca să audă comentariul lui John.
|vr >;—YouTube? îl întrebă el pe Jack.
!e.T b ţi trei dădură din cap. Cum Gil avea darul să ştie ce se
| Va întîmpla înainte de a se întîmpla, Alee îl întrebă cît timp
|;yâ dura pînă se va ^lezumfla povestea asta.
.Gil se scărpina pe chelie, gîndindu-se.
•— Cel mult două zile, pînă cînd un alt film video o să
|iocupe centrul scenei. Nu o să trebuiască să staţi prea mult
tn-„vacanţă“.

I : * — Ai aflat de vacanţa noastră forţată? Vocea lui Jack

trăda surpriza.

Fireşte. întotdeauna am avut un deget pe puls, Jack.

|;PeJpuls, repetă el, tapotîndu-şi încheietura.
«treabă,înseamnă
spuse Aleecă cel
dîndmult
‘dinintr-o
cap. sâptâmînâ ne întoarcem la
. ' — Doar daCâ Jack nu simte nevoia să mai împuşte pe
^Cineva în timp ce comandă un taco sau altceva, spuse John,
presei. Sau ...
y: Jack oftă.
fe-.-.1.
fc: — Sau ce?
jj •
gr! .T—Ah, la naiba, oftă John.
fci John îşi spuse că reacţia lui Jack era amuzantă şi rîse
|pîţiâ la lacrimi.
I'-; “ Am terminat de despicat chestia asta? întrebă Jack.
j £ ; ; P o a t e că nu, spuse Gil.
li .; — Sîntem aici ca să jucăm pocher, nu? spuse Jack. Pe
¡Şine mai aşteptăm?
|; v.. — Brigada moravuri, răspunse Gil.
68 JULIE GARWOOD

— Pe toţi? Se apleca apoi în spatele barului, ca să scoată

o băutură răcoritoare din frigider.
— Nu, doar pe Woods şi Zahner. Gil zîmbi spunîndu-le
numele. Majoritatea celor de la moravuri erau buni jucători
de cărţi, dar Woods şi Zahner făceau excepţie. Amîndoi
erau groaznici. Amuzant era că nici unul nu părea să-şi dea
seama de asta. Ei credeau întotdeauna că pierdeau din
cauza ghinionului)şi nici unul dintre ceilalţi jucători nu
simţea nevoia sări ilumineze.
— Dar Aiden? întrebă John.
— Nu poate veni în seara asta, spuse Alee. Este tot la
Sidney, cu hotelurile lui.
Un oftat general de uşurare se auzi în jurul mesei.
Cumnatul lui Alee era campionul absolut. Cînd juca el,
cîştiga aproape întotdeauna şi cînd era în foimă, cîştiga
aproape fiecare afurisită de mînâ..
Sună telefonul lui Jack. Zîmbi cînd văzu cine îl sună, se
ridică de la masă înainte de a răspunde, apoi se duse la fer­
eastră şi privi ploaia de afară în timp ce asculta.
—Trebuie să fie o femeie, comentă John.
— Ah ... Ce vremuri, oftă Gil.
Se auzi un ciocănit la uşă şi Regan îşi băgă capul în
încăpere.
— Vă pot întrerupe o clipă? 4
Gil şi John se ridicară în picioare în timp ce aceasta se
îndrepta repede spre soţul ei. Priviră cum Alee se aplecă şi
şopti ceva la urechea ei, fâcînd-o să roşească. Gill îşi dădu
ochii peste cap. Alee şi Regan erau căsătoriţi de mai bine
de un an,. dar continuau să se poarte ca doi proaspăt
căsătoriţi. Nu-1 putea învinui pe Alee pentru comporta-
 FOC ŞI GHEAŢĂ 69

mentul lui de îndrăgostit. Regan era o bucăţică bună:

brunetă, ochi frumoşi, picioare lungi, frumoase. Gil
înţelegea de ce Alee fusese atras de ea— cine nu ar fi fost—
şi înţelegea şi de ce rămăsese Alee cu ea. Era o femeie de
afaceri deşteaptă, avea suflet bun şi un spirit blînd şi avea
un simţ al umorului aproape la fel de deosebit ca şi al lui
Alee. Erau făcuţi unul pentru celălalt.
Regan sporovâi cîteva minute cu Gil şi John. îi ştia pe
amîndoi de cînd îl ştia şi pe Alee şi îi considera nişte pri­
eteni buni. Ar fi discutat şi cu Jack, dar acesta vorbea la
telefon şi era întors cu spatele la ea. îl întîlnise o dată la un
dineu şi fusese plăcut impresionată. Era mai mult decît bun
în ceea ce făcea — aşa îi spusese Alee. O asigurase şi că nu
„ar fi putut avea un partener mai bun, aşa că nu avea pentru
Vce să-şi facă griji. Văzuse filmul video pe YouTube şi
fusese la fel de plăcut impresionată. îrttr-o situaţie de criză,
•jack se dovedise a fi uluitor de puternic, rapid şi exact. Era
- puţin înspăimântător cît de nonşalant fusese în tot acest
timp, dar să nu uităm că era obişnuit să lucreze sub
acoperire. Jack şi Alee, decise ea, erau parteneri perfecţi.
Semănau atît de mult.
Jack termină convorbirea şi se întoarse exact cînd
•'Regan spunea:
: •' — Sophie are nevoie de o favoare.
Jack se apropie de ea.
¿ ¡y.;— Bună, Regan. Mă bucur că te văd. Cine e Sophie?
|Vj._— Nu i-ai spus despre Sophie? îl întrebă John pe Alee şi
fţîncepu să rîdâ.
70 JULIE GARWOOD

— John, ce este aşa de amuzant? Regan îi aruncă exact

aceeaşi privire pe care i-o arunca şi soţia lui, ori de cîte ori
era furioasă pe el.
— Doar că ... ştii... are un ... începu John, apoi se uită la
Gil, cerînd ajutor. John vroia să' spună ceva despre infamul'
tată al Sophiei, dar se opri la timp. Regan era extrem de'
protectoare cu Sophie.
— Are un ce? întrebă Regan.
— Ce se petrece aici? întrebă Jack.
— Ai ratat ocazia, spuse Gil. Ocazia de a o cunoaşte pe
Sophie. Este ceva cu totul special. Dacă aş fi cu treizeci de
ani mai tînâr . ... şi aş avea cu cincisprezece kilograme mai
puţin ...
—Ţot nu ai fi avut trecere la ea, spuse John. Se uită la
Jack şi explică:
— Lui Sophie nu îi place în mod deosebit nici poliţia şl
nici FBI-ul...
— Sau orice agenţie de interne. Noi sîntem nişte excepţii.
Pe noi ne iubeşte.
— Alee, tu chiar nu i-ai pomenit partenerului tău despre;
Sophie? John avea o dificultate în a pricepe chestia asta.
— Nu s-a ivit ocazia. Şi că veni vorba, cînd s-a aflaţii
chestia asta, tu nu mi-ai spus nimic, răspunse Alee.
— Haideţi că divagăm. Să ne întoarcem la Regan, da?
spuse Gil.
— Bine, în regulă, consimţi John. Ziceai că Sophie are
nevoie de un serviciu? Ce fel de serviciu? Legal sau ilegal?
o întrebă el pe Regan.
Aceasta se lăsă pe sbţUl ei.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 71

' — Depinde de cum priviţi problema. Are nevoie de aju­

torul lui Gill.
John dădu din cap.
— Nu mai spune nimic. Am priceput.
4?> Jack aştepta ca cineva să-l pună în temă. Ştia că.pierduse
■ceva important din conversaţie. Nu îi ştia de multă vreme
nici pe Gil şi nici pe John şi nu fusese partenerul lui Alee
Mecît în ultimele trei misiuni, aşa că îşi imagină că era vorba
; de un fel de glumă a cercului.
. Auziră cu toţii rîsete venind dinspre barul principal şi
; peste o clipă se deschise uşa şi Sophie intra în încăpere.
r~ Nuu. Pe Jack parcă îl lovise, cineva în partea mediană.
VVederea acesteia îi tăie respiraţia. Pârul lung, blond, i se
^legăna pe umeri cu fiecare pas pe care îl făcea şi trupul ei —
jt Dumnezeule! — era perfecţiunea întruchipată. Avea pantofi
£ cu nişte tocuri ridicol de înalte, care-i făceau picioare kilo-
Snetrice şi linia fluidă a rochiei de mătase îi evidenţia
plecare curbă. Chiar dacă ar fi existat vreo fisură, Jack nu ar
Jfi putut-o observa, atît era de distras de felul sexi în care i
pie.mişcau coapseje în timp ce se apropia de Regan.
Sophie îl salută pe Alee cu o sărutare pe obraz, apoi se
|întoarse şi le zîmbi lui John şi Gil care se hlizeau la ea,
gămîndoi, ca nişte puşti cu hormonii clocotind.
-Regan i-o prezentă lui Jack.
Cea mai bună prietenă a mea, Sophie Rose.
-Sophie îi zîmbi lui Jack şi-l salută, 'dar cu asta aproape
ică' îl concedie. Ceea ce îi stîmi acestuia şi mai mult in-
|ţeresul. Jack nu era obişnuit să fie ignorat de femei. Le
fcmbea şi era iubit de ele. Alee îi spunea că este un jucător,
plar Jack nu credea asta. El pur şi simplu nu credea în anga-
72 JULIE G A R W O O D ‘

jamente. Căsătoria o fi ea bună pentru prietenii lui, dar nu j

pentru el. îi plăcea să fie liber să facă ce vroia, cînd vroia şi J
avea grijă ca femeile cu care se întîlnea să înţeleagă^ acest ;J
lucru. 1
Adevărul reducea complicaţiile. Existau tot atîtea femeii
cît şi bărbaţi, care simţeau exact ce simţea şi el. J
O studie, pe Sophie cu aprecierea unui connoisseur în |
timp ce aceasta se- aşeza la masă. Lîngâ Gil. 1
— Gil, urăsc să te rog asta...începu Sophie. '|
— Ce îţi trebuie, draga mea? |
"—le-ai supăra dacă mi-ai face din nou curăţenie în|
apartament? .I
— Fireşte că nu. Ştii că aş face orice pentru tine. Dar laj
birou? Nu crezi că şi acolo e nevoie de o curăţeniei
temeinică? I
Ea se gîndi cîteva clipe şi era gata să spună nu, pentru|
că asta ar fi însemnat un deranj prea mare, dar Regan ojj
înghionti, şoptindu-i: |
— Doar nu o să doară, nu? %
— Da, bine. Ţi-aş rămîne recunoscătoaredacă mi-ai face| '• *T

c u ră ţe n ie şi în se p a re u l m e u . Cînd ţi- a r C onveni? |

— Ce-ai zice mîine dupâ-amiază, pe la patru? O să începi
cu apartamentul, explică el şi dacă poţi aştepta, biroi 1 o săi
ţi-1 curăţ luni seara, după ora cinci. Te aranjează?
Sophie încuviinţă din cap.
— Da, spuse ea. Şi mulţumesc foarte mult. Nu şti î cuml
m-aş putea vreodată revanşa.
El îşi mişcă sprîncenele în mod comic.
— O să ne -gîndim noi la ceva.
Sophie rîse.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 73

Ş: f; —-Vino, Regan. Cordie este blocată la bar de doi ţipi de

§ :1a moravuri. Bagă spaima în ceilalţi clienţi.
Âlec ţinu uşa deschisă pentru soţia lui şi prietena aces­
t e i a , zîmbind de ceva ce-i spusese Regan trecînd pe lingă
| =vel, dar în timp ce ieşea pe uşă, Sophie îşi întoarse capul spre
|kJack.
p> y- — Mi-a făcut plăcere şâ te cunosc. .
it::: La naiba. Zîmbetul ei sexi a avut asupra lui Jack exact
| t impactul pe care credea el că îl intenţionase aceasta. L-a
, lăsat fără aer.
; : Plecase înainte ca el să se poată gîndi la un răspuns.
I; ■■Rămase cîteva clipe zgîindu-se la uşă, încercînd să-şi amin-
| ; ţeascâ cum să respire. în sfîrşit se adună la loc şi se întoarse
înspre Gil sâ-1 întrebe dacă Sophie avea pe cineva,
Trîntiţi în scaunele lor, John şi Gil îl priveau, zîmbind ca
linişte idioţi.
: Ce e? întrebă Jack.
— Edrăguţă,nu?
— Da, este, recunoscu Jack.
pf,.., în ăcest moment intră Alee, urmat de Woods şi Zahner.
Cei. doi poliţişti de la moravuri arătau ca şi cum ar fi fost
^proprietarii unui salon de tatuaj. Braţele şi gîtul le erau
^acoperite cu desene estompate. Woods avea în mînâ două
4sticle de bere iar Zahner ducea un bol cu nuci cashew.
■— Ce se petrece aici? întrebă Zahner cînd John izbucni
ari rîs. ■
iz*,i!!’"— Jack tocmai a cunoscut-o pe Sophie, îi explică Gil.
— Da? Chiar acum? întrebă Zahner, zîmbind cu toată

Nu este măritată, se oferi John.

w-'
74 JULIE. G ARWOOD

— Iar Regan zice câ nu are pe nimeni în momentul de

faţă. Te interesează?
Jack trase un scaun dar nu se aşeză.
— Care e problema ei?
— Nu ştie? întrebă Zahner.
— S-ar părea câ nu, spuse Woods.
• — Care e problema ei? A mai fost măritată de vreo trei,
patru ori? A ieşit din puşcărie pentru crimă? Ce este?
— Nu a fost niciodată arestată, se oferi Alee.
— Este un cetăţean integru, adăugă John.
— Este o dulceaţă, spuse Woods.
Şi? Lansă Jack, aşteptînd pontul.
— Şi este formidabilă, omule, chiar formidabilă, spuse
Zahner.
— Şi o cheamă Sophie Rose, spuse Alee.
Acesta tocmai se pregătea sâ-i explice câ Rose nu era
cel de al doilea prenume al Sophiei, dar John scutură din
cap şi îşi ridica mîna.
— Stai puţin ...Stai puţin ...
Lui Jack în sflrşit îi pică fisa.
John izbucni în rîs, lâsîndu-se pe spate şi ridieîndu-şi
mîinile. ' _
— Ei, asta este, spuse el.
Jack se încruntă.
— La naiba ... este fiica lui Bobby Rose?
— Care în nici un caz nu. este agent FBI, spuse Woods,
tărăgănat.
— Jack a priceput mai repede decît tine, îi aminti Zahner
acestuia.
\?J FOC ŞI GHEAŢĂ 75

— Jack, dacă ţi-ai putea vedea faţa, ai zice că ai avut un

|: atac, îi spuse Gil.
| V Jack se prăbuşi în scaun. Părea uluit.
— Şi curăţenia din apartament, ce e cu ea? Cauţi micro-
jŞ;foane?
— Exact, îi răspunse John, în locul lui Gil.
y: — Şi de cîte ori caut, găsesc.
• — Cine le plantează?
I — Am încercat să aflu, spuse Alee. Nu mai zîmbea acum.
f Nici o agenţie nu o să şi le asume vreodată, dar dacă ar fi
Usâ ghicesc...
I. — FBI? Sugeră Zahner.
f , — Nu, în niciun caz FBI, spuse Alee, categoric.
t -y — Eu mă gîndeam la CIA, spuse Wood, dînd din cap.
V v : — Categoric nu. Este IRS, spuse John. Da, categoric,
| îr s .
f^'-^A TF, spuse Gil. ATF, e clar.
fev — FDA, spuse Woods.
p - — Ăştia se ocupă cu alimentele şi drogurile, idiotule,
jgflpuse Zahner, rîzînd.
fc — Părerea mea este că nici una dintre ele. Mai jucăm sau
||nu; cărţi? întrebă Alee.
IB'/ John împărţi prima mină. Se uită în sus la Jack şi
ft&itrebâ:
Sjişfr.. ___

|: :: —Tot îi mai vrei numărul de telefon?

f&p Jack nu răspunse.
 JURNAL 32
TABĂRA DIN ARCTICA

împreună cu Eric âm reuşit să luăm ctteva probe de ,

sînge. ;
Lupii arctici nu au fost vînaţi de oameni, aşacâau fost rel­
ativ încrezători. Ne priveau darnu s-au retras şi nici nu au atacat)
Sînt fiinţe curioase, iar mirosul nostru probabil că le este străin. »
Ieri a fost o zi tristă. A murit unul din puii lui Lucy. Deşi|
eram curioşi să aflăm cauza, Brandon a insistat să nu ne M
terferăm. Vrea să urmărească dinamica haitei confruntată aii
pierderea, deci nu vom face autopsie. Ricky a fost stoic şi aj
plecat din tabără după hrană, ca şi cum nimic nu s-ar iî|
întîmplat. '
Sîngele pe care l-am studiat pînă acum, Eric şi cu mine§
a indicat existenţa unui hormon pe care încă nu 1-ăm putuiţ
identifica şi care există la R icky în mare cantitate. Abia|
aştept sa fac mai multe săpături legate de asta. ' |
Pe Brandon nu-1 interesează descoperirea noastră. DM
impresia că se simte, parcă ameninţat de orice activitate
care nu a aprobat-o dinainte. Iar Kirk este indiferent la toat
astea. în fiercare seară face copioase însemnări despi
fiecare membru al haitei.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 77

Şi eu scriu cît pot de des, în jurnal. Abia aştept sâ-mi

încep propriile experimente, dar pentru asta trebuie sa
aştept sfîrşituî iernii.
 ŞAPTE

SOPHIE NU-ŞI-PUTEA LUA ÎNAPOI ORELE pier-

dute cu William Harrington, dar simţea că avea dreptul, c e l:
puţin, la scuze. Pierduse mai mult de o oră după cursă,:
sâ-1 caute. •
Cum de la cursă s-a întors direct acasă, a încercat să-l.'
sune pe Harrington. I-a răspuns robotul şi i-a lăsat uri mesaj
să o sune. A încercat să pară preocupată, nu iritată. Dar era
iritată. Cum putea fi cineva aşa de necioplit? Şi cum rămîneâ ;
cu cina de luni seara? Presupuse că s-a zis cu ea.
Duminică dimineaţa, în continuare, nici o veste de la el.!
L-a sunat din nou acasă. După două ţîrîituri, o voce j
mecanică o anunţa că numărul acesta de telefon nu mai exista. -
Presupuse că a apăsat greşit dar cînd a sunat din nou, -a-?
primit acelaşi mesaj. L-a sunat pe mobil şi i-a răspuns o altă 1
voce mecanică. Numărul fusese desfiinţat. . ':
Rămînea doar website-ul lui Harrington. Cînd se uitase!
pe acesta, în timpul cercetărilor pentru articol, descoperise j
că Harrington prevăzuse un loc pentru comentariile vizită- !
torilor site-ului. Decise să deschidă site-ul şi să scrie un j
mesaj. Tastă adresa. Website-ul lui nu mai exista. Cercetă |
 FOC ŞI GHEAŢĂ 79

^repede, dar nu găsi nici o urmă. Ca şi Harrington, website-

ul dispăruse.
, Ei bine, devenea Intr-adevăr ciudat. Se hotărî să mai
f facă un singur efort ca să intre în contact cu el, înainte de a
Ejrenunţa. Avea adresa lui de acasă — i-o dăduse în timpul in-
terviului, vineri seara — şi cum nici nu locuia prea departe
I de ea, decise să facă o plimbare pînă la el acasă, să bată la
pfuşâ şi sâ ceară nişte răspunsuri.
Proprietatea lui Harrington era de fapt mult mai departe
||decît apreciase ea. I-au trebuit efectiv patruzeci şi cinci de
IJminute şi douăzeci de dolari pentru taxi, după ce picioarele
ţ i începuseră să-i urle de durere, pentru că uitase să-şi schim-
||:be pantofii cu tocuri de opt centimetri.
fiT : Harrington locuia într-un cartier exclusivist. Clădirea

E |era elegantă şi modernă, cu geamuri colorate, reflectori-

||zânte. Portarul, îmbrăcat într-o uniformă gri impecabilă, îi
deschise uşa. Un coridor mic ducea spre un hol impresio-
phănt, cu dale de marmură şi pereţi placaţi. Un bărbat cam
||ide vreo treizeci de ani, tuns perie şi extrem de muşchiulos
pÎşi aranjâ cravata în timp ce se grăbea să iasă din spatele
llrecepţiei de granit, în aşteptarea ei.
|ţl;F ie era un fost militar, fie culturist, îşi spuse ea. îi am-
^rntea de Bluto, din filmele cu Popeye. Ochii păreau prea
fmjpi faţa de cap iar capul părea prea mic faţă de umerii şi
Jfiraţeie imense. Se presupune că recepţionerii trebuie să fie
prietenoşi, dar Bluto nu părea să fi citit fişa postului. Se uita
îda ea cu o faţă de piatră, aşteptînd să vorbească. Era
.„brăcaţ frumos, cu pantaloni negri şi o cămaşă în dungi.
iSophie decise'sâ-i acorde prezumţia îndoielii. Poate că
 . , :i
80 JULIE G A R W O O D ]
- • : |
făcea parte din echipa de securitate a clădirii şi acum îi i
ţinea doar locul recepţionerului. •
Securitatea era impresionantă. Văzu camere montate în I
toate colţurile ştucaturilor din tavanul înalt de peste patru j
metri. Undeva, probabil după uşa din spatele pupitrului j
recepţiei, se afla un centru de securitate care computeriza J
orice persoană care intra în clădire. |
— Vă pot ajuta cu ceva? întrebă cu o voce surprinzător j
de plăcută, contrastînd puternic cu privirea încruntată. i
— Da, mulţumesc. Puteţi vă rog suna la apartamentul lui
William Harrington, sâ:i spuneţi că Sophie Summerfield a r ;
vrea să vorbească cu el?
—- Nu este aici, spuse el’ privind peste umărul ei, spre
holul care dădea în stradă.
Sophie nu putea spune dacă omul acesta nerăbdător nu
vroia efectiv să fie deranjat sau dacă Harrington nu era,
într-adevăr, acasă.
— Vă rog, sunaţi doar pentru siguranţă.
— Nu este acasă. Vocea lui nu mai era plăcută.
Privirea ameninţătoare a acestuia nu o sperie.
— Ştiţi cînd se întoarce?.
— Nu. Se uită din nou spre ieşire.
Se temea oare că o să-l surprindă portarul că este
bădăran? Nu prea părea genul căruia sâ-i pese de impresia
lăsată.
—Vreţi sâ-i lăsaţi un. mesaj?
— Nu, cred că o să aştept aici pînă la întoarcerea dom-
nului Harrington.
. — Asta iese din discuţie. , •
— De ce?
 FOC ŞI GHEAŢĂ 81

;tL— Domnul Harrington o să lipsească mult de acasă.

Şi-a făcut bagajele şi a plecat în Europa. Nu a spus cînd se
întoarce.
De ce nu mi-aţi spus asta cînd- am ...
& —- Noi respectăm intimitatea locatarilor noştri.
;;v-;— Există vreo modalitate de a intra în legătură cu
domnul Harrington?Aveţi cumva programul lui sau ştiţi
luide anume în Europa poate fi găsit?
— Nu, nu ştiu. Şi chiar dacă aş şti, nu v-aş putea da
l^ ă stâ infoimaţie, nici dumneavoastră, nici altcuiva. Aşa
^un ani spus, noi respectăm intimitatea locatarilor noştri.
IjrŢărâ să se oprească, .adăugă:
i Vreţi să vă Conduc spre ieşire?
p /: Sophie înţelese mesajul. Se gîndi să-i spună portarului
c|t ¿de necioplit fusese bărbatul de la ghişeu, dar ce putea
|ăce acesta? Gu siguranţă că ştia deja că omul era un necio-

|V'Sophie era conştientă că făcuse tot ce i-a fost în putinţă.

Îşm od oficial, terminase cu William Harrington.
^Scormoni în geantă după bani. Avea suficienţi ca să ia
Ifcu l înapoi spre casă, dar atunci nu ar mai fi avut bani
¡pată săptămîna şi în mod categoric nu avea de gînd să se
l^ru m u te din „geanta-puşculiţâ“ pe care o ţinea ascunsă
fcdebara. în plus, putea să se uite la vitrine, pe drumul
p W '
J ş :Deşi nu era încă ora trei cînd a intrat în bloc, Gil o
Aştepta deja. Holul ei nu era prevăzut cu securitatea clădirii
(Harrington, dar, era totuşi sigur. Nu existau camere la
¡¿pare colţ, dar exista un portar şi existau încuietori bune
i alarme care funcţionau.
82 JULIE GARWOOD

Portarul îl ştia pe Gil şi îi permisese să aştepte în hol.

Cînd intră Sophie, acesta citea The New York Times.
Găsirea microfoanelor nu era o treabă chiar aşa de ;
uşoară cum se vede în filme. Din fericire Gil era un profe-1
sionist, dar totuşi nu se culca pe o ureche. El verifica şi ţ
reverifica fiecare posibil loc: Rutina lor era simplă. Sophie |
dădea drumul la televizor, se aşeza pe canapea şi stăteai
acolo pînâ cînd acesta îi dădea undă verde. In timp ce el=!
căuta, nici unul nu scotea un cuvînt. I
■■ii

De data aceasta, Gil a găsit trei aparate. Două erau, cum;;

le spunea el, ediţii standard, dar nu mai văzuse niciodată}
ceva asemănător cu cel de al treilea dispozitiv. îi spuse câ|
Alee ar fi interesat să-l vadă. j
Era deja trecut de şase cînd termină Gil şi Sophie sel
grăbi să se îmbrace pentru întîlnirea ei. La ora şapte veneăl
să o ia de acasă. Promisese să participe la o acţiune de car-|
itate, împreună cu.Jeffrey Oakley, un prieten şi însoţitorUÎ|
ei cînd nu avea pe nimeni şi avea nevoie de o escortâ;|
Jeffrey era la fel de dulce şi de blînd ca o bomboană marsh?|
mallow şi ani de zile ţinuse aprinsă flacăra iubirii pentru!
Regan, dar acum câ aceasta se măritase cu Alee, îşi îndrept
tase flacăra asupra lui Cordie. îşi declara public, sistematicii
dragostea pentru Cordie, iar Sophie îl asculta cu simpatiei!
Propria viaţă amoroasă a Sophiei era un ţinut pustiu, dâj
pentru ea era în regulă. Nu avea nevoie acum' dŞ
complicaţiile unei poveşti de iubire.
■ ■ 4
TELEFOANELE DE AMENINŢARE începură d l
vreme, luni dimineaţa. Abia îşi băgase geanta în sertaniÎ
biroului ei din separeu cînd sună primul telefon. 1
 FOC ŞI GHEAŢĂ 83

- ■ — Sophie Rose? ti pronunţă numele o voce sîsîită.

— Sophie Summerfield, făcu ea corecţia. Cine întreabă?
“ Nu te poţi ascunde de mine.
■— Cine este? repetă ea, apăsat.
—Tatăl tău mi-a luat banii şi nu o să scape aşa uşor.
Adresaţi-vâ poliţiei, sugeră ea.
Eră gata să închidă cînd acesta spuse:
— Eu am o idee mai bună.
Nu întreba, îşi spuse ea, nu întreba.
— Cum ar fi?
- Am de gînd să-ţi fac rău. Curînd, Sophie. Foarte
d, Şi atunci tatăl tău o să ştie ce înseamnă să pierzi.
Trîntind receptorul în furcă, se prăbuşi în scaun. Iar
îşi spuse ea. Ori de cîte ori tatăl ei era blamat
tril ceva, era sunată şi ameninţată, presupunîndu-se că
J u va transmite mesajul dragului, bătrînului ei tată.
^elefpnul acesta sunase mai sinistru şi nu ştia exact ce să
¡eu el.
|;:Sb decise să se concentreze asupra muncii, pînă cînd se
.„palma. Ticălosul o speriase rău, ori asta nu se mai
plase de mult. Munca o va ajuta să poată privi în per-
tivâ. .
^Prima problemă era William Harrington. Se îndreptă
^"biroul lui Bitterman ca să-i raporteze cele întîmplate.
^ ce putea fi explicat în cinci minute îi luă cincisprezece,
+Jrii că odată pornită, nu se mai putea opri. Pe măsură ce
l’esteă, se enerva tot mai râu, Bitterman o lăsă să se
J ¡reâscâ şi să-şi irosească vremea, în timp ce se delecta
bere K elly’fs Root de la gheaţă, apoi îi dădu vreo două
'•eu care să înlocuiască povestea despre Harrington.
84 JULIE GARWOOD

Bittemnan a ţinut sâ discute în detaliu fiecare idee şi cînd

în sfîrşit reveni în separeul ei, găsi trei mesaje de la opera­
toare. Două erau de la Regan şi unul de la Cordie. Toate trei
erau marcate urgent.
Prietenele îi lăsaseră mesaje şi pe celular, dar nu a avut
timp să le asculte pentru că a fost chemată la producţie, să
răspundă la cîteva întrebări, Cînd s-a reîntors în separeul ei,
Bitterman striga după ea. De data aceasta pe nume, ori asta
nu însemna decît un singur lucru: indiferent ce vroia, nu era
de bine.
Gary îmcercă să vină după ea, dar Bitterman îi făcu
semn sâ plece, o trase pe .Sophie în birou şi trînti uşa în
nasul acestuia.
Televizorul urla. Făcu volumul mic şi spuse:
—Tocmai a apărut în ştirile de la amiază.
—A apărut, ce?
Arâtînd spre televizor, spuse:
— Are loc o conferinţă de presă. înainte ca el sâ continue,
Sophie ştia ce avea să urmeze.
— FBI-ul tocmai a anunţat că tatăl tău este căutat.
Din nou.
 JURNAL 45
TABĂRA din ARCTICA

Ricky a devenit cît se poate de previzibil. Pleacă în

fiecare dinimeaţă la aceeaşi oră, în excursii interminabile,
împreună cu ceilalţi masculi şi se întoarce aproximativ la
t aceeaşi oră. Totuşi, astăzi nu ă lipsit decît o oră. Cînd s-a
[întors, era agitat şi i-a trezit pe pui din somnul lor. Ceilalţi
; masculii dădeau ocol cuibului, confuzi. Ştiau că ceva nu
.era bine.
R icky s-a dus şi s-a aşezat în faţa cuibului, cu spatele
la pui şi a început să se uite spre nord. N oi nu puteam
vedea nimic de la distanţă, dar am reperat cu ajutorul bin-
pcfului un urs, cam vreo jumătate de milă mai departe. Pe
. măsură ce ursul se apropia, R icky a început să mîrîie.
:■Ceilalţi masculi s-au lu a t după el. La vreo treizeci de
meir/ de cuib, ursul s-a oprit şi s-a ridicat pe picioarele
¿din spate.
' ■R icky nu s-a dat înapoi. De cîteva ori, ursul a mai
j!făcut cîţiva paşi înainte, retrâgîndu-se însă imediat;
]:pentru ca în final să se întoarcă şi să se îndepărteze spre
86 JULIE GARWOOD

Probabil câ nu intrase în calculele sale că va avea de

a face cu un adversar atît de teribil ca R icky şi mica lui'
armată. i
 OPT

: TATA ERA DIN NOU HĂITUIT.

: ; / Bobby Rose nu a făcut niciodată parte din lista FBI cu
; Cei Mai Căutaţi . El îşi iubea ţara; îşi iubea oraşul natal,
. Chicago; şi iubea oamenii. Nu a ridicat niciodată mîna
w&supra cuiva; nu avea armă şi nu credea că violenţă va re-
• zolva vreodată vreo problemă. în mod cert, nu era o
¿ameninţare pentru cetăţenii paşnici. Avea stil şi carismâ şi
era întotdeauna un gentleman. Şi, ah,da, era un hoţ.
Oricît de mult ar fi vrut autorităţile să-l bage la zdup
■pentru diferitele furturi pe care erau convinse că le
; domisese acesta, nu au reuşit totuşi niciodată să vină cu cea
f mai mică dovadă. * - ■
’■
< Un anchetator iritat a fost odată citat că ar fi spus despre
Bobby Rose că era un delincvent obişnuit. Chicago nu a
£ fost de acord eu el. Omul acesta nu avea nimic obişnuit.
■Da. Fura, dar avea standardele lui. El nu lua decît de la acei
; ’bărbaţi şi de la acele femei care îşi acumulaseră bogăţiile pe
i căi ilegale şi imorale. Bobby .ştia, înaintea oricărei agenţii
ăparţinînd internelor, cine erau acei bărbaţi şi acele femei şi
".mai. important, unde anume îşi ascundeau aceştia banii.
83 JULIE G A R W O O D

Bobby Rose a fost o dată în plus mai isteţ decît legea, iarl
lor nu le plăcea asta.
Pentru majoritatea oamenilor, era un Robin Hood
modem.Cînd vremurile erau grêlé, aveau nevoie să creadăl
în el. Ori acum vremurile erau grele. Familiilor le era tot
mai greu să întindă de un dolar. Preţurile creşteau iarj
salariile fie îngheţau, fie scădeau. Ipotecile erau mai mari!
ca oricînd; recurgerea strategică la închirierea unor servicii!
din exterior devenise o soluţie frecventă şi parcă în fiecare
săptămînă o altă companie îşi închidea porţile, lăsînd tot
mai mulţi oameni fără lucru, în timp ce lacomul CEO bâgal
milioane în buzunar. Teama, frustrarea şi mînia erau la oiSi
dinea zilei şi poveştile cu „reglarea conturilor“ de către
Bobby Rose le aduceau o speranţă.
Sophie stătea în picioare lîngă Bitterman, cu braţele!
încrucişate, nemişcată şi urmărea conferinţa de presă;
transmisă în direct. Nu l-a recunoscut pe bărbatul care
stătea în faţa microfoanelor, dar nici nu-i păsa. Toţi aeuza-f
torii tatălui ei erau la fel, pentru ea. îmbrăcaţi ca nişte sen-J
atori, în costumele lor de firmă, cu tunsurâ perfectă, cui
nodul de la cravată perfect, cu discursul lustruit, ca aurul!
nebunilor, cu expresiile lor întotdeauna corecte şi indignatei
— probabil că repetau în faţa oglinzii ca să fie perfecţi — |
bateau cu pumnul în pupitru, jurînd să-l aducă pe Bobby
Rose în faţa justiţiei.
Tatăl ei era acuzat pentru orice, în afară vremii. Şi de|
cîte ori reîncepea arătarea cu dègetul spre acesta, Sophie
primea invitaţii de la Departamentul Poliţiei din Chicago i
g ' ' FOC ŞI GHEAŢĂ 89
|fer.V
Hâd de la FBI şi uneori de la IRS, să ia loc şi să discute puţin
fldespre el. Acestea nu erau invitaţii pe care le putea declina.
;s p

(Dacă nu coopera, ar fi fost tîrîtă din biroul ei şi arestată

|pehtru obstrucţionarea investigaţiilor.
® rCu alte cuvinte: acelaşi ritual dintotdeauna.
p^Bitterman o bătu stîngaci pe umăr, apoi se strecură
Iprintre lăzi şi cînd se lăsă în scaun se izbi cu cotul deja
|fiftyineţit, de birou. " ' ■
Ia hîrtiile alea de pe scaun şi aşează-te, îi sugeră el.
pJJ^Brea îngrijorată ca să stea jos, Sophie se întoarse cu
|tpâtele la televizor, se sprijini de marginea biroului şi
^& se: '
Ife''-— Ñu vreau să mai aud un alt discurs pompos despre cît
¡Ée teribil este tatăl meu. Vă rog, spuneţi-mi doar pentru ce
ieste acuzat acum.
p-: Bitterman opri televizorul cu telecomanda şi începu ab-
l-sent să-şi frece cotul, în timp ce-i explica.
Sg-I'— Berea Kelly ’fs Root. Despre asta este vorba.
.
§&-■ — Berea din rădăcini?
iii Acesta dădu din cap.
K 7^ Omul care hămâie acum este Darren Ellis de la Biroul
tae.âvocaturâ Ellis, Ellis şi Coopzr. Firma lor îl reprezintă
jjjjge Kevin Devoe.
ip^Sophie se uită peste umăr, la avocat,
¡fe' i — Şi cine este Kevin Devoe?
Ifc Acesta nu-i răspunse pe loc.
90 JULIE G A R W O O D

— Ţi-aminteşti cînd ai vrut să scrii despre închiderea!

fabricii Kelly şi eu ţi-am spus că toate ziarele din oraş sej
ocupau deja de asta? - f
?!
— Da, spuse ea. Şi aţi avut dreptate. §
— O companie pe care o iubeşte tot oraşul, aşa cum este j
iubită aceasta, îşi închide porţile după mai bine de şaizeci*
de ani de funcţionare şi lumea vrea să ştie de ce. i
— .Am citit că'firma nu cîştiga deloc. Costurile creşteau!
şi profiturile scădeau. |
—Da. Am citit şi eu, dar asta nu explică mai nimic, nu-i|
aşa? Nu s-a intrat în detalii. Nu, închiderea fabricii nu preaf
avea sens pentru mine. Cea mai afurisit de -bună bere din|
rădăcini din Statele Unite nu are profit? Prostii. De ce com-f
pania nu a mărit preţul pe sticlă? Eu unul aş fi plătit dublul
chiar triplu şi aproape toţi din Chicago ar fi făcut la fel. Nii|
poţi găsi nicăieri în altă parte o bere răcoritoare ca cea de lă|
K elly’fş. \ |
Sophie se îndoia că mai exista cineva în Chicago căruia!
sâ-i placă „berea“ asta aşa cum îi plăcea lui Bitterman, dai|
i-ar fi putut răni sentimentele, dacă i-ar fi spus-o. Era foarte|
sensibil cînd era vorba de băutura lui răcoritoare. |
■

— Nu, domnule, nicăieri în altă parte nu poţi găsi o beref

ca cea de la K elly’fs, spuse ea.
Acesta zîmbi văzînd că Sophie era de acord cu el. j
— Reiese că povestea este mult mai lungă. A dispărut!
fondul privat de pensii al tuturor acelori loiali salariaţi. A§
dispărut, repetă el pocnind din degete ca să fie mai plasticii
 FOC ŞI GHEAŢĂ 91

i i j - . ; C u m este posibil? întrebă ea. Un fond de pensii este

^monitorizat îndeaproape de ...
tfe Acesta scutură din cap, sâ o oprească.
Nu era un fond de pensii. Era un fond privat de pensii,
pşte. o mare diferenţă. Kelly a fost un om de afaceri pri­
ceput şi a vrut sâ fie corect cu salariaţii lui. A angajat un di-
Ircctor de investiţii şi le-a spus angajaţilor săi că dacă sînţ de
Jaicord, aceştia ar putea depune pînâ la o treime din salariul
Ipk o’lunâ într-un fond privat de pensii, iar el va depune o
¡simtă egala cu a lor. Un funcţionar pune lunar o sută de
Jdolari; Kelly bagă şi el o sută. Era un plan de pensionare
^generos şi de-a lungul anilor s-a dovedit a avea mari avan-
|&jfe, fiscale. Directorul de investiţii ales de Kelly era bun,
poarte bun şi fondul devenea ţot mai puternic,
t "— Ce n-a mers bine? întrebă ea. Simţea noduri în stomac,
pe;groazâ.
p - Oamenii au îmbâtrînit şi s-au retras, spuse el pe un ton
Iparecare. Directorul de investiţii a fost primul care
p k retras şi Kelly l-a ales pe un anume Kevin Devoe în
Blocul lui. Acesta era un investitor conservativ şi fondul a
§Şontinuat sâ crească sub supravegherea lui. La început,
Mică. .
-Kevin l-a cunoscut pe singurul copil al lui Kelly, o fata
§|e nume Meredith, cu ocazia uneia dintre acţiunile com-
llăniei şi cei doi s-au plăcut. Peste şase luni erau căsătoriţi.
Ipoin era bolnav şi în final s-a retras. A numit-o pe Meredith
B re şedinţe şi l-a lăsat pe soţul ei sâ se ocupe de -investiţii.
92 JULIE GARWOOD

Nu ştiu dacă asta era legal, dar la vremea aceea nu a

obiectat nimeni. 1
Şi acum începe să devină totul îndoielnic. După doi ani
de la preluarea postului de director de investiţii, Kevin a
transferat banii într-un alt fond. Trei companii au constitui!
'T
acest fond şi toate trei prezentau o soliditate considerabilă!
Pe hîrtie, adică. Cifrele însă erau umflate iar Kevin i
început să spună că a băgat banii într-un redutabil fond
comercial pentru acoperirea investiţiilor dar a constatat că
.■ ':T
fusese înşelat. Mai spunea şi că numai Bobby Rose putea
face astă şi aşa cum tocmai.a declarat la televizor avocatul
lui Kevin, au descoperit că Bobby deţinea titluri într-unl
dintre companii. Nu a menţionat volumul acestor titluri. |
—Tata este ţapul ispăşitor ideal. f
Bitterman nu o contrazise. |
— In urmă cu.cîteva săptâmîni, soţia lui Kevin a intenta!
divorţ, exact înainte ca toate acestea să iasă la lumină. ‘ 1
Sophie scutură din cap. ' |
— Să nu-mi spui că tot pe tata îl acuză şi pentru asta. :l
— Pentru divorţ? Nu, nu, fireşte că nu. ' 1
Luă un creion şi începu sâ-1 învîrtă între degete. '|
— Am spus asta pentru că Devoe s-a dovedit nerâbdătdi
să-şi transfere toate finanţele avocatului soţiei sale şi s-'a
asigurat că documentele -vor intra pe mîna presei. Şi ce
crezi? Pe hîrtie el apare sărac lipit. Vrea ca toată lumea s|
ştie că şi-a băgat majoritatea banilor în fondul comercial
pentru acoperirea investiţiilor şi că şi el este o victimă, câ
toţi ceilalţi angajaţi.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 93
ţr~
'd' ■— Este ridicol. Doar el a ales fondul, nu?
— Fără îndoială, dar insistă că cifrele au fost grosolan
ămflate.
Î — în afară de faptul că tatăl meu deţine acţiuni într-una
|intre companii, există vreo dovadă concretă că el a luat
bănii?
jiK V .V •

I? ~ Nu, dar FBI-ul cercetează.

t ;, — Nu va găsi niriuc. Tata nu a făcut asta.
K, Loialitatea ei era admirabilă. în cazul de faţă, îşi spuse
pitterman, era chiar justificată.
Da. Nici, eu nu privesc asta ,ca pe ceva ce ar fi putut
|fece tatăl tău. Există totuşi mulţi care cred că a folosit cla-
fsicul truc umflâ-şi-dă-lovitura. Ştii cum se face, creşte
Sfeţul stocului pînă cînd se strînge o sumă uriaşă, apoi tipii
|are au declanşat creşterea vînd şi boom, stocul se duce la
fiind. Există mulţi care cred că într-adevăr el a umflat banii.
j|ht furioşi, foarte furioşi.
I r Sophie dădu din cap.
J f î n ţ e l e g . Am citit că unii dintre aceşti angajaţi au lucrat
¿Kelly peste treizeci de ani. Iar acum nu mai au nimic.
k--Vreau să ştii că în clipa în care ieşi din clădirea asta, o
ţi se vîre microfoane sub nas. Cei de la pază au sunat
% ca să anunţe că doi reporteri de la tabloidele alea au
at să pătrundă aici.
Vă mulţumesc că m-aţi prevenit, spuse ea. Nu e nimic
i râu decît să fii luat prin surprindere.
Poate câ ai vrea să te gîndeşti să îţi cîteva zile libere
cînd se dezumflă toata povestea astă.'
94 JULIE. GARWOOD
;ţ

— Daca aş fi procedat aşa de cîte ori a apărut tata pe|

prima pagină, n-aş mai fi făcut niciodată nimic. |
Bitterman se ridică şi privi peste căpul ei, în biroul cel;:
mare. , ■ . 1Ş
sŞ
— Uite că a venit şi FBI-ul. ’¡J
— Mai. devreme ca niciodată, spuse ea fără să se întoarcă-!
De obicei nu o chemau la o discuţie decît cel mai devrc
cu o zi sau două după apariţia tatălui ei în presă.-
— Mă întreb de ce sînt atît de grăbiţi.
Pe un ton plin de simpatie, Bitterman îi răspunse:
— Pentru că i-am chemat eu.
 JURNAL 61
TABĂRA DIN ARCTICA

Astăzi am privit haita doborind un cerb caribu. A fost

'itor să urmăreşti lupii lucrînd în echipă, sâ despartă
ul de turmă şi să-l atace din toate părţile, ca şi cuiji ar
comunicat telepatic.
Ricky orhestra totul iar ceilalţi îşi urmau şeful. El a ucis
laiul. Fălcile lui puternice s-au închis peste gîtul cer-
'ui şi nu s-au mai descleştat decît cînd acesta a căzut la
înt. Atunci s-au repezit şi ceilalţi lupi şi cu permisiunea
pz Ricky au savurat festinul..
Nu puteam simţi simpatie pentru caribou. în mod clar,
tul lui a fost acela de a-1 hrăni pe Ricky şi familia aces-
a.
y Supravieţuirea celui mai puternic.
Cînd am revenit în tabără, am discutat cu Eric despre
toarea forţă a lui. Ricky şi despre abundenţa mişte-
‘ şilor hormoni din sîngele acestuia. Eric Je-a spus K-74.
^ţa rugat să îl ajut să îl izoleze pe Ricky, pentru a preleva
jjăliă probă de sînge. Cum Brandon şi Kirk oricum nu
jănifestau prea mult interes pentru descoperirile lui Eric,
:sta m-a rugat să nu le spun ce facem.
96 IULIE G ARWOOD

Am devenit asistentul benevol al lui Eric, pentru câj

tocmai curiozitatea mea de om de ştiinţă a fost motivul\
pentru care am venit pînă aici. Eu cred ca trebuie să fim
flexibili şi dornici să încercăm metode noi. Cum Brandonj
face parte din şcoala veche şi nu ar fi de acord cu părerile
mele, este mai bine să nu ştie ce anume facem noi.
[' NOUĂ
!< '
Bl;-: •
I ' ERA MOMENTUL SĂ IA O DECIZIE. SOPHIE NU SE
eputea hotărî dacă voia să joace rolul blondei stupide sau pe
jfbel al blondei afurisite, în timpul chestionării care urma. în
fjoii aceşti ani îşi perfecţionase ambele roluri. Poate câ de
|dragul schimbării, ce-ar fi să flirteze de data asta?
|Prietenele ei îi spuneau câ ea ştia cum să manevreze o
lîncăpere întreagă. Dar totuşi, să flirteze cu un agent FBI?
pophie se îndoia câ ar putea face asta.
fc ; Ştia că vor fi doi agenţi. întotdeauna păreau să umble în
ijjereche. Pentru siguranţă, presupunea ea.
f c îşi îndreptă umerii şi se întoarse. Orice gînd de a juca
pieun joc zbură pe fereastră de îndată ce îl văzu pe Alee
jSpropiindu-se. Coborî garda şi inspiră adînc.
i f Bitterman îşi croi drum în jurul biroului şi se duse să de­
schidă uşa. Sophie zîmbea în clipa în care l-a văzut pe
plălălt agent dînd colţul. Ah, nu. Era bărbatul pe care îl
ihtîlnise la hotel, în seara de pocher. Jack MacAlister. ■
ifeîn seara aceea i-a trebuit un considerabil efort de disci-
►îjftâ ca sâ-1 concedieze, dar Sophie nu era sigură câ ar mai
pitea face asta acum. Nici un râu dacă se uita, nu? Era al
Saibii de bine. Ce femeie nu s-ar fi uitat la el? Doar că Jack
98 JULIE GARWOOD , |

lucra şi el la FBI iar ea era fiica unui om pe care aceştia îlj

considerau un răufăcător de carieră. Gîndul o ajută să-şi i
controleze sentimentele. Aşa încît abia dacă îi aruncă o |
privire, concentrîndu-se asupra lui Alee. •|
Şeful ei l-a cunoscut pe Alee cu cîteva luni în urmă, cînd|
acesta o condusese cu maşina la serviciu. îi dădu mîna lui|
Alee şi spuse: J
— intraţi. |
Alee i-1 prezentă pe Jack lui Bitterman şi zîmbi|
privindu-1 pe şeful lui Sophie strecurîndu-se printre lăzilej
cu bere din rădăcini, ca să se aşeze în scaun. |
— Luaţi loc, cu toţii,spuse Bitterman. |
Jack.se uită în jur,uluit. |
— Qred că sînt o sută de lăzi aici. ¡|
— Aş vrea eu să am atîtea, spuse Bitterman. Dacă vreţi!
una rece, găsiţi ceva în frigiderul din spatele Sophiei. |
Nici unul dintre ei nu-i aprecie oferta. J

revedem, dar s-ar putea sa nu ne aşa. presupun ca tonii oer|

 FOC ŞI GHEAŢĂ 99

tpinde de motivul pentru care sînteţi aici. Întqrcîndu-se spre

¿Alee, îl întrebă:
(U* — De ce te-a sunat dl. Bitterman?
ş — Nu i-aţi spus?'
fe ^Bitterman scutură din cap. ,
;— M-am gîndit că pur şi simplu o să refuze. Mi-am zis
pâ:o să vă las pe unul dintre voi să-i spuneţi şi cu puţin
¡noroc-, să o faceţi să priceapă cît de serioasă este povestea
Ésta. -
g^Alec era şi el mai mult ca sigur că o sâ-1 trimită la plim­
bare, aşa încît îi făcu lui Jack un semn cu capul, să-i spună
pjeşpre ce era vorba. Poate faptul că afla de la cineva care
Sîfciera prieten, va avea un impact mai mare asupra ei.
Jack nu se obosi să fie diplomat sau degajat în timp ce
j|j3Únea în temă.
.-.Cineva te vrea moartă. -
|f; — în regulă. Sophie dădu din cap, fără să fíe surprinsă.
p ]r—în regulă? Asta-i tot? o întrebă Jack.
I j Dúpa părerea lui Jack, vestea nu a afectat-o prea mult.
fevbaza pe iubirea lui Dumnezeu . Era mare. Jack nu se
t e împiedica să nu fie impresionat.
ţ t —rAi auzit des chestiile astea?
|vri--Tatăl meu este Boby Rose.Ce părere ai, Agent
jjacAlister?
gj&eesta rezistă să nu zîmbească. Da, era mare, perfect,
ir: el tot nu avea de gînd să cumpere atitudinea blas?.
1 Alee a fost mai delicat în încercarea lui de o aduce la re-
litate.
|l^r; Au existat cîteva ameninţări.
fe$n. continuare, nici o reacţie vizibilă.
100 JULIE GARWOOD

— în regulă.
— Noi nu tratam aşa ceva cu uşurinţă, Sophie, spuse!
Alee, cu vocea mai fermă,, acum. încerca metoda sensi­
bilizării, chiar dacă ştia că era inutil. Sophie era la fel dej
încăpăţînată ca şi soţia lui. Nici o mirare că erau atît de j
bune prietene. |
. — Mulţumesc că m-aţi avertizat. Dar acum vă rog să mă|
scuzaţi, trebuie să o sun pe Regan. Nu i-ai spus despre!
ameninţări, nu? |
— Nu, nu i-am spus, dar a văzut conferinţa de presă. Ştiej
că tatăl tău e din nou pe prima pagină. 1
Jack observă o proeminenţă extrem de mică pe peretele!
de lingă frigider. Se apropie, apoi se uită peste umăr la AleeJ
şi spuse: - 'i
— E o ploşniţă aici. I
Bitterman îşi trinti mîinile pe birou, ridieîndu-se pe|
jumătate şi privind în jurul camerei. I
— Unde? Ce ploşniţă? Urăsc gîndacii şi urăsc păianjenii^
Se aşeză la loc şi începu să îndoaie un ziar, în aşteptate. |
— Nu e genul ăsta de insectă, domnule. Jack se apro
de Sophie, ştergîndu-se cu braţul de umărul ei în timp ce
strecura în spatele acesteia şi smulse microfonul de pef
peretele din dreptul frigiderului. Pentru un necunoscător,
protuberanta abia vizibilă putea trece ca făcînd parte
priza neagră din perete. Era prăfuită, ceea ce însemna că
afla acolo de ceva vreme.
Jack îi întinse dispozitivul lui Alee. 1
— Ţi se pâre cunoscut? «
Cu Jack stînd aproape de ea, Sophie se simţea încolţită. *
Lipită de frigider, îi putea simţi respiraţia în spinare. Sei
 FOC ŞI GHEAŢĂ 101

pgîndi să-se strecoare pe lingă el sau sâ-1 împingă mai

|încolo, dar nu era el genul care să se lase împins. Trupul lui
||pkea dur ca o rocă. Se îndoia că l-ar fi putut împinge un-'
©eya. In plus, dacă s-ar fi foit sau s-ar fi mişcat în vreun fel,
|fcaf fi putut observa disconfortul, ori ea nu vroia ca el să
lisimtâ ceva. în agenţii FBI, cu excepţia lui. Alee, nu puteai
|âyea încredere, iar ea nu avea de gînd ca Agentul
|MacAlister să vadă că era nervoasă,
fJ Cînd era vorba de tatăl ei şi de apariţiile lui în presă, ni-
pîeni nu o putea da deoparte.
Jack se uită în jos la Sophie şi îi ţintui privirea nu mai
Ipult de două clipe, dar suficient ca să se uite în ochii ei for­
midabili, suficient ca, să-i inhaleze parfumul subtil, parfum
ppiinin. Foarte plăcut.
j|;;ţoSe dădu repede înapoi. Ultimul lucru de care avea el
Jaevoie era să se apropie de fiica lui Boby Rose.
Bodogănind şi cu faţa roşie, Bitterman îi distrase
atenţia.
-Vrei să spui... Vrei să spui că cineva îmi ascultă
biroul? Cineva îmi ascultă conversaţiile particulare? Era fu-
bs. Cine face asta? întrebă el fără pauză de.respiraţie.
^ I-ul, da? FBI-ul, da, Alee?
Alee scutură,din cap.
p Este la fel cu cea găsită de Gil în apartamentul
Sophiei, îi spuse lui Jack. Iar lui Bitterman:
p — Nu seamănă cu ce folosim noi.
Bitterman îşi dădu seama că mai ţinea încă în mină
piarul făcut sul. îl aruncă în lada de gunoi.
pŢ V.—.Eşti sigur?
— Sută la sută.
102 JULIE GARWOOD

— Seamănă cu ceva ce poţi cumpăra pe Internet, remarcă <

Jack. Sculă de amatori. *
— Stai" puţin. Cineva ţi-a montat chestii dintr-astea în i
apartament, Sophie? Bitterman era acum revoltat pentru ea. -1
— Nu-i nimic, spuse ea ca să îl calmeze. M-am obişnuit, i
Nu vreau să vă faceţi griji pentru asta. j
—Te-ai obişnuit să-ţi simţi invadată viaţa intimă? o
întrebă Jack. 4
. Exasperată, spuse: 'j
—Repet, Agent MacAIister. Tatăl meu... Bobby Rose...? '
Felul în care pronunţase numele tatălui ei îl făcu pe Jack ]
să vrea să rîdă. Dacă Sophie ar fi fost bărbat, probabil că ar .f
fi spus că este un fund-deştept, dar nu era bărbat. Era o fe-}
meie revoltător de sexi. Cu mult curaj. Ah, nu, trebuie să se
debaraseze cît mai repede de ea. Ar fi trebuit să aştepte
afară în maşină. Dar fusese curios. Primele impresii sînt i
adesea greşite, ori el vroia să vadă dacă ea era la fel de
provocatoare cum şi-o amintea.
Era. în mod categoric.
Spuse, brusc: j
— Arată-mi biroul tău.
Sophie presupuse că Jack avea de gînd sâ-i cureţe sepa-•
reul şi îndreptîndu-se spre uşă îl rugă pe Alee să-l surie pe-
Gil şi sâ-i spună că nu mai trebuia să vină aici. ^
— Bine. Iar cît fac eu asta, te rog să-ţi strîngi lucrurile de ;
care ai nevoie în următoarea sâptâmînâ, sau două. O să lu--
crezi acasă. Cunoşti schema.
— Nu o să stau acasă.
1— Ba da, o să stai, îi spuseJack.. O împinse uşor, s-o'
urnească.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 103

Stilul lui abrupt era la limita mîrlăniei. Sophie se gîndi

sâ-i spună să nu se amestece, dar cum era partenerul lui
Alee, tăcu. Exista şi posibilitatea ca el să nu suporte criti-
,?■:cile şi să decidă să o ia la sediu pentru unul dintre acele fru-
• moaşe interviuri.
Alee nu l-ar fi lăsat să facă asta, dar chiar şi aşa, de ce
■să provoace fricţiuni?
p Bitterman încetă cu protestele.
—Trebuie să te documentezi pentru două articole şi poţi
face asta de acasă. Ai computer şi Internet. Nu mai ai
nevoie de nimic altceva.
; Sophie ar fi vrut să-l tragă pe Alee deoparte şi sâ-1
întrebe de ce-şi pierdea timpul pentru două ameninţări
*făcute în fierbinţeala momentului. El nu era un boboc,
. atunci de ce i s-a dat lui însărcinarea asta?
' . Ori şi-a dat-o‘singur?
. — Domnule Bitterman, aţi chemat FBI-ul, sau l-aţi
■chemat pe Alee?
— Alee este FBI-ul, punctă acesta.
; — Da,dar...'
— Mi-am băgat puţin nasul, recunoscu şeful ei, ca un
"■mieluşel. M-am uitat prin agenda ta şi i-am găsit numărul
vde telefon.
— Haide, Sophie, spuse Alee.
1;. — Da, bine. O clipă. Au existat mai multe ameninţări? îşi
^întrebă ea şeful. De cîte ori apare tata în presă, există întot-
fedeauna
51 cel puţin două sau trei ameninţări. Agent
IJMaeAlister, dacă mă mai împingi o dată, o să fiu nevoită să
|te împing şi eu.
104 JULIE G A R W O O D

Nu se întoarse cînd făcu ameninţarea asta. Jack zîmbi. i

Sophie se dovedea a fi mult mai încăpăţînată decît.i se-j
spusese. Decise să îl lase pe Alee să o convingă să coope­
reze. * . ■
— Da, au fost mai multe, spuse Bitterrtian. Pînă acum eu
am primit trei. Mesajul era întotdeauna acelaşi. Tatăl tău ai
luat ceva de valoare de la ei, aşa că ei vor lua ceva de val-J
oare de la el. Adică pe tine, adăugă el. Se uită la Alee şif
continuă. Două apeluri au folosiţ acelaşi cuvînt: răzbunare.!
Mi-am spus că era destul de ciudat. Totodată, vocile păreau^
înfundate şi toate au folosit aceleaşi cuvinte: „noi“ şi *,ei“.|
Şi asta este ciudat, ce credeţi?
— De ce v-au sunat pe dumneavoastră? întrebă Sophie.
— Presupun că cei care au ¡sunat şi-au imaginat că o să ţe]
forţez să-ţi denunţi tatăl. J
— Ca şi cum ameninţările ar fi venit din partea aceloraşi^
persoane, observă Alee. j
— Un amic de la compania de telefonie a verificat sursâl
apelurilor, spuse Bittermari. Au fost făcute de la telefoi
publice din oraş.
— De cînd s-a pus o recompensă pe capul lui: Bobi
Rose? întrebă Jack.
Sophie se întoarse brusc.
— Ce? Există o recompensă ... ' ■j
— La conferinţa de presă, avocaţii au spus că oferă o rec-j
ompensă pentru informaţiile care conduc la arestarea ş |
condamnarea tatălui tău. '
^
-r,:

— Condamnare pentru ce? M

— Pentru devalizarea fondului privat de pensii al com |
pan iei JCeJVy? sugeră Bitterman. ă
* FOC ŞI GHEAŢĂ 105
>
*•

î — Deci este vinovat înainte de a i se dovedi nevinovăţia?

? Aşa lucrează sistemul? izbucni Sophie.
' . , —: Credeţi că recompensa este motivul pentru care s-au
• plantat ploşniţe în birou? întrebă Bitterman.
i n — Categoric, spuse Jack. Gmdiţi-vâ. Acesta este un ziar.
|; mic, de cartier. Cîţi duşmani vă puteţi face scriind articole
r despre pericolul reprezentat de polen — Ştiu că sună
£.insultător şi nu asta vreau, domnule. Spun doar că ziarul
h ăcesta nu abordează probleme politice grele sau...
. Bitterman ridica mîna.
I -' — Am priceput ce vreţi să spuneţi şi nu mă consider
&jignit. Sîntem un ziar mic.
ÎT : — Dar în creştere, spuse Sophie sărindu-i în apărare. Şi
^există oameni care vor să citească despre problema
§ polenului.
— Multă lume ştie că fiica lui Bobby Rose lucrează aici,
p sublinie Alee. Poate îşi închipuie că Sophie o să vorbească
t la telefon cu el sau o să vorbească despre el, cu dumnea­
voastră.
!j"“ —Vreau să aflu exact cine anume îmi ascultă convor-
f birile, spuse Bitterman. Poate că sînt mai multe chestii
pdintr-astea pe-aici? adăugă el, arătînd spre microfonul din
Rmîna lui Alee. Şi cum rămîne cu telefoanele? Credeţi că
|şîht şi ele ascultate? La naiba, vreau să ştiu cine se află în
pupatele chestiei âsteiă.
|Cr; —^ o să trimitem nişte tehnicieni.aici... începu Jack.
I;: —r- Nu, nu, îl întrerupse Bitterman. Nu vreau încă să se
Jafle; nu înainte de a afla cine este infractorul.
106 JULIE GARWOOD

înainte ca Alee să apuce să spună ceea ce era important, |

anume că ascultarea unui birou era o activitate ilegală, !
Sophie punctă: j
— Dar Gil? Este ofiţer de poliţie ieşit la pensie, domnule %
Bitterman şi execută acum lucrări de consultanţă, !
Specialitatea lui sînt dispozitivele de ascultat şi securitatea.
Ar fi perfect pentru treaba asta. |
— Sigur, Gil ne-ar putea ajuta,, conveni Alee. O să tre-1
buiască să-l plătiţi, dar preţurile lui sînt rezonabile. |
— Plătesc oricît, spuse Bitterman. Staţi, n-am vrut să 5
spun asta. Nu-i spuneţi lui Gil că plătesc oricît. îl puteţi J
suna acum, să-l rugaţi să vină aici cît de repede? |
— Haide Sophie, să mergem, zise Jack. 1
O luâ înainte spre separeul ei, apoi se opri în coridorul 4
îngust, aşteptînd ca Jack să caute microfoanele. A găsit !
unul identic cu cel din biroul lui Bitterman. Şi acesta fusese |
montat tot lingă prize. 1
Gary ieşea de la bufet, mîncînd un croissant umplut c u |
dulceaţă. O văzu pe Sophie şi o pomi spre ea. .
— 1De ce stai pe coridor? '|
Dar nu îi dădu timp sâ-i răspundă. îl văzu pe Jack la |
biroul ei, câutînd prin sertare. ,|
— Ce face omul ăsta acolo? întrebă el cu gura plină, i
Văzu apoi pistolul în tocul de pe coapsă acestuia.Ei, aref
armă. :;|
— Este de la FBI, spuse ea.
— Nu este îmbrăcat ca unul de la FBI. i
Jack purta o pereche de jeanşi uzaţi şi un shirt de cu- f
loarea vinului de Burgundia, fanat. • 5
— Este vinerea ţinutei relaxate, spuse ea imperturbabilă. •;
 FOC Şl GHEAŢĂ 107

Gary intra în separeul lui şi continuă sâ-1 urmărească pe

c; Jack.
- — Stai aşa. Astăzi este luni.
— Este lunea ţinutei relaxate, spuse ea dintr-un foc.
r ;; — Ce face?
. . . a
’
| ■ “— îmi verifică biroul.
ţi'" — Să nu cumva să încerce să-mi verifice şi separeul meu.
r Este spaţiul meu privat şi nimeni nu intră aici fără mandat
|f.de percheziţie, răcni el. Se presupune că eşti reporter,
Sophie. Ar trebui să simţi ca mine. în locul tău i-aş spune
¡f Să se care...
g J a c k se ridică dintr-o dată, copleşindu-1 pe Gary.
Privirea lui era sfredelitoare.
■,— Ce mi-ai spune să fac?
.. Gary se chirci sub privirile lui. Se dădu în spate, în
|f colţul separeului său şi spunse:
— Nimic. Nu am vrut... nu contează.
¡£ Jack ieşi în coridor pentru ca Sophie să poată intra.
I Acesteia nu-i trebuiră decît cîteva minute ca să transfere
ff prin e-mail cîteva fişiere în computerul ei de acasă. închise
¡^computerul şi înghesui două dosare mari în sacul ei,
feîmpreunâ cu o carte şi un teanc de hîrtii pe care trebuia să
fese uite. îşi scoase geanta din sertarul de jos al biroului, îşi
piuă mobilul şi încărcătorul, după care privi în jur să se
pasigure că avea tot ce-i trebuia,
i f Curiozitea lui Gary învinse teama faţă de Jack.
| f — Eşti arestată? o întrebă el pe Sophie. Ce ai făcut?
p ţ ’i-ai ajutat tatăl? Asta este, da? Este vorba de Kelly ’/$? L-
Ş;ăi ajutat pe tatăl tău să sustragă fondul privat de pensii?
108 JULIE GARWOOD

, Sophie era obişnuită cu prostia lui Gary, dar nu se putu

abţine să nu-i alimenteze frenezia.
— Sînt gata, agent. îmi pui cătuşele acum, sau în lift?
— în lift, răspunse acesta fără ezitare. Doar să nu încerci
să faci vreo prostie.
îşi ţinu capul aplecat, mimînd jena. Jack îi făcu un semn
lui Alee, în timp ce o urma de-a lungul coridorului.
Cu cît mai mult se îndepărta Jack, cu atît mai curajos de­
venea Gary.
— Ştie unde se află tatăl ei, strigă acesta. Doar că nu vrea
să spună. Pentru asta aţi ridicat-o, nu?
— Şi-a imaginat totul, da? Jack scutură din cap, coborînd
glasul. Cum suportă stomacul tău să lucrezi cu el?
— Nu am de ales, răspunse ea. Din fericire, pleacă cineva
şi o să pot să mă mut mai departe de el.
— Este reporter?
— Asta crede el că este. Dar nu este foarte vigilent.Nici
măcar nu a observat că nu ai cătuşe. Chiar aşa, cum de nu
ai?
— Este lunea ţinutei lejere. Fără cravată. Fără cătuşe. Nu
vrei să duc eu asta? întrebă el, întinzîndu-se după sac. Părea
greu. -
Uşile liftului se deschiseră exact în clipa în care Alee îi
ajunse din urmă. Intrară toţi trei în lift.
— în regulă. Sophie îi dădu săcul. Dar fii atent, este
Louis Vuitton. \ .
— Şi Lou mai are loc să respire în el?
Sophie zîmbi. ;
— Este Louis, nu Lou.
— E scump, da?
 FOC ŞI GHEAŢĂ 109

— Da, foarte scump. L-am primit cadou şi încerc să nu-i

fac nici o zgîrietură.
— Cadou de la tatăl tău?
Zîmbetul îi dispăru lui Sophie.
— Nu, răspunse ea sec.
Era fericită câ-i pusese întrebarea asta sîcîitoare.
începea sâ-i placă de el şi în mod cerţi era atrasă de el. Cine
^ n-ar fi fost? Omul ăsta era al naibii de sexi. Dar din fericire,
. întrebarea lui băgâcioasâ îi aminti că era de la FBI.
,:■ Stătea în picioare între cei doi bărbaţi, cu faţa la uşi. Se
- simţea stînjenitâ şi stingherită. Dacă nu ar fi fost Jack, s-ar
:y'fi simţit bine. îl iubea pe Alee pentru că Alee o iubea pe
pRegan şi Sophie se simţea în siguranţă şi relaxată în
b prezenţa lui. Alee nu făcea pe judecătorul; Jack însă părea
p s-o facă.
fe — Ce-ar fi să mergi tu cu Sophie şi eu yă urmez cu
^ maşina mea? sugeră Jack. '
Nu se uită la el cînd răspunse:
— Eu nu am maşină.
| — Serios? Ha. Mi-am imaginat că ai un BMWsau un
£ Mercedes. înseamnă că m-am înşelat.
|;v Se uită la el sâ-i vadă reacţia la dezvăluirea ei, dar fii
¡^contrariată cînd îi citi rîsul în ochi.
ş.- Ajunseră la parter. Jack îşi parcase maşina în garajul de
gşub depozit. Cînd s-au deschis uşile liftului, a ridicat mîna
jbca să o oprească. A verificat apoi să se asigure că zona era
f liberă şi abia atunci a lăsat-o să iasă. Nu existau reporteri
^pitiţi, aşteptînd să se năpustească asupra ei. Sophie îşi spuse
Icâ Bitterman a exagerat cînd i-a spus că o să se trezească cu
|microfoanele sub nas. Se urcă pe 1bancheta din spate a
MO JULIE G ARWOOD

maşinii lui Jack. Coborau rampa şi în timp ce Jack aştepta

să facă la stînga şi să iasă în stradă, s-a năpustit asupra lor.
o liotă de reporteri. Aceştia se buluciră de ambele părţi ale
maşinii, dar păreau să fie la fel de interesaţi de Jack şi de
Alee precum erau de ea, spunîndu-le chiar pe nume.
— De unde vă cunosc reporterii ăştia?
— De fapt, nu ne cunosc, se eschivă Alee.
— Vă strigă pe nume şi vă pozează.
— Nu l-a văzut? întrebă Jack.
— Se pare că nu. Vorbeşte cu Regan sau Cordie, îi spuse
Alee. Vor fi fericite să-ţi explice.
— Ce să-mi explice? Alee, despre ce tot vorbeşti?
Nu-i răspunse. Un cameraman dădu cu pumnul în
capota maşinii, ca să-i atragă atenţia lui Jack. Era clar că
alerga după fotografia speriat-ca-o câpnoară-în-tumina-
farurilor. Jack însă nu i-a făcut plăcerea asta.
— Ce pot să-ţi spun? Trebuia să fie o săptâmînâ mai do-
moală. '
— Agenţii FBI nu dau interviuri, spuse ea. Iar reporterii
ăştia ştiu. De ce vă vîneazâ pe voi?
— Nu acum, Sophie. Cînd ajungi acasă, O suni pe soţia
mea.
Sophie decise să nu mai aştepte. îşi scoase celularul $1 le
trimise un text lui Regan şi lui Cordie.
— Cît crezi că aş primi dacă aş trece peste vreo doi dintre
ei? întrebă Jack.
— Nu ştiu. Eu ţi-aş da zece, douăzeci de dolari, răspunse
Alee.
Jack rîse.
— Mă refer la ani. Cîţi ani crezi c-aş lua?
 FOC ŞI GHEAŢĂ 111

: Traficul se puse în mişcare exact în clipa în care un re-

; porter degaja bara de protecţie, strecurîndu-se spre fer­
eastra Iui Alee, dar Jack pomi înainte ca acesta să poată
f face vreo poză.
p —. Urăsc reporterii, bombăni Jack. Cei mai mulţi nici
măcar nu scriu adevărul.
— Nu este aşa, spuse Sophie.
îi ignoră protestul.
t — Nu există decît senzaţionalul. Orice, pentru un subiect.
£ — Eu sînt reporter, îi reaminti ea. .
£ r — Acelaşi lucru ,. spuse Jack.
• i — Agent MacAlister?
W- ^ - dbî? ■ .
 JURNAL 113
TABĂRA DIN ARCTICA

Este greu de crezut că stăm cu lupii de cîteva luni. Am

adunat munţi de date despre comportamentul lor şi am stu­
diat mostre de ţesut, ca să înţelegem adaptarea lor fizică,
dar mai sînt încă atîtea de aflat. Dacă ne reuşesc planurile,
fundaţia ne va suplimenta fondurile şi ne vom putea
întoarce aici la anul, ca să ne continuăm cercefăriie.
Nu au fost puse nici un fel de întrebări privind pierderea
masculului pe care Kirk l-a botezat Jasper. Ei ştiu că eu am
fost ultimul care l-am observat şi au'acceptat raportul meu
despre grizzly. Le-am spus că Jasper s-a luptat cu toată:
forţa lui, dar a sucombat în sirînsoarea ursului.
Adevărul este ceva mai groaznic. Eric şi cu mine l-am;
sedat pe Jasper ca să-i mai luăm o mostră de sînge; să
vedem dacă a fluctuat nivelul de hormoni. Cînd s-a
apropiat ursul grizzly, el era prea ameţit ca să se poată
lupta. Ursul l-a sfîşiat pe Jasper ca pe o păpuşă de cîrpă. i
Scena violentă a fost greu de privit, dar Eric a putută
măcar să ia o mostră de sînge ca să o compare cu sîngeleţ
lui Ricky. i
 ZECE

Ó DE OBICEI, SOPHIEI ÎI PLĂCEA SĂ LUCREZE

acasă. Aici nu era întrerupta; Gary nu atîma peste peretele
. despărţitor salivînd ca un St.Bemard, în timp ce o cicălea
cu informaţii despre tatăl ei. Totodată, aici, acasă, toate
'Snack-urile interzise ale Sophiei se aflau la îndemînă. Şi
%nici măcar nu trebuia să răspundă la telefon dacă nu avea
chef. Iar dacă vroia, putea să lucreze în pijama.
y Ceea ce nu-i plăcea era să fíe obligată să lucreze acasă.
Se simţea ca un prizonier şi nu-i plăcea ideea ca altcineva
să-i facă programul. Totuşi, domnul.. Bitterman era şeful ei
şi era cit se poate de bine intenţionat. Spre deosebire de
ticălosul care o ameninţa să-i facă rău. Acum o să tre­
buiască să-şi reprogrameze întîlnirile de serviciu, ceea ce
^ presupunea scuze pînă la greaţă şi mai trebuia să-l roage pe
,Raul să-i facă o altă programare pentru tuns.
Şi toate aceste schimbări din cauza cîtorya telefoane
^Ciudate. Dar putea fî şi mai râu, îşi spuse ea. Trebuia să fie
^recunoscătoare că nu a fost tîrîtâ la secţie, de autorităţi. Mă
rog," nu încă.
 114 JULIE GARWOOD

Nu avea importanţă despre ce agenţie era vorba. Toate îi

puneau aceleaşi întrebări, iară şi iară. A ţi vorbit în ultima
vreme cu tatăl dumneavoastră? Ca şi cum le-ar spune
vreodată, chiar dacă ar fi aşa. V-a spus vreodată cum
procură el banii? Avea o sumedenie de răspunsuri sarcas­
tice pentru aceasta, dar tăcea, pentru că rie foarte mică
învăţase că nu trebuie să şi-i facă ostili pe oamenii cu in­
signă, mai ales dacă prefera să plece acasă în loc să stea ore
întregi într-o sală împuţită de interogatoriu.
De asemenea, cu toţii vroiau să ştie dacă exista un seif.
Avea tatăl ei unul, ascuns pe undeva? Şi unde-şi ţinea el
hîrtiile importante? îi spunea vreodată secrete?
în ultima vreme, Sophie lua întrebările mai uşor, dar nu
fusese aşa dintotdeauna. Cea mai rea experienţă a avut-o la
nouă ani. Un detectiv bătrîn, arţăgos, i-a spus că dacă nu
împrăştia fasolea — habar nu avea ce însemna asta — şi nu-i
spunea unde se afla tatăl ei, va chema Protecţia Copilului,
' care o va lua pentru totdeauna de acasă şi o vor da în îngri­
jire prin asistenţă matemală. Nimeni nu va şti unde este şi
nu-şi va mai vedea niciodată tatăl sau prietenele.
Nici în ziua de astăzi nu a ştiut exact cum a aflat Aiden,
fratele lui Regan, despre interogatoriu. S-a gîndit că poate
l-a sunat menajera lor, dar femeia nu a recunoscut
niciodată..
Aiden a apărut la secţia de poliţie ca un cavaler în
armură strălucitoare, cu trei avocaţi, ca să o salveze de tac-
ticile teroriste ale detectivului. Sophie îşi aminteşte că a
plîns cînd l-a, văzut şi a alergat în braţele lui. Aiden. i se
părea atunci cumplit de bătrîn, deşi nu avea decît cel mult
 FOC ŞI GHEAŢĂ 115

douăzeci de ani. Acesta era revoltat pentru ea şi a proferat

cîteva ameninţări, inclusiv darea în judecata pentru detenţie
ilegală, umilire publică şi Dumnezeu mai ştie ce altceva.
S-a apropiat de faţa detectivului şi i-a spus că dacă va mai
pronunţa o dată cuvintele „asistenţă matemală“, o să-l lase
fără insignă. Avocaţii lui Aiden au insistat că o poate face.
Aiden a condus-o acasă, i-a dat numărul privat al firmei
de avocatură şi a ajutat-o să îl înveţe pe dinafară.
I-a spus că poate suna zi şi noapte. Pînâ astăzi ţine minte
numărul şi ocazional, îl mai foloseşte.
Niciodată nu le-a povestit lui Regan sau lui Cordie ce
s-a Intîmplat în noaptea în care a salvat-o Aiden şi l-a rugat
pe acesta să păstreze şi el secretul şi să nu spună nimănui,
niciodată, că plînsese. Era genul care-şi făcea griji pentru
alţii şi Aiden a înţeles. Nu a ştiut cum, dar el a reuşit să dea
de urma tatălui ei, care fugea de poliţie dintr-un loc într-altul
şi l-a convins să fie de acord să îl laşe să devină tutorele ei,
în absenţa lui.
Sophie se întreba dacă nu era cazul să-i sune pe avocaţii
lui Aiden, pentru această ultimă rundă de ameninţări.
Speranţa ei era că totul va muri şi va fi uitat, în cîteva zile.
Cînd au ajuns acasă, Alee şi Jack au condus-o pînâ sus.
Au stat acolo pînă cînd a ascultat mesajele din ziua aceea,
toate cele treisprezece. Nici unul nii era cu ameninţări, dar
ultimul l-a derutat pe Jack. Cel care suna şi-a spus Muffin
şi robotul lui Sophie arăta că sunase de la Cantina pentru
Săraci, Southside Reserve. Timbrul gros al vocii contrasta
cu numele.
116 JULIE GARWOOD

— Sophie, draga mea, am vrut să-ţi mulţumesc pentru su­

perba poşetă Fendi, ediţie specială şi portofel. Chiar acum
mă uit la ele şi sînt spectaculoase* scumpo, efectiv
spectaculoase. încă o dată, te-ai întrecut pe tine. Dar tu ştii
cît de mult apreciem noi asta, nu? Şi hei, se zice că data
viitoare o să fie o Birkin., Asta da, ambiţie, dar ştiu că o să
reuşeşti. Acum să ai grijă de tine. Ştii că te iubesc.
Jack ascultă ce se spunea atît de explicit.
— Ai dat o poşetă-şi un portofel celor de la Cantina
pentru Săraci? Am auzit eu bine?
— Da, întocmai. Alee, vrei să te uiţi prin toate colţurile
să te asiguri că nu e nimic ascuns?
— Chiar asta o să fac acum.
— Stai aşa, spuse Jack, chiar nu te interesează ce e cu
telefonul de la Muffin?
— Nu cine ştie ce, răspunse Alee, zîmbind în timp ce
intra în dormitorul Sophiei.
Jack nu vroia să se dea bătut.
— Explică-mi de ce ai oferi unei Cantine pentru Săraci o
poşetă şi un portofel?
— Pentru că aşa am vrut, răspunse ea. Nu fi aşa de îngri­
jorat, Agent MacAlister, poşeta şi portofelul iiu:sînt cuvinte
de cod pentru nimic ilegal.
Sophie îl lăsă pe Jack perplex şi se duse în bucătărie i
după o sticlă de apă din frigider.
Alee îşi termină inspecţia, îşi luă o sticlă pentru el şi îi
întinse şi lui Jack una.
— Promite-mi că diseară şi mîine stai în casă, îi spuse el {
Sophiei. Nu plec pînă nu îmi dai çuvîntul.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 117

— îţi promit. Nu uită câ şi tu ţi-ai dat cuvîntul câ nu o să-

■ i spui lui Regan nimic despre ameninţări.
— N-o să-i spun.
— Mulţumesc. Ştii ce griji îşi face..
—Tu nu eşti îngrijorată?
v — Cîtuşi de puţin.
V — S-ar putea ca Regan să treacă pe la tine, mai tîrziu.
: — Nu, izbucni ea, pînă să-şi dea seama câ era o cursă.
— Parcă ziceai câ nu eşti îngrijorată, spuse Alee, sec.
— Pur şi simplu nu vreau să risc cînd e vorba de viaţa pri-
etenilor mei, asta e tot. O să fiu precaută. în plus, am enorm
.vde lucru,
f O săruta pe obraz.
:— încuie uşa în urma noastră.
i Jack aşteptă pînă cînd se aflau amîndoi în lift şi spuse:
jr — Ş i 0 i^ i aşa?
— Are protecţie. Doar că ea nu ştie. De cîte oii apare tatăl
j’ei pe prima pagină. îl angajez pe Gil care îşi adună cîţiva
prieteni, toţi poliţişti la pensie, ca să-i asigure paza,
^douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru. Nimeni nu
|poate ajunge la ea. O să fie bine'
l i — Ameninţările ... sînt frecvente?
t Alee dădu din cap.
—: Da. Dar este pentru prima oară cînd a fost sunat
^Bitterman, în legătură cu ea. E ceva nou. Dar aşa cum am
|spus, Sophie o să fie bine.
Sophie chiar nu era îngrijorată. Cum au plecat Jack şi
|£lec, s-a schimbat şi s-a pus pe treabă, la computer. Timpul
 118 JULIE GARWOOD |

a zburat repede şi se făcuse aproape şapte cînd a sunat-o J

Cordie.
—A început, spuse aceasta. Uită-te. Ş
Sophie nu pierdu timpul. Alergă la televizor, şi se 1
asigură că înregistrează reality show-ul. Era una dintre emi-1
siunile ei preferate. Adevărul era că şi ea şi Cordié urmă- I
reau şi le plăceau aproape toate reálity show-urile. Regan le "
zicea dependentele de reality show. Dar nici Cordie şi nici J
Sophie nu se simţeau ofensate. ;ţ
Zece minute mai tîrziu, Sophie o suna pe Cordie. |
— Cum pot crede John şi Sara câ se află în deşert? Nu J
există nici urmă de nisip. ;j
— Se prind ei, prezise Cordie. ;-
După alte cinci telefoane, spectacolul se termină şi )
viaţa adevărată îşi reintră în drepturi. Sophie îşi întinse l
braţele deasupra capului şi căscă. Decizînd să se culce :
'mai devreme, stinse computerul şi se duse în dormitor. •
Nu existau aşternuturi pe pat. Nu avea decît un singur set r
de aşternuturi pentru pat dublu, dar acesta se afla în
maşina de spălat. Aşteptînd să se usuce aştemuturile, ¿
mîncâ o jumătate de pizza rece, apoi se duse la baie şi se
spălă pe dinţi.
Sună telefonul. Văzînd câ era Cordie, ridică receptorul.
— Ah, Dumnezeule, Soph, rîdea aceasta, te-ai uitat pe *
YouTube?
— Pentru ce? mormăi Sophie prin pasta de dinţi;
— Jack MacAlister. Trebuie să vezi filmul.
— Biné, o să-l văd. închise şi se duse înapoi în baie să-şi
clătească gura.
 FOC ŞI GHEAŢA 119

Telefonul sună din nou.

—; Ah, Dumnezeule Mare, Cordie...
Se tîrî înapoi la noptieră. Telefonul afişa un număr ne­
cunoscut. Ezită vreme de două ţîrîituri, apoi decise să
răspundă,
—‘SophieSummerfield?
Summerfield. E bine. Nu-i spunea Sophie Rose şi avea
o voce prietenoasă.
—Da
— Numele meu este Joe Rooney şi sînt ofiţer de poliţie
aici, în Prudhoe Bay. Ştii unde vine asta?
. Ştia că pe undeva prin Alaska, dar nu ştia în ce parte
\anume. Din fericire, nu a fost nevoită să recunoască-asta.
— În Alaska, foarte aproape de capăt.
—Trebuie să fie frig acolo, a fost tot ce i-a venit în gînd
să spună.
— Da. Este deja cam friguleţ aici, răspunse. Deşi neobiş­
nuit, atît de devreme. Motivul pentru care te-am sunat...
Ezitarea lui o făcu mai curioasă.
—Dd?
— Ţi-am găsit cartea de vizită. Cea de serviciu. Este sin­
gurul document de identificare, aşa că m-am gîndit să te
sun şi să te întreb dacă îl cunoşti pe bărbatul pe care l-am
găsit..
- — El nu vă poate spune cine este?
— Nu, nu poate spune nimic, doamnă. Nu-mi este uşor
,sâ vă spun. Este mort. V-am găsit cartea de vizită în şoseta
lui roşie.
120 JULIE GARWOOD

Nu putea fi adevărat, nu? Sophie simţi nevoia să se

aşeze.
— Aţi spus o şosetă roşie?
— Da, răspunse acesta răsuflînd uşurat
- Harrington. Oh, Dumnezeule. William Harrington. Şi-a
amintit că acesta îi luase cartea de vizită şi o-vîrîse' în
şosetă. O împinsese adînc, pînâ la gleznă, după care îşi ‘
trăsese şoseta pînă la jumătatea piciorului, spre genunchi. "
Cine altcineva ar fi putut fi? Dar nu avea sens. Prudhoe
Bay? Ce căuta William în Prudhoe Bay? El se afla în
Europa. ;
' A ■!

— îmi pare rău că v-am sunat ca să vă dau o veste atît de •

cumplită, spuse Rooney.
Sophie avea nevoie să fie sigură, înainte de a-i da. •
omului numele lui William Harrington. *
— Spuneţi-mi cum arată.
Se auzi un oftat prelung. *
— Mă tem ca nu pot face asta, doamnă.
— De ce nu?
:— Problema este ... că nu am găsit decît o parte din el. ^
Mai exact o labă şi o parte dintr-un picior.
—1 Un picior şi o labă? Nu putea asimila ceea ce-i spunea yj
omul.
— O labă şi o parte dintr-un picior, . Era piciorul drept. %
Credeţi că asta v-ar ajuta să îl identificaţi pentru noi? \
—Vreţi să spuneţi ...Dumnezeule ...Cum a murit? Şi I
A
unde este restul din el? J
Un alt oftat se auzi pe fir. ,J
 FOC ŞI GHEAŢĂ 121

— Nu-mi este uşor să vă spun asta, răspunse Rooney.

După o uşoară ezitare, izbucni:
—Avem urşi polari aici.
— Ah, Doam...
—A fost omorît de un urs polar.
 JURNAL
CHICAGO

Este greu sâ revii la Chicago. Am petrecut opt luni :

împreună în Alaska, am supravieţuit unei iemi aprige, ■
înghesuiţi în adăpostul nostru iar eu am acumulat destule ;
date privind comportamentul subiecţilor mei, ca sâ mă apuc
de raport. .
Ordinul de împachetare# perturbat mersul lucrurilor, în
mica noastră familie. Brandon era incapabil să manevreze j
orice fel de dezacord, iar Kirk nu se amesteca în discuţiile
aprinse... Eric şi cu mine am devenit membrii alfa, deşi, în
realitate, Eric este mereu prea ocupat ca sâ poată conduce
pe cineva.
Fundaţia a fost impresionată de rapoartele noastre şi a
fost de acord să ne mai sponsorizeze încă doi ani. Peste trei J
luni ne vom întoarce înapoi, în nord.
Eric îşi petrece concediul în laborator. Eu ăm adus cu
mine cîteva probe de sînge de la fiecare membru ăl haitei
—: cu excepţia lui Lucy şi a puilor ei, vreau sâ spun - aşa_ *
că şi eu petrec mult timp în laborator, sâ văd dacă pot ■
izola hormonul pe care l-a găsit Eric în sîngele Iui
Ricky. Pînă acum am ajuns la cîteva concluzii uluitoare ]
 FOC ŞI GHEAŢĂ 123

şi neaşteptate. Va trebui sa aştept să mă întorc în nord ca

să-i arăt lui Eirc descoperirea mea. Aştept cu nerăbdare
sa aud ce-o să spună:
 UNSPREZECE

FIR-AR SĂ FIE!
O labă şi “un picior, atîta a mai rămas? Putea fi William
Harrington? Cartea ei de vizită se afla în şoseta lui, în
şoseta lui roşie. Trebuia să fie el.
Mintea Sophiei alerga. Era atît de răvăşită de ce auzea,
încît nu se putea gîndi la nici o întrebare.
Rooney rupse tăcerea.
— Era mascul.
— Poftim?
— Ursul polar era un mascul, explică acesta. Trebuie să
fi avut în jur de cinci sute cinzeci de kilograme, în plus sau
în minus.
. —A văzut cineva atacul? întrebă ea agăţîndu-se mental
de această posibilitate.
— Nu, dar exista poveşti^ Aţi putea identifica victima,
pentru noi?
“ Trebuie să fie William Harrington. Eu i-am dat cartea
mea de vizită şi l-am văzut cînd a vîrît-o în şosetă. îi dădu
adresa de acasă a lui Harrington şi spuse:
— Locuia singur. Telefonul lui a fost deconectat şi mi
s-a spus că a plecat în Europa.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 125

• — în mod evident, şi-a schimbat ruta. Cum l-aţi cunoscut

^pe acest domn Harrington?
T ■ — Nu l~am cunoscut prea bine. L-am văzut pentru prima
L-oară abia în urmă cu vreo cîteva zile. Mă tem că nu vă pot
| şpune prea multe despre el. îmi pare rău.
— Ne-aţi fost de un real folos doar dîndu-ne numele lui,
< y l •/ ' .

m asigură el.
' —Veţi găsi o modalitate de a vă asigura că este cu
^adevărat Harrington, înainte de a-i anunţa rudele, da?
Iş Ah, da. îi vor. trimite rămăşiţele la morgă, probabil în
S?Ancorage, Eu sînt nou aici, aşa că nu cunosc procedura
"¡exactă, dar vă pot asigura că rămăşiţele lui vor fi păstrate la
^ihorgă pînă cînd se va face o identificare exactă şi se vor da
iinstrucţiuni privind felul în care se va dispune de acestea.
Se va dispune. Ce cuvînt oribil. -
fk--.- După ce i-a promis lui Rooney că îl va suna în cazul în
¡■icare va avea vreo informaţie utilă, Sophie închise telefonul.
■Şocul veştii despre William Harrington se transformă re-
Spede în enigmă. De ce se afla acesta în Alaska şi nu în
-^Europa, aşa cum spusese? Se gîndi la evenimentele din ul-
pimele două zile, rememorind ce-i spusese Harrington, ca şi
¡tpeea ce descoperise ea la locuinţa acestuia. Nimic nu avea
Isens, ' • ‘
în mai puţin de o oră de cînd fusese sunată de Joe
^Rooney, telefonul ţîrli din nou. Al doilea apel venea din
flAlaska şi de data aceasta cel'care suna se identifică drept
|Paul Larson. .
’P ' — Lucrez la o societate de securitate de aici, spuse
I,Larson; Răspundem, în principal, de siguranţa celor care
¡^lucrează pe terenurile petroliere, dar cum poliţia este destul
i: •■■ . ;
 126 JULIE GARWOOD

de lipsită de oameni prin aceste părţi, îi ajutăm de Cîte ori ;

putem. Joe Rooney mi-a spus despre moartea prietenului
dumneavoastră. Vocea lui Larson deveni plină de comp a - ;
siune. îmi pare foarte râu pentru pierderea suferită. I-am
spus lui Joe că voi face cîteva investigaţii ca să cunosc cir­
cumstanţele în care a avut loc atacul ursului şi sper că nu vă ■
supăraţi dacă vă rog să-mi răspundeţi la cîteva întrebări. _
— Apreciez cuvintele dumneavoastră de condoleanţe,
domnule Larson, dar mă tem că nu l-am cunoscut prea bine
pe William Harrington, spuse Sophie.
—Te rog, spune-mi Paul, îi răspunse acesta. Compor­
tamentul lui reveni profesionist. Care era relaţia ta cu
domnul Harrington?
— De fapt nu aveam o relaţie. Eu lucrez pentru un ziar
mic şi urma să scriu un articol despre o cursă de 5000 m la
care urma să participe. Se întrebă dacă explicaţiile sunau la
fel de lamentabil pentru el, cum i se păreau ei. Era vorba de
o poveste de viaţă, adăugă ea, aproape ca o scuză. Am stat
cu el vreo două ore şi i-am luat un interviu, dar el nu a:
vorbit decît despre curse. Era foarte mîndru de realizările
lui şi de condiţia lui fizică. De fapt, a menţionat că fusese
ales pentru nu ştiu ce proiect secret, tocmai datorită acestei
superiorităţi a lui faţă de ceilalţi oameni. în afară de asta,
mă tem că nu vă pot oferi nici*un fel de alte informaţii per­
sonale despre el. Nu a pomenit nimic despre vreo familie.
— Fii liniştită. Vom contacta poliţia din Chicago şi vom .
da de urma vreunei rude. Ne-ai fost de mare folos. Vă
mulţumesc.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 127

j:,; — Paul, Joe era sigur câ un urs polar l-a omorît pe

CHarrington, după spusele oamenilor. Care erau aceste
‘spuse?
I Larson ezită o clipă înainte de a răspunde.
— Unul din piloţii de aici a văzut ursul polar. Era... era
l’sînge, mult sînge şi Ursul se spăla. Ştii, aşa fac. Sînt de-a
■i dreptul obsedaţi de curăţenie. Uneori se opresc în mijlocul
| mesei doar ca să se cureţe. Este ceva instinctiv. Dacă blana
; unui urs polar se murdăreşte sau se pătează, aceasta nu-şi
g-mai poate face treaba care i-a fost dată de la natură, aceea
| de a-1 proteja.
C Ursul respectiv tîra mîneca' unei haine de ski iar
1 rămăşiţele, laba şi piciorul victimei, nu se aflau foarte de-
pparte de el şi şe vedea o urmă de sînge, aşa câ îţi dai seama
fVacum de ce presupunem câ ursul l-a omorît pe acest bărbat,
jg- „— Ce s-a înţîmplat cu ursul polar?
ju- * —=Nimic. Acesta este domeniul lui, nu al nostru. Ascultă,
?;• ce-ar fi să-ţi dau numărul meu privat? Dacă te gîndeşti Ia
r - ceva ce m-ar putea ajuta, sau dacă mai ai întrebări, mă poţi
î:'-'• suna.
■
SJ După ce a i-a notat numărul, Sophie l-a rugat:
i< — Mă suni, da, după ce vor avea o identificare cate-
goricâ?
— Desigur. Hei, ai fost vreodată în Alaska? Pariez câ poţi
t găsi aici cel puţin o sută de poveşti de viaţă. .
ţ .. .7—Mâ inviţi?
—Te invit, recunoscu el. Ar fi o avenmrâ pentru tine.
Mi-ar face plăcere să te invit la cină. Nu-ţi pot oferi vin,
l; aici nu se bea alcool, dar pot găsi vreo două luminări.
128 JULIE G A R W O O D

— De unde ştii că nu sînt măritată şi nu am vreo şase

copii?
— Mă uit chiar acum la tine.
— Ce fad?
—: Mă uit la biografia ta. Avem şi noi computere, aici. Te-
am găsit pe Google. în afară de cazul în care cineva nu a lu­
crat la fotografia ta, arăţi al naibii de atrăgătoare.
— Haide să he gîndim la invitaţia ta, Paul. Tocmai mi
s-a spus că un urs polar a mîncat un om iar acum îmi propui
să vin acolo la o cină cu luminări?
Rîse.
— Ar fi o ocazie rara. în plus, în perioada aceasta a anu­
lui sînt mai mulţi urşi grizzlie pe aici, decît urşi polari.
— înseamnă că n-am de ce să-mi fac griji.
— Invitaţia mea rămîne deschisă. Sună-mâ, Sophie.
închise telefonul dar nu se ridică multă vreme de pe pat.
Mintea îi zbura de la un lucru la altul. Urşii polari se opreau
adesea în mijlocul unei mese, ca să se cureţe. Aşa spusese
Larson. Bietul William Harrington fusese masa. Ce mod
cumplit de a muri. Gustarea unui urs.
Gîndurile ei se întoarseră la Paul Larson. îi făcuse cUrte.
Nu cea mai potrivită, îşi spuse ea, avînd în vedere circum­
stanţele telefonului său.
Negâsindu-şi locul, se duse la bucătărie şi luă o pungă
cu cipsuri de cartofi, interzise, ca să ciugulească în timp ce
se gîndea. Nu erau buni pentru ea; nu ar trebui să-i mănînce,
dar nici nu vroia să-i arunce pentru că asta ar fî însemnat
risipă. Era un păcat să arunci mîncarea. Cheia ca să nu
mănînci chip suri este să nu le cumperi, dar Sophie era su­
ficient de cinstită ca să admită că. acest lucru nu se va
 FOC ŞI GHEAŢĂ 129

* întîmpla. De cîte ori se ducea la magazin, sfirşea prin a

i cumpăra o pungă mare, grasă, cu ripsuri. Cele prăjite în au-
& toclavă erau preferatele ei. Nu se putea convinge sâ
:• cumpere din cele coapte.
Se sprijini de masă, ronţăind în timp ce cîntârea lucruri
i importante. De ce le spusese Harrington celor de la locuinţa
lui că pleca în Europa? Şi ce căuta el în Prudhoe Bay?
î- Sophie nu ştia prea multe despre zonă şi simţindu-se
■ oarecum ca o blondă stupidă din toate glumele acelea
1 despre blonde stupide, lăsă ronţâitul.şi se duse la computer
să caute Prudhoe Bay.
Cel mai mare teren petrolier din America'de Nord, se
i afla pe coasta Oceanului Arctic. Oceanul Arctic?-Se zgri-
k.buli gîndindu-se doar la cp al naibii de frig putea fi şi cu
Ş toate Că nu avea nici un gînd să se ducă acolo, era curioasă
să afle tot ce putea despre Prudhoe Bay şi orăşelele din
^ împrejurimi. Sigur că existau orăşele prin jur, corect? Şi
p oare aceste orăşele aveau comodităţi pentru , turişti? Cu
siguranţă. Doar oricine se aventura atît de departe în nord,
f lucra la exploatările petroliere, nu?
¡§K De îndată ce a început sâ citească, timpul a trecut re-
lepede. Multe lucruri deja ştiute, dar alungate de ea undeva
|Mn străfundurile minţii, începură sâ se reîntoarcă. îşi aminti
Şjacum de discuţiile legate de extinderea conductei de petrol.
^.Ambele părţi erau pasionate de subiectul acesta,
p Citind despre Prudhoe Bay, ajunse' sâ citească despre
^tundră şi despre solul permanent îngheţat. Citi pînâ noaptea
ptîrziu, cînd ochii i se împăienjeniră din cauza ecranului
| computerului. Era trei dimineaţa cînd se prăbuşi în pat. Nu
| credea că o să poată dormi cu atîtea date şi cifre despre bar-
130 JULIE GARWOOD

ilii de petrol pompaţi din apa îngheţată şi trimişi pe con- A

ductă, care înotau în creierul ei, dar cum puse capul pe
pernă, adormi buştean. . _ ' ;i
Visă urşi polari. Se afla într-o furtună de zăpadă, încon-
jurată de animale uriaşe, albe, apoi scena s-a schimbat într-o ;
stradă din faţa apartamentului ei şi urşii polari o urmăreau i
cu aparatele de fotografiat. în final, unul dintre urşi s-a
metamorfozat în Jack MacAlister şi agentul FBI se apropia
de ea, mai feroce decît oricare dintre urşi.
Telefonul a salvat-o. Telefonul care a sunat la 6:45. Era :
şeful ei.
—Te-am sculat? ■
— Nu, fireşte că nu. Se îndoia că acesta ar fi crezut-o,
după voce ei de broască orâcâitoare.
— Ai mai primit ameninţări?
— Nu, nici una.
— S-au oprit şi aici. Dar totuşi, vreau să mai râmîi acasă.
— Aşa o să fac.
— înseamnă că ar trebui sâ fii deja la computer, spuse el.
Tonul lui devenise oficial. Ai lucrat ceva la materialul de- ■
spre telefoanele celulare, pe care ţi l-am dat?
— Nu. Nu, încă.
— O să am nevoie de el, mi-1 trimiţi prin e-maib
Articolul despre testarea densităţii oaselor nu este gata. I -
l-am dat lui Bemie, care însă nu a reuşit sâ obţină interviul 4
cu specialistul, aşa că l-am mutat pe săptămîna viitoare. Cît J
de repede poţi să-mi trimiţi articolul tău?
— Cît de repede aveţi nevoie de el?
— Nu mai tîrziu de mîine la prinz. *
Sophie se relaxâ. /
 FOC ŞI GHEAŢĂ 131

: — Nici o problemă. Mîine la prînz.

. — Perfect. Iar astăzi îmi trebuie articolul despre Cantina
Săracilor din Southside, pe care vroiai tu să-l scrii. Ei au
nevoie de donaţii iar eu am nevoie de un articol. Trimite-
mi-1 pe la patru şi o să-l bag pe prima pagină. O zi bună,
Sophie şi să nu ieşi din casă,
■ —Dar, Domnule Bitterman . . . .
j: Acesta închisese deja.
Sophie aruncă aştemuturile de pe ea şi se duse la baie.
i O să trebuiască să bea galoane de ceai cu cafeină ca să se
*poată concentra la lucru. Avea nevoie de un somn bun, de
opt ore, ca să funcţioneze la maximă capacitate, dar se
.putea descurca şi cu şase. Funcţionarea la patru ore de
.somn însemna o uzură categorică a creierului. Iar şi mai
.puţin de atît, o transforma într-o idioată notorie.
A lucrat toată ziua, a dormit opt ore bune, apoi s-a lansat
în cea de a doua zi de muncă, reuşind să scrie ambele arti-
scole cu interviuri, la termenele date. de Bitterman.
• La începutul după-amiezii era gata pentru o pauză. Ar fi
trebuit să renunţe la computer, dar nu-şi răspunsese încă lă
!’toate întrebările despre Prudhoe Bay. Vroia să afle tot ce
; putea despre acele locuri. Poate că o anumită informaţie ar
gpiitea-o ajuta să-şi explice ce căutase Harrington acolo.
|; ! îşi scoase carnetul şi reportofonul digital pe care-1 folo­
sise la primul interviu cu Harrington, la Cosmo 7s. Nu era
|chiar ce-şi dorea ea, .să-l asculte vorbind despre cele
. douăzeci şi patru de curse şi despre interminabilele, dez-
^gustâtor de graficele descrieri ale fiecăreia dintre băşici, dar
Itrebuia s-o facă. Şi probabil nu doar o dată. îşi spuse ca nu
^exista nici o altă cale de a dezlega misterul.
132 JULIE GARWOOD - ^
îi
După ce-şi puse reportofonul şi carneţelul pe pat, se |
aşeză din nou la computer Exista un orăşel aproape de l
Prudhoe Bay, care se chema Deadhorse. Grozav nume, îşi |
spuse ea. în funcţie de website-ul pe care îl deschidea, |
populaţia varia. Cifra cea mai optimistă era douăzeci; cifra %
pesimistă era şapte. i
Vreo două rapoarte prezentău o glumă populară despre ,
acel loc. Bărbaţilor care erau recrutaţi să vină să lucreze i
aici li se spunea că vor găsi cîte o femeie goală după fiecare J
copac. Nici o mirare că Larson flirtase cu ea. Probabil că nu 4
mai văzuse de secole o femeie, în Arctica fiară copaci. I
Se ridică şi-şi răsuci bustul ca să-şi întindă muşchii. Nu
mai fusese la sală de aproape o săptămînâ. Apartamentul ei |
era spaţios, dar avea,senzaţia că acesta se strîngea în jurul
ei. Trecu prin dreptul reportofonului şi gemu. Nu avea chef j
să-l asculte singură pe Harrington. Supliciului îi plăcea
compania, decise ea şi în clipa aceea le-ar fi vrut pe'Regan 1
şi Cordie să asculte banda împreună cu ea. Oricum, murea %
să le povestească despre această ultimă întorsătură legată ^
de Harrington şi poate că tina dintre ele o să surprindă ceva I
ce i-a scăpat ei cînd a ascultat interviul.Cum să ajungă la |
Hamilton fără ca toată lumea să explodeze, aceasta era j
adevărata dilemă a Sophiei. Se gîndea la diferite posi- 1
bilităţi, în timp ce-şi făcea duşul. . |
Problema era cum să rezolve cu Bitteraman. îşi dăduse .ţ
cuvîntul că nu va părăsi apartamentul; iar el o să explodeze^
cînd o să afle. Dar nici ea nu era un copil. Nu avea nevoie |
de permisiunea lui ca să iasă, chiar dacă o promisiune era o î
promisiune, iar şeful ei nu se gîndea decît la binele ei. |
 FOC ŞI GHEAŢĂ 133

Oricît ar fi fost de trist, ea era obişnuită sâ primească

ameninţări, dar Bitterman fusese efectiv şocat.
îşi dăduse cuvîntul şi faţă de Alee. Ce-ar fi- sâ-1 sune, ar
putea el sâ o ducă la hotel. Nu, nu era o soluţie. Ar fî fost un
deranj prea mare pentru Alee sâ-1 roage sâ o ducă, dus-
întors. în plus, se pare că oriunde se deplasa Alee în ultima
vreme, partenerul lui arogant, justiţiar, era lipit de el.
Sophie trebuia sâ se gîndească la altceva.
Nimerii nu ar fî putut avea nimic de spus dacă o con­
ducea uri fost poliţist. Da, ăsta era planul! O putea conduce
Gil la hotel. Mai mult ca sigur că acesta se află chiar acum
jos, în hol. Ştia că ori de cîte ori apărea tatăl ei la ştiri, Alee
îi ruga pe Gil şi echipa lui sâ o urmărească, dar cum nici
Alee şi nici Gil nu au vorbit nimic despre asta, a presupus
; câ nu vroiau ca ea sâ ştie, aşa că a păstrat şi ea tăcerea. Da,
Gil era soluţia pentru problema ei.
' Decise sâ-şi pună planul în mişcare, începînd cu
Bitterman.
Bitterman nu era în biroul lui. Lucy, recepţionera, i-a
spus lui Sophie că acesta luase un prînz tîrziu cu soţia lui la
PaviUion, unul din restaurantele lui favorite. Era la o
aruncătură de băţ de ziar.
Sophie îl sună pe celular.
— Da, Sophie? .
, — Aţi comandat somon la grătar, corect? întotdeauna co­
mandaţi somon la grătar, cînd mîncaţi la Pavlîlion.
i'î :— De unde ştii că sînt aici?
— Sînt reporter ... Iar Lucy â fost fericită să-mi spună.
134 JULIE GARWOOD

— încă nici nu m-am uitat pe meniu, dar ai dreptate, o sâ

comand somon. îmi aştept încă soţia. De ce m-ai sunat? Ce
vrei?
— Nu am mai primit ameninţări.
—Da?
•— Mi-am ţinut promisiunea sâ stau în casa, dar acum că
ameninţările au încetat, o să mă duc la Hamilton.
— Ascultă, mi-ai dat cuvîntul, iar e u ...
— Mă vor supraveghea doi agenţi FBI. O să ardă în pur­
gatoriu pentru minciuna asta.
— Alee şi Jack?
Nu mâ lăsa să spun asta.
—Da, domnule.
— Bine, atunci. G să-ţi dau drumul din cîrlig. Mîine te
aştept la birou.
închise înainte ca ea sâ mai apuce să spună ceva. Era
ciudat. Simţea junghiul vinovăţiei pentru minciuna pe care j
i-o spusese lui Bitterman, dar nu simţea nici urmă de
vinovăţie pentru că nu-şi ţinea promisunea faţă'de Alee. îl ;
adora, dar el era-agent FBI ... şi nu el îi semna cecul de
plată.
Sună la portar şi află că Gil era în hol, preluîndu-şi tura.
Cînd o să coboare cu liftul, acesta va trebui sâ o conducă l a 1
hotel.
Să-l ia prin surprindere. Strategia perfectă.
îşi luă poşeta,vin în ea carneţelul şi cheile, apoi îşi luă •
reportofonul. Nu funcţiona. Decise că trebuia să-i schimbe
bateriile, ceea ce nu avea în casă. Probabil că o să găsească ?
la buticul hotelului, sau Regan avea precis cîteva la ;
îndemînâ. Aruncă reportofonul în poşetă împreună cu 3
 FOC ŞI GHEAŢĂ 135

restul lucrurilor şi se duse în debara. îşi luă bluza şi fusta ei

Dolce & Gabbana. De cîte ori le punea, se simţea mai bine.
îmbrăcămintea nu îi influenţa Sophiei în mod deosebit
starea de spirit, dar era o Dolce&Gabbana şi nu cunoştea pe
nimeni care să nu se simtă mai fericit, îmbrâcînd rafinatele
aţinute ale designerului.
îşi trase fusta, apoi bluza. încă nu îşi încheiase nasturii,
cînd auzi telefonul.
— Alo, răspunse ea grăbită.
— Ce cauţi acasă? o întrebă Regan. Eşti bolnavă?
— Nu. Lucrez. Mă documentez, răspunse ea.
. — Dar de ce acasă?
— Aşa mi-a venit.
Pînâ să apuce Sophie sâ-i spună că era în drum spre
hotel, prietena ei izbucni.
— L-ai văzut? Eram sigură că o să mă suni cum o sâ-1
vezi, dar cum n-ai făcut-o ...
— Ce să văd?
- — Asta-mi răspunde la întrebare. Uitâ-te şi sună-mâ.
— Regan, la ce să mă uit?
• — La filmul de -pe YouTube. Tastează doar Jack
■MacAlister şi o să te ducă direct acolo.
— Mie nu-mi place Agentul MacAlister, aşa că de ce să
-vreau sâ-i văd filmul?
— Pentru că îl placi pe soţul meu şi apare şi el pe video.
Uitâ-te, da? Şi de ce nu-ţi place Jack? Da, ştiu, este FBI şi-
ţi cunosc aversiunea pentru...
; Nu-ţi uita vorba. Mă sună pe celular.
Sophie îşi fixă receptorul în scobitura umărului şi scor­
moni în uriaşa ei geantă, după celular.
136 JULIE GARW O OD

— Sunâ-mă tu, spuse Regan. *

— Nu, stai. Vreau să-ţi spun ceva.
Fireşte, celularul era în fundul poşetei.
— Ah, l-am găsit. Alo?
— Bună, Sophie.
Vocea bărbătească era veselă şi cunoscută, dar nu
putea plasa.
— Cinee?
— îţi spun imediat. Nu vreau să stric surpriza. ■
— Ce surpriză? ' I
— Uitâ-te afară pe fereastra din living şi o să vezi. |
Chiar dacă ştia că era o cerere prostească* se duse în •
living şi spuse: v " |
—- Nu poţi doar să-mi spui? Sînt ocupată. 7
— Joacă sportiv. Trebuie să te uiţi, altfel n-o pot face. |
Mai încerca încă să păstreze; un ton indignat. Se duse la'-j
fereastră şi privi afară. I
— Altfel nu poţi face, ce anume?
— Asta
Nu-i auzi ultimele cuvinte şoptite. Glonţul sparse.*
geamul dublu şi o lovi*în piept. Velocitatea o aruncă spre
spate şi Sophie se prăbuşi pe jos.
 JURNAL 260 '
TABĂRA DIN ARCTICA
A. .'

Au trecut trei luni de cînd, în martie, am părăsit căminul

\ nostru arctic iar acumt Kirk şi cu mine ne-am întors.
Brandon şi Eric trebuie să sosească peste cîteva săptămîni.
l Lupii se împerechează în martie iar perioada de gestaţie
ţ este de doar şaizeci şi trei de zile. Spre încîntarea noastră,
' Lucy are trei noi puişori şi este din nou hrănită de masculii
Ş caie vînează pentru ea.
•f ; Unul dintre masculii mai bătrîni, cel pe care l-am
i :botezat Lester, nu mai este în haită. Dispozitivul nostru de
¡¡urmărire n u a indicat nici o separare, aşa că putem doar face
ţ şpeculaţii despre ce anume s-a întîmplat cu el.
ş ţ* în mod evident, tot Ricky este şeful. Noi i-am aproximat
f .yîrsta la vreo şase ani şi cum speranţa medie de viaţă la
¿ lupii arctici este de şapte ani, ne aşteptam să-l vedem mai
Şţmoale, dar ei pare mai viguros ca oricînd.
Eric şi Brandon vor sosi la distanţă de cîteva zile. De
¡■îndată ce voi avea ocazia să-l prind pe Eric singur, voi avea
| o discuţie cu el.
a-- . Ştiu ce face. întrebarea este: va recunoaşte?
 DOISPREZECE

TREBUIA SĂ SE UITE.
Sophie era furioasă mai ales pe propria ei prostie, deşi ;
ar fi preferat să moară decît să recunoască aasta.
Era norocoasă că mai trăia. Glonţul nimerise exact în
locul mortal, chiar sub încuietoarea din faţă a sutienului. ■
Dar distanţa la care se afla trăgătorul de pe acoperiş şi ’
vîntul dinspre nord, tot mai puternic, au încetinit veloci-
tatea glonţului, ca şi geamul dublu şi încuietoarea din metal 4
greu a genţii ei. Glonţul a străpuns totuşi pielea, lâsînd în
urmă o gaură mică, perfect rotundă. ':
Avînd în vedere toate circumstanţele, era într-adevar o l
rariâ minoră — cel puţin potrivit medicului de la camera dej
urgenţă care i-a pus diagnosticul chiar dacă se dădea cu i
spatele înapoi din separeu, ca să pună distanţă între el şi ■ j
furia Sophiei. Asistenta doctorului chemase deja securi-!
tatea. . |
Sophie le înţelegea reacţia. în fond, ameninţase să o J
ucidă pe una din infirmiere, o femeie pe al cărei ecuson;
scria „Cursant Louanne“ şi dacă ar fi avut foarfecele în!
mînâ, probabil că Sophie şi-ar fi dus la capăt ameninţarea^
Cursanta Norocoasa-Cu-Foarfecele nu îndepărtase cu grijăl
 FOC ŞI GHEAŢĂ 139

bluza Sophiei. Ah, nu. Folosi se foarfecele ca sâ i-o taie, iar

^Sophie fusese prea ameţită ca să o.oprească. Cînd a încercat
să protesteze, femeia i-a zîmbit insolent şi a continuat să
v taie delicata mătase.
. Bluză, nefiind încă închisă în nasturi, scăpase ravagiilor
glonţului, dar acum era numai zdrenţe. Frumoasa, fru-
■¿moaşa ei bluză Dolce & Gabbana, era distrusă. Sophie ştia
¡. că era o prostie, poarte chiar o mică nebunie sâ iubească atît
¡ de mult bluza aceea, dar mai ştia că de fapt nu iubea atît
(bluza în sine. Cît ceea ce reprezenta aceasta. Era ultimul
r lucru pe care-1 cumpărase din banii daţi de tatăl ei. O pur-
tâse deja de cîteva ori, înainte de a deveni scrupuloasă şi
; pentru că nu era o achiziţie nouă, nu avea nici un fel de
remuşcâri sâ o poarte. Cum nu ar mai accepta sâ primească
baiii de la tatăl ei ca să-şi ia un cadou atît de extravagant, se
f îndoia că şi-ar mai putea permite vreodată ceva atît de
§luxos. Orice ban în plus pe care-1 economisea din salariul
r ei de mizerie meigea pe acţiuni de caritate. Pur şi simplu,
|jaşa trebuia sâ fie. Nu era sigura de ce era atît de obsedată
;:;de asta. Poate că făcea penitenţă pentru presupusele păcate
(‘ale tatălui ei, sau poate că era propria ei încercare patetică
( de a limita consecinţele faptelor acestuia.
i , De îndată ce sora şi infirmiera au lăsat-o singură, Sophie
¡¿se ridică şi îşi roti picioarele la marginea patului. Deşi îi
Vfăcuseră o injecţie ca sâ-i uşureze disconfortul, simţi o
^durere cumplită. Se chirci, apucîndu-se de cearşafurile din
bjurul ei, ca să nu pice în faţă. Auzi voci ridicate venind din-
Shşpre pupitrul asistentei, din hol. Bărbaţi care discutau
^aprins. Probabil doctorii şi personalul de serviciu, care se
Icertau cine să se ocupe de ea.
140 JULIE GARWOOD

Se simţi puţin jenată pentru scena pe care o provocase, ::

dar ştia câ avusese dureri. Se uită însă In jos, văzu resturile
siîşiate ale bluzei, îşi aminti de privirea obraznică a infir- '
mierei şi se înfurie din nou. 1
Infirmiera Louanne trase perdeaua şi reveni să siringă
resturile. Expresia ei era de-a dreptul urîtă, Ii trebuirâ 1
Sophiei cîteva secunde ca şă înţeleagă ce se petrecea cu ■
Louanne.
Era o femeie acrită, care simţea câ merită ceva mai bun.
Avea o expresie dură, rea. Avea în jur de patruzeci de ani* ;•
aprecie Sophie, dar ochii înroşiţi şi nasul cu firişoare roşii ;
sugerau un ficat care se apropia de optzeci. Parfumul greu, ■
greţos, era, fără îndoială, turnat special ca să estompeze ■
mirosul de alcool pe care-1 adăuga aceasta băuturilor ei, în ;
timpul pauzelor.
— Ştiu cine eşti, spuse Louane cu un sforăit trufaş.
— Foarte bine pentru tine. Şi acum pleacă.
— Numele tău nu este Summerfield. Este Rose. Louanne
aproape câ scuipă numele, ca şi cum ar fi fost cel mai ■
scîrbos dintre cuvinte. Se uită peste umăr ca să se asigure , :
că nu asculta nimeni, după care continuă: j
— Nu mă poţi ameninţa şi apoi să scapi doar aşa. Nu eşti ;
decît un gunoi. Ştii ceva? Banii tatălui tău sînt cîştigaţi.ca ■
banii curvelor, iar cum tu eşti fiica lui, atunci eşti tot o i
curvâ. •
Cum Sophie nu reacţiona, mînia Louannei crescu.
— O să fii arestată. O să fac plîngere, adăugă ea. Trebuie 1
să te aresteze. '
în continuare, nici o reacţie. Louanne deveni de-a j
dreptul furibundă. ’
 FOC ŞI GHEAŢA 141

— Ai face bine să-ţi ceri scuze.

Asta primi o reacţie.
— Scuze? Era o Dolce & Gabbana, spuse Sophie, fu­
rioasa. Ga...banna.
: -— Perfect. O să spun la poliţie că ai dat în mine. Asta se
cheamă „act de violenţă“.
'•— Nu, asta se cheamă minciună.
Un lucru bun despre agenţii FBI este acela că se pot face
neauziţi, cînd au ei nevoie. Louanne se întoarse şi-l găsi pe
JackMacAlister stînd exact în spatele ei.
Şe uită înapoi la Sophie.
" — Este cuvîntul meu împotriva cuvîntului tău.
Jack nu avea răbdare cu prostia.
■-'[■■■ — Alee, ai auzit asta?
Abia atunci observă Louanne insignele şi ecusoanele.
- -— Nu am vrut sâ spun nimic cu ... Dar femeia asta
nebună a ţipat la mine şi mi-am zis că nu era corect şi m-a
ameninţat că mă omoară cu foarfecele, adăugă ea, dîrid din
cap ca ieşită din minţi. Probabil că o să nege, dar aşa a
făcut.
... — Nu o sâ neg. Am ameninţat-o că o omor. Dâ-mi foar­
fecele şi o s-o fac.
s — Sophie, pentru numele lui Dumnezeu...începu Alee.
— Era Dolce & Gabbana. Ai puţin respect.
7 — Este nebună.
Jack şi Alee nu scoaseră un cuvînt. Se uitau pur şi
"simplu la femeie. -
Louanne înghiţi şi începu sâ se bîlbîie:
• — De fapt nu aveam de gînd sâ fac plîngere la poliţie.
;Dar s-a purtat cumplit cu mine. Efectiv cumplit. Iar eu nu
142 JULIE GARWOOD

încercam decît să-mi fac treaba. Oricum ămrâmas în urmă,

aşa că mai bine plec. Există alţi pacienţi care mă apreciază
mai mult.
închise perdeaua la loc, respirînd greu în timp ce se
grăbea pe coridor. Amîndoi bărbaţii aşteptară pînâ cînd
dispăru după colţ.
Alee spuse:
— Eu plec după Regan. Tu îi ţii companie Sophiei.
Jack se dădu un pas înapoi.
— Eu nu intru acolo. Mă duc eu după soţia ta.
Alee trase din nou perdeaua şi intră, apropiindu-se* de
patul Sophiei.
—Te doare tare?
— Nu, nu prea.
— Sophie, îmi pare atât de rău că ţi s-a întîmplat asta.
Simpatia din glasul lui o făcu sâ-i vină să plîngâ..Ridică
mina şi spuse:
— Nu fi drăguţ cu mine, oricum, nu încă. Sînt.la capătul,,
puterilor, Alee, efectiv la capătul puterilor. ,
Alee zîmbi la această dramatică atenţionare.
— Ar trebui să-ţi fie ruşine de tine. Ai. făcut-o pe infir­
miera aia să plîngâ. ' •
— Presupun că o să trebuiască să găsesc o modalitate să
trăiesc cu asta.
— Cred că partenerului meu îi esţe frică de tine.
Asta reuşi să o înveselească.
—Tu găseşti întotdeauna exact cuvîntul care trebuie.
—Te-aş îmbrăţişa şi te-aş mîngîia pe spate şi ţi-aş spune
că totul o să fie bine, dar nu vreau să mă umplu de sînge.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 143

— îţi poţi arata dragostea împuşcînd pe cineva pentru

mine.
— Sigur, de ce nu?
— Cît mai trebuie să aştept? M-au băgat la raze X, m-au
■scanat la CAT, am fost înţepată şi scormonită. Am pierdut
ceva sînge şi cred că restul mi l-au luat ei.
' Simţi din nou greaţă. Adrenalina crescută din cauza fu­
riei scăzuse la loc şi acum din piept îi iradia durere.
— Chirurgul se uită acum la radiografii. După care o să
vină aici să discute cu tine.
— De ce nu mă întrebi ce s-a întîmplat?
: — Ştiu ce s-a întîmplat. Cineva a tras în tine. Ştiu şi că
nu puteai vedea trăgătorul. Era prea departe. Sînt cîteva de­
talii pe care mi le-ai putea lămuri, dar astea mai pot aştepta
pînâ cînd te vor coase la loc.
— Agentul MacAlister merge cu tine peste tot?
— De fapt este invers. Eu am fost numit pe lîngă el. Eu
:merg peste tot unde merge el. Dar asta s-ar putea schimba
- în curînd. S-ar putea ca Jack să primească o permisie.
Nu se sinchisi să întrebe 4e ce.
■. — Amîndoi ar trebui să plecaţi acasă. Asta nu este o
^problemă federală. Poliţia îmi va lua declaraţia. •
ir- -r- Nu plec nicăieri şi încă nu s-a decis dacă va rămlne o
^investigaţie locală sau federală. în afară de asta, vreau
^glonţul, de îndată ce-1 vor scoate din tine.
| r . Se cutremură la gîndul ăsta.
— O să ţi-1 trimit prin e-mail. Oftă şi adăugă:
% —Vreau acasă.
% Sophie nu şi-a amintit prea multe după asta. A apărut
^chirurgul cu o soră care i-a făcut o altă injecţie şi somnul
144 JULIE GARWOOD

i-a venit aproape instantaneu. Nu a ştiut cît timp a dormit,

dar cînd a deschis ochii, se afla într-un pat de spital, cu u ri'
perfuzor. Regan şi Cordie stăteau amîndouă la fereastră şi
vorbeau în şoaptă.. Sophie ştia că erau îngrijorate.
—r Aţi văzut-o? întrebă Sophie.
Jack stătea în uşă. Auzise întrebarea, care i se păru-
ciudată. De ce să fi crezut că prietenele ei i-au văzut rana?
Sau poate le întreba dacă au văzut glonţul care provocase
rana.
Dar se paré că şi Cordie şi Regan ştiau exact ce între­
base .
— Cine ar distruge în mod deliberat o Dolce & Gabbana?.
E criminal ce s-a întîmplat, spuse Cordie.
— E doar o bluză, comentă Jack.
A spus exact ce nu trebuia.
— Era o bluză frumoasă, izbucni.Regan.
—Avea valoare simbolică, adăugă Cordie, tu n-ai cum să :
înţelegi. . ' ■ ■
— O bluză simbolică, plină de sînge.
Regan oftă. . j
—Am fi putut încerca să o spălăm. Glonţul nu a sfîşiat-p •
Femeia aia' care a tăiat-o este o barbară. •ş
— Şi pentru asta ai ameninţat-o cu moartea? întrebă el -
adresîndu-i-se lui Sophie, în timp ce intra în salon. în fond,;:
ce atîta tărăboi pentru o cabană?
— Gabbana, îl corectă Cordie.
Ştie ce este, îşi spuse Sophie, doar că rîde de mine.
Jack ridică din umeri. îi urmări reacţia, în timp ce-i
întreba prietenele:
— De fustă i-aţi spus?
 FOC ŞI GHEAŢĂ 145

— Nu ... nu fusta, se văicări Sophie. Iubeam fusta aia.

E ra... .
, Zîmbetul lui o făcu să se oprească brusc.
— Eşti un ticălos.
. Zîmbi şi mai larg.
 JURNAL 283 !
•ii
TABĂRA DIN ARCTICA f

în sfîrşit am avut ocazia să vorbesc cu Eric în particular. :■

Am insistat să vină cu mine şi sâ ridicăm un adăpost tem-
porar, ca să observăm lupii. J
Nu am luat-o pe ocolite, l-am spus direct că aveam o |
probă cu sîngele lui Ricky, una din primele prelevate, care j
arăta că la vremea aceea nu exista nici un hormon ne- "
cunoscut, nici urmă, deşi probele pe care le luase el i
prezentau nivele înalte al acestui misterios hormon. s
Eric a recunoscut în final că făcuse experimente pe .
Ricky, dar a jurat că nu a injectat nici un alt lup. Ştia că ce '
făcea avea sâ-i aducă necazuri, aşa că m-a rugat sâ păstrez :
secretul pînă cînd voi citi datele strînse de el.
Am petrecut ore în şir îuînd-o iară şi iară de la început,
dar în final Eric m-a convins să particip la experiment.
Dacă incredibilele lui afirmaţii se vor dovedi a fi adevărate, -
înseamnă că a descoperit un drog minune. ţ
 TREISPREZECE

ÎN SEARA URMĂTOARE, SOPHIEI I S-A DAT

¿drumul acasă. Regan a pledat să vină să stea la Hamiîton,
jar Cordie a încercat să o convingă să se mute cu ea, în casa
¡ ei din piatră, a cărei renovare încă nu se terminase. Sophie
î:le-a refuzat cu amabilitate ofertele, insistind că se va simţi
^ foarte bine acasă. Vroia să doarmă în patul ei. Va avea
■protecţie zi şi noapte, pînă cînd îl vor prinde pe lunetist,
f Alee a insistat să o conducă el acasă, ceea ce însemna că
¡ va avea o a doua escortă, pe Jack MacAlister.
ţ_‘ Odată acasă şi schimbată în pantaloni de gimnastică şi o
%flanelă veche, putea, în sfîrşit, să se relaxeze. Se aşeză pe
' .canapea, îşi puse picioarele pe măsuţă şi scoase un oftat de
Ifuşurare. .
¿i-, — Ai vorbit.cu detectivuLMorris? l-a întrebat ea pe Alee.
I'-J-am uitat numele mic.
g A l e e zîmbi.
& —Vrei să spui detectivul Morris Sţeinbeck?
— Sţeinbeck, ca scriitorul?
¡Ijrt! — Ca detectivul care se ocupă de cazul tău şi nu, nu am
Jyprbit cu el, încă. O sâ-1 sun mîine dimineaţă.
148 JULIE G A R W O O D

— De curiozitate, de ce nu a primit John Wincott cazul? J

Este detectiv şi este şi prieten cu tine. jj
— Nu i s-a dat lui John, explică Alee.
— Deci localii se ocupă de caz? Nu-1 preiei tii? întrebă
Jack. i
— Am vrut, dar John mi-a spus că Steinbeck e un 'de- ;
tectiv bun şi că eu ar trebui să mă retrag şi sâ-1 las să-şi facă ]
treaba. -J
— Dacă vroiai cazul, trebuia să-l iei, spuse Jack. i
— Nu, sînt prea implicat. Sophie este o prietenă bună de-
a noastră. Dar dacă Steinbeck nu mă ţine la curent, atunci -ţ
pot face valuri..
Cîtă aroganţă. Dacă nu ar fi simţit pulsaţii în inciziei ^
poate că ar fi rîs. Oare toţi bărbaţii erau aşa de aroganţi şi J
de cocoşi ca aceştia doi? Dacă Steinbeck nu mă ţine lâ-ţ
curent, fac valuri? Ah, Doamne. Puterea. Despre asta era J
vorba? FBI-ul se dă mare faţă de poliţie? Alee era vanitos, |
dar cel puţin era bine intenţionat. 3
în timp ce Alee şi Jack continuau să discute probleme ;
teritoriale, Sophie îşi luă sacul. Plecase de la spital cu un 'i
antibiotic, pansamente suplimentare şi analgezice. Sosise "
timpul să ia o pastilă. ^ ^
Alee se întoarse spre Sophie. /:
—-Vorbeşte-mi despre Steinbeck. Ce crezi despre el, voi *
el să ştie. . I
— Pare că ştie ce face. A fost foarte meticulos. Şi a pus o |
groază de întrebări. |
— Nu prea erau multe de spus, nu? întrebă Jack, înainţe |
de a dispărea în bucătărie. Sophie îl auzi scotocind prin;|
dulăpioare.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 149

‘■ — Ce caută? îl întrebă ea pe Alee.

— Mîncare. Murim de foame.
. . — Sînt nişte morcovi în frigider, strigă ea.
I II auzi pe Jack rîzînd. Reveni în living cu pungi cu
p cartofi prăjiţi şi covrigei, cu două sticle cu apă şi o cola di-
I;' etetică. îi întinse lui Alee covrigii şi o sticlă cu apă.
| — Nu puteai vedea lunetistul, spuse el aşezîndu-se lîngâ
|yea pe canapea, era prea departe. îşi aruncă pantofii şi îşi
pi-ridică picioarele pe măsuţă, lîngă ale ei.
|i —Te simţi confortabil? întrebă Sophie.
¡p:. — încep.
|^i. Era clar că omul ăsta nu pricepea sarcasmul.
:— Ai dreptate. Nu l-am văzut pe cel care a tras. A trebuit
|^;sâ-i spun lui Steinbeck despre ameninţări şi mi-a cerut sâ-i
| ;dau nume de oameni care ar vrea să mă omoare.
„ Pariez că e o listă lungă, comentă Jack nonşalant, în
feţimp ce desfăcea punga cu cipsuri.
p - , — Nu este amuzant, ripostă ea. I-am spus detectivului că
p toată lumea mă iubeşte, că sînt bună şi drăguţă şi că nimeni
ffn-ar vrea să-mi facă vreun râu. Poate doar infirmiera
ţ Louanne, îşi spuse ea, şi doctorul de la urgenţă. II făcuse să
tjttremure de frică. Şi, âh da, cretinul Care s-a dat la ea în tren,
fsiacela care nu vroia să considere nu-ul,un răspuns. Mai era
ÎSşi femeia de Ia butic...
p;:l;. — Mă rog, poate că e o listă mai lungă, recunoscu ea.
pî-am spus detectivului că la închiderea companiei K elly’fs,
|fcând a ieşit la lumină că fondul de pensii s-a evaporat, au
iost mulţi angajaţi furioşi. îi poţi blama? Contau pe banii

ţ ¿aceştia pentru bătrîneţe. Întîmplâtor, tatăl meu a avut un pa­

rchet mare de acţiuni la una din companiile care deţineau
>150 JULIE GARWOOD 3
fondul de acoperire, în care au fost investiţi banii. Cum s-a â|
volatilizat fondul, toţi au început să-l arate cu degetul. Sînt |
sigura ca ai văzut conferinţa de presă unde s-a înfiinţat ..;. j,<:

imediatCEO, ca să spună minciuni cum că tatăl meu a luat '■'{

banii, înainte de căderea fondului. 1 j
— CEO nu s-a înfiinţat imediat ca să spună aşa ceva, ;;
Sophie. Au fost suficient de deştepţi ca să evite să fie |
acuzaţi de calomnie.
—A dat de înţeles asta, ceea cé este la fel de distrugător, j
contracara ea. Nu crezi că au fost oameni care l-au crezut? ¡
Şi poate că aceşti oameni vor sâ-i plătească tatălui meu 1
poliţa. Toată lumea vrea un ţap ispăşitor. Nimeni nu vrea să;|
fie răspunzător pentru ceva ce se întîmplâ râu. Cînd j
Congresul îi strînge cu uşa, găsesc cîţiva ţapi ispăşitori ca
să dea satisfacţie oamenilor, deşi ei sînt responsabili. în
cazul acesta, tatăl meu este ţapul ispăşitor, pur şi simplu
pentru faptul că a făcut în trecut cîtevă afaceri discutabile.:
— Atunci oamenii aceia vindicativi ar trebui să se
răzbune pe tatăl tău, nu pe tine, spuse Jack.
— Lasâ-1 pe tata în pace.
Jack observă că Sophie avea probleme să deschidă bor­
canul cu medicamente.
—• Nu-1 putem lăsa pe tatăl tău deoparte. El se află chiar
în mijlocul afacerii.
— Nu am de gînd să discut despre tata nici cu tine şi nici,
cu altcineva. ’",*3

Jack o lăsă baltă. Nu era momentul să o enerveze. Arăta %

palidă şi mîinile îi tremurau cînd îi dădu înapoi borcanul |
deschis. Ar fi împrăştiat pastilele pe canapea dacă nu i l-ar|
fi luat din nou. 1
 FOC ŞI GHEAŢĂ 151

M' — Ascultă,, de vreme ce nu aţi vorbit cu detectivul

Steinbeck, spuse Sophie, poate că ar trebui să vă spun ceva
... Nu continuă. îi era greu să explice şi se gîndi că ar fi
; poate totuşi mai bine sâ-1 lase pe Steinbeck să le spună.
Alee şi Jack aşteptară să continuie.
— Cîte? întrebă Jack, ridicînd borcanul cu medicamente.
. Şi cui vrei sâ-i spui? Lui Alee sau mie?
Sophie întinse mina, surprinsă să vadă cît de rău
fetremura.
t. — Una, te rog, şi presupun că trebuie să vă spun amîn-
" durora, de vreme ce vă aflaţi aici. Nu vreau să fiu necio-
r. plita.
■; —Vaporul ăsta a plecat de mult. Jack se uită la eticheta
f;Tde pe borcan. Chestiile astea nu sînt prea tari. Precis nu vrei
Sdouâ?
Şi — O pastilă îmi ajunge să înghit. Te-ai prins? Tu eşti
^.cealaltă pastilă, spuse ea, zîmbind.
îi — Ţi-au făcut cumva raze X la cap, cît ai stat în spital?
ţ contracară Jack.
. Se auzi soneria şi Alee sări să răspundă.
— E a şi timpul.
- —A venit deja echipa de pază? întrebă Sophie.
|> — Nu, Gil nu vine pînâ la nouă. Sper că sînt Regan şi
HCordie, cu mîncarea. Mor de foame,
ţ); Jack se ridică să ajute. Cordie îi dădu o pungă de la
^băcănie şi Regan îi pasă soţului ei fripturile.
§ş"“; Sophie strigă de pe sofa:
Ifi .1 —■Mi-ai adus bateriile?
fe:. — Aşa cum mi-ai cerut, răspunse Regan în timp ce
pimplea frigiderul, le pun pe bufet.
152 JULIE GARWOOD

Lui Sophie nu îi era foame, dar Gordie o convinse să bea I

puţină supă fierbinte de la restaurantul chinezesc din josul .J
străzii. Supa gustoasă o învioră. :l
Prietenele Sophiei se aplecară deasupra ei. Cordie îşi
puse dosul palmei pe frunte, ca să se asigure că nu avea :|
febră, iar Regan îi arânjâ pernele de la spate şi îi aşeză o I
pătură pe umeri. 3?
—A fost o operaţie minoră, protestă Sophie. Minoră, f
repetă ea. într-o săptămînă îmi scot firele, după care revin |
la normal. M-aş putea chiar întoarce la haltere. J
— Qnd ai făcut tu vreodată haltere? întrebă Cordie.
— Ziceam doar că aş putea. 1
— Cu ce te mai pot ajuta? întrebă Regan. |
Sophie se uită prin cameră. Draperiile erau închise,
poate pentru prima dată într-un an şi asta îi aminti defj
glonţul care făcuse geamul ţăndări. - M
Alee îi urmări privirea. Cei doi terminaseră de mîncat şiifj
stăteau acum răsturnaţi în fotoliile uşoare care flancau şem-J
ineul Sophiei. * 1
— Gil s-a ocupat de fereastră. A adus oamenii azi |
dimineaţă, devreme.
— Poate c-ar trebui să mă mărit cu omul ăsta. Este atît de!
eficient, spuse Sophie.
— Ce să mai fac? întrebă Regan.
— Ai putea pune cumpărăturile la loc, după care să te 3
duci acasă. Mă zăpăceşti cu grija ta. Sînt bine.
Cordie o urmă pe Sophie în dormitor şi ar 11 mers dupăf
ea şi în baie, dacă Sophie nu ar fi închis repede uşa. îşi
schimbă pansamentul şi rămase surprinsă să vadă că inciziaj
nu arăta de loc rău. După ce se spălă pe mîini şi pe faţă, luă"
 FOC ŞI GHEAŢĂ 153

?Un tub cu cremă: hidratantă şi deschise uşa. Izbucni în rîs.

..Cordie îi făcuse patul şi-i umflase pernele.
—Vrei să te culci acum?
— Dumnezeule Mare. Nu, nu vreau să mă culc. A fost o
' operaţie minoră, repetă ea. Nici nu este încă şapte şi am o
mulţime de treabă.
Cordie o urmă înapoi pe sofa.
V. —Trebuie să-l sun pe Domnul Bitterman. Unde este tele­
fonul fără fir? Ştiu că e îngrijorat, spuse Sophie.
— Am vorbit eu cu el, răspunse Alee. M-a sunat pe mobil
^cînd a auzit că ai fost împuşcată şi l-am asigurat că eşti
Ibine;
Ş;:’Sophie dădu din cap.
.■Cordie, le-ai trimis e-mailuri la toţi, să ştie că sînt
Rine?

|P: Pe cine ai anunţat? întrebă Alee, Părea uşor curios.

|y’. Familia şi prietenii, spuse Cordie.
j i j : D a r pe tatăl ei? Pe el l-ai anunţat?
îi: Regan îi aruncă soţului ei „privirea aceea“, pe care el o
|jgnprâ complet.
■— Chiar am vrea să stăm, de vorbă cu el. Poate l-am in-
ivita la o bere ... spuse Jack.
|p — Este un om greu de prins, adăugă Alee.
|i- — Circulă mult Tatăl meu este un om ocupat Iar acum
|feplecat din ţară.
Cordie şi Regan ştiau cît de greu îi era Sophiei să vor-
fpeascâ despre tatăl ei, aşa că schimbară subiectul.
Unul din copiii mei a încercat să arunce în aer labora-

E rul, rise Cordie.

 /

154 JULIE GARWOOD ;

Sophie îi explică lui Jack:

— Cordie predă chimia la liceu. Nu ţi l-a aruncat unul din
ei în aer şi anul trecut?
— Oarecum.
Jack zîmbi.
— Cum poate cineva să arunce un laborator oarecum în
aer? , -
— Este complicat.
Cordie se uită la Regan şi clătină din cap înspre Sophie,;:
semn că era rîndul ei să ţină conversaţia departe de Bobby:
Rose.
— Nu o să uit niciodată zgomotul acela, izbucni Regan. .;:
— Ce zgomot? întrebă Sophie. îşi aminti că nu-şi luase;
antibioticul şi încerca acum să deschidă flaconul prevăzuţi
cu siguranţă, pentru copii.
— La telefon, am auzit a detunătură şi zgomot de sticlă)
spartă şi apoi o căzătură.
Sophie. nu avea răbdare pentru flacon şi fără să sej
gîndească ce face, i-1 întinse lui Jack. Acesta- îl deschise;!
mai putea deschide unul. ' j
— Sophie, am crezut că ai murit, spuse Regan .şi ochiri
se umplură de lacrimi. Chiar am crezut ăsta. Am sunat la;
nouă-unu-unu, de la unul din telefoanele din casă şi l-ani
sunat pe Alee de la altul/ Dar ţineam celularul deschis,;,
sperînd că o să-mi răspunzi. M-ai auzit cînd te strigam? l
— Nu, nu te-am auzit. -
— Cum te-ai descurcat cu trei telefonae deodată? o:
întrebâ Cordie.
— Nu ştiu cum am făcut-o, dar am făcut-o. Alee şi Jack]
se aflau într-o şedinţă şi de obicei secretara nu-i întrerupe^
 FOC ŞI GHEAŢĂ 155

• dar eu nu aveam prea multe de explicat. Gred că am speriat-

1 *0, strigînd că ai fost împuşcată. .
('■ Alee se întinse după Regan şi o trase în poala lui.
f , —A ajuns la spital înaintea ta, Sophie, spuse el.
". , Regan îşi tapotă ochii.
— O să mă duc acasă şi o sâ-i trag un plîns pe cinste.
- Alee o bătu uşor pe mînă.
\ — De ce nu-i dai drumul chiar acum? Altfel nu o să
t ajungi înapoi la hotel cu ochii uscaţi.
| Sophie rîse. Regan putea plînge din orice. Era într-
padevâr impresionant. Cînd erau la şcoala elementară, Cordie
| şi Sophie se întreceau care din ele o făcea prima să plîngă.
Sophie spunea mereu o poveste tristă inventată de ea, în
| timp ce Gordie cînta întotdeauna un cîntec trist. Gîndindu-
|^se acum la asta, ce făceau ele nu era prea frumos.Nostim,
| dar nu frumos. Ciudat moment pentru asemenea amintiri.
|Poate că pastilele de durere să aibă fie explicaţia,
f p —- îmi pare rău că te făceam să plîngi cînd eram mici,
fespuse Sophie, simţindu-se dintr-o dată vinovată,
ffep Cînd ai făcut-o să plîngă? întrebă Alee.
U' —Tot timpul, recunoscu şi Cordie.
Î — Pînâ m-am prins, spuse Regan dînd din umeri. Se duse
|în antreu să-şi ia puloverul şi geanta. Se întoarse apoi spre
jCordie:
- ' —Te duc acasă, dacă vii şi tu acum.
— Dacă Sophie nu mai are nevoie de mine...
Vă rog, plecaţi. Vă implor chiar,■dar sâ-i luaţi şi pe
[ăştia doi cu voi.
Mai trecură cinci minute pînâ cînd prietenele ei ajunseră
pa uşă. Regan se mai întoarse o dată:
156 JULIE GARWOOD

— Mâ întreb cine oare a fost la telefon cînd ai fost ;

împuşcată? Dar indiferent cine a fost, precis că s-a speriat :
şi el de moartj.
— Ah, da, despre asta ... o să vorbim mîine.
Alee şi Jack nu au sesizat subtilitatea răspunsului .ei ,
evaziv. Păreau să fi prins rădăcini în fotoliile lor.
Odată Regan şi Cordie plecate, Sophie se întoarse spre ;
ei.
— Ar trebui să plecaţi şi voi acasă, sugeră ea.
— îl aşteptăm pe Gil, spuseAlec.
—AmîndoU
— Eu îl duc pe Jack acasă, aşa că da, amîndoi.
— Gine era la telefonul mobil? întrebă Jack- Acum de­
venise curios. >
— I-am explicat deja totul detectivului Steinbeck.
— Ce i-ai explicat? Cine era? întrebă Alee.
Ezitase pînâ acum să le spună* dar se gîndi că devenise
inevitabil. Nu avea ctim să scape.
— Bărbatul care a tras în mine.
I JURNAL 290
| TABĂRA DIN ARCTICA

S-a întîmplat ceva cumplit cu haita. Ieri a murit Allie,

-' una dintre femele. Am observat noi ca fusese neobişnuit de
liniştită în ultimele doua zile, dar nu am acordat prea multă
atenţie acestui lucru.
£ Eric m-a luat deoparte ca să mă asigure că el nu avea
*. nici o legătură cu moartea lui Allie. îi cred, dar o să mă simt
j;mai bine cînd nu o să găsesc nici un hormon neobişnuit în
| sîngele acesteia.'
r.- Alţi doi lupi prezintă simptome. Presupunem că motivul
j*este un virus, pe care însă nu l-am putut identifica. Ne
simţim cu toţii neajutoraţi şi ne rugăm ca ceilalţi să rămînâ
! sănătoşi.
 PAISPREZECE

-D A R ŞI VOI V-AŢI FI UITAT, PROTESTĂ SOPHIE.

— Eşti nebună? spuse Alee. Nu, eu nu m-aş fi uitat. Tu
te-ai fi uitat* Jack?
— Fireşte că nu.
Sophie îşi mută privirile de la unul la altul.
— Ah, haide. Dacă te sună cineva şi vocea acestuia ţi se
pare cunoscută şi omul îţi spune Că nu vrea să strice sur- ,
priza...
Cei doi aveau un aer atît de uluit, îneît'Sophie încetă să
mai încerce să-şi justifice acţiunile.
— Reacţionaţi aproape la fel ca detectivul Steinbeck,
spuse ea. *
—- L-ai întrebat şi pe el dacă el s-ar fi uitat pe fereastră?
vroi Jack să ştie.
— Întîmplâtor, l-am întrebat.
— Şi? insistă Jack, văzînd că nu continua.
— Şi mi-a spus că nu s-ar fi uitat, recunoscu ea fără
plăcere. Doar este detectiv criminalist. Ce altceva mi-ar fî
putut spune?
— Ai uitat de ce a vrut şeful tău să lucrezi acasă? Ai uitat;
de ameninţări? interveni Alee.
 . FOC ŞI GHEAŢĂ 159

— Nu, nu am uitat. Dar pur şi simplu nu le-am luat în se­

rios, spuse ea liniştită.
:— De ce nu?
— Primesc tot timpul ameninţări — cel puţin de fiecare
. dată cînd apare tata la ştiri, fiind acuzat pe nedrepţ de un
delict sau altul. Aş mai adăuga faptul câ nu a fost niciodată
^condamnat.
. — Ce fel de ameninţări primeai în trecut? întrebă Jack.
. Sophie ridică din umeri cu nonşalanţă.
— Chestiile obişnuite. „Te urăsc“, „O să te fac să-ţi pară
rău“, „O să-ţi iau capul“...bla, bla,bla...
— I-am spus să le declare imediat cum le primeşte, îi
spuse Alee lui Jack.
V Sophie zîmbi, în derîdere:
— Cui, poliţiei? Ca să se învîrtă în jurul meu mâi mult
»decît o face dejâ? Pentru ce? Ameninţările încetează întot­
deauna într-o săptâmînâ, două. Alee, nu am de gînd să-mi
-trăiesc viaţa în frică.
— Ce altceva ţi-a mai spus-cel care a tras, înainte de a te
uita pe fereastră? întrebă Jack.
— ,Joacă sportiv“. L-am întrebat cum îl cheamă iar el
¿mi-a spus ,joacă sportiv“. Mi-a spus şi că nu vrea să-mi
¿'strice surpriza.
— Aşa că te-ai uitat, suspină exasperat Jack dînd din cap.
— Evident
■— Hmm ...Da, presupun că a fi împuşcat poate fi o sur­
priză.
*V — NU ajută la nimic să fii sarcastic.
Stînd aşezat în fotoliul din faţa ei, Jack se lăsă în faţă, cu
¡Coatele pe genunchi. •
160 JULIE G A R W O O D

— Deci, dacă te-aş ruga să joci sportiv, ai fi gata să faci |

orice aş vrea eu? ‘
Sophie nu-i aprecie atitudinea. Dacă asta ar implica să te -
împuşc, probabil cada.
Alee vroia ca ea să continue. |
— Ziceai că vocea ţi se părea cunoscuta.
— Oarecum. Era foarte vesel şi m-a dus cu gîndul la un i
vînzâtor. Am crezut atunci că mai auzisem vocea aceea, dar |
acum nu mai şînt sigură. .J
— Prima oară cînd mai primeşti o ameninţare, mă suni|
imediat. Clar? Tonul lui Alee era dur C|
— Pot să am şi singură grijă de mine. ^
îşi dădu seama că nu spusese ce trebuia, mai ales
tocmai fusese externată de la spital şi se îngrijea de o rană
făcută de un glonţ. Alee arăta ca şi cum ar fi vrut să o facă
să se trezească la realitate. Expresia lui Jack era şi mai
cumplită.
— Nu te mai uita aşa la mine.
— Cum mă uit? întrebă Jack.
— Ca şi cum aş fi o idioată.
— Atunci am reuşit. Asta-i bine.
Ce vroiau de la ea? Adevărul? Pe ăsta nu-1 vor av
Normal că era speriată şi atît de obosită, obosită să pretin
că toate ameninţările astea nu o preocupau. Amîndoif
aşteptau de la ea pocăinţă. |
— Bine. Recunosc. Nu am fost precaută. I
Jack dădu din cap aprobator şi se întoarse spre Alee. în |
timp ce acesta recita o litanie despre toate lucruriTe oribilei
care i s-ar putea întîmpla dacă nu va fi mai atentă, râm
tăcută, studiindu-1. Chiar că era un ticălos, îşi spuse
 FOC ŞI GHEAŢĂ . 161

: Păcat câ era aşa de al naibii de sexi. Nu-i venea să creadă

Lscă era realmente atrasă de el. Dar de cc nu? Era un speci-
men fin de masculinitate — înalt, cu umeri laţi, muşchiulos,
;r Avea păr des, brunet, un chip cizelat şi ochi pătrunzători şi
. zîmbetul lui de băiat rău îi făcea stomacul sâ-i tremure cînd
|.;se uita la ea într-un anumit fel.
I-, Ştia că şi el era atras de ea. Felul cum o studia era al
^naibii de personal, pentru un agent FBI. O privea aşa cum
| rse uită un bărbat la o femeie care-1 interesează. Ştia şi că nu
Ifyroia să o dorească. Luînd în consideraţie faptul că îşi
^ spunea despre ea că era o imbecilă cu gură bogată şi luînd
jpîn consideraţie cu cine era rudă, cine l-ar fi putut blama
| pentru asta?
îl studie mai bine pe Jack MacAlister în timp ce acesta
|icontinua să discute cu Alee, fără ea. Oare ştia că era atrasă
jfde el? Spera că nu. Ah, Dumnezeule. FBI. Ce se petrecea
ic u ea? Ce se întîmplase cu standardele ei?
jfv Presupuse că s-ar fi putut culca cu el. Ar fi doar sex,
¡Jmult sex sălbatic, uluitor, pasionat. Dar fără dragosţe. Nu-şi
Sputea permite să se îndrăgostească. Trebuia să-şi protejeze
|finima. Ea nu era o femeie ca toate celelalte. Ea nu ar fi
fetitut niciodată să se mărite şi să aibă copii ...nu cu
ipovestea ei de familie.
P i '.'.Sex animalic, nebun ...fără promisiuni ...nimic nu era
păiu în asta, nu?
W ' Ei...FBI. încetează, Sophie, se dăscăli ea. Precis a
¡¡înnebunit, dacă se gîndea la asemenea lucruri. FBI. De ce
Piu părea să-şi amintească asta, cînd se uita la el?
K ;, Trebuia să-şi ocupe mintea cu altceva, ca să nu mai
Ki&â timp să se gîndeascâ la înclinaţiile ei perverse pentru
162 JULIH GARWOOD

bărbaţi. Era la fel câ în cazul unei cure de slăbire. Ori de ‘:

cîte ori ţinea regim, trebuia să-şi găsească mereu ceva de
făcut ca să nu se gîndeascâ la îngheţata H?agen-Dazs, cu
bucăţi de ciocolată, din fundul congelatorului ei. E drept,
de obicei săpa în ea şi o mînca oricum, dar era decisă să
nu sape şi în Jack. Asta era o poftă căreia i-ar putea
rezista.
William Harrington. Cu toata nebunia din ultimele :
douăzeci şi patru de ore, efectiv uitase de el. Da, acesta
era un mister asupra căruia se putea concentra. Ce se ;
întîmplase cu el? Şi de ce se dusese la Prudhoe Bay? :
Acolo a plecat cînd a părăsit cursa? Atunci de ce i se 1;
spusese că a plecat în Europa? Ceva nu mergéa aici, dar
ce anume? ■ ' ■
Sophie nu era sigură cum să procedeze. Se gîndea că ar
putea să stea de vorbă cu Alee. I-ar putea povesti cum l-a 'j
cunoscut pe Harrington şi circumstanţele bizare care îi
înconjurau moartea, dar ce i-ar putea sugera Alee? Că a fost
o moarte accidentală? Un mod oribil de a muri, dar totuşi
un accident?
Trebuia să vorbească cu Domnul Bitterman. Acesta";
era un expert în verificarea surselor şi precis' o să ştie I
cum ar trebui ea să-şi conducă investigaţiile. In fond ju-^
casé în ligile mari, lucrînd la cele mai prestigioase ziare
din lume, vreme de mai bine de douăzeci de ani. Trebuie ;
să-l sune.
Alee şi Jack îşi terminaseră discuţia despre éa, iar Alee ■
trimitea acum mesaje pe iphone. ■' / j
— Alee, crezi că cineva mi-ar putea asculta convorbirile
telefonice? întrebă ea.

i
 FOC ŞI GHEAŢĂ 163

r îi răspunse fără să-şi ridice privirea.

. —A verificat Gil. Este convins câ nimeni nu-ţi ascultă
:: linia. De ce întrebi?
^ — Eram curioasă, atîta tot. Agent MacALi ster, trebuie să
ajungi undeva? Te uiţi tot timpul la ceas.
v — Nu crezi câ e timpul să începi să-mi spui Jack? Şi nu,
nu am nici un plan care nu poate fi schimbat. O să dau doar
v- un telefon scurt.
. — Alee, pentru Dumnezeu, du-1 pe Jack la maşina lui. Să
Lnu rateze întîlnirea. Este nepoliticos din partea lui să o con-
[ tramandeze la oră asta. In plus — nu se putu ea abţine — am
3 auzit câ anumite servicii de escortă de calitate te amen-
l dează pentru contramandări în ultima clipă.
, Jack îi flutură un zîmbet şi spuse:
r* — Nu putem pleca pînâ nu vine Gil.
k Chiar atunci se auzi soneria. Jack izbucni în rîs.
% — Jur câ nu am programat asta.
Gil venise cu două ore mai devreme. Se năpusti
/ înăuntru, cărînd trei cutii mari de pizza, cu două seturi de
s cite şase sticle de bere K elly’fs Root, balansînd precar dea-
Isupra celorlalte'
| — Fâ-mi loc, Alee. Trebuie să mîncâm pizza asta cît este
M>unâ şi fierbinte şi să bem mineralele astea cît sînt bune şi
freci. Ei, Sophie, draga mea, cum te mai simţi? Ai chef de o
Ifelie sau două?
| — Poate mai tîrziu. De unde ai făcut rost de Kelly 7s?
— De pe piaţa neagră, răspunse el, zîmbind.
— Ţi-ai făcut atîtea probleme să vii cu mîncare caldă,
|spuse ea. Vroia să mai adauge câ era păcat câ Jack şi Alee
pnîncaseră deja iar Regan şi Cordie plecaseră, dar Jack îl
164 JULIE GARWOOD

urmă pe Gil la masă, în timp ce Alee se duse la bucătărie

după şerveţele.
— De care ai adus? întrebă Alee.
—Tu ce crezi, de care? Setul complet, normal. Dacă e f
comestibilă, poftă bună. ;|
Sophie traversă camera şi îl dădu pe Jack deoparte ca să i
examineze pizza enormă pe care tocmai o deschidea Gil.
— Chiar o să mănînci din nou? întrebă ea uitîndu-se la ^
Jack. 4
Jack se uită în jos şi simţi brusc cum i se leagă limba. La :;S"
naiba, era frumoasă foc. Chiar şi aşa, fără urmă de machiaj, ^
tot grozav arăta. Seducătoare pînă la Dumnezeu. Altă dată, '
Intr-un alt loc, ar fi făcut o mişcare.
— Poftim? spuse el încereînd să-şi amintească ce îl între- i
base. - . |
— Am întrebat dacă o să mănînci iâr.
— Da, normal că o să mànînc. Este pizza. Trebuie să o;
mîncăm fierbinte. ^
— E ca un viciu, Sophie, spuse Alee., '--4
E mai mult lăcomie, se gîndi ea. îi lăsă la festinul |
roman, care părea să semene cu un eveniment orgasmic şi 4
se duse la bucătărie să-şi facă un ceai. Văzu pachetul cu ba- ';i
terii şi îşi aminti de reportofonul digital pe care-1 folosise la*
interviul cu Harrington. în seara asta, indiferent ce s
întîmpla, o să asculte fiecare cuvînt pe care-1 spuse;
Harrington. Era cea mai potrivită penitenţă pentru faptul că
îl făcuse narcisist. Era un narcisist, dar acum îi părea râu că
spusese acest lucru.
Dar acum va fi atentă. Trebuia să fi spus ceva relev
despre Pradhoe Bay, în timp ce èa era cu gîndurile aiurea
 • FOC ŞI GHEAŢĂ 165

poate câ menţiunea va explica unde, cînd şi de ce. Bietul

■om murise şi Sophie îşi jură să nu se plîngâ în timp ce îl va
asculta trăncănind întruna despre cele douăzeci şi patru de
curse ale sale. Şi, ah, da, povestind saga băşicilor lui. Nu va
' da repede- înainte la nimic din toate acestea, indiferent cît
de mult ar simţi nevoia . Oftă. Bietul om mort. Acest
sărman, plictisitor pînă la Dumnezeu, om mort.
p Sorbi din ceai şi intră,în dormitor să-şi ia reportofonul.
Ştia că îl lăsase pe măsuţă, dar nu era acolo. Uitîndu-se prin
- sertare, îşi aminti câ îl băgase în sac. Exact înainte de a
psuna Regan. Ah-ah. Totul îi revenea acum în minte. îşi a-
pminti cum ţinea geanta, îşi aminti de telefonul care o între-
- rupsese şi apoi acel infam „Joacâ-Sportiv“ vorbindu-i cu
f vocea aia atît de veselă.
Amintirea o făcu să se înfioare. Sacul trebuia să fie în
Jl'ving.
ţ Dar nu era.
—- Alee, mi-ai văzut sacul? Cel din piele roşie ...
Se uită din nou prin cameră.
K. — îl ţineam în mină cînd am fost împuşcată. Trebuie să
gfieaici.
|y — L-am văzut, spuse Gil cu gura plină de pizza. Era pe
Q’os, chiar acolo, lingă fereastră, adăugă el fluturînd o felie
fd c pizza, pe jumătate mîncatâ, .în direcţia aceea, era plin de
l'Sînge.
| | — Plin de sînge? Nu, nu sacul meu Prada!
Jack se uită la Alee, fâcîndu-i acestuia uri semn cu capul
|jspre Sophie.
pg: ■ — O să fie cum a fost cu bluza cabana?
Sophie îl auzi.
166 JULIE GARWOOD

— Era o Dolce & Gabbana, iar sacul din piele roşie,/:

Prada, este ceva asemănător. r
'—A fost ceva asemănător, o corectăJack. - 1|
îi veni să înjure. Se prăbuşi în scaunul de lîngâ Jack. j
—A fost? Poţi să-mi explici ce înţelegi prin asta? 3
— Cred că ai putea spune că Prada ţi-a salvat viaţa;|
Glonţul a trecut prin închizâtoarea ei, înainte de a ajunge la |
tine. /
Sophie se lăsă pe spate. '^
— Perfect, o pot repara. Dacă pielea nu este pătată ..¿3
dacă pot scoate sîngele ...unde este? .^
— Nu este aici, îi răspunse Alee. J
— Face parte din obiectele de la locul crimei, aşa că ăi
fost luat la laborator, îi explică Gil. |
— îl vreau înapoi. Am reportofonul în el şi portofelul cui
actele şi, ah, Doamne, cărţile mele de credit.
— O şâ-1 sun pe Sţeinbeck mîine dimineaţă, promise-:
Alee terminîndu-şi pizza şi începînd să strîngă masa.
Sophie căscă. Analgezicele o făceau somnoroasă şi era"
terminată.
—Voi doi nu aveţi un loc mai bun unde să fiţi acum?J
Poate aveţi de prins nişte băieţi răi. .; |
— Eu, nu, răspunse Jack. Eu unul probabil că o să-mi iau|
o învoire. Dacă da, atunci o să caut o plajă izolată, undej
este cald tot anul şi o să stau intr-un hamac. Urăsc frigul şiii
Chicago e deja pe calea asta.
— Bine, sînt sigură că o să te distrezi de minune. Aci
pe mine vă rog să mă scuzaţi. Aş vrea să mă culc.
— Eu şi jack plecăm, spuse Alee, dar Gil o să rămînă;
peste noapte.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 167

r s —Dar... începu Sophie.

1 — Nu comenta cu mine pe tema asta, Sophie, o avertiză
f Alee.
jr Gil îi făcu cu ochiul.
j? : — Canapeaua asta mi se pare cît se poate de confortabilă.
¡¡Promit să fiu tăcut ca un şoricel. Nici nu o să ştii că sînt
paici. <
Sophie renunţă, fără convingere.Nu mai avea energia să
psecerte.
După ce încuie uşa în urma lui celor doi, se duse la
Mebaraua cu lenjerie ca sâ-i aducă lui Gil o pătură şi o
fpemâ. Se duse apoi la bucătărie şi stinse luminile, după
| care o luă spre dormitor Livingul era iluminat de televi­
zo rul pornit. Gil se uita la un meci de baschet, cu sonorul
lînchis.
— Noapte bună, Gil. Şi mulţumesc, spuse ea.
— Noapte bună Sophie, draga mea, îi răspunse acesta cu
»un căscat.
l ’.Sophie îşi puse cămaşa de noapte şi se aşeză pe mar-
Juiea patului. Era atît de obosită îneît abia îşi mai putea
* e ochii deschişi. Ceasul de pe noptieră arăta 11.30. Nu
putea culca la ora asta. Trebuia să stea trează încă o
tunâtate de oră, aşa că luă 6 revistă şi începu să citească,
[tr-un tîrziu, la 11:55, se dădu încet jos din pat. Merse
P'Vîrful picioarelor la uşă şi o întredeschise puţin. Gil
¡¡fprâia din toate puterile. Închizînd încet uşa la loc, tra-
jbrsâ încăperea şi. intră în dresing, puse alături pe jos o
'tivâ de cutii cu pantofi şi dădu la iveală un mic panou de
. Cu cîteva lovituri, acesta se desprinse. In spatele
ikse afla o cavitate de mărimea unui roman de buzunar.
168 JULIE GARWOOD '

Bagă mîna înăuntru şi scoase de acolo un mic telefor

celular. Privind in încăpere în direcţia noptierei, se
încruntă ca să vadă ceasul. Acesta arăta acum 11:59;
Aşteptă.
Fix la miezul nopţii, telefonul vibră în mîna ei.
Sophie îl deschise repede şi-l duse la ureche.
— Bună, tată.
 JURNAL
TABĂRA DIN ARCTICA

_ Nu pot descrie cît sîntem de consternaţi, cu toţii. Lucy,

ceilalţi adulţi, puii, s-au dus cu toţii. Singurul supra­
vieţuitor este Ricky.
Şi Ricky se află în anticamera morţii. Eric i-a convins pe
Brandon şi Kirk să se întoarcă la bază. Imediat după ple­
carea acestora, Eric l-a sedat pe Ricky şi atunci, cu ajutorul
meu, i-a mai făcut acestuia încă o injecţie cu K-74. Eu am
insistat sa mărească' doza.
După cîteva ore de la injectare, Ricky era în picioare şi
puternic ca întotdeauna. Remarcabila lui revenire, într-un
timp atît de scurt, i-a uluit pe Brandon şi Kirk.
Pentru prima dată am văzut emoţie la masculul nostru
alfa. Ricky a intrat într-un doliu profund, după pierderea
familie. Nu lăsa impresia că-şi va reveni şi urla a jale pînă
tîrziu în noapte; ziua, umbla într-una.
 CINCISPREZECE

TOTUL O SĂ FIE BINE, MĂ ROG, POTRIVIT >

tatălui ei care, nouăzeci şi nouă la slitâ din daţi, avea drep-|
tate. Lucrurile aveau felul lor de a sfîrşi bine şi aşa cum îi l
amintea el mereu, găseşti o luminiţă la capătul tunelului.J
Doar că străbaterea acestui tunel ca să ajungi la lumină, era |
întotdeauna atît de plină de suferinţă. |
împuşcarea ei era exemplul perfect. Ce bun posibili
putea ieşi din asta? Este prea devreme să ştie, îşi spuse ea,-j
dar alese să-şi creadă tatăl şi să îmbrăţişeze felul lui optifj
mist de a privi viaţa. Sophie credea acum că începuse să4|
îmbrăţişeze şi o altă filozofie: să-şi ia revanşa.. Sophie vâj
saluta ocazia de a trage în cel care a tras în ea. Să vadă cîtl
de mult o sâ-i placă iui.
Tatăl ei i-a promis la telefon că angajaţilor de la K elly’ft| |
li se va face dreptate şi ea avea încredere în el. Spera câ|
aceştia îşi vor primi banii înapoi, ceea ce menţionase (fe|
cîteva ori. Răspunsul tatălui ei a fost simplu: „ o să vedem“\ |
După ce au terminat de vorbit despre starea actuală^a|
afacerilor companiei K elly’fs Root Beer, i-a povestit de^j
spre William Hamngton, nescutindu-1 de nici unul dirij
detaliile cumplitei morţi a acestuia. Tatăl ei i-a sugeratf
 FOC ŞI GHEAŢĂ 171

? să-şi împacheteze lucrurile şi sâ facă o excursie la Prudhoe

fyBay. I-a amintit câ era reporter şi că precis va găsi o
■poveste, acolo. Sophie îşi dădu seama de adevăratul motiv
Jkal tatălui ei. Acesta o vroia departe de Chicago, pînâ cînd
|/rşe va potoli toată tevatura legată de închiderea companiei
ţiK elly’fs. Totuşi, sugestia lui era de bun simţ. Exista o
^poveste de povestit, în Alaska.
Următoarele două zile au trecut surprinzător de repede,
fedeşi Sophie nu a reuşit să facă prea multe. A dormit mult, a
iŢnîncat puţin şi se simţea searbădă ca păsatul de ovăz. Gil a
l^dormit numai în prima noapte în apartamentul ei, dar nu
l^pleca niciodată prea departe. Cînd nu-i păzea el aparta-
^mentul, altcineva era de serviciu. Nimeni nu putea trece de
^ holul blocului fără, identificare şi permisie. Paza supli-
lamentară era grija lui Alee şi Sophie nu ştia cum îl va
^răsplăti vreodată pentru siguranţa pe care i-o oferea.
î|^\ Avea companie, multă companie şi primea flori proas-
f pete şi cărţi de vizită cu Fă-Te Bine. Doamna Bitterman a
l'Venit cu un castron cu şpaghetti cu sos făcut în casă şi
Itihifteluţe. Avea mîncare pentru douăsprezece persoane.
|l€hiar şi oameni complet străini îi transmiteau însănătoşire
Sgfăbnicâ.Cei mai mulţi dintre aceştia insistau să o asigure
Lcâ ei nu credeau câ Bobby Rose — un Robin Hood proprie-
^tate Chicago — a furat bani din fondul privat de pensii al
t-fcompaniei K elly'fs . Cei mai mulţi îl acuzau pe Kevin
j|pevoe, directorul de investiţii al companiei, pentru inepţie
lf$i proastă urmărire a fondului.
ţf* * Sophie nu putea scăpa de acest scandal. în fiecare seară
Ipârea ceva la ştirile locale despre închiderea companiei şi
|pespre urîtul divorţ. Fiica lui Kelly, Merediţh şi viitorul-
172 JULIE GARWOOD

fostul lui ginere, Kevin Devoe, erau implicaţi într-o luptăjj

urîtă şi plină de ură. Acuzaţiile erau aruncate din fiecare!
parte şi toate erau surprinse pe peliculă,şi prezentate ca o te -|
lenovelâ bolnavă, la ştirile locale de la TV, de la ora 6 şi 10 4
seara. Rînjetele lor sarcastice, rele, mînioase, se aflau chiaH
acolo, în mijlocul ecranului, pentru oricine vroia să le vadă.'
Cum puteau doi oameni care în mod clar s-au iubit cînd;
s-au căsătorit, să se transforme în asemenea gargui? AstăziJ
te iubeşti, mîine te urăşti? Nici o mirare că gîndul lâ
căsătorie o făcea pe Sophie să vrea să uite de aşa ceva.
Domnul Bitterman o suna zilnic dar refuza să o viziteze, ?
să vadă cum s-a refăcut şi refuza să o lase să spună uirii
cuvînt despre muncă.
— Dacă te las, ştiu că o să mă asasinezi cu întorsul la ziar, %
iar eu o să sufăr pentru tine că ai fost împuşcată şi aş putea^j
ceda, i-a spus acesta.
Cînd a deschis gura să vorbească, i-a tăiat-o scurt. La
început era furioasă pe îrÎcâpâţînarea lui Bitterman, pentru
că murea să-i povestească despre soarta lui Harrington, dar|
îşi dădu curînd seama că aceasta putea lucra în avantajul ei.|
Mai avea nevoie de timp ca să adune informaţii înainte det
a-i împărtăşi planul ei. -
Sophie nu şi-l putea scoate din minte pe Harringtoni|
Vroia sâ-1 sune pe Paul Larson, din Prudhoe Bay şi să-l|
întrebe dacă a mai aflat ceva despre decedat. Paul îi dăduş^
numărul mobilului său şi îi spusese că îl putea suna oricînd;j
zi şi noapte, dar nu vroia sâ-1 deranjeze. Acesta avea uiij
program plin, ca ofiţer însărcinat cu securitatea compa^
niilor petroliere şi îi promisese că o va suna dacă şi cînd vă|
 FOC ŞI GHEAŢĂ 173

fâvea noi informaţii despre Harrington. Totuşi, aşteptarea o

|Îăcea. nerăbdătoare.
Avea lîngâ ea, în permanenţă, un carneţel şi oricînd îşi
|ămintea ceva ce spusese Harrington în timpul interviului,
înota. Se simţea cumplit de vinovată. Ar fi trebuit să fie mai
latentă cu el.
Totuşi, atenţia îi era îndreptată acum asupra sacului ei,
gare dispăruse. Trebuia să descopere unde se afla labora-
pbrul de criminalistică, asta trebuia să facă ea şi să se ducă
¡acolo şi să le ceară înapoi bunurile ei personale. Se mai afla
pfoieâ la ei reportofonul digital, cu fiecare cuvinţel rostit de
|fÎarrington.
jfvV;;,,

g ZIUA ÎN CARE I-AU FOST SCOASE FIRELE a

|ineeput, desigur, ca o zi foarte bună. Paul Larson, tipul cu
¡¡Securitatea din Alaska, a sunat-o cu fel de fel de informaţii
interesante.
p ' — Au găsit portofelul lui Harrington. Se afla la vreo
¡treizeci de metri de rămăşiţele unui cort care fusese ridicat
l|am la vreo douăzeci de mile depărtare de nimic. Vorbesc
¡¡şrios. Era o pată mică în mijlocul celui mai dezolant ţinut
I P ’care ţi Tai putea imagina. Nimic de jur împrejur, la mile
lu mile distanţă. Întîmplarea a făcut ca un avion mic sâ-1
Ip ite pe Barry şi au aterizat ca să instaleze repere noi.
|p g —Cine.este Barry? .
Ursul polar, un mascul, care l-a mîncât pe ...vreau să
Ritmpare Ta ucis pe William Harrington. Am descoperit că
părry' este o adevărată celebritate aici.
jpşSophie era îngrozită,
f e —Pentru că Ta ucis pe omul acela?
174 IULIE GARWOOD -I
------ ----- ------------------------------------- —-----------------------%
—■Ah, nu, nu. Este celebru pentru câ face parte dintr-un i
studiu ştiinţific despre urşii polari. Se află întotdeauna aicH
un grup ştiinţific sau un altul, care să colecteze date despre j
ceva. Dacă nu sînt urşii polari, este încălzirea globală. j
— Ziceai că îl căutau pe Barry? ^
— Exact. Pilotul a observat o fîşie lungă de material roşu, j
zburind în bătaia Vîntului. Ó mare bucată din ea făcea parte \
din cort, dar mai era una, mai mică, îngheţată, lîngâ'J
portofel. Dacă cortul nu ar fi fost atît de viú colorat, nu l-ar ¡
fi văzut niciodată. Chiar şi aşa, dacă te gîndeşti la imensi--|
tateâ acestui loc, este de-a dreptul uluitor faptul că âu gâsitj
ceva. I se spune pustiul îngheţat. '2
Şi William Harrington şi-a pus un cort în mijlocul aces-j
tuia? Ce Dumnézeule Mare făcea el la douăzeci de mile dé¡
...acel îngheţai nimic? Sophie nici măcar nu putea începea
să-şi imagineze ce avusese acesta în cap. Se minună cU|
voce tare: á
— Nu îţi închipui că William Harrington se afla îri|
Alaska pentru vreuna din aceste cercetări ştiinţifice? 3j
— Ce fel de cercetări? întrebă Larson.
— Poate că sună forţat, dar mă gîndesc la proiectulj
menţionat de Harrington. I-a spus Proiectul Alfa. Poate căi
nu e nimic ... Harrington era destul de fanfaron şi mai mul§j
ca sigur câ exagera despre nu ştiu ce club al superoamenilorj
din care făcea parte, dar ar merita, poate, cîteva investigaţi^
— Proiectul Alfa? Sună ca ceva ştiinţifico-fantastic, rîs|f
Larson.
— Sînt convinsă câ ai dreptate, Paul, recunoscu Sophiéj
dar tot nu mă pot abţine să nu mă simt intrigată. Mă într
 FOC ŞI GHEAŢĂ 175

ii;-mereu ce căuta Harrington în Alaska. Ce s-a găsit în

J- portofel? „
-— Permisul lui' de conducere, două hîrtii de o sută de
k'dolari şi una de douăzeci şi un cârd Visa. Nu. era nici o
|;zgîrietură pe acest anemic portofel din piele. Nici o zgîri-
peturâ, zic ei. Ciudat, nu? Avînd în vedere ... înţelegi...
fh , Avînd în vedere că tunul, bătrîul Barry l-a păpat pe
pWilliam Harrington?
|P .— Au trimis portofelul la laboratorul, din Ancorage.
^Rămăşiţele lui se aflau deja acolo. Am vorbit cu cineva de
|acolo, i-am spus că sînt cu adevărat interesat de investigaţie
l&i’e â aş aprecia dacă mă va ţine la curent. Presupun că au
^Început cu banca unde a fost,emisă cartea de credit şi de
|acolo au dat de numele unei firme de avocatură care se
locupa de afacerile lui Harrington. Au găsit chiar numele
^singurei rude, care, înţeleg-eu, va moşteni al naibii de mulţi
ftani. Dwayne Wicker. Un văr de gradul doi. Destul de trist
Icănu avea decît o singură rudă.
¡¡p-'Sophie spuse:
— Nu-i cunosc prietenii sau poate că nici nu avea pri-
iSfeni. Nu am discutat decît despre cele douăzeci şi patru de
se pe care le-a cîştigat. Şi despre băşici. Am discutat
"uit despre băşicile lui.
Paul risc.
— Băşici? Inventezi acum.
Nu, nu inventez. Mi-e ruşine să recunosc faptul că mă
ideam la cu totul altceva în timp ce el vorbea. Acum îmi
râu. Cursele acelea însemnau atît de mult pentru el.
i r Atunci de ce a renunţat la a douăzeci şi. cincea lui
â?
176 JULIE GARWOOD

— Dacă ar fi să-mi spun o părere, aş zice că ştia că nu vă

cîştiga, dar faptul că mai purta încă. în Alaska şosetele lui:
roşii de cursă, mă face să mă întreb dacă nu cumva
dispariţia lui ascunde ceva.
— Ascultă, am o idee. Cum tot nu o să scrii despre cursă,
vino aici şi scrie despre Alaska. Avem un hotei de cinci
stele chiar lingă Barrow. Ce-ar fi să fac o rezervare pentru;
tine? Chiar îmi doresc cina aceea la lumina luminărilor.
— în hotelul acela de cinci stele pun bomboane de cio­
colată pe perne, în fiecare zi? •*;
El rîse.
— Bine, renunţ la hotel, dar tot trebuie să vii aici. Aveirf
un hotel fără fiţe, dar cu camere curate şi aşternuturi curatei
şi chiar ar trebui să vezi aurora boreală. Panorama de aici;
este spectaculoasă. 4
— Parcă ziceai că e un pustiu.
— Un pustiu superb. Presupun că asta este o contradicţie,;
rîse el. Dar trebuie sâ-1 vezi ca să înţelegi. Alaska o să tej
facineze. .1
— Lasâ-mâ să mă gîndesc. 1
— Gîndeşte-te şi la mine.
Nu răspunse acestui comentariu. %
— Mă măi suni dacă mai afli ceva despre Harrington, da?t
— O să te sun oricum. La revedere, acum.

SOPHIE ERA DISPERATĂ.

— Am nevoie de bere K ţlfy ’fs şi am nevoie râu de tot. -;
— Şi m-ai sunat pentru că ... întrebă Cordie.
— Pentru că tu ştii cum să obţii lucruri de sub tejghea,
— De sub ce? '-m
 FOC ŞI GHEAŢĂ 177

; — De sub tejghea... umblînd Ia teşcherea. îmi poţi sau

nu, face rost?
—- Am în frigider două sticle. Ţi le pot aduce după ultima
.mea oră de laborator.
— Nu-s de ajuns. Am nevoie de cîteva cutii.
ţ~ — Am înţeles. Dar, Dumnezeule, de ce?
— Pentru că disearâ vine la mine Domnul Bitterman.
-Este vorba de o poveste pe care aş vrea să o investighez şi
vfs-ar putea să trebuiască să plec într-o călătorie. Speranţa
ymea este câ el va agrea povestea mea şi va acoperi cheltu­
ielile. O să-ţi povestesc totul cînd o să fim împreună. Dar
făcum am nevoie de berea asta din rădăcini şi încă de multă.
|D am convins pe Domnul Bitterman să vină la mine
|fâcîndu-i o promisiune şi am exagerat puţin.
I" — Cît de mult înseamnă acel puţin?
fi--".— I-am dat de înţeles că am o debara plină cu bere.
—• Soluţia e simplă. Sună la prăvălie şi roagâ-i să-ţi
Jlivreze două lăzi cu o alta marcă de bere din rădăcini.
ţy — Domnul Bitterman ar putea face un infarct. Trebuie să
Ifie Kelly ’fs Root Beer.
| r— - Regan? Poate ne ajută ea.
| ^ î — Ea are deja o temă. Trebuie să-l convingă pe Alee
|sâ-mi aducă înapoi lucrurile de la laboratorul de crimina-
istică. Nu au absolut nici un motiv să-mi reţină lucrurile
personale.
— Gil mi-a spus că tot sacul era plin de sînge şi că
llonţul a trecut prin încuietoarea lui. Biata de tine.
>uia să ia sacul, pentru că era un obiect de la locul
crimei.Tu nu te uiţi niciodată la emisiunile astea de la
178 JULIE GARWOOD

televizor? Ai noroc că nu ţi-ău tăiat o bucată din covor, s-

o ia şi pe aia.
— Dar cum râmîne cu lucrurile din sac? De ce trebuie
să-mi reţină portmoneul şi reportofonul digital şi mobilul?
Presupun că trebuie să-mi iau adio de la toate astea.
—Vorbeşte cu detectivul Steinbeck.
— Am vorbit cu el. Tot îmi zice că o să mi le aducă în.,
curînd, dar am încetat sâ-1 mai cred. Rîde doar de mine. ';
.— Nu ştiu ce crezi că poate face Alee. Nu este o inves­
tigaţie la nivel federal.
— Are prieteni la poliţie şi sper sâ-1 poată convinge pe
vreunul dintre ei să mă ajute. Chiar am nevoie de re^ V
portofon. Trebuie să ascult neapărat un interviu important,
îi explică Sophie. *
— Ah, interviul cu alergătorul.
— Da. §înt disperată. I-am lăsat chiar un mesaj iui Alee,
pe mobil, spunîndu-i că dacă nu-mi primesc înapoi, mîine,
reportofonul, dau buzna în laborator şi mi-1 iau singură.
Chiar dacă ar fi să distrug totul acolo, pentru asta.
Cordie rîse. • ■
— Ah, pariez că l-a pufnit rîsul cînd ţi-a citi mesajul.
După ce a terminat convorbirea cu prietena ei, Sophie
a mai încercat cîteva alte posibilităţi, dar nici una nu a
putut-o ajuta cu berea K ell’fy. Băutura asta răcoritoare eră
la fel de absentă ca machiajul la o întrunire a sectei:
Amish.
Nimic nu mergea după cum vroia ea şi Sophie ajunsese
la capătul puterilor. Nu cerea cine ştie ce, doar cîteva veşti
bune.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 179

Şi iată că veniră. Dar cum se face că majoritatea veştilor

buiie vin însoţite de veşti proaste? se întrebă Sophie.
Vestea bună: şi-a primit înapoi reportofonul.
Vestea proastă: i l-a adus Jack MacAlister.
 JURNAL
TABĂRA DIN ARCTICA '

Brandon a convocat o şedinţă şi a sugerat să considerăm ■

moartea haitei de lupi, „micul nostru secret44. Se temea să
nu ni se retragă fondurile de cercetare. Fuseseră tocmai ■
reînnoite şi nici unul dintre noi nu vroia să plece fără să
vadă ce se va întîmpla cu Ricky.
Am fost cu toţii de acord cu propunerea lui Brandon.
Ricky a găsit pentru noi o nouă haită. A bîntuit singur \
aproape două sâptămîni, pînă şi-a găsit o nouă familie. Este ^
tipic lupilor să se deplaseze, toamna şi iama. Ricky a d a t:
peste o haită în migraţie şi cu toate că acest lucru este foarte
neobişnuit, a reuşit să fíe acceptat în ea. Rămîne de văzut-
dacă acest lup alfa va crea probleme în noua lui comnuni- >
tate. i
 ŞAISPREZECE

AGENTUL MACALISTER ERA FERMECĂTOR CA

întotdeauna. Şi la fel a fost şi salutul -lui. Nu a pierdut
' timpul cu bună“ sau „ei, tu“. Sophie a deschis uşa şi a
auzit:
? — E un delict să dai buzna într-un laborator de crimi­
nologie şi să furi probele.
\ — Dar nu am dat buzna în laborator, nu? Am ameninţat
doar. Presupun că ar fi nepoliticos să îţi cer reportofonul şi
să pleci, Agent MacAlister, replică ea.
— Jack. Spune-mi Jack. Zîmbi, trecînd pe lingă ea şi
"ihtrînd în living.
: — Nu vezi reportofonul înapoi pînâ nu îmi spui Jack.
_ Jack nu lăsa impresia că avea de gînd să plece repede.
“Şe aşeză comod pe canapea.
V — De. ce ai venit?
— Este o poveste lungă.
| — Pune-mă la încercare.
: îşi împreună mîinile pe piept şi îşi aminti brusc că nu
Javea sutien sub maieu. Banda acestuia se freca de rană. Se
^întinse după puloverul ei supradimensionat. îl pusese pe
182 JULIE GARWOOD

speteaza unui scaun, cu gîndul să-l îmbrace cînd o să-i r

deschidă Domnului Bitterman, dar uitase complet de el.
Jack puse reportofonul pe mâvsuţa de lîngă el, o împinse
mai departe, apoi şe lăsă pe spate şi îşi întinse picioarele pe î
ea. Sophie n-ar fi fost deloc mirată dacă ar fi luat comanda '
TV şi i-ar fi cerut o bere.
— îi mai fac un ultim serviciu lui Alee, înainte de a o
pomi spre ocean.
— Cît stai în concediu?
— Nu este un concediu. Este o permisie. Răspunsul lui;
era brusc, grăbit.
•— Este chiar aşa de rău?
— Depinde.
— La ce plajă te gîndeşti?
încă nu ştiu. Undeva unde să fie cald, presupun.
— Ce serviciu te-a rugat Alee sâ-i faci? Putea trimite pe ;
cineva cu reportofonul.
—Trebuie să ascult interviul.
Ridică mina cînd văzu că Sophie vroia să obiecteze şi
spuse:
— Detectivul Steinbeck i-a spus lui Alee că el îl ascultase
deja, dar cînd a fost presat, a recunoscut că avusese prob­
leme cu atenţia. Zicea că tipul căruia i-ai luat interviul ... "
cum îl cheamă?
— Harrington. William Harrington.
— în regulă, deci Steinbeck zicea că era un interviu cît se
poate de anost...
Sophie îşi încordă spinarea.
— îmi permit să te întrerup. Eu nu fac interviuri anoste..?
Jack continuă ca şi cum nu ar fi fost întrerupt.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 183

K • -— Steinbeck zicea câ Harrington trăncănea într-una, cu o

voce monotonă:
*'■ Sophie consimţi, înclinîndu-şi capul. Adevărat. Harrington
fv a trăncănit şi a trăncănit într-una.
— Poliţia îi cercetează pe toţi cei cu care ai fi putut intra
V în contact în zilele care au precedat împuşcarea ta şi Alee
v s-a gîndit câ unul din noi ar trebui să-l asculte, pentru even-
k: tualitatea în care ar exista cumva vreo legătură.
— Nu vorbeşte decît despre cursele lui de 5000 m, pe
k care le-a cîştigat.
— Cîte curse de 5000 m?
| , Sophie zîmbi.
p. — Douăzeci şi patru. Eşti sigur că vrei să-l asculţi?
p — Sînt.aici, nu?
t — Ţi-aş putea povesti eu. ..
[t; Acesta scutură din cap. Sophie bătea agitată din picior,
gîndindu-se ce să facă. Apoi renunţă. '
& :— Bine. Poţi asculta interviul.
1" — Sophie, nu-ţi ceream permisiunea. O să-l ascult. O pot
|; face aici sau pot lua reportofonul, ca sâ-1 ascult acasă la
#mine.
% — Bine, ascultâ-1 aici.
—Vrei să începem acum?
5;*i. . — Nu încă. îl aşteptăm pe Domnul Bitterman să vină.
u-
m Probabil eâ nu o să vrea sâ-1 asculte, dar eu trebuie să-i fac.
.propunerea. Şi te rog,, nu te. amesteca în discuţie, cînd o
:şă-i vorbesc despre articolul pe care intenţionez sâ-1 scriu.
D să vrei să te amesteci, dar încearcă să te abţii.
> — De ce m-aş amesteca?
" : Sophie oftă.
184 JULIE G A R W O O D

— Ursul polar. • .;
— Ursul polar? Vrei să scrii despre un urs polar?
— Nu chiar despre urs. Şi apropo, îl cheamă Barry. *
Jack zîmbi.
— Sună de parcă ai scrie o carte pentru copii.
— Doar dacă intenţia mea ar fi sâ-i sperii de moarte.
— Spune-mi pe nume, Sophie, sau altfel mă tem că o să •
mă amestec.
— Nu vreau să-ţi spun pe numele mic, pentru că nu vreau =
să ne împrietenim.
Acesta rise.
— Ba da, vrei. Şi eu vreau să ne împrietenim.
* Scutură din cap.
— Nu, nu vrei. Nu mă placi.
— Nu trebuie să te plac, ca să ne împrietenim.
Ne mai ştiind ce să spună şi simţindu-se puţin laşă,
Sophie se retrase în bucătărie. '
— Adu-mi o bere din rădăcini, îi strigă el.
— Categoric, nu. Berea din rădăcini este pentru Domnul
Bitteiman, îi strigă ea înapoi.
Decise să i se alăture în bucătărioară.
— Se vorbeşte că ţi-ai umplut cămara cu K elly’fs. ■
Conducta dintre Cordie şi Jack trebuia neapărat sigilată. \
— Poţi să bei o Cola, un Pepsi, o băutură dietetică sau
apă. v
A trebuit să verifice singur frigiderul, înainte de a lua o
decizie. Se hotărî în final la o Cola dietetică, apoi se duse
la dulăpioare să găsească ceva de ciugulit. ^
Sophie încercă să-i bage pe gît uscăţele din orez. I lej
adusese Regan de la magazin, dar ei nu-i plăceau. Ei îi
 FOC ŞI GHEAŢĂ 185

plăceau cipsurile la etuvă, dar, fireşte, tot pe acestea le vroia

, şi Jack.
1 — Pentru faptul că Alee poate cotrobăi în dulăpioarele
•¡ mele, nu înseamnă că poţi şi tu.
Dar el deschisese deja punga şi începuse să ronţăie,
f- — Nu eşti o gazdă foarte delicată. Ce avem la cină?
; Răspunsul ei nu a fost inteligent. Pufăi.
;* — Foloşeşte-ţi cuvintele, Sophie. Foloseşte-ţi cuvintele,
y spuse el rar, îndreptîndu-se înapoi spre canapea.
-r * Sophie ar fi vrut.să folosească satirul. Bine că nu avea
£ aşa ceva. în timp ce se delecta cu alte cîteva gînduri uci-
gaşe, îşi scoase o apâ minerala rece din frigider, inspiră
ă' adine de două ori şi se întoarse la el.
- — Ara fost rănita. Nu o sâ gătesc nimic pentru diseară.
:: — După cum arată bucătăria ta, .presupun câ nu găteşti
¿niciodată.
— Bineînţeles că gătesc.
Da? Cratiţele şi tigăile tale mai au încă etichetele pe
f ele. Mai exact, cratiţa şi tigaia. Şi nu am văzut nici un
|sr: capac.
£:/ Se aşeza lingă el, întinse mîna în poala lui şi luă un
| pumn de cipsuri.
| — Eu gătesc la microunde.
S. -- Jack schimbă brusc subiectul,
f .— Cînd vine şeful tău?
| Se uită la ceas şi spuse:
f: ■ — Ar trebui sâ vină.
' ;Ks\ — Cît de lungă este înregistrarea?

Î\
• — Două ore, poate ceva mai mult. De ce?
— La zece vreau sâ fiu în pat.
186 JULIE GARWOOD

— La zece? Nu arăţi de nouăzeci de ani. Şi numai cu ?

somnul te alegi?
Domnul Bitteiman nu a apărut mai devreme de o oră. j
Era ciudat, dar aşteptarea alături de Jack nu a fost chiar aşa ¡1
de neplăcută. Acesta nu ezita să-i răspundă la întrebări ■!
despre trecutul lui, unde a crescut, unde a mers la colegiu |
şi cum, după terminarea studiilor juridice, s-a decis să -
devină agent FBI, în loc să se angajeze la o firmă de avo- ■!
caturâ. ' *
— Spune-mi de ce îţi-iei permisie? Ai obosit? întrebă ea.1
— Nu. . •j
— Ai împuşcat pe cineva din greşeală? )
— Nu. .1
— Probleme cu nervii? Asta e, da? 5
— Nu, zîmbi el. 1
— Atunci? îl înghionti. Era la fel de tenace ca şi el. *
— Este o permisie forţată. -
— Asta devine interesant. J
îl aşteptă sâ-i explice, dar cum tăcea în continuare, îl |
presă din nou. jîj
— Ştii că o să te tot.întreb. Ce ai făcut? . j
îi povesti fără plăcere despre filmul de pe YouTube.,|
Cînd termină explicaţiile, spuse: |
— Probabil că eşti singura persoană din Chicago care nu|
a văzut prostia aia.
— Filmul video. Exact, Regan şi Cordie mi-au spus să|
mă uit la el, dar am uitat.
— Pînâ cînd nu o să apară ceva mai interesant, eu o să
fiu vînat de presă. La început, superiorii mei au vrut să mă;
dau o vreme la fund, aici în Chicago, dar nu ţine. Acum vor
 FOC ŞI GHEAŢA 187

|$sâ plec din oraş, aşa că mă duc la un ocean, pînâ cînd se

; dezumflă povestea asta. Jack scutură din cap şi adăugă:
;j > — Cred că înţeleg cum trebuie să-ţi fie ţie, de fiecare dată
?icînd tatăl tău apare la ştiri.
ţ'f Sophie nu vroia ca discuţia să se apropie cît de cît de
&tatâl ei, aşa că îl îndepărtă de subiect cu alte cîteva întrebări
^personale. Singurul aspect despre care nu vroia să discute
^era viaţa lui amoroasă. A recunoscut că nu a fost niciodată
^înşurat, dar cînd l-a întrebat dăcă a fost vreodată pe
ffâproape, a schimbat subiectul.
— Acum e rîndul meu. Haide să vorbim despre tatăl tău,
ppuse el.
!?'■'' — Haide să nu vorbim.
El nu insistă.
—Te-aş întreba despre trecutul tău, dar nu am nevoie.
feŞtiu totul despre tine. Şi. începu să-i demonstreze.
j |j ' Cînd şi-a zis că a terminat, Sophie spuse:
-— Mi-ai citit dosarul.
— Ştiu şi alte multe lucruri, care nu sînt în dosar.
|g:. — Cum ar fi? întrebă ea suspicioasă.
| | : — Cum ar fi că te străduieşti din greu să convingi lumea
Ică eşti superficială. . .
l t “ Sînt superficială, protestă ea, chiar dacă realiza cît de
||araghios suna.
Jack rîse.
£ — Asta este protecţia ta, nu? Singurii oameni care ştiu cu
fâdevărat cum eşti, sînt Regan şi Cordie şi poate fraţii lui
ik ’egân.
K — Nu ascund cine sînt.
EV-:...' /

m’i — Ba da, ascunzi.

188 JULIE GARWOOD

Glasul i se înmuie şi adăuga: '-ţ

— Am făcut cîteva cercetări şi ştiu exact cine eşti, Sophie/i
-Rose.
Aceasta scutură din cap. .
Jack dădu şi el din cap. ■
— Pui întotdeauna bani deoparte pentru cîte o geantă -
nouă, nu-i aşa?
— îmi plac genţile. Isuse, parcă se apăra ^
—Totuşi, realitatea este că de fapt nu-ţi cumperi genţile,
nu? O alegi pe cea pe care o vrei, economiseşti cît îţi tre- •
buie ca să o cumperi — şi am auzit că unele sînt extrem de.;
scumpe — apoi îi dai banii unui bărbat muşchiulos, de vreos
o sută de kilograme, pe care îl cheamă Muffin şi care con-;
duce o cantină a săracilor. A devenit un joc pe care-1 jucaţi^
împreună, tu şi Muffin. Tu îi trimiţi fotografia genţii intr-un s
plic, împreună cu banii. . ;v
— Habar n-ai ce spui. Chiar o să-mi cumpăr o geantâ ;|
Birkin.
— Asta face vreo cîteva mii, nu? •"Ş
—O sâ-mi cumpăr o Birkin, insistă ea. M-aş duce să oy
văd în fiecare miercuri la ora cinci dacă nu mi-aş cumpăra-o? |
Este o geantă superbă, deuncafeniu-untbs,cu marcajel
aurii. î
.■ fi
Jack arăta exasperat. ii
— Nu, nu o să ţi-o cumperi. Ce o să faci tu o să fie să i
economiseşti banii şi apoi să-i dai. Tu faci multe lucruri-j
frumoase despre care nu vrei să ştie nimeni, nu-i aşa? q
începu din nou să protesteze, dar Jack oopri. 4
 FOC ŞI GHEAŢĂ 189

; — Renunţă, Sophie. Tu nu eşti o pro.stănacă superficială,

^înnebunită după bani şi după mărci. îmi pare rău, draga
iinea. Chestia asta nu ţine-cu'mine.
Sophie se frâmînta pe locul t ei încins, dar Domnu
-Bitterman salvă ziua, bătînd la uşă. Sophie nu mai simţise
¿niciodată aşa o uşurare. Ura faptul că Jack ştia atîtea lucruri
despre ea. De ce se obosise el sâ-i afle secretele? De ce îl
¿interesau— Ce avea de gînd să facă? Tată! ei. Asta era. Nu
¡vi-ar fi cercetat trecutul şi modul de viaţă dacă nu ar fi vînat
¡¡Ceva legat de tatăl ei.
ţy\: Bitterman îi întinse haina. Aranjîndu-şi cravata în drum
|şpre
j§£ţ)’: living,# se aşeză greoi într-un mic fotoliu. în timp ce
^acesta discuta cu Jack despre ancheta privind atentatul —
^ancheta privind atentatul la viaţa e i— Sophie îi atîmâ haina
jjp. vestiar.- şi se duse la bucătărie,; sâ-i aducă o băutură
[răcoritoare din rădăcini, rece.
Bitterman îşi sufleca minecile, întrebîndu-1 pe Jack:
fe — Deci nu s-au făcut progrese? Nici un indiciu?
— Aşa mi-a spus detectivul Steinbeck, răspunse Jack.
Bitterman arătă cu degetul spre Sophie. Luă sticla
f e r ită dar râmase încruntat.
— Atunci o să rămîi pe loc, tînără doamnă. Nu te vreau
jiergînd pe străzi cită vreme există un trăgător nebun, în
rtate. ■
— Domnule, eu nu alerg pe străzi, iar în ceea ce priveşte
,tul pe loc ... v-am rugat să veniţi ca să discutăm cevaim-
prtant.Fărâ să se gîndeasâ, Sophie traversă şi se aşeză
gâ Jack. Bitterman luă notă.
190 JULIE GARWOOD

— înainte de a începe sâ discutăm afaceri, o întrebă elf

trebuie să te întreb cum ai reuşit sâ procuri atîta bere dini
rădăcini. Am crezut că am luat ultima ladă. ||
Sophie se uită spre Jack. Acesta încerca sâ nu rîdă. |
— Da, Sophie, cum ai reuşit? ^
Gîndurile ei reveniră la satîr. 3.
— De fapt, domnule, eram disperată să vâ conving săi
veniţi aici ca sâ pot vorbi cu dumneavoastră şi probabil căf
* ■.■-¿b
am exagerat cantitatea. |
Bitterman se aplecă în faţă. J
— Probabil că ai exagerat? întrebă el, îngrijorat. f|
Sophie îl privi în ochi. ^
— Am exagerat. Nu am o cămară plină cu bere din|
rădăcini. Doar cîteva sticle. Atîta tot. i
— Cu alte cuvinte, a minţit, corectă Jack, fericit.
Sophie îi aruncă o privire care ar fi trebuit să-l ţintufl
iască, dar n-a fost aşa. Nu vroia ca Domnul Bitterman sâ in^|
siste în dezamăgirea lui, aşa că încercă repede sâ-i atragăl
atenţia asupra unei probleme mai importante.
— Domnule, vă amintiţi de William Harrington şi de!
cursa de 5000 m? ;3
— Fireşte că-mi amintesc. S-a răzgîndit în ultima clipă şij
nu a mai participat la cursă, corect? Mi-ai spus că a făcui
asta ştiind că nu o să cîştige. . ||
— Asta a fost ce am crezut eu, dar s-a dovedit că m-ăml
înşelat. Nu acesta a fost motivul pentru care nu a mai par||
ticipat la cursă.. '
Bitterman se uită prin cameră. -f
—Vorbeşti serios, numai altă bere din rădăcini? ;j|
—>■Domnule, ce încerc eu sâ vă spun este important. - j
 FOC ŞI GHEAŢĂ 191

El dădu din cap, aprobator.

Bine. Deci care a fost motivul pentru care nu a mai
ergat?
fe —A murit.
:Liii Bitterman îi tiebuirâ cîteva secunde ca sâ asimileze
^formaţia, apoi spuse.
Păcat. Era un bărbat tînăr, nu? Trebuia să fie tînăr ca
ă participe la toate cursele acelea.. Presupun că moartea
singurul motiv plauzibil ca sâ te retragi dintr-o cursă.
|nde s-a înţîmplat?
I.::— în Alâska. A murit în Alaska.
Din tonul ei, Bitterman ştia că va mai urma ceva. îşi
juse sticla pe măsuţa de cafea şi se lăsă pe spate,
ite“ Şi chiar a murit?
—A fost mîncat de un urs polar.
Ce înseamnă asta? Ce-ai spus? întrebă el, confuz.
Sophie repetă teribila veste iar Jack interveni la sfîrşit.
— Barry l-a mîncat.
|fc — Dumnezeule, au botezat ursul polar care a mîncat un
la? Este cumplit de crud.
Nu, domnule. Fusese botezat deja.
|/, Acum venea partea cea mai grea. Sophie trebuia sâ-1
Jspnvingâ pe Domnul Bitterman să îi permită să inves-
eze povestea şi dacă va fi necesar, sâ o trimită în
|ăskâ, fără sâ îl facă sâ creadă câ ar putea fi în pericol,
¿ful ei era prea grijuliu cu ea. Nu repetase dinainte ce avea
i|i spună, dar îşi spuse câ a făcut o treabă grozavă
du-i interesul, fără să sugereze nimic altceva decît
¿IHeea
jfe - unei poveşti de interes uman.
ijP-ţ;
192 JULIE G A R W O O D

Apoi Jack începu să-i pună întrebări grele despreţ!

condiţiile de viaţă de acolo, despre animalele sălbatice şif
despre clima dură — toate întrebările la care nu vroia să|
răspundă în prezenţa şefului ei. Sophie îl înghionti cu cotul!
în coastă. |
— Putem discuta despre asta mai tîrziu, Jack. Nu uita, mi!
trebuia să te amesteci în discuţie. <
— Pericolul... H
îl întrerupse.
— Ştiu, este cumplit de frig acolo, dar o să mă îmbrac^
adecvat, ^
— Nu asta... -j
îl înghionti din nou. '^1
— în loc de povestea asta, aş putea scrie despre permisia^
ta şi să le amintesc celor din Chicago despre filmul video.^
Jack se apropie mai mult de ea. -^
■— Dacă vrei să te duci în Alaska şi să îngheţi de moartei
acolo, eu unul nu o să te opresc.
— Ai spus cel mai dulce lucru cu putinţă. d
A reieşit că lui Bitterman i-a plăcut ideea plecări|
Sophiei din Chicago, pentru o vreme. S-a gîndit şi că citi-j
torilor lui le-ar face plăcere să citească nişte poveşti d<Ş
viaţă, despre oamenii aspri care trăiau în Alaska. DacâJ
Sophie făcea excursia asta, poate că îşi va recupera banii irig
vestiţi.
— Am citit Undeva că liceul din Barrow a înfiinţaDa|
echipă de fotbal. A fost un mod inteligent de a ţine copiii 1®
şcoală, departe de droguri şi alcool. Şi mai există încă. A |
putea merge acolo. M-ai convins, Sophie. Poţi să-ţi scri|
povestea. Finanţez eu călătoria. fl
 FOC ŞI GHEAŢĂ ,193

Dădu să se ridice, dar se răzgîndi.

— Mă întrebam doar ... cum ai aflat de Harrington?
—Avea la el cartea mea de vizită. Poliţia de acolo a
it-o şi rh-a sunat sâ-mi spună că a murit.
f * înainte ca acesta sâ mai pună şi alte întrebări, adăugă re-
|pede: ’
fî ; — Jack şi cu mine o sâ ascultăm acum interviul pe care i
|ţa m luat lui Harrington. Sper că a spus ceva ce mi-a scăpat
gşi" care ar putea explica de ce s-a dus acolo. Este un mic
|mister pe care aş vrea sâ îl dezleg. Vreţi sâ râmîneţi sâ
uitaţi interviul cu noi?
vBitterman declină invitaţia,
v—Vreau sâ mă duc acasă şi sâ mâ relaxez.
Cum se închise uşa în urma acestuia, Jack se uită la
hie. Ea îi susţinu privirea.
Un mic mister? Vrei te rog sâ-mi spui ce faci tu cu
vârât? întrebă el.
Sophie ridică din umeri.
— îi acord lui William Harrington ultimul cuvînt.
 JURNAL 316 1
TABĂRA DIN ARCTICA I

Eric şi cu mine am devenit ca nişte fraţi. Cum amîndom

începem încă numărătoarea anilor cu douăzeci,■legătura*;
s-a făcut în mod firesc. Nu avem secrete unul faţă de;|
celălalt. I-am mărturisit că fac nişte cercetări personaj că .
m-am gîndit să studiez efectele frigului extrem şi alej
izolării, asupra lui Brandon şi Kirk. Dar şi asupra lui... Am i
recunoscut că am vrut să măresc stresul prin diferite expert^
mente dar am decis să renunţ la acest plan şi să mă concen­
trez asupra uluitoarei descoperiri făcute de Eric.
A m vrut chiar să fiu mai îndrăzneţ. Am insistat ca Eric
să injecteze mai mulţi indivizi din noua haită. Cu siguranţă
că s-a produs o schimbare în mine, pentru că acum cred că
descoperirile ştiinţifice de pe urma cărora pot profita unii,
justifică orice măsuri necesare.
 ŞAPTESPREZECE

|;;:CU CÎT AFLA JACK MAI MULTE DESPRE

¿planurile Sophiei, cu atît o credea mai nebuna şi a făcut gre­
şeala să i-o spună.
’ Reacţia ei a fost tăioasă.
,V— Întîmplător, nu ai autoritatea să mă opreşti să mă duc
¿acolo sau oriunde în altă.parte. Trebuie să fac asta.
— De ce?
—■Pentru că nimeni altcineva nu o va face. Trecu pe lingă
el şi adăugă:
— Eu nu cred că moartea lui William Harrington a fost
tui accident. Era înnebunit de faptul că i se propusese să se
alăture unui grup secret sau proiect, pentru că era adecvat
¿fizic.
Brusc, îşi aminti de altceva ce-i spusese Harrington şi se
răsuci în loc, ca să se uite la Jack.
—Testele. Harrington mi-a spus că i-au făcut un CT şi un
JMRI şi că i-au luat galoane de sînge pentru analize. Căutau
¿deficienţe. Recunoaşte, Jack. Este ciudat.
Stătea acolo, cu ambele mîini în şolduri. Chipul i se
înroşise de entuziasm. Lui Jack îi era greu să se concentreze
asupra cuvintelor ei.
196 JULIE GARWOOD

Întîmplător, a menţionat c/ne erau aceştia? |

— Nu, fireşte câ nu. Nu trebuia să vorbească cu nimeni ■;
despre asta, dar nu ar fi ceva uşor sâ aflăm? Lista locurilor |
unde se poate duce cineva pentru un MRI nu este aşa de |
mare. Cu asta aş putea începe. Iţ
Jack o urmă în living. Ea se lovi de el, cînd se întoarsei
din nou, brusc. \y
Jack scutură din cap. . ' "â
— Nu poţi obţine dosarele medicale. Ştii asta. fi
• — Hmm. Ai dreptate, recunoscu ea. îşi împreună braţele!
şi privi în gol, gîndindu-se.
—Trebuie sâ existe o modalitate sâ verific. 'M
— Putem asculta acum interviul? Vreau sâ termin cu el.-j
— Da, ştiu, spuse ea, ca sâ poţi pleca undeva, sâ priveşti|
oceanul. Nu-şi putuse stâpîni tonul critic.
— Ce înseamnă asta? !
— Ar trebui să-ţi pese, dar nu-ţi pasă. |j
— Gînd are loc o crimă, al naibii ce-mi pasă. Moartea 1ui 5
Harrington a fost un accident. |
Sophie îşi duse mîinile înapoi la buze.
— Eu cred câ a fost o crimă. fi
Jack nu rîse, deşi ar fi vrut. .
— L-a asâsinat un urs polar. A făcut-o oare. cu premefi
ditare? Barry ar putea sfîrşi aşteptînd la rînd injecţia letală^
dacă...
Se aşeză înainte ca Sophie sâ-1 fi putut împinge. rş
— Crezi câ este amuzant? spuse ea incruntîndu-se.
— Da, aşa cred. Oarecum. .
Sophie îşi dădu ochii peste cap. :|
— Ce prost eşti. Nu-i de mirare câ lucrezi pentru FBI.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 197

. Jack bătu perna de lîngâ el.

ţ ;:fv — Aşează-te aici şi convinge-mă că moartea lu i.
^.Harrington nu a fost un acident.
, — Bine, atunci, spuse ea, mulţumită că el se hotărîse să
Ş; fie receptiv.

ţ:=.> —-William Harrington era absolut decis să participe la

pLceeace pentru el era o mare cursă şi apoi, boom! îşi pocni
^degetele, ca să fie cît mai plastică. Moare singur în Alaska,
¿¿în.mijlocul unui pustiu, lîngâ un cort. între timp, telefonul
p iui de acasă şi celularul sînt deconectate iar website-ul lui,
^închis. Am fost acasă la el şi mi s-a spus că şi-a făcut valiza
gşi a plecat în Europa, dar de fapt el se afla în Alaska. Acum
|.te. întreb, găseşti vreo logică în asta?
|i': Nu-i dădu ocazia să răspundă.
— Ah, ştiu ce vrei să spui. Harrington şi-a deconectat
^telefoanele pentru că nu ştia cît va sta în Europa — ceea ce
¡¡este un motiv stupid, dar logic— şi că pur şi simplu s-a
jfeăzgîndit cu Europa şi a ales să plece în schimb să campeze
fila mile distanţă de nimic, singur în Arctica.
Apoi o să spui că toată vorbăraia asta despre cît era el de
jisuper-pregâtit fizic şi despre cum a fost invitat să participe
la nu ştiu ce Proiect Supraom a fost doar o minciună ca să

Î mă. impresioneze pe mine. Totuşi, eu nu cred că a fost o

minciună.

=asta?
| Jack zîmbi.
Şi;' Stînjenită, Sophie
y- —-Trebuie spuse:
să fiu aici pentru partea mea în conversaţia
— Recunosc că mă pot ambala repede.
&
 198 JULIE G A R W O O D ^
■ ; 1 : :
— Pentru că eşti în căutarea unui subiect? ;ţ |
— Nu, pentru că sînt în căutarea adevărului. Asta estei|
ceea ce trebuie să fac. I
^
■ *
— Eu unul nii mai aştept. O să ascult interviul. . ,
Vorbind, apăsă butonul reportofonlui. Vocea lui;|
Harrington umplu încăperea. . |
Sophie alergă în dormitor după carnetul de însemnări.
Foarte profesionistă acum, reveni şi se aşeză pe marginea"!
canapelei, cu stiloul în mînă şi carnetul balanşînd pe ge^-1
nunchi, decisă să noteze cît mai mult. ;|
O oră mai tîrziu era întinsă lingă Jack, dormind tun. i
♦ '*¿38

Avea picioarele în poala lui; carnetul era pe jos iar stiloul-j

dispăruse între perne. |
Jack mai rezistă o ,jumătate de oră pînâ să cedeze. In;|
clipa aceasta, fie îşi lua o pauză, fie arunca reportofonul ăla-|
nenorocit pe fereastră. Cînd îl-opri şi îi luă picioarele dini|
poala lui, Sophie se trezi. . |
Deschise ochii şi se uită la el. Decise sâ-i şpună|
tipu’ftrăznet. Una din şosete îi atîma căzută din picior şi el|S
i-o trăgea înapoi. Cîrid o surprinse privindu-1 şi îi zîmbi*|
Sophie simţi că i se ojpreşte inima în loc. Era sigură de asta ;
Ciudat, îşi spuse ea. Absolut ciudat. Nu mai resimţiseţl
niciodată pînă atunci o astfel de reacţie instantanee de iu-y
bire/urâ, pentru un bărbat. Jack era altfel şi asta o îngrijora;!
Omul ăsta o putea răni. Ticălosul. |
Se ridică încet şi îşi dădu pârul de pe faţă, limpezindu-şH
mintea de gînduri despre ţipi trăznet. "
— Ce mi-a scăpat? întrebă ea j
— Dacă ai noroc, cursele de la prima la a douăsprezecea;
— Doar aici ai ajuns? întrebă ea, încruntîndu-se.
ş: FOC ŞI GHEAŢĂ 199

— Cel puţin eu am ascultat. Eu nu am adormit după

Jeîteva secunde de la apariţia vocii lui Harrington.
— Ai dreptate. Nu ar fi trebuit să te critic.
E:;* — împrospătează-mi memoria. Cîte curse mai trebuie să
^ascult?
— Douăsprezece.
f . . — Ah, nu, bombăni el, este de-a dreptul brutal. Ridi-
î ,cîndu-se în picioare ca să-şi întindă picioarele, spuse:
7? —- CIA ar putea folosi materialul ăsta la interogatorii,
j înfige-i ticălosului două căşti şi în cel mult în trei ore, o să
:Vclacheze ca o pi?ata.
— Nu trebuie să stai. îşi luă de jos carneţelul şi îl puse pe
¿.măsuţă lîngâ reportofon, apoi începu să caute stiloul.
£■
— Poţi să vii mîine, să asculţi restuL
— Dacă plec, iau reportofonul cu mine.
ţi. •Ştia că nu contează dacă subliniază că aparatul era al ei,
fţnu al lui. Nu l-ar fi putut convinge uşor. Dar se aştepta la
| c;âltceva? Fireşte că nu. Jack lucra pentru o agenţie care nu
sfffăceâ rabat cu asemenea lucruri.
?*V Atunci o să trebuiască să rămîi.
|v — Da,bine.
p:. — Mă întorc înapoi pe sofa în cîteva minute,
g;-. Sophie se duse la baia din dormitor ca şâ se spele pe
pniîini şi pe dinţi. Apa rece o revigoră. Acum nu mai avea
^nevoie decît de puţină cafeinâ şi o să poată parcurge restul
l ’Curselor fără să mai adoarmă. Uitîndu-se în oglindă, decise
se spele pe dinţi şi să se fardeze puţin. Ţinea sticluţa în
Nnînă şi era gata să se dea cu puţin parfum la încheietura
¿¿mîinii şi pe gît, cînd îşi dădu brusc seama de ce făcea şi,
200 JULIE G A R W O O D

mai râu, de ce anume făcea asta. Vroia să arate bine

pentru el.
— Ţi-ai pierdut minţile? îşi spuse în şoaptă. Se uită
imaginea ei din oglindă zece secunde pline, aşteptînd;;
răspunsul. 7
— Aşa se pare. FBI. Aminteşte-ţi ce înseamnă asta, îşr|
răspunse ea.
Rememorarea o ajută. La fel şi pe Jack. Chiar dacă^
acesta a observat că se aranjase, nu a comentat. AdevăruLi|
este că abia dacă s-a uita la ea. Cum a auzit-o revenind, a'|
pornit reportofonul.
William Harrington îşi începuse tocmai fascinanta lui7
dizertaţie despre băşici. Spre lauda lui, Jack reuşi să asculte’^
toate cursele fără să înjure. " \j
— Nimic din ce a spus Harrington nu-i va folosi lui ţ
Steinbeck în investigaţie, concluziona el în timp ce apăsa 1
butonul Off. j
— Crezi că ar trebui să fie ceva? Oricine a încercat să mâ i
omoare, trebuie să fie cineva care şi-a pierdut pensia cînd7
s-a închis K elly’fs, sau poate o rudă sauf un prieten cu 4
cineva care şi-a pierdut pensia: Harrington nu a avut nici o i
legătură cu asta. 71
— Poate, a fost răspunsul neangajant al lui Jack. jf
— Eu nu înţeleg de ce detectivul Steinbeck nu mi-a adus!?
el reportofonul şi nu a ascultat el interviul.
— Steinbeck urmăreşte nişte piste !şi interoghează lumea :
şi interviul ăsta este jos, pe lista lui cu priorităţi. Alee ştiai*
că îţi vrei reportofonul înapoi. Aşa cum,am spus, i-am făcut J
un serviciu. ;1
ţr FOC ŞI GHEAŢĂ 201

|i . —Acum poţi să le spui, lui Alee şi detectivului Steinbeck,

¿că nu există aici nimic relevant pentru anchetă,
g,;. Jack se îndreptă spre uşă.
p' — I-aş pufea spune lui Alee, dar chiar o sâ-i spun? Mă
¿îndoiesc. Chiar mă îndoiesc, spuse el.
îi putea auzi zîmbetul răutăcios din voce.
7—Ce vrei să spui?
. — Spun că partenerul meu va trebui să asculte întreg in- -
Sternul, dacă ar fi sâ-i sugerez că există unele comentarii
j‘.suspicioase.
‘7 — Ţi-ai minţi partenerul? întrebă ea prefăcîndu-se şocată
¿¿(ar zicîndu-şi în sine că era o idee grozavă.
7 — Mă gîndesc serios la asta.
,

7, — Dar detectivului Steinbeck?

7 —- Lui o să-i spun adevărul.
”, Răsuci încuietoarea uşii, apoi se întoarse în loc. Sophie
; se dădu un pas înapoi, dar tot era cît se poate de aproape de
iiei. Vestibulul era învăluit în umbră.
:‘ — îmi pare rău că ţi-am stricat seara. Dar este abia trecut
i de nouă şi nu ai spus că vrei să te culci la zece? încă o mai
" poţi face, spuse ea.
7* 7 — Aş spune asta, dar cred că mai bine mă duc acasă.
?/’: Dură o secundă ca să înţeleagă ce a vrut să zică. Avusese
§de gînd ca la zece să fie în patul vreunei femei, nu al lui.
¿1: — Există întotdeauna o zi de mîine, încercă ea să pară
"veselă.
— Sau de poimîine. Poţi aştepta pînă atunci, da?
‘:î Sophie ripostă, indignată.
jij, — Eu? Vrei să spui că atunci o. să fii în patul meu? Puţin
| cam prezumpţios, ce zici?
202 JULIE GARWOOD

— Nu la asta te-ai gîndit? întrebă el.

— Eu ... hm ... poate că ... dar e prea complicat ...totid|
este...
Jack zîmbi şi spuse:
— Ai încredere în mine. O să merite aşteptarea * 4
O trase în braţele lui şi îşi cobori încet capul, buzele Iul
abia atingîndu-le pe ale ei intr-un dulce, fârâ-echivoc-pe-J
curînd sărut. Cînd îşi îndepărtă capul, privirile li se|
întîlnirâ. S-ar fi putut smulge, dar dimpotrivă, îşi petrecu|
braţele pe după gîtul lui şi de data asta nimic .nu mai ers|
dulce sau grăbit în sărutul lor. Gura lui era fierbinte, minui ■-WP
nat de fierbinte. El nu a vrut sâ-i deschidă gura forţat; eă|
i-a dat, de bună voie, ceea ce dorea el. Limba lui pătruns^
Al’M
încet şi se frecă de a ei, aprinzînd în- ea o teribilă căldură. Ii|
lovea şi îi explora gura, învâţîndu-i gustul...
Un sărut nu poate fi leneş şi erotic în acelaşi timp,
acesta era incredibil de excitant. Jack se purta ca şi cum aJ|
fi avut tot restul nopţii ca să o seducă şi cînd îşi terminări
sărutul, ar fi putut lua orice ar fi dorit. ,'î
Ştia şi el asta şi ştia şi ea. ^
Nu i-a spus la revedere. Pur şi simplu a transformat-o^
într-un jeleu şi a plecat. Nu şi-a dat seama cît a stat acol0;|
rezemată de perete, dar într-un tîrziu s-a adunat şi a răsuciţi
butonul uşii. A stins luminile în bucătărie şi în living, apoil
s-a dus în dormitor. ^
îşi ridică mîinile în dreptul feţei. îi tremurau. Dar era îh|
regulă — fusese doar surprinsă de sărutul lui. Curiozitatea, iq
se domolise şi acum putea să se desprindă. Pur şi simplu o|
să uite. . 4
 FOC ŞI GHEAŢĂ 203
: ----------------------------- -—
----------- ----------------------------------------------------------* ;—

p- Sophie se lăsă pe pat şi începu sâ privească în tavan,

fîncercînd sâ se convingă singură că nu era cine ştie ce
fiŞcofală. Dar în tot acest timp, o voce abia auzită, din
^străfundurile minţii ei, îi şoptea, La naiba!
 JURNAL 400
TABĂRA DIN ARCTICA

Munca noastră în laborator a dat rezultate imcredibileB

K-74 nu opreşte complet procesul îmbâtrîniriî, dar îl mce||
tineşte considerabil. în ce procentaj, nu ştim încă. j
Mai uluitoare pentru noi este relaţia dintre factorii
stres şi reacţiile fiziologice. Indiierent cît de cumplite sftM
condiţiile, animalele nu manifestă teamă şi ritmul inimii nuj
fluctuează niciodată. Să fíe oare acest drog un mod deja|
controla sau de a elimina în întregime ravagiile stresului|
prelungit asupra trupului? ^
Şoarecele băgat in£r-un container împreună cu un piton|
nu arată frică, nici măcar cînd se luptă pentru viaţa iui;|
Să-l fí făcut oare K-74 invincibil? j
Cum vor reacţiona lupii la 6 cantitate mai mare de drogÉ
O să aflăm în curînd.
!■;■ OPTSPREZECE

| : A AVUT LOC UN „INCIDENT“ LA APARTAMENTUL

pui William Harrington.
ţ$y Gil l-a sunat pe uri anume Cross, administratorul clădirii
£şrcu puţină vrajă şi mult tupeu a reuşit să o bage pe Sophie
¿tn apartamentul lui Harrington.
jL Domnul Cross îi aştepta în hol. Din fericire, gangsterul
¿care făcea pe gardianul/recepţioner nu era de serviciu.
IŞophie nu credea că ar fi putut trece de el, chiar şi cu acest
ijSross ataşat de cotul ei.
~ Ne va lipsi Domnul Harrington, spuse Cross în timp
f^e-i urma în lift. Era locatarul ideal. îşi plătea obligaţiile la
|timp, era discret, nu ne crea niciun fel de probleme şi avea
$rar vizitatori nocturni.
tem că o să daţi în apartament peste vărul de-al
idoilea al Domnului Harrington. Toată sâptâmîna s-a
•ţyînturat pe aici* Nu seamănă deloc cu Domnul Harrington,
pimpotrivâ, e un puştan ciudat, dacă mă întrebaţi pe mine,
¡¡şopti el,
I! Ciudat? Cross fusese prea politicos. Dwayne Wicker era
puitor de necioplit.- Sophie nu era genul să emită judecăţi
pripite despre nimeni, pentru că primele impresii te
ily - ' ' •
 '■-il

206 JULIE GARWOOD

’-
decepţionau de obicei, dar cu Dwyne a făcut o excepţie. In 2j
timp ce Domnul Cross făcea prezentările, Dwayne simţi'4
nevoia să-şi aranjeze pantalonii între picioare. Mai ciudat 4
decît atît nu se putea. |
în colţul buzei lui Dwayne atîma o scobitoare. §
-— Ce vreţi? Ce căutaţi aici? Scobitoarea se bălăgănea la
fiecare cuvînt.
—Trebuie să mă uit prin hîrtiile Domnului Harrington, îi jj
spuse Sophie.
Acesta o privi scrutător |
— De ce? Aţi fost secretara lui, sau ce?
— Puteţi spune şi asta. 1|
— Ah, atunci este în regulă. Nu mă interesează hîrtiile |
lui. Ştiu deja unde are lichidităţile şi investiţiile* spuse el. 'i
— Ai cîştigat la loţerie, da? îi spuse Gil. :4
— Absolut -J
— Cît de bine îl-ştiai pe William?
— Nu l-am cunoscut deloc bine. Nu-1 interesa prea m
persoana mea. Mi-a împrumutat bani de cîteva ori, dar apoi5;:]
s-a oprit. Pariez că arde ştiţi-voi-unde pentru asta. El aveafj
bani de nu ştia ce să facă cu ei iar eu îmi mîncam de sub-1
unghie. Nu era vina mea că nu puteam avea o slujbă. Am |
probleme-cu spatele. Fiind rude, âr fi trebuit să împartă cU|
mine. Corect?
Nici Sophie şi nici Gil nu au scos un cuvînt. Dwayne leSj
luă tăcerea drept acord total.
— Era zgîrcit, asta era, dar nu a putut să-i ia cu el, nu?~|
Acum totul este al meu. jj
Dwayne îi făcea Sophiei rău de la stomac. ^
— Unde sînt hîrtiile lui William?
■ .4
 FOC ŞI GHEAŢĂ 207

^ -intr-un maldăr, pe jos în sufragerie. Am vîndut deja

imasa şi scaunele, aşa că o să trebuiască să staţi pe jos, cît
timp le sortaţi.
. — Nu este prematur să-i vindeţi lucrurile atît de repede
îdupă moartea lui?
— Nu. în clipa în care am fost anunţat de poliţie că
fWilliam e mort, fni-am închipuit că toate astea sînt ale
mele. Eu sînt ruda lui cea mai apropiată. Puteam ajunge
ţ-ritai repede aici, dacă poliţia nu ar fî insistat asupra unei
^dovezi absolute. Au trimis păr dintr-o perie la Anchorage,
‘.pentru teste ADN. Sînt sigur că este William.
1Wicker arătă spre sufragerie.
— Aţi face bine să vă grăbiţi. Aştept clienţi şi un agent
?’ ■
¡.imobiliar, să-mi Spună cît pot obţine pe locul ăsta.
£ Apartamentul lui Harrington fusese odată cît se poate de
^elegant: tavane înalte şi ştucaturi frumoase, proeminente,
aperi spaţioase şi multă lumină. Acum arăta ca şi cum
ayne îl pregătea ca spaţiu de vînzare de vechituri,
jp ; Teancul de hîrtii se dovedi a fi o mină de aur. Sophie
i facturi de telefoane, scrisori de la doctorii lui
ngton, rezultatele analizelor, carneţelul lui de în-
pemnâri şi chitanţe de la cărţile de credit, toate îndosariate.
¿Strînse un teanc uriaş şi îl vîrî în sacul ei supradimensionat.
“ A• fi luat mai multe dacă Dwayne nu ar fi intrat să vadă ce
;ea ea acolo.
— De ce eşti aşa de interesată de hîrtiile lui?
— Sînt, pur şi simplu, răspunse ea.
Dwayne deveni dintr-o dată suspicios.
208 JULIE G A R W O O D

— Cauţi ceva în mod special? Ei, stai o clipă. Ce se pe:

trece aici? înainte să apuce ea să răspundă ceva, acesta o
întrebă:
—Tu şi William ăţi fost împreună? Ştii ce vreau să zic. ţ*
l-o dădeai? J
— Ce sâ-i dau, Domnule Wicker?
Dezgustul din vocea ei îl contrarie.
—Te regulai cu el. Asta era, da? izbucni acesta.
Se aplecă lîngă ea, văzu în mîna ei o scrisoare de la o '
firmă de avocatură şi încercă să i-o smulgă. :v
— Ştiu ce viei să faci. Crezi că vărul meu ţi-a lăsat bani 5
şi de asta cauţi prin hîrtii. Am veşti pentru tine, scumpo. Nu;?
o să capeţi o centimă.
Gil stătea pe fereastră şi privea. Vorbi înainte de a se. j
gîndi la consecinţe şi fără să vrea, aruncă paie pe foc.
— Doar dacă nu şi-a făcut un testament nou prin care i-ai |
lăsat scumpei lui toţi banii. j
Această posibilitate îl băgă pe Dwayne în priză. ^
Aproape că-şi înghiţi scobitoarea.
- •— Pe dracu a făcut asta. Dâ-mi hîrtiile alea şi carâ-te
de-aici.
Sophie se opri doar atît cît să se ridice şi să se uite la Gil.
— Serios...?
Şi războiul se declanşa. Dwayne nu-i mai spunea ^
„scumpo“. „Căţea“ era acum numele ei, în timp ce încercă •
să-i smulgă geanta din mîini. De cîte ori trăgea de ea,-;
Sophie o smulgea înapoi. Dwayne o mai gratula cu cîteva
nume, dar Sophie nu se supără decît cînd acesta întrecu -?
măsura şi îi arse o. palmă.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 209

A fost atîtde şocată de atac, încît a încremenit pe loc. Ga

şi Dwayne, pe chipul căruia însă, după primul moment de
uluială, începu să se întindă un zîmbet plin de infatuare,
înainte ca Gil să apuce să traverseze încăperea, Sophie îşi
strînse palma într-un . pumn şi iute ca un şarpe lovi,
pleznindu-i buza lui Dwayne şi zburîndu-i scobitoarea.
Poate că i-a spart şi nasul, dar nu era sigură.
După ce îşi închise bine sacul din mîini, clătină din cap
spre Dwayne şi spuse:
— Ruşine să-ţi fíe să dai într-o fată.
Retragerea părea mişcarea logică, înainte ca Dwayne
să-şi recapete simţurile şi temperamentul.
— Mi-a făcut plăcere să te cunosc, spuse ea în timp ce
ieşea pe uşă, înaintea lui Gil. Acum o să ai o zi frumoasă.
 JURNAL 422
TABĂRA DIN ARCTICA

Fundaţia ne-a dat unda verde sa terminăm studiul iniţial

asupra lupilor. Vechea haită s-a reîntors. Am făcut cîteva
înnoiri la baza noastră de aici, din nordul îngheţat, dar în
cea mai mare parte, lucrurile au rămas la fel.Cînd ne-am
întors la Chicago, am deschis,împreună cu Eric, propriul .
nostru laborator. Am cerşit şi ne-am împrumutat şi ne-am -4
descurcat fără ajutor. Acum sînt partener cu drepturi egale ;
şi nu sîntem stăpîniţi sau controlaţi de nici o companie far- .:
maceutică sau agenţie guvernamentală. Experienţele
noastre vor rămîne secrete pe tot parcursul strîngerii
datelor.
Uimitor. Dispozitivul de reperare funcţionează încă. Nu
ne-am putut crede ochilor cînd l-am regăsit pe Ricky. Are
pe puţin nouă ani acum, dar arată viguros şi tînăr ca în ziua p
în care l-am văzut prima dată. De fapt este din nou şeful -4
propriei lui haite. Nu a pierdut nimic din virilitate: Acest
lucru merită un studiu separat.
în timp ce Brandon şi Kirk au identificat şi marcat .4
fiecare membru al noii haite, Eric şi cu mine am luat probe 'p
de sînge şi de ţesut de la Ricky. Nu a fost o treabă uşoară I
 FOC ŞI GHEAŢĂ 211

sedarea lui, dar ne-am descurcat Blana iui nu mai are

acelaşi luciu, dar analizele de sînge ne spun o altă poveste.
Ricky are un echilibru hormonal diferit de tot ce am văzut
pînă acum iar în plus am mai găsit încă urme de K.74.
În curînd Ricky va primi o nouă doză de drog. De îndată
'ce vom vedea cum reacţionează, plănuim sâ-i injectăm şi
pe ceilalţi.
Nu vom introduce descoperirile noastre în nici un raport
oficial. Ceea ce încercăm noi să facem nu se înscrie în para­
metrii misiunii noastre aici şi ne-ar putea răsturna pro­
gramul, dar ne încurajăm cu gîndul că răsplata merită
riscul.
 NO UĂSPREZECE

SOPH1E STĂTEA PE JOS, ÎN APARTAMENTUL EI,

cu dosarele împrăştiate în faţă. Petrecuse dupâ-amiaza
periind dosarele lui William Harrington, căutînd ceva care
să explice subita lui dispariţie şi moarte neaşteptată. Pînă
acum putea fi sigură de faptul că acest Harrington fusese
obsedat de sănătatea lui. Cel mai gros dosar era îndesat cu
rapoarte şi rezultate de analize medicale şi din cîte putea
descifra ea, condiţia fizică a acestuia era, intr-adevăr, aşa
cum pretindea el.
Deasupra se afla raportul ultimului examen medical.
Ştiind că ar putea fi respinsă, decise totuşi să-şi încerce
norocul. Găsi telefonul clinicii pe prima pagină şi sună.
Sophie se prezentă pe un ton vesel recepţionerei care i-a
răspuns la telefon, după care şi-a expus cazul. I-a spus fe­
meii că era reporter şi că vroia să scrie un articol despre,
unul din clienţii clinicii, care, de curind, a suferit o moarte
neaşteptată. A făcut tot posibilul să o convingă pe femeie că
articolul urma să fie un tribut şi nu un expos? dar
recepţionera a întrerupt-o în mijlocul frazei, explicîndu-i
destul de apăsat că nici'ea şi nici altcineva din clinică nu
poate să divulge informaţii despre pacienţii lor. Răspunsul
 FOC ŞI GHEAŢĂ 213

a fost exact cel la care se aştepta Sophie, dar simţea că

meritase încercarea. închise telefonul descurajată dar nu
deturnată.
Luă apoi carnetul lui Harrington. Erau acolo foarte
puţine .însemnări şi majoritatea erau contacte profesionale:
firma de avocatură, vreo doi doctori, un salon de frizerie,
cîteva restaurante. Nici unul nu părea să fi fost vreun pri­
eten, aşa că Sophie se întrebă dacă Harrington chiar
avusese aşa ceva. Dacă da, probabil că le păstra datele de
contact pe mobil sau pe vreun PDA, dar cum ea nu avea aşa
ceva în faţa ei, nu putea verifica. Uneori, facturile listau nu­
merele telefoanelor primite. Răsfoi prin dosare dar nu îl
putu găsi pe cel dorit. Probabil că acesta rămăsese în
.apartamentul lui Harrington. Vîrîse în sacul ei doar
jumătate din dosare cînd intervenise Dwayne Wicker şi
avînd în vedere ultima lor întîlnire, se îndoia că acesta ar fi
primit-o cu braţele deschise dacă ar mai fi făcut o vizită la
apartament.
Sophie se gîndea la următorul pas, cînd sună telefonul.
Era.Paul Larson, din Alaska.
— Mă întrebam dacă te-ai mai gîndit la invitaţia mea.
- Sophie rîse.Nu-i putea găsi omului vreo vină pentru in­
sistenţă.
— De fapt, mă gîndesc la ea, spuse Sophie.
— Grozav! Abia aştept să te cunosc, spuse el plin de en-
.tţiziasm şi se grăbi să adauge: Şi asta nu din cauză că sînt
leşinat după companie feminină.
— Dacă vin, va fi numai pentru afaceri. Am mai făcut
nişte cercetări despre Witliam Harrington şi există cîteva
lucruri pe care vreau mai întîi să le verific.
214 JULIE G A R W O O D -

— Acesta este celălalt motiv pentru care te-am sunat. Am

noutăţi. Am auzit de doi ţipi care au stat de vorbă cu
Harrington. -
— Cînd a fost asta? Ce a spus Harrington?
— Uşurel, spuse Paul chicotind, lasă-mă să-ţi explic.
Poate că tu nu ştii asta; dar există camioane care vin şi
pleacă pe Dalton Highway, aproape tot anul. Ele asigură
aprovizionarea, de la Fairbanks, cu echipamente şi provizii.
Unul dintre şoferi este chiar un tip drăguţ, îl cheamă
Sam Jackson. El mi-a spus că a dus înapoi, pînâ la
Deadhorse, doi fraţi. îi cheamă Coberi şi sînt „vînâtori de
blănuri“. Potrivit lui Sam, cei doi sînt destul de ciudaţi, dar :
nu înfricoşători. Cred că vroia să spună că fraţii nu ştiau
cum să fie sociabili. Probabil că sînt stîngaci dar totuşi pri- .
etenoşi şi nu vor să facă râu.
în sfîrşit, ca să-şi treacă timpul, Sam le-a povestit cum ;
Barry a omorît un om şi cînd le-a spus unde s-a întîmplat
asta, unul din fraţi l-a întrebat dacă pe tip nu -1 chema
cumva William. Întîlniserâ un William care era de unul
singur, în pustiul acela. Nici unul dintre ei nu-şi putea
aminti numele de familie al omului, dar amîndoi şi-au am- j
imit că William îi rugase să nu-i spună Bill. Ciudat lucru de
reţinut, nu crezi?
— Da, recunoscu ea. Şi altceva ce au mai spus fraţii?
întrebă Sophie, încercînd să-l impulsioneze. j
— La vremea aceea, Sam nu-i ştia numele lui William
Harrington, dar era sigur că fraţii vorbeau despre, acelaşi ~
tip, deşi unul dintre ei i-a spus că acest William îşi sţabilise
tabăra într-o zonă îndepărtată şi lăsa impresia că intenţiona
să rămînâ multă vreme acolo. I-au mai spus iui Sam că au '
 FOC ŞI GHEAŢĂ 215

stat mult de vorbă cu el şi că s-au oferit să îl ajute să-şi

monteze echipamentul, dar William nu i-a lăsat.
— Harrington le-a spus ce căuta acolo?
— Sam nu a spus asta, dar mi-a spus că cei doi fraţi au
petrecut cîteva ore bune cu el.
— Aş vrea să stau de vorbă cu ei.
— Sam a plecat deja, este în drum spre Fairbanks, spuse
Paul, dar i-aş putea găsi numărul, pentru tine, sau l-aş putea
suna chiar eu.
— Nu, mă refer la fraţi. Vreau să vorbesc cu ei,
— Asta o să fie o problemă. Sam mi-a spus că veniseră
; să-şi cumpere provizii, după care plecau spre Urniat.
— Pot obţine numerele celularelor lor?
P întrebarea ei îl făcu să rîdâ cu poftă.
— Sophie, ei sînt vinâtori de blănuri... Nu au mobile la
f ei. Probabil că niciodată nu ău avut aşa ceva. Ei trăiesc în
-sălbăticie şi nu au nici o nevoie de telefoane mobile.
— Ce se întîmplâ dacă au probleme?
■\ . — Au puşti şi pistoale şi cuţite şi... "
y: — Am priceput. Oamenii sălbăticiei. Trăiesc în colibe de
1 .lemn, în munţi, spuse ea.
;:p . — Mai curînd în cabane din prefabricate. Iar telefoanele
v mobile oricum nu au semnal acolo unde sînt ei. Dacă ajungi
v“repede aici, s-ar putea sâ-i prinzi pînă să plece înapoi spre
p tabăra lor.
I* - / Sophie îşi enumerâ treburile pe care le avea pentru ziar.
ir
ir; — Poate dura vreo două zile.
.

— Cu cît ajungi mai repede aici, cu atît ai mai multe

^şanse să-i găseşti pe fraţii Coben, o avertiză el.
— Astăzi îmi fac rezervarea.
216 JULIE GARWOOD

— Spune-mi cînd soseşti ca sâ fiu acolo să te salut.

— Bine, o să-ţi spun.
— Ce-ar fi să-ţi fac eu rezervarea la hotel? De cîte camere
ai nevoie?
—-Doar de una.
— Călătoreşti singură?
— Da. O sâ fie o problemă cu asta?
— Nu, fireşte că nu. O sâ fii în perfectă siguranţă aici. ■
Probabil mai în siguranţă decît la Chicago.
Avînd în vedere faptul că tocmai' fusese împuşcată, a .
trebuit să fie de acord cu Paul. Prudhoe Bay trebuia să fie
un loc mai sigur.
— Eu nu-mi fac griji, spuse ea.
— Comoditâţile în Deadhorse sînt puţin mai neobişnuite.
Fie poţi avea o cameră dar împărţi baia, fie poţi împărţi un .
dormitor cu mai mulţi ţipi. Presupun că vrei un dormitor
separat.
— Ai presupus corect.
■— Ah, iar eu o sâ anunţ poliţia din Deadhorse că o sâ vii.
Oricum vreau să le spun despre întîlnirea fraţilor Coben cu
Harrington. Moartea lui a fost considerată un acident, dar
tot cred că ai putea sta de vorbă cu fraţii. Cit te gîndeşti sâ "j
stai? Dacă nu te superi, o să-mi iau cîteva zile libere, sâ îţi-;
arăt împrejurimile.
— Ar fi grozav ...
— O sâ vrei să vezi locul unde a campat Harrington, nu? J
— Da. Şi o să trebuiască să ajung şi la Barrow. Şeful meu-2
vrea să scriu cîteva articole despre echipa de fotbal de la j
liceul de acolo, despre care a auzit.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 217

V — Barrow nu este la o aruncătură de băţ. Va trebui să iei

•avionul pînâ acolo, dar pot eu să aranjez asta pentru tine. O
fsâ zbori deasupra locului accidentului. Ştii, unde Barry ...
L-a ciugulit pe William Harringtori?
Dar Sophie nu spuse decît:
,— Da, ştiu.
Paul mai menţiona cîteva locuri pe care se gîndea că ea
ar,trebui să le vadă cît timp se va afla în golf, aşa cum
nume a el imensa zonă nordică a statului. Umiat, rîul
Topagoruk şi Alaktak erau doar cîteva. Nici nu putea scrie
ăcuvintele, darmite să le pronunţe, însă lui Paul toate îi erau
^familiare.
— O să vezi Oceanul Arctic. Numai asta şi merită drumul.
Paul făcea ca totul să pară o aventură extraordinară. Era
: timpul să-şi completeze educaţia, decise ea. încă nu ştia
l^prea multe despre Alaska. Se duse la computer şi începu să
^citească. Coasta nordică o fascina. Nopţi care durau cin-
Icizeci de zile, vînturi hibernale care puteau ridica un om ca
psâ-l arunce ca pe o cîrpă şi temperaturi care puteau scădea
iîŢJÎnâ la 60 de grade sub zero. Cine, aflat în toate facultăţile
l'şăle' mintale, şi-ar dori să trăiască aici?
Hy ' 'Sună la o agenţie de voiaj şi se interesă de cea mai bună
i'rutâ' spre Prudhoe Bay. După ce şi-a făcut rezervarea, l-a
purtat pe Paul Larson. I-a răspuns căsuţa poştală.
||fev— Paul, sînt Sophie Sumerfîeld. O să fiu în zborul 459,
piniercuri, la pra cinci. Ne vedem atunci.
pi" ;Avea multe de făcut înainte de a părăsi "Chicago. Strîn-
|||îrid în teanc toate dosarele, le puse pe masa din sufragerie
p fşe apucă să lucreze la unul din articolele pentru ziar. Cînd
*-un tîrziu a stins computerul, era trecut de miezul nopţii.
218 JULIE GARWOOD

Mintea ei era plină de imagini din Alaska, dar cînd îii|j

sfîrşit se ghemui în pat şi închise ochii, gîndurile i soţ
întoarseră la Jack MacAlister şi la sărutul lui. Sărutul acelăŞ
înnebunitor. Mare, mare greşeală.Categoric. Atunci de ce’f
totuşi vroia să repete acea greşeală? J
■■-a
CEA DE A DOUA EI GREŞEALA a fost să uite deM
bîrfele radio-şanţului. Gil a venit să o ia a doua zi dimi-il
neaţă. El fusese desemnat să o conducă la doctor ca să-rf|
să-i scoată firele şi pe drumul înapoi i-a povestit, ca diii||
întîmplare, despre planurile ei de călătorie. Părea sincer iri-'|
teresat şi i-a pus nenumărate întrebări despre locurile pej|
care spera să le viziteze.
La sfîrşitul zilei, Gil căpătase un nou nume: Gură!
Spartă.
Nu se întorsese acasă de mai mult de o oră cînd aiil;8
. început telefoanele. A sunat-o Regan; fratele lui Regan,^
Aiden, care.era în aeroport, aşteptîndu-şi zborul spre casă/l
ceea ce însemna că Regan intrase deja în el; şi a sunat-o |
Cordie, care a trebuit să-şi limiteze tiradele ca să coincidă j
cu pauzele de cinci minute dintre orele de curs. I-au trebuitVj
trei telefoane ca să termine ce avea de spus.
Sophie a trecut uşor peste telefoanele de eşti-nebunâ^|
pînâ cînd a sunat-o Alee. Era d a r că Regan îşi convinsese?!
soţul că era de datoria lui să o împiedice pe Sophie să facăjj
vreo imprudenţă. Acesta i-a spus pe şleau că nu puteai!
pleca. Sophie nu s-a enervat. A rîs şi apoi i-a amintit că d l
să facă tot ce avea ea chef, cîtă vreme-era ceva legal. Apoi j
a minţit. I-â spus că încă nu se hotârîse definitiv să plece îhî
 FOC ŞI GHEAŢĂ 219

Alaska şi i-a promis că o să fie primul care o să ştie, îndată

ce se va hotărî.
i Alee nu a înghiţit minciuna. O ştia de prea multă
vreme pe Sophie şi ştia cum funcţiona mintea- ei.' A
pariat salariul lui pe o lună că aceasta făcuse deja
rezervările la avion şi doar de al naibii, a şi verificat.
Avusese dreptate.
Alee ştia că nu o putea opri, dar ura ideea ca ea să plece
^singură. Harrington sfîrşise undeva, eşuat în mijlocul
pustiului îngheţat şi nu vroia ca Sophie să păţească acelaşi
lucru. Nu conta că moartea lui Harrington fusese declarată
;un accident. Exista totuşi ceva sinistru în piesa asta şi cum
o ştia el pe Sophie, o să vrea să afle ce anume.
| Alee ştia că poate cere asistenţă de la biroul FBI din
;Anchorage, dar aceştia nu-i puteau oferi lui Sophie o
\protecţie de douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi
Ipatru şi oricum, ea nu ar fi acceptat. De cînd se
/căsătorise cuRegan, atît Sophie cît şi Cordie deveniseră
Ţca nişte surori pentru el. Cordie era cea mai rezonabilă şi
practică dintre toate trei prietenele; Sophie, deşi dulce şi
Şţncîntătoare, era nechibzuită. întotdeauna sfîrşea prin a
|şe lupta pentru cei nedreptăţiţi şi uitaţi şi, în ciuda
^riscurilor, reuşea de obicei să le facă acestora dreptatea
¡pe.care o meritau. Sophie, învăţase el, era loialitatea
ţîntruchipatâ.
p Lui Alee nu-i păsa ce o să spună Sophie. Cineva tre-
¡fcuiâ să o însoţească şi nu exista decît o singură persoană
Jta care se putea gîndi el, care avea timpul şi priceperea
Siecesare.
220 JULIE GARWOOD

Jack era omul indicat. Ca să-l convingă, va avea nevoiejj

de puţină fineţe şi de multă manipulare.
Nu exista decît o singură soluţie. O seară de pocher or-|
ganizată ad hoc. ^
 JURNAL 493
§■ TABĂRA DIN ARCTICA

I': Brandon şi Kirk s-au întors acasă şi îşi închipuie că Eric

W cu mine vom părăsi tabăra în următoarele cîteva zile.
Sînt mulţumiţi de munca lor cu haita şi Brandon s-a
mtaşat efectiv de această familie. Ii pare rău cînd o părăseşte
^şi.ăbia aşteaptă să o revadă anul următor.
[După plecarea lor, Eric şi cu mine am întrerupt cer-
ţ&târile şi ne-am ocupat numai de treaba noastră. Ne-a luat
jeva timp să localizăm. toţi lupii injectaţi cu K-74. Par cu
pţii la fel de plini de viaţă ca ultima oară cînd i-am văzut,
iici unul nu a îmbătrînit cîtuşi de puţin.
Păcat că a trebuit să punem capăt vieţilor lor cînd încă
u în cea mai bună formă, dar sînt necesare analize mai
ănunţite pentru a determina efectul hormonului K. 74 la
Nivelul celulelor.
Cea mai remarcabilă descoperire pe care am făcut-o
p â acum este aceea că un organism devine mai puternic
§mai tînăr, cu cit volumul stresului este mai mare. Cum
ie posibil aşa ceva?
 DOUĂZECI

TOŢI ŞTIAU.
Gil abia a aşteptat să se grozăvească. 4
— Vă spun, trebuia să o fi văzut pe Sophie. I-a despicat ,'
buza lui Wicker şi cred că i-a spart şi nasul. Cel puţin sper j
asta. Nenorocitul a schelălăit ca un cîine rîios ce este. ,'.]
Gil vorbea ca un unchi mîndru, lăudîndu-se cu un gol 4
băgat de una din nepoatele lui, la un meci de fotbal. Se71
aşezase tocmai la masa de pocher şi repovestea incidentului
din apartamentul lui Harrington, permanenţilor jocului; i|
John, Alee, Jack şi Zahner.
— Nu te pune cu Sophie, spuse John, te lasă lat orieînd. -;
Aiden a avut grijă ca ea, Regan şi Cordie să ştie, toate, cum|
să aibă grijă de ele.
Toţi zîmbeau şi dădeau aprobator din cap, toţi
excepţia lui Jack.
—Ticălosul ăla a dat în Sophie? Tu unde erai, Gil? E
nu l-ai oprit?
— Sophie nu a avut nevoie de ajutorul meu. Cin
ajungeam abia la mijlocul încăperii, ea îl şi altoise. A
 FOC ŞI GHEAŢĂ 223

» la nivelul feţei acestuia, apoi şi-a strîns-o încet în pumn,

f uitîndu-se tot timpul în ochii lui ...
- —Avea inele pe. mina cu pumnul? ţntrebâ John.
y — Sigur că avea
:: —: Foarte bine’ Răul. e mai mare cînd porţi inele.
— Da. Cu suficiente inele, e ca şi cum ai avea un box
metalic.
s. — Deci, Sophie şi-a strîns pumnul... îl împunse John pe
| Gil, să continue.
ţ — Sophie era cam la vreo şaptezeci, şaptezeci şi ceva de
^centimetri de el, iar el aborda o expresie de fund-fudul şi
i dintr-o data— poc! Gil se opri, lovind cu pumnul drept în
rpalma stîngă. S-a repezit direct în el. Fără să-şi arcuiascâ
^braţul, ca să nu-i dea timp acestuia să se aplece. Nu, direct
|ţ,.;CU forţă ... iute ca o cobră.
k\;.- — Ar fi trebuit să-i ardă una între picioare. întotdeauna
le spun fetelor mele sâ-i lovească între 1picioare, interveni
er.
— Care fete ar fi astea?
— Pe muncitoarele pe care încerc să le strîng de pe
idă.
p i .—Vorbeşti ca un peşte, observă Alee.
Jf Zahner nu se simţi ofensat. Mai exact, rise cu poftă,
i;. Dac-ar fi aşa, aş cîştiga cu mult mai mulţi bani.
t) — La naiba, Zahner, cînd ţi-ai pus dintele de aur? întrebă
ack.
— Este aplicat. Fetele mele adoră asta.
;v:— Ajunge cu fetele tale, spuse John, chicotind.
p i în cameră intră Aiden Hamilton, cumnatul lui Alee,
e t în clipa în care Jack întreba:
224 JULIE G A R W O O D

— Dar, Sophie e bine? I-a făcut ceva ticălosul ăla?

— I-a făcut cineva cevalui Sophie? întrebă Aiden în timp
ce-şi scotea haina de la costum ca să şi-o pună pe un scaun.
— Este bine, răspunse Gil, după care povesti din nou in­
cidentul. -
Cînd termină, Aiden îl întrebă:
— Iar o să bată poliţia la uşa ei?
— Fii fără grijă, îi spuse Gil, .
— Există posibilitatea unui proces? întrebă Aiden.
— Nu cred, spuse Gil.
— Dar ce eşti tu, tatăl ei surogat? îl întrebă Zahner pe:
Aiden. ., '
îi răspunse Alee.
— Aiden a fost o vreme tutorele neoficial al Sophiei. Nici|
nu împlinise încă douăzeci şi doi de ani cînd a făcut petiţiei
Ia tribunal, pentru asta. Ai obţinut vreodată legalizarea? îlj
întrebă el. •
— Ce mai contează acum? E trecută de douăzeci şi unu3
de ani, sublinie Aiden. - • |
— Nu pricep. Doar avea un tată, spuse Zahner
— Da, dar pe atunci era un om căutat de poliţie. Sophie)-
putea fi trimisă într-un sistem de asistenţă matemală dacă|
nu ar fi intervenit Aiden, răspunse Gil. J
— Mai aveţi de gînd să jucaţi pocher în seara asta sau*
v-aţi oprit aici doar ca să ne spuneţi bună-seara? întrebăj
John.
Aiden îşi suflecă mînecile şi zîmbi. :
— Eu unul joc. -
Un suspin general se auzi de jur împrejurul mesei. UÎ]
rechin al cărţilor, Aiden pierdea'rar. .- i
 FOC ŞI GHEAŢĂ 225

Acesta trase un scaun şi se aşeză.

, ~ sînteti pregătiţi să pierdeţi? Se uită la Jack, apoi
la Alee şi dădu abia vizibil din cap, spre acesta.
Conversaţia încetă.
 JURNAL 498
CHICAGO

Nu am stabilit exact corelaţia dintre stres şi eficienţa

serului nostruf dar se pare că adrenalina produsă într~o stare
de stres poate creşte exponenţial puterea drogului.
Este momentul să trecem la primate. Dar adevărata
provocare este să păstrăm secretă activitatea noastră.
 DOUĂZECI ŞI UNU

MARGARET PITTMAN ÎL CONVOCĂ PE JACK ÎN

;birou} ei, pentru o discuţie. în drum, Jack trecu prin dreptul
; lui Alee şi după expresia plină de înţelegere a acestuia, de-
duse că va fi vorba de veşti neplăcute.
S Nimic nu putea fi mai neplăcut decît locul unde fusese
! forţat să se ducă, mulţumită pariului de la pocher, pe care
l-a pierdut. Alaska putea fi o sălbăticie frumoasă, dar nici
) măcar nu putea pronunţa numele statului fără să înceapă să
"tremure mintal.Ura frigul. întotdeauna l-a urît, întotdeauna
îl. va uri.
vt Aşa cum a reieşit, Pittman tot despre permisia lui vroia
, şă discute. Dorind să-l îndepărteze de media, fusese de
•.acord cu planurile lui de vacanţă, dar acum i se cerea ceva
fecu totul diferit. Cînd Jack a terminat de explicat unde vroia
|şâ meargă şi de ce anume, inclusiv tot ce aflase despre
^William Harrington, Pittman păru interesată. Puţin cam
şprea interesată, îşi spuse Jack, ceea ce îl.puse în gardă.
P —JHîîm, hîîm, înţeleg, înţeleg, spuse Maggie vioaie, vrei
|şâ-ti începi permisia chiar de astăzi şi să pleci în nord, în
I:Alaska?
&' — întocmai.
228 JULIE GARWOOD

— Călătoreşti cu domnişoara Sophie Rose?

— Da, răspunse el. Sophie nici'măcar nu ştia asta. |
—-Tocmai a trecut pe la mine Agentul Buchanan şi m-a
pus la curent. A menţionat că domnişoara Rose a făcut .;::
cîteva investigaţii. Că este hotârîtă să afle de ce a plecat ;
William Harrington în Alaska. Pittman clătină din cap.
— Moarte provocată de un urs polar. Este ceva nou
pentru mine. Presupun că draRose va putea scrie mai multe ;
articole interesante despre Arctica. Nu eşti de aceeaşi
părere? . , ’
Regula celor zece secunde trecuse şi Pittman continua i
să-l privească,, aşteptînd. Chiar vroia ca acesta să-i ;;
răspundă la întrebare. , ^
— Da, sînt convins că ar putea. V
— Ştii, domnişoara Rose are nevoie de protecţie perma- •.
nentă. Nu eşti de acord, Agent MacAlister? Fireşte că eşti.1
Acum, după cîte am înţeles eu, Buchanan şi Aiden |
Hamilton au plătit pentru paza ei; ei bine, este timpul să j
preluăm noi problema. Femeia asta a încasat un glonţ şi j
cine garantează că nu va mai încasa unul, dacă râmîne în ]
Chicago: Am vorbit cu detectivul Steinbeck, adăugă ea şi J
acesta recunoaşte că nu au aflat încă nimic semnificativ.
Trăgătorul continuă şâ zburde în libertate.
Ridică mîna ca să blocheze orice eventuală intervenţie a f
'..ii
lui Jack şi continuă: . -5
— Noi nu ne interferăm în anchetă. Noi doar ^
supraveghem. Detectivul Steinbeck ştie că ne poate oricînd ^
chema să îl asistăm ... Se întrerupse să zîmbească şi con-,:j
tinuăideea: I
 FOC ŞI GHEAŢĂ 229

— ...Sâ preluăm ancheta, dacă va fi nevoie. Noi nu

sîntem buni la asistenţă, nu? Nouă ne place sâ ne asumăm
răspunderea, pentru că noi ştim ce facem şi ne facem
- treaba. Nu este aşa?
:> Jack nu se obosi sâ confirme. A aşteptat pur şi simplu ca
- aceasta să-i dea răspunsul lui.
-— Da, aşa este, spuse ea înainte de a schimba brusc
subiectul.
1 — Apropo, ai idee cîţi spectatori a avut filmuleţul acela
i: în care ai rolul principal? Peste un milion şi cifra continuă
•' sâ crească. Trei canale mari m-au vînat pentru interviuri cu
¿ tine. Eşti noul Idol American, spuse ea ridicînd trei degete
|t$i clătinîndu-le.
| Acesta oftă, iar Pittman reacţiona privindu-1 fix.
I :' — O asistentă m-a întrebat de ce, pur şi simplu, nu re-
£ tragem filmul. Am întrebat-o la ce bun osteneala? La
f vremea cînd o să dăm de el, probabil că va fi fost descărcat
| de vreo opt sute de ori-, exageră ea. Deja este peste tot pe
^;Web. Şi aşa cum probabil ştii, am încercat varianta totul-
ţ nu-i-decît-o-glumă, dar n-a ţinut.
v-. Pittman nu era genul discuţiilor în vînt. Adusese vorba
¡^despre film cu un scop precis. Jack aştepta ca ea sâ-i
^dezvăluie agenda ei reală.
Se auzi un ciocănit şi în uşă apăru asistenta lui Pittman.
f ; . Pittman o întrebă:
— Ai adus DVD-ul? Bine... bine. Mulţumesc, Jehnifer.
e&r.
Femeia îi dădu lui Pittman un plic mare şi se retrase.
%i-. ■ Ea scoase discul din plic.
—-Vreau să priveşti chestia asta un minut, O s-o găseşti
|explicativâ.
230 JULIE GARWOOD

Jack se rugă la Dumnezeu să nu fie el unul din vedetele ?

de pe DVD. Mintea îi alerga. Nu mai împuşcase pe nimeni* ?
de la dugheana cu hamburgeri.
— Filmul esţe motivul pentru care aş vrea sâ îmi încep :i
permisia de astăzi, reiterâ el.
Aceasta scutură din cap. ' .
— Nu, nu o să pleci în nici o permisie. O sâ lucrezi. Noua;:
ta misiune este domnişoara Rose şi ea va fi responsabili^
tatea ta. Nu vreau ca femeia asta sâ păţească ceva. Ştiu,
pariez că te întrebi de ce sînt atît de interesată sâ o menţin •
în viaţă, nu? Unu, este un cetăţean al Statelor Unite ale|
Americii şi noi am jurat sâ ne apărăm cetăţenii Statelor
Unite ale Americii. Doi, este vorba de tatăl ei. Da. Ea mi-U
poate da pe Bobby Rose.
Poate în visele tale, îşi zise Jack. Dar cu glas tare, spuse: J
— Sophie îi este extrem de loială tatălui ei. Nu o sâ-I dea"
pe mîna nimănui. ^
Pittman îi dădu lui Jack discul DVD. i
Televizorul se afla pe cabinetul din spatele biroului ei.
Jack făcea ce i se ceruse, în timp ce aceasta îşi împingea
scaunul în spate.
— înţeleg că îi este loială. Este fiica lui şi îl iubeşte, da?^
Nu aşteptă ca acesta să înceapă ritualul numărătorii
tăcute.
— Fireşte că-I iubeşte. Bobby Rose nu este un om
urmărit, cel puţin nu, în momentul acesta. Aş vrea doar să;
îi fac o vizită.
Da, corect. O vizită. Pittman, era prea deşteaptă ca să-şi,
închipuie că Bobby Rose ar spune ceva care sâ-1 incrimi­
neze. Ce altceva mai avea ea oare în minte? .O
 FOC ŞI GHEAŢĂ , 231

Acum căuta prin sertarele biroului, după comanda Ia

distanţă a DVD player-ului.
—A fost o persoană care ne-a interesat de prea multe ori
' ca să mai pot ţine evidenţa şi cu ani în urmă chiar a petrecut
-'o vreme în arest preventiv. Totuşi, nu a putut fi ţinut acolo.
Din lipsă de probe. De fiecare dată se ajungea la lipsă de
. probe. Desigur, nu este de neglijat nici faptul că Rose este
î poate cel mai strălucit avocat pe care l-am cunoscut eu
vreodatâ.
j;.. Găsi comanda în sertarul din mijloc, ascunsă în spatele
yunui manual, o luâ şi-i făcu semn lui Jack să se aşeze pe
şscaunul din faţa biroului ei.
L. — Noi am avut diferendele noastre cu Domnul. Rose.
-■ ' Lui Jack îi veni să rîdă. Diferende? Atîteă agenţii guver-
; namentale au încercaţi de-a lungul anilor, să-l priponească
^Ipe Bobby Rose după gratii.
V Pittman spuse, dînd din cap:
ţ'şf-i — Este un adevărat copoi. Este un om care poate adul-
|meca banii pe care criminalii ăştia îşi închipuie câ-i pot
^păstra pentru, ei. Nu contează unde îi ascund ei; el tot îi
^găseşte.
.— După care se ascunde şi şi-i ţine pentru el, sublinie
'Jack.
— Da, îi găseşte, dar noi nu putem dovedi asta, nu-i aşa?
Ş© spusese de parcă l-ar fi admirat.
■- împinse scaunul pe rotiţe în spate şi pomi playerul.
Îi • — Bobby ne-a trimis acest DVD. A fost livrat prin servi-
ggiul de mesagerie şi cînd a fost întrebat, băiatul ne-a spus
fŞâ l-a .luat de pe pupitrul recepţiei hotelului Hamilton.
feimeni din spatele pupitrului nu a ştiut cum a ajuns pa-
232 JULIE GARWOOD

cheiul acolo. începutul este de la ştirile locale de acum

două seri.
Apăsă pe Play şi se'auzi vocea extrem de veselă a ,
ţanţoşului prezentator.
— Şi acum ultimele noutăţi privind închiderea companiei;
care fabrica mult îndrăgita bere din rădăcini. Acuzaţiile
aprige iau amploare, nu-i aşa, Tom? _
Ecranul o prezenta acum pe Meredith Devoe şi pe avo­
catul acesteia, în faţa tribunalului.
— îmi pare bine că tata nu mai trăieşte ca să vadă toate
astea. Soţul meu-în-curînd-fost i-a distrus compania. Tata a i
avut încredere în el, plîngea aceasta. Se opri să-şi şteărgâ .
lacrimile cu un şerveţel, înainte de a continua.
—A investit banii de pensie ai angajaţilor într-un fbnd|
comercial pentru acoperirea investiţiilor, cu mare risc.?
Valorile au fost mult umflate şi acum totul e pierdut. Kevin;
Devoe ar trebui să înfunde puşcăria pentru prostia lui. ;
Reporterul o întrebă pe Meredith cînd a vorbit ultima,
oară cu soţul ei.
— Nu am schimbat un cuvînt cu el de cînd am intentat!
divorţul şi sper să nu mai trebuiască să vorbesc vreodată
cu el.
Avocatul păşi în faţă ca să-şi aducă obolul: ^
— Clienta mea a rămas fără nici un ban, graţie compor-;;
tâmentului iresponsabil al lui Kevin Devoe. Acesta a jucat?
şi a pierdut tot ce au avut. I
Jack se încruntă spre aparat. ' vş
— Atunci cine plăteşte factura avocatului? întrebă el. >||
— Şi eu aş vrea un răspuns la întrebarea asta, consimţi
Pittman.
 FOC $1 GHEAŢĂ' 233

.Ecranul se înnegri şi o secundă mai tîrziu era intervievat

Kevin Devoe.
>. — Eu nu am făcut nimic greşit. Aşa este, cifrele acţiu­
nilor acelea au fost umflate, dar toate rapoartele arătau că
păreau investiţii solide. Bobby Rose este cel care le-a
^umflat preţul. El şi-a scos banii şi a lăsat să se prăbuşească
icastelul din cărţi de joc. Dacă cineva ar trebui luat la
|întrebări, atunci el este acela.
j§^ întrebat cum resimte acuzaţiile soţiei sale, a răspuns:
| f — Este nebună. Tatăl ei, Kelly, a avut încredere în mine.
|E j a fost un om bun, dar fiica lu i... fie, să spunem doar că
jjŞste o femeie dură, furioasă. Nu ştiu ce am văzut vreodată
1:1a'ea.
Pittman apăsă pe Pauză, capturînd şi îngheţînd surîsul
^batjocoritor al lui Kevin Devoe.
— Notează data şi ora din josul următoarei imagini.
Apăsă din nou pe Play. Următoarea scenă prezenta o
Icladire întunecată care semăna cu un depozit. Deasupra uşii
||l i un singur canat atîma un bec. O camionetă Ford veche,
'pdorogită, intră în cadru şi trecu de locul de parcare
apoperit cu pietriş, ca să oprească în faţa uşii. Ziua era cea
fier~ieri; ora, 3.10 a.m.Un bărbat îmbrăcat într-un hanorac
A.

|eşi‘din camionetă. îşi ţinu capul aplecat pînâ cînd auzi un

uierat uşpr. Cînd se întoarse spre lumină, i se văzu faţa.
Levin Devoe. Nici umbră de îndoială. Uşa se deschise larg
timp ce acesta se grăbea să intre iar acolo, aşteptînd cu
A

aţele deschise. Intr-un trenci şi el deschis şi nimic altceva

| dedesubt, se afla Meredith Devoe. Primirea a fost
binte şi încărcată. ,
234 JULIE G A R W O O D

— Presupun că aşa ceva nu poate apărea la ştirile de la|

ora şase, remarcă Pittman. -s4
— Poate pe un canal porno, spuse Jack.
. Ecranul se întunecă şi Pittman îşi răsuci fotoliul în 1oq,!-!
golind pe birou restul conţinutului din plic,
— Bobby Rose ne-a trimis şi copiile a trei extrase deţi
cont, toate cu sume enorme. Conturile sînt pe nume falsei
dar oamenii noştri au făcut cercetări. Banii au aparţinut:
familiei Devoe ... şi reţine, am spus au aparţinut. Banii $ef
aflau în conturi, dar acum au dispărut. Am mers pe urmel^
lor cît de departe am putut dar singurul lucru de care smtenaj
siguri este acela că familia Devoe nu i-a scos. Mă îndoiesc!
totuşi că vreunul din ei va reclama furtul. .||
Eu cred că cei doi Devoe au tras ani de zile din baruij
companiei, suficienţi ca să îi scoată la liman pînâ cînd vpg
putea pune mina pe pleaşcâ: fondul privat de pensii. Dab|
joacă rolul victimei şi plîng că au rămas fără un ban, oa|
menii vor ff mai puţin înclinaţi să-i acuze că ar avea vre§|
legătură cu fondul lor privat, pierdut. în regulă, acele forif|
duri de investiţii de mare risc s-au dus, perfect, dar eu riî|
cred că Bobby Rose are vreo legătură cu asta. Poate că sîn|
naivă, dar bănuiala mea este că Bobby Rose a golit corii
turile şi ştie exact unde se află banii din pensiile private,
Jack răsfoi teancul de extrase de cont. :|j
— Sînteţi sigură că toate astea au fost trimise de Botif!
Rose? întrebă el. ' :
— Absolut, spuse Pittman. Luă o carte de vizită împăfj
turitâ şi i-o dădu lui Jack. , i
^ Asta a venit împreună cu filmul şi extrasele de cont. J
Pe cartea de vizită scria: Mai urmează. Bobby R o se. Î|
 FOC ŞI GHEAŢĂ 235 ,

Pittman continuă:
'v. ■— Dacă istoria ne-a învăţat ceva, asta este că Bobby
Rose nu acceptă să sufere oameni nevinovaţi. Precis are un
¿las în.mînecâ şi o sâ-1 lăsăm să-şi facă jocul. Şi totodată, o
vŞâ avem grijă de fata lui, aşa cum ar fi trebuit s-o facem de
la început. în plus, Rose ne va fi recunoscător că am păzit-o
pentru el.
ţ-' Jack încuviinţă, dînd din cap.
r , — O să o protejez.
— Ai grijă să fie aşa, îi ordonă Pittman. Găseşti la
jJennifer programul tău. Ah, da, Agent MacAlister, încă
.ceva...
f :' Jack se opri în uşă.
| r —Dtf
— Fii atent la urşii polari.
 ■1

■tf
'!î

JU R N A L I

CHICAGO '• |
I - .. * -pi

Am devenit maeştrii minciunii. Eric are cîţiva prieteni ţ

din fostul lui cartier, care sîntgata să facă orice pentru bani. f
Unui ofintre ei ne-a dotat cu trei maimuţe sănătoase.
Noi pregătisem 'o minciună elaborată pentru prietenul|
lui Eric, dar pe acesta nu~l interesau decît banii şi nu-i pasaj
ce făceam noi cu animalele. .|
Poate că o să mai apelăm la el, în viitor. f
 DOUĂZECI ŞI DOI

ŞOPHIE A AFLAT CĂ JACK O VA ÎNSOŢI ÎN ALASKA

abia cînd acesta a apărut în uşă şi i-a spus.
Cînd a auzit soneria, a crezut că era Gil. îi spusese că o
să treacă pe la ea înainte de plecarea ei în Alaska. Era un
otîf drăguţ, se oferise chiar să o ducă la aeroport, a
ipâ-amiaza. I-a apreciat gentileţea dar a bănuit că
în parte, motivaţia acestuia era autopedepsirea
dusese vorba despre ea. Cui oare nu i-a spus el că
:a în Alaska?
garda lui civilă, aşa cum îi plăcea acestuia să-şi
echipa, continua să o păzească, în ture. Cită
şâtorul se afla în libertate, Gil şi prietenii lui vor
de corp. Alee şi Aiden au insistat asupra acestui
inutil să comenteze, pentru că ei aveau să facă
eau să facă, indiferent dacă Sophie era sau nu de
ivă Domnului, de îndată ce va fi în avion şi
; Chicago,
» serviciile lui Gil nu vor mai fi nece-
ebuit să se uite prin vizor, înainte de a deschide.
renit mai devreme ...Dar nu eşti Gil.
„ Jack părea exasperat. „
238 JULIE GARWOOD

— Nu. Nu sînt. Mişcă-te din calea mea, Sophie.

Ea se dădu automat înapoi, pemiiţîndu-i sâ intre — altă
mişcare proastă. I-ar fi fost mai uşor sâ-i spună sâ plece ^
dacă acesta ar fi rămas pe hol.
— Plec cu tine în Alaska, o informă, el pe un ton in­
diferent.
I-au trebuit vreo două secunde ca sâ asimileze ■
informaţia. Apoi, revenindu-şi din surpriză, protestă:
— Ce? Nu! Nu pleci cu mine.
— îmi pare rău, scumpo. Vin cu tine şi asta este definitiv. j
Lăsîndu-şi sacul în vestibul, trecu pe lingă ea. Ea îi in-
terceptâ mirosul de aftershave. Foarte atrăgător ... şi mas­
culin.
Nu e re/evani! striga mintea ei.
— Urăşti frigul, spuse ea tare.
— Sigur că-Î urăsc.
—• Atunci de c e ...
—Vin cu tine, Sophie. Obişnuieşte-te cu gîndul ăsta.
Sâ mă obişnuiesc? N-aş crede.
— Sînt perfect capabilă să călătoresc de una singură. Nu
vreau sâ vină nimeni cu mine, argumentă ea.
Jack îşi aruncă scurta grea din piele de oaie pe speteaza'
canapelei. Purta un maieu care îi scotea în evidenţă brâţele -
şi pieptul muşchiulos şi o pereche de jinşi care arătau de ca?
şi cum i-ar fi cumpărat ia a cincea mină. Chiar că ticălosul i
ăsta era...bine clădit.
— ,A vrea“ şi „a trebui“ sînt două lucruri complet-
diferite, răspunse instalîndu-se într-un fotoliu, aruncîndu-şi:
pantofii din picioare şi întinzîndu-se după telecomandă. Te
asigur că eu unul nu vreau sâ plec cu tine, dar iatâ-mă aici.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 239

Sophie mai făcu un pas. .' '

— O să-mi stai în drum.
; Probabil, dar tot merg. Pe ce canal e Programul
•Culinar?
■— C e... culinar?
; — Nu contează, îl găsesc eu. Pari uşor contrariată. Ţi-ai
•făcut bagajele?
l Sophie continua să stea în picioare în vestibul, derutată.
, — Nu ...împachetez mîine. Nu plec decît dupâ-amiazâ.
Ce e cu sacul tău aici?
— Planurile noastre s-au schimbat, Sophie.
J E a îşi trecu mîinile prin păr.
; — Planurile noastre? Noi nu avem planuri.
| — Precis avem, răspunse el vesel. Zburăm mîine dimi­
neaţă la şapte spre Fairbanks, de aceea o să-mi petrec noap-
■.tea aici.
■ Această veste o aduse în goana în living.
■ţ: — Imposibil. Eu am avion mîine. după-amiazâ. Am
i achitat deja biletul.
Sophie se opri în în faţa televizorului, blocîndu-i ve-
|derea. El îi făcu semn să se mişte spre stînga.
ff — Ah, uite-1. Bobby Flay face paella. întotdeauna am
•vrut să ştiu cum se face. Tranzacţia.a fost anulată, adăugă
>eL •
r : Sophie încercă să-şi limpezească gîndurile.
— Este un bilet nerambursabil.
Lucrez la FBI, Sophie. Cînd ţi-am spus că am anulat
•plata, poţi să mă crezi,
f - Tot neîncrezătoare, întrebă:
: — Cine mi-a schimbat rezervarea?
240 JULIE GARWOOD

Se schimba de pe un picior pe celălalt, cu mîinile în

şolduri; umărul ei îi bloca vederea. încă o dată el îi făcu
semn să se mişte. Se execută fără să se gîndească.
— Jennifer. Ea a făcut rezervările. Ah, nu, uită-te la pro­
cesorul ăsta de mîncare. Trebuie să-mi cumpăr unul.
— Jennifer şi mai cum? Frustrarea Sophiei dădea pe di­
nafară.
— Nu ştiu cum o mai cheamă.
— Bineînţeles că ştii.
— Nu, chiar nu ştiu.
Sophie inspiră adînc. Era înnebunitor.Nimic nu avea
sens. Decise să abordeze situaţia în mod raţional.
— Chiar dacă dintr-un anumit motiv trebuie să iau un
zbor matinal, nu există absolut nici un motiv să vii cu mine
şi în mod categoric nu există nici un motiv să râmîi aici
peste noapte.
— Ah, ba da, există. Dacă vrem să ajungem la timp la
aeroport, trebuie să ne sculăm la patru şi jumătate de
dimineaţă.
— Eu nu dorm cu tine.
— Da, bine, spuse el fără să-şi ia o clipă ochii ele la tele­
vizor, în timp ce-1 urmărea pe Bobby Flay aruneînd scoici
şi picoare de homar în tigaie.
— Aşa, pur şi simplu? Da, bine? Fără comentarii?
Rămase îngrozită de dezamăgirea pe care o auzi în propria
ei voce.
— Fără comentarii. Dacă te râzgîndeşti, anunţâ-mă.
Fără un cuvînt, Sophie se duse la debaraua cu lenjerie şi
scoase de acolo o pilotă groasă din puf şi o pernă. După ce
le trînti pe canapea, spuse;
 FOC ŞI GHEAŢĂ 241

— Discuţia asta a luat sfîrşit. Se îndreptă apoi spre dor­

mitor şi închise uşa după ea.
Avea nevoie de timp ca să gîndeascâ. De ce să vrea Jack
să meargă cu ea în Alaska? Doar ura. frigul. Precis că Alee
avea o legătură cu asta; Era sigură. O să discute cu el mai
tîrziu. Trebuia să se gîndeascâ la o modalitate de a-1
convinge pe Jack să fíe rezonabil şi să rămînă în Chicago,
dar pentru momenţ avea o problemă mult mai grea: Jack,
chiar dincolo de uşa asta, dormind pe sofaua ei.
Cu Gil dormind în livingul ei era un lucru. Acesta era
suficient de bătrîn ca să-i fie bunic. El era întotdeauna aşa
de dulce. Jack însă nu era cîtuşi de puţin dulce sau delicat.
Era bădăran, arogant şi încăpăţînat, dar era şi sexi şi formi­
dabil. De cîte ori se uita la el, îi veneau în cap tot felul de
idei nebune ...cum ar fi să se culce eu el.
Sărutul acela, sărutul acela stupid o făcuse curioasă să
ştie cum ar fi fost să se culce cu el. Nu, nu curioasă,
înnebunită. înebunită după el. Dar cum râmînea cu mora­
litatea ei? încă o mai avea, nu?
Sophie era decisă să stea departe de el pînă dimineaţă.
Fără comentarii. O să-l lase să o conducă la aeroport iar pe
drum o să-i vină ei o idee ca să-l facă să se răzgîndeascâ.
Bun, planul era ticluit Făcu un duş, se spălă pe păr şi-şi
acordă timp să şi-l usuce cu foenul. îşi puse cea mai sexi
cămaşă de noapte, dar asta doar pentru că îi plăcea topul
roz, din dantelă. Era o cămaşă scurtă, care nu-i. ajungea
pînă la genunchi.Poate c-ar trebui să se schimbe în ceva
mai modest, dar de ce? Că tot nu vedea Jack ce purta ea în
pat.
242 JULIE G A R W O O D

Continuă să se lege de ridicula scuză, pînă cînd îşi făcu

buzele cu un gloss. Oftă. încă măi vroia să sfîşie hainele de
pe Jack şi să sărute fiecare centimetru din trupul lui. Cînd
era vorba de Jack, nu mai distingea binele de râu.
Oricum, nu avea de gînd să deschidă uşa. Ocoli patul,
trase cuvertura deoparte şi potrivi apoi ceasul mobilului ca
să o trezească la necruţătoarea oră de patru şi jumătate .
Tata! îşi aminti dintr-o dată că tatăl ei avea să o sune la
miezul nopţii. Ştia că nu putea sta trează pînă atunci, dacă
şe scula la patru treizeci, ceea ce însemna că trebuia sâ-1
sune ea, acum şi să-i lase un lung mesaj pe .căsuţa vocală,
îl auzea pe Jack vorbind la telefon, în living. Acum era mo­
mentul cel mai potrivit să sune, dar*în timp ce se îndrepta
spre debara, Jack bătu la uşă.
— Sophie, ai un minut?'
Spune nu. Spune doar. nu.
—Vin imediat.
Bine, alt plan, decise ea. Fă-ţi măcar timp să-ţi pui un
halat pe tine înainte de a deschide uşa. Nu are rost sâ-i laşi
impresia că poate te-ar interesa, o idee măcar să ... cum i-a
spus el? ...ah, da ... să ne împrietenim.
Nu îşi luă halatul. Da, cămaşa ei de noapte era scurtă şi
puţin cam prea adînc decoltată, dar Jack n-ar fi putut vedea
prin eâ decît dacă ar fi avut vedere cu raze X. Mătasea nu
era transparentă. în plus, pe o plajă din Chicago femeile
erau mult mai puţin îmbrăcatei Ce atîta grijă?
Plaja nu avea paturi şi nici intimitate, pentru ca o. femeie
şi un bărbat să facă ceea ce doreau ei. Asta era marea
problemă aici.
Nu deschide uşa.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 243

Deschise uşa.
Jack râmase cîteva clipe bune cu telefonul în mînâ,
neputînd să-şi ia ochii de la ea.
— Jack? Ai vrut ceva? îl îmboldi ea.
—A sunat Alee, răspunse .
Sophie nu-i putea descifra expresia.
— Ce a vrut? Cu cît treceau secundele, devenea tot mai
jenata, aşteptîrid ca Jack să-i spună ceva despre cămaşa ei
de noapte, dar acesta nu a scos un cuvînt despre cum era
îmbrăcată ...sau dezbrăcată.
— Să-şi ia la revedere, cred. Baia ta de aici nu are duş.
Crezi câ-1 pot folosi pe al tău? Unde sînt prosoapele?
— în debaraua cu lenjerie. Rămase surprinsă văzînd că a
reuşit să rostească cuvintele.
Jack scutură din cap. M-am uitat. Nu e nimic acolo.
— Uitâ-te în . uscător. Spălătoria este imediat după
bucătărie.
— Bine, mulţumesc, spuse el închizînd încet uşa.
A plecat. îndoielile începură din nou să roiască în
mintea Sophiei. Observase oare? Se uită în jos la ea şi
scutură din cap. Cu siguranţă că nu-1 impresionase cine ştie
ce, nu? Crezuse că avea o cămaşă de noapte sexi, dar dacă
era, atunci poate că femeia care o purta, nu era. Poate că ea
era problema, nu cămaşa.
Sophie era obişnuită să fie remarcată de bărbaţi. îi
plăcea să flirteze, dar nu aţîţa şi cunoştea diferenţa. Nu
umbla creanga. De fapt, era la fel de puritană ca şi Cordie
— deşi prietena ei numea ăsta a fi de modă veche. Spre .de­
osebire de Sophie, Cordie îşi permitea să viseze. Ea.vroia
să se mărite şi să aibă copii, dar exista o mică fisură în fan-
244 JULIE GARWOOD

teziile ei despre fericirea veşnică: Cordy era îndrăgostită la

nebunie de Aiden Hamilton care însă, prostul de el, habar
n-avea.
Sophie se gîndea la soarta lui Cordie cînd îşi dădu brusc
seama cit de prostesc era comportamentul ei. Nu sedusese-
hicodată un bărbat dar de ce credea că trebuie să facă asta ;]
cu Jack, era dincolo de înţelegerea ei. Nu avea nici o scuză :■
în afară de aceea că lăsase dorinţele să-i sţăpîneascâ ]
gîndurile, Din fericire, îşi revenise. . I
Jack'bătu din nou la uşă. De data asta Sophie nu mai j
alergă după glossul de buze şi nici nu-şi mai făcu scenarii j
în minte, despre cum arăta. Gata cu idioţeniile.
— Intră,spuse ea |
— Ai pus ceasul să sune? |
— Da, la patru treizeci. Ai găsit prosoapele?, Stupidă .|
întrebare, de vreme ce acesta avea unul aruncat peste umăr. |
Cînd Jack dispăru în baie, se întrebă dacă observase că .;}
îşi pusese halatul pe ea. Auzi apa la duş, ceea ce însemna j
că era gol. Luă o carte de pe noptieră, sperînd că un roman |
îi va distrage gîndurile. Dar trecuseră deja cîteva. minute ,j
bune şi ea nu reuşise să citească nici măcar un j
rînd. Imaginaţi a ei era la duş.
Un măr. O să-şi ia un măr şi o să stea în bucătărie pînâ
cînd el avea să iasă din baie şi nu o să se mai poarte ca o ,•
nimfomană în devenire, dar pînă să facă asta, Jack ieşi din "
baie:, înfăşurat într-un prosop. Nu tu cămaşă, nu tu pantofi ■]
... nu tu prestaţie. Cum de i-a venit în minte cuvîntul ăsta, 1
nu-şi putea imagina.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 245

Jack abia dacă îi aruncă o privire în timp ce trecea, ceea

ce o înnebuni cel mai râu. La naiba, o sărutase doar. Nu
însemna asta că era atras de ea? Probabil că s-arâzgîndit.
î l u rm ă în liv in g .
— Jack
— Da? El se întoarse cu faţa la ea.
—Vreau să ştiu adevărul. De fapt, de ce vii cu mine?
Jack îi răspunse fără ezitare,
— Am pierdut un pariu.
— Ai pierdut un pariu? Foarte nostim. Chiar nu a putut
găsi o minciună mai plauzibilă?
— E adevărat; Sophie, am pierdut un pariu.
Scutură din cap.
— Eu pot avea şi singură grijă de mine.
— Sigur că poţi,.exceptînd momentul cînd te sună cineva
şi îţi spune să te uiţi pe fereastră.
— Chiar n-ai de gînd să uiţi niciodată asta, nu?
—Vin cu tine. Fiecare cuvînt fusese pronunţat cu grijă.
Jack ridică pilota şi o despături. Şi Sophie ...
—Du?
— îţi j u r p e D u m n e z e u c ă d ac ă m ai d esc h iz i o d a tă u ş a
îm b ră c a tă aşa , n u o s ă m a i d o rm p e ca n a p e a .
 JURNAL
TABĂRA DIN ARCTICA

Ca să nu facem gălăgie, am instalat cuştile în subsolul

casei lui Eric, adică afară, la ţară iar casa lui este singura pe
o întindere de cîteva mile. A moştenit casa de la părinţii lui
şi sîntem amîndoi recunoscători că nu a vîndut-o.
Au trecut trei luni de cînd am prelevat mostre de sînge
şi ţesut de la maimuţe, după care le-am injectat K-74. Au
reacţionat remarcabil de bine, dînd semne de energie şi vi­
talitate crescute. Vom şti mai multe cînd le vom face au­
topsia.
Niciodată nu ne-a fost uşor să ucidem, dar acest lucru
este de neevitat, cînd ştiinţa are prioritate.
 DOUĂZECI ŞI TREI

— BINE, ATUNCI. SOPHIE SE ÎNTOARSE ÎN LOC ŞI

o pomi spre dormitor, cu mersul din nou obraznic. Nu
zîmbi pînă cînd nu închise uşa. Lumea ei căpătase din nou
sens. Incertitudinile dispăruseră, cel puţin pentru moment
şi se simţea din-nou dorită.
Jack obsérvase şi fusese evident afectat de imaginea ei.
în cămaşă de noapte. Era dezamăgită că nu o luase în braţe
şi nu o sărutase? Fireşte că nu. Dar de ce ar fi făcut-o?
Ah, nu, nu se mai întorcea ea pe acelaşi drum. Ştia că
putea deveni nevrotică şi obsedată de anumite lucruri, dar
sentimentele ei faţă de Jack o făceau să se gîndeascâ la tot
felul de nebunii. Acum. era convinsă că acesta era un
ticălos, pentru ca în clipa următoare să-şi spună că era cel
mai sexi bărbat pe care-I întîlriişe vreodată. Dacă asta nu
era o nebunie, atunci ce era?
Nu o să poată adoarmi dacă nu va înceta să se gîndeascâ
la el.Se forţă să fie practică şi să verifice lista cu ce pusese
în valiză şi cu ce trebuia să cumpere la Fairbank. Dacă avea
nevoie de încă o pereché de şosete de lînă sau de lenjerie
lungă, mai groasă,era convinsă că Ie va putea cumpăra
248 JULIE GARWOOD

într-unul din magazinele de acolo. Să-şi ia laptopul? Dar

mobilul? Ştia că o să poată avea semnal în Prudhoe Bay şi
probabil că şi în Barrow.
O oră mai tîrziu îşi atîmă halaml la loc şi se bagă în pat.,
Abia îşi pusese capul pe pernă, cînd îşi aminti că trebuia
să-l sune pe tatăl ei şi sâ-i lase un mesaj.
Crăpă uşa să vadă dacă Jack adormise. Văzu că televi­
zorul era pornit încă, dar Jack nu stătea în fotoliu. Nu putea
vedea decît speteaza canapelei, dar presupuse că acesta
adormise.
Lumina blîndă din baie se revărsa în debara. Lăsînd uşa
puţin crăpată,- scoase mobilul din ascunzătoarea lui şi se
aşeză pe jos, sprijinită de perete, cu picioarele întinse în
faţă, încrucişate. De îndată ce şe făcu comodă, îşi sună
tatăl. Nu trebui sâ-i lase nici un mesaj. Acesta răspunse la
al doilea ţîrîit. -
— încă nu e miezul nopţii. E totul în regulă? o întrebă el.
Sophie îi explică repede că dimineaţa devreme pleca în
Alaska şi nu vroia ca el să-şi facă griji dacă nu-i răspundea,
cînd o va suna potrivit aranjamentului. Nu ştia cît o să stea
acolo. O săptâmînâ, poate două. După ce-1 puse la curent cu
itinerariul ei, vru să ştie ce planuri avea el. Acesta îi spuse
că lucra la o soluţie pentru K elly’fs, dar nu îi explică ce
însemna asta şi nici măcar un pont despre planurile lui nu
îi dădu. Tatălui ei îi plăcea să fie criptic şi ea învăţase să
nu-i pună întrebări.
Tatăl ei avea chef de vorbă şi i-a spus cîteva poveşti
foarte amuzante, care au făcut-o să ridâ şi cînd termină con-
 FOC ŞI GHEAŢĂ 249

versaţia şi puse telefonul la loc în ascunzătoare, se simţi re­

laxată şi somnoroasă.
Mai stătea încă pe jos în debaraua întunecată, cînd Jack .
deschise uşa.
— Sophie? Ce faci?
Ar fi trebuit să fie evident, dar se pare că nu era aşa.
— Stau jos* pe duşumea.
— în debara!
El se uită în jur.
Aşa s-ar părea.
Se sculă în picioare cu.toatâ demnitatea posibilă şi trecu
de el, spre dormitor. Nu putu să nu observe că acesta nu
purta decîţ o pereche de boxeri în carouri, decoloraţi şi
nimic altceva.
—Te-am auzit vorbind şi apoi rîzînd.
— Ah,ah, recunoscu ea, dînd din cap.Aşa sînt eu, vorbesc
şi rîd.
Crede că sînt nebună. Cum a putut fi atît de neatentă şi
să-şi închipuie că adormise şi nu o putea auzi? Vorbise tot
timpul în şoaptă, dar nu ar fi trebuit să rîdâ, indiferent cît de
amuzante erau povestioarele alea. Dacă Jack a auzit ceva,
era clar că o să-şi dea seama că a vorbit cu cineva la telefon
şi nu o sâ-i trebuiască prea mult ca să priceapă şi cine era
acel cineva. Trebuia să-i distragă atenţia.
— De unde ai cicatricea asta? Se apropie de el şi-i puse
mîna pe piept; Pielea lui era caldă, minunat de calda.
Cicatricea asta, spuse ea, trasînd un cerc mic deasupra
inim ii.
. — Nu am nici o cicatrice acolo, spuse el.
250 JULIE GÂRWOOD

. —•Ştiu.
Jack o apucă de mînâ şi o trase spre el.
— Ai idee ce faci?
Sophie sp uita în ochii lui.
— Da, am. îţi distrag atenţia. Funcţionează?
El dădu încet din cap.
—: Destul de bine. .
îi simţea inima bătîndu-i sub vîrfurile degetelor şi felul
în care 6 privea o făcu şi pe a ei să gonească.
— Ar trebui să te culci, spuse el.
Dar nu se mişcă. Şi nici ea.
— Ar trebui să mă săruţi, spuse ea.
—"Da?
Sophie încuviinţă din cap.
— Da
Jack ofta. -
—-Vrei să-ţi spun ce-o sa se întîmple dacă o să te sărut?
începu să o conducă încet spre pat. Dar parcă aş prefera:
să-ţi arăt. '
Ii cuprinse ceafă în mînă şi o atrase biutal spre el.
— Chestia asta începe să se complice.
— îmi plac complicaţiile, şopti ea.
Era toată permisiunea de care avea el nevoie. îi dădu
capul pe spate şi o sărută flâmînd, lăsînd-o*sâ simtă pasi­
unea din el. Limba lui o căuta, sâpînd, pe a ei şi gustul
dulce al acesteia era atît de intoxicant, încît trebuia să aibă
mai mult. O sărută iară şi iară, pînâ cînd începu să tremure
de dorinţă.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 251

Sophie îşi aruncă braţele pe după ceafa lui şi se contopi

cu el. Entuziasmul ei necenzurat îl copleşi.
în dormitor, Jack era stăpînul ritmului şi al controlului,
întotdeauna oferindu-i partenerei sale ultima plăcere, de
obicei de mai multe ori, înainte de a şi-o oferi sieşi. încet şi
relaxat Satisfacţie, garantată.
Dar Sophie a schimbat totul. îl săruta cu atîta uitare de
sine, cu gura ei atît de fierbinte, cu buzele minunat de
moi, fără nici o reţinere, frecîndu-şi limba de a lui, cu
vîrfurile degetelor mîngîindu-i umerii în timp ce se mişca
seducător, lipită de el. Oftaturile ei erotice îl înnebuneau
şi în cîteva secunde îl transformară din stâpîn absolut,
într-un novice cu hormonii clocotind. Respiraţia îi era
aspră, hîrîitâ. O lipi tare de el, îngropîndu-şi faţa în lat­
erala gîtului ei.
— încet şi delicat, Sophie.
:■ Ea îi ciuguli uşor lobul urechii.
— De ce?
Pînâ să apuce să se gîndească la un răspuns, îl împinse
spre spate,cu ochii încleştaţi într-ai lui, în timp ce-şi cobora
seducător breteaua stingă a cămăşii, apoi pe cea dreaptă,
lâsînd-o să cadă de-a lungul trupului.
Dintr-o dată, a încetini nu mai avea nici un sens pentru
el. Era frumoasă. Privirea lui se mişca încet peste pielea ei
aurie, sinii ei plini, talia ei fină şi picioarele lungi, perfecte.
Ah, da, era magnifică. îşi scoase şortul şi o înconjură cu
braţele, suspinînd din cauza teribilei aţîţări pe care o simţi
cînd se frecă de el.
252 JULIE GARWOOD

Se prăbuşiră împreună pe pat. Jack îşi vîrî un picior între

coapsele ei mătăsoase, apoi se întinse deasupra ei. îşi ;
rezemă greutatea în'braţe, ca să nu o strivească. Sînii ei
plini, moi, se frecau de pieptul lui, trimiţîndu-i fiori în tot j
corpul. îşi îngropâ faţa în părul ei. Parfumul ei feminin îl ;
excita; pielea ei catifelaţă era atît de plăcută, lipită de a lui. !]
Simţea nevoia să o atingă peste tot, să-şi folosească gura,
limba, ca să o excite. Mîngîindu-i sînii, trasă o potecă de /
sărutări de-a lungul gîtului ei, suspinele şoptite ale acesteia i
invitîndu-1 să continue.
Sophiei îi plăcea felul cum o mîngîia, îi plăcea senzaţia ;
gurii lui fierbinţi, pe piele. Cînd mîna lui alunecă în -jos, '
de-a lungul şoldurilor şi începu să se mişte între coapsele :
ei, focul din ea se intensifică pînă la insuportabil. Unghiile ‘j
îi săpau în omoplaţii lui, în timp ce se arcuia spre el şi 1
strigă.
Sărutările lor deveniră nesăţioase, îmbrăţişările, mai •
exigente, mai brutale. Sophie îl făcea să ardă aşa cum nu- ]
1 făcuse nici o femeie pînă atunci şi Jack simţea cum îşi ;
pierde controlul. Cînd ştiu că nu mai putea aştepta să o ;
facă a lui, se mişcă între picioarele ei şi pătrunse în ea,
suspinînd în extaz. Căldura umedă îl înconjură şi plăcerea
era atît de intensă încît îşi spuse că focul Sophiei o să-l :
ardă complet.
Cîteva secunde rămase complet nemişcat.
Respiraţia ei era la fel de răguşită ca şi a lui, nevoia ei,
la fel de imperioasă. îi sărută baza gîtului şi simţi pulsul
frenetic al bătăilor inimii.
 FOC ŞI GHEAŢA 253 ,

Sophie îi înconjură talia cu braţele şi-şi ridică picioarele

: ca să-l primească mai adine în ea.
La început, Jack se mişcă încet, dar nevoia devenea in-
| suportabilă şi pierdu controlul. Făceau, dragoste sălbatic,
pasionat şi cînd în sfîrşit ajunseră la orgasm, Sophie îi
Şstrigă numele.
Cu un suspin puternic, se prăbuşi peste ea, fixînd-o de
•• saltea. Rămase în ea cîtevă minute lungi, savurînd intimi-
Î :tatea. Sophie îi luase toată vlaga, dar reuşi totuşi să se
|întoarcă pe o parte, continuînd să o ţină în braţe. Era ameţit
|de senzaţiile care îl străbateau. Ce naiba se întîmplase cu
el? Sexul n-a fost niciodată ca acum.
' Au trecut cîteva minute bune, pînâ cînd respiraţia îi
‘‘reveni la normal. Sophiei i-a trebuit puţin mai mult ca să-şi
revină. Se întoarse pe spate, cu privirile aţintite în tavan,
i Jack se ridicase într-un umăr şi era arogant îneîntat de ceea
|'ce vedea. Arătă buimăcită. Ochii îi erau înceţoşaţi; obrajii,
|îrnbujoraţi şi buzele, roşii de sărutările lui.
S Era cea mai uluitoare creatură. Era total neinhibatâ faţă
pde el şi nu se grăbise să se acopere, după ce făcuseră
^dragoste.
Jack nu se putu opri să nu o atingă. Degetele lui înce-
|pură să coboare încet, de la gît, spre buricul ei. Atinse uşor
^pielea acolo unde pătrunsese glonţul şi fu şocat de izbuc-
«nirea de furie pe care o simţi- la gîndul că cineva încercase
ksă îi facă rău.
i'r- . .
si Sophie se uită în ochii lui şi întrebă:
g, — Eşti bine? Iar înainte ca acesta să apuce să scoată o
?vorbâ, îl întrebă:
254 JULIE GARWOOD

— Nu ţi-am făcut rău, nu?

Capul îi căzu pe umărul ei şi Jack începu să rîdâ.
— Cred că eu ar trebui să te întreb asta pe tine. Eşti bine?
—A fost minunat, şopti ea.
Se întoarse spre el şi începu să-l mîngîie pe piept. Pârul
des îi gîdila pielea.
— Cît se poate de minunat, şopti ea.
— Da? Mai lasă-mâ un minut. Şi îţi arăt eu spectacol. '
Jack era un om de cuvînt.
V

JURNAL 644
| h CHICAGO

| : Am făcut teste peste teste şi rezultatele sînt concludente.

feAdrenalina produsă în situaţii de stres creşte într-adevăr
%potenţialul drogului nostru. Indiferent cît de îngrozite ar fi
f fost maimuţele, ritmul inimii lorrâmînea acelaşi. Am con-
|sfaiat, totodată şi o încetinire a procesului dé de-
ţfgenerescenţâ celulară.
fe Sa fíe oare serul acesta primul pas spre descoperirea1
bizvorului tinereţii?
 DOUĂZECI ŞI PATRU |

AU AJUNS LA AEROPORT CHIAR MAI DEVREME, î

o adevărată realizare avînd în vedere că Jack a trebuit să o
smulgă pe Sophie din pat. Nu s-a trezit deloc bucuroasă*
dar un duş scurt a revigorat-o. -Din fericire îşi pregătise
hainele pe care avea să .le îmbrace şi avea toate bagajele
făcute, cu excepţia trusei de farduri pe care o aruncă în:
bagajul de mină în clipa în care ieşea în grabă pe uşă.
Sophie nu observase că Jack avea pistolul la el decît în;
clipa în care îşi prezentă documentele la check-in.;
Compania fusese deja informată că în această cursă se va
afla un agent FBI pe nume MacAlister, aşa încît nu dură
mult să treacă prin control.
Cu pistolul băgat în tocul la vedere pe coapsa lui, fireşte
că Jack a atras cîteva priviri îngrijorate din partea trecăto­
rilor, dar Sophie era de fapt cea care stîmea valuri. Toţi
bărbaţii cu care se intersectau se uitau la ea. Deşi iritat, Jack
nu-i putea condamna. Sophie era o femeie frumoasă. Gil îi
spusese bombă şi nu greşise. îmbrăcată pentru frig într-un
pulover negru, pe corp, cu guler pe gît şi mîneci lungi şi
jinşi comozi, cu ghete, îşi ţinea haină în mînă şi mergea ca
 FOC ŞI GHEAŢĂ 257

; şi cum ar fi fost pe o pistă de alergare. Atrăgea toate

. privirile, dar Jack ştia că ea habar nu avea.
• S-au instalat la clasa întîi. însoţitoarea le-a luat parde-
siileşi le-a oferit ceva de băut, în timp ce Jack băga baga-
I jele de mină în cuşeta de deasupra. Sophie s-a aşezat la fer-
S eaştrâ; Jack, la culoar,. Distanţa dintre locuri era mai mare
la clasa întîi, dar picioarele lui tot erau prea lungi ca să şi le
poată întinde fără să îi împiedice pe cei care treceau .
Nici unul dintre ei nu a pomenit nimic despre ce se pe-
' 'trecuse noaptea trecută. Pasiunea lor a ajuns de .mai multe
f o n la crescendo,aşa că nu prea au dormit. Sophie era
t epuizată. îşi fixă centura de siguranţă, închise, ochii şi în
,/cîteva minute adormi buştean.
f Nu s-a trezit decît aproape de aterizarea la Fairbănks.
f. Cînd a deschis ochii, l-a văzut pe Jack răsfoind o revistă,
f Nu observase că s-a trezit. Imaginile trupului lui fierbinte,
fj.; gol, frecîndu-se de al ei, o înfierbîntarâ şi încercă să-şi
Cv/'1*
blocheze amintirile. Singurul mod de a trece prin această
- călătorie, cu Jack alături. O să pretindă cu nu s-a petrecut
f nimic între ei. Asemenea unora dintre bărbaţii aceia corupţi
după care alerga tatăl ei, o să nege, o să nege, o să nege.
Odată la sol şi în aeroport, se duse la toaletă ca să se
£reîmprospăteze. După ce se spălă pe dinţi şi se stropi cu apă
pe faţă, se simţi ca nouă. Crezuse că vor face o escală pre­
lungită la Fairbanks, dar se înşelase. Misterioasa Jennifer
f fâră-nume-de-familie le rezervase bilete la Chip’fs Charter
Service şi avionul era programat să decoleze în mai puţin
W-'de o oră.
258 JULIE GARWOOD

Jack stătea rezemat de un stîlp, citind paginile de sport

dintr-un ziar, aşteptînd-o. Sophiei i se opri inima în loc
vâzîndu-I în mulţimea aceea şi rămase din nou fără suflu.
Nici o mirare. -Jack era un bărbat atît de bine. „Foarte bine“,
şopti ea.
— Eşti gata? întreba acesta împăturind ziarul şi vîrîndu-1
sub braţ.
Se opriră la un snack bar din terminal, dar ajungînd la
poarta care dădea afară, spre Chip’fs Charter Center, re-
gretâ'Câ mîncase brioşa şi băuse sucul. Erau acolo reactoare
mici şi avioane mici şi printre ele, avioneta lor Chip’fs, cu
şase locuri. .Cînd o văzu , îi căzu inima în pantofi. Era
sigură că spre Prudhoe Bay zburau reactoare. De ce nu lu­
aseră unul dintre ele?
Se apropie mai mult de Jack.
— Ştii ceva? Cred c-ar fi mai bine să mergem cu maşina.
EI îi văzu îngrijorarea din priviri.
— Serios?
— Da. Categoric. Sînt doar cinci sute de mile, în plus sau
în minus şi nu ne putem rătăci. Cînd acesta scutură din cap,
adăugă repede:
— Nu există decît o singură' şosea, Dalton, care duce la
Prudhoe Bay. Am putea admira şi peisajul.
— Ai observat cumva că ninge? N-am putea admira prea
mult peisajul...
— Da, am observat şi am observat ce tare bate vîntul,
tocmai de aceea n-ar trebui să zburăm în avionul ăsta de
hîrtie.
— Jackzîmbi.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 259

; — Are doua motoare. N-o să păţim nimic.

— Există camioane mari care circulă tot timpul pe
Dălton. Am putea merge cu unul din ele.
Se uită afară pe fereastră şi văzu un bărbat masiv, care
arăta ca Moş Crăciun, cu barba şi mustaţa albe, ocolind
avionul şi îndreptîndu-se spre ei. Râmase cu ochii pe el, în
timp ce-i şoptea lui Jack: .
. ■— Nu-i o idee bună. Ai mai zburat cu un avion aşa de
; mic?
— Da, am mai zburat. Unul din fraţii mei este pilot M-a
[ luat cu el de vreo două ori. Relaxează-te, Sophie.
- Jack ieşi să discute cu pilotul şi Sophie se apropie mai
¡ mult de fereastră, să se uite după el. Se simţi dintr-o dată
^copleşită. Jack MacAlister îi întorsese planurile şi viaţa pe
dosi în ultimele douăzeci şi patru de ore. Ce căuta ea cu el
aici, în Alaska? îl primise în patul ei şi făcuse cu el cele mai
J intime lucruri, dar abia îl cunoştea. îi povestise cîte ceva
[ despre trecutul lui, dar existau atîtea alte mult mai multe lu­
cruri, pe care nu le ştia. Unul din fraţii lui? Cîţi fraţi avea?
¿Părinţii lui mai trăiau? Oare nu erau acestea Iucmri pe care
f ar trebui să le cunoşti, înainte de a împărţi cu cineva cea
,mai intimă parte din tine? Adevărul crud al celor făcute o
copleşi. Cînd era vorba de o relaţie, Sophie vroia întot-
fdeauna să fíe sigură. Mult prea prudentă ... după cum
[spuneau prietenele e i ... pînâ la Jack. El o făcuse să uite tot
vce-şi promisese ea vreodată şi era timpul să-şi recapete con­
trolul.
260 JULIE G A R W O O D |
■

Din clipa asta o sâ păstreze o distanţă politicoasă şi pro- |

fesională şi în mod categoric nu se va mai culca cu el. Gata j
cu prostiile, îşi spuse . .|
Poarta se deschise şi o păli o rafală de aer îngheţat. jj
Pilotul era de fapt mai tînăr decît i se păruse de la distanţă. |
Probabil că nu avea încă patruzeci de ani; barba lui brun |
închis era acoperită cu un strat de gheaţă şi zăpadă, de |
aceea i se păruse ei albă. 1
— Bună, spuse, acesta, scoţîndu-şi mănuşa şi întinzîndu- :f
i mîna.Trebuie sâ fii Sophie Rose. Numele meu este "3
Chipper, dar mulţi preferă să-mi spună Chip. Mie mi-este |
egal. De îndată ce bagajele voastre vor fi cîntărite şi
încărcate, decolăm. ^
— Puteţi zbura pe vîntul ăsta? întrebă ea îngrijorată. |
— Cum sâ nu. Şi acum vă rog sâ mă scuzaţi, mă duc sâ ]
fac ultimele verificări.
— Chipper ...avionul e încălzit?
Se întoarse. ;
— Da, este.
Jack începu sâ rida.
— Bineînţeles că e încălzit.
Sophie se apropie mai mult de el, şoptindu-i:
— Chipper are cipsuri de gheaţă în barbă.
— Pariez că nu poţi repeta asta repede, de cinci ori.
— Fii serios. Chipper fie s-a învîrtit multă vreme în jurul
avionului, fie zboară fără căldură. Are gheaţa în barbă,
Jack.
— N-o sâ păţim nimic, Sophie.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 261

Calmul lui încurajator o enervă. Fireşte că nu vor păţi

nimic — dacă, în mod accidental, Chipper nu o să intre cu
avionul în coasta unui munte sau nu o să confunde pista
. îngheţată şi nu o să cadă în ocean. Pînă astăzi, Sophie nu
' crezuse despre ea că ar fi un călător nervos cînd era vorba
de avioane, dar urmărind avioneta bâlăngănindu-se înainte
şi înapoi din cauza vîntului puternic, îşi spuse că acesta era
un motiv cît se poate de rezonabil să fie puţin înfricoşată.
Sună un telefon, ceea ce îi aminti Sophiei de Paul
Laîşon. Acesta o să vină la aeroport sâ o întîmpine, dar ea
nu îl anunţase că schimbase datele de zbor şi că va ajunge
la Prudhoe Bay mai devreme. îşi nota în minte sâ îl sune
cînd va ajunge acolo.
Chipper deschise uşa şi anunţă că era timpul de plecare.
Sophie.îşi puse mănuşile, îşi luă sacul şi inspiră adînc.
Jack o întoarse cu faţă spre el şi îi ridica gulerul în sus,
pe faţă, apoi o luă de umeri şi se apropie de ea, spunîndu-i:
■ —Totul o sâ fie. bine. Ai încredere în mine, da, Sophie?
' Se uită în ochii lui şi rămase surprinsă să descopere...ca
avea.
 JURNAL 662
C H IC A G O |

Am discutat mult despre următorul nostru pas. Trebuie |

să ne testăm serul pe o fiinţă umana. Dar cum, aceasta era -I
întrebarea. Dacă ne-am face testele la o clinică, chiar dacă §
ne-am patenta descoperirile, secretul nostru s-ar afla şi am
fi în pericol să ne pierdem scopul final. |
Oamenii ar fi în stare să ucidă pentru formula noastră,
Cînd lumea va descoperi ce deţinem noi, toate companiile ;
farmaceutice din lume şi-ar dori o bucăţică şi ştim că sînt :
mulţi cei care nu s-ar da înapoi de la nimic ca să îşi ţină;
profiturile numai pentru ei. Trebuie să fim prudenţi şi să
facem singuri testele. Cînd ne vom lansa pe piaţă de­
scoperirea, toţi banii şi recunoaşterea ne vor aparţine.
Am muncit prea din greu, ca să nu he bucurăm de
beneficii.
 DOUĂZECI ŞI CINCI

D E A D H O R S E , A L A S K A , E S T E S IT U A T IN V ÎR F U L
lu m ii. U n ii îi s p u n o ra ş; alţii, ta b ără,
- D in le c tu rile ei, S o p h ie în v ă ţa s e că P ru d h o e B a y e ste o
c o m u n ita te d e m u n c ito ri. în o r ic e m o m e n t, e x is ta u a p r o x ­
im a tiv o m ie d e o a m e n i p e c îm p u rile d e fo ra re a ie c o m ­
p a n iilo r p e tro lie re , d a r a c e ştia n u se a m e ste c a u c u tu riş tii
c a re v e n e a u la D e a d h o rs e . F ie c a re c o m p a n ie îşi a v e a p ro ­
p riile fa c ilită ţi p e n tru lu c ră to rii e i. I n s ta la ţiile d e fo ra j şi
lo c u in ţe le a n g a ja ţilo r s în t în c h is e , p e n tru a p ro te ja e c h ip a ­
m e n te le d e c lim ă ia r c a s e le s în t c o n fo rta b ile , în c iu d a m e ­
d iu lu i în c o n ju r ă to r d u r. O a m e n ii lu c re a z ă la fo ra j în
s c h im b u ri d e c îte d o u ă s p r e z e c e o re , v re m e de d o u ă
s â p tă m în i, d u p ă c a r e z b o a r ă a c a să p e n tru a lte două
s â p tâ m în i, B a n ii s în t s u b s ta n ţia li, d a r v ia ţa s o c ia lă e s te in ­
e x iste n tă . ■ ■
î n tim p u l lu n ilo r d e v a ră , se o rg a n iz e a z ă tu ru ri a le
c îm p u rilo r p e tro lie re şi a le O c e a n u lu i A rc tic , d a r e ste
n e v o ie d e o n o tific a re c u o sâ p tă m în ă în a in te , p e n tru a p e r­
m ite v e rific ă rile n e c e sa re . S e c u rita te a e ste se v e ră aici, O
su tă şa iz e c i d e b ă rb a ţi a le fo rţe lo r d e s e c u rita te p ăze sc in-
264 JULIE GARWOOD j
---------------------------------------------------------- -------- :--------------------
s ta la ţiile d e foraj.- L a D e a d h o rs e e x istă d o i p o liţişti şi tu re le
lo r s în t, c a şi în c a z u l lu c r ă to r ilo r d in e x p lo a tă r ile
p e tro lie re , d o u ă să p tâ m în i d e se rv ic iu , d o u ă sap tâiriîn i i|
lib e re .
L a D e a d h o rs e , a v io a n e le v in şi p le a c ă în c o n tin u u ,
z iln ic , d a c a v re m e a o p e rm ite şi e x is tă c h ia r şi u n hel.io-
d ro m lîn g â a e ro p o rt. '
S o p h ie e ra fa s c in a tă d e ce în v ă ţa se şi în c iu d a z b o ru lu i
h u rd u c ă n it c a să a ju n g ă a ic i, a b ia a şte p ta să e x p e rim e n te z e
e â în să şi zo n a. î n tim p ce a v io n u l se a p ro p ia de. p istă , p u te a
vedea în d e p ă rta re p la tfo rm e le m a siv e ia r dedesubt,, o p în z â ,
alb ă,..în tin să-cît v e d e a i c u o c h iu l. G h e a ţa şi z ă p a d a c re a se r
d e ja o s u p ra fa ţă so lid ă , d a r d u p ă d e z g h e ţu l d in p rim ă v a ra ,
lo c u l a c e s ta v a a ră ta c a şi c u m a r p lu ti în b ă lto a c e d e a p a ,
D e a d h o rs e p ă re a să n u fie a ltc e v a d e c ît o în tin d e re d e I
clădiri, p re fa b ric a te c o c o ţa te d e a su p ra so lu lu i, c u tre p te c a re -jj
d u c e a u în su s, la u şi. A ră ta u m a i c u rîn d a d e p o z ite d e c ît a |
c a s e şi c lă d iri d e b iro u ri. |
î n c iu d a vântului şi a z ă p e z ii ca re se în v ă lă tu c e a d e a s p ra .¿j
p iste i, a te riz a re a a f o s t b lin d a . C h ip p er. s-a o fe rit sări !
c o n d u c ă p e S o p h ie şi p e J a c k în a p o i la F a irh a n k s sa u s ă -i l
d u c ă ia B a rro w c în d îşi v o r te rm in a tre b u rile în D e a d h o rs e , :
ap o i i-a c o n d u s la h o te lu l P ru d h o e B a y. j
„ H o te l“ n u a r fi fo s t te rm e n u l p e c a re l-a r fi f o lo s it i
H llto n sau M a rrio t c a s ă d e s c rie stru c tu ra , d a r d e s e rv e a ;f
a c e st sco p . U n ită ţile d in p re fa b ric a te , p rin s e îm p re u n ă într- |
o s in g u ră c lă d ire , o fe re a u o c a z a re m o d e stă . . |
S o p h ie şi J a c k îşi s c u tu ra ră z ă p a d a d e p e g h e te în a in te \
d e a in tra în b iro u l m i n u s c u l Aici. n u se în g h e su ia o m a re j
 F O G ŞI G H E A Ţ Ă 265

d e o a m e n i, aşiep tîn d u ~ şi c a m e re le . D e fa p t, S o p h ie şi Jack

erau s in g u rii c lie n ţi. A d m in istra to ru l, c a re s tă te a în p ic io a re
în sp a te le pupitru-lui a c o p e rit c u lin o le u m , s o rtin d h îrtii, îi
. sa lu tă c ă ld u ro s şi-i r u g ă să-i s p u n ă Z ester. E ra g re u sări.
; a p rec iezi v îrs ta .F a ţa lu i e r a a tît d e b ă tu tă d e v in i, în e ît p u te a
. avea în tre tre iz e c i d e a n i şi c in c iz e c i d e ani, d a r d u p ă v o c e a
lui tu n ă to a re S o p h ie îl a p re c ie p e la p a tru z e c i,
-— A r treb u i s ă a m o reze rv a re. P a u l m i-a sp u s c ă se
o c u p ă el d e asta, s p u se S o p h ie .
Z e s te r n u tre b u i să se u ite în re g istru .
—r N u , aici n u aveţi. P o a te ia Caribou in n ? S u n eu a co lo
şi a n u le z re z e rv a re a .O s ă p re fe ra ţi s ă sta ţi aici. N u a şte p tă
p e rm isiu n e a , s e în to a rs e şi-şi su n a c o n c u re n ţa .
J a c k o în g h io n ti p e S o p h ie .
— C in e e P a u l?
S o p h ie îş i s c o a s e e ş a rfa şi o îm p ă tu ri.
— P a u l L arso n . N u ţi-am v o rb it d e sp re el?
J a c k îşi s c u tu ră c a p u l.
- V o r b e ş t e - m i acu m .
. Z e s te r îi în tre ru p s e în a in te c a e a s â -i î l p u tu t ex p lica.
; — N u . N u aveţi re z e rv a re la Caribou, C h ic o ti şi ad ău g ă :
, — C m d i~am sp u s lu i C h a rlie c ît d e d a tă n aib ii d e d ră g u ţă
sîn teţi, m i-a sp u s că p o a te to tu şi a v e ţi o c a m e ră re z e rv a tă .
'M ă a ş te p t să a p a ră şi el aici, să v ă salu te.
; Ja c k îş i d e sfă c u n a s tu rii d e la p a rd e siu şi Z e s te r îi v ă z u
p isto lu l, la b riu .
— S tai aşa. N u p e rm ite m a rm e aici. C el p u ţin n u p e r ­
m ite m c lie n ţilo r să u m b le c u e le p e a ic i.-Z e p te r s e a p le c ă
p e s te p u p itru . C e e s te ? D a r n u c o n te a z ă , c o n tin u ă el,
266 IULIE <GARWOOD

în a in te c a J a c k s â a p u c e să s p u n ă c e v a . U n tre iz e c i şi o p t ^
sau u n p a tru z e c i şi c in c i s a u u n G lo c k ...n ic i u n u l d in tr- f.
a s te a n u p o a te d o b o r î u n u rs . O v u lp e , p o a te , d a r n u u n fi
u rs . D a r d a c ă în c e rc i sa o m o ri u n u rs , s firş e ş ti în p u ş c ă rie , i
îl p re v e n i.
— SîmdelaFBL 'I
Z e s te r ră m a s e c o n s te rn a t. S e d ă d u u n p a s în a p o i, apoi
re v e n i în p o z iţie . S p u s e în şo a p tă : j
— F B I? S -a în tîm p lai cev a ? A în c ă lc a t c in e v a le g ea?
S c u tu ra d in c a p ş i a d ă u g ă : '
— N u , aş fi au zit, d a c ă a r fi în c ă lc a t cin ev a leg ea. Ş tiu sâ
ţin u n secret, a ş a c â -m i p o ţi sp u n e . D e c e eşti aici?
î i ră s p u n s e S o p h ie . ' ■
—A p ie rd u t u n p a riu . j
J a c k z îm b i a u z in d to n u l s u p ă ra t a l S o p h ie i. j
— D a , l-am pierdut. • i
Z e s te r n u c e ru lă m u riri. |
— C e -a r f i să v â in sta le z s u s, în c e le d o u ă c a m e re d elu x e, ;
c u b a ie în tre e le ? S u it c e le m a i b u n e ' p e c a re le am . •-
P e s te c îte v a m in u te , d u p ă c e şi-a u lă s a t sa c ii în c a m e re , ;j
J a c k şi S o p h ie l-a u u r m a t p e Z e s te r în m ic u ţa c a f? te ria .
.S o p h ie a v e a s e n z a ţia c ă tra v e rs a in te rio ru l u n e i r u lo te m u l t?
a lu n g ite . R e s ta u ra n tu l e r a m ic , să ră c ă c io s, im p e c a b il. ii
— M e s e le s în t in c lu se în p re ţu l c a m e re i, le e x p lic a i
Z ester. A ţi p ie rd u t p rîn z u î, d a r v ă p o t o fe ri n iş te s a n d v iş u ri i
c a ld e , E x is tă în to td e a u n a m în c a re , d o u ă z e c i ş i p a tru d e o re i
d in d o u ă z e c i şi p a tru , ş a p te z ile p e s â p tă m în â . C ît despre; ‘
b ă u tu ră , a ici m e rg e m p e u s c a t, a ş a c ă n im ic m a i ta r e d e c ît ;
c a fe a , c e a i sau ră c o rito a re . '
 FOC ŞI GHEAŢĂ 267

S o p h ie c e ru u n c ea i iar Ja c k , o c o la . în tim p c e -şi

m în c a u sa n d v iş u rile , Z e s te r îl s u n ă p e p o liţistu l d e s e rv ic iu
şi-l ru g a să v in ă la b o te i. .
î i în tin s e 'te le f o n u l‘lu i J a c k şi sp u se :
—T im v re a s ă v o rb e a s c ă c u tin e.
: . în tim p ce J a c k v o rb e a c u p o liţistu l, S o p h ie îl s u n ă p e
P aul L a rs o n , p e m o b il. î i ră s p u n s e o v o c e în re g istra ta .
;. — B u n ă , P au l. S fa t S o p h ie. S u n â -m â c fa d p rim eşti
.m esaju l.
Z e s te r s e în to a rs e în a p o i în b u c ă tă rie c a să -şi ia o c a fe a
i-şi d e în d a tă c,e ră m a s e ră sin g u ri, J a c k sp u se :
— S o p h ie , fa c ă a şte p t să-m i sp u i c in e este P a u l L arso n .
. — L u c re a z ă la fo rţele d e secu ritate d e aici. .
— lP erfect. C u m l-ai cu n o scu t?
T o n u l e ra c ît se p o a te d e p ro fe sio n a l.
— Ţ i-a m p o v e stit d esp re p o liţistu l c a re m~a su n a t sâ -m i
s p u n ă c ă au g ă s it c a r te a m e a d e v iz ită f a ş o s e ta lu i W illia m
H a rrin g to n .
; — Mi-amintesc. . ". .
— N u m u lt d u p ă el, m -a c o n ta c ta t P a u l L arso n .
: — D e u n d e a v ea n u m ăru l tău?
; — E c la r c ă d e la p o liţistu l ca re a g ă sit c a rte a m e a de
v iz ită. .
— Continuă.
S o p h ie c lă tin ă d in c a p şi se în c ru n tă .
■ — M ă fateroghezi?
. — Da. Continuă,
v Cel puţin era cinstit.
— P au l m i-a fo st fo arte util.
268 J U L IE G A R W O O D

— C u m adică util?
— M -a su n at c in d a u g ăsit p o rto fe lu l lu i H a rrin g to n şi
m i-a e x p lic a t u n d e v o r f i trim ise ră m ă şiţe le ace stu ia.
— L a A nchorage,
C o n firm ă d in cap.
— N u a v e a n ic i o idee d e ce a h o ta rît H a rrin g to n să
c a m p e z e în p u s tie ta te a aceea, d a r m i-a sp u s c ă o să se in ­
te re s e z e s ă v a d ă d a c ă a v o rb it c in e v a cu el.
—A a v u t m u ltă b ă ta ie d e c a p c u tin e, n u ?
E ra o a re g e lo s? S o p h ie a lu n g ă im e d ia t id e e a ace asta.
— D e c e e şti a ş a d e ţîfn o s? P ro b a b il c ă n u ai p r e a m u lte
d e fă c u t aici, c în d n u ai d e lu c ru şi ap o i s-a g în d iî şi el c ă
e s te u n m is te r In p o v e s te a asta.
— A c e st H a rrin g to n ă ca m p a l în ...
— D ă, spuse ea. •
J a c k o ftă.
— D e c e n u ai p o m e n it n im ic d e L a rs o n p în ă a c u m ?
S o p h ie rid ic ă d in u m e ri.
— A r fi treb u it, sp u se ea. O să-ţi p la c ă d e el. E ste fo arte
p lă c u t la te le fo n ,
:— D a, co rec t. P lă c u t. J a c k sc u tu ră d in c a p . Ş tii c a re e ste
p ro b le m a ta ? E şti p re a al n a ib ii d e c re d u lă ,
— A m în cred ere în tine.
— A şa a r trebui. •
S o p h ie n u ş tia c u m sâ-i in te rp re te z e a titu d in e a , d a r d e ­
c ise sâ-1 îm b u n e z e . .
— N u am în c re d e re în P au l a ş a c u m am îh tine. E l lu ­
c re a z ă p e n tru fo rţe le d e se c u rita te d e aici a şa c ă îţi im a ­
g in e z i c ît d e sc ru p u lo s a fo s t v e rific a t d e ace stea.
 > FOC ŞI GHEATĂ 269

— D evii iritată, scu m p o.

D e z m ie rd a re a a c e a s ta o tu lb u ră .
— C re d c ă o sa u rc în c a m e ra 'şi o să d esp ach e tez. T re b u ie
să-m i în c a rc şi m o b ilu l. T u râ m îi aici? sp u se ea.
A c e s ta în c u v iin ţă d in cap .
— S ă n u p ă răseşti h o te lu l fă ră m in e , ai în ţeles?
; S o p h ie se u ita p e fe re a stra . N in s o a re a se în te ţise . C u m
nu a r fi p u tu t v e d e a n ic i la u n m e tru în fa ţa ei d a c ă a r fi
ieşit, n u -i e r a g re u să fie d e a c o rd c u p re te n ţia Iui. F ă ră lu ­
m in a s o a re lu i ş i-a r fî p ie rd u t u ş o r o rie n ta re a ş i a r fi sfârşit
: b îjb îin d în tr-o fu rtu n ă d e z ă p a d ă . Ş i m ai e x ista şi p o s ib ili­
t a t e a d e a d ă p e s te B a rry sa u p e ste v re o r u d ă îm b lă n ită de-
a a c e s tu ia .. - ■ '
U rşi p o la ri, c o n ta c t d ire c t. S e c u tre m u ră g în d in d u -se îa
asta. .
S o p h ie se o p ri în fa ţa p u p itru lu i c a să-l în tre b e p e Z e s te r
; d a c ă a a u z it d e W U liam H a rrm g to n ,
—-Toată lu m e a a a u z it d e el. E l e s te b ă rb a tu l p e ca re i-a
e m o rit B a rry , d ă d u el d in cap.
— L -ai în tîln it c u m v a p e D o m n u l! H a rrin g to n , sau ştii pe
■c in e v a c a re a v o rb it, în tîm p lâ to r, c u e i?
— N u l-am c u n o sc u t, ră sp u n se , şi n ici n -a m a u z it d e
c in e v a d e p e aici c a re să-l fi c u n o sc u t. P ro b a b il c ă a z b u ra t
la B a rro w ş i d e a co lo a lu a t un. a v io n m ic sp re A la k ţa k şi
s-â în d re p ta t sp re v e s t, s a u p o a te s-a d u s la N u iq s u t sau la
U m ia t, d e u n d e a lu a t-o sp re est. T a b ă ră lu i n u se afla p re a
d e p a rte d e aco lo . A fo s t g ă s it a p ro a p e d e o c e a n , to tu şi, a şa
c ă n u -m i p o t im a g in a c u m a a ju n s aco lo .
270 [IJL IF . G A R W O O D _________________________.

Ş o p h ie n u a v e a n ic i c e a m a i m ic ă id e e u n d e se a fla
A lâ k ta k s a u c e le la lte o ra şe . A v e a o h a r ta în sa c u l e i, a şa c a
o s â le c a u te p e ea,
, — D a r d e fraţii C o b en ai au zit? î i cu n o şti?
— P e cine?
R e p e tă n u m e le . .
— S în t v în â to ri d e b lă n u ri şi a m a u z it d e la c in e v a c ă au
s ta t d e v o rb ă c u D o m n u l H a rrm g to n .
Z e s te r s c u tu ră d in c a p .
— P o sib il. E u lu c re z aici d o a r d o u ă zile, d a r ştiu c ă tre c e
m u ltă lu m e p e a ic i, în s ă n u to ţi sta u la h o te l, fire şte . T o tu şi,
n u m e le îm i e s te c u n o sc u t.
M u lţu m e s c lu i D u m n e z e u p e n tru P a u l, îşi s p u s e S o p h ie .
D a c ă a c e s ta n u a r fi fo s t in te re s a t şi n u a r fi a ju ta t-o , d e u n a
s in g u ră n u a r fi a fla t n im ic d e fraţii C o b e n . P a u l a stat d e
v o rb ă c u m a i m u lţi şo fe ri d e c a m io n c a re v in şi p le a c ă d in
D e a d h o rs e . A fă c u t in lo c u l m e u to a tă a le rg ă tu ra asta.
S o p h ie îi m u lţu m i lu i Z e s te r şi s e d u se în c a m e ră s â
d e s p a c h e te z e . îş i în tin se h a rta p e p a t şi fo lo si u n m a rk e r c a
s ă s u b lin ie z e lo c a lită ţile m e n ţio n a te d e Z ester. C it d e s p re
lo c u l ta b e re i lu i ■H a rrin g to n , p e a c e sta o să-l a fle d e la
p o liţie .
A tre c u t o o ră c u o rg a n iz a re a şi c în d în sfîrşit a te rm in a t,
l- a s u n a t p e D o m n u l B itte rm a n c a să-i s p u n ă c ă a aju n s.
A c e s ta e ra în to a n e b u n e ş r i - a p u s o .m u lţim e d e în tre b ă ri
d e s p re P ru d h o e B ay.
— A i v ăzu t au ro ra boreală?
— N u încă.
— Ş i c u m ’e vrem ea?
 FOC Şî. GHEAŢĂ - 27 i

S o p h ie ră s p u n s e la în tre b a re a a c e a s ta şi la a lte le cltev a.

• — O s ă te în scrii în c lu b u l u rsu lu i p o la r? O să sco ţi o
p o v e s te .g rozavă, d a c ă faci asta.
, — D o m n u le , e x ista lim ite c în d este v o rb a d e sp re ce v re a u
să fac p e n tru m e s e ria m e a . Ş i n u a m d e g în d sa m ă a ru n c în
O c e a n u l A rc tic , p e n tru o id e e d e a rtic o l.
— M a i g în d e şte -te . Şi a c u m sp u n e -m i d e sp re H a rrin g tp n ,
p e n tru c â e u a m o su rp riz ă u lu ito a re , p e n tru tine.
— N o i a b ia a m aju n s aici, a ş a c ă n u p re a a m c e să _vă
spun.
— A i d rep ta te. îa c k e s te c u tin e , d a? M -a s u n a t A le e în
d im in e a ţa asta . A fo s t o u ş u ra re p e n tru m in e s ă a flu c â ai u n
a g e n t F B I lin g ă tin e. N ic io d a tă n u eşti s u fic ie n t d e p ru d e n t,
nu?
— B in e, sp u n eţi-m i surpriza.
■*— Â i acces la u n c o m p u te r şi să c iteşti p resa?
— S -a r p utea. C e z ia r v rei să citesc?
— A l n o stru , S o p h ie, sp u se ace sta e x a s p e ra t V reau să
c iteşti e d iţia d e azi a z ia ru lu i n o stru .
S o p h ie rîse .
— Desigur. L a ce sa m ă u it?
— O h , ia n a ib a , m ai b in e -ţi sp u n eu. U n a n u n ţ p e to a tă
p a g in a , în p a tru c u lo ri, p lă tit cu b a n i g h e a ţa , p rin c a re se
s p u n e c â a n g a ja ţii d e la K e l l y ’f s îşi v o r p rim i în a p o i b an ii
de p en sie.
O c h ii S o p h îe i se u m p lu ră d e la c rim i. T a ta îşi ţin u se '
p ro m isiu n e a .
— Ş tii cin e a d a t an u n ţul? A d a t u n n u rn e?
272 IU L IE G A R W O O D

— N u , d ar to a tă lu m e a d in C h ic a g o sărb ă to re şte . S e zice

c ă B o b b y R o s e e s te în sp a te le c h e s tie i âsteia. A r tre b u i să
a s c u lţi ra d io u l. T o a tă lu m e a e s te în n e b u n ită , S o p h ie ş i c în d
v re m u rile s în t a tît d e g rele , cu to a te c o n c e d ie rile a s te a şi
re s tu l, a v e m n e v o ie d e v e ş ti b u n e , n u ?
— D a, d o m n u le , avem . A c u m p u te ţi p u n e sto p re z e rv e lo r
d e b e re d in ră d ă c in i.
— A h , n u . N u , p în ă cîn d n u se v o r re d e sc h id e p o rţile
co m p an iei. S u n ă -m â m h n e — şi, S o p h ie, ai g rijă d e tine.
A b ia a ş te p ta să-i s p u n ă lu i J a c k d e sp re a n u n ţ. D a c ă n u o
s ă g ă s e a s c ă u n c o m p u te r în h o te l, o să tra g ă a rtic o lu l p e
m o b ilu l ei, d e p e in te rn e t. S e în to a rs e r e p e d e în caf?teria- şi
d ă d u p e s te d o i b ă rb a ţi c are stă te a u d e v o rb ă c u Ja c k . A c e s ta
fă c u p re z e n tă rile . U n u l d in tre » e i e r a u n p o liţis t d in
D e a d h o rs e , ia r c e lă la lt e ra u n a g e n t d e p a z ă d e la c o m p a n ia
p e tro lie ră .-J a c k tra s e u n sc a u n la m a s ă şi c în d s e a şe z ă ,
S o p h ie o b s e rv ă u n te a n c d e h îrtii în m în a lu i, e u o lis tă d e
n u m e , p e c a re i le d ă d u a g e n tu lu i d e p a z ă .
— J a c k m i-a sp u s c ă u n u l d in tre o a m e n ii m ei v - a a ju ta t la
in v e stig a ţii. A d e v ă ra t? o în tre b ă a ce sta.
—- D o a r în tim p ul iui liber, e x p lic ă e a , n e d o rin d sâ-1 b a g e
p e P a u l în b u c lu c .
O fiţe ru l zîm b i.
— A m în ţe le s c ă aţi a v u t m a i m u lte c o n v e rsa ţii c u el? •
— D o a r d o u ă. Z ic e a c ă aju tă p o liţia şi c ă ¡-a fu rn iz a t
a c e ste ia c îte v a in fo rm a ţii p riv in d m o a rte a lu i W illia m
H a rrin g to n .
C e i d o i s c h im b a ră p riv iri în tre ei şi S o p h ie d e v e n i c u ­
rio asă.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 273

■ D e ce întrebaţi?
— S în te ţi sig u ră c ă aţi sta t d e v o rb ă cu P a u l L a rso n ?
în tre b ă p o liţis tu l.
— A b so lu t, ră s p u n s e ea, categ o rică.
— D o a m n ă , sp u se p o liţistu l, n u ştiu c u cin e aţi stat de
v o rb a , d a r n u a fo s t P a u l L a rso n .
— D a r el „i în c ep u Sophie.
A g e n tu l d e p a z ă n u o la s ă să te rm in e .
;— N o i n u av em n ic i u n P au l L a rso n aici.
 JURNAL. 680
CHICAGO ■

Eric şi cu mine îi spunem studiului nostru Proiectai

Alfa. ■
Nu am avut probleme să păstrăm secretul muncii
noastre în Chicago, dar Inook era o cu totul altceva. Traiul
într-un spaţiu atît de mic, împreună cu Brandon şi Kirk, a
făcut dificil acest lucru. Din fericire, Brandon a decis ca el
şi Kirk să plece să studieze o altă haită, ceea ce ne-a con­
ferit nouă mai multă libertate. Eric este atît de nervos, din
cauza temerilor lui ca secretul nostru să nu se afle, încît
mi~e groază ca nu cumva să se;scape chiar el cu ceva.
Eu am cercetat companiile farmaceutice. Ceea ce am
aflat pînâ acum este că acestea sînt înnămolite în birocraţie.
Nu cred că le putem contacta în legătură cu descoperirile
noastre. Dacă ne-am deconspira acum, am pierde orice
control. Am mai aflat că acestea plătesc o sumă nesemni­
ficativă pentru cercetări independente, deoarece trebuie să
ia în calcul cîî timp durează sa obţină aprobările guverna­
mentale respective. Ani, dacă nu decenii..
 FO C ŞI G H EA ŢĂ 275

Ducă .bric şi c.u mine vrem să primim banii pe care îi

merităm, va trebui să Jttâm problema în niîînile noastre.
Doar există atîtea alte pieţe, în lumea asta.
K::' ■

I ■, ■

■ .
 DOUĂZECI ŞI ŞASE

D E C E S A F I M IN Ţ IT ?
R e a c ţia in iţia lă a S o p h ie i la a fla re a a c e ste i v e şti a fo st c ă
p re c is e ra v o rb a d e o g re şe a lă . N o rm a l că P a u l L a rs o n e x ­
ista. D o a r v o rb is e cu el!
C în d J a c k s -a d u s să-i a d u c ă u n c ea i fie rb in te d e la se r­
v ic iu l p e n tru b ă u tu ri al c a f? te rie i, a în c e rc a t sâ-î su n e p e
P a u l la n u m ă ru l d a t d e ace sta. în c ă o d a tă a lă s a t u n m e sa j
p e c ă s u ţa v o c a lă
î n tim p c e e a a ş te p ta s ă f ie s u n a tă în a p o i, J a c k şi-a s u n a t
su rse le , s p u n în d u -le să v e rific e n u m ă ru l re sp e c tiv . A p rim it
ră s p u n s u l c îte v a m in u te m a i tîrz iu , fă ră să fie d e lo c su rp rin s
c ă n u m ă ru l d e la c a re fu s e s e su n a tă S o p h ie e ra în re g is tra t
su b u n alt n u m e fictiv , la o a ltă a d re s ă fic tiv ă .
C e fel d e j o c ju c a o m u l a c e sta ?
.— D u p ă c e v o r re p e r a 'lo c a ţia te lefo n u lu i, v o m şti d e.
u n d e te s u n a tip u l, îi s p u se Ja c k .
A g e n tu l d e p a z â al c o m p a n ie i p e tro lie re sp u se :
— A v e m a n g a ja ţi c a re z b o a ră z iln ic , d u s -în to rs , d a r se
p re z in tă im e d ia t la trea b ă. C a m io n a g ii îşi p e tre c n o a p te a în
 • FOC ŞI GHEAŢĂ' 277

D e a d h o rs e c în d tre b u ie , d a r d e o b ic e i a d o u a zi p le a c ă
în a p o i.
P o liţis tu l d in D e a d h o rs e ad ău g ă :
— C h ia r şi cu a tîţia o am en i ca re vin şi pleacă, to i am o b ­
se rv a u n stră in c a re se v în tu rà p e aici. U itîn d u -se p e sté
m a să, în o c h ii S o p h ie i, sp u se;
— L -a m în treb at p e Jo e R o o n ey , o fiţe ru l d e p o liţie c a re
■■v-a„sunat în le g ă tu ră cu H a rrin g to n , n ic i el n u a a u z it d e
P au l L a rso n . C u s ig u ra n ţă că n u i-a r fi d a t n im ă n u i n u m ă ru l
d u m n e a v o a s tră d e te le fo n , J o e e ste u n o m p e c a re te p o ţi
■b aza , a şa c ă n u am n ic i u n m o tiv să m ă în d o ie sc d e al.
T oţi trei i-a u p u s p e rîn d în tre b ă ri S o p h ie i, d a r a c e a sta
a v e a p re a p u ţin e lu c ru ri s ă le sp u n ă . A g e n tu l şi o fiţe ru l d e
p o liţie a u a s ig u ra t-o că v o r în tre b a în ju r, d a r m a i m u lt d e c ît
atît n u m a i a v e a u c e şă fa c ă , co n c lu z io n â n d c ă fu s e s e v ic ­
tim a u n e i g lu m e c iu d a te .
. D u p ă p le c a re a lor, J a c k a c o n tin u a t să o în tre b e d e ta lii
p riv in d c o n v o rb irile ei te le fo n ic e c u b ă rb a tu l c a re -şi s p u n e a
P au l L a rs o n .
— N u m i-a s p u s n im ic sp ecia l d e sp re el. D e c e m i-a r fi
sp u s? A h , s ta i..M i-a s p u s că e s in g u r şi m -a in v ita t la c in ă ,
d a r e u n u c re d c ă a v o rb it serio s.
—T u c ît d e m u lt i-ai sp u s d e sp re tin e? o în tre b ă J a c k .'
Irita tă , ră s p u n s e :
— N im ic p erso n al. D o a r n u stă te a m d e v o rb ă c u o firm ă
d e a ra n ja t în tîln iri.
J a c k se rid ic ă şi în c e p u s ă u m b le p rin în c ă p e re , S o p h ie
b a te a d a ra b a n a c u d e g e te le , în tim p c e s e g în d e a la c o n ­
v e rs a ţiile ei c u b ă rb a tu l a c e la fictiv.
278 JU L IE G A R W O O D

— D e c i tip u l ăsta te -a a d e m e n it a ic i__în c e p u Jack . ti;

S o p h ie îl în tre ru p se .
— N u el m -a a d e m e n it aici. E u a m v r u t să v in , ş a v o rb e sc ti
cu o a m e n ii, în. s p e ra n ţa c ă c in e v a 1-a v ă z u t p e H a rrin g to n . |
D o a r nu- a p ic a t' d ire c t d in cer, a te riz în d în tr-u n co rt, c h ia r ti
lîn g â B a rry . S în t în c o n tin u a re h o tă rîtâ s ă a flu c e s-a
în tîm p îa t c u el. \
. S o p h ie s c u tu ră d in cap , jj
— Ş tiu c e o să spui: Banry a fost o întîmpiare.
— N u asta v ro ia m să spun. A i fi în c e p u t în P ru d h o e B a y ;
s a u ai fi v e n it aici p e n tru c ă a ş a ţi-a s u g e ra t P a u l? îş i fre c a J
cea fa , a ş te p tîn d să i ră s p u n d ă . |
—=■ N u ştiu. M i-a sp u s c ă a r i i p e a ici n iş te v în â to ri d e I
b lă n u ri c u c a re aş p u te a sta d e v o rb ă . D a r e o n e b u n ie . O a re |
a fo s t c e v a a d e v ă ra t d in to t c e m i-a sp u s el? |
—- l-a u g ă sit p o r to f e lu liu i H a rrin g to n şj ră m ă şiţe le Iu i au J
fo s t trim is e la A n c h o ra g e , a ş a c ă d a , p re s u p u n c ă c e v a d in
ce ţi-a sp u s e s te a d e v ă ra t. I
— C în d o să afli d e u n d e m ă su n a ? în tre b a ea.
— A s ta o s ă ia c e v a v re m e . M îin e d im in e a ţa la p rim a J
o ră p le c ă m d e a ic i. î l su n pe. C h ip p e r şi îi sp u n să, fie
p r e g ă tit.
— C h ip p e r e s te c u a d e v ă ra t C h ip p e r? în tre b ă e a . Z îm b i f
la c ît d e s tu p id s u n a se . Este e l cu a d e v ă ra t c in e s p u n e că ti
e ste?
— D a , el este, îi ră sp u n se Jack , ap o i tra v e rsă c a m e ra şi se î
o p ri în f a ţa e i. Ş i ş tii d e c e ştiu ?
— P r e s u p u n e a o să-m i spui. : ■'
— L -a m v erificat. E u n u c re d ni m ic orb eşte. ; •i .. ti
 FOC ŞI GHEAŢĂ 279

—T u e ş ti a g e n t F B I. E şti p re g ă tit c a s ă iii su sp ic io s. E u

s în t re p o rte r. E u sîn t p re g ă tită s ă fiu c u rio a să . In te re su l m e u
. m i.e ra P a u l L a rs o n , a ş a c ă d e c e să fi v ru t sâ~I v e rific ?
Ja c k r e n u n ţă s ă m a i în c e rc e s ă o fa c ă s ă în ţe le a g ă .
O ric u m ş tia c ă a sta a r fi în s e m n a t s ă a ju n g ă d in n o u la a r­
g u m e n tu l „şi tu te -a i fi u ita t“ , d e c are se fo lo sise d u p ă ce
fu s e s e îm p u şc a tă .
S o p h ie s e d u s e la fe re a s tră şi p riv i afară.
■— Ş tii că aici e ste îm p o triv a leg ii să-ţi în c u i m a şin a ? îl
..întrebă ea. ,
—Da?
— E ad ev ărat. D in ca u z a urşilor. P ro b a b il c ă d a c ă d ai d e
v re u n u l, sa u d a c ă te u rm ă re şte v re u n u l, sari în tr-o m a şin ă .
■S o p h ie o ftă şi se în to a rs e . J a c k .e ra d o a r la e îţiv a c e n tim e tri
în sp ate.
— A r fi tre b u it sâ~i v erific, re c u n o sc u ea.
V O tra s e în b ra ţe le lu i ş i-ş i fre c ă b ă rb ia d e c re şte tu l c a ­
p u lu i ei,
— D a, a r fî treb u ii. M a i e x istă şi a lte lu c ru ri in teresan te
p e c a re v re i s ă le îm p ă rtă ş e ş ti?
— M a jo rita te a v u lp ilo r su feră d e turbare..
— E bine de. ştiut
— E c h ip a B aix o w -W h a lers-a in trat în finale,
c — O ne?
— E c h ip a W h a le rs. E c h ip a d e fo tb al a lic e u lu i din
B arro w . P r o b a b il c ă o s â -i c u n o ş ti p e e îţiv a d in tre ei. E s te o
e c h ip ă n o u ă , ia r fo tb a lu l a a v u t u n im p a c t p o z itiv a su p ra
v ie ţii a c e sto r b ă ie ţi. I-a m p ro m is D o m n u lu i B itte rra a n c ă o
să sc riu u n a rtic o l d e s p re ei.
280 .J U U E G A R W O O D

— ■Deci m e rg e m la B a rro w , d a?
— Da

ÎN T IM P U L C IN E I, JÂ C K P Ă R E A P R E O C U P A T , d a r
S o p h ie n u s-a s u p ă ra t. F u s e s e o zi lu n g ă şi e a e ra te rm in a tă .
S -a u în to rs în c a m e re le lo r şi S o p h ie s-a d u s la b a ie c a
să se p re g ă te a s c ă d e c u lc a re . D u p ă d u ş, a d e s c h is u ş a
c a m e re i lu i J a c k şi l- a a u z it v o rb in d la te le fo n . „ T re b u ie să
a ib ă o le g ă tu ră “ , a fo s t tot. c e a re u ş it să au d ă. C u c in e
v o rb e a şi c e a n u m e tre b u ia să a ib ă o le g ă tu ră ?
J a c k îşi rid ic ă p riv irile şi zîm b i c în d o v ă z u . N u p u rta o
c â m ă ş u ţă d e n o a p te m in u sc u lă , d a r era. la fel d e sex i în p i­
ja m a u a ei p re a m ar e , a lb c u a lb a stru . Şi ş o se te r o z , p u fo a se .
D u p ă ce te rm in ă c o n v o rb ire a , se d u se şi el la duş.
A fa ră , v în tu l s e în te ţise şi fe re stre le z ă n g ă n e a u . S o p h ie
c itis e u n d e v a c ă u n e o ri v în tu l p u te a a ju n g e la o s u tă d e m ile
. p e o ră. S e în fio ra la g în d u l acesta.
P a tu l n u e r a n ic i d u b lu , n u e ra n ic i c ît d o u ă paturi, a lă tu ­
ra te ci u n d e v a în tre. S o p h ie tra s e c u v e rtu ra şi se g h e m u i în
p a rte a d e su s, s p rijin ită d e tă b lie . G ân d u rile n u o lă sa u ,
z b u rîn d d e la u n u l, la altu l. D a c ă b ă rb a tu l c a re îşi sp u n e a
P a u l L a rs o n fă c e a o g lu m ă , c a re e ra p o a n ta ? C e r o s t a v e a
a tîîa b a la m u c ? T re b u ia să e x iste u n m o tiv . O a re in tra s e v r e ­
o d a tă u n u rs p o la r în h o te l? A r fi tre b u it să-l în tre b e p e
Z ester.
S o p h ie se u n g e a p e m îin i c u o c re m ă c u m iro s d e i a ­
so m ie , c în d in tră Ja c k . E r a c la r c ă a c e stu ia n u -i p ă s a d e
ră c o a re a d in cam e ră . N u a v e a p e el d e c ît u n m a ieu .
— N u ţi-e frig ? îl în treb ă ea.
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 281

— O s ă m ă încălzesc într-o clip ă. A i p u s c e a su l să su n e ?

M îin e n e s c u lă m d e v re m e . •' ■
S o p h ie o b s e rv ă c ă se u ita la ş o se te le ei. S e sim ţi o a re ­
cu m p ro st, d a r d e c e să -i p e se ? îş i p ro p u se se să m e n ţin ă
re la ţia d in tre ei fă ră c o m p lic a ţii şi p ro fe sio n a lă .
N u , n u re la ţia . A so c ia ţia .
—T e le fo a n e le au fo s t d a te d in F a irb a n k s , îi s p u s e el, apoi
'se a p le c ă şi-i sc o a s e m a i în tîi o şo se tă ro z , a p o i p e a d o u a.
— D e c i L a rs o n n u a v e a n ici o in te n ţie să m ă în tîm p in e în
■se a ra a s ta ta a v io n ? C a re a fo s t p o a n ta ? N u ţi se p are c ă a
fost o fa rs ă m a i c u rîn d c iu d a tă ?
J a c k se d u s e la u şă , a s ig u rîn d u -s e c ă e ra în c u ia tă .
— N u ştiu c a te a fo st m o tiv u l lui, d a r am d e g în d să-l
aflu.
.- S o p h ie se v îr î su b p la p u m ă . C e a rş a fu rile erau re c i. Ja c k
'se în d re p ta sp re c a m e ra lu i, cîn d S o p h ie îş i am in ti de
an u n ţu l d e s p re c a re i-a v o rb it D o m n u l B itte im a n .
I~a p o v e s tit iu i J a c k d e s p re K e l l y ’f s , R o o t B e e r , ap o i I-a
în treb at:
—T u c e p ă re re a i?
— M i-a r fa c e p lă cere să v ă d an unţul.
. D u p ă c a re d isp ă ru în d o rm ito ru l" lui şi S o p h ie sim ţi u n
ju n g h i d e n e m u lţu m ire . D u p ă u n m in u t, J a c k re v e n i, c u p is­
tolul şi, to c u l a c e s tu ia .N u i-a c e ru t p e rm is iu n e a s ă v in ă lin g ă
ea. Ş i-a p u s p is to lu l p e m ă s u ţa d e lîn g ă p e rn a ei, a tra s c u ­
v e rtu rile şi i-a sp u s să se m işte m a i în co lo .
S -a stre c u ra t lîn g ă ea şi s-a în to rs sp re p e re te , c u sp a te le
ia e a .C ă ld u ra c a re ra d ia d in tru p u l iu i a în c ă lz it-o în tr-o
clipă. îş i's tr e c u r ă m îin ile su b m a ie u l lui.
282 J U L IE G A R W O O D

— N u am sp u s c ă p o ţi d o rm i cu m in e, îi şo p ti ea în ceafă,
în tim p c e se g h e m u ia lip ită d e el.
— C u lcă-te. S e în tin se ap o i să stin g ă lu m in a .
— Jack ? S în t u n rep o rte r grozav, n u ? s p u se S o p h ie în
în tu n e ric .
 JURNAL 702 '
CH IC A G O

B r ic ş i c u m in e n e s im ţim o b o s iţi d u p â c ă lă to r ia fă c u tă ,
d a r a m e r i t a t : A m g ă s i t u n c u m p ă r ă t o r . C o n t a c t e l e n o a s tre
d in A s ia ş i E u r o p a n u n e - a u a d u s n im ic . N u ş tiu d e c e n u
h e - a m g în d i t d e la în c e p u t ia O r ie n tu l M ijlo c iu .
P e n t r u m i l i a r d a r u l d in . D u b a L c i n c i z e c i d e m i l i o a n e n u
în s e a m n ă n im ic ş i a f o s t c h ia r g r ă b it s ă a c c e p te p e lo c .
■S i n g u r u l l u c r u p e c a r e n i - 1 c e r e e s t e s â ~ i p u n e m l a d i s p o z i ţ i e
t o a t e d a t e l e d e s p r e e x p e r i m e n t e l e n o a s t r e p e o a m e n i.
A m în c e p u t s ă v i s e z c u m o s ă - m i c h e ltu ie s c b ă n ii. î n t o t ­
d e a u n a m i- a m d o r it s ă m e r g în F iji. D a c ă n is ip u l e s te m o a le
ş i fe m e ile ş i m a i m o i, a ş p u te a c h ia r r ă m în e a c o lo .
 DOUĂZECI ŞI ŞAPTE

JACKNU ŞI-A CĂUTAT CUVINTELE ŞI NICI NU l-A '

fă c u t c o m p lim e n te d e s p re ta le n te le e i d e r e p o r te r .. l- a .'
ră s p u n s , s im p lu , Ia în tre b a re :
' — N u eşti u n rep o rte r grozav. ]
D u p ă c îte v a m in u te , S o p h ie l- a în treb at:
C îţi fraţi ai? |
—T re i. . |
— Şi surori? v|
— N ici una. |
J a c k se în to a rs e în c e t sp re ea. E ra u n b ă rb a t m a re ş i |
p a tu l e ra m ic. O în to a rs e p e S o p h ie s p re e l, a s tfe l în c ît să :
s te a p e b ra ţu l lu i. * %
. — C e ro s t a u to a te în tre b ă rile a ste a ? în tre b ă el, c u faţa
' - Va

a p ro a p e , cu o c h ii în tîln in d u -li-s e în în tu n e ric .

—T u ştii to t c e se p o a te ş ti d e sp re m in e , d a r eu n u ştiu;
a p ro a p e n im ic d e s p re t i n e . .
— B a d a, ştii. Ş tii u n d e am. crescu t, u n d e am fo s t la
ş c o a lă şi c în d am in tra t în F B I. Ş i m a i ştii şi c ă îm i place
c u m m ă săru ţi.
• E a zîm b i.
 FOC ŞI GHE AŢĂ 285

__— N o ap te bu n ă, Jack.
' J a c k rîse.
— N o ap te b u n a, Sophie.
J a c k a d o rm it c a m p în â p e la d o u ă d im in e a ţa , cînd
'Sophie a în c e p u t să se fo ia sc â lin g ă el. N u e ra s ig u r d a c ă
- era tre a z ă sau d o im e a , d ar d u p ă c e C a sco s h a in e le fă ră n ici
' o, re z iste n ţă , n u i-a m a i păsat. E ra rin d u l Iui să o sed u că. Şi
■ah, D o a m n e , a fo s t m a i b in e d e c ît p rim a o a ră . S o p h ie e ra
atit d e re c e p tiv ă la a tin g e re a lu i şi îi p lă c e a u s u n e te le sexi
-pe ca re le s c o te a , cîn d d e g e te le lu i o m în g îia u . D e d a ta
-'aceasta s-a a s ig u ra t c ă ea v a a ju n g e la o rg asm în a in te a lui
şi cîn d în sfîrş it şi-a g ă s it u ş u ra re a , îl strîn se p u te rn ic în ea.
;':Şi asta a fo s t acu m m a i b in e .
în c e p u s e să-3. fu re s o m n u l c în d , b ru s c , îi a p ă ru u n g în d
rin m in te, E l fu se se c e l ca re a se d u s, sa u ea?

; ■ NEAGĂ, NEAGĂ, NEAGĂ,

S o p h ie e ra d in n o u fu rio a s ă p e lip sa ei d e au to -co n ti'o l.
D e ce n u -ş i p u tu s e ţin e m îin ile d e p a rte d e J a c k ? D a c ă ar fi
-fost la C h ic a g o , i-a r fi fo st m u lt m a i u ş o r s ă ste a d e p a r te ‘d e
'e i, d a r a ic i au fo s t fo rţa ţi să fie îm p re u n ă . D in fe ric ire , el
;ma resp ectat, d e c iz ia n e ro s tită d e a n u am inti, n im ic d e sp re
a c tiv ită ţile lo r d in n o a p te a trec u tă.
C h ip p e r îi a ş te p ta la av io n . în tim p c e S o p h ie se u rc a pe
■'scaunul d in sp a te , a c e sta ie u rc a b a g a je le în aVion. J a c k se
' aşeză p e sc a u n u l d e lin g ă p ilo t şi în tim p ce îl a şte p ta u pe
C hipper. cu lista p a sa g e rilo r, J a c k o în tre b ă p e S o p h ie d a c ă
se sim ţe a b in e.
' . ' — S în t bine. D e ce crezi că n -a ş i'i? A şa arăt'?
286 IU L IE G A R W O O D

D a r n u se o p ri d in p ă lă v ră g it.
— D e ce întrebi?
— A i fo st n e o b işn u it d e tă c u tă , a llţa to t şi d a ,'S o p h ie , 1
arăţi m in u n a t, a v în d în v e d e re c ă n ic i u n u l d in n o i n u a p re a .
dorm it,- c u ...
— Ş tiai c ă B a iro w e ste c o n sid e ra t u n p u stiu ? 1
J a c k z îm b i. în c ă o d a tă , S o p h ie se p re fă c e a c ă n u se '
în tîm p la s e n im ic . ' I
— Serios? in treb ă el. ' ?
— D a. P lo u ă fo arte p u ţin , d a r n in g e m u lt. P e la în cep u tu l?
lu i o c to m b rie ,te m p e ra tu rile s c a d su b z e ro g ra d e şi a c o l o 1
ră m în p in ă la sfîrşitu l lu i m a i şi în c e p u tu l lu i iunie.
N ic io d a tă n u se fa c e c a id a c o lo . ■
. C h ip p e r u rc ă în a v io n , a u z i c o m e n ta riu l S o p h ie i şi
adăugă;
D e o b ic ei, în lu n a o c to m b rie , în B a iro w se d e p u n e uri.
strat, d e z ă p a d ă c a m de. v r e o şa p te s p re z e c e cen tim e tri.;
A s tă z i n u n in g e to tu şi, n u în e â.
S o p h ie îi s p u se lu i C h ip p e r;
:— Ja c k v re a să v ad ă ocean u l. V a c a n ţa lu i id e a lă e ste să
ste a a c o lo şi să -l ad m ire.
C h ip p e r ră s p u n s e :
— în s e a m n ă c ă a i n o ro c . B a rro w este în c e rc u it d in trei
p ă rţi d e o cea n . în o ric e p a r te te în to rc i, îl v ezi.
D in c a u z a v în tu rilo r s c h im b ă to a re , z b o ru l sp re B a rro w a
sfîrşit p rin a fi şi m a i a g ita t d e c ît c e l s p re D e a d h o rs e şi
s to m a c u l S o p h ie i i s-a rid ic a i d e cîceva o ri. T o tu şi, a fost
în c în ta tâ să-şi a m în e a te riz a re a , c în d C h ip p e r a in sista t să
Y FOC ŞI GHEAŢĂ - 287

% facă u n c e rc , p e n tru c a la c k să p o a tă v e d e a o c e a n u l m a i d e
p ap ro ap e.
p. . B a rro w n u e ra u n lo c m o n d e n , d a r o a m e n ii e ra u c e i m a i
ţ c a l z i p e c a re i-a în tîln it ea v re o d a tă . T o ţi eraţi p rie te n o ş i şi
';î d o rn ici să aju te. E ra u m în d ri d e o ra ş u l lo r ş i e ra u , în m o d
f deo seb it, mîndri d e e c h ip a lo r d e fo tb a l. S o p h ie su n a se d i-
f-hainte şi a n tre n o ru l îi a ş te p ta c a s ă -i salute. L - a in te rv ie v a t
iid esp re b ă ie ţii d in e c h ip a lu i şi d e sp re v ia ţa a c e sto ra , d a r
Îf'Jack. a f o s t a c e la ca re a ş tiu t ce în tre b ă ri să p u n ă d e sp re
!■-meciuri. î n tim p ce b ă rb a ţii d is c u ta u d e s p re sp o rt, ea lu a
^ n o tiţe. .
ţir/-. A n tre n o ru l S m ith le -a p o v e s tii d e sp re p rim u l m e c i
Ic îş tig a f d e W h a le rs .. A fo s t u n a d e v ă ra t e v e n im e n t p e n tru
Ş m ica c o m u n ita te . J u c ă to rii şi a n tre n o rii a u . s ă rb ă to rit
l' am n c în d u -se în O c e a n u l A rc tic .N u a r fi f o s t s u fic ie n tă o
llp etrecere c u p iz z a ? se în tre b ă S o p h ie .
|| A n tre n o ru l îşi c h e m ă d o i ju c ă to r i s ă d is c u te c u J a c k şi .
Rcu S o p h ie. î n acest tim p , S o p h ie o b se rv ă m a i d e p a rte , p e
i-tuşa, d o u ă a d o le s c e n te c are îş i a p ro p ia u c a p e te le , c h ic o tin d .
I ţ î n a d in tre fe te se rid ic ă ş i c e a la ltă o îm p in s e sp re te re n ,
|în g h io n tin d -o s ă se a p ro p ie , în c e t, în c e t, fa ta se a p ro p ia to t
Ijn ai m u lt, p în â c în d se o p ri d o a r la c îţiv a c e n tim e tri d e Jack .
ij .1 1 b ă tu d e lic a t p e u m ă r.
— S cu zaţi-m ă , sp u se e a tim idă.
Jack în to a rs e c a p u l.
| — D a? S puse el.
| p r i e t e n a m e a şi c u m in e n e în tr e b a m ... în c e p u aceasta.
fSe u ită în a p o i la p rie te n a ei, c a re îi fă c e a se m n e să con-
|tin u e.
288 , JU L IE G A R W O O D
'ill
■si
— N e în tre b a m d acă n u sîn teţi d u m n e a v o a stră tip u l d e pe
Y o u T u b e.
S o p h ie iz b u c n i în rîs.
J a c k stătu ră b d ă to r d e v o rb ă cu f a ta c îte v a m in u te .şi *
d u p ă ce îi m u lţu m i a n tre n o ru lu i S m ith p e n tru tim p u l'!
a c o rd a t, o sc o a s e re p e d e p e S o p h ie d e p e te re n .
— C h ia r c ă tre b u ie să v ă d film ul.
■ .v i

J a c k n u e ra d e lo c a m u z a t, d a r S o p h ie rîd e a în c ă , în tim p ;fj

c e in tra u în re s ta u ra n tu l d in a p ro p ie re . |
U n c u p lu c a re m în c a l â m a s a a lă tu ra tă îşi în tre ru p s e i
c o n v e rs ţia c a s ă le v o rb e a s c ă , în c în ta ţi, d e s p re c o m u n itâ te aÂi
lor, T ră is e ră to a tă v ia ţa în B a rro w şi i-a u p u tu t o fe ri S o p h ie i|
d a te in te re s a n te p e n tru a rtic o lu l ei. C e i d o i le -a u s u g e ra i!
c îte v a Ip cu ri u n d e a r p u te a tra g e p e ste n o a p te şi J a c k l-a]
ale s p e c e l m a i a p ro p ia t d e re sta u ra n t.
L a v re m e a c în d a u a ju n s la h o te l, J a c k şi S o p h ie eraţi
. în g h e ţa ţi p in â la o a se . - -
J a c k se p lim b a p rin lo b b y , în c e rc în d s ă se în c ălze asc ă,
_ — N u aş p u tea. N u aş putea, re p e ta el.
— N u ai p u tea ce?
— S ă trăiesc aici. M -a r o m o ri frigul.
N u e c h ia r a şa d e rău . în fo n d , ie rn ile din C h ic a g o nufl
s în t n ic i e le flo a re l a u re c h e .
—- A i b u z e le v in ete, co n tra c a ra e i . .
— D u p ă ce n e in sta lă m în c a m e re , aş v re a s ă n e p lim bam .1
p rin o raş şi sa s tă m d e v o rb ă cu o a m e n ii.
—• O să lu ă m o cam eră, n u d o u ă şi n u n e p lim băm !
n ic ă ie ri p e jo s , S o p h ie . Ş i o s ă lu ă m c e v a p în â la politie.'!
C a rtie ru l g en era l p e n tru D e a d b o rs e şi a lte o ra ş e d in n o rd sel
 FOC ŞI GHEAŢĂ 289

afla aici, în B arro w . V reau să stau "de v o rb a cu ei d e sp re

H a rrin g to n .
D in n e fe ric ire , p o liţia n u îe -a p u tu i sp u n e n im ic ce ei n u
ştiau d eja. M o a rte a lui H a rrin g to n , c o n c lu z io n a se aceasta,
. fu sese n e fe ric ită d a r p ro v o c a tă d e un a c t al n atu rii. D o sa ru l
.. era în c h is .
S o p h ie i~a în tre b a t c u m a r p u te a lu a le g ă tu ra c u J o e
R o o n e y , o fiţe ru l c a re a .su n at-o p e n tru id e n tific a re a lu i
H a rrin g to n .
— J o e lo c u ie şte ap ro a p e d e B arrow . E s te lib e r s ă p tă m în a
ace a sta , d a r s în t s ig u r c ă d a c ă îl su n ă m , o să v in ă s ă ste a d e
ţ v o rb ăc u d u m n e a v o a s tră .
C în d J a c k i - a î n t r e b a t cum ar fi p u tu t a ju n g e
V H am n g to n în lo c u l u n d e a c a m p a i, u n u l d in tre o fiţe ri a
■su g e ra t p o s ib ilita te a c a a c e s ta să fi z b u ra t c u u n a v io n
c o m e rc ia l p în ă la F a irb a n k s , ia r d e a c o lo s ă f i lu a t o
a v io n e tâ p în ă l a In o o k .
.— A c e sta este cel m ai a p ro p ia t sat d e lo c u l u n d e a
c a m p a t H a rrin g to n . N u lo c u ie s c m u lţi o a m e n i la In o o k .
P recis c ă a f o s t v ă z u t d e c in e v a . Z b o a ră a c o lo a v io n e te cu
pro v izii. S în t c o n v in s c ă a fo s t p a s a g e r în tr-u n u l d in ele.
C eea c e r i u a r fi d e lo c g re u d e v e rific a t.
— C it de a p ro a p e d e o c e a n a fo st? în treb a S o p h ie.
— F o a rte a p ro a p e , ră sp u n se o fiţe ru l, în to rc în d u -se şi
andinii sp re h a rta a g ă ţa tă p e p erete.
M a i tîrz iu în n o a p te a a c e e a , J a c k s-a s tre c u ra t în pat,
flîngă S o p h ie şi a lu a t-o în b ra ţe . P a tu l a c e sta d u b lu n u era
■aşa d e în g h e s u it c a c e l d in n o a p te a tre c u tă , d a r el to t o v ro ia
a p ro a p e d e el.
290 J U L IE G A R W O O D

— M sine o să stăm d e v o rb a c u R o o n e y şi d u p ă a c e e a
z b u ră m la In o o R , d u p ă care , în s ă , aca să , S o p h ie . D e a c o rd ?
— D e acord, sp u se ea. .
S o p h ie n u re u ş i m u ltă v re m e să a d o a rm ă , G în d u rile ei
e ra u la H a rrin g to iî. O m u l ă s ta n u c a m p a s e a c o lo d e b u n ă
v o ie . E ra s ig u ră . E ra p re a în n e b u n it d u p ă e tic h e te ş i c lu b u ri
se le c te şi o a m e n i im p re s io n a n ţi, c u b a n i. S ă c a m p e z e d e
u n u l sin g u r? în .n ic i u n caz. C e v a sa u c in e v a l- a tîrît în a c e s t
lo c în g h e ţa t, p u stiu . ' . • .
T o ţi c e i e u ca re a s ta t e a d e v o rb ă s-a u g r ă b it s ă e x p e ­
d ie z e s u b ie c tu l H a r r in g to n ş i S o p h ie p u te a în ţe le g e
ra ţiu n e a . D a r to t o r o d e a o în d o ia lă . N u p u te a s ă le g e
m o a rte a lu i H a rrin g to n în tr-u n p a c h e t fru m o s şi s ă u ite d e
el. S o p h ie e ra h o tă rîtă s ă a ju n g ă la ad evăr.
 JURNAL 748
TABĂRA DIN ARCTICA

Ne-am întors deja de o sâptâmînâ la tabăra noastră.

K-74 ne-a depăşit aşteptările. Ricky este mai puternic
şi mai alert ca niciodată: din fericire, Brandon şi Kirk sînt
plecaţi pentru micile lor cercetări şi. hu-şi mai vira nasul
pe aici. Elic vrea să grăbească lucrurile în ceea ce priveşte
l cercetările efectuate pe oameni. Eu trebuie să fiu cel
■
.răbdător şi prudent. Dacă nit îl înfrînez, mă tem că o s-o
ia razna şi o să strice totul, pentru amîndoi.
De jur împrejur, numai nervi întinşi. A ş vrea să putem
scăpa de.Brandon şi de Kirk: Părerea lor prea bună, prea
justă despre ei înşişi începe deja să ne obosească.. Ei îşi
închipuie că oamenii îşi vor scoate pălăria în faţa lor cînd
k vor cili comunicările ştiinţifice. Dacă ar şti cit de umilă
este munca lor în comparaţie cu a noastră.
; Brandon a fost cel mai rău. Se plîngea în permanenţă
¡de presiunile făcute de fundaţie ca să publice ceva.
vAnxietatea lui a fost intr-adevăr un junghi în coasta
[noastră, a celorlalţi. Nu a dormit deloc cit a fost aici — a
292 JU L IE G A R W O O D .

m u n c it nonstop. N u po t spune câ-l Înţeleg. S e com portă

ca şi cum el ar f i foarte im portant iar n o i ceilalţi am
profita doar de aura lui.

DOUĂZECI SI OPT

JA C K A V E A M U L T E ÎN M IN T E . A S U N A T L A
biroul F B I d in C h ic a g o ş i a -v o rb it c u u n u l d in ag en ţii care
■sîrin g e a in fo rm a ţii p e n tru el, a p o i L a s u n a t a ca să p e o fiţeru l
Joc R o o n e y şi a sta b ilit o jn tîln ire .
E ra m a i u ş o r p e n tru R o o n e y să v in ă aici, p e n tru c ă
lo c u ia la c îte v a m ile s u d -v e si d e B arro w , in tr-o z o n ă g reu
a c c e sib ilă p e n tru c in e v a c a re n u c u n o ş te a lo c u l. în p lu s, era
1p ro a sp ă t c ă s ă to rit şi so ţia lu i v ro ia să fa c ă tîrg u ieii. A fo st
de a c o rd să se în tîln e a s c ă la re s ta u ra n tu l p re fe ra i al lu i
- R o o n ey , Cafeneaua Balena Neagra .
R o o n e y a a ju n s p rim u l şi s-a aşe z a t la o m a s ă d in sp ate,
fa d n d u -ie se m n e S o p h ie i şi lu i Ja c k , c în d au in tra t şi ei.
:D upă ce şi-a u d a t m in a şi s-a u a şeza t, R o o n e y le -a su g e ra t
:sâ în c e rc e to c ă n iţa d in c a rn e d e b alen ă.
— A re u n g u st sp ecific, d a r eii am c re sc u t c u ea şi o ador.
D in n e fe ric ire , so ţia m e a e ste d in A n c h o ra g e şi în c ă n u a
aflat c u m se g ă te şte , p rin u rm a re s in g u ra d ată cîn d p o t
m in c a aşa c e v a e ste c în d v in aici.
294 JU L IE G A R W O O D

J a c k e r a m a i a v e n ta ro s d e c ît S o p h ie . E a c o m a n d ă un j
s a n d v iş ia r el, to c ă n iţa . N u a re u ş it în s ă s ă b iru ie d e c ît d o u ă ,j
în g h iţitu ri, s firş in d p rin a c o m a n d a şi el to t u n sa n d v iş. j
J o e o d e v o ra în să. ~ -j
— P re s u p u n că treb u ie să c reşti c u m în c a re a asta, c a să- j
ţi p la c ă . 1
J a c k in tră în s u b ie c t, 1
— în c e p e c u în c e p u tu l şi sp u n e -m i c in e a g ă sit răm ă şiţele |
Iui H a rrin g to n .
— U n p ilo t d e e lic o p te r le -a găsit. îl c h e a m ă M a sa c k şi îî ;
c u n o s c d e an i b u n i. A m fo s t la lic e u c u el, c ă v e n i v o rb a ; î n ?
sfârşit, a c e sta , îm p re u n ă c u u n a lt p ilo t, W alters; z b u ra u j
a p ro a p e d e c o a s tă , u rm ă rin d d e p la sa re a u rşilo r. Z ic e a c ă ;
a te riz a s e în a p ro p ie re a u n o r m a rc a je şi c ă a fost. c îî p e ce să,»
c a lc e p e p icio r. A fo s t e fe c tiv ş o c a t c în d s-a u ita t în jo s şi j
l-a v ă z u t. I
Ja c k d ă d u d in cap.
— A sta da, surpriză. '4
— C în d a îm p a c h e ta t p ic io ru l, a v ă z u t c o lţu l cărţii d e ,
v iz ită . A sc o s-o şi a g ă sit n u m e le tă u , S o p h ie .
J o e îşi îm p in s e la o p a rte b o lu l şi s e a p le c ă în fa ţă ,:
re z e m în d u -s e în co a te . -
' — U rm e le ca re se în d e p ă rta u d e ră m ă şiţe erau proaspete.
E ra c la r c ă u n u rs p o la r îî u c is e s e p e tip şi d u p ă m a rim e a
u rm e lo r, a fo s t c o n v in s c ă n u p u te a fi a ltu l d e c ît B arry , N u
n ia i e x is tă u n u rs a tîl d e m a re , aici.
— C în d s-a găsit p o rto fe lu l? în tre b ă S o p h ie.
—- C a m d u p ă o săptăm ână. A m fă c u t c e rc e tă ri am ăn u n ţite;
ş i am g ă s it fîş ii d in cort. •
 FOC ŞI GHEAŢĂ ■ 295

• Jo e s c u tu ră d in cap; • . .
— C iu d a t lo c să rid ic i u n co rt, d a r asta a fost:
J a c k se lă s ă p e sp a te şi-şi în tin s e b ra ţu l p e sc a u n u l
S o p h iei.
■ — S -a m a i găsit cev a?
— C e v a p la stic. M ic i b u c ă ţe le d in ceea. c e p ă re a s ă fi fo st
un a p a ra t d e fo to g ra fia t. A u f o s t trim is e la la b o ra to r, c u re s ­
tu rile c o rtu lu i,
S o p h ie se în to a rs e s p re Jack .
— D e u n d e a a v u t P a u l n u m â ru i m e u d e te lefo n ? M -â
, su n at im e d ia t d u p ă c e a m v o rb it c u Jo e,
— P a u l L arso n ? în treb ă R o o n ey . M -a u su n a t c e i d in
: D e a d h o rse şi m -a u în tre b a t d a c ă ştiu u n tip c u n u m e le ăsta,
: in te rv e n i R o o n e y .
D a , z ic e a c ă lu c re a z ă c u p o liţia şi c ă fa c e n işte in v e s-
.tigaţii p e c o n t p ro p riu , s p u se S o p h ie .
'■, R o o n e y s c u tu ră d in cap.
— P o l să-ţi sp u n p e io c, n im e n i d in a fa ra d e p a rta m e n tu lu i
nu lu c re a z ă c u n o i. Z ic i c ă te -a su n a t im e d ia t d u p ă m in e ?
C iudat. în s e a m n ă că n ic i n u a p u c a se m să scriu ra p o rtu l. C e
’in ten ţii c re d e ţi că a r p u te a av e a ?
— A ş v re a şi e u sa ştiu.
A u m a i v o rb it c îte v a m in u te d e s p re H a rrin g to n , a p o i
S o p h ie a sp u s:
— în ţe le g c ă ră m ă şiţe le îu i au fo s t găsite în ap ro p ie re de
satul In o o k . E u s p e r c ă a fo s t v ă z u t d e c in e v a d e aco lo .
D o a r n -o fi p ic a t d ire c t d in cer, în co rt.
■ B ru s c , îi veni. în m in te o a ltă în tre b a re :
296 J U L IE G A R W O O D

— P a u l m i-a v o rb it d e sp re d o i fraţi, C o b e n , c a re sîn t

v îîiâ to ri d e b la n u ri. Z ic e a c ă fraţii a u v o rb it c u H a rrin g to n , i
d a r p re s u p u n c ă şi a s ta e s ţe o m in c iu n ă .A i a u z it v re o d a tă d e i;
fra ţii C o b e n ?
— N u , n u am auzit. în m o d sig u r e ste o a ltă m in c iu n ă , d ar i
o să m ă in te re s e z , s p u se Jo e.
- V o r b e ş t e - m i d e s p re In o o k , sp u se Ja c k , j
— N u sînt p re a m u lte d e spus. T ră ie ş te a c o lo d o a r o m in ă ■
d e o a m e n i, d a r n u s în t ris ip iţi, c e e a c e e u n lu c ru b u n , dacă»;
v re ţi să v o r b iţ i.c u toţii-. D re p t sp re n o rd e ste o c e a n u l şi
d re p t la e s t d e in o o k se a flă ta b ă ra c e rc e tă to rilo r. S în t acolo ■
c îţiv a o a m e n i d e ş tiin ţă c a re s tu d ia z ă o b ic e iu rile lu p ilo r.
C re d c ă sîn t b io lo g i,
— Citi sînt? '
— P a tru , c re d , în c h id to a m n a tîrz iu şi se în to rc ';
p rim ă v a ra . . i
— O b ic e iu rile lu p ilo r? în tre b ă S o p h ie. ;J
— Ştiţi» fe lu l în c a re in te ra c ţio n e a z â h aita, c in e e s te ş e fiii,|
c h e s tii d in tr-a ste a . P ro b a b il c ă e s te ’ c ev a im p o rta n t, del
v re m e ce d o c to rii ă ştia p rim e s c in c o n tin u a re su b v e n ţii?
p e n tru c e rc e tă rile lor. E u u n u l, tre b u ie să re c u n o s c , c re d ca
e s te c ît se p o a te d e p lic tis ito r să u rm ă re şti o m in ă d e lu p i.
lu n i d e zile.
C o n tin u ă să le v o rb e a s c ă d e s p re In o o k . i
— A v io n e te îe a d u c p ro v iz ii p e c a re o a m e n ii le strin g
p e n tru z ile le în tu n e c o a s e d e ia m a . E x is tă în acel lo c o m ică?
b a ra c ă a b a n d o n a tă c u ani în u rm ă şi d a c ă v re m e a se
în ră u tă ţe ş te , p ilo ţii se a d ă p o ste sc în ea. A u g rijă s ă existe?
to t tim p u l p ro v iz ii aco lo .
 FO C ŞI GHEAŢĂ 297

: — C u c e se o c u p ă o a m e n ii c a re trăiesc a c o lo ? în treb ă
i S o p h ie, c u rio a să .
Ţ, Jo e zîm b i.
; — P escu iesc. B ă c ă n ia lo r e ste oceanul.
' , ja c k în treb a:
— P o ţi să-m i a ra n je z i o întâlnire c u p ilo ţii c a re l-a u g ă sit
pe H a rrin g to n ? A ş v re a s ă a u d şi v e rs iu n e a lor. N u că m ă
^ în d o iesc d e tin e, se g r ă b i el să a d a u g e , d a r p o a te c ă a u uitat,
iisă v ă m e n ţio n e z e cev a .
— înţeleg. O s ă .f a c asta. V rei să ia u şi e u p a rte la
ifdisciitie?
| — Ax li foarte bine.
I — Ş tiu c ă sînt a m în d o i in oraş. A sc u ltă , c e zici d a c ă aş
■/veni c u v o i la In o o k ? A ş p u te a p le c a pe la m ijlo c u l d u p â-
Ţ'amiezii.
| v — N u , m u lţu m e sc , Jo e. O să se în tu n ece, sp u se S o p h ie
■rg in d in d u -se c â v o r tre b u i s ă a ş te p te p în â a d o u a zi
I,dim ineaţă.
— Jack z îm b i.1
|Ţ ' — U ită -te afară. E d eja întuneric,
ţ>
f . N u . e d o a r p u ţin în n o rat, sp u se Rocm ey. S o a re le n u
Răpune d e c ît p e s te o o ră. P e la m ijlo c u l lu i n o ie m b rie , v a
rep u n e d e to t.
|T — P e n tru c it tim p ? în treb ă Jack.
I?.. — C a m p en tru v re o şa ize ci şi c in c i d e zile, d a r n u e c o m -
^plet în tu n eric. S o ţia m e a în c ă n u s-a o b iş n u it c u z ile le
pnoastre. A c re s c u t în io w a şi a tră it 1a A n c h o ra g e d o a r v re o
Şloi a n i în a in te d e a n e c u n o a şte . E u în c e rc sâ o c o n v in g c ît
■:este d e ro m a n tic aici.
298 J U L IE G A R W O O D

— A sta, d e c ise Ja c k , este c ev a g reu d e vîridut. }

M a i 'tîrz iu , J o e i-a a d u s la h o te l p e p ilo ţii M a s s a c k ş i 1
W a lte rs, c a să d isc u te cu Jack,. ia r S o p h ie a ră m a s în
c a m e ră , c h in u in d u -s e să în c e a p ă a rtic o le le p e c a re v ro ia sa
le s c rie d e s p re o a m e n ii d in B arro w . S im ţe a n e v o ia să se
g în d e a sc ă , o v re m e , la a ltc e v a d e c ît la W illia m H arrin g to n .;
M in te a ei e ra b în tu ită d e m in c iu n ile lui L a rso n .
E r a t îr z i u c în d s-.a în to rs Ja c k . S o p h ie a d o rm is e d eja, dări
lă s a s e v e io z a ap rin să . C a rn e tu l se a fla alătu ri.
J a c k p u s e c h e ia d e la c a m e ră p e b iro u . C iti p rim e le două;
fra z e d in a rtic o lu l p e care-1 s c rise se S o p h ie . A c e s te a I ai,
c a p tiv a t in te re s u l, a ş a c ă lu ă c a rn e tu l şi citi to t artic o lu l
E ra v o rb a d esp re c u p lu l m a i în v îr s tă p e care-ljS
în iîin is e ră la re s ta u ra n t. î i c h e m a S a m u e l şi A n n a. J a c k äj|
m
fo s t im p re s io n a t d e a c u ra te ţe a cu c a re îşi a m in te a S o p h ia
d e ta liile in fo rm a ţiilo r p e c a re i Ie d ă d u s e ră a c e ştia ,
1
dar m a|
im p o rta n t, a fo s t iz b ii d e e ît d e fru m o s p rin s e s e e a esenţă
a c e lu i c u p lu , v o rb in d d e sp re v ia ţa lo r c a şi c u m a c e ştia a r f |
fo s t e ro u l şi e ro in a u n e i p o v e ş ti ep ic e . S a m u e l şi A n n a s-a i|
c u n o s c u t d in ş c o a la e le m e n ta ră şi rîd e a u c în d s p u n e a u că f
fo s t „ d ra g o s te la p rim a v e d e re “ . Ş i-a u v ă z u t c o p iii c resctafi
şi ac u m , d u p ă p a tru z e c i d e a n i d e c ă s ă to rie , îi vedeaţş
c re s c în d p e c o p iii c o p iilo r lor. C în d S o p h ie d e s c ris e felu l ir:
c are S a m u e l se u ita la A n n a , c a şi c u m a r fi fo s t to t c e a mai
fru m o a s a fa tă p e c a re o v ă z u s e el v re o d a tă , J a c k a v u în faţa]
c h ip u l b ă rb a tu lu i în v îrs tă . î n o c h ii a c e stu ia v e d e a o v ia ţi
în tre a g ă d e d ra g o s te p e n tru o sin g u ră fe m e ie . - jj
 FOC ŞI G H EA TĂ 299

J a c k se a ş e z ă p e m a rg in e a p a tu lu i, g în d in d u -s e la a r­
ticol. G în d in d u -s e şi la S o p h ie . C în d s e b ă g ă su b p la p u m ă ,
0 c u p rin s e în c e tiş o r în b ra ţe , î i s ă ru tă fru n te a şi ad o rm i.

A D O U A ZT D IM IN E A Ţ Ă , în tim p ce S o p h ie îşi fă c e a
duşul, J a c k îl s u n ă p e A lee. S o p h ie a ie şit d in b a ie g a ta
îm b ră c a tă şi în t i m p .c e e a .îm p a c h e ta ; J a c k u m b la p rin
cam eră. S o p h ie îşi în c h is e b a g a ju l d e m in ă , îşi p u se h a in a
şi se a ş e z ă la p ic io a re le p a tu lu i, a şte p tîn d . J a c k o b s e rv ă în
sfîrşit c ă e a îl u rm ă re a .
■Ja c k c lă tin a d in cap .
— C e este?
> —T u s ă -m i sp u i. T u e şti în g rijo ra t. S -a în tîm p la t c e v a în
iii
tim p ce e u fă c e a m d u ş?
.— în c e rc d o a r să. în ţe le g . M ai ţi-am in teşti c e v a ce ţi-a
sp u s L a rs o n ?
.. S o p h ie d ă d u d in cap ,
' — D a , M - a c ău tat p e G oogle.
— Ce... -
' ; — Z ic e a c ă m -a g ă sit p e G o o g le şi c ă s e u ita la fo to g ra fia
m ea. C h e s tia asta p a rc a îm i d ă şi a c u m fio ri, re c u n o s c u ea.
— U n d e ţi-a g ăsit fo to g rafia?
1 — U n eo ri ziaru l m e u îm i d â fo to g rafia, d e a su p ra arti­
colelor, e x p lic ă ea. H a id e Ja c k . Ş tii că în ziu a d e astăzi
o ricin e p o a te a fla o ric e d e sp re c in e v a , d e p e In te rn e t..
— Tipul a s ta s -a s tră d u it o g ro a z ă ca să te a d u c ă aici. N u
ştim c in e e s te şi n u -i c u n o a ş te m m o tiv e le . în c lin s ă n e
sch im b ăm p la n u rile .
S o p h ie rid ic ă n iîn a.
300 JU L IE G A R W O O D
— Ştiu ce vrei să-spui. înapoi ia C hicago, da? Şi o să lie v
perfect, d a r după ce m erg em la Inook. N u am ajuns pînâ-
aici ca să re n u n ţ tocm ai acum . Ce m ai co ntează cîteva ore? .
E ste d oar un m ic sătuc de coastă. Stau de vorba cu orice om':
pe care îl găsesc acolo, d u p ă care p o t face o pauza.
■—*N u, eu cred că a r ...
S ophie îl întrerupse.
— J a c k ,m â duc acolo, cu sau fără tine.
— A h, Sophie, ştii câ eşti nostim ă? spuse el cu un zîm bet;
în glas.
S uspicioasă, î l întrebă:
— De ce sînt nostim ă?
— Eşti nostim a pentru câ îţi im aginezi câ aici ai un cuvînt
de spus. T u m ergi unde m erg eu, nu invers.
S ophie îşi îm p reu n ă braţele, sfidătoare.
— Punem pariu?
JURNAL 761
TABĂRA DIN ARCTICA
1; C u m p lita z i!
. ■Brandon devenise alît de agitat în dimineaţa asta, îneît
ni-am tem ut să nu facă ceva ireparabil I-arn spus intr-o
■/doară lu i Bric că Brandon ar putea beneficia de o doză de
'■K-74, fără să-m i închipui o clipă că acesta o să i-o şi adm in­
istreze.
Brandon a intrat în stop cardiac cam în ju r de 3. OO p.m .
'".Am chem at elicopterul medical, dar era deja prea tîrziu.
Cind a apărut, Brandon m urise deja.
ş P ot spune câ Bric era teniiat. C ind l-am luat la întrebări,
'jţ recunoscut că i-a injectat lui Brandon K -74, spunîndu-i
''acestuia că era un sedativ slab. A m aflat abia acum că
Brandon avea problem e cu inima, p e care .însă le ţinea se-
■Crete. K irk zice că nu i se va face autopsie. N orocul nostru.
 DOUĂZECI ŞI NOUA
.fi
J A C K Ş I S O P H IE A U P L E C A T S P R E IN O O K D O U A
o re m a i tsrziu. U n a d in tre aceste o re a u p etre cu t-o certîndu-
S o p h ie e r a a p ro a p e sig u ră că p în ă la u r m ă J a c k re n u n ţa s e '!
d o a r c a să o fa c ă să tacă.
O d a tă în aer, C h ip p e r l-a în tre b a t p e J a c k d a c ă a r a v e a |
c e v a îm p o triv ă să fa c ă o o p rire în d ru m u l în a p o i spre
B a rro w . -j
' *vr!
A m d e lăsat provizii- în tr-u n a lt s a t d e c o a stă , N u î
d u re a z ă m u lt şi m ă s c u te şte d e u n d ru m , m îin e . f
— N o i o s ă s tă m în In o o k a p ro ap e to a tă d u p â -a m ia z a . De
c e n u fa c i d ru m u l şi te în to rc i d u p ă n o i? su g e ră J a c k . . ;j
C h ip p e r îi e ra re c u n o sc ă to r. |
— N u o să v a fac s ă aşteptaţi . 1
— C în d n e ap ro p ie m d e In o o k , d ă o ro a tă ca să p o t v edea
to a tă în tin d e re a . V re a u să-m i d a u s e a m a u n d e s ta t c a b a n e le ;
P ilo tu l e r a în c m ta t sâ-i în d e p lin e a sc ă d o rin ţa . Z b u ră
•d e a s u p ra a p e i, a p o i tre c u p e d e a s u p ra u n e i a g lo m e ră ri de
. c lă d iri d in p re fa b ric a te , p rin se îm p re u n ă , c a h o te lu l din
D e a d h o rs e .
r
*?
■ ■■ ■ ,
■
î
F O C SI G H E A Ţ Ă 303

|\ , — A c o lo stau o a m e n ii ca re o b se rv a lupii. A m a u z it c ă
Iveşte fo a rte m o d e rn în ă u n tru . A u a n te n ă d e sa te lit şi p la y e re
|;s::p V D . Ş tiu a s ta p e n tru c ă le -a m a d u s d is c u r i S e u ită la o
||:g ro a z â d e film e c în d n u p o t ieşi.
py L o c u l p ă re a p u s tiu , d a r c u z ă p a d a p ro a s p ă t c ă z u ta , o ric e
||u r n î â d e p ic io a re d isp ă ru se .. N ic i o lu m in ă n u stră b a te a
^ d in ă u n tr u . .
f e - : — P ro b a b il e ă au în c h is p e n tru ia rn ă , re m a rc ă S o p h ie.
ti .Z g o m o tu l m o to ru lu i îi a c o p e rise v o c e a şi n ic i J a c k , n ic i
R C h ip p e r n u i*au a u z it c o m e n ta riu l. A u tre c u t d e a s u p ra
¡p îio o k u lu i şi a u a te riz a t. J a c k d e s fă c u fe rm o a ru l d e la sacu l
Slui, s c o a s e d e a c o lo d o u ă c a rtu şie re su p lim e n ta re şi le vârî
¥ m z u n a re le d e la g e a c ă . î i d ă d u u n a S o p h ie i ş i-i s p u s e să
pte b a g e în h a in ă .
|;v , —T e a ş te p ţi l a p ro b le m e ? îl în tre b ă C h ip p e r.
Vi ■
— N u , d a r îm i p la c e să fiu pregătit.
|V-: 4 - E xag erezi, d o a r nu m e rg e m la ră z b o i, sp u se S o p h ie în
ffim p ce c o b o ra d in a v io n .
Jack n u - i , ră s p u n s e . S tîn d u n u l lîn g â a ltu l, p riv iră
;avionul d is p a rîn d . D in tr-o d a tă se p o m e n iră sin g u ri în m i-
jlocul s ă lb ă tic ie i alb e.
| S o p h ie făcu u n c e rc c o m p le t, c ă n tîn d u n se m n d e v ia ţă,
'Nici u n s u n e t n u se au z e a . S e scu tu ră :
if —• Jack , îm i dai şi m ie un p isto l?

I H A
— în sfîrşil, d ev ii n e rv o a să ? o în treb ă e l O lu ă d e m in ă
•„
¡(şt m c e p u ra s a m e a rg ă .
PA".— E s te tim p u l să b a te m la n işte u şi şi să n e ru g ă m la
«D um nezeu să n u n e d e s c h id ă .n im e n i c u o p u şc ă .
ĂV".
k.
304 J O J E GARW OOD
........ ' ..............................- .................. ...................... ;---------------------------- .......................................... ............... .........

— E şti p re a b ănuitor, sp u se S o p h ie. G rfîia d e ja , d u p ă ¿ i-r..

F rig u l îi d ă d e a s e n z a ţia c ă p lă m în ii îi în g h e ţa u şi c ă ^ tr ­
om pa. d in tr-o c lip ă în tr-a lta . _
— C in e a r d e sc h id e u ş a în să lb ă tic ia asta, f ă r ă o m i cădi
p ro te c ţie ? N -a re a fa c e , c u n o sc ră sp u n su l. T u ai d e sc h id e -
o.
. — N u o să u iţi n ic io d a tă asta, nu ? j
J a c k m e rg e a în fa ţa ei a ş a c ă nu-1 p u te a v e d e a zâm bind, .]
— C e an u m e n -a ş p u te a u ita n ic io d ată ? :j
—■- C ă m -a m u ita t p e fe re a stră şi m -a m p o m e n it Im p u ş-j
ca tă . A s ta n -ai p u te a uita.
Jack- se g h id i l a S a m u e l şi l a A n n a. O a re se c e rta u ei \ re-
o d a tă a ş a c u m fă c e a u el şi S o p h ie ? D a c ă da, o a re se d istrau
şi e i la fe l d e b in e ? |
T e re n u l e ra p la t, d a r S o p h ie i i se p ă re a c a şi c u m a r fr|
u rc a t u n m u n te , u n u l m a re . N u p u tu să n u o b s e rv e că Jackf
n u p ă re a d e lo c o b o sit. O m u l ă s ta e ra în tr-o f o r m ă g ro zav a .]
A r fi tre b u it să ştie , a m in tin d u -şi d e m u ş c h ii Ini, su b v îrliil
d e g e te lo r, ei.
— N u z ic e a J o e c ă to a te c a se le s în t a p ro p ia te ? sp u se ea|
g ifiin d . _ 1:
-• — r D a , a sp u s. D a r a s ta p ro b a b il d u p ă u n ită ţile d e m ăsura]
d in A la sk a . .1
M e rs e râ c a m v re o m ilă , p în â c în d a u d a t d e o c a să , d a r
Ja c k o a s ig u ră c ă n u fă c u s e ră nici. m ă c a r a p a tra p a rte din;:
d ru m . S tru c tu ra a c e s te ia e ra to t d in p re fa b ric a te , c u o f e r i
e a s tră lin g ă u ş ă ia r în d re p tu l, tre p te lo r e ra u p a rc a te dona
sn o w m o h ile . I
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 305

A m e ric a n c a in d ig e n ă c a re le 'd e s c h is e u ş a se u ită în c re ­

m e n ită la ei. . .
— N u c re d c ă e x istă p e a ici p re a m u lţi v în z â to ri a m ­
b u la n ţi, îi şo p ti S o p h ie Iui J ack.
F e m e ia le fă c u se m n s ă in tre , S o p h ie ră s u flă u ş u ra tă
c în d s im ţi c ă ld u ra .
Ja c k p u s e c îte v a în tre b ă ri, d a r fe m e ia e ra e z ita n tă în
ră sp u n su ri.
—A v e ţi o c a s ă p lă c u tă , s p u s e S o p h ie.
A c e a s ta le p o v e s ti atu n c i d e u n d e e ra şi d e c e se a v e n ­
tu ra s e aici. în c îte v a m in u te , S o p h ie o fă c u p e fe m e ie să-i
p o v é s te a s a c à v ia ţa ei. O c h e m a M a ry şi a v e a trei c o p ii
zd ra v e n i. S o ţu l ei e ra Ia p e s c u it, c u u n v e c in . P e m ă s u ră ce
M ary se s im ţe a to t m a i re la x a tă în p re z e n ţa 'fo r, se o fe ri să
ie d ea in fo rm a ţii d e s p re sat şi d e s p re v ecin i.
— D a c ă v re u n u l d in tre noi s-ar fi întâlnit c u o m u l d esp re
care v o rb iţi, atu n ci a m fi a u z it c u to ţii asta. P în ă di seară,
to a tă lu m e a v a afia d e fe m e ia cu o c h i alb aştri şi d e so ţu l ei
bine. F e m e ia s c u tu ră d in c a p c u a u to rita te ş i sp u se :
— N ic i u n H a rrin g to n n u a fo st v ă z u t p e aici. O m u l ăsta
s-a ră tă c it?
— N u , a a v u t u n a c c id e n t n efericit. A fo st o m o rît d e u n
u rs polar.
M a rry d ă d u d in c a p , p rice p îrid acu m .
— A h , da, i-a om orît. B arry, N u am ştiu t c u m îl c h e a m ă .
A c u m ştiu, W illia m H a rrin g to n ,
— I-aţi v ă z u t v re o d a tă p e o a m e n ii d e ştiin ţă c a re stu d ia ză
lu p ii? în tre b ă S o p h ie .
306 J U L IE G A R W O O D

— N u , s în t fo a rte iz o la ţi. U rm ă re sc lu p ii şi u n eo ri n e
u rm ă re s c p e n o i. P ro b a b il că n e s tu d ia z ă şi p e n o i.
M a rry in s is tă să l e d e a c e v a să m â n î n c e . Ş tiin d c ă a r f i
in s u lta t-o d a c ă o re fu z a u , S o p h ie v o rb i în a in te c a J a c k să
a p u c e s â d e c lin e in v ita ţia ,
— A m m în c a t c h ia r în a in te d e & v e n i aici, d a r m i - a r .
p rin d e b in e d a c ă aş b e a c e v a , v ă ro g .
î n tim p c e M a ry fie rb e a c e a iu l, le p o v e s te a d e sp re
s ă te n i. M a i tîrz iu , le a ră tă d ru m u l sp re c e i tre i v e c in i d e s p re
c a re ş tia c ă s în t aca să .
A u p e tre c u t u rm ă to a re a o ră b â tîn d la u ş i şi p u n în d
în tre b ă ri.
C în d au p le c a t d in u ltim a c a să , S o p h ie sp u se :
— A r fi .treb u it să o asc u ltă m p e M ary. E a n e - â sp u s că
n im e n i n u l-a v ă z u t p e H a rrin g to n şt a a v u t d re p ta te . E s te o.
fe m e ie p lă c u tă , n u ?
Ja c k c o n firm ă d in cap.
—T u a i fă c u t-o s ă se s im tă b in e .
— C rezi c ă am p u te a sta în c a b a n a d e sp re ca re n e -a v o rb it
J o e ? S im t c ă în g h e ţ. F rig u l p a re şi mai. c u m p lit, d u p ă
c ă ld u ra d e i a M ary .
J a c k îşi p e tre c u b ra ţu l p e d u p ă u m e rii ei.
' ■
— Desigur. C re d c ă am şi aju n s. C h ip p e r tre b u ie să se
în to a rc ă ş i ei în c u rîn d .
J a c k a ră tă s p re o c o n s tru c ţie m ic ă d in le m n , la v re o p a ­
tru z e c i d e m e tri m a i în c o lo .
—- A sta tre b u ie sâ fie, sp u se el.
 FO C Şi G H EAŢĂ 307

O tra se a p ro a p e d e el în tim p ce-şi c ro ia u d ru m sp re

c a b a n ă şi S o p h ie se ru g ă s ă e x iste a c o lo c e v a d e în c ă lz it,
g a ta s ă fie p o rn it.
: — P ro b a b il că n u o să aflu n ic io d a tă ce a c ă u ta t
H a rrin g to n a ic i, m ă rtu ris i S o p h ie .
U rc a ră c e le d o u ă tre p te p în â la u şă . J a c k în tin se m in a
spre c la n ţă , c în d o p o c n itu ră p u te rn ic ă tă ie aeru l şi s p in te c ă
le m n u l, a ş c h iile tre c în d p e lin g ă fa ţa S o p h ie i. R e a c ţia iui a
fost in s ta n ta n e e . D e s c h is e u ş a ş i o îm p in se p e S o p h ie
în ă u n tru , a c o p e rin d -o c u tru p u l să u în tim p ce a ce asta
ateriza p e d u şu m e a .
 JURNAL 807
CHICAGO

N u n e m ai putem perm ite o altă greşeală ca aceea a lui :

Bric cu Brandon. Dacă vrem să continuăm Proiectul A lfa ,
atunci trebuie sâ fim prudenţi şi precauţi- A m perfecţionat -
form ula şi credem că am găsit dozajul ideal.
A m demarat experimentarea p e oam eni şi este u luitorcît
de m u lţi doritori există. E ste incredibil cită lu m e este gata
sâ. accepte ceva, dacă ştii cum sâ faci apel la egouî oam e­
nilor, Chiar şi cînd îi punem sâ ju re ca vor păstra secretul,
'Î
■aceştia par nerăbdători sâ se afirm e.
E i cred că testează suplim ente alimentare p e n tru diete.
L e-am oferit doar atâtea in form aţii cît să le cîştigăm încred­ :4
erea şi cooperarea. i
R ezultatele au fo s t fenom enale, chiar m ai bune decît n e­ •1
am aşteptat. Ideea m odificării adaosului .de adrenalină de la
caz la caz a fo st în m o d deosebit formidabilă. Următorul
pas este creştere a factorului de stres, pentru a vedea cum
afectază acesta rezultatele.
 TREIZECI

O N O U Ă B U B U IT U R Ă . ÎN T R E G IN O O K -U L P Ă R E A
să fi c ră p a t în d o u ă , lo v it d e o fo rţă d e m o n ia c a , a tît d e
p u te rn ic a f o s t z g o m o tu l.
J a c k în c h is e u ş a c a b a n e i cu p ic io ru l şi o tra se p e S o p h ie
din lin ia fo c u lu i.
■ îm p ie trită , a c e a s ta şo p ti:
— C e e s t e ...?
— O p u ş c ă p u tern ică. S tai jo s! V o cea lu i J a c k e ra asp ră ,
.m înioasâ.
N -a fo s t n e v o ie s ă re p e te p o ru n c a . C h ia r d a c ă m in te a ei
■a a v u t n e v o ie d e c îte v a s e c u n d e c a s ă a sim ile z e o ro a re a
g în d u lu i c ă c in e v a în c e rc a sâ-i o m o a re , tru p u l ei re a c ţio n a
in sta n ta n e u .
J a c k îşi s m u lse m ă n u ş a cu p isto lu l în m în ă şi se ro s to ­
goli p în ă la fe re a stră . S e lipi d e p ere te â sc u lţîn d tă cerea,
' a step tîn d u n z g o m o t care. sâ -i s p u n ă d e u n d e 's e tră se se . A u
trecu t z e c e s e c u n d e . A lte z e c e . N im ic . S e rid ic ă în c e t c a să
se u ite a fa ră d in c o lţu l fe re stre i. Im p o s ib il d e v ă z u t cev a .
• V întu l s tîrn e a z ă p a d a d e p e jo s , ia r d e su s, c ă d e a alta.
3 I0 J0L.IE GAEWOOD

S o p h ie s e tîri p e b u rtă p în ă la p erete, s e în to a rse în c e t şi

se a şe z ă , s p rijin ită c u sp a te le d e el. S e u ită d e ju r îm p re ju ru l
c a b a n e i, cău tân d c e v a , o ric e , c a re b a r fi p u tu t a ju ta să se
ap ere . E ra s ă ră c ă c io s m o b ila tă , cu o m a s ă şi u n s c a u n , u n
d u lă p io r şi u n p at. O d ra p e rie g ro a să , ăl c ă re i sc o p e ra să
ţin ă a fa ră o p a rte d in frig , e ra tra să şi p rin s ă în tr-u n c îriig d e
lin g ă fe re s tru ic ă , s in g u ra lo r su rsă d e lu m in a .
O a ltă r u n d ă d e g lo a n ţe iz b i p e re te le ex te rio r. U n e le
p ă tru n s e ră p r in le m n , lo v in d m a s a şi sc a u n u l.
— D u -te în sp atele d u lap u lu i! strig ă Jack.
S o p h ie se g ră b i s ă fa c ă c e i s e o rd o n a se şi se c h irc i la
p â m în t e x a c t în c lip a în c a re u n g lo n ţ lo v i o c u tie d e p e o
p o liţă a fla tă d e a s u p ra ei. O p u şc u liţă . C u tia se învârti, z b u ră
în p e re te şi c ă z u jo s.
T ră g ă to ru l d e v e n e a m a i în d ră z n e ţ, se a p ro p ia to t m a i‘
m u l t J a c k au z i z g o m o tu l u n u i m o to r to rc în d în d e p ă rta re .
S e u ită d in n o u a fa ră şi v ă z u , p rin z ă p a d ă , o lu m in ă săitîn d
d in d ire c ţia u n d e a te riz a se C h ip p e r. T re b u ia să f ie u n sn o w -
m o b ile . R a z a d e lu m in ă se lă rg i şi z g o m o tu l m o to ru lu i
d e v e n i m a i p u te rn ic .
— In d ife re n t ce s e întâm plă, n u te rid ic i, îi strig ă Ja c k '
S o p h ie i.
— A i grijă, Jack . A i g rijă ...te rog. . î
S o p h ie îl u rm ă ri în to rc în d u -s e şi în tin z în d m in a spre
c la n ţa u ş i i . . O . d e s c h is e u n c e n tim e tru , n u m a t m u lte
În tin z în d b ra ţu l, ţin ti şi a şte p tă o p rire a sn o w m o b ilu lu i, E ra
în c ă p re a d e p a rte . T re b u ia să a ju n g ă în ra z a d e b ă ta ie a p is­
to lu lu i.
*n- FOC ŞI GHEAŢĂ 311

— P u ţin m a i ap ro ap e . D o a r -puţintel, sp u se ei încet, e x ­

tre m d e calm .
D o rin ţa i se în d e p lin i. S n o w m o b ilu l se a p ro p ie d e
c a b a n ă , C în d o p ri, tră g ă to ru l s tin s e m o to ru l d a r lă s ă
fa ru rile a p rin s e , îş i s ă ltă p ic io ru l p e ste sn o w m o b il, sări jo s
,. şi în ţe p e n i lin g ă a c e sta , rid ic în d d in n o u p u şc a . C a şi cu m
K?
şi-ar fi d a t se a m a c ă p u te a fi v ă z u t în lu m in ă , c o b o rî p u ş c a
‘ şi se a p le c ă să s tin g ă fa ru rile .
P e n tr u o c lip ă , s -a a fla t în lu m in ă . D e a tît a a v u t n e v o ie
: Jack . P rim u l g lo n ţ îl lo v i p e o m în u m ăr, răsu cindu-1 în lo c.
VAI d o ile a g lo n ţ îi tre c u p rin gît. A m u rit în a in te d e a atin g e
'p âm în tu l. V în tu l su flă u ş a sp re Ja c k şi a c e sta o îm p in se
în a p o i c u b ra ţu l, în tim p c e s c a n a z o n a , în c ă u ta re a u n u i a lt
trăgător. F â e în d u -i se m n S o p h ie să râ m în â p e io c , Ja c k
; d isp ăru în z ă p a d ă .
S o p h ie i i s e p ă re a c ă tre c u se o v e ş n ic ie d e c în d s tă te a
:acolo , în tin s ă p e jo s , tre m u rîn d . S e sim ţe a n e a ju to ra tă . N u
av ea s e m n a l la m o b il, ia r o a m e n ii d in s a t o ric u m n u av ea u
' te lefo an e, a ş a în e ît îi e ra im p o sib il să c e a ră ajutor. F ie c a re
.‘m in u t fă ră Jack. i se p ă re a o o ră. C e s-a în tîm p la t? P ă ţise
cev a ? D e c e n u se în to rc e a ?
C a b a n a e ra la fel d e re c e ca o c a m e ră frig o rific ă p e n tru
..carne şi d in ţii îi tre m u ra u v io le n t. N u m a i p u te a a şte p ta . S e
rid ic ă -şi a le rg ă s p re u şă. In c lip a în c a re p u n e a m în a pe
...clanţă, a c e a s ta se d e s c h ise . Jack- u rc a tre p te le , c u p u ş c a
tră g ă to ru lu i în m în a stin g ă .
îş i p e tre c u b ra ţu l d re p t p e d u p ă e a şi o tra se în a p o i
în ă u n tru , în c u in d u şa. D u p ă c e a p rin s e o lu m in a re d e p e
312 JULIE G A R W O O D

m a s ă , s e u ita în ju r, d u p ă c e v a cu ce a r fi p u tu t în c ă lz i
cam era.
S o p h ie s e d u s e c u p ru d e n tă la fe re a s tră şi s e u ită afară.
V ă z u c a d a v ru l în tin s în z ă p a d ă . .
— D e u n d e a venit'? în tre b ă ea. D a r în a in te c a Ja c k să
a p u c e să ră s p u n d ă , se g în d i la saţ.
— C e fac M a ry şi c eilalţi? se în g rijo ră ea.
-t— D a c ă sîn t d e ştep ţi, se în c u ie în casă.
• S o p h ie a b ia r e u ş e a s ă d is tin g ă c o n tu ru l c a se lo r, în
d e p ă rta re . N u p u te a v e d e a n ic i o m işc a re . P riv i d in n o u
leşu l.
— C e facem acu m ? în treb ă ea.
— P în ă u n a alta, stăm p e lo c. D a c ă n u m ai ap are n im e n i,
m u tă m c a d a v ru l. S-ax p u te a .s ă v in ă c in e v a d u p ă el.
J a c k g ă s is e o s o b ă c u k e ro s e n şi. acu m o a p rin d e a .
S o p h ie îşi fre c a m îin ile şi b â te a d in p ic io a re în tim p c e el
p u n e a s o b a în fu n c ţiu n e . P u ş c a p e c a re o lu a se d e ia o m u l
u c is s tă te a p e m a să . I n v îrf-a v e a o lu n e tă .
— C in e a fo st, Jack? în tre b ă ea.
— N u l-am m a i v ă z u t n ic io d ată . î l re c u n o şti? P o a te e
c in e v a d in D e a d h o rs e sa u B a rro w .
— N u -i p o t v e d e a fa ţa d e aici, râ su n se ea. T ra s e d ra p e ria
p e s te fe re a stră .
J a c k v e n i şi. se o p ri în fa ţa ei. E ra p a lid ă şi tre m u ra . O
c u p rin s e în b ra ţe şi-i rid ic ă b ă rb ia sp re el..
~ N u o să p e rm it sâ ţi se în tîm p le n im ic râu.
S o p h ie îl a p u c ă d e g u le ru l g e c ii, ti‘ăgîndu-1 sp re ea.
— ■Ş tiu , Ş i n ic i eu n u o sâ p e rm it să ţi se în tîm p le n im ic
ră u . T u ai p isto l. P o t s ă ia u e u p u şc a ?
 ^__________________ . ' F O C -ŞI G H E A Ţ Ă 313

— C rezi că o p o ţi m an ev ra?
— D a c ă îm i arăţi cu m . S o p h ie se u ită sp re uşă.
'V ' — D e c e se în tîm p lă asta? D e .ce să v re a c in e v a s ă tra g ă
■.în n o i?
;7 ‘ — N u ştiu, d a r o să aflu, sp u se el. -
■■ ■ S o p h ie în tre b ă d in n o u .
— D e u n d e a ap ăru t? M ary n e -a sp u s c ă b ărb aţii din sat
:.. nu se în to rc d e c ît ti'rziu.
: — S n o w m o b ilu l v e n e a d in sp re est. S in g u ru l lu c iu în
^ direcţia aia. e s te ta b ă ra o a m e n ilo r d e ştiin ţă, s p u se Jack .
' S o p h ie sp u se , ag itată :
— M i-am in tesc, C h ip p e r n e -a p o v e stit că c e i ca re stau
-"acolo s în t d o ta ţi'c u e c h ip a m e n te d e u ltim ă o ră. D a c ă au
-■-.telefon p rin sa te lit, a m p u te a c h e m a p o liţia d in B arro w , în
f ajutor.
% ' — O s ă a ştep tăm p în â v in e C hipper. N u m a i p u te m risca,
f •' — C u m poţi fi aşa d e calm ?
i — P ractica, spu se el.
Ja c k re u ş i u n z îm b e t scu rt, d a r în sin e a lu i c lo c o te a d e
-furie. Ii v e n e a să m a i tra g ă d e c îte v a o ri în tic ă lo su l ăla,
¿T ra v ersă în c ă p e r e a şi se o p ri în d re p tu l f e re s tre i,
fîn d ep ă rtin d d ra p e ria , a tît c ît.sâ p o a tă u rm ă ri sp a ţiu l d in fa ţa
fcabanei. M in u te le tre c e a u şi n u m a i a p ă re a n im en i,
jf - în tr-u n tîrz iu , s p u se :
iT — M ă d u c să m u t s n o w m o b ilu l şi cad av ru l în sp atele ca-
(banei. T u să b a ric a d e z i u ş a în u rm a m ea.
j; — A h , n u , n u f a c e asta. N u m a i stau aici, fă ră tin e, strig ă
314 JULIE GARWOOD

— • A tu n c i sta i fia sp atele m e u , sp u se J a c k p ru d e n t. Ie ş i el f

p rim u l. A fa ră s e a ş te rn u s e o tă c e re d e m o a rte , o tă c e re !
lu g u b ră . !
S o p h ie îl u rm ă p e J a c k la ş n o w m o b il. H a lo u l d e s în g e !
d in ju r u l c a p u lu i tră g ă to ru lu i se v e d e a n e g ru , p e zăpada';
a lb ă . A d u n în d u -ş i p u te rile , S o p h ie se u ită la fa ţa a c e stu ia . >\
S p u se , c u g u ra c ă s c a tă d e u lu ire : j
— îl cunosc. \
f:, JURNAL
CHICAGO
îl’
r A m găsit subiectul perfect. A re o condiţie fizică extrem
‘ţ d e bună şi s-a înscris sa 'facă parte din proiect , ştiind că
Şforicînd ar putea f i supus testelor. E goul iu i considerabil îl
face d o m ic să se afim ie. In p lu s, nu are fam ilie şi are foarte
ţ'p u ţm e legături. Dacă ar dispărea pentru eîteva săptâmîni,
ţ ţ nim eni nu i-ar sim ţi lipsa.
 TREIZECI ŞI UNU
• I
S O P H IE S E ÎN D E P Ă R T Ă D E C A D A V R U .
— C h ic ag o , s p u se ea. A m v o rb ii c u el la C h ic a g o . E ra i
n ecippl.il ş i-m i sp u n e a m că se a m ă n ă cu B lu to . .5
J a c k se lă să în tr-u n g e n u n c h i şi în c e p u să-l c a u te |
m e to d ic p rin b u z u n a re , d e a c te d e id e n tita te . G ă s i u n p isto l, ■:
îl a rm ă şi i-1 d ă d u S o p h ie i. în tr-u n ălt b u z u n a r g ăsi d o u ă l
c a rtu ş ie re şi i le d ă d u şi p e a c e ste a S o p h ie i. |
S o p h ie sp u se : . :|
— E ra ag en tu l d e pază. N u , am c re z u t e u ,c ă era a cen tu l:
d e p ază . M i-a m in le se m i-a m sp u s că probabil, ţin e a locul
c u iv a , la re c e p ţie .
— U n d e , S o p h ie ? U n d e e x a c t l-ai văzu t? o în tre b ă Jack,
ră b d ă to r. |
' — în h o lu l b lo cu lu i lui W illia m H a rrin g to n . |
D a c ă p e J a c k l-a s u rp rin s v e ste a , n u a lă sa t s a s e vadă®
asta . " j
— In tră în c ab a n ă în a in te să în g h eţi tun. J
E x p re s ia lui îi sp u n e a c ă n u v re a c o m e n ta rii. S o p h ie o|
p o m i în a p o i sp re c a b a n ă , d a r îi p ic ă o c a rtu şie ră , în zăpadă!!
 FOC ŞI GHEAŢĂ 317

O re c u p e ra şi o a p u c ă b in e , s ă n u -i m a i cad ă . O d a tă
. înăuntru , p u s e cu g rijă p isto lu l şi c a rtu şie re le p e m a să , lin g ă
|p u ş e â şi se sim ţi p u ţin m a i lin iştită , ştiin d c ă d a c ă c in e v a ar
jrincepe d in n o u s ă tra g ă în ea, a v e a a c u m cu ce. s ă se ap ere .
ŞN u c o n ta c ă n ic i m ă c a r n u m a i ţin u se v re o d a tă o a rm ă în
$r. 4
y.mmă, p în ă a c u m c îte v a m in u te . J a c k o sâ-î a ra te c u m sâ
fe rm e z e ş i să în c a rc e p u şca. P e D u m n e z e u l ei, o să tra g ă şi
ţfd .să u c id ă , d a c ă v a treb u i.
|v îş i a m in ti p e te le d in z ă p a d ă şi ie şi d in n o u . în tim p ce
ŞJack d u c e a s n o w m o b ilu l şi c a d a v ru l în sp atele c a b a n e i, ca
|i u â cu m in a z ă p a d ă şi a c o p e ri sîn g e le . A p o i o b ătă to ri, c a sâ
|f iu fie m ă tu ra tă d e v în t. I se p ă re a că te m p e ra tu ra scăzu se' şi
fanai m u lt. O a re se fă c e a v re o d a tă p re a frig c a sâ n in g ă , sau
p c e s t a e r a u n m it? N u ştia. A r fi tre b u it s ă fie m a i a te n tă ia
feşcoală, la le c ţiile d e g e o g ra fie , în lo c sâ flirte z e c u B illy
p jib s o n .
j | | . C în d , in tr-u n tîrz iu , s-a u în to rs în c a b a n ă , în c e p e a u să
R e sim tă e fe c te le b ip o t e m i ie i S o p h ie n u -ş i m a i sim ţe a p i-
p io a r e le , d a r d u p ă Ce a tro p ă it p u ţin în ju r u l so b iţe i,
llp g e te le a u în c e p u t s ă o în ţe p e , se m n b u n , ş tia a sta ,d e şi e ra
p lre ro s .
p V -Ja c k în c e p u s ă c o tro b â ie "prin d u lă p io r, c ă u tîn d o rice
Ife-ar fi fo lo s it în c a z u l în c a re a r fi tre b u it s ă râ n rin â p e s te
«noapte în c a b a n ă . î n se rta ru l d e j o s g ă s i u n te a n c d e re v is te
jpbrno, c e e a c e v o rb e a d e s p re fe lu l în c a re -ş i p e tre c e a u aici
i m p u i u n ii d in tre p ilo ţi şi o la n te rn ă . B a te riile e ra u slab e.
318 JULIE GARWOOD

Adăugă lanterna la grămada de pe masă şt continuă să

caute.
— Asta este cea mai prost echipată cabană, bombăni el.:
— De ce ar trebui echipata? întrebă ea. îşi scoasă
mânuşile şi-şi încălzi mîinile în faţă sobiţei.
— Pentru orice eventualitate. Ne-ar mai trebui kerosen,
dar nu văd nimic.
— O să apară Chipper, în curînd. încerca să fie optimistă;
Jack dădu din cap.
— Este o mică magazie afară. Mă duc să mă nit.
— Poate că. e încuiată, spuse ea, punîndu-şi înapoi
mânuşile.
— Dacă este, sparg încuietoarea. Jack trase draperia dii
dreptul ferestrei şi privi zona din faţa cabanei.
— Jack, tu ce crezi? întrebă ea.
Jack nu vroia să o sperie, dar vroia să o ştie pregătita.
"— Dacă bărbatul pe care l-am ornant avea:prieteni care |
aşteptau, aceştia ar putea veni după eî. Trebuie să fin
pregătiţi pentru orice ...dacă o să fie cazul. , ;
Se uită la ea să vadă cum asimilează întunecata posibi­
litate.
Sophie încuviinţă doar din cap şi spuse:
— Bine. îşi înfăşură apoi şalul în jurul gîtului şi-l vîrî sul
guler. ..
— Arată-mi cum să mînuiesc arma.
Acesta zîmbi.
— Ce e? întrebă ea. 1
 FOC ŞI GHEAŢĂ 319

~ Eşti mult mai tare decît pari.

U dădu pistolul trăgătorului şi o puse sâ-1 amieze şi să-l
^dezarmeze de cîteva ori, asigurîndu-se că nu va uita nimic
|îri cazul unei situaţii limită. Apoi îi arătă cum să încarce
peartuşele şi să tragă.
] ; . '.Sophie îşi vîrî gloanţele suplimentare în buzunarul
gstîrig, trase fermoarul şi mai verifică o dată siguranţa,
j$inte de a vîrî pistolul în buzunarul din dreapta.
- Mă duc la magazie. Mă întorc repede, spuse Jack. Se
|« ă afară înainte de a deschide uşa. Sophie era chiar în
Spatele lui. ,
rrMerg cu tine. Pot să te ajut la cărat, dacă există acolo
sfva;ce ne-ar trebui. Hai, mai repede, laşi frigul să intre,
şpuse ea împingîndu-1 din spate.
S; Jack închise uşa. Sophie mergea alături de el şi Jack
icetini, ca ea să poată ţine pasul cu el.
.— Alaşka ţi-a trebuit. Urăsc frigul ăsta, bombăni Jack.
Sophie îi ignoră văicăreala . Ninsoarea mai încetinise şi
¡ophie se uită spre est. Pe orizontul întunecat, abia reuşea
Jj$;distingâ silueta unei case. Joe le spusese că cercetătorii
•"Chiseseră pentru toamnă, dar poate că Bluto intrase acolo,
|şteptînd venirea lor.
- De unde a ştiut Bluto ...vreau să zic omul care a tras
jjfrhoi,- câ o să venim aici? Cu siguranţă că ne-a urmărit,
|pa.se ea.
•Au ajuns la magazie şi în timp ce Jack încerca să vadă
I¡simt poate deschide uşa, Sophie îşi trase şalul de lînâ peste
¡feri ■-
teri..
320 JULIE GARWOOD

gură şi iias, ca să încălzească aerai înainte de a-1 inspirai

Auzind un zgomot în depărtare, se uită în sus, la norii gref
care âtîmau deasupra lor; aştcptînd să zărească avionul lut
Chipper.
— Ai auzit,,.? ' 1
Jack o înşfăca şi o împinse după construcţia fragilă, i
—Vine cineva. Stai aici.
Se uita încet după colţ. Două ... nu, trei lumini care sa!
apropiau de cabana, dinspre est. Trei bărbaţi pe snowmo­
bile goneau cu toată viteza. Era prea periculos pentru Jacki
şi Sophie să se întoarcă înapoi la cabană, aşa că aşteptară pe.;
ioc. Bărbaţii încetiniră şi se dispuseră In formă de evantai;;
pe măsură ce se apropiau. Unul o luă înainte, oprind îuaime.
de a ajunge ia cabană, ca să nu poată fi văzut. Ceilalţi doi o;
încercuirâ prin spate. Cîhd trecură prin dreptul snowmo-
bilului pe care îl parcase Jack acolo, se opriră brusc.
— Au găsit cadavrul, şopti Jack.
Unul dintre bărbaţi îi făcu un semn celuilalt şi întoarseră
maşinile în loc, retrag îndu-se cîteva sute de metri, ca să sc;
sfătuiască. Jack îl văzu pe unul dintre ei luînd o canistra cu
combustibil din spatele şnowmobilului său. Se întoarseră
înapoi la cabană, pe jos. Cel de al treilea bărbat se apropii
mai mult, scoţînd un pistol şi ţintind spre uşă, iar ceilalţi doi
se aplecară, alergînd prin dreptul ferestrei. Unul scoase |
cîrpâ din buzunar, o înmuie în canistră şi îi. dădu foc, Dini
. semnalul, sparse geamul şi dădu drumul cîrpei înăuntn|
exact in clipa în care celălalt arunca pe fereastră canistra
 FOC ŞI-GHEAŢĂ 321

'"destupată.. Lumina flăcării străluci ca un fulger prin de-

sehidere şi cabana lua foc. Bărbaţii se chirciră în zăpadă,
fer“.-- •
f>aşteptînd ca Jack şi Sophie să iasă pe uşă. Sophie nu reuşi
[ să-şi scoată înmănuşatâ pistolul din buzunar, aşa că-şi
l’smulse mănuşile din mîini. Flexîndu-şi mina ca să-şi slim-
"uleze circulaţia, o închise peste minerul armei, cu degetul
fipe trăgaci.
Unul dintre bărbaţi s e .întoarse într-o parte şi văzu
.mişcare în dreptul magaziei. Pînâ să ridice el arma în
"direcţia lor, Jack a şi ţintit şi a tras. în plin. Omul căzu în
"Zăpadă, cu faţa în jos. Jack se răsuci spre stingă şi (rase din
Inou. îl atinse pe cel de al doilea, rânindu-1 la umăr şi trase
fdin nou. Glonţul îl lovi în încheietura genunchiului, în timp
"ce încerca să se întoarcă, să tragă: Se prăbuşi la pămînt,
|pirlînd.'
■' Gel de al treilea bărbat se făcu nevăzut. O clipă mai
|ţîrziu, au auzit pornind un snowmobil. Jack alergă spre
jj&ălosul care se zvîrcolea pe jos şi dădu cu piciorul în
Şpistoi, azvîrlindu-i departe de el.
Sophie îl urmă. ‘
I" Ăsta nu pleacă nicăieri, strigă ea, ţintind pistolul spre
|ţapul lui. Du-te după celălalt,
f | .— Dacă mişcă, tragi, îi ordonă Jack. Alergă spre un
iSnowmobil, sări în el şi demară. Bărbatul pe careJ umiărea

I [piuase spre est, apoi a virat spre nord, cu maximă viteză,

|Jack îşi spuse că probabil era dezorientat. în direcţia aceea
Hju era nimic altceva decit oceanul.
 322 JULIE G A R W O O D

C eru l se în tu n e c a s e c o m p le t şi lu m in ile s n o w m o b ilu lu i |

îl fă c e a u u ş o r d e u rm ă rit. L u m in ile tre m u ra ră şi J a c k auzi |
fo c u ri d e a rm ă . O m u l tră g e a în el. L a v ite z a a sta e ra d o a r p - j
c h e s tiu n e d e tim p p în ă să p ia rd ă c o n tro lu l s n o w m o b ilu lu i ş i 'l
s ă se sin u c id ă . J a c k în c e tin i, m ă rin d d is ta n ţa d in tre ei şi îl I
u r m ă în tim p c e o m u l g o n e a în z ig z a g p e z ă p a d ă şi lu m in ile |
se c lă tin a u la fie c a re d e n iv e la re , S
C îte m ile a u alerg a t? P e J a c k îl în ţe p a u obrajii, d e f r ig ; |j
o c h ii îi a rd e a u d in c a u z a v în tu lu i. U n d e c re d e a tic ă lo su l -'§
ă s ta c ă se în d re a p tă ? îş i p ie rd u s e o rie n ta re a ? D o a r s e .l
a p ro p ia u to t m a i m u lt d e o c e a n .
T ip u l v a tre b u i fie s ă v ire z e d in n o u , fie să se în to a rc ă ^
••.sSS

în a p o i, s p re ei. F ă ră să-l p ia rd ă d in o c h i. J a c k în c e tin i încâ.-1

o d ată. ' . îl
B ru s c , a u z i o tro z n itu ră p u te rn ic ă , a m p lific a tă d e e c o u - l
U r m ă u n s trig ă t te rifia n t şi ap o i u n p le o sc ăi t. Farurile';;
s n o w m o b ilu lu i se în d re p ta ră sp re c e r şi d isp ă ru ră . U n alt.|
strig ă t ...d u p ă c a re , tă c e re . 1|
—T ic ă lo s u l. T ic ă lo su l, şo p ti Ja c k . 1
’ J a c k se u ită la g h e a ţa d e su b el. N u e ra u n d ru m b u n d e |
* m e rs p e el, îşi sp u se . în to a rs e im e d ia t s n o w m o b ilu l şi s e |
în d e p ă rtă c ît p u tu d e re p e d e . În d re p tîiid u -s e s p re su d , v ă z u i
o lu m in ă în d e p â rta re .C a b a n a în flă c ă ri e r a c ă lă u z a lu i. |
S o p h ie e ra în n e b u n ită . J a c k lip s e a d e p re a m u ltă v r e m e :'
C în d au z i to rsu l m o to ru lu i, o ftă d in răsputeri:. F.l tre b u ia s8f
fie . T re b u ia . $
B ă rb a tu l p e care-1 p ă z e a s e u ită la ea. ‘ i,
 FOC ŞI GHEAŢĂ 323

— FBI-ul este pe drum, îi spuse, mutîndu-se de pe un pi-

, cior pe celălalt. Căldura focului ii încălzise obrajii, dar
picioarele încă le simţea îngheţate. Foc şi gheaţă, îşi spuse
dea. Cît de ciudat i se părea sa stea acolo şi să privească
‘.focul arzînd şi zăpada topindu-se, pentru ca apoi să
jjreîngheţe, instantaneu. Ce nebunie. Foc şi gheaţă.
; , ‘ Sophie nu mai fusese niciodată atît de fericita să vadă pe
|| cineva. Vâzîndu-1 pe Jack apropiindu-se, îi veni să alerge
■înaintea lui şi sâ-şi. petreacă braţele pe după eî, dar se
| slâpîni. Va trebui mai întîi să o ajute sâ-şi descleşteze mina
dde pe armă. Se gîndea că i-au îngheţat degetele pe trăgaci.
|\ După ce Jack îi luă armă din mînâ, se uită Ia bărbatul de
f pe jos,
| y u — Cine eşti?
1 ;. — Am nevoie de îngrijire medicală, urla acesta. Era de-a
f'dreptul revoltat,
g s -r- Cine eşti? repeta Jack.
fer- —■Am nevoie de îngriji .
Jack îl lovi în picior,
pr-' — Cine eşti?
i r Bărbatul urla.
IP '
I — Carter. Doctorul Eric Carter. Şi acum ajută-mâ.
p — Eşti doctor? Ingrijeşte-te singur,
jri _, Eric rînji.
1Nu sînt genul ăsta de doctor. Sînt doctor în biologie.
sr — Studiezi lupii? îl întrebă Sophie.
¥
Privirea acestuia se întoarse spre Sophie.
324 JULXE G A K W O O D ___________ ^

— Ai stricat totul. De ce n-ai putut s-o laşi moartă?

Auziră uruitul avionului. J
—A venit Chipper, spuse Jack. ijj
— De ce n-am.lăsat moartă ce? îl întrebă ea pe Carter, .j
— Subiectul experienţelor noastre. De ce nu l-ai lăsat in
pace? Ai tot scurmat înlr-una.
•—Vorbeşti despre William Harrington? întrebă ea.
— Femeie stupidă. Ai tot scurmat într-una,
—. Ce experienţe? Ce i-aţi făcut? întrebă ea.
Acesta nu-i răspunse. .
— Haide, Sophie.Te urc în avion şi mă întorc după el/J
Trebuie să te încălzeşti.
Doctorul Carter nu putea.pleca nicăieri. Jack ajunse la1¡j
snowmobil, cu Sophie după el. îşi rezemă faţa de spinarea;|
lui. Jack îi făcu semn lui Chipper să râmînă pe loc, în timpi;
ce se apropiau cu snowmobilul de el. Acesta deschise u ş||
avionului pentru Sophie şi o pală de aer cald se revărsi|
peste faţa ei. Odată instalată în spate, Jack urcă şi el şi|
închise uşa. Puţin îi păsa dacă Eric trebuia sâ-I aştepte în'!
.'¿¡•ij

zăpadă, în timp ce el se încălzea puţin.Cîteva minute n-oj

să-l omoare. . - J
■— Cheamă- prin radio poliţia din Barrow, îi spuse luiJ
Chipper, după care îi explică repede ce.se întîmplase.
Ochii cafenii ai lui Chipper se făcură atît de mari, încîtl
cînd îşi termină Jack explicaţiile, acesta arăta ca un cocker|
spaniol. :|
— Şi ce o să faci cu Carter?
*
¡1 .<*¿1
 FOC Şi GHEAŢĂ . 325

!.:■ — Îî leg şi ii pu n la bagaje.

■; ■ D e în d a tă ce p u tu d in n o u să în fru n te g e ru l, J a c k se
i" în to arse la lo cu l u nde-1 lă sa se p e C arter. C re z în d c ă a v ă z u t
■¡'ceva m işc în d u -s e în d e p ă rta re , în c e tin i, ap o i o p ri. L u m in a
fa ru rilo r s n o w m o b îlu lm e ra re fle c ta tă d e o p e re c h e d e cer-
t- cu ri m in u s c u le . O c h i. O c h i ro ş ii, s tr ă lu c ito r i, care-1
iv u rm ăreau . în to a rs e fa ru rile şi-i v ă z u p e ceila lţi. P a tru . P a tru
f j u p i c a re stă te a u îm p re u n ă , la n ic i şase m e tri d e E ric.
f ■ J a c k le a u z e a u rle te le flă m în d e . S e c o n c e n tra a su p ra
L.celui m a i m a re , d in fru n te a h a ite i. E ra u riaş. B la n a lu i alb ă
era m a rc a tă d e o p a tă în tu n e c a ta , d e -a ' lu n g u l sp in ării..
A cesta se u ită la J a c k şi p riv irile îi. se în tîln iră . în tim p ce
j|d a c k îşi d u c e a m in a la p isto l, lu p u l se în to a rs e sp re E ric şi
fiş ă ri a s u p ra a c e s tu ia c u v ite z a fu lg e ru lu i. G h e a re le p e rfo ra ră
|:îb e re g a ta lu i E ric , în a in te c a J a c k s ă fi a p u c a t să-$i sc o a tă
¡la rm a ; C e ila lţi se re p e z iră 'ş i ei. E ra p re a lîrz iu . P r e a tîrz iu c a
p s a m a i s a lv e z i u n o m . L upii! p e care-1 u rm ă rise îşi în ă lţă
Ijc a p u i şi se m a i u ită o d a tă la eh a p o i c o n tin u ă să m â n în c e .
1 Ja c k în to a rs e şi p le c ă n a ib ii d e -a c o lo .
pŞ: A b ia în a p o i în a v io n , p u tu d in n o u s ă re sp ire .
. — N u a m m a i v ă z u t n ic io d a tă aşa ceva, sp u se e l
|; . — A d ic ă ? în tre b ă S o p h ie, Ja c k sc u tu ră d in cap.
p. — U n d e e doctorul?
I ţ - ' . — N u a reuşii.
|;r:; — P ro b a b il c ă a sîn g erat d e m o arte, p re su p u se ea.
v — D a , c a teg o ric, a sîn g e ra t d e m o arte,

If ' M o to a re le a v io n u lu i a stu p a u u rle te le lu p ilo r.

326 JULIE GARWOOD

Jack se lasă pe spate în scaun şi închise ochii.

— La naiba. La naiba, şopti ei.
Sbphie îi bătu pe umăr.
■ — Jack?
— Hmm?
— Ce s-a întâmplat cu omul după care ai fugit?
Jack nu deschise ochii.
— S-a dus să înoate.
 JURNAL 927
TABĂRA DIN ARCTICA

William Harrington a rămas în stare de inconştienţă

mdupă ce i-am injectat K-74. L-am plasat la locul respectiv
ţ&'Şi am început sâ-I observăm de la distanţă.
Deşi confuz cînd şi-a recăpătat conştiinţa, a reacţionat
^aşa cum ne-am aşteptat: dezorientat şi înspâimîntat
■■Greşeala-noastră a fost aceea de a nu fi luat în calcul
ţgtpate variabilele — mai ales speciile indigene.
'v Am obşervat cum nivelul de stres al lui Harrington
¡creştea dramatic. Acesta părea cumplit de îngrozit, dar noi
im puteam distinge cauza reacţiei sale, pentru că aparatele
|noastre de filmat la distanţă nu o surprindeau. Peste cîteva
■minute, un uriaş urs polar, aşa cum nu am mai văzut
{niciodată, a apărut în vizor. Nu avea unde să fugă sau să se
{ascundă. Nu era un partener de lupta pe măsura animalului.
T e s t in v a lid a t.
' ' ' ■
- -

fetf•■,
 T R E IZ E C I ŞI D O I
6 •' M

A D O U A Z I D IM IN E A Ţ Ă , S O P H IE A IN S IS T A T SA ;
s e în to a r c ă în a p o i la I n ó o k , îm p re u n ă c u J a c k , h o tâ ritâ ¡
s ă a ru n c e o p riv ire în c a s a c e rc e tă to rilo r şi, c u p u ţin n o ro c , j
s ă d e s c o p e re c u c e a n u m e se o c u p a E r ic C arter. jj
A g e n ţii F B I se a fla u în d ru m sp re A n c h o ra g e ia r p o liţia j
d in B a rio w in s p e c ta s e d eja, m e to d ic , p ro p rie ta te a . |
' T ru p u rile d in fa ţa c a b a n e i arse — sau c e e a ce m ai'i
ră m ă se se d in e le d u p ă ce şi-a u te rm in a t lu p ii tr e a b ă — erau ;
în d ru m s p re m o rg ă . \
J a c k u rm ă ris e in tro d u c e re a a c e sto ra în saci. E ric .C a rte r '\
e r a d e n e re c u n o s c u t. Id e n tific a re a a v e a să fie fă c u tă d u p ă !
a m p re n te . J a c k s e a p le c ă d e a s u p ra c e lu i d e al d o ile a ca~j
. d a v ru şi-i e x a m in a fa ţa . P arcâ-1 m a i v ă z u s e în a in te , d a rj
u n d e ? R e fă c în d e v e n im e te le d in u ltím e le c îte v a zile, a v u |
re v e la ţia . îm p r e u n ă cu S o p h ie tre c u s e p rin d re p tu l lu i, în»
d ru m sp re C h ip p e r’f s C h a rte r S e rv ic e . T ip u l se a fla afară,]
în fa ţa h o te lu lu i lo r şi a fo s t c ît p e ce să fie lo v it d e un;
c a m io n , în tim p ce tra v e rs a în g o a n ă sp re m a ş in a lui. îrn
re g u la , d e c i tic ă lo s u l îi u rm ă rise .
 FOC ŞI GHEAŢA 329

J a c k a lu a t m ă s u ri c a S o p h ie s ă ste a d e p a rte d e sc e n a
; în fric o şă to a re d e la c a b a n ă . A a rg u m e n ta t c ă a c e a s ta tre c u se
d eja p rin d e stu le . S o p h ie , c a re s e a fla îm p re u n ă c u p o liţiştii
care p e rc h e z iţio n a u ta b ă ra c e rc e tă to rilo r, a in tra t în fie c a re
■d in tre c e le p a tru c a m e re , c â u tîn d u n in d ic iu c a re să -i s p u n ă
' ce a n u m e c ă u ta s e H a rrin g to n în A la sk a . Ş tia c â a c e sta
-fusese in tro d u s în P ro ie c tu l A lfa . în c ă n u ştia e x a c t care
fu sese ro lu l lu i, d a r e ra c o n v in s ă c â a v e a le g ă tu ră cu
cerc e tă to rii c a re s tă te a u aici. C e se te m u s e E ric C a rte r câ v a
. descoperi, ea?
E x ista u aici c a rn e te p lin e c u în se m n ă ri, d a r to a te se ref’e-
:.reau la lu p i. E ra u ş i film e v id e o . D V D -u riîe e ra u e tic h e ta te
şi n u m e ro ta te . S u b ie c tu l D V D -u rilo r d e la u n u la d o u ă z e c i
.-"era lu p u l alfa , n u m it R ick y . U n u l d in tre o fiţe ri b ă g ă u n d isc
. în p la y e r şi alţii i se a lă tu ra ră c a sâ-1 v a d ă p e R ic k y şi h a ita
■lu i a ta c în d u n c e rb c a rib u .
;. — C u m au fo s t în sta re să film e z e fă ră să fie atacaţi d e
/ .lupi? în tre b ă o fiţe ru l.
ţ — U ita ţi-v â la fă lc ile b e stie i, sp u se u n altu l. C red c -a r
, p u te a d o b o rî d e u n u l s in g u r u n u rs p o la r.
J a c k s e a lă tu ră g r u p u lu i V ă z u lu p u l şi-î re c u n o s c u im e -
ad iat. în tim p c e u rm ă re a film u l, s im ţi o le g ă tu ră c iu d a tă cu
; a n im alu l, p ro b a b il p e n tru c ă s e u ita s e în o c h ii a c e stu ia şi-i
re c u n o s c u s e p u te re a . S im ţi to to d a tă o c iu d a tă sim p a tie
• . A •

.pentru lu p , p e n tru c â n u îl a ta c a se . II s p e ria s e a l n a ib ii d e

' tare, d a r E a lă s a t s ă p lece.
U n o fiţe r re m a rc ă :
" — E s te m a g n ific . C rezi că a fo s t u n u l d in tre lu p ii c a re
t-au a ta c a t p e d o c to r, a z i-n o a p te ? îl în tre b ă el p e Jack.
330 JULîE GARWOOD

-— D a. E r a ac o lo , sp u se J a c k f â r a s â d e z v o lte sub iectu l.

S o p h ie s tă te a la m a s a d e lu c ru d in m ic u ţa în c ă p e re
fo lo s ită d e d o c to ri d r e p t b iro u , ră s fo in d c a r n e te le cu
în s e m n ă ri. L a fie c a re c îte v a m in u te , J a c k v e n e a s a v a d ă ce
fa c e . S e o p re a în u ş ă , a şte p tîn d s ă se u ite îa ei. O în tre b a
a tu n c i d a c ă a v e a n e v o ie d e c e v a şi o m a i în tre b a , d e fie c a re
d a tă , d a c ă e r a g a ta sâ se în to a rc ă la B arro w .
S o p h ie ş tia c ă îş i fă c e a g riji p e n tru e a , d a r n u în ţe le g e a
d e ce. D o a r e ra în c o n ju ra tă d e b ă rb a ţi în a rm a ţi şi a v e a d re p t
g a rd ă d e c o rp p e rs o n a lă , p ro p iu l e i a g e n t F B I.
— îţi faci g riji c ă o s ă c ite sc c e v a c a re o s â m ă
în g ro z e a s c ă ? îl în tre b ă e a , la a p a tra a p a riţie a a c e stu ia .
— E x ista şi p o sib ilita te a asta.
■— A h , te ro g . P o im u n e , n im ic d in to a te a ste a n u o s â m ă
m a i în s p ă im â n te .. . c e l m u lt o să m ă p lic tise a a c â d e m o a rte ,
d a r n u o sâ m ă m a i în g ro z e a sc ă .
J a c k zîm b i. - r
— Nu-ţi plac lupii.
— B a d a. D ar c h ia r fie c a re d e ta liu d in fie c a re zi d in v ia ţa
lo r? M ă n în c ă , d o rm ,-u c id , m â n în c a , d o rm , u c i d ... la in fin it.
, — A sta fac ei.
S o p h ie d ă d u d in cap.
— Ii in te re sa c o m p o rta m e n tu l lo r în h a ită . C el m a i m u lt
îi in te re s a alfa , c u m îi stă p în e a a c e s ta p e c e ila lţi ... c h e s tii
d e d in a m ic i d e fa m ilie . în c h is e c a rn e tu l, îl p u s e în a p o i p e
b iro u şi se rid ic ă ,
— N u p ricep c u m re z ista u c e rc e tă to rii ăştia. Z i d e zi
afară, u rm ă rin d l u p i i ... şi în c e c o n d iţii. S e a p ro p ie d e el şi
11 în tre b a :
 FOC ŞI GHEAŢĂ 331

— A u g ă sit v re o le g ă tu ră în tre H a rrin g to n şi p ro iect?

— N u încă. D a r ş în t a b ia ia început.
:■ C în d îşi rid ic ă p riv ire a sp re e l, la c k sim ţi c u m i se ta ie
resp iraţia. E ra fru m o a s ă , d a , d a r m a i a v e a a tîte a altele. E ra
iu b ito are şi în c re z ă to a re şi te rib il d e lo ială. Ii rid ic ă b ra ţe le
•şi i le a ş e z ă p e d u p ă gîi:ul lui.
— G h ic e ş te ce o să fac acu m , sp u se el tă ră g ăn at.
S o p h ie se lip i d e el şi îi tra se cap u l în jo s , s p re e a . A p o i
îi a tin se u ş o r g u ra c u b u z e le ei, ta c h in în d u -], a d e m e n in d u -
L
h — A sta ? în treb ă ea. ÎI să ru tă m a i p u te rn ic, fre e în d u -şi
lim b a d e b u z e le lu i. S e d ă d u în a p o i şi şo p ti:
— Sau asta?
''' F lă m în d a c u m d e ea, J a c k îi a c o p e ri g u ra c u g u ra lu i,
m işc in d u -şi lim b a în ă u n tru . îi p lă c e a să o sim tă c u m se
•lipeşte d e el, să o s im tă n e s ă ţio a s ă , d in fe lu l în c a re îi
răsp u n d ea. Ş tia c ă şi ei îi p lă c e a . N im ic n u ş i-a r fi d o rit m a i
•mult a c u m d e c ît sâ-i s m u lg ă h a in e le d e p e e a şi s ă fa c ă
d ra g o s te aici, în c a m e ra asta , d a r îşi în d e p ă rtă cap u l.
R e s p ira ţia lu i e r a tre m u ra tă .
- — S c u m p a m e a , ăsta n u e ste n ic i lo c u l şi n ic i m o m en tu l
... d o a r d a c ă n u v re i s ă fa c i ştirile d e la o ra şase.
m U n u l d in tre o fiţe ri îi în tre ru p se .
L P ilo tu l v o stru v re a să ştie cîn d ...
¡< Ja c k n u -I lă s ă s a te rm in e .
— S p u n e -i s ă p o rn e a s c ă m o to arele . P le c ă m acum .
în c îte v a m in u te , S o p h ie e ra în fo fo lită şi se în d re p ta spre
avion, îm p re u n ă Cu Ja c k . V în tu l s u fla d in n o u ta re şi sc u rtu l
.drum p e j o s a fo s t c u m p lit.
332 JU L IE G A R W O O D

— U răsc ... începu Jack. •

S o p h ie îl b ă tu p e braţ,
— Ştiu. U răşti frigul.

ZBORUL ÎN A P O I S P R E BA R R O W a f o s t turbulent,';
d a r s to m a c u l S o p h ie i a b ia d a c ă s -a p lîn s. D u p ă e x p e rie n ţe le
ei d in u ltim e le d o u ă z e c i şi p a tru d e o re , u n z b o r hurducăm!*;
e ra o jo a c ă d e c o p il. j
O d a tă în a p o i la B a rro w , p e tre c u c îte v a c e a su ri l a secţia?
d e p o liţie . A în c e rc a t s ă le fie d e a ju to r şi şi-a c e ru t scuze,
ia ră şi ia ră , p e n tru fa p tu l c ă a tîte a d in în tre b ă rile lor?
râ m în e a u fă ră ră s p u n s . O s ă d e s c o p e re o a re , v re o d a tă , ee|
a n u m e s-a în tîm p ia t c u W iîlia m H a rrin g to n ? |
— Ş tiu c ă H a rrin g to n e ra im p lic a t în c e v a c e e l numea?
P ro ie c tu l A lfa . D a r c e ro l a v e a e l, e fe c tiv n u ştiu . ;-:5
C a re era le g ă tu r a d in tr e H a rrin g to n şi aceşti?
c e rc e tă to ri? în tre b ă u n u l d in tre o fiţeri.
— Bluto.
" - Tm
■— Pardon? -1
S o p h ie se u ită la Jack .
— E xplica-le tu.
— U n u l d in tre a ta c a to ri ... S o p h ie i-a în tîln it la C hieago.J
în b lo c u l Iui. W illia n H a rrin g tq n şi ace sta i - a . s p u s caj
H a rrin g to n p le c a s e în E u ro p a , e x p lic ă Ja c k . .
In te ro g a to riu l a c o n tin u a t şi c în d în fin a l a u a ju n s la
c o n c lu z ia c ă a c e a s ta le sp u se se lo t c e ştia , S o p h ie i i s e d ad ă|
ş a n s a să îe p u n ă şi e a c îte v a în tre b ă ri,
— B ă rb a ţii ca re au v e n it d u p ă m in e şi J a c k ...c in e ,erau?-1
îi răsp u n se şeful.
 FOC Şi GHEAŢĂ 333

f , — D u m n e a v o a stră l-aţi n u m it d eja p e D o c to ru l E ric

¿Carter; pe c e ila lţi n u i-a m id e n tific a t în c ă. A şte p tă m să le
;.s' g ăsim actele . F B I-u l se v a o c u p a d e a m p re n te .
! J o e R o o n e y , ca re stă tu se în to t a c e st tim p în p ic io a re ,
lin g ă J a c k , in tră în d isc u ţie .
- J . — D u p ă cîte ştim , n u au fo st n ic io d a tă m a i m u lt d e p a tru
^ .c e rc e tă to ri în ta b ără. î n a fa ră d e C arter, au m a i fo s t
% B ra n d o n F in c h , M a rc u s L e m m in g şi K irk H a lp e m . A m stat
1 de v o rb ă c u L e m m in g şi H a lp e m . A m în d o i s în t la C h ic a g o
şi ju r ă c ă n u a u ş tiu t c u c e se o c u p a E ric C arter. L e m m in g
â .d e c la ra t c ă a c e s ta n u le~a sp u s n ic io d a tă c u c e a n u m e se
o cu p a în tim p u l lu i lib er.
- A ţi v o rb it cu cel d e al p a tru le a d o cto r,-B ran d o n F in c h ?
A cesta u n d e este?. în tre b ă S o p h ie ..
.:— In u rn ă, p e p o liţa so ţie i sale, îm i în c h ip u i, sp u se Joe.
A m u r it în u r m a u n u i atac d e c o rd p u te rn ic , a c u m c îte v a
Ju n i. î n m o d e v id e n t, a v e a p ro b le m e c u in im a d a r n u le -a
¿spus c e lo rla lţi, le rm n d u -se c ă n u v a f i lă sa t s ă -ş i te rm in e
•;p roiectu l. A g e n ţii v o r c e rc e ta lo c u in ţa lu i E ric C a rte r şi
¿¿lab o rato ru l a c e stu ia , d in C h ic a g o . îi v o r c e rc e ta şi p e
ila iţi d o c to ri. .
- D a r o m u l d u p ă c a re a p le c a t Ja c k , cu sn o w m o b ilu l?
- în c ă n u a m p u tu t strîn g e o ech ip ă d e cău ta re , sp u se
; J o e . O să le fie g re u , c u g h e a ţa în m işc are.
- U n u l d in tre b ă rb a ţii c a re au m u rit, p re tin d e a c ă a r fi
u i L a rso n , A sta c re d eu . P ă c a t c ă n u le -a m a u z it v o c ile ,
spuse S o p h ie .
- O s ă n e v in ă a ju to a re d e la A n c h o ra g e . în c îte v a zile
Ţ v o m şti. m a i m u lte , o a s ig u ră Joe,.
334 JU L IE G A R W O O D

F u s e s e o zi fo a rte , fo a rte lu n g ă , p în ă la o ra la c a re p o liţia |

a te rm in a t c h e s tio n a re a lor. J a c k le -a p ro p u s o fiţe rilo r să.:|
v in ă îm p re u n ă c u ei la m a sa şi c e i m a i m u lţi i-a u accep tai %
in v ita ţia ..' |
C a fe n e a u a F o c a .R oşie e ra tic sită . In tra re a Iui Ja c k , a i
S o p h ie i şi a p o liţiş tilo r a stîrn it u n z u m z e t în m u lţim e . T o ţ i
o ra şu l a u z ise d e s p re c e le în tîm p la te la In o o k şi S o p h ie se
sim ţe a c a u n p e ş tiş o r e x o tic în ir-u n a cv a riu . N u e x ista m e i i
o în d o ia lă c ă e a şi Ja c k fă c e a u su b ie c tu l c o n v e rs a ţie i d e la -î
to a te m e se le . j
S e s e rv e a o a lta sp e c ia lita te d in c a m e d e b a le n ă şi Jack-1
d e c ise să în c e rc e d in n o u . L a p rim a în g h iţitu ră , se scu tu ră. |
—T re b u ie să c o n tin u i să m â n în c i. L a al tre ile a d u m ic a t o 1
să-ţi p la c ă , îi s p u s e Jo e. 1 i
J a c k n u a re u ş it să în g h ită d e c ît două. b u c ă ţe le , în a in te d e j
a re n u n ţa . .
: —T re b u ie să a i g u s tu l d e ja fo rm a t, le sp u se e l celqrlalţikij
S o p h ie p ro fită d e o c a z ie c a s ă o b ţin ă m a i m u lte i n t l
fo rm a ţii d e s p re B arro w : S e rid c â şi. s e d u se la m a s a i
a lă tu ra tă şi în tre b ă u n ta tă şi u n fiu d a c ă a r a v e a c e v a j
îm p o triv a s ă ră s p u n d ă l a cste v a în tre b ă ri. C în d J a c k seif
p re g ă te a d e p le c a re , to t re s ta u ra n tu l s e s trîn s e s e în j u r n l J
S o p h ie i, o fe rin d u -i d a te p e n tru în s e m n ă rile ei. 1
— N u u ita ţi să m e n ţio n a ţi a b se n ţa c rim elo r, s u g e ră u n i
b ă rb a t. . i
— P în ă acu m , ră sp u n se u n altul.
—- A h, ex act, recu n o scu p rim ul. I
M a i tîrz iu , l a h o te l, S o p h ie s-a aşe z a t la m a sa să s c r ie ,!
ia r J a c k a d a t c îte v a te le fo a n e . C în d S o p h ie şi-a te rm in a i a r-1
 FOC ŞI GHEAŢĂ 335

ri ttcolu l, s -a u ita t ia c e a s. T re c u se ră d o u ă o re. S -a în to rs şi 1-

p a v ă z u t p e Ja c k , d o a r în şo rt, stîn d în p a t şi citin d ,
îp ' S o p h ie s-a d u s ia b a ie şi şi-a fă c u t d u şu l. în fă ş u ra tă într-
|'îm p ro s o p , s-a în to rs în d o rm ito r şi s-a o p rit în d re p tu l p a i­
r u lu i, aştep tân d . C în d J a c k şi-a rid ic a t p riv ire a şi i-a z îm b it,
|;:a lă sat p ro s o p u l să-i c a d ă p e jo s . A tra s c u v e rtu rile şi s-a
|A trccn ra t lin g ă el. J a c k îi.în c ă lz i tru p u l c u al lu i şi în c e p u să
jl'o săru te p e g ît. '
ff — J a c k ...
— îţi p la ce? o în tre b ă el în tim p ce d e g e te le îi co b o râţi în
| jos d e-a lu n g u l p ie p tu lu i, sp re c o ap se.
P i " S o p h ie in s p iră ad in e .
— D a, îm i p lace, d a r n o a p te a ăsta este u ltim a ...
t ...— fţi pîace? . '
ji;. ' M in a lui se m iş c a m ai, în c et, fă c în d , cu d e g e te le , lu c ru ri
^ n ta g ic e p e n tru ea, în d e p ă rtîn d u -i g în d u rile . S o p h ie ştia c ă
pşiroia sâ-i s p u n ă c e v a , d a r a tin g e re a lu i îi d istră g e a aten ţia .

IPSuspinâ, a p o i g e m u . J a c k se R id ic ă în tr-u n c o t c a s ă o
^.privească în tim p c e o m în g lia . S tră lu c ire a c a ld ă a o c h ilo r
feliii îi fă c e a in im a s ă a le rg e şi m a i tare. N u m a i su p o rta te n -
p ^ u n e a . Îî îm p in s e p e sp a te , îl în c ă le c a şi în c e p u să-l
p a lă r e a s c â , s c o ţîn d u -I d in m in ţi.
| | p C în d au a ju n s îm p re u n ă p e c u lm ile e x ta z u lu i, S o p h ie se
gpirâbuşi p e ste el. R â m a s e a şa a c o lo o v re m e , m u lţu m ită
lsâ-i a s c u lte b ă tă ile in im ii.

I - L u i J a c k i-a lu a t c e v a ca sâ-şi re c a p e te c o n tro lu l re s-

i piraţiei.
fe. — U n d e ai în v ă ţ a t ...? în c e p u el.
p —■N u a m în v ă ţat. A ş a a m sim ţit... atâta to t, şo p ti ea.
336 JULIE GARWOOD

M in te a i se lim p e z i ş i îşi a m in ti c e v ro ia să-i sp u n ă. S e l

ro s to g o li cie p e e i, se a c o p e ri şi sp u se : |
-~ A fo st u ltim a o a ră c â am fă c u t asta.
—• D a ? C u m aşa? Jack întinse, m in a sp re ea.
— M ă în to rc ia C h ic a g o şi n u p o t să m â im p lic într-o
le g ă tu ra c u u n a g e n t F B I. E fe c tiv n u p o t.
A c re z u t c ă J a c k o să fie m a i în ţe le g ă to r, d a r n u a u
A iz b u c n it în ris.
— T> j t e ş t i im p lic a tă , sp u se el. ■ -I
T re b u ia să-i d e a s a tisfa c ţia ăsta.
• „ K
i
— In re g u lă , d a, d a r o d a tă ac a să , s-a te rm in at, Ja c k , doară
n u o sâ te în d ră g o s te şti d e m in e , n u ? ?!
— L a n aib a, nu. C ateg o ric, nu.
— B in e. P e n tru c ă m i aş v re a sâ te ră n e sc . N o a p te bună.
A a v u t în s ă p ro b le m e s â a d o a rm ă . D e c e n u o în tre b a se |
d a c ă e a e r a în d ră g o s tită d e el?
P o a te p en tru c ă ş tia d e ja asta.
 JURNAL 928
TABĂRA DIN ARCTICA

âţ Poate că acestea sînt ultimele însemnări, pentru o

írteme.
[ ' Cînd am început jurnalul acesta, cu ani în urmă, intenţia
mea a fost sâ scriu un raport personal despre experienţele
vinele, în cazul în care o să vreau odată să-mi scriu memo-
?fţiile. Niciodată nu mi-aş fi putut imagina ce avea acesta să
^onsemneze..
| | Contactul din Dubai vrea să ne plătească cincizeci de
gBilioane luna viitoare si să nu mai aştepte alte experimente.
u mi-aş fi dorit să fi putut prelungi perioada de testare,

i ii-ar fi plăcut în mod. deosebit să încercăm pe subiecţi

emnini. Poate că atunci am fi pumt negocia pentru încă
ţpce milioane,
jgÎmpachetez şi plec acasă. Eric o sâ mă urmeze şi el, mai
ii. Principalul nostru obiectiv acum este ca toate datele
sire despre K-74 sâ fie păstrate în cel mai moré secret.
0 e pare râu că moartea lui William Hanington â fost in-
f |, dar în fond, corectitudinea nu a fost niciodată
ajul ştiinţei. •
338 JULIE GARWOOD

Desigur, nu putem oficializa implicarea noastră în:

moartea iui. Monitoarele noastre vocale i-au surprins pe
piloţii care au găsit probe-legate de el. Au găsit o carte de
vizită. O vor duce la poliţie, presupun şi în final acesta va
fi identificat. Am fost foarte prevăzători, evitînd orice urmă
care să conducă spre noi, dar probabil că va fi de datoria
noastră să urmărim cum se va sfîrşi piesa asta. .
i T R E IZ E C I SI TR E I

I ; TATA A P Ă R E A D IN N O U L A Ş T IR I. .
|L S o p h ie s -a în to rs a c a să ca să să rb ă to re a sc ă . A b ia d e s p a ­
c h e t a s e ş i se p re g ă te a să-şi a s c u lte m e sa je le d e p e ro b o t,
fccînd a s u n a t-o D o m n u l B itterxnan.
./ — D e s c h id e te lev iz o ru l. R e p e d e . E s te la ştiri. F B I-u I îi
d a t o r e a z ă m u lt ta tă lu i tă u , p e n tru asta.
,'v' A în c h is în a in te c a e a să a p u c e să -i p u n ă v re o în tre b a re .
A sc u ltă to a re ,, a p o rn it te le v iz o ru l la ştirile lo c a le , a ap ă sa t
pe b u to n u l d e im p rim a re şi s-a a şe z ă p e p a t, să asculte,.
N a ta lie M ille r p re z e n ta în. d ire c t d e la trib u n a l.
V K e v in M ille r şi s o ţia lui, M e re d ith , au fo s t arestaşi şi
¡“lu a ţi în c u s to d ie d e F B I. D in cfte a m afla t, la F B I au fo st
|ţr im is e d o v e z i c a re a ră ta u c ă fa m ilia D e v o e a fu ra t b a n ii
^fo n d u lu i p riv a t d e p e n s ii al a n g a ja ţilo r C o m p a n ie i K e lly J s
| :R o o t B e e r , p e c a re i-a a s c u n s în d iv e rs e c o n tu ri se c re te ,
pfolosin d c o rp o ra ţii m a r i o n e t ă .T f
P S c e n a tre c u la u n a lt r e p o r te r c a re s tă te a lin g ă u n b ă rb a t
p" .
'Im ai m v îrs tă , c a re flu tu ra u n cec.
A c e s ta s p u n e a , ra d iin d to t, sp re cam eră:
340 , J U L I E G A R W O O D ___________________________________

—T o rn i e s te aici. E s té e x a c t s u m a p e c a r e a r fi tre b u it sâ.;‘

o p rim e s c ia în c h id e re a c o m p a n ie K e l î y ’fs . T ot, p în â la 1
u ltim u l h â n u ţ. A b s o lu t to ţi a m p rim it c e c u l în a c e laşi tim p. ;
Ş tiu . A m d is c u ta t c u p rie te n ii m ei. B o b b y R o s e a fă c u t asta. 1
E l a g ă s it b a n ii şi n i i-a d a t în a p o i. EI a ş tiu t to t tim p u l cc
p u n e a u l a c a le e s c ro c ii ăia. ■ ' • -Îj
— D e u n d e ştiţi c ă a fo s t B o b b y R o se ? îl în tre b ă re r' |
p o rte ru l z îm h in d . |
B ă rb a tu l c h ic o ti. ' |
— C in e altc in e v a m a fa ră d e B o b b y e s te atît d e d e şte p t c a |
s ă se p rin d ă d e to t şi să g ă s e a s c ă b a n ii? A s c u lta ţi-m ă pe ii
m in e , a d ă u g ă el fîu iu rîn d u -ş i d e g e tu l în fa ţa re p o rte ru lu i^
B o b b y a r e g rijă d e c e e s te al lu i. D e C h ic a g o . A h , a sta f i
m în a lu i B o b b y R o s e , g a ra n ta t. R o b iri H o o d al n o stru . N u l
m ă p u te ţi c o n v in g e c ă a f o s t a ltc in e v a . I
R e p o rte ru l p riv i d ire c t în c a m e ră .
— N atalie, F B I n u v a c o n firm a şi n ic i n u v a n e g a v r e j
o d a tă fa p tu l c ă a r şti c in e se a s c u n d e în s p a te le ace .v c "
a fa c e ri. M îin e s e v a ţin e o c o n fe rin ţă d e p re să . R â m în e |i nii|
n o i, ca s ă u rm ă riţi e v o lu ţia lu c ru rilo r.
N u s -a fă c u t n ic io m e n ţiu n e d e sp re r e d e s c h id e re a c o n | |
p a n ie i K e l l y ’f s . D o m n u l B itte rm a n o să f ie ta re n e f e r ic ii
d a c ă n u s e v a în tâ m p la aşa. S o p h ie l - a s u n a t şi d u p ă c e affl
d is c u ta t v e ş tile b u n e , i-a d a t câteva d e talii d e s p re călători® !
A u d is c u ta t d e s p re H a rrin g to n şi d e s p re c e a a fla t e a d e s p u f
c e rc e tă to ri, d a r S o p h ie în c ă tiu era în sta re să-i vorbească?
d e s p re c rim e . Va a ş te p ta p în â c în d v o r sta f a ţă în faţă. ffl
p lu s, a v e a n e v o ie d e tim p c a să p ro c e s e z e to tu l. |
 FOC Şi GHEAŢĂ 341

s A discutai: d e s p re c îte v a a rtic o le p e c a re v ro ia sâ le scrie,

j. despre o a m e n ii d in B a rro w şi a c e sta i-a su g e ra t c ă le -a r
f putea s c rie d e ac a să , u n d e n u v a fi în tre n ip tâ . A fo s t fe ric ită
Î şâ c o n s im tă şi c u m a în c h is te le fo n u l, s-a p u s p e tre a b ă . A
^ în c e p u t c u a rtic o lu l d e s p re e c h ip a d e fo tb a l. A p o i a fă c u t
- -cîteva re tu ş u ri l a p o v e s te a ei d e s p re S am u el şi A n n a . A
v'scris c h ia r şi d e s p re h o te lu l d in D e a d h o rs e , d a r în c ă n u era.
¿•-pregătită sâ s c rie d e s p re H a rrin g to h . E x ista u în c ă p re a
p mul te lo c u ri g o a le în p o v e s te a asta.
¡r' în c e a .de a d o u a ei z i acasă, a m a i p rim it o v e ste b u n ă.
| A su n a t-o d e te c tiv u l S te in b e c k , s ă -i s p u n ă c ă p o liţia l-a
¿ id e n tific a t p e b ă rb a tu l c a re a îm p u şc a t-o în a p a rta m e n tu l e i.
P îm p reu n ă c u F B I, aii s tu d ia t a m p re n te le u n u ia d in tre ca-
¿d av rele d in A la s k a şi a u d e s c o p e rit c ă a c e ste a a p a rţin e a u
¿u n u i fo s t p u ş c ă ria ş c a re tră ia în C h ic a g o . N u m e le lu i e r a
|îv a n B ro s k y şi a v e a u n c a z ie r k ilo m e tric . C în d p o liţia a in-
|tr a t în a p a rta m e n tu l lu i B ro sk y , a g ă sit a c o lo o a s c u n z ă to a re
l'cţt a n n e şi c e i d e la b a lis tic ă au s u p ra p u s u n a d in a rm e cu
^glonţul. A v eaţi o m u l. D e in v e stig a ţiile u lte rio a re a v e a să se
¿ocupe F B I-u l.
D u p ă S te in b e c k , a s u n a t im e d ia t G il.
k i —V eşti b u n e , d a, S o p h ie ? A u id e n tific a t o m u l.
,— D e u n d e ... în c e p u ea. D a r n u şi-a în c h e ia t fraza,
¿pentru c ă d e fa p t n ic i n u e ra c h ia r a tît d e su rp rin sa . G il a v e a
p ă ile lu i p rin c a re a fla to tul.
f e r i— A zi l-an i fix at p e T o n y j o s în h o l, d a r A le e ,m i-a sp u s
lp -1 p o t trim ite a c a să . V ro ia m d o a r s ă ştii. T e m a i su n p e s te
p ite v a z ile , s â m ă a s ig u r c ă eşti b in e.
342 JULIE GARWOOD 'â
„jl
S o p h ie îi m u lţu m i ş i în c h is e te le fo n u l. P o a te c â v ia ţa eij
se v a în to a rc e d in n o u la u n m in im d e n o rm a lita te . 'Â
L a o ra c in c i a s u n a t-o C o rd ie . ',1
— îm b ra c ă -te . R e g a n şi cu m in e te in v ită m la F o r tu n e ’işfj
— N u a m chef. P o ate m îin e, sp u se ea.
C o rd ie c o n s id e ră n u -u l d re p t c o n firm a re .
—- îţi place la F o r tu n e ’îs. T e luăm.' la şap te. S a fii gata. ;
î n fo n d , p o a te c â o s â -i f a c ă b in e s ă -ş i v a d ă p rie te n e le !
S o p h ie a v e a n e v o ie d e c e v a c a re să o a ju te să n u « e m a ||
g în d e a sc ă to t tim p u l la Ja c k . C u p u ţin n o r o c ,p o a te c ă un ai
d in tre e le o s ă a ib ă o p ro b le m ă c u m p lită a s u p ra c ă re ia să
p o a tă c o n c e n tra .
îş i te rm in ă re p e d e tre a b a şi se s c h im b ă în ro c h ia ei;
p re fe ra tă , d in m ă ta s e n e a g ră . P e s te p a rd e s iu l d in lin a, îşi
p u s e o e ş a rfă roşie; c a sîn g e le . D a c ă în re s ta u ra n t ef]
ră c o a re , o v a p u te a p u n e p e ea.
C ele tre i fe m e i s tîm irâ s e n z a ţie c în d l-a u u rm a t p e cheii
n e ru l ca re le c o n d u c e a la m a s a lo r d in îr-u n a lco v in tim , c;
d ra p e rii d e fie c a re p a rte . . .
— U n d e e A le e în se a ra asta? în tre b ă C o rd ie cînd se
a ş e z a ră la m a s a ro tu n d ă .
— L u c re a z ă la c e v a îm p re u n ă cu Ja c k , d a r n u m i-a s p |
d e s p re c e e v o rb a , s p u s e R e g a n .
C o rd ie le p o v e s ti d e s p re şc o a lă ia r R e g a n d e s p re apanaj
m e n ta l p e care-1 cău ta .
— .N u v re a u o ca să m a re d e ca re să am grijă. N u încă,;!
p lu s , lu i A le e i s -a r p u te a d a o a ltă m isiu n e . în re g u lă , afl
v o rb it d e s tu le p ro stii. P o v e s te ş te -n e tu ,S o p h ie . S p u n e -n e i |
' ai a fla t d e s p re H a rrin g to n .
Pi"
fi FO C ŞI G H EA ŢĂ 343

p i — E u v reau să aud. şi d e sp re A lask a, sp u se C ordie.

I|C S o p h ie n u ş tia d e u n d e să în c e a p ă . C ît a d u ra t c in a , le -a
Ştirbit, d e s p re c ă lă to ria ei. P rie te n e le o a sc u lta u c u o c h ii

I|n ari, a b ia a tin g în d u -s e d e m în c a re , în tim p c e le d e p ă n a

ijx)vestea u ltim e lo r c îte v a zile.
- A h , D u m n e z e u le , S o p h ... su sp in ă R e g a n c u la c rim i în
¡schi, p u te a u să te o m o a re .
- D e c i o m u l care a tras în tin e ...
I l '. r - B lu to . T-a sp u s B lu to , in terv en i R eg an .
-T e -a u rm ă rit în Alaska. D e c i n u a fost to tu l le g a t d o a r
M K e l l y ’f s , a şa cum s-a crezut. •
- A propo de K elly’fs:..T atăl tă u e s te a c u m u n e ro u ,
||iisfe -R e g a n .
c E rou azi, c rim in a l m îin e , se g în d i S o p h ie .
f,>v, - P e cît v re i să p a rie z i că F B I-u l o să în c e a p ă a c u m sâ-1
||u t e ş i m a i a b itir p e tata?
^ P r i e t e n e l e ei d ă d u ră d in c a p . î l c u n o ş te a u d e a n i d e z ile
tatăl ei şi ş tia u c ît d e e v a z iv p u te a fi ace sta.
A i v o rb it cu J a c k d e cîn d te -a i în to rs? în tre b ă C ordie.
C re d e ţi că vor re d e s c h id e K elly’fs? D om nul
i t e m a n a ş a zice, s p u se S o p h ie ..
R egan şi C o rd ie s c h im b a ră p riv iri. C o rd ie z îm b i;
N u trec e pe alt can al. A i fo st c îte v a z ile — şi n o p ţi - cu
|ă r b a t s u p e rb şi u n c u v în t n -a i s u fla t d e sp re el. D e ce
¡zincă ...ah . D u m n e z e u le , ştiu d e ce. T e-ai c u lc a t cu el.
¡p iîeag ă, n e a g ă , n e a g ă ...d a r n u în fa ţa p rie te n e lo r tale.
ffphie n u le p u te a m in ţi.
¡¡¡'r-T D a, re c u n o s c u ea. N u ştiu c e m -a a p u c a t. E u a m p rin -
Ijpile m e le ... m a i a le s c în d e v o rb a d e F B I ... d a r ...
344 J U L IE G A R W O O D

R e g a n d e s c h is e g u ra să p ro te s te z e , d a r C o rd ie n u 'o lăsă, ‘
— Ş tim , tu e şti m ă rita tă c u u n ag en t, R e g a n , d a r ta tă l tău.
n u este u n d e lin c v e n t d e ca rie ră . , *
S o p h ie a v e a u n a e r ja ln ic , ,1
— P o a te câ o sa se retrag ă. • 3
— ia d e ? în treb ă R eg an . -|
C o rd ie sp u se , v iz ib il e x a sp e ra tă :
— N o rm a l c ă Jack . D a r d acă n u o să fíe aşa, S o p h ie?
— N u p o t p e rm it s ă se în tîm p le a ş a cev a. N u ştiu , sînt|
d e p ă şită . , :|
-—T e-a i în d ră g o s tit, s p u se R e g a n d în d d in cap.
— Ştii b in e c â a ş a este , a firm ă C o rd ie . S o p h ie n u se culcâj
c u o ric in e . D a c ă n u sim ţe a c e v a p e n tru el, n u se c u lc a c u eî.1
În to rc în d u -s e sp re S o p h ie , ad ău g ă :
— D eci n u v re i s ă té m a i cu lci c u el? .
— N o rm a l c ă v re a u să m â m a i culc cu el. T o c m a i asta];
este p ro b le m a .
C o rd ie o p riv i c u în ţe le g e re .
— P o a te c ă îţi faci g riji p e n tru n im ic . P o a te c â el n u ait|
d e g în d sâ te m a i v ad ă. P o a te c ă a c u m , c ă e d in n o u bínéi
m u lţu m e sc la C h ic a g o , ş l-a s c h im b a t g în d u rile . j
A c e a s tă p o s ib ilita te îi d ă d u S o p h ie i ju n g h iu ri în in im ă J
Jj
O D A T Ă ÎN PAT, ÎN A C E E A Ş I N O A P T E ,, S o p h ie Se?
sim ţi p o to p ită d e im a g in ile c u H a rrin g to n şi c u In o o k şi ci$
ta b ă ra c e rc e tă to rilo r. S e d u se se în A la s k a să sc rie Un artico l
d e s p re W illia m H a rrin g to n , d a r d e c în d s-a în to rs a făcu i
to t c e a p u tu t c a să e v ite a c e a s ta sarcin ă . A c u p rin s d
 FO C ŞI G HEAŢĂ 345

re m u şc a re a . J u ra s e c ă îi v a d a a c e stu ia u n g la s şi îi d a to ra
• Iui W illia m m ă c a r atît.
A ru n c ă d e p e ea c u v e rtu rile şi se d u se la c o m p u te r. T im p
d e o o ră a scris, ce ştia e a d e s p re a c e st o m şi d e sp re a m b iţiile
:lu i şi d e s p re m o a rte a lui.
. . S -a g în d it m u lt şi d in g re u c u m să în c h e ie ,p o v e s te a . în
fo n d , n u a v e a to a te p ie se le e n ig m e i. A ş a c ă a scris:
W illia m H a rrin g to n iu b e a p ro v o c ă rile . S e h ră n e a cu ele.
C e l-a p u rta t p e el în A la s k a râ m în e în c ă fe re c a t în m ister,
d ar în tr-o zi a c e sta v a fi în lă tu ra t ia r n o i v o m c u n o a şte
a d e v ă ru l. P o v e s te a lu i n u s -a te rm in a t, în c ă.
 TREIZECI ŞI PATRU

POVESTEA LUI NU S-A TERMINAT, ÎNCĂ.

M a rc u s L e m m in g c iti c u v in te le d ih z ia r şi îl a p u c ă fu ria . :
E r a la u n p a s d e sc o p u l i u i şi n im ic n u tre b u ia s ă ri s te a •
în c a le . E ric a f o s t la u n p a s d e a le d is tru g e v isu l c u p ro st ia
lu i ş i a p lă tit p re ţu l. M a rc u s , p e d e a ltă p a rte , e ra p re a p r u ­
d e n t, p r e a in te lig e n t c a să-l la s e să i se s tre c o a re p rin tre
d e g e te . F ie c a re p ie s ă a c e rc e tă rilo r lo r a f o s t c o m p ila tă ,
în re g istra m şi d e p o z ita tă în tr-u n lo c se c re t. N im e n i n u v a d a
de e le , p în ă c în d nu va so si tim p u l să le p re d e a :
c u m p ă ră to ru lu i. Şi. n im e n i n u v a şti v re o d a tă d e a fa c e re a p e
c a re a .f ă c u t- o el, d e c e le c in c iz e c i d e m ilio a n e d e d o lari
p e n tru c e rc e tă rile lu i şi p e n tru fo rm u la lu i E ric . C e a v e a să
fa c ă c u m p ă ră to ru l c u ele, n u e ra p ro b le m a lu i. A c e s t lu c ru
e ra s tip u la t în c o n tra c tu l d e c o n fid e n ţia lita te . C u m p ă ră to ru l
v r o ia c a d re p tu rile a s u p ra d e s c o p e ririi s ă fie p re lu a te tic
c e rc e tă to rii lu i, c e e a c e e ra p e rfe c t d in p u n c tu l d e v e d e re a L
lu i M a rc u s . D a c ă a c e ştia a r fi d e z v ă lu it a d e v ă ru l, to a tă -
. lu m e a i-a r fi c o n s id e ra t n e b u n i. ,
N u e x is ta d e c ît o sin g u ră , m ic ă p ro b le m ă d e c are tre b u ia
- s â .s e m a i o c u p e M a rc u s,. în a in te ,d e a se v e d e a c u sa c ii în
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 347

căru ţă: S o p h ie S u m m e rfie îd R o se . E r i c . îi o p u s e s e c â

a c e a sta n u se v a o p ri. A rtic o lu l a p ă ru t în z ia r s p u n e a clar:
P o v e s te aiu i n u s -a t e r m i n a t , î n c ă .
M a rc u s tre b u ia să o re d u c ă la tă cere. S e g în d i c ă a r p u te a
ap e la l a v re u n a l t p rie te n a l lu i E ric , c a re să o e lim in e , d a r
u ltim u l o d ă d u s e în b a ră , a ş a c ă n u a v e a ro s t să m a i în c e rc e .
O s ă se o c u p e s in g u r d e tre a b a a s ta şi c u m e x is tă u n sc o p în
¡spatele tu tu ro r a c ţiu n ilo r u n u i o m d e ştiin ţă , s e v a a le g e şi
cu u n p ro fit d in a sta . S o p h ie v a d e v e n i p rim u l lu i s u b ie c t d e
sex fe m in in . Ia r o d a tă e x p e rim e n tu l în c h e ia t, îi v a d a o
d o ză le ta lă ş i o v a in c in e ra . N u e x is tă c a d a v ru , n u e x istă
crim ă. D a r v a a v e a d a te le , în b e n e fic iu l ştiin ţe i ..„ s a u cel
p u ţin p e n tru p ro p ria lu i ră s p la tă .
C u m v a p u n e m în a p e e a fă ră s ă fie v ă z u t, a s ta e r a o
p ro b le m ă la c a re m a i a v e a d e lu c ru . P re g ă tire şi ră b d a re —
de a s ta a v e a n e v o ie . D a c ă a c e a s ta n u v a fa c e n ic i o m iş c a re
p rip ită şi îi v a lă s a tim p u l n e c e sa r, a r p u te a p u n e l a p u n c t
un p lan p în ă în c e le m a i m ic i d e ta lii. S p e ra câ v a a v e a
¡ocazia să s te a d e v o rb ă cu ea, în a in te ea e a să m o a r ă .O v a
.întreba ce o 1d e te rm in a s e să m e a rg ă a tît d e d e p a rte c a să
/¡descopere a d e v ă ru l. D e c e îi p ă s a ei? W illia m H a rrin g ţo n
e r a u n n im e n i. .N u a v e a n ic i p rie te n i, n ic i iu b ite , n ic i ru d e
/care s â se fi în v îrtit în ju ru l lu i. E ra un s in g u ra tic şi e a n u
■îi lu a se d e c ît u n s in g u r in te rv iu . D o a r u n u l sin g u r. A b ia îl
cunoscuse.
- C în d E ric a a fla t că H a rrin g to n îi p o m e n ise S o p h ie i
desp re P ro ie c tu l A lfa , s-a te m u t c â a c e a sta v a fa c e săp ă tu ri
:Şâ a fle a d e v ă r u l, a ş a în c lt l~a a n g a ja t p e u n u l d in
d e z g u s tă to rii lui p rie te n i, c a să-î s c a p e d e ea. D a r M a rc u s
348 JU L IE G A R W O O D

îş i s p u s e c ă E ric s -a p rip it. N im e n i, n ic i m ă c a r H a rrin g to n

n u ş tia ce e ra c u a d e v ă ra t P ro ie c tu l A lfa . D a r'a c u m lu c ru rile
d e g e n e ra s e ră în tr-a tît in c it n u -ş i d ă d e a s e a m a p în â u n d e ar
fi p u tu t m e rg e a c e a s ta c a să le a fle se c re tu l
D a c ă n o ro c u l ţin e a c u el, a v e a o lu n ă la d is p o z iţie ca să
se-o cu p e d e e a — o lu n ă p în â cîn d v a p rim i cele c in c iz e c i de
m ilio a n e ca re i se c u v e n e a u . TREIZECI SI CINCI

DOMNULUI BITTERMAN I-AU PLĂCUT ARTI-

C O L E L E . A fo s t în c în ta t, în- m o d sp e c ia l, d e p o v e s te a
S o p h iei d e sp re e c h ip a d e fo tb a l şi a f o s t m iş c a t d e p o v e s te a
;ei d e sp re H a rrin g to n . E ra b in e c ă se în to rse se în a p o i la
.m u n că, în a p o i la ru tin a ei.
S o p h ie n u l-a m a i v ă z u t p e J a c k d in c lip a în c a re ace sta
,â p le c a t d in a p a rta m e n tu l ei, d u p ă ce a a d u s-o a c a să d e la
aeroport. A v e rific a t fie c a re c a m e ră c a să se a s ig u re că n u o
■aştep ta n im e n i c a re să se re p e a d ă la ea, a să ru ta t-o p e fru n te
şi a ieşit p e u şă .
S ophie. se lu p ta să-l ţin ă d ep arte d e g în d u rile ei, d a r intr-o
seară tîrz iu s-a d e c is să -i v a d ă film u l d e p e Y o u T u b e. L -a
pus d e m a i m u lte o ri şi d e fie c a re d ată v e d e a c e v a n o u , fe lu l
■în ca re a c e sta s tă p în e a c a lm s itu a ţia , fe lu l în ca re re u ş is e
să-l fa c ă p e c e ila lţi să n u in tre în p an ică. N u a fo s t s u rp rin s ă
de c u ra ju l lu i. îl v ă z u se d e ja în a c ţiu n e şi ştia c u m se co m -
Jportă în fr-o s itu a ţie d e criz ă, c u m îi p ro te je a z ă p e c eilalţi.
/E ra e v id e n t c ă şi p e e a o p ro tejase.
M a sc u lu l alfa . Ă sta e ra Ja c k , p e rfe c t.
 350 J U L IE G A R W O O D

G u c in c i m in u te în a in te d e m ie z u l n o p ţii, S o p h ie s e d u se :i
■în d e b a ra , s c o a s e m o b ilu l d in lo c u H u i ta in ic şi a ş te p tă s ă o
s u n e ta tă l ei. A c e s ta e ra în to td e a u n a p u n c tu a l.
B ună, tată.
-V orbeşte-m i d e s p re c ă lă to ria ta , îi s p u se e l, în lo c defS
salu tări.
D a r m a i întâi v ro ia ca sa -i p o v e s te a sc ă d e sp e K e l l y ’t e . *
— Şi a c u m e s te rîn d u l tău , p rin ţesă, sp u se tatăl ei. d u p ă ţ
c e -i d ă d u ra p o rtu l. ' |
S o p h ie a tre c u t p e s te fpcu rile. d e a rm ă şi p e s te in c e n d iu |
şl i-a p o v e s tit d e s p re v re m e şi d e s p re o a m e n i şi d e sp re v
m în e a re , d a r ta tă l e i a v e a -u n fel al lu i d e a a fla o ric e şi d eja j
ştia, p în â în c e l m a i m ic d e ta liu , c e se în tîm p la se . V o cea lu t 1
s u n a c a a u n u i p ă rin te d o je n ito r, c în d îi sp u se că d a c ă ar f i-a
ştiu t în ce n e c a z u ri a v e a să se b a g e , n u a r f i în c u ra ja t-o -4
n ic io d a tă să p le c e şi i-a p ro m is că d a ta v iito a re c în d v a m ai. J
p le c a u n d e v a , îi v a trim ite o e c h ip a în tre a g ă d e b p d y g u a rz i. |
L -a a s ig u ra t c ă n u v a fi n e v o ie . N u a v e a d e g în d să in tre în Z
a lte a v e n tu ri.
V rîn d s ă s c h im b e d ia p a z o n u l c o n v e rs a ţie i, a c e sta sp u se: J
— • M i-a p lă c u t p o v e ste a t a d e sp re D o m n u l H a rrm g to n . ¿j
A i fă c u t o tre a b ă e x c e le n tă . *
D u p ă c îte v a m in u te d e c o n v e rs a ţie , ta tă l e i fă c u o p a u z ă , j
— C e v a te p re o c u p ă . S im t în g lasu l tău. C e este? 'i
— N u ai v re a să ştii. j
— S în t ta tăl tău. M ie. îm i p o ţi sp u n e orice.
S o p h ie in s p iră ad în c .
— A m fă c u t o p ro stie te rib ilă. M -a m îndrăgostit.-
— D a r asta este m inunat.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 351

■— D e ...el.
— EP
— D e ag e n tu l F B I. I s -a p ă ru t că l-a a u z it ic n in d . M a i in ­
s p i r ă o d a ta ad în c ,
■' — Şi m ai e ceva.
, 1 ~~ E şti m săicinată?
r N u . A s tu d ia t ş tiin ţe le ju rid ic e .
■ Ş tia c a re e ra p ă re re a lu i d e sp re a v o c a ţi. E l e r ă u n u l
fd in tre c e i m a i b u n i, d a r ş tia şi d e c e e ra u în sta re c e i lip s iţi
fde scru p u le; d o a r fu s e s e m a rto r. C u m u lţi a n i în u rm ă , c a
d inar şi e n tu z ia s t a v o c a t, se d u s e s e s â lu c re z e , f ă r ă s ă ştie; la
:i e a m a i c o ru p ta firm ă d e a v o c a tu ră d in C h ic a g o ; E l l i s , E l l i s ■
§ ş i Cooper. E i D au tra n s fo rm a t p e B o b b y R o s e In o m u l c a r e .
|e r a acu m .
|t . : B rid g e t O ’fR e ille y a în s e m n a t p u n c tu l d e c o titu ră . în.
la rm a e x p lo z ie i u n e i m a şin i, au m u rit s o ţu l ei, c e i tre i c o p ii
§şi m a m a ei. B rid g e t a ră m a s cu a rsu ri g ra v e p e .m a i m u lt d e
djiim âtate d in c o rp . D a c ă c o m p a n ia au to a r f i lu a t în c o n ­
s id e r a ţie a te n ţio n ă rile d is trib u ito rilo r şi m e c a n ic ilo r p riv in d
¿conexiu n ea d e fe c tu o a s ă , e x p lo z ia n u s -a r m a i f i p ro d u s
Ifuciodatâ.
te: T rib u n a lu l i-a a c o rd a t lu i B rid g e t o d e s p ă g u b ire d e
î'1
¡■treizeci şi d o u ă d e m ilio a n e d e d p la ri, dar. d u p ă în c h e ie re a
|ă p e lu rilo r şi d u p ă c e E llis ş i E îlis şi-a u lu a t p a r te a ş i şi-a u
R am b u rsat c h e ltu ie lile , B rid g e t a râ m a d o a r c u d o u ă şu te d e
" ii d e d o la ri. S u m a n u i-a a ju n s n ic i m ă c a r p e n tru a a c o p e ri'

I p a rte d in fa c tu rile m e d ic a le . Ţ in tu ită la p a t şi fă ră b a n i,

n u a m a i p u tu t a v e a în g rijire a n e c e sa ră . P în â sâ
352 JULIE GARWOOD

a p u c e s ă p rim e a s c ă a ju to r d e Ia sta t, a m u rit în u r m a u n e i

in fe c ţii.
In tre tim p , Ellis, Ellis şi Cooper s ă rb ă to re a u c h ilip iru l
p ic a t d in cer.
P e v re m e a a c e e a , B o b b y R o s e e ra u n a v o c a t tîn ăr, id e- ;|
alist. In v e s tig a ţiile lu i au fo s t d e a ju to r în c a z u l B rid g e t şi :|
p e tre c în d m u ltă v re m e îm p re u n ă , c e i d o i au d e v e n it p ri- l
eten i. N aiv , B o b b y c re d e a c ă a c e ste ia i se v a fa c e d re p ta te a jj
c u v e n ită , d a r văzîrid c u m B rid g e t m u re a fă ră u n b a n în tim p }
ce p a rte n e rii lu i p le c a u în v a c a n ţe lu x o a s e şi îş i c o n s tru ia u j
v ile u r ia ş e , p e m ă s u ra u r ia ş u lu i lo r e g o , B o b b y s -a j
s c h im b a t. Ş i-a d a t d e m is ia d e la firm ă . N u a tre b u it s ă le j
s p u n ă d e c e . A c e ş tia ştia u şi rîd e a u c u p o ftă p e se a m a in- '
d ig n â rii lu i m o ra le . J
D u p ă şa se lu n i, o p a rte d in in v e s tiţiile firm e i, al c ă ro r *
s c o p e ra re d u c e re a im p o z ite lo r, a s u fe rit p ie rd e ri s e v e re ş i :
n e p re v ă z u te , u rm a te d e re tra g e ri in e x p lic a b ile d in mei
m u lte c o n tu ri. A v e rile li se d im in u a u v â z în d c u o c h ii. C um , !
o m a re p a rte d in tra n z a c ţiile lo r e ra u d u b io a s e , av o cat ;i a u .!
în c e rc a t s ă n u fa c ă p u b lic e p ie rd e rile . N u se te m e a u d o a r .
d e p riv irile c e rc e tă to a re a le a u to rită ţilo r, c i şi p e n t r u '
re p u ta ţia lo r. E ra u a v o c a ţi e x tre m d e a p re c ia ţi. O ri, c in e a rj
m a i a v e a în c re d e re în tr-o firm ă c a re n u -ş i p o a te protejai;
p ro p iile c o n tu ri? ■■ J
În c e p în d d e a tu n c i, B o b b y ş i - a j u r a t c ă n ic i o m iţă grasâf
c a re s e îm b u ib ă p rin m ijlo a c e c la n d e s tin e şi n e m ilo a s e , ntfj
se v a m ai b u c u ra d e b o g ă ţiile e i. D e -a lu n g u l a n ilo r şi-a*]
c ă p ă ta t re p u ta ţia d e a fi fo s t im p lic a t în p ră b u ş ire a c tio rv a i
a fa c e riş ti n o to rii. D e sig u r, c a s ă fa c ă a sta a tre b u it să rev?f
 POC ŞI GHEAŢA ■ 353

; cu rg ă ş i el la u n e le m e to d e d is c u ta b ile şi a c e sta e ra m o tiv u l

• pen tru c a re le g e a e ra în p e rm a n e n ţă c u o c h ii p e el. B o b b y
t-nu e ra n u m a i şiret, el a v e a şi şc o a la v ie ţii şi p u te a d isp ă re a
v eînd e ra n e c e sa r. N ic io d a tă n u a f o s t a c u z a t d e v re o
p in fracţiu n e; el e ra c ă u ta t m a i c u rîn d p e n tru a d a ex p lic a ţii.
S in g u ru l lu i re g re t e ra a c e la că a fo s t a b se n t d e la m a ­
j o r i t a t e a e v e n im e n te lo r d in v ia ţa S o p h ie i. M a m a a c e s te ia a
-"■m urit c în d e a e ra m ic ă ş i c irc u m s ta n ţe le l-a u îm p ie d ic a t să
(fie :.ta tă l c a re ar fi v ru t el. T o tu şi, S o p h ie n u s-a în d o it'
■n ic io d a tă d e d ra g o s te a ta tă lu i ei.
ţp ~ . — S p u n e c e v a , tată. Am zis c ă e av o ca t, in sistă S o p h ie,
S yâzind c ă a c e s ta n u v o rb e a .
...

| f — E s te u n şo c, p rin ţe să , n u n e g , d a r o s ă trec em şi p e ste

S;ăsta.
^ .y .
:- 'jx — N u v re a u să-ţi faci griji. P u r şi sim p lu a m sim ţit
jn e v o ia să -ţi s p u n , d a r o ric u m n u o s ă ia să n im ic d in asta. El
|s -a . re tra s şi o să m ă re tra g şi eu.
%■' S o p h ie îş i d ă d u se a m a c ă n u m a i 'f u s e s e n ic io d a tă
l'm d râ g o stiîă şi d a c ă a şa tre b u ia să sim ţi, în s e a m n ă e ra o
jpjorcârie to tu l.
Şy- —- C rezi c ă p oţi p le c a o v re m e ... d o a r ca să-ţi lim p e z e şti
jg fo d u rile ? C e -a r fi să v ii c u m in e l a M o n te C a rlo ?
fer':- — S u n ă îm bietor, sp u se e a c u o v o c e lip sită d e en -
||u z ia s m , d a r tre b u ie să a ş te p t p în â d u p ă Z iu a R e c u n o ştin ţe i,
p i n i p re a m u lţi o a m e n i ca re d e p in d d e m in e .
Şy — în ţe le g . Ş tiu ce ai d e făcu t. A tu n c i râ m în e d u p ă Z iu a
R ecunoştinţei. A c u m c u lc ă -te şi n u - ţi fa c e p re a m u lte g riji,
lu cru rile a u u n fe l al lo r d e a se rezo lv a.-
S -a p re fă c u t c ă îl cred e .
354 JULIE GARWOOD

M U N C A A D E V E N IT S A L V A R E A E I. S -a în g ro p a t în 1
e a , s c riin d o r e în şir. R e u ş e a a s tfe l s ă b lo c h e z e a fa ră to a te .
g în d u rile le g a te d e J a c k ... p în â c în d se b ă g a în p a t. A tu n c i, .
în c h id e a o c h ii ş i a c e sta a p ă re a . j
— P le a c ă d in v ise le m e le , şo p te a ea. j
. - O a re e l c e fă c e a ? U n d e se a fla a c u m ? îş i lu a s e p e rm is ia >
şi g ă s is e p la ja c a ld ă la c a re v is a ? S a u se în to rse se la m u n c ă ? ;
P re d a s e o a re a n c h e ta le g a tă d e I n o o k sau încă, m a i lucra-;
la e a ? N u . m a i- ş tia n im ic , d e zile în tre g i. C u s ig u ra n ţă căjj
în c ă m a i c ă u ta u ră sp u n su ri. G ă sise ră o a re u n m o tiv in-i
s p a te le o m u lu i c a re în c e rc a s e să ri o m o a re p e J a c k şi p e e a ? |
P ro ie c u l A lfa ... p a tru c e rc e tă to ri ... W U liam H a r r m g to n J
A d o rm i m c e rc ln d să fa c ă le g ă tu rile în tre to a te acestea.
 TREIZECI SI SASE
i
:A C U M C Ă I N T E R E S U L P E N T R U IN C ID E N T U L D E
Y o u tu b e tre c u se , J a c k se p u te a în to a rc e la m u n c ă . S te a u a
’ui a p u s e s e , p e n tru c ă a p ă ru s e ră a c u m d o u ă n o i s u p e rsta ru ri
;pe ca re sa le u rm ă re a s c ă lu m e a . A m în d o u ă e ra u n iş te su ­
perbe s im b o lu ri h o lly w o Q d ie n e d e p e lis ta A , su rp rin s e
Îuindu-se la. b ă ta ie la e le g a n ta n u n tă a u n u i p u te rn ic
¿producător, tip u l a v în d p ro s tu l g u s t d e a o fi p ă ră s it p e u n a ,
ca să se în s o a re c u cea la ltă . C e a fă c u t film u l v id e o a tît de
p o p u la r, a fo s t iiih b a ju l p ic a n t şi lu n g im e a p ic io a re lo r
sum ar îm b ră c a te i a c triţe c a re -şi fă c e a lo c c u c o a te le p rin
ţnulţim e, c a s ă a ju n g ă la tim id a m ire a să . S ta rle ta c u lim b ă
Ilcidă a e ş u a t, d u p ă p rim u l p u m n , în tin s ă p e to rtu l d e n u n tă
'dş zece m ii d e d o la ri. A c e s t film al u n u i d e z a stru a d e v e n it
iin m a re hit.
în tre tim p , Ja c k s-a v ă z u t d e s e m n a t p e n tru n n c a z d e
au d ă, d a r c u m in v e s tig a ţia e tic h e ta tă „ In o o k “ n u se
încheiase în c ă, s-a d u s la P ittm a n sâ-i d e m o n stre z e c â a r fi
h lţ m a i e fic ie n t d a c ă a r lu c ra la in fo rm a ţiile c a re v e n e a u
A lask a. C u m a rg u m e n ta ţia lu i e ra v a la b ilă , P ittm a n se
fttreba c e să facă.
356 JULIE G A R W O O D

—Te cunosc eu, Agent MacAlister, Ştiu că o să lucrezi ]

la cazul ăsta cu sau fără permisiunea mea. N-am dreptate?.]
Nu contează, nu trebuie să-mi răspunzi. Bine, s-a făcut.?'
Sun şi le comunic tuturor că tu te ocupi de caz. Dar să un-,
mini repede. Nu-mi place să-mi. ştiu agenţii împuşcaţi ît$
acţiune. _ ;|
Toate cutiile cu informaţii strmse din tabăra cercetam j
riîor fuseseră trimise la Chicago. Anchorage nu avea|
resursele necesare şi cum. Ia Chicago avusese loc prima,?
crimă, cazul le aparţinea celor de aici. 'Agenţii examinaseră^
deja fiecare bucăţică de bîrtie din fiecare cutie şi văzusera|
CD-urile. Lupi. Ore şt zile de filme cu lupi. Doar un singuri
lucru era neobişnuit la aceste înregistrări: acestea încetaseră|
înainte de ultimul an. Au fost oare înregistrate şi aceste u fi
time luni? Dacă da, unde erau discurile.
Jack privea filmele trecînd repede-înainte peste scenejs
fără acţiune. Sophie avusese dreptate, Mîncau, dormeatij
ucideau, mîncau, dormeau, ucideau.
Răsfoia tocmai un carnet de însemnări cu spirală, cînd|
au intrat doi agenţi, împingînd un cărucior cu alte cutii.
— Astea de unde sînt? întrebă Jack.
— Sînt arhivele Fundaţiei TNI. Sînt cercetările din
timii ani, compilate de doctori.
Pînă acum, tot ce. au examinat agenţii FBI au fost doaj
banale cercetări ştiinţifice, dar oricum, nu au lăsat nici;ia
piatră nerâstumatâ. Jack revenea mereu la ce îi spuse»
Carter Sophiei, înainte de a fi fost mîncat de lup: Ai ifl
scormonit întruna. Ce se temea acesta că ar fi putut afljjj
Sophie? Ce naiba ascundea el?
 FOC ŞI GHEAŢA 357

Agenţii stătuseră de vorbă de mai multe ori cu cei doi

cercetători râmaşi, dar tot nu âu reuşit să descifreze mo­
tivaţiile lui Carter. Jack s-a familiarizat cu dosarele
fiecăruia dintre cei patru doctori şi nu-a fost mulţumit de ce
A găsit. Cineva de la TNÎ trebuia să ştie ceva despre secretul
iui Carter.
Jack decise că a venit timpul să discute cu ei, faţă în
faţă. O să Înceapă cu Doctorul Marcus Lemming din
Chicago. S-a dus neanunţat la biroul doctorilor, unde i s-a
;spus că Lemming era plecat la un seminar în Dakota de
Nord. Celălalt cercetător, Doctorul Kirk Halpem, locuia
’foarte aproape de Minneapolis. Jack luă un zbor de
iiimineaţâ şi pe la începutul după-amiezii batea la uşa lui
„Halpem.
IV Cercetătorul îl conduse în livjngul ticsit. Era un bărbat
Âlab.cu umerii aduşi şi un comportament de om bătrîn,
>|espre care scria, în dosarul său, că avea patruzeci şi cinci
lié ani. Evidenta lui oboseală îl făcea să arate mai bătrîn.
—Vreţi să vă aduc ceva de băut, Domnule Agent? Se
iiferi Halpem. Luă Cîteva ziare de pe scaun şi îi făcu semn
Ipf jack să se aşeze.
I . “ Soţia mea era cea care făcea ordine aici. A murit acum
|şise ani. Mă tem că am scăpat situaţia de sub control, spuse
d ,pruncind o privire in încăpere, ■
—‘Cum se descurca soţia cu lungile dumnevoastrâ voia-
|iif în Alaska? îl întrebă Jack,
|.A cestuia i se lumină chipul.
358- JI LIii GARWOOD $

—-Venea cu mine. Iubea munca mea şi mă ajuta. DupaJ

moartea ei i-am însoţit pe *
Eric, Marcus şi Brandon, lâtj /¡ţa:
inook. . '■
-Vorbiţi-mi despre ei, Doctore. ;|j
Jack se ridică şi-şi scoate pardesiul. Observând cil
Halpem se uita la pistolul iui, Jack împături pardesiul, î |
puse pe speteaza scaunului şi se aşeză la loc. g
—Te rog, spune-mi Kirk. Nu-ţi pot spune nimic altcev#
decît le-am spus celorlalţi agenţi. I
— Aş aprecia dacă mi-aţi mai repeta şi mie, insistă Jacki
.j-
— Nu sînt prea multe de spus. Acesta luă o pernă cu m o|
tive brodate de pe scaun şi se aşeză.
— O să încep cu şeful echipei noastre, Brandon
Doctorul Brandon Finch. După o vreme, Brandon a începvi|
şă ne calce pe nervi. Lucrurile trebuiau să fie aşa cum vroifj
el. Era obsedat de totul, de ia cum ne pregăteam mîncareaJj.
pînă la ce oră ne culcam. Era enervant. Eu reuşeam să nit
descurc cu el, dar uneori tot ne mai dondăneam. După u||
timp, izolarea şi vremea te doboară. M-am simţit cum p||
cîpd a murit. Nici unul dintre noi nu a ştiut că avea prob|
leme cu inima. Era supraponderal, dar nu cine ştie ce. Ţihe|
pasul cu noi, pe teren, !i
— Ceilalţi doctori cum se descurcau cu el?
— Se descurcau şi ei, ca şi mine. Din cînd în cînd se
certau cu el, dar nu existau resentimente, după ce m i
dădeau drumul la aburi.
— Şi Eric Carter? .
— Tmâr, pasional, intens. El şi Marcus s-au împri-j
eten it' pe loc, fiind de aceeaşi vîrstă. Lucrau binf
 FOC Şi GHEAŢĂ 359
BA-
p;.împreuna şi
•
împărtăşeau aceleaşi interese — Ia început,
cel puţin. Apoi Eric . a început să devină mai inde-
j| pendent, Pe măsură ce trecea timpul, prietenia lor se
răcea. într-o după-amiază, în timp ce Eric examina nişte
probe de sînge pe care le recoltase, Marcus ne-a luat pe
pânine şi pe Brandon deoparte şi ne-a spus câ era îngri-
pj'orat pentru Eric. Ne-a întrebat dacă am remarcat .vreo
JŢ’schimbare la el. Sigur, am observat. Eric. devenise foarte
I: retras şi nu lăsa pe nimeni sâ se uite în însemnările lui,
Epînă cind nu şi le organiza. Oricum majoritatea acestora
|herau ilizibile pentru n o i. Marcus spunea că el nu-i putea
descifra mîzgăJiluriie.
. Ai avut vreo idee despre ce anume ascundea?
te; — Nu, nu am avut. Agenţii mi-au spus că înainte de a
nutri, acesta i-a spus domnişoarei Rose ceva despre nişte
gţeste. Era preocupat de ceva ce căuta aceasta. Nu am idee
|Ia ce s-a referit.
Jack vroia să treacă mai departe, la Marcus Lemming,
||eînd s-a gîndit sâ-i mai pună o întrebare.
Cine dintre voi făcea imprimările?
■fa
;— La început le făceam pe rînd, dar în ultimii doi ani,
iŞric a insistat să se ocupe numai el de asta.
%' — Deci au existat filme video în ultimul an?
f- — Bineînţeles. Eric se uita la ele iară şi iară şi iară. Pe
jjppi ne scotea din sărite cu asta. Pînă Ia urmă am mutat
Ipţiăyerul în camera mică, sâ putem închide uşa. Stătea şi
uita la ele ore-în şir. îl iubea pe Ricky, Dar şi noi îl
Iubeam. Era un mascul alfa superb. Nu-mi doresc deeît.
§feb pot observa pînă la sfîrşit. Nu cred că o să mai
jfe

m
mi
I
360 ■ JULIE GARWOOD

trăiască mult. Ştii, lupii arctici nu au viată lungă. Eu a tre-.

buit să părăsesc faza aceasta de studii pentru că în ultimii ;
doi ani Brandon a vrut să merg cu el, să urmărim- puii lui
Ricky din cea de a doua haita. îţi imaginezi, probabil, că j
am creat un fel de arbore genealogic. Recunosc că am !
aflat multe, dar nu am reuşit să filmăm noile haite atît c it.
ne-am fi dorit. Eric acaparase echipamentul bun, video şt i
audio. Avea treizeci de CD-uri. Noaptea le urmărea cu
sonorul oprit. El nu vroia să audă, doar să vadă. De la unu;
la treizeci — cînd termina eu ultimul, ‘o lua delà capăt.
Mârcus zicea că Eric avea probabil o cădere nervoasă, sau ­
çant aşa ceva. Zicea: ca acesta ar trebui să plece pentru of
' - • - - ■ "Vjţ

vreme'acasă, să consulte un doctor. L-am fi expediat noiC

dar oricum urma să închidem în cuxînd, aşa că i-am mai;
suportat o vreme ciudăţeniile. Eu cred că odată revenit im
oraş, Eric şi-ar fi revenit.- 1
Jack vroia să se întoarcă la filmele video.
— Ai spus de la unu la treizeci. Eşti sigur de cifra asta?
— Ah, da, sînt sigur. . . ţ
— Eu am găsit doar douăzeci şi trei de discuri. ■;
Kirk; se lăsă pe spate,
— Ce s-a întîmplat cu celelalte şapte? - 4
—Tu să-mi spui.
Acesta îşi scărpina bărbia. j
— Nu ştiu. Precis a făcut Eric ceva cu ele. Poate că le-aj
trimis acasă. Aţi verificat? Sigur că aţi verificat, adăugă ei
zîmbind. |
Jack trecu la ultimul cercetător: Marcus Lemming. J
 FOC ŞI GHEAŢĂ 361

— A ş a c u m ţi-a m sp u s, a fo st a p ro p ia t d e E ric p în â cîn d

a c e sta a în c e p u t s ă s e c o m p o rte c iu d a t. M a rc u s e r a dedicat.
L s tu d iu lu i şi h a ite i şi la. v re m e a c în d a te rm in a t, d e v e n ise
, m a i a p ro p ia t d e m in e d e c ît d e E ric . S e a ra , c în d E ric se u ita
la film e le lu i, M a rc u s ş i c u m in e ju c a m s c ra b b le şi c â rti,
j ‘A m v o r b it d o a r.d e c îte v a o ri c u el, d e c în d a m p le c a t d in
In o o k . M arcu s. se g în d e şte s ă se m u te în a p o i în D a k o ta de
ţ N o rd , c a s ă f ie a lă tu ri d e fa m ilie . S tu d iu l a c e s ta l-a c o n -
f - s u m a t m u lt.
I ' J a c k a m a i p e tre c u t o o ră s tm d d e v o rb ă eu K irk . îş i
]' p u n e a p a rd e s iu l şi se în d re p ta sp re u şă , c în d s-a o p rit să
;; în treb e:
,, — N u i-a ţi sp u s n ic io d a tă stu d iu lu i v o stru P ro ie c tu l A lfa?
'■
— M i s-a m a i p u s în tre b a re a asta d e c e l p u ţin o s u tă 'd e
îf o ri p în ă a c u m . L e -a m s p u s n u , a g e n ţilo r şi i-a m sp u s n u ,
ir. D o m n iş o a re i R o se . N u i-a m sp u s P ro ie c tu l A lfa.
1“ — A p stat d e y o rb â c u S ophie?
I ;— D a , m -a s u n a t ieri. Z ic e a că a r v re a să v in ă să m ă v adă.
ţ A m vorbit, m u lt la te le fo n . M -a în tre b a t d e s p re P ro ie c tu l
• Alfa, d a r a p o i, n u ştiu c u m , a m în c e p u t să v o rb im d e sp re
|r. so ţia m e a . M i-a p rin s b in e să îm i a d u c a m in te d e ea. M ă
| ' tem c ă m -a m c a m lă s a t p u rta i d e v a l, d a r p ă re a s in c e r in ­
ii teresată.
I A ş a e ra S o p h ie ă lu i. P u te a fa c e p e o ric in e sâ -i sp u n ă
p o v e ste a v ie ţii . D a r d e fa p t,m u e r a S o p h ie a lu i, n u ? Ja c k
|? s e g îrid e a m u lt la eă. î i lip se a.
I "■ S o p h ie e ra în g în d u rile lu i, în z b o ru l în a p o i sp re
¿. C hicago. T o t m a i „ s c o rm o n e a “ a şa c u m o a c u z a se E ric, N u
| Javea d e g în d s ă re n u n ţe , c e e c e îi c re e lu i J a c k u n se n tim e n t
362 JULIE G A R W O O D ____________ ._________-

ciu d at. T re b u ia sâ o su n e şi sâ-i s p u n ă să în c e te z e . T re b u ia

să v o rb e a s c ă cu e a f sâ o c o n v in g ă să se re tra g ă . S im ţea
n e v o ia sâ o re v a d ă . '
 TREIZECI ŞI ŞAPTE

VORBE, VORBE, VORBE.

S o p h ie u rm ă r e a p ro te s ta ta rii c a re p ic h e ta u în fa ţa
b ă c ă n ie i, c u u n a m e ste c d e n e în c re d e re şi u lu ire . D o m n u l
B itterm an îi d ă d u s e m is iu n e a şi a sta a v e a să fie co n -
. se m n a ta , în c a rn e tu l ei, c a u n a d in a c e le m u n c i-p e -c a re -le -
• u ră sc . A r p u te a a ju n g e c h ia r în to p 5.
Ş a p te p ro te s ta ta ri c u p a n c a rte în m in ă , m ă rş ă lu ia u
în a in te ş i în a p o i, în fa ţa in tră rii în m a g a z in . T re i d in tre e i
erau îm b ră c a ţi în c u rc a n i.
S o p h ie tra v e rsă p a rc a re a . F â c în d u -ş i c u ra j, b ă tu p e
./u m ă ru l u n e i fe m e i d in c o a d a şiru lu i.
— S cu zaţi-m â . P u te ţi să-m i sp u n e ţi c in e e ste Şeful c u r­
c a n ilo r? A ş v re a s ă ştiu d e c e p ro te sta ţi.
U n d o m n c u o fa ţă ro tu n d ă , în c o n ju ra tă d e p e n e şi c u u n
m o ţ p o rto c a liu c a re -i a tîm a d e b ă rb ie fă c u u n p a s în a in te .
— E u s în t E u am o rg a n iz a t a c ţiu n e a asta , a n u n ţă el. c ît se
p o a te d e serio s.
—- S criu u n articol p en tru Illin o is C h r o n ic le , d o m n u le .
" P o t s ă v ă p u n c îte v a în tre b ă ri în le g ă tu ră c u a c ţiu n e a rîum -
■ n e a v o a s tră d e p ro te s t?
364 ÎU L IE G A R W O O D

— C u m să nu. V re m s ă a tra g e m a te n ţia a su p ra a c e ste i

o ro ri.
— C e oro are? în tre b ă S ophie.
— C ru z im e a n e m ilo a să fa ţă d e curcani.
— E s te o b a rb a rie , a s ta este, strig ă o fe m e ie , p e ste p a n ­
c a rta ei. A s a s in ii îi c re sc d o a r c a s ă -i u c id ă şi să-i m â n în c e .
E s te o crim ă!
:— N u v re ţi c a m a g a z in e le să v în d ă c u rc a n i p e n tru Z iu a j
R e c u n o ş tin ţe i? în tre b ă S o p h ie ,c a lm ă .
O fe m e ie m a i în v îrstă , c u o c h e la ri, p ă ş i în faţa .
— în to c m a i, ia r n o i o s ă stă m a ici p în â c în d în c etea ză
c rim e le ; .
F ie c a re d in tre p ro te s ta ta ri a v e a c e v a d e a d ă u g a t şi erau
c ît se p o a te a te n ţi c a S o p h ie s ă le sc rie c o re c t n u m e le . Cxun
n u -i m a i tre c e a n ic i o a ltă în tre b a re a b s u rd ă p rin c a p , le ;
m u lţu m i p e n tru in te rv iu şi s e în to a rs e s ă p le c e . î n sp a te le ei,
g ru p u l m ic d a r m u z ic a l, in c a n ta :
— S alvaţi cu rcanii! S a lv a ţi curcanii! :
Ţ in m d m ic ro fo n u l sus, S o p h ie făcu c îte v a p o ze. C o rd ie
şi R e g a n n u v o r c re d e n ic io d a tă , d a c a n u le v a a ră ta d o v ad a.,:
N u se g ră b i în d ru m u l e i în a p o i sp re b iro u . O a m e n ii ;
m e rg e a u în p a s alert,; în fo fo liţi eu to ţii în pardesielfe lo r cu
g u le re le rid ic a te p în â la u re c h i şi cu c ă c iu lile d e lîn â tra s e ;
b in e p e c a p . S o p h ie n u sim ţise frig u l şi a f o s t s u rp rin s ă c în d
s e - u ită în su s, d e a s u p ra c lă d irii F irs t C o m m e rc e B a n k şi
v ă z u te m p e ra tu ra , c u lite re m a ri, ro şii, s u b o r a ex a c tă : - 2 j
g ra d e C e lsiu s. A v în d în v e d e re u n d e fu sese, e a , a s ta e ră :
flo a re la u re c h e .
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 365

. C e o să sc rie d e s p re o a m e n ii-c u r cani ? N u ri p u te a n u m i

n e b u n i ia r a rtic o lu l tre b u ia să fie c o n v in g ă to r şi v e se l,
p e n tru c ă a s ta v r o ia lu m e a s ă c ite a sc ă . In re g u lă , o sări fa c ă
n iş te o a m e n i-c u rc a n i v e se li .
' -. A h , D o a m n e , c u m a a ju n s ea ai c i? -P ro te sta ta ri c u rc a n i şi
n e ca zu rile p ro v o c a te d e electric ita te a sta tic ă — d e sp re asta
. scria e a în u ltim e le zile.
G a ta c u v ă ic ă re a la , îş i sp u se S o p h ie .O s ă s c rie a rtic o lu l
. fă ră s ă ,v o c ife re z e p e n tru c ă a s ta e ra tre a b a ei, d a r c u m îl v a
te rm in a , se v a n ă p u s ti în p lin tra fic , c u s p e ra n ţa c ă o s ă in tre
în e a u n a u to b u z c ît m a i m a re .
G a ry e ra d in n o u în se p a re u l ei. D e v e n is e a tît de
în d ră z n e ţ in c it n ic i m ă c a r n u se m a i p re fă c e a c ă a r c ă u ta
¡.ceva. . .
Nici. S o p h ie nu s-a p re fă c u t a m ab ilă .
, ie ş i afară. A r fi v ru t sâ -1 îm b rîn c e a sc ă , d a r ştiindu-1 p e
' G ary, a c e s ta a r fi d a t-o p ro b a b il în ju d e c a tă p e n tru atac.
¡ E ste sp a ţiu l m e u , n u al tău.
;; — M ă u itam doar, s p u se e l, ‘im p e rtin e n t.
r N u l-a în tre b a t d u p ă c e s e uita. î i s p u s e s e o d a tă c ă e a
r p rim ea în to td e a u n a p o v e ştile b u n e — cu sig u ra n ţă c ă n u
<- auzise d e sp re o a m e n ii-c u rc a n i — şi v ro ia să v a d ă d a c ă n u
Ţputea lu a el v re u n a . D u p ă c e s-a u ita t s ă v a d ă d a c ă n u ri
' furase c e v a , s e a ş e z ă la c o m p u te r, ta stă p a ro la şi în c e p u să-
t.şi sc rie -articolul. I-a u tre b u it d o u ă z e c i d e m in u te d e la
'-început, la s fîrşit. A ta ş ă o n o tă , ra g in d u ri p e D o m n u l
B itte rm a n s ă n u p u b lic e şi p o z a ei, îm p re u n ă c u artico lu l.
366 J U L IE G A R W O O D

S e u ită la te a n c u l d e s u b ie c te d e c a re tre b u ia s â se a p u c e , .
C e v a m a i u rm a ? s e g în d e a e a . L âsîn d u ~ se p e sp a te în
sc a u n , in s p iră a d în c . V ech iu l e i c a rn e t c u în s e m n ă ri s tă t e a .,i
d e a s u p ra , p e b iro u . î l lu ă şi ră s fo i p a g in ile ,.g în d in d u -s e d in ,
n o u la in te rv iu l c u H a rrin g to n . Ş tia c ă îi s c ă p a c e v a şi a s ta ■']
o în n e b u n e a . D e ş i ‘l e c itis e d e c e l p u ţin d o u ă z e c i d e o ri, m a i ■]
tre c u o d a tă p e s te e le . \
S e le c ta t c a s ă in tr e in tr -u n c lu b e x c lu s iv is t. S â fie a c e sta '
P ro ie c tu l A lfa ? H a rrin g to n îi sp u se se c lu b .şi îl c o m p a ra s e 1
c u p ro b e le o lim p ic e . I se lă u d a s e c ă fă c u s e o b a te rie J
în tre a g ă d e ţe ste , c a sâ s e c a lific e . '1
„ U itâ -te la m in e “ . A ş a îi sp u se se . U n c lu b a l su p ra o a m e -
n ilo ft I a r e a m a rc a s e a c e ste c u v in te c u u n se m n d e în tre - •• .Vj.lf
b a re . . ' •;
- .; ::Vx
T re b u ia s â s te a d in n o u d e v o r b ă c u K irk H a lp e m ,. a ş a c ă >j
îl su n ă. .1
K irk a fo s t fe ric it s ă o au d ă. g
S o p h ie în c e p u : i
— C h ia r u ră sc id e e a c ă te p lic tise sc , dar- m ă g în d e a m ia i
lu p ii p e c a re i-a i stu d ia t. •,
— S în t în c în ta t să-ţi spun to t ce v re i să ştii, s e o fe ri -1
a ce sta. . ' -
— A c e ste a n im a le e ra u în m o d sp e c ia l m a i v ig u ro a se şi
m a i p u te rn ic e ? în tre b ă ea. J
— N u aş s p u n e c ă erau n e o b işn u ite . E ra u c e n e a ştep tam
n o i d e 1a a c e ste s u b sp e c ii d e o se b ite . ' i|
— A ţi o b se rv a t o îm b u n ă tă ţire sp e c ta c u lo a să a c o n d iţiei .
a c e sto ra , c ît tim p le -a ţi stu d ia t? 1
 FO C ŞI G HEAŢĂ 367

— : D e fa p t eu n u am sm d ia t ace leaşi an im ale , d e -a lu n g u l

' c e rc e tă rilo r m e le. D o c to ru l F in c h şi cu m in e a m p le c a t să
; .stu d iem u n a lt g ru p , în ..ultimii d o i ani. E ric şi c u M arcus. au
.c o n tin u a t c u m a s c u lu l a lfa in iţia l. A c e s ta , d e sig u r, e ra c e l
m ai p u te rn ic d in h a ită . A ş a c u m p ro b a b il ştiţi, l-a m b o te z a t
; ,R ick y . E r a d e ja a ju n s la m a tu rita te cîn d n e -a m în c e p u t n o i
c e rc e tă rile , a ş a în e ît p ro b a b ilita te a c a a c e sta să d e v in ă şi
5 m ai p u te rn ic e ra m ic ă . N u -i p u te a m a p re c ia e x a c t vârsta, d a r
î. am p re s u p u s c ă ar fi m a i b â trîn , d u p ă u z u r a d inţilor.
S p e ra n ţa d e v ia ţă a lu p ilo r a rc tic i e ste c a m d e şa p te ani.
f T otuşi, e s te u im ito r că R ic k y m a i e r a în c ă în v ia ţă la
( sfirşitu l studiilor, n o a s tre .
i,: — C ît d in o b se rv a ţiile d u m n e a v o a stră a fo st în reg istrat
f p e v id e o ? -
r — D o c to ru l C arter a fo s t fo arte zelo s c u im p rim ă rile lui,
deşi, am a fla t a d in e a u ri c ă u ltim e le d in tre a c e ste a au
jf: d ispăru t. T o c m a i a tre c u t p e a ici u n a g e n t F B I, J a c k
C M acA lister, c a re a în tre b a t a c e la ş i lu c ru .
— C în d a p lecat? a în treb at ea.
| — S ă fie v reo c in cisp rezec e m in u te,
I ' — îţi m u lţu m e sc m u lt, K irk . M -ai a ju ta t en o rm .
| _ p 0 ţi Să m ă suni aricin d .
p- S o p h ie lă s ă te le fo n u l jo s şi lo v in d u ş o r c u stilo u l în
|.;b ărb ie, în c e p u să se g în d e a c ă . C u m p u te a s ă p u n ă m în a p e
» în re g is tră rile a c e le a ? T o a te m a te ria le le a fla te în ta b ă ra d e la
f l o o o k e ra u c o n s id e ra te p ro b e în in v e stig a ţiile c a re c o n -
fez ' ♦ , ,
-p in u a u şi e ra u p ă z ite c u stră şn ic ie .
i- ■ .
368 JULIE G ARWOOD
O să fa c ă o şm e c h e rie . F ă r ă s ă ştie , K irk o a ju ta se
s p u n în d u -i c ă A g e n tu l M a c A lis te r to c m a i p le c a s e d e la e-L
G în d in d u -s e c ă J a c k a v e a să se su ie în p rim u l z b o r în a p o i
s p re C h ic a g o , tre b u ia să se g ră b e a sc ă . C ro n o m e ira re a era
.im p o rta n tă.
L -a s u n a t p e A le e şi fă ră s â -i e x p lic e d e c e , l- a ru g a t s ă
se în tîln e a s c â c u ea în h o lu l c lă d irii F B I. C u m a c e sta se a fla
d e ja aco lo , a a c c e p ta t.
C în d s-au v ă z u t, F a z îm b iî d u lc e şi l-a să ru ta t p e o b ra z .
— Ja c k m i-a sp u s c ă a r tre b u i s ă v ă d c îte v a d in tre fílm ele
cn lu p i, F a s p u s ea. A p o i a rid ic a t d in u m e ri şi a o ftat. Ş tiu
c ă o să fie p lic tisito r, d a r m -a r u g a t şi eu F a m p ro m is c ă o 3
să fac asta. A i p u te a tu s ă -m i fa c i ro s t d e d e ?
A le e îi în to a rs e zîm b e tu L O ş tia d e p re a m u ltă v re m e pe
S o p h ie ea să n u îşi d e a s e a m a c în d tre b u ia să fie b ă n u ito r,
— F B I-u l n u e ste u n m a g a z in d e în c h iria t casete. N n p o ţ i ;
p le c a c u e le d e aici.
— P erfect. A tu n c i le p o t v e d e a aici? A sta n u a r fi, o.
p ro b le m ă , n u ?
— P o a te c -a r treb u i să v o rb e sc cu Jack , sp u seA lec.
— B u n ă id ee, E aici? O să--ţi c o n firm e c ă e l a v ru t s ă î l '
aju t. . ’ jgPjK .
— N u ,n u -ia ie i. ' ’
—V rei să-l. s u n i? în tre b ă ea, ru g în d u -s e la D u m n e z e u c ă
a c e sta sa fie d e ja în aer,
— M ă în d o iesc c ă îl p o t c o n ta c ta acu m . D a r c re d c ă p o t 1 ¡'
a ra n ja să v e z i C D -u rile , II
fc
p:>
FOC Şl GHEATĂ 369
P e s te c in c i m in u te , în a rm a tă cu u n e c u so n p e n tm v iz ita ­
tori p rin s p e b lu z ă , îl u rm a p e A le e d e -a lu n g u l u n u i
co rid o r, intrând în tr-o în c ă p e re s u m a r m o b ila tă . A in tra i
a p o i u n te h n ic ia n c u un p la y e r D V D , F a in s ta la t şi a
în tre b a t-o c e d isc u ri v re a să v iz io n e z e .
— P rim e le trei şi u ltim e le tre i, te ro g , Spuse ea.
A lee a ră m a s în c a m e ra c ît tim p a u rm ă rit eă lu p ii. L u c ra
la n işte h îrtii, d ai’ din c în d în c în d îş i rid ic a p riv irile şi o
întreba:
— A i g ăsit ceva?
: — -N u , n u încă.
A s c a n a t .p rim u l şi u ltim u l disc.
— In re g u lă , a m te rm in at, a n u n ţă ea. N u m a i a m n e v o ie
;sâ v ă d n im ic altcev a . M u lţu m e s c , A lee.
A c e s ta o c o n d u s e în a p o i în h o l.
. — S p u n e-m i, S o p h ie, c e cântai?
A c e a s ta z î m b i
— U n supraom . P e curînd.
S e în to a rs e sp re u ş ă e x a c t în c lip a în c a re in tra Ja c k .
A c e sta p ă re a la fe l d e s u rp rin s s ă o v a d ă , c ît a f o s t e a , să-l
:. vadă p e el.
J a c k îşi în c lin ă cap u l.
— B ună
— B u n ă , li ră sp u n se ea. L a rev ed ere,
în c e rc ă s ă tre a c ă prin. d re p tu l lu i, d a r o a p u c ă d e m in ă .
—T re b u ie să stă m d e v o rb ă.
—T u F a i sp u s să v a d ă în re g is tră rile ? îl în tre b ă A lee.
J a c k se u ită la S o p h ie.
370 J U L IE G A R W O O D

— Nu. .
— A m fo s t c o n v in să că da, sp u se ea cu u n a e r n ev in o v at.
— S o p h ie , s p e r c ă n u ai m in ţit u n ag en t fe d e ra l, n u ? o
în tre b ă Ja e k .
S o p h ie se u ită re p e d e îa ceas.
— A h , sc u m p u le . A m în tîrz ia t la o întîln ire. C e p lă c e re
m i-a fă c u t s ă n e v e d e m , sp u se , re p e z in d u -s e sp re uşă.
 TREIZECI ŞI OPT

S O P H IE Ţ ÎŞN T A T ÎT D E R E P E D E P E U Ş Ă , ÎN C ÎT A
fo st la u n p a s şă d e a p e s te d o u ă fe m e i m a i în vrrstâ,
z în c ă rc a te c u saco şe.
J a c k n u a ie şit d u p ă ea. C u m îin ile în b u z u n a re , a râ a s
* să o u rm ă re a s c ă p u ia c în d d is p ă ru d in v e d e re , a p o i se
în to arse şi se în d re p tă sp re lift.
A le e n u a p u tu t re z ista .
:: — N u v re i s ă d isc u tă m d e sp re asta?
— L u naiba, nu.
I: . A le e z îm b i. J a c k e ra u n b ă rb a t p ru d e n t ş i c a m a jo rita te a
• b ărb aţilo r, îş i p ă s tra e m o ţiile p e n tru e l. L e g ă tu rile n u e ra u
■' ţin s u b ie c t p lă c u t d e d is c u ţie ia r e l, în m o d c a te g o ric , n u
^ a v e d d e g în d să d is c u te d e sp re fe m e ia p e c a re o iu b e a . N ic i
: âcu m ş i n ic io d a tă .
C A le e re c u n o ş te a se m n e le . V ia ţa lu i J a c k d e v e n ise d in tr-o
l d a tă fo a rte c o m p lic a tă şi a c e sta e ra d e ru ta t. O a re p rie te n u l
i/lu i a tin se se d e ja e ta p a n e fe ric irii? D u p ă c u m arăta, A le e
^ c re d e a c ă e ra p o sib il. O ric u m , a tin se se în m o d c a te g o ric
•■'¡etapa în care' o ric in e p u te a v e d e a c e e a ce el re fu z a să
372 J U L IE G A R W O O D

re c u n o a sc ă . Ş i A le e tre c u se p rin astă. Ş tia c â n u e ra d e c ît o 4

c h e s tiu n e d e tim p p în â ta p ră b u ş ire a lu i Jâ c k . 4
J a c k şi S o p h ie . E i d a , a s ta a v e a s ă fie o c o m b in a ţie in - j
te re sa n tă . 4
ja c k a p ă s ă p e b u to n u l liftu lu i. i
— D e ce a v ru t S o p h ie să v iz io n e z e în re g istră rile ? Ţ i-a ii
sp u s? '!
A le e a ş te p tă să s e în c h id ă u şile .
— Z ic e a c ă a re e a o teorie,, d a r to c a n u e ra p re g ă tită să Ş
v o rb e a s c ă d e s p re ea. f
— N u e ra p reg ătită ? D e c e n u a i c o n v in s-o tu să v o r- |
b e a a e â d e s p re e a ? |
— Să o co nvingi G lu m e şti, d a? |
— E şti ag en t F B I ... |
— H e i, a r fi n e v o ie d e o e c h ip ă d e a g e n ţi c a re să lu c re z e %
n o n s to p d o a r c a să o fa c ă să s p u n ă ce a m în c a t la p rtn z . Ş i f
c h ia r şi a tu n c i, p ro b a b il c â a r m in ţi.
— D a c ă d e s c o p e ră c e v a şi în c e p e sâ~şi v îre n a su l, ar i
p u te a d a d e n eca z. îţ i d a i s e a m a d e c îte o ri s -a tra s în e a ? îţi
sp u n e u . A l n a ib ii d e p r e a m u lte o ri. C re d c â îl sun p c G il
s ă s te a d in n o u in s p a te le S o p h ie i.
— B u n ă id ee, sp u se A le e , îl ştii p e G iL Ii p la c e să aib ă j
b a n i în p lu s p e n tru p o c h e r şi îi p la c e d e S o p h ie .
J a c k a ş te p tă să a ju n g ă î n 1b iro u c a să îi p o v e s te a sc ă l u i f.
A le e d e s p re c ă lă to ria la M in n e a p o lis şi d is c u ţia Iui cu
D o c to ru l H a lp e m ,
—A s c ris o g ro a z ă d e c ă rţi şt a. p rim it p re m ii, d a r e ste un, :
tip m a i c u rin d m o d e st. N u -m i p o t im a g in a c u m a p u tu t su-q;
 FOC ŞI GHEAŢA 373

| ‘ p o rta să s te a în c h is c u alţi trei o a m e n i, în A la s k a , a tîta

'■1 -vrem e. S în t c h ia r s u rp rin s c â n u a lu a t-o ra z n a .
;L, ■ — A p e le lin iştite sînt, a d în c i, în ţe le g c ă M a rc u s L e m m in g
ţ! este — scuză-m i calam b u ru l — la p o lu l o p u s.în m o d evident,
!; n u -1 d e ra n je a z ă să -ţi s p u n ă c ît e ste el d e g ro zav ,
| J a c k şi A le e s-au u ita t p e ste d o sa re le cu in fo rm a ţii
| strin se p în ă în acel m o m e n t, lnchi.zîndu-1 p e u ltim u l, Jack
p îsi îm p in s e sc a u n u l în sp a te şi-şi în tin s e p ic io a re le .
— P o triv it rapoartelor. H a lp e m şi L e m m in g n u se aflau
! | \ l a In o o k c în d a fo s t o m o rit H a rrih g to n . E i p re tin d c ă n u au
au zit n ic io d a tă d e W illia m H a rrin g to n . E ric e ra s in g u r şi
| -habar n u a v e a u c e fă c e a a ce sta. L e m m in g se în to a rc e la
n oap te. C re d c ă o sâ -i fac o v iz ită , sp u se Jack .

JA C K . O P R I M A Ş I N A în f a ţa c a s e i iu i M a r c u s
L e m m in g , o .c a s ă m ic ă , tip iz a tă , d in a n ii 1960. S tru c tu ra
p â tră ţo asâ, cu u n s in g u r e ta j, a ră ta g o la ş ă p e p a rc e la ei.
N ic ă ie ri îm p re ju ru l e i n u e x is ta .u n p o m s a u o tu f ă s a u o
p?plim
i; bă d e ia rb ă . B u ru ie n ile c a re fu s e s e ră m e s e p în â la
f răd âc ih ă în lo c u ia u g a z o n u l.
U n c e rc e tă to r c a re îş i p e tre c e a c e a m a i m a re p a r te a tim ­
&
p u lu i în A rc tic a , p ro b a b il c ă n u a v e a tim p s ă s e în g rije a s c ă
de casai îşi s p u se J a c k , d a r se în tre b ă c e c re d e a u d e sp re
|a c e s ta v e c in ii lu i, c u g a z o a n e le lo r im p e c a b ile şi c u tu fe le
Ip e rfe c t tu n se. ■
A le e a a v u t d re p ta te în p riv in ţa lu i M arcu s. L e m m in g : n u .
Işe m â n a d e lo c e u K ir k H a lp e m : îi d e s c h is e u ş a u n b ă rb a t
fv în jo s, c u u n m a x ilia r p ă tra t şi o c ă u tă tu ră b ă n u ito a re . C în d
374 JU L IE G A R W O O D

J a c k îi a ră tă le g itim a ţia , r u g în d u -1 să-i a c o rd e c in c i m in u te , ţ

L e m m in g se d ă d u în tr-o p a rte , s â -1 .lase s ă in tre . :j
In te rio ru l casei e ra a p ro a p e Ia fel d e in e x is te n t c a ş i ex - ;
te rio ru l. D u ş u m e a u a d in le m n d u r e ra n e a c o p e rită . In
d re p tu l u n u i p e re te se a fla o c a n a p e a e x te n s ib ilă ia r o m a s ă '
ş i u n s c a u n se afla u în fa ţa fe re stre i c a re d ă d e a în stra d ă . U n ■:
a lt p e re te e ra a c o p e rit în în tre g im e c u b ib lio te c i cu ra ftu rile ;;
a tît d e tic site , în c ît se a rc u ia u s u b g re u ta te a e â rţilo r. i
— C e v reţi să ştiţi? L e -a m sp u s d e ja c e lo rla lţi ag e n ţi tot i
c e ş tiu d e s p re E tic , s p u s e L e m m in g . j
— C u m aţi d e sc rie re la ţia d u m n e a v o a stră c u acesta? i
în tre b ă Ja c k . f
— N e -a m d e s c u rc a t d estu l d e b in e . L a în c e p u t am fo st j
fo a rte b u n i p rie te n i, d a r a d e v e n it e v id e n t p e n tru to ţi c ă E ric ;|
e ra g e lo s pe m in e . E u p u b lic a s e m d e ja c îte v a c ă rţi şi mi
s-a p ro p u s să fac p a rte d in c o n s iliu l a d o u ă in stitu ţii im p o r- 3
ta n te . E ric avea. u n C V — u ră sc să v o rb e sc d e râ u despre
m o rţi — d a r m ă te m că av e a u n C V m a i c u rîn d p a te tic . D e?
fa p t, a u rm a t o ş c o a lă d e sta t. In tim p a d e v e n it fo a rte c a t e - .
g o ric în c e e a c e p riv e a m u n c a Iu i şi m i v r o ia s ă v o rb e a s c ă \
c u n im e n i d e s p re asta . S e s c u la n o a p te a şi lu c ra la.|
în s e m n ă rile şi în re g is tră rile Iu i v id e o . D e v e n is e ap ro ap e^
p a ra n o ic , ca ş i c u m se te m e a ca c in e v a să n u -î fu re ideile:?
V ă asig u r, E ric C a rte r n u a v e a n im ic c e aş fi v ru t eu sa u a r:
fi tre b u it să fur. j
N u e x is ta d ra m d e s im p a tie în g la su l lu i L e m m in g , îrij
tim p ce c o n tin u a să ia în d e rîd e re a c re d ită rile lu i C arter. ?î
— N u ■am n ic i o id e e ce a n u m e l-a fă c u t să iz b u c n e a sc ă :
în fe lu l a ce sta. P ro b a b il c ă a fo s t d o b o rit d e stres.
 FO C Şl G H EA ŢĂ 375

p; x . — D e c i n u i-aţi v ă z u t c o n se m n ă rile sau în re g istră rile

v id e o ? '
— A m v ă z u t d te v a d in tre ele. D â r a şa c u m a m sp u s, spre
: sfîrşit a în c e p u t să le ţin ă d o a r p e n tru el.
, .— Ş t i ţ i c e s - a în t i m p i a t c u în re g is tră rile ?

— N o i, ceilalţi, n e trim iteam în se m n ă rile acasă, p rin e-

: m a iî, ia r h a rd u rile Ie a m b a la m în c u tii şi Ie e x p e d ia m . N u
' v â p o t s p u n e c u m p ro c e d a E ric.
— I-a m g ă s it c a iete le c u în se m n ă ri şi c îte v a C D -u ri, d a r
: . se p a re c e c e le m a i re c e n te d in tre a c e ste a lip se sc . Ş tiţi c e v a
1 d e sp re e le ?
. — N u am nicio idee.
> . C u c ît p u n e a J a c k m a i m u lte în tre b ă ri, c u a tît m a i
n e ră b d ă to r d e v e n e a L e m m in g . C în d a fo s t m e n ţio n a t n u -
,f- m e le lu i W illia m H a rrin g to n , o u n d a d e p re o c u p a re îi tra-
v e rsă faţa. - .
i ■— ■A m a u z it ce s-a întîm p lat. U n u rs p o la r ... sp u se el,
'/ apoi s c u tu ră d in cap . C u m p lit m o d d e a m u ri. N u -m i p o t
’im a g in a c e c ă u ta el în m ijlo c u l u n u i p u stiu c a acela.
I; D u p ă a tîte a în tre b ă ri la c a re ră s p u n s e s e , L e m m in g n u
i: i-a s p u s n im ic: în p lu s fa ţă d e ce c itise d e ja J a c k , în d o sare.
f •T o tu şi, a c e sta în c e p u s ă re m a rc e o te m ă c a re re v e n e a c o n -
| sta n t în c e le d e c la ra te d e L e m m in g ; E ric C a rte r lu c ra d e
Imunul sin g u r.
f ’ ■' D e c e in s is ta a tît d e m u lt a s u p ra a c e ste i id e i? D e c e e ra
'attr.de im p o rta n t p e n tru el să se d ista n ţe z e d e a c e sta ? E ra u
| în treb ări .pe c a re J a c k a v e a să le ţin ă p e n tru el ...o v rem e .
376' -TUT.ţF, GARWOQD ________ ■■ _________ .

C î t e v a m i n u t e m a i t î r z i u , în- m a ş i n a , l u i , d e m a r î n d d i n
fa ţa casei o m u lu i de ş tiin ţă , Jack se u ită p e s te u m ă r.
L e m m in g s tă te a ia fe re a s tră .
Î!>
«y;\-

îi i
TREIZECI SI NOUĂ
te

I J A C K A R Ă T A B IN E , F O A R T E B IN E ...Ş I O B O S IT ,
.se g în d e a S o p h ie . D a r fo a rte , foarte- b in e .
. Ş i-a p e tre c u t d u p ă -a m ia z a ,1a o m tîln ire d e serv iciu ,
S co tîn d u -şi-l p e J a c k d in m in te , d a r a c u m a c e sta se stre c u ra
în a p o i în g în d u rile ei.
S e în tre b a ce s -a r fi în tîm p la t d a c ă s -a r fi r e p e z it a s u p ra
lui, în h o lu l c lă d irii F B I. S -a r fi d e c la n ş a t a la rm e le ?
■ G în d u ri n e b u n e . Ş i n u e ra d e c ît v in a tic ă lo s u lu i ă ia
inare. î i e r ă d o r s ă îl săru te.
S im ţin d u -s e m e la n c o lic ă , îşi p o ru n c i s â în c e te z e să se
m a i g în d e a s c â la el. A v e a lu c ru ri m a i im p o rta n te a su p ra
c ă ro ra ş â se c o n c e n tre z e . C u m a r f i cu rca n ii.
J a c k n ic i m ă c a r n u s -a o b o s it s ă o su n e , d e când s-âu
kîîn, to rs d in A la s k a . Ş i d e c e a r f i fă c u t-o ?

S e g ră b e a în a p o i la ziar. D e a s u p ra ei p la n a u n te rm e n d e
p red are. M â ii ritm u l p a ş ilo r p în â a p ro a p e d e a le rg a re . N u
e ra b in e , în p a n to fii e i cu to c u ri în alte.
C în d a a ju n s la b iro u , e ra g a ta d e b ă ta ie . S p e ra c ă îl v a
găsi d in n o u p e G axy în se p a re u l ei. A tu n c i a r fi a v u t m o tiv
378 JULIE GARWOOD

s â -i d e a u n p u m n . S ă o d e a n u m a i în ju d e c a tă . C eri p ă s a ei?
N u a v e a n ic i u n b a n , d e c i n u a v e a c e să p ia rd ă .
D o m n u l B itte rm a n o v ă z u în d re p tîn d u -s e sp re b iro u l ei;
— B î o n d i ... s trig ă el, d ar fă c u o p a u z ă şi s e co rec tă:
— P ată B lo n d ă
Sophie e ra în c în ta tă D o m n u ll B itte rm a n e x e rsa , în
¡3
fond. :i
— L a s â -ţi lu c ru rile ş i v in o aici. A m o n o u ă te m ă p en tru ’
tin e .
:;Ş
D a c ă te m a e ra o c o n tin u a re la o a m e n ii-c u rc a n , îşi s p u s e ;
c ă o s ă c u m p e re u n u l u n u l c o n g e la t — şi o să-i d e a în cap
cu el.
în regulă, trebuie să încetez să mai gîndesc aşa. Meseria
asta mă transformă într-o persoană violenta, îş i sp u se ea.
Cu b lo c n o te s u l în m în â , S o p h ie in t r ă în b iro u l;
D o m n u lu i B itte rm a n şi în c h is e u şa . ; |
G ary e ra a p le c a t a su p ra b iro u lu i să u şi n u îş i r id i c a i
p riv ire a d u p ă ea. Z iu a în c e p e a să d e v in ă m a i bu n ă;
— A i o b se rv a t că ţi-am sp u s F a iâ B lo n d â ?
— D a, d o m n u le , am o b se rv a t şi ap rec iez. A c u m p o ate căij
o să v ă s tră d u iţi să n u flu ie ra ţi d u p ă m in e. 1
—- în reg u lă . A c u m stai jo s şi sp u n e -m i c e ai d e sc o p e rit
la 'F B I. A i d a t d e c e v a ? I
1
— O a re c u m . A m e u o. te o rie , d a r e s te d e stu l dea
;;;iţ
în d ră z n e a ţă . S în te ţi sig u r că v re ţi să o au ziţi?'
’ — Pune~m ă la încercare. I
.J
— E u cred că D o c to ru l E ric C a rte r n u d o a r u rm ă re a lupii;-j;
E u cred c ă le . şi fă c e a cev a . U n u ia în sp e c ia l, m a s c u lu l alfa:.'|
D a r eu n u p o t d o v e d i asta. F B I-u l a r p u te a. C e rc e tă to rii lo r
 FOC ŞI GHEAŢĂ 379

a r p u te a lu a p ro b e d e s în g e d e la a n im a le , s a u a r p u te a e x ­
am in a h aita, s a u ....
— C e în ţeleg i p rin „ ie fă c e a c e v a an im ale lo r“ ?
— P ă re re a m e a este că D o c to ru l C arter le a lte ra in tr-u n
■fel.
— -Vorbeşti serio s, d a?
— E ste o n eb u n ie, n u -i aşa?
A c e s ta d ă d u d in cap.
— L e-a i v o rb it iu i Ja c k sa u lu i A le e d e sp re te o ria ta?
— N u . D a r în a in te c a a c e sta s ă p o a tă în tre b a d e c e , spuse:
— D a c ă d u m n e a v o a stră rîd e ţi d e m in e , e s te u n a , d a r n u
v re a u s-o fa c ă ei.
— L a s ă F B I-u l s ă fa c ă in v e stig aţiile, îi o rd o n ă el.
S o p h ie n u c o m e n tă . O r ic u m - a ju n s e s e în tr-u n p u n c t
mort,
— D a, d o m n u le . E u am fă c u t to t c e am p u tu t, ia r p în ă lă
u rm ă se v o r g ă si şi C D -u rile lip să, c a re v o r ră s p u n d e la
m u lte în tre b ă ri.
— N u m a i v reau să lu c re z i la asta. în reg u lă , S o p h ie?
în c u v iin ţă d in c a p .
— Spuneaţi, câ av eţi c e v a p e n tru m ine.
.' în g rijo ra re a d is p ă ru s e d in o c h ii lui.
. — D a, aşa este. îm i p ro m iţi c â o să m ă ascu lţi p în ă la
s fîrş it’ în a in te d e a în c e p e să c o m e n te z i? -
: — D a ...? în tre b ă ea, su spicioasă.
•— A ş v rea să p reiei tu ru b ric a „ B u c ă t ă r i a ! u i K a th f\
— S ă o preiau?.
K a th y îş i d e s c h id e în p rim ă v a ră 'o p a tis e rie , în centru.
? — Ş i v re ţi sâ-i. ţin lo c u l p în ă c în d g ă siţi p e cin ev a?
380 . .IULIE GARWOQD

— N u , v re a u sâ preiei p o stu l definitiv. O sa-i sp u n e m

„Bucătăria Sophief\
A c e a s ta în c e p u s â rid a , d a r c u m B itte rm a n n u i se j
a lă tu ră , s e o p ri. C
— Nu glumiţi.
— N u , n u glum esc. ■
— D o m n u le , eu n u ştiu să gătesc. E u n u aş p u te a ...
— O sâ te d e sc u rc i. A i c in c i lu n i ca să în v eţi. D a c ă v re i , 3
o să -ţi p lă te s c n iş te o r e . N u te p rip i. T u p o ţi f a c e o ric e , c în d i
îţi p u i m in te a ,
— D a r e u ... d a r ... ' i
— B in e , m ă b u c u r că e şti d e aco rd . Ţ î-a tn trim is artic o lu l 3
ă s ta în a p o i, sâ-1 re fa c i. A p u c ă -te c h ia r a c u m d e el. .
— D ar eu ... :J

N O RO CU L E l CĂ A V E A S IM Ţ U L U M O R U L U I, 3
p e n tru c ă a ltfe l c h ia r s -a r f i d u s sâ c a u te a u to b u z u l acela. .
M a i în tîi c u rc a n ii, a p o i b u c ă tă ria . O a re v ia ţa ei p u te a d e ­
v en i şi m a i n e b u n ă ? ■
C în d tre c u p rin d re p tu l iu i G ary , îi su rp rin s e rin je tu i. C e
c a n a lie , îşi sp u se e a p e n tru a m ia o a ră . D â -l în c o lo , în clip a
în c a re s-a a p u c a t d e lu c ru , u ita s e d e ja d e G ary.' D o m n u l?
B itte rm a n v ro ia să re fa c ă u n u l d in a rtic o le , c e e a ce însem na.,;
„Scrie-1 d in n o u , n u -m i p la c e d e lo c “ .
E ra la u ltim u l p a ra g ra f c în d a s u n a t te le fo n u l, A ră s p u n s 3
fă ră să-şi ia o c h ii d e p e e c ra n .
— Alo.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 381

— Sophie Rose? Vocea era adîncă şi gravă. Ăsta nu era

un teiefon de la un ziar. Omul nu-i folosise numele profe­
sional.
■— Da, a răspuns ea cu o ezitare.
■ ~ Am ceva ce ai vrea să vezi.
— Cine sînteţi?
— Nu-ţi pot spune numele .
. — Atunci mă tem că aici se termină conversaţia noastră.
Era gata să închidă, cînd omul spuse:
— Stai. Te rog. Nu închide. Am nevoie de ajutorul tău.
: Tonul lui rugător o făcu să se oprească.
—-Ascult'
: — Am înregistrările care vă vor arăta ce făcea Eric Carter
.înAlaska,'
" . Asta ii atrase atenţia.
h—De unde le aveţi?
Nu-ţi pot spune. Tot ce pot să-ţi zic, este că eu nu am
-nici o legătură cu asta. Nu ştiam cu ce se ocupa el. Nu era
un lucru bun şi nu trebuia să mă las implicat. Nu vreau
decît să scap de ele.
— Du-le la FBI, spuse ea.
— Nu pot. M-ar umfla.
.■ ■— Âdu-le atunci aici, la ziar.
: ~~ Nu, nu pot. Devenise frenetic. Nu le dau nimănui
altcuiva. Arh încredere în tine. Ţi-am citit articolul. Fie mă
scapi tu de ele, fie le distrug şi atunci nu o să mai afli
niciodată ce s-a întîmplat cu WiîHam Harrington.
— Unde eşti? întrebă ea.
382 JULIE GARWOOD

— Strada 68 , spre Prescott. Ne vedem acolo, spuse el, şi %

sâ vii singură, altfel nu le mai vezi. '-j
— Nu, aleg eu locul, spuse Sophie. ■ ■
. — Bine, unde? f
Mintea Sophiei alerga din loc în loc, locuri publice, cu
multă lume.
—La Cosmo’fs, spuse ea. îi dădu adresa.
— Să fii acolo la şapte. Şi să vii singură, altfel cade v
învoiala, mai adăugă acesta şi închise.
Ceasul Sophiei arăta 6:15. Dacă se grăbea, putea ajunge
mai devreme la Cosmo ’fs. In drum o să îl sune pe Jack, să- i
spună să vină acolo.
Nu a închis computerul şt nici nu l-a anunţat pe Domnul
Bitterman că pleacă. îşi înşfâcâ geanta şi se grăbi spre ?
ieşire. Odată în stradă, căută un taxi. Dar la ora asta de virf. j
şansele de a găsi unul gol erau mici, dacă nu imposibile. Va
trebui să ia El-ul, ‘ |
In tip ce alerga, îşi scoase mobilul din geanta ca să-l
sune pe Jack. Dar telefonul sună înainte de a fi apucat să-l -v
deschidă. Era tatăl ei. i
— Ce-ai zice dacă te-aş invita la masă, prinţesă? M-am j
întors în oraş şi astăzi nu sînt o persoană căutată. Ne putem
întîlni faţă-în-faţâ.
— Ar fi grozav, tată, dar nu pot acum. ţj
— Unde eşti? Respiri greu, spuse acesta. ;|
:— O tai prin Neîson Park ca sâ prind El-ul. Mă înrîlnesc ?
cu
v cineva. * -I
— Dar se întunecă. Nu e cazul sâ umbli prin parc pe
întuneric. De ce nu mă laşi să-ţi cumpăr o maşină?
p.' FOC Ş! GHEAŢĂ 383

K - — Nu e momentul, tatâ. O să te sun eu, mai tîrau,

i Trebuie sâ-1 prind pe Jack, chiar acum. Este foarte impor­
ţi tant, spuse ea grăbită.
y Jack? Jack MacAIister? întrebă acesta.
| r —Tatâ, nu pot...
Acesta auzi în telefon:
ţ \ __ Nu... Nu... şi apoi ceva nedesluşit.
Şi atît.
 PATRUZECI T!l

JACK STĂTEA LA MASA DIN SALA DE CO N -J

FERINŢE, împreună cu alţi. îxei agenţi şi un teanc de ij
dosare. Piitman intră cu alte trei dosare şi se aşeză în capuLm
mesei. După un minut, intră şi Alee. j
— Ai întîrziat, Agent Buchanan, latră Pittman. m
— Da, am întîrziat. Nu se scuză. Oricum, ea tot nu ar
apreciat. El nu era un copil. Întîrziase.-
— O să începem cu dosarul Alaska. Jack, vorbeşte. ' |
Jack făcu un rezumat al interviurilor sale cu Kirk'l
Halpem şi Marcus Lemming.
— Amîndoi au reiterat, în principal, tot ce există deja înfj
dosar. Halpem mi-a spus că Lemming a fost cel maî||
apropiat de Carter. Âu petrecut mult timp împreună. Pe de
altă parte, Lemming le făcea 'să crezi că nu-1 prea avea la i
stomac pe tip. L-a acuzai pe Carter de totul, în afara de
zăpadă. Na. i-au plăcut în mod deosebit întrebările mele.,:]
aşa că mi-a spus numai ce vroia el să ştiu. Este un individj
arogant. A ţinut să accentueze faptul că Eric Carter nu era1^
la fel de inteligent ca el. în mod clar, vroia să cred câ Eric J
Carter avea secrete, A insistat puţin cam mult pe ideea asta,lj
 FOC ŞI GHEAŢĂ 385

dacă mă înţelegeţi. Eu cred câ ar trebui sări punem sub ob­

servaţie.
Se auzi, un ciocănit şi Jennifer, asistenta iui Pittman, îşi
vîrî capul pe uşă.
— Nu vreau niciun fel de întreruperi, îi reaminti Pittman
acesteia.
— Agentul MacAîister este căutat la telefon.
— Preia tu mesajul. Sîntem în mijlocul unei acţiuni.
— Este Bobby Rose.
Toată lumea de la masă se întoarse spre Jack.
Vestea o blocă pe Piltman.
— Bobby Rose? De ce te-ar suna el pe tine, Agent
MacAîister?
Jack traversa deja încăperea ca să ajungă ia telefon, cînd
Jennifer spuse:
'' — Domnul Rose insistă că este urgent.
S-a întîmpîat ceva cu Sophie. Jack ştia deja, înainte de a
: răspunde. Bobby Rose nu ar fi sunat altfel,
— Puneri pe speaker, ordonă Piltman.
Linia patru, spuse Jennifer, înainte de a închide uşa.
— MacAîister la telefon.
—A dispărut Sophie. A răpit-o cineva.
— Cînd? Ce s-a întîmpîat? întrebă el.
; — Scurta drumul prin Nelson Park, spre trenul aerian.
,!■ 1 Piltman se prezentă şi întrebă:
— De unde ştiţi câ a fost răpită?
—Vorbeam cu ea 1a telefon. Vocea lui era aspră, din
cauza groazei. Mi-a spus câ mergea sâ întîlneaseă pe cineva
386 JULIE G A R W O O D

şi că trebuia să te sune pe tine, Jack. Trebuia să-ţi spună

ceva important.
— Cînd a fost asta? întrebă Alee.
— Acum cel mult cinci minute. Tocmai îmi spunea la
revedere, cînd a ţipat dintr-o dată ... şi...atît.
— O să facem localizarea exactă, spuse Pittman, făcîndu-
i semn cu capul unui agent.
— Unde eşti acum, Domnule Rose?
— în diurn spre parc.
— Ne vedem acolo, spuse Alee.
— Ascultâ-mă, MacAlister. Gâseşte-o. Mă auzi? Gâseşte-o.
în clipa în care convorbirea încetă, Jack se uită la
Pittman. Spuse, înnebunit:
—Ticălosul de Lemming a răpit-o. Ştiu ăsta. Dădu un
biînci scaunului şi dispăru în goană.
Pittman luă telefonul şi chemă ajutoare, în timp ce
începea să le dea ordine celorlalţi din sală.
Alee îl prinse pe Jack în parcare.
— Eu conduc, urlă el.
Tremurînd de furie, Jack se străduia să nu se gîndeascâ
la ce i s-ar putea îniîmpla Sophiei, încercînd să se concen­
treze asupra găsirii ei.
Nelson Park.mi era prea departe, dar cînd Alee şi Jack
au ajuns,acolo, zona viermuiă deja de poliţişti. Nu era nici
urmă de Sophie şi nimeni nu văzuse nimic.
— La el e, Alee. Ştii că am dreptate.' Ar fi trebuit sâ-1
umflu. Ar fi trebuit ...
— Nu avem probe.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 387

; — La naiba cu probele. Se uită în jur, la poliţie şi în

.■ mulţime. Alţi agenţi soseau în zonă.
' — Sîntem aproape de biroul Sophiei, Poate că a lăsat
;; ceva acolo. O adresă, o notiţă, ceva.
Jack alerga spre maşină, dînd din cap.
— Pierdem timp. Cu cît o deţine mai m ult...
r:. — O găsim noi, o găsm noi, promise Alee, ureîndu-se din
; goană pe locul şoferului.
E — De ce? De ce ar risca Lemming să o răpească? Doar
ştie că nu avem nic o probă împotriva lui. Dacă aveam,
acum era în arest preventiv. Nu are sens.
Alee firmă-brusc în faţa sediului ziarului şi lăsă maşina
1 parcată în paralel cu o alta şi cu girofarul mergînd.
j, — Nu-i cunosc motivul, spuse Jack.
| Bitterman tocmai stingea luminile în birou şi se îndrepta
;■ spre uşă, cînd îi văzu pe Jack şi Alee alergînd spre el.
| — Ce s-a îniîmplat?
I Alee îi explică repede. Bitterman se albi la faţă.
f- —A spus cumva unde se ducea, cînd a plecat de aici?
;>întrebă Alee.
ipj- _
1? — Presupun că se ducea acasă. Trebuia să refacă un ar-
-Aticol, dar a plecat fără să-l termine. Este ceva foarte
neobişnuit pentru Sophie,
li; _^y.a SpUS ceva, orice, despre unde avea să se ducă sau
I<<*:•cu
• cine trebuia
• ' să vorbească? •
|: — Am discutat despre serviciu. Mi-a povestit despre docr
florii din Aîaska. Credea că aceştia le făceau ceva bietelor
ş animale. Am pus-o să-mi promită că va înceta să-şi mai
388 IULIE GARWOOD .

bage nasul şi. a fost de acord, spunînd că îi lasă pe cei de la

FBI să afle ce anume.
Bitterman îi conduse la biroul ei.
Gary sări în sus cînd văzu agenţii.
— Ce se întîmplă? a întrebat el.
—A dispărut Sophic.
Gary îşi coborî pe loc privirile în pantofi
. — Eu unul nu mi-aş face griji. Probabil câ este la
cumpăraturi. Se întoarce ea.
Jack cotrobăia pe biroul Sophiei, căutmd orice ar fi
putut arunca o lumina asupra plecării acesteia.
— Nu este la cumpărături. A răpit-o, cineva, îi răspunse
Bitterman acestuia, aproape urlînd.
— Ah ... înţeleg. Sper să fie bine.
Jack văzu „ploşniţa“ din spatele monitorului Sophiei.
— O... '
Se uită Ia. Alee şi luă telefonul Sophiei. înir-o secundă,
acesta era bucăţele. ■
— încă una. Cu rază mică, spuse el.
Alee se întoarse spre Gary. Jack începu să înainteze
încet spre acesta.
—-Vrei să ieşi în culoar? îi spuse Alee.
— De ce? Nu mî-am terminat treaba.
Jack nu avea de gînd să piardă timpul cu explicaţii. îl
înşfăca pe Gary de cămaşă şi îl împinse din drumul lui.
— Ce avem aici? întrebă Alee arătînd spre uii microfon
de ureche de sub o cutie cu clame, din senarul biroului.
Gary încercă să se retragă în spate. Alee îl bloca.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 389

— îi ascultai convorbirile, da? I-ai plantat, microfoane în

; birou şi i-ai plantat şi lui Bitterman în birou.
/ — Nu, nu, nu am ...
— Deci tu erai? întrebă Bitterman.
■; — Ce ai auzit-o pe Sophie vorbind la telefon? întrebă
Alee.
f Jack îl înşfâcase pe Gary de beregată.
. —-• Ascultă la mine, perversule. N-am de gînd să-mi pierd
timpul aici. Dacă ştii ceva, mai bine-mi spui acum. Număr
■; pînâ la cinci, după care îti sucesc gîtuî. U nu... d o i... trei...
■' — Bine, bine. A sunat-o cineva şi i-a spus că are nevoie
de ajutorul ei. Vroia să-i dea nişte CD-uri pe care ea le
putea duce la FBI. Eâ i-a spus să le aducă aici, dar el nu a
L vrut, aşa că a plecat să se întîlneascâ cu el.
-— Unde? . : •
— La Cosmo’fs. EI vroia să se întîlneascâ în altă parte,
i dar ea nu a acceptat.
—- Unde a vrut ei să se întîlneascâ? întrebă Alee,
- — Pe Strada 68, spre Prescoî.
— Cînd ţi-am spus că a dispărut Sophie, de ce nu ai
/ vorbit? îl întrebă Bitterman.
I •; — Pentru că ap fi aflat că ascultam şi aş fi avut probleme.
/ Nu aveam de gînd să fac rău nimănui,. Eram sigur că o s-o
/sune tatăl ei şi poate că,o sâ~i spună ceva ce aş fi putut
| vinde . . . .
Jack îl împinse atît de tare, îneît acesta căzu peste birou,
ţ, Alee o luase deja la goană pe scări, vorbind la mobil, iar
I Jack venea imediat în urma lui.
|t Bitterman strigă:
390 JULIE GARWOOD

— Cu ce vă pot ajuta?
Jack urlă:
— Ţine-1 acolo. Nu-1 scăpa din ochi şi dacă-şi mai amin­
teşte ceva, sunâ-mă.
— Nu mai ştiu. nimic, nu mă poţi obligă să râmîn aici,
ţipă Gary.
Bitterman luă telefonul şi chemă paza.
Jack şi Alee se repeziră pe scări. In stradă.
în tim p ce A lee p o m e a m o to ru l, Jack spuse;
— O sun pe Pithnan. Eu nu cunosc oraşul ăsta. Unde este
Strada 68 şi Prescott?
Jack era deja cu Pittman pe telefon şi îi repeta acesteia
întrebarea. Pittman avea o hartă întinsă pe masa de con­
ferinţe, dar nu a avut nevoie de ea.
—-Vechile magazii şi depozite. Este o zonă mare, Alee, :
A veţi n ev o ie de ajutor ca să o periaţi.
In cîteva m in u te, au .p rim it întăriri. Jack auzea sirenele:
p o liţie i g onind în d irecţia lor,
— Cit de d ep arte sintem ?
— N u foarte. E ste m ai p u ternică declt pare, Jack. Daca
poate r e z is ta ... spuse A lee. . ii
— N u poţi m erge m a i repede?
A lee co n d u cea ca îa raliul N A S C A R , pe u ltim a tură.
S ună P ittm an şi A le e puse pe speaker, '
— P o liţia se instalează deja în ju ru l perim etrului. Mai
sînt şi alţii pe d r u m .'
Maşinile poliţiei au baricadat Strada 68. Alee fiină
brusc şi Jack sări din maşină înainte ca aceasta să se fi oprit.
 FOC ŞI GHEAŢĂ 391

Se u ita la ceas. S ophie d ispăruse de peste o ora. Ş ansele ei

scădeau eu fiecare m inut.
R ezistă, Sophie.
 PATRUZECI ŞI UNU

încet; Încet, somn; îşi recapătă cunoş-î

tinţa. Gemu şi încercă să se ridice în şezut. Căzu înapoi şi
încercă din nou, de data asta împingîndu-se cu mumie în l
pardoseală, ca să se echilibreze. Era întuneric beznă. Se t
întinse ca să găsească un comutator, dar nu găsi nimic.
Atinse din nou pardoseala. Era rece, dură ... beton? ¿
Unde se aña?
în sfîrşit, dştigâ destulă forţă în picioare ca să sei
ridice. Se balansa înainte şi înapoi, dar râmase în picioare,.;?
Capul îi bubuia şi se simţea ameţită şi dezorientată.,;
Întinzîndu-şi braţele în faţă, încercă să facă un pas. Dacă?
ar putea găsi o fereastră sau o uşă, ar putea lăsa să intre"
puţină lumină.
O bloca ceva. împinse, auzi un hîrşîit, întinse din nou
mîna şi simţi carton. Sophie rămase locului. Respirînd pro- ?
fund ca să se calmeze, încerca să controleze panica pe care
o simţea copleşind-o.
Unde se afla?
 FOC Şi GHEAŢĂ 393

■' Nu putea auzi nici un fel de zgomot, nici trafic. Cineva

a lovit~o. încă mai simţea durerea. îşi atinse faţa şi simţi
iriâclăialâ. Sînge de la lovitură? .
; Memoria începea să-i revină. Tata. Vorbea cu tatăl ei.
Da, îşi ţinea mobilul la ureche şi brusc,, o durere
înfiorătoare... apoi întuneric.
Trebuia să găsească o uşă său o fereastră şi să-iasă de
aici. Ah, Dumnezeule, daca se afla întrum tunel sau o
pivniţă? Dacă nu putea ieşi?
încerca să-şi controleze frica. întinse din nou mîinile,
tatonînd drumul, pînă ajunse la un perete. Ce era? Erau
^blocuri de ciment? înaintâ de-a lungul pereîului, spre o uşă.
-Simţi o clanţă. Gemînd, încercă să o deschidă.
■; Uşa se deschise brusc peste ea, trântind-o pe jos.
' Ţipă şi se luptă să se ridice în picioare. O lumină put­
ernică îi inundă faţa, orbind-o. Ridică , mina ca să o
[blocheze şi văzu silueta unui bărbat în spatele luminii, dar
nu putea vedea cine era acesta. :
— Bună, Sophie. Aş vrea să mă prezint. Sînt Doctorul
ţMarcus Lemming. îmi recunoşti vocea? Ce conversaţii
¡.plăcute am avut la telefon. Desigur, m-am prezentat drept
Paul Larsou. atunci.
ţ.. îşi puse lanterna pe o cutie de carton, o fixă în sus şi
jgnaintâ spre ea. în mîna stingă, lipită de picior, avea o
ppingâ.
ji; — Mi-ai creat foarte multe probleme. Ştii de ce? Nu te-ai
«putut opri să nu scurmi întruna în ce nu-ţi aparţinea. A tre-
Sbuit Şâ sapi -în continuare ... a trebuit să afli... .
tec- . ■ ■ ■•
394 JULIE GARWOOD

S e re p e z i la e a şi îi d ă d u u n p u m n în u m ă r, iz b in d -o d e î;
p e re te . S o p h ie s e p ră b u ş i la p ă m în t. P în ă s â -ş i re v in ă , i
a c e s ta o în ş fa c ă d e o m în ă , s m u lg în d -o în su s. /
— C e ştii d e sp re P ro ie c tu l A lfa ? '
S o p h ie n u re u ş i să -i r ă s p u n d ă d e s tu l d e re p e d e .
— C e ţi-a s p u s H a irin g tb n ? in s is tă L e m m in g .
— N im ic , s p u se e a c u g lasu l trem u răto r, el n u a ...
— N u m ă m in ţi. C e ştii? , ■;
în c e p u s ă b â lâ g ă n e a s c a r a n g a ’în a in te şi în a p o i. j
— C u m ai d e s c o p e rit lo c u l ă sta? D e u n d e a i ş tiu t să v i i :‘
aic i? 3
— N u a m ştiu t ...Eu ... ’j
— M in c in o a s o , strig ă el, m i-a i g ă sit ju rn a lu l? A şa ai afla t s
d e p ro ie c t? N u , im p o sib il, îşi ră s p u n s e e l sin g u r, ju r n a lu l I
e s te aici. ' • 'a
M ai fă c u u n p a s sp re ea.
— C ine ţi-a spus? !
— N im e n i... E u n u am ...
O lo v i cu ra n g a , d a r a te n t to tu şi s ă n u o o m o a re . M u c h ia •
Ii tă ie p ie le a d e a s u p ra u re c h ii şi s în g e le ţîşn i, re v â rsîn d u -se . j
S o p h ie în c e rc a să se c o n c e n tre z e . O m u l se m iş c a în l u m i n ă |
şi. p e p e re ţi d a n s a u u m b re . îş i s p u s e c ă a v ă z u t ceva
m iş e în d u -s e în tr-u n c o lţ. E ra c in e v a a c o lo ? O u f m â r i s e |
c in e v a ? T ata? S a u J a c k ... l-a su n a t o a re ta ta p e J a c k ? Te 1
ro g , să fie Ja c k . T re b u ia să-i d is tra g ă a te n ţia lu i L e m m in g . j
M in te a îi a le rg a . G râ b e şte -te . G r ă b e ş te -te .
— C u m a i ştiu t să v ii aici? o în tre b ă e l d in n o u . -|
în tre b a re a n u a v e a lo g ic ă . E ra n e b u n , îş i s p u se S o p h ie.ţf
D e lira o a re ? ■ -1
 FO C ŞI GHEAŢĂ 395

— Ş tii c u m am aju n s aici. Ş tii, sp u se ea.

A c e s ta se o p ri şi în c e p u sâ -şi c la tin e c a p u l, g în d rn d u -sc
la ră s p u n s u l ei.
— Ş tiu eu? C u m aş p u te a e u ...
S c u tu ră d in cap .
— N u, minţi. ' .
: ■- — D a c ă m â o m o ri, v o r v e n i d u p ă tin e şi te v o r prinde.
— N u o să m â g ă s e a s c ă n im en i, n ic io d a tă . O s ă a m c in ­
cizeci d e m ilio a n e d e d o la ri, şi o id e n tita te n o u ă .
O tra s e , rid ic in d -o în g e n u n c h i.
i — A m a v u t p la n u ri m a ri c u tin e, d a r a c u m v a tre b u i să le
¡■■schimb. P ă c a t că ai fo s t â tît d e b ă g â c io a sâ . T u m ă o b lig i să
I f a c asta ...
 PATRUZECI ŞI DOI

A L E C B U C H A N A N C O N D U C E A A C Ţ IU N E A . S E
a p le c a p e s te c a p o ta m a şin ii. A v e a în fa ţă o h a rtă a z o n e i, p e
c a re o s c o s e s e u n u l d in p o liţiş ti d in to rp e d o u . D e o p a rte şi
d e a lta a lu i stă te a u d o i a g e n ţi îm b ră c a ţi c iv il şi u n u l d in tre
e i ţin e a o la n te rn ă d e a s u p ra h ă rţii, aten t, în tim p c e A le e
tra s a z o n e le d e c e rc e ta re , p e n tru fie c a re e c h ip ă . P o liţia şi
a g e n ţii F B I e ra u a d u n a ţi în tr-o p a rc a re lib e ră d in ca p ă tu l
u ria ş u lu i c o m p le x , o z o n ă in d iistria lâ cu d e p o z ite şi m a g -.
azil. M a jo rita te a lu c ră to rilo r p le c a s e ră a c a să p e s te n o a p te şi
stră z ile erau lib ere.
— C h e stia asta o să n e ia zile, se p lîn se u n poliţist, c o le g ­
u lu i său . D a r se u ită în tîm p lâ to r p e ste m a ş in ă ,-la a g e n tu l
M a c A lis te r şi re g re tă im e d ia t c o m e n ta riu l.
— C e ştiţi d e m a şin a lui L e m m in g ? îl în treb ă A lee p e u n
d etectiv .
U n p o liţis t tîn ă r ieşi d in rîn d şi i se -a d re să lu i A lee.
— S cu zaţi-m â , d o m n u le , d ar e u cu n o sc z o n a asta. C red
c ă v ă p o t aju ta. A ră tă s p re h a rtă : P re s c o tt se te rm in ă aici.
C lă d irile d in p a rte a e s tic ă sîn t b ă tu te în se în d u ri. Ş tiu asta.
A tre b u it să-m i s c o t c o p iii d e aco lo . U rm e a z ă s ă fie d e m o -
 FO C Şi GHEAŢĂ 397

la te, d a r n u s-a u a p u c a t în c ă d e ele. S în t câteva lo c u ri în c a re

s-a r p u te a s tre c u ra o m a ş in â şi alei. E u aş în c e p e d e a co lo
şi aş c o n tin u a s p re est.
A p o i a ră tă sp re o a ltă se c ţiu n e .
—- Z o n a a s ta d e tre i c v a rta le e ste p lin ă c u d e p o z ite in d i­
v id u a le . U n ii şi le -a u îm p re jm u it c u g a rd u ri, alţii, n u . N u
c re d c ă c in e v a a r p u te a a s c u n d e o m a ş in â aici. A r tre b u i să
p a rc h e z e în s tra d ă ... s a u p o a te în tre d ep o zite.
A g e n ţi ş i p o liţişti s -a u îm p ră ş tia t în e v a n ta i, în to a te
d ire c ţiile , p e n tru a în c e rc u i zo n a, d e p la sîn d u -se în c e t sp re
ea. A le e s -a a s ig u ra t c ă to ţi p o liţiş tii d in o ra ş e ra u în a le rtă ,
-p rio rita te a v în d d is tric tu l în c a re s e a fla u d e p o z ite le . P e m o ­
m e n t, a c e sta e ra s in g u ru l fir p e care-1 avea.
U n a lt a g e n t, H a n k S a w y e r, a p re lu a t a c ţiu n e a , p e n tru c a
A le e să i s e p o a tă a lă tu ra lu i J a c k . S -a u u rc a t în m a şin a lui
A le e şi s-au în d re p ta t sp re est. A u in tra t p rin p o a rtă r u p tă a
u n u i g a rd d e s u m ă şi au c o tit sp re S tra d a 70.
J a c k sp u se;
' — S tai o clip ă. E l a v e a u n m o tiv p re c is, sâ se d u c ă la
u n u l d in d e p o z ite le in d iv id u a le . C în d e c h ip a i-a c e rc e ta t
c a s a şi b iro u l, a g ă s it fiş ie re , d a r n u a c ă u ta t şi c o p iile
h a rd . K irk H a lp e r z ic e a c ă e x p e d ia u a ic i c o p iile h a rd .
P re c is c ă L e m m in g le -a d ep o zitat, u n d e v a . C D -u rile lip să
a r p u te a fi şi ele a ic i. U itâ -te şi m u n d e n e a flă m . N im e n i
n -o . s ă te în tre b e v r e o d a tă c e v a , c în d în c h irie z ! o c h e s tie
d in tr-a s te a . D a c ă a p lă tit în n u m e ra r şi s - a f o lo s it d e u n alt
n u m e .. . •
— Ş i d e c e s â o a d u c ă p e S o p h ie aici?
398 JULIE G A R W O O D

J a c k s c u tu ră d in c a p , a v în d s e n z a ţia c ă se a g ă ţa d e u n fir
d e p âr, d a r e ra d is p e ra t să g ă s e a s c ă u n ră sp u n s,
— P la n u l lui. este s ă ’ ia d o c u m e n te le şi să se c are din
C h ic a g o . P o a te că v re a să sc a p e d e S o p h ie , P o a te c ă S o p h ie
s -a a p ro p ia t p re a m u lt ...n u ştiu . D e u n s in g u r lu c ru s în t
sig u r: d a c ă a p u s m in a p e e a şi in te n ţio n e a z ă 's ă fu g ă , n u o
s-o ia cu el.
A le e co ti în tr-o a le e în g u stă , d in tre d o u ă c lă d iri în a lte,
în a in ta în c e t, c u fa ru rile stin se. M a jo rita te a b e c u rilo r e ra u
a rs e sa u sp arte, C h ia r d e a su p ra lo r, u n b e c d e s p rin s , atîr-
n în d p e stîlp , p îlp îia şi b îz îia ritm ic . Ie şin d în tr-o strad ă,
v ă z u ră o m a ş in ă d e p o liţie , la p a tru b lo c u ri d is ta n ţă , p a -
tru lîn d în c e t, în a c e e a şi m isiu n e .
— R ă m îi p e alei, sp u se Jack . A e ru l n o p ţii a b u re a g e a ­
m u rile . C o b o rî g e a m u l d in p a rte a lu i c a s ă v a d ă m a i b in e ,
în tim p ce p a tru la u In su s şi în jo s , p rin tre c e rile strim te.
.— S tai, sp u se J a c k b ru sc. îş i sc o a se cap u l p e fe re a stră şi
s c ru tă zo n a.
T rei alei m a i d e p a rte , fru m o s v îrită în tre d o u a c o n ta in e re
ru g in ite , se a fla o m a şin ă . A lee o p ri m a şin a .
J a c k sp u se:
— A sta este. M a ş in a lu i L e m m in g , C o b o rîn d d in m a ş in ă ,!
sp u se :
— Sunâ-1 p e Saw yer. S p u n e -i, fă ră sire n e , fă ră lu m in i.
In a m ta în c e t d e -a lu n g u l a leii, cercetând u ş ile d in stîn g a ,
în tim p c e A le e , c a re v e n e a d u p ă e l, se c o n c e n tra a su p ra
c o rp u rilo r d in d re a p ta . U şile ru la n te e ra u s u fic ie n t d e m a ri
c a s ă tre a c ă u n c a m io n p rin e le , c e e a c e în s e m n ă c ă şi
 FO C Şî G HEAŢA 399.

sp a ţiu l d in sp a te le a c e s to ra e ra m a re . L în g â fie c a re u ş a d e
g a ra j, se m a i a fla o in tra re s e c u n d a ră . T o tu l e ra b in e în c u ia t.
J a c k a ju n se s e a p ro a p e d e c a p ă tu l şiru lu i d e u ş i c în d
v ă z u .u n fir d e lu m in ă c a re s tră b a te a p rin g a rn itu ra d e
etanşax e, d in c a u c iu c . S e a p ro p ie , în c o rd în d u -se să a u d ă
ceva.
Se auzea o voce în f u n d a tă de b ă r b a t, jo a s ă şi
a m e n in ţă to a re , d a r J a c k n u p u te a să în ţe le a g ă ce sp u n ea;
A u z i a p o i u n ţip a t ...ţip a tu l S o p h iei.
T ra se u n fo c în la c ă t, iz b i c u p ic io ru l în u ş ă şi alerg ă
în ă u n tru , c u p rin z in d , d in tr-o p riv ire , în tre a g a scen ă: cu tii
d in .carton s tiv u ite p în ă su s, o la n te rn ă p ro p tită d e a su p ra , cu
lu m in a în d re p ta tă sp re S o p h ie. A c e a s ta e ra în g e n u n c h i, p e
p a rd o s e a lă . L e rn m in g , în u m b ră , stă te a d e a su p ra ei, cu o
r a n g ă în m in ă . S e re p e z e a c u ea a su p ra S o p h ie i, cîn d Jack
trase. . •
O d a tă n u a fo s t s u fic ie n t. F u s e s e o lo v itu ră in p lin , în
p ie p t, d a r M a rc u s n u a c ă z u t. S -a c lă tin a t p e sp a te , şi-a
re c îştig a t e c h ilib ru l şi s -a re p e z it d in n o u a su p ra S o p h iei.
A le rg în d sp re e i, J a c k m a i tra s e d o u ă fo c u ri, în tim p c e o
în şfă c a p e S o p h ie d e u n b ra ţ, tîrîn d -o In sp a te le lui. în
sfirşit, L e rn m in g s -a p ră b u ş it, c u fa ţa striv ită d e p a rd o se a la
d e b e to n , c u ra n g a în c ă în m îin ă .
J a c k în g e n u n c h ie lin g ă S o p h ie şi v ă z u s în g e p e u n u l d in
o b raji.
— S o p h ie, u itâ -te ia m ine. D e sc h id e ochii.
A c e a s ta se lupta, sâ se c o n c e n tre z e . L -a v ă z u t p e M a rc u s,
ap o i p e Ja c k a p le c a i d e a su p ra ei. O lu ă în b ra ţe şi o rid ic ă
cu g rijă. S o p h ie îşi v îrî cap u l su b b ă rb ia lu i şi îl sim ţi
400 JU L IE G A R W O O D

tre m u rîn d . O d u re a o ric e m işc a re , d a r se fo rţă să-şi în to a rc ă

s u fic ie n t c a p u l, ca să-şi a p e se b u z e le d e u re c h e a lui.
— D oi, şopti ea.
Jack. a în ţeles. Ş i-a rid ic a i la tim p p riv ire a c a să v a d ă o
u m b ră m iş c în d u -s e în tre c u tiile d in d re p tu l p e re te lu i o p u s.
C u v ite z a fu lg e ru lu i, se a ru n c ă p e s te S o p h ie şi trase. U m b ra
ţîşn i şi în to a rs e , s ă lb a tic , fo cu l. J a c k îşi g o li c a rtu şu l şi se
p re g ă te a să ia u n altul.
In c lip a aceea, în u ş ă a a p ă ru t A lee.
■— în spatele cutiilor, în p a rte a stin g ă , s trig ă Jack .
— L -a m p rin s. Ieşi d e aici, îi p o ru n c i A lee. T ra s e u n fo c
şi se p o z iţio n a în fa ţa lu i Jack .
S -a a u z it u n d e c lic şi au ş tiu t c â a rm a tic ă lo su lu i se
g o lise .
— M ă p red au . M ă p red au . N u trag e. îm i a ru n c a rm a şi
ies. N u trag e.
C u m îin ile în aer, K irk H a lp e m p ă ş i în lu m in ă . T ic ă lo s u l
a v e a u n z îm b e t p e faţă.
 PATRUZECI ŞI TREI
S C E N A D E L A S P IT A L E R A H A O T IC Ă . S O P H IE
fu s e s e d u s ă jo s l a r a d io lo g ie , p en tru in v e stig a ţii şi a c u m se
a fla d in n o u iii s a lo n u l d e là u rg e n ţă , p a rc a tă în tr-u n p a t d in
sp a te le u n e i p e rd ë le , a şte p tîn d c h iru rg u l p la stic ia n c a să fie
c u s u tă . R e g a n ş i C o rd ie stă te a u lin g ă ea. O so ră ş i o in f ir ­
m ie ră a u re c u n o s c u t-o p e S o p h ie d e la u ltim a e i v iz ită aici
şi a m în d o u â a u c e ra t o p a u z ă d e m a să.
S o p h ie a v e a o d u re rè d e c a p u c ig ă to a re , d a r d o c to ra l a
re fu z a t sâ-'i d e a c e v a p e n tru d u re re , n ic i m ă c a r o a sp irin ă ,
p în ă c în d n u p rim e a re z u lta tu l in v e stig a ţiilo r.
— A şte a p tă s ă v a d ă d acă n u ai v re u n tra u m a tism c ran ian ,
îi e x p lic ă C o rd ie .
— T a ta e aici? V o rb e a m c u e l la te le fo n , cîrid s-a
în tîm p la i.
— E s te p e d ra m . A m a u z it c ă le -a fă c u t p o liţiştilo r v ia ţa
g re a în p a rc . Ţ i- a u g ă s it m o b ilu l lîn g ă fîn tîn â şi e ra p lin d e
sin g e . T a tă l tă u p a r c ă în n e b u n is e , i-a sp u s R e g a n .
— U n d e sînt J a c k şi A lee?
— A u fo s t aici, d a r c u m a u a fla t c ă o s ă fii b in e, au p le c a t.
— M u lţu m e sc lu i D u m n e z e u , sp u se S o p h ie , în şo ap tă.
 40 2 J U L IE G A R W O O D

— C e v re i s ă s p u i c u „ m u lţu m e sc lu i D u m n e z e u “ ? D o a r
ş tim c e sim ţi p e n tru Ja c k , sp n se C o rd ie .
— L a fel şi ta ta .N u c re d c ă a r fi o id e e b u n ă p e n tru ei să
se g ă s e a s c ă îm p re u n a în a c e e a şi în c ă p e re .
C o rd ie o b ătu u ş o r p e m in ă .
- — O să fie b in e, sp u se ea în tim p c e îi a ru n c ă o p riv ire c u
în ţe le s lu i R e g a n , d e p a rte a c e a la ltă a p a tu lu i.
S o p h ie îşi. tra se o p ă tu ră p e ste p ic io a re .
— Este frig aici, spuse ea.
— A i trecut printr-o trau m ă. C o rp u l tă u re a c ţio n e a z ă .
M a i v re i o p ă tu ră ? o în tre b ă R e g a n .
C u la c rim i în o c h i, S o p h ie sp u se:
—A fo s t c u m p lit. A m c re z u t c ă ...
C o rd ie o în tre ru p se :
— N e p o ţi p o v e sti m îin e. E ste în c ă p rea tu lb u răto r-p en tru
tin e , acu m . În c e rc în d să -d e stin d ă a tm o sfe ra , a d ă u g ă :
— D o m n u l B itte rm a n a fo st feric it c în d a a u z it c ă n -ai
p ă ţit n im ic . Ţ in e fo a rte m u lt la tine.
— în secret, este u n blajin.
— Z ic e a sâ-ţi sp u n e m c ă l-a u a re sta t p e G ary. A fo s t d u s
în câtu şe .
D e ce? C e a făcut?
S o p h ie râ m a se d e c îte v a o ri cu g u ra c ă sc a tă , în tim p ce
C o rd ie îi re p e ta c o n v e rs a ţia a v u tă c u B itte rm a n .
— C e g u n o i ! N ic i R e g a n ş i. n ic i C o rd ie n u a u c o n -
i razi s-o .
O in firm ie ră tra s e p e rd e a u a şi in tră cu o la v iţă în m in ă .
C în d a v ă z u t-o p e S o p h ie , în g h e ţă pe. lo c şi în c e p u sâ d e a
în c e t în a p o i, tră g în d p e rd e a u a la lo c.
 FOC ŞI GHEAŢA 403

— C e-a fo s t asia? şo p ti C ordie.

S e a u zi u n te le fo n . A le e o su n a p e R e g a n , să-i sp u n ă că
n u se m a i în to a rc e la sp ita l. D o c to ru l H a lp e m , p e care
C o rd ie îl b o te z a s e F ra n k e n s te in , îş i d ă d u se d ru m u l la g u ră
* . .

şi n u v ro ia a v o c a t. Ia r ei în c e rc a u să p ro fite d e situ a ţie şi să

sc o a tă c it m a i m u lt d e la el.
C h iru rg u l p la stic ia n n u se g ră b is e p re a ta re ca să a ju n g ă
la sp ita l, d a r e r a u n o m b u n şi. lu c ra re p e d e . D u p ă ce s-a
u ita t la ră n ile d e p e fa ţă a le S o p h ie i, i-a lu a t b ă rb ia în m îin î
şi i-a în to rs c a p u l în tr-o p a rte şi în alta, stu d iin d -o .
— F ru m o a să piele. F ă ră cusur, O s tru c tu ră o s o a s ă b u n ă.
U n n a s p e r f e c t ... c o m e n ta el.
— N u a v en it aici p e n tru u n liftin g , sp u se C o rd ie, e x a s ­
p e ra tă .
D o c to ru l îi zîm b i.
..---Voi tre i a ţi p u te a lu c ra în îngerii iui Charlie.
Î n to rc în d u -s e în a p o i sp re S o p h ie , s p u s e r
— N u o să ai m u ltă v re m e d e a ici în a in te, n e v o ie d e
B o to x ... C u c o n d iţia s ă n u d u c i o v ia ţă stre sa n tă . E u d a , o
sâ a m n e v o ie în tr-o b u n ă zi. C in e p ra c tic ă c h iru rg ia p la stic ă
tră ie ş te în stres.
S o p h ie a r f i rîs d a c ă n u a r fi d u ru t-o a tît d e r ă u cap u l.
— C red eţi c ă d u m n e a v o a stră tră iţi în stres? C îte g lo a n ţe
a ţi în c a s a t a stă z i? îl în tre b ă ea.
D o c to ru l in tu i c ă e ra p e u n te re n p e ric u lo s , a şa că
s c h im b ă su b ie c tu l,
— Nu. ai su fe rit n ic i u n tra u m a tism c ran ian , aşa că o sâ
p le c i a c a să şi o sâ d o rm i în p a tu l tă u , îi sp u se el.
404 JULIE GARWOOD

T atăl S o p h ie i a a ju n s la tim p la sp ita l, c a s ă o d u c ă acasă.

I - a p ro p u s s ă râ m în ă p e s te n o a p te ia e a , d a r S o p h îe a re ­
fu z a t. A v u se se d e ja a c e e a şi d isc u ţie c u R e g a n şi C o rd ie . I-a
p ro m is c ă o ş a s e c u lc e im e d ia t d u p ă p le c a re a lui.
S o p h îe e ra e p u iz a tă şi se sim ţe a soioasă.. A a v u t g rijă să
n u -şi u d e p a n s a m e n tu l d e p e faţă , în tim p u l duşului.. D u p ă
ce se b ă g ă în c ă m a ş a d e n o a p te şi se sp ă lă p e d in ţi, se
p ră b u ş i p e p aţ. E p u iz a re a o sto rse se d a r n u e r a în c ă so m ­
n o ro a s ă , aşa c ă a p rin s e te le v iz o ru l şi b u to n â c a n a le le . Şe
o p ri la c a n a lu l cu lin ar. N ic io d a tă n u se m a i u ita s e p e el. L u i
Ja c k îi p lă c e a u e m is iu n ile astea . C e fă c e a el o a re , acu m ?
T e rm in a s e c u H a lp e m ? S p e ra c ă a c e sta p rim is e d e ja
ră sp u n s u rile . O s-o s u n e m îin e ?
A a d o rm it d o r in d u - ş i să fi f o s t în b ra ţe le , lu i -şi
îu tre b in d u -s e d acă a c e sta se g în d e a la ea.
 PATRUZECI ŞI PATRU

JA C K N U S E P U T E A S T Ă P ÎN I S Ă N U S E G ÎN D E A S C Ă
la S o p h ie ş i.la fie c a re ju m ă ta te d e o ră ie şea d in sa la d e in ­
te ro g a to rii ş i s u n a să afle n o u tă ţi. A ş tiu t c în d a c e a s ta a
p ă ră s it sp ita lu l şi a a ju n s acasă.
O ric u m , tre b u ia să m a i sc a p e p u ţin d e K irk H a lp e m , c a
şi A le e , d e altfel. D o c to ru l le în to rse se s to m a c u rile p e dos.
C în d n e v o ia d e a-i a rd e u n p u m n în f a ţă d e v e n e a p re a im ­
p e rio a să , J a c k ştia c ă e ra m o m e n tu l s ă s e rid ice,
în m o d c a te g o ric , H a lp e m îî p ro stise . I se p ă ru se tip u l
b lîn d , d e o m s tu d io s, a ş a c u m stă te a în sc a u n u l lu i u z a t,
v o rb in d d e s p re d e c e d a ta lui so ţie şi rid ic în d -o în s lă v i p e
S q p h ie p e n tru c ă fu s e s e a tît d e în ţe le g ă to a re , d a r a c u m că
jo c u l se te rm in a s e , a d e v ă ra te le lu i c u lo ri în c e p e a u s ă ia s ă la
su p ra fa ţă . N ii m a i tre b u ia s ă s e p re fa c ă m o d e st.
H alp em - e ra in fa tu a t şi v a n ito s şi ţin e a ca ei să ştie c ît d e
d e şte p t fu sese. în m o d e v id e n t, p e n tru el e r a im p o rta n t să
c îştig e re s p e c tu l c e lo rla lţi fa ţă d e s u p e rio ru l lu i in telec t.
A le e şi J a c k i-a u ju c a t în stru n ă, fă c în d o ric e ca să-l d e te r­
m in e să v o rb e a s c ă .
406 JU U E GARW.OOD

— N ic io d a tâ n u îţi d a i se a m a cît d e p ro şti p o t fi o a m e n ii

d e c ît c în d stai c u ei, s p u s e H a lp e m . E ric şi M a rc u s au
c re z u t c ă m ic u l lo r secret, m ic u l lo r P ro ie c t A lfa — sp u se el
b a tjo c o rito r— e ra c ît se p o a te d e în sig u ran ţă, c în d d e fa p t a
fo s t flo a re la u re c h e s ă -ţi dai s e a m a c u c e se o c u p a u ei.
D u p ă p rim u l a n , a m ştiu t că p u n e a u c e v a la cale. O ric e
c o p il ştie să u m b le c u a p a ra te d e a sc u lta t şi e ste a tît d e u ş o r
să sp a rg i p a s s w o rd -u ri şi c o d u ri, în c ît am fă c u t u n h o b b y
d in asta. T e p o ţi p lic tisi d e m o a rte d a c ă n u m a i fa c i şi
a ltc e v a îp a fa ră d e a o b s e rv a lu p ii.
In tră în c e le m a l a m ă n u n ţite d e ta lii d e sp re c u m a sc u lta
el c o n v e rs a ţiile ş i-ş i b ă g a n a su l p rin fişie re le ac e sto ra .
— C ixeaşa d e p e to rt a fo s t fap tu l că M a rc u s a ţin u t u n j u ­
rn a l, în to t ace st tim p . A sc u n d e re a a c e stu ia su b s a lte a a fo st
o m işc a re în ţe le a p tă , n u ? a d ă u g ă el sarc a stic .
J a c k i-a p u s în tre b ă ri c o n c re te d e sp re d e s c o p e rire a
ştiin ţific ă .
— E ric a d e s c o p e rii fo rm u la. E u c re d c ă este p o sib il s ă o
fi a v u t în c ă din p rim u l a n la In o o k . A fo s t o în tîm p la re c ă a
d e s c o p e rit c e e fe c te p u te a a v e a a c e a s ta ş i fe lu l în c a re
a d re n a lin a îi m o d ific ă e fe c te le . N o i d o i a m d is c u ta t d e ja d e ­
sp re R ic k y , A g en tM acA H ster. Iţi a m in te şti c ă ţi-a m sp u s
a tu n c i c ă e ra u n m a sc u l a lfa m a tu r? E i au în c e p u t im e d ia t
s ă e x p e rim e n te z e p e el. E ric n e sp u n e a , lu i B ra n d o n şi m ie,
c ă a v e a n e v o ie sâ-i p re le v e z e s în g e , c a s ă d e s c o p e re d i­
v e rs e le m ic ro o rg a n is m e , d a r e u ştia m c e fă c e a el în re a li­
ta te. In je c ta a n im a lu l şi. d u p ă o v re m e , c în d B ra n d o n şi cu
m in e -a m p le c a t c a să„sţu d iem a lte h a ite ş i n u n e -a m m a n i-
 .FOC'ŞI G H E A Ţ Ă 407

fe s ta t.n ic i un fel d e in te re s, n ic i m ă c a r n u se m a i o b o s e a să
v in ă în a p o i c u fio le le c u sîn g e . N u ştiu c îte in je c ţii a p rim it
R ic k y , d a r a m în c e p u t s ă o b s e rv o u ş o a ră sc h im b a re la lup.
F ire ş te , m ă p re fă c e a m c ă n u v e d e a m n im ic , ia r B ra n d o n e ra
p re a a b s o rb it d e m u n c a lu i c a să re m a rc e c e v a . D u p ă o
v re m e , R ic k y a d e v e n it m a i p u te rn ic şi m a i m a re . H a lp e m
c h ic o ti şi a d ă u g ă : .
— U n lu p c u stero izi, d o a r c ă n u u n stero id i se a d m in ­
istra . A c e s ta e ra u h d ro g m in u n e , c u b e n e fic ii in c re d ib ile şi
fă ră e fe c te se c u n d a re .
E tic ş i M a rc u s ş i-a u c o n tin u a t e x p e rie n ţe le p e a lte a n i­
m a le , c în d s-a u în to rs la C h ic a g o . A u in s ta la t u n la b o ra to r.
T o tu l e s te sc ris în ju rn a l.
— C u m a in trat S o h ie R o s e în to a tă p o v e ste a asta?
în tre b ă A le e .
-— C în d p rim u l lo r subiect, W illia m H a rrin g to n , a fo st
a d u s la lo c u i d e te stare, au a f l a ţ c ă :e a .îl,c u n o şte a şi c ă a stat
m u lt d e v o rb ă cu el. îi trim is e s e u h e -m a ii în a in te c a e i să-
i în c h id ă w e b site -u l; şi i-a lă sat un m e sa j p e te lefo n . A fo st
c h ia r la a p a rta m e n tu l lu i, să-l cau te . E i v ro ia u c a lu m e a s ă
ştie c ă a c e sta a p l e c a t în E u ro p a , în tr-o lu n g ă c ă lă to rie ... în
c a z u l în c a re c in e v a s -a r fi in te re sa t d e el. D a r e a n u s-a
m u lţu m it cu asta, A p o i; c în d H a rrin g to n a fo s t u c is, s-a
g ă s it c a rte a ei d e v iz ită şi s-au te m u t c ă ea a r fi p u tu t şti p re a
m u lte .
E ric d e v e n is e d e -a dreptul, p a ra n o ic , a ş a în e ît M a rc u s a
su n a t-o , d în d u -s e d re p t u n a n u m e P a u l L a rs o n , d o a r c a să
408 JULIE GARWOOD

a fle c ît d e m u lt ş tia e a . P o a te c a a r fi lâ sa t-o în p a c e , d a r e a

l- a în tre b a t d e s p re P ro ie c tu l A lfa . H a lp e m r id ic ă d in u m e ri.
E ra u d e ja p re a im p lic a ţi. Ia r e a le -a r fi p u tu t d a p e s te cap
a fa c e re a d e c in c iz e c i d e m ilio a n e d e d o la ri, p e c a re o
fă c u s e ră ei. T re b u ia s ă d isp a ră .
P e m ă s u ră ce A le e şi J a c k c e re a u m a i m u lte d etalii,
H a lp e m d e v e n e a to t m a i v o rb ă re ţ. R ă s p u n s u rile lui se
tra n s fo rm a u în p re le g e ri.
— A c u m o s ă v ă e x p lic c u m l-a m a d e m e n it p e M a rc u s la
d e p o z it, Z ă u , a fo s t a tît d e sim p lu . L -a m s u n a t, c o m p le t
în n e b u n it ş i i-a m sp u s c ă m -a s u n a t r e p o rte ra a c e e a , z ic în d
c ă ş tia d e s p re u n a n u m it s tu d iu ştiin ţific se c re t, la c a re se
lu c ra în ta b ă ra n o a s tră şi c ă ştia u n d e se a fla u C D -u rile
lip să , c a re p u te a u d o v e d i a c e st lu c ru . Ş i c ă s e d u c e a a c o lo
ca să le re c u p e re z e .
S e o p ri o clip ă, u n z îm b e t v a g c u rb în d u -i c o ltu rile g u rii
în tim p c e -ş i a m in te a d e c o n v o rb ire .
— A in tra t atît d e ră u în p a n ic ă , îo c ît a b ia a a ş te p ta t să
în tre ru p ă c o n v e rs a ţia şi să se d u c ă la sc o rb u ra secretă. N ic i
m ă c a r n u m -a în tre b a t d e u n d e a p u tu t e a afla.
— C u m a ... în c ep u A lee. •
—- N u m ă în tre ru p e , se rep e z i el. C ap u l îi. zv îc n i la
a c e a s tă iz b u cn ire, şi. in s p iră a d in e , s a ~se c a lm e z e în a in te de
a co n tin u a .
A d e m e n ire a fe m e ii e ra p u ţin risc a n tă , d a r m ie n u -m i tre ­
b u ia d e c ît să o a d u c u n d e v a , în tr-u n sp a ţiu d e s c h is şi să, o
iz o le z şi a m e a e ra . A m p rin s -o în P a rc u l N e ls o n . A m lo v it-
 FOC ŞI GHEAŢĂ 409"

o c u p u te re . N u a m ş tiu t c ă sîn t a tît d e p u te rn ic . H a lp e m îşi

m u ta p riv ire a d e la J a c k la A le e ş i în a p o i.
—A căzui: le şin a tă . R e c u n o s c , p e m in e n u m ă p re o c u p a se
p r e a m u lt p e rs o a n a ei,, d a r c în d m -a su n a t aca să , am fo s t
c o n v in s c ă se a p ro p ia d e ad ev ă r, m a i m u lt d e c ît to ţi a g e n ţii
a c e ia c a re m -a u c h e s tio n a t. Ş tia m c ă tre b u ia să m ă d e s c o ­
to ro se s c d e M a rc u s, a ş a c ă d e ce să n u fi îm p u şc a t d o i
.ie p u ri d e o d a tă ?
. — D e ce v ro ia i să te d e sc o to ro se şti d e M a rc u s? D e ce să
nu-1 fi p re d a t, p u r şi s im p lu , p o liţie i? a în tre b a t A lee.
H a lp e rt îş i s tu d ie u n g h iile şi sp use:
— D in ca u z a banilor, fireşte.
— C e bani? ' ' .
— C ele cin c iz e c i d e m ilio a n e. Ş tia m c ă M a rc u s o s ă m ă
v în e z e , a flîn d c a a m fă c u t şi e u m ic ile m e le să p ă tu ri.
C o n ta c tu l lu i d in D u b a i e ra fe ric it să in tre c ît m a i d e v re m e
în p o s e s ia fo rm u le i şt a s tu d iilo r d e c e rc e ta re . N u -i p ă sa
c in e i le v in d e a.
H a lp e m o ftă şi p riv i în d e p ă rta re ,
. — C in cizeci d e m ilio a n e. S e află in tr-u n lo c s ig u r şi sin i
to ţi ai m ei.
— N u o să ai n e v o ie d e b a n i a co lo u n d e o sa te d u ci, îi
■sp u se A lee.
H a lp e rn îl în tre b ă cu u n aer in o c en t:
.. — Dar, A g e n t B u c h a n a n , c e am fă c u t e u ? N u am o m o rît
p e nim eni-. D a c ă p e d e a p s a v a fi p e m ă su ra d e lic tu lu i, sîn t
c o n v in s c ă v o i fi, c ît a i b a te d in p a lm e , u n om fliber. S e o p ri
şi re c o n s id e ră : .
410 JOLIE GARWOOD

— N u , o .s â 'fiu u n o m lib er b o g a t, c ît ai b a te d in p alm e.

R e c u n o a şte ţi, d o m n ilo r, c ă a m fo s t m a i şm e c h e r c a v o i,
In te ro g a to riu l a în a in ta t m u lt în n o a p te . D u p ă ce s-a
în c h e ia t, J a c k şi A le e şi-a u p re d a t ra p o a rte le p re lim in a re şi
a u p le c a t aca să .
J a c k e ra frîn t. A v e a n e v o ie d e a e r p ro a sp ă t. A v e a n e v o ie
d e u n d u ş. Ş i a v e a n e v o ie d e S o p h ie .

' A T R E Z IT -O S U N E T U L A P E I G A R E C U R G E A . S -a
în to rs p e o p a rte şi s -a u ita t la ceas: 2 :2 0 . O c lip ă a c re z u t
c â a u d e p lo a ia , d a r a p o i a a u z it c e v a c â z în d în b aie.
— R r-ar. E r a o şo a p tă , d a r d e s tu l d e ta re c a să ştie c â Ja c k
ie ş e a d e su b d u ş.
T e le v iz o ru l e ra în c ă d e s c h is , d a r te le c o m a n d a e ra p e
n o p tie ra d in p a rte a c e a la ltă a p a tu lu i, N u a p u s -o e a acolo.
E r a p re a d e p a rte d e ea; ' "
. J a c k ie şi d in b aie. C ă s c a şi e r a g o l p u şc a .
—T e -a m trez it, s c u m p o ?
— C e’cauţi aici?
In tră în p a t ş i se în tin se d u p ă ea,
—A v eai n e v o ie d e m in e , aici. . ,
— E u d o rm ea m tun. N u av eam n e v o ie ...
— E u a v ea m n ev o ie să fiu aici.
— C u m ai in trat în a p artam en tu l m e u ?
— Şşşt. C u leă-te. A i n e v o ie d e odihna.
E ra a şa d e fe ric ită c ă J a c k era aco lo . S e g h e m u i m a i
a p ro a p e d e el.
— M îin e sch im b încuietorile. , .
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 411

. :— N u co n tează. E u to t o să intru. N u scap i d e m in e,

S o p h ie .
N u ş tia ce sâ-i ră s p u n d ă . P ă re a serio s, ca şi c u m în tr-a -
■devăr a r fi v ru t s a ră m în ă cu ea. D e şi ştia c in e e ra ea, to t o
m a i v ro ia . C e se in tîm p la se c u e i? D e ce să o fi v ru t p e e a
...e x c e p tîn d p o a te , s e x u l în m o d clar, n u a r fi sta t c u e a
p e n tru că ş tia să g ă te a sc ă . M in te a ei în c e p u să o ia razn a,.
R e s p ira ţia Iui a d în c â îi s p u n e a că J a c k a d o rm is e şi
to tu ş i, e în d a în c e rc a t să se în to a rc ă , a c e sta şi-a înteţit,
strin so area ,

S O P H IE S -A T R E Z IT P E L A M IJL O C U L D IM IN E Ţ II.
J a c k o m în g îia p e sp ate. S -a în to rs în b ra ţe le lu i şi L a
sărutat.-
- - T e iu b e sc , Jack .
— Şj-eu te iubesc.
— D ar asta nu p o ate d u c e n icăieri. Ş tii, da?
— M ă c ă să to re sc c u tine,' S o p h ie. A sta este c e ştiu eu.
Îî s ă ru tă b ă rb ia şi b a z a gîtultii,
—-Tata n u o s ă fie d e aco rd .
M îin iîe îi a lu n e c a ră în j o s p e p ie p tu l lu i. Z îm b i,
sim ţin d u -i in s p ira ţia în g h iţită .
— M ă d eza m ăg eşti
J a c k m o rm ă i în s in e a lui, îl înnebunea..-
— Ş tii ...F B L ul, sp u se ea.'
J a c k n u m a i p u te a fi a te n t la c e -i sp u n e a ea. l i m în g îia ,
ta c h in în d u -I, tulburîndu-1.
412 IU L IE G A R W O O D

— N u o să cre a d ă că eşti d e stu l d e bun pentru m in e.

P ro b a b il c ă are d re p ta te , c o n tin u ă ea.
la c k o în to a rs e p e sp ate, se sp rijin i în c o a te şi s e u ită în
o c h ii ei.
— N im e n i n u te v a iu b i v re o d a tă a şa c u m te iu b e sc eu.
S o p h ie îşi p e tre c u b ra ţe le p e d u p ă g îtu l lu i şi îl tra se sp re
ea,
— D ovedeşte-m i.
 PATRUZECI ŞI CINCI

L A IN S IS T E Ţ E L E L U I A ID E N , P E T R E C E R E A D E
lo g o d n ă a a v u t lo c la h o te lu l H an rilto n .
A u fo s t p e s te şa p te z e c i d e in v ita ţi. A u v e n it şi fra ţii lu i
Ja c k .T a tă l Iiii m u ris e c u ani. in u rm a ia r m a m a e ra p le c a tă în
c e a d e a p a tra sau a c in c e a lu n ă d e m iere. F iii ei n u m a i
p u te a u ţin e so c o te a la .
Jack. s tă te a d e v o rb ă cu A le e şi G il, d a r n u o p ie rd e a o
c lip ă d in o c h i p e S o p h ie , A c e a s ta s p o ro v ă ia c u D o m n u l şi
D o a m n a B itte rm a n şi. c u fiic a ac e sto ra , p e c a re S o p h ie o
g ă s e a d e lic io a să .
D o m n u l B itte rm a n îi s p u n e a s o ţie i sale:
— A i a u z it c e p o s t i s -a o fe rit S o p h ie i? C e v a p e c in ste . Ş i
n u a fo s t s in g u ra o fe rtă . C o re c t, n u ? A s ta s -a în tîm p la t d u p ă
c e a sc ris a rtic o lu l d e s p re W illia m H a n in g to n .
— L -am citit. Â fo s t su p e rb . „ O m u l U ita t, sp u se
D o a m n a B itte rm a n .
— D a r e a i-a refu zat, o f tă D o m n u l B itterm an ,
S o p h ie rîs e . .
 414. J U L IE G A R W O O D

— P ro b a b il că n u sîn t în tre a g ă la m in te. D e fap t, n ici

n -a m v ru t să-m i. s c h im b slu jb a . P re s u p u n c ă am v ru t d o a r
s ă m i s e o fe re asta.
— Ş i c e -o s ă s e m tîm p le c în d ta tăl tău o să aib ă d in n o u
p ro b le m e c u p o litia ? Ş tii c ă e in e v ita b il.
— JFack zice c ă o să-l ia la în tre b ă ri ... d acă o să p o a tă d a
d e el.
—T e îm p a c i c u s itu a ţia a sta?
— D o m n u le B ittem nan, îl ştiţi p e tata. Nu-1 v o r p u te a
re ţin e m u lt. O să-şi n e g o c ie z e el ie şirea.
— P e n tru c ă to t v o rb e a m d e lu p ...
îş i fă c e a a p a riţia B o b b y R o şe . E ra afa b il şt fe rm e c ă to r
şi, c u m sp u n e a u D o a m n a B itte m ia n şi fiic a ei, le z ă p ă c e a
p e fem ei.
P e n tru S o p h ie , n u e ra d e c ît ta tăl ei. A c e s ta se în d re p ta
sp re J a c k , d a r fiin d r e p e d e în c o n ju ra t d e o a s p e ţi, şi-a
în tîrz ia ţ a p ro p ie re a d e ţin ta Iui. S o p h ie se s c u z ă şi s e g ră b i
să t se a lă tu re lu i Ja c k .
GU v e n i lin g ă ea.
— C u m se d e sc u rc ă ta tă l tă u c u c h e stia asta? .Se m ă rită
s in g u ra iu i fiică.
— N u este deloc fe ric it.
— A h, cu sig u ran ţă că este,
— N u , n u este. Nu-1 p la c e p e Ja c k , in sistă ea.
— E i, S o p h ie , d e u n d e ştii asta? o în tre b ă Giî, c re z to d că
e x a g e ra .
— Ş tiu p e n tru c ă m i-a sp u s, „S o p h ie , n u -m i p la c e J a c k “ .
A le e se în ecă, c u b ă u tu ra . G il se u ita p e rp le x .
 F O C ŞI G H E A Ţ Ă 415

— E s te în reg u la. N ici Jack n u îl p la c e în m o d d eo se b it

p e ta ta, d a r o să se d e s c u rc e ei.
G îte v a m in u te m a i tîrz iu , B o b y R o s e se a fla in fa ţa fe ri­
c itu lu i c u p lu . D ă d u m in a c u Ja c k şi o s ă ru tă p e S o p h ie .
S e a p ro p ie şi D o m n u l B itte n n a n d e ei.
— îi s p u n e a m D o m n u lu i R o s e c ă am a u z it z v o n u ri c u m
c ă s -a r re d e s c h id e Kelly ’fs Root Beer.
B o b b v în c u v iin ţă d in -cap.
— E s te o in v e stiţie b u n ă . F â c în d u -i c u o c h iu l S o p h iei,
co m p le tă :
— S -a r p u te a în tîm p la asta. S e în to a rse apoi sp re Jack.
— A m c itit în p re s ă c ă D o c to ru l K irk H a îp e m în c e a rc ă să
f a c ă o în v o ia lă .
-— N ic i o şansă, sp u se Jack.
—- E s te a d e v ă ra t c ă tip u l a sc u n d e c in c iz e c i d e m ilio a n e
d e d o la ri? în tre b ă G il
J a c k d ă d u d in cap .
— : D a. Z ic e ca n im e n i n u -i v a g ăsi vreo d ată.
R o b b y R o s e se u ită la fiic a lu i şi zîm b i.
„■
— P u i pariu? _

S F ÎR Ş 1T