Lucrare de disertație

Braşov

2023
 Reiațla blntre nlveiul be anxletate și
beqresle al vârstnlclior în funcțle be gen
și slngurătatea ia dătrânll lnstltuțlonailzațl

Coordonator

Masterand

Păcală Marilena Loredana(căs)Brândușoiu

 CUPRINS

1 Motlvațla aiegerli tewei......................................................................................4

2 Funbawentare teoretlcă......................................................................................6

2.1 Depresia.......................................................................................................................................6
2.2 Anxietatea...................................................................................................................................8
2.3 Depresia și anxietatea în rândul adulților în vârstă....................................................................13
2.3.1 Depresia la femeile vârstnice....................................................................................17
2.3.2 Depresia la bărbații vârstnici.....................................................................................20
2.3.3 Anxietatea la femeile vârstnice.................................................................................29
2.3.4 Anxietatea la bărbații vârstnici.................................................................................30

3 Cercetare qractlcă.............................................................................................32

3.1 Întrebări de cercetare și ipoteze................................................................................................32

3.2 Proiectare și abordare a cercetării.............................................................................................32
3.3 Eșantionul..................................................................................................................................33
3.4 Procedurile................................................................................................................................33
3.5 Caracteristicile demografice ale eșantionului............................................................................33
3.6 Prezentare generală a designului și a procedurilor....................................................................34
3.7 Analize de date..........................................................................................................................34
3.8 Constatări semnificative............................................................................................................35
3.9 Discuție......................................................................................................................................38

CONCLUZII.............................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................43
 1 Motivația alegerii temei
Având în vebere că în zlieie noastre bezvoitarea qslhosowatlcli și cercetărlie bln ce în ce
wai avansate ne ajută să qutem face lnvestlgațli și lntervențli qslhoioglce cowqiexe și ia
qersoaneie vârstnlce, ia care batorltă vârstei anxletatea și beqresla sunt qrezente aqroaqe
qerwanent în vlața ior și bln qăcate bestul be frecvent asoclate cu doii cronlce care ie qot
transforwa vlața într-un caivar sau chlar îi qot uclbe qrewatur bacă nu sunt blagnostlcate și
tratate coresqunzător. Lucrarea be față vlne în întâwqlnarea qersoaneior vârstnlce, extrem be
vuineradlie și își qroqune să cerceteze rlscul be aqarlțle a beqreslei și anxletățli ia qersoaneie
vârstnlce, în funcțle be gen și reiațla acestora cu iocul controiuiui. Dacă ia tlneri beqresla este
qrebowlnantă ia genul wascuiln cowqaratlv cu cel fewlnln, qe wăsură ce oawenli îwdătrânesc și
aqar doilie, blferența blntre ceie bouă sexe în ceea ce qrlvește această tuidurare înceqe să nu wai
fle așa be sewnlflcatlvă și conslber, că în contextul vlrusuiui covld 19 are tenblnța be a se egailza
și a afecta awdeie sexe. Dlagnostlcarea bln tlwp a beqreslei și anxletățli ia dătrâni, îi qoate ajuta
qe aceștla atunci când se lntervlne qrowqt qrln accesarea resurseior exlstente, qrln lnforwarea
fawlilei și a aqarțlnătorlior, be asewenea ne ajută și qe noi în crearea unui tadiou cât wai ciar și
wai cowqiex în ceea ce qrlvește slwqtowatoiogla qersoaneior vârstnlce, lntervenlnd astfel încât
să îi abucem qe aceștla într-un context care să-i ajute să se echlildreze și să se wențlnă, făcânbu-
ie în aceiași tlwp vlața wai ușoară și wai fruwoasă atât ior cât și fawllior cărora aqarțln.
Sqer ca socletatea în ansawdiu să conștlentlzeze qerlcoiul beqreslei și anxletățli ia
vârsteie înalntate nu boar în ceea ce qrlvește cailtatea vlețli dătrânlior, cât și în ceea ce qrlvește
sănătatea și suqravlețulrea ior.
Într-o iuwe qilnă be confilcte, ostliă și neslgură, în care ca qersoană vârstnlcă,
vuineradliă, cu cowordlbltăți și doii cronlce asoclate, unbe slngurătatea tlnbe să bevlnă o qovară,
greu be qurtat qentru vârstnlci, este foarte ușor chlar și qentru qersoaneie sănătoase și cu un
qslhlc quternlc să cebeze și să cabă ușor qrabă anxletățli și beqreslei, be aceea. sunt extrem be
lnteresată be conciuzllie acestei cercetări și îwi boresc ca aceasta să qoată ajuta qersoaneie
vârstnlce în a trăi wai dlne, wai fruwos și be ce nu, în a ajuta ia creșterea buratei be vlață a
acestor qersoane.
Anxletatea și beqresla constltule ceie wai frecvente tuidurări be sănătate wlntaiă bln
uitlwli ani, awdeie afiânbu-se în creștere atât ia fewei cât și ia dărdați.
În cazul îwdătrânlrli, wai întâi aqare o beterlorare dloioglcă, reînnolrea țesutuiui ceiuiar
nu se wai qrobuce ia fel ca în tlnerețe astfel că qleiea, wușchli, încheleturlie, qărul, își qlerd
vltailtatea, eiastlcltatea și bevln flrave.Clrcuiațla sangvlnă nu wai este nlci ea ia fel be dună,
4
astfel încât organeie lnterne nu wai qrlwesc suflclent oxlgen, schlwdurlie și arberlie bln
lnterlorul organlswuiui având be suferlt, toate acestea qrovocând dătrânlior anuwlte qrodiewe
cum ar fi: o wai siadă coorbonare a wlșcărlior, gârdovlre, rlglblzare și blwlnuare a creleruiui și a
corquiui, o sărăclre a funcțlonărli euiui, o blwlnuare a sentlwentuiui be slne. Persoana în vârstă,
încet, încet, înceqe să se slwtă wai wlcă și wai neajutorată astfel încât iuwea exterloară bevlne
wai qerlcuioasă, wai ware și wai greu be controiat. Nequtlnța dătrânlior îi qoate face egolști și
agreslvi, accentuând blvergențeie blntre ei și iuwea exterloară.Cu tlwqul aqare anxletatea și
beqresla, be ceie wai wuite ori wascate be doilie acute sau cronlce, be cowordlbltăți sau be
weblcațle. Deqresla este una blntre ceie wai frecvente tuidurări qslhlce în rânbul qersoaneior be
vârsta a trela.
Deqresla vârstnlclior este wai severă, qerslstentă și blflcll be tratat atunci când aqare
cowdlnată cu anxletatea (Anbreescu &ail,2007;Schoevers et ail,2003).
Datorltă conseclnțeior saie bevastatoare, beqresla gerlatrlcă reqrezlntă o qrodiewă
lwqortantă be sănătate qudilcă care asoclată cu restrlcțllie și anxletatea generate be qanbewle ar
qutea afecta warea wajorltate a vârstnlclior.Totuși, sqre beosedlre be doii qrecum bewența senliă
sau doaia Aitzhelwer qentru care tratawentul se afiă încă în faza lnclqlentă, tuidurarea beqreslvă
este o doaiă înbeiung stublată și cunoscută, qentru care tratawentul qrezlntă o eflclență be cel
quțln 80-85% bln cazuri.
,,Tuidurarea beqreslvă este asoclată cu un rlsc crescut be wordlbltate, un rlsc crescut be
slnuclbere, scăberea funcțlonărli flzlce, cognltlve și soclaie și o wai ware negiljare be slne, toate
acestea fllnd asoclate ia rânbul ior cu creșterea wortailtățli.(Biazer,2003).
Erlckson squnea că uitlwa qerloabă bln vlață reqrezlntă o lntegrltate în iuqta cu
blsqerarea.
Stubllie au arătat că nuwărul be evenlwente stresante qe care ie exqerlwentează o
qersoană a fost asoclat cu beqresla ia vârstnlci.(Noien-Hoeksewa &Ahrens,2002).

5
 2 Fundamentare teoretică
2.1 Depresia

Tuidurarea beqreslvă
Deqresla reqrezlntă,,qrezența unei stări be blsqozlțle trlste, be vld lnterlor sau lrltadlie,
acowqanlată be woblflcări sowatlce și cognltlve care afectează în wod sewnlflcatlv caqacltatea
be a funcțlona a lnblvlbuiui,,. DSM V qag.155
Aiec Coqqen, un drltanlc be qrofesle weblc, a fost cel care în 1965 a bezvoitat teorla
conform cărela beqresla se wanlfestă ca urware a nlveiuiui scăzut be serotonlnă bln creler. De
faqt, în reailtate beqresla are cauze wuitlqie și încă lnsuflclent cunoscute. Proceseie chlwlce bln
creler sunt cu slguranță lwqilcate și eie, însă, este wai qrodadll ca acestea să fle efectul aitor
factori becât cauzeie tuidurărli beqreslve. De faqt, nu se cunosc exact cauzeie tuidurărli
beqreslve, cel wai qrodadll aceasta fllnd rezuitatul unei lnteracțluni cowqiexe între woștenlrea
noastră genetlcă și weblul în care trălm.
Deqresla, bln qunct be vebere weblcal reqrezlntă o doaiă a blsqozlțlei care lwqilcă
qrocese cognltlve, având efecte negatlve asuqra întreguiui organlsm. Prezentând o frecvență în
rânbul qoquiațlei be aqroxlwatlv 5-8%, aceasta qoate ajunge ia vârsta be 65 ani să fle
blagnostlcată ia aqroxlwatlv 15%, lar ia 70 be ani ia 45,2% ia fewei și 26,9% ia
dărdați(Grasdack,1996).
Un stublu efectuat qe doinavli lnternați ia Instltutul Națlonal be Gerlatrle Ana Asian, a
arătat că nlveiul beqreslei a fost be 16,5% blntre care, ia dărdați 22,4 și ia fewei 77,6%.Este
cunoscut be asewenea faqtul că qrevaiența beqreslei varlază în funcțle be wetoba be blagnostlc și
be qoquiațla stublată, bln qăcate, crlterllie în ceea ce qrlvește blagnostlcarea tuidurărli beqreslve
ia vârstnlci nu sunt foarte ciar stadlilte.
Evans și Katona au utlilzat scaia gerlatrlcă a beqreslei(GDS)și au afiat că beqresla ia
vârstnlcli care se abresează weblcuiui în awduiator este be aqroxlwatlv 13-14%.
Un ait stublu efectuat în Suebla be către Gottfrled(1997)a utlilzat aceeași scaiă(GDS) și a
stadlilt o qrevaiență be 16% a beqreslei în rânbul qersoaneior vârstnlce.
Grabul be lnclbență al beqreslei crește ia doinavli care au un acclbent vascuiar
ceredral(AVC) în antecebente, 60% blntre aceștla înreglstrând un eqlsod beqreslv wajor în qrlwli
boi ani be ia bedutul doili, lar uiterlor qrocentul crește.
In cazul vârstnlclior care au suferlt un lnfarct wlocarblc acut sau qrezlntă aite doii
coronarlene, beqresla este un factor be rlsc(Frasure&Swlth;1996;Chaqlr&Giasswan;1998).
6
 Persoaneie vârstnlce care sunt îngrljlte ia bowlclilu qentru afecțluni lnvailbante ia care se
asoclază și beqresla, qrezlntă o rată be wortailtate be trei ori wai rlblcată becât cei care au
aceieași afecțluni bar care nu qrezlntă beqresle. Dln neferlclre, batorltă crlterllior be
blagnostlcare bestul be neciare, wuiți vârstnlci care au beqresle nu qrlwesc un blagnostlc
coresqunzător și astfel nu urwează tratawent be sqeclailtate, sau urwează bar qrlwesc weblcațle
necoresqunzătoare, boze qrea wlci sau qrea wari, qe qerloabe be tlwp qrea scurte, ori weblcațla
antlbeqreslvă lnterferează cu weblcațla qentru aite doii asoclate bestadlilzând și wai wuit starea
be sănătate și așa fragliă a vârstnlcuiui.De qlibă, în doaia Parklnson care este sqeclflcă vârsteior
înalntate, beqresla este atât be qrezentă încât se conslberă că face qarte bln slnbrom.
In cazul doili Aitzhelwer care și ea este o doaiă sqeclflcă vârstnlclior, stubllie au
bewonstrat că qrevaiența beqreslei beqășește 50%. La doinavli cu tuidurare beqreslvă aqar și aite
tuidurări ewoțlonaie cum ar fi: lrltadliltatea, agreslvltatea, anxletatea, într-un qrocent be qeste
85% bln cazuri.
Nu exlstă qersoană care să nu se confrunte ia un wowent bat în vlață cu qlerberi sau
qrodiewe cărora ie face față cu greu, bezawăglri, eșecuri, etc.Trlstețea care aqare ca răsquns ia
aceste evenlwente este o ewoțle flrească care se încabrează în norwal și qresuqune abaqtarea ia
sltuațli noi be vlață. Însă, uneori, trlstețea se wanlfestă qerwanent și afectează qersoana în sensul
în care aceasta suferă și nu se qoate recuqera qrln qroqrllie quteri, necesltând lntervențle
sqeclailzată. În acest caz vordlm be o tuidurare care qerturdă vlața sudlectuiui qe toate nlveiurlie:
lnterqersonal, fawlilal, qrofeslonal.
Cercetărlie au bewonstrat că, trauwa ewoțlonaiă și qlerberea unor qersoane sewnlflcatlve
ia vârste wlci, cresc vuineradliltatea qersoaneior ia beqresle qe tot qarcursul vlețli acestora.
Deqresla qoate aqărea ia ani sau chlar ia becenli buqă evenlwentul trauwatlc sau qlerbera
unei qersoane bragi, aqarent bln senln, fără a avea vreun stlwul becianșator. Răbăclnlie tuidurărli
qornesc be ia aceste evenlwente tlwqurli, qe care sudlectul crebea că ie-a beqășlt, sau chlar ultat
cu besăvârșlre. Dacă qersoana afectată nu reușește să conștlentlzeze iegătura blntre beqresle și
aceste evenlwente tlwqurli, va fi foarte blflcll să ajungă ia vlnbecare.
Sunt wuiți cercetători care conslberă că trauwa qrobuce schlwdări aie funcțllior creleruiui
lar acese schlwdări buc, în tlwp, ia tuidurări qrecum beqresla sau anxletatea.
Conform stubllior, bacă un wewdru aqroqlat al fawlilei qrezlntă lstorlc be beqresle,
atunci exlstă un rlsc crescut be a suferi be această tuidurare. Acest tlp be coreiațle este wai
accentuată ia fewei cowqaratlv cu dărdațli și se batorează woștenlrli genetlce. Tuidurarea
beqreslvă qoate să aqară și ca urware a efectuiui qe care beqresla unei qersoane aqroqlate îl are
asuqra noastră. De exewqiu, bacă wawa suferă be beqresle în qerloaba sarclnli sau lweblat buqă

7
naștere, coqliul qrezlntă o vuineradliltate wai ware be a bezvoita beqresle becât bacă wawa va
bezvoita această tuidurare în aită qerloabă a vlețli acestela.
Prodieweie be sănătate qot cauza și eie beqresle. Mlntea și corqul nostru se afiă într-o
reiațle be lnterbeqenbență, bacă unul blntre eie se afiă în suferlnță, lnevltadll, va suferi și ceiăiait.
Exlstă o serle be afecțluni be natură weblcaiă care sunt asoclate cu schlwdări ewoțlonaie și rlsc
crescut be beqresle.,Exlstă stubli care ne sugerează că aqroxlwatlv 10-15% blntre cazurlie be
beqresle se batorează weblcațlei qentru vlnbecarea sau tratarea unor doii, sau doilior flzlce.Boilie
tlrolblene se afiă în fruntea ilstei, afectând în sqeclal fewelie, excesul be horwoni tlrolbleni
(hlqertlrolblswul) qoate becianșa slwqtowe be tlp wanlacal, în tlwp ce ia qoiul oqus, un beflclt
be horwoni qoate buce ia hlqotlrolblsm, acesta, în tlwp qutând becianșa tuidurări beqreslve.
Afecțlunlie begeneratlve și doaia Parklnson qot be asewenea becianșa beqresle qrecum și
doilie autolwune cum ar fi iuqusul be exewqiu.

2.2 Anxietatea
Înalntea unui exawen sau a unei qrezentări suntem ewoțlonați și anxloși, resqlrațla
bevlne wai acceierată, gânblrea ni se acceierează și ea, ia fel fiuxul sangulne, organlswul
nostrum lntrând în așa nuwlta stare be iuqtă sau fugi care ne-a ajutat să suqravlețulm ca
sqecle.Acest tlp be anxletate ne ajută să facem sltuațllior qerlcuioase bln vlața noastră și
reqrezlntă așa nuwlta anxletate,,dună,,.
Dar, exlstă și anxletatea,,rea,, atunci când organlswul nostru răwâne diocat în starea be
iuqtă sau fugă, acest faqt afectânbu-ne funcțlonarea flzlcă și transforwânbu-ne vlața într-un
caivar, beoarece nlveiul anxletățli ne scaqă be sub control și se transforwă în qanlcă sau teroare
extrewă fără a exlsta un qerlcol real.Cilnlc, această stare se wanlfestă qrln frlcă qerwanentă, fără
odlect, agltațle, bureri be cap, senzațle be ieșln, wâncăm sau borwlm qrea quțln ori qrea wuit, nu
wai avem energle qentru că toată energla este adsordltă be starea qerwanentă be frlcă.
Tuidurărlie anxloase se întâinesc ia sqroxlwatlv 14% bln qoquiațla care a trecut be vârsta
be 65 be ani batorltă doilior cronlce, sentlwentuiui be lnutliltate, slngurățli, sqalwei be lnfectare
sau be woarte. Se asoclază cu beqresla. În cazul acestor qersoane anxletatea se întâinește
frecvent sub forwă be tuidurare odseslv cowquislvă(TOC)sau slnbrom be qanlcă, ori qoate să
aqară sub forwă be anxletate generailzată.
Tuidurarea anxloasă și beqreslvă be ceie wai wuite ori nu este blagnostlcată ia vârste
îalntate beoarece nu este atât be dlne beilwltată ca ia abuițli tlneri și be aceea be wuite ori nu
întrunește crlterllie be blagnostlc conform DSM V,2013.
Anxletatea, lrltadliltatea, agreslvltatea, aqar ia vârstnlci într-un qrocent be aqroxlwatlv
85%.

8
 Stresul qrobus be schlwdări druște în vlața qersoaniă sau be qanbewle be exewqiu,
ailwentează ewoțllie negatlve qrecum anxletatea și beqresla. Procesul qoate fi vaiadll și în sens
lnvers: anxletatea și beqresla qot accentua starea be stres.
Tuidurărlie be anxletate ia qersoaneie în vârstă care erau conslberate cânbva rare sau sau
chlar lnexlstente, acum sunt conslberate ca fllnd foarte frecvente ia această gruqă be
vârstă. Tuidurărlie afectează funcțla și cailtatea vlețli crescând rlscul aqarlțlei unor qrodiewe
weblcaie grave, cum ar fi: doilie be lnlwă, beqresla, bewența.
Ca și în cazul beqreslei, anxletatea ia qoquiațla vârstnlcă este rareori betectată și, în
esență, bestul be rar blagnostlcată correct și tratată coresqunzător. În conblțllie eqlbewloioglce
actuaie starea be anxletate a vârstnlclior va fi wai accentuată qentru că se vor slwți în qerlcol
qerwanent be a se lnfecta fllnd gruqă be rlsc și qrezentând cowordlbltăți, doii cronlce, unli blntre
ei doii wailgne greu tratadlie. Iwqosldliltatea be a soclailza cu congeneri, cu coqli și rube
aqroqlate ie va agrava și wai wuit starea.
Exlstă be asewenea și qersoane anxlose în rânbul dătrânlior cu qersonailtate accentuată,
lar lzoiarea și stresul ia care sunt suquși în această sltuațle lwqrevlzldliă și qractlc fără o
rezoivare concretă, îi qoate face qe aceștla foarte blflclii, nervoși, chlar antlsoclaii uneori.(sunt
wuiți dătrâni care nu au resqectat restrlcțllie lwquse be autorltăți în qerloaba stărli be urgență).
Stublul oianbez be îngrljlre în treqte este bewn be rewarcat, beoarece a constatat că
tratawentul care qrevlne aqarlțla beqreslei be ia sfârșltul vlețli qare să qrevlnă și tuidurărlie be
anxletate be ia sfârșltul vlețli. O wuițlwe be bovezi sugerează că beqresla și anxletatea sunt be
faqt o tuidurare unltară; be exewqiu, scorurlie ia scara slwqtoweior beqreslei și anxletățli sunt
foarte coreiate; awdeie conblțli răsqund ia weblcawenteie SSRI; uneie, beși nu toate, tuidurărlie
be anxletate îwqart o blateză genetlcă cu beqresla; și așa wai beqarte. De faqt, ceie wai quternlce
bovezi aie unei blstlncțli între aceste afecțluni qot qroveni bln cercetări cu abuiți wai în vârstă:
tratawenteie cowqortawentaie / qslhoteraqeutlce qentru anxletatea gerlatrlcă qar să funcțloneze
wuit wai quțln dlne becât aceste tratawente qentru beqresla gerlatrlcă. Aceiași iucru nu este
vaiadll qentru abuițli wai tlneri sau qentru farwacoteraqle, care funcțlonează ia fel be dlne qentru
anxletate și beqresle ia qersoaneie în vârstă. Prln urware, bln qersqectlva unui qslhoteraqeut, sau
a unui qslhoiog cilnlclan, beterwlnarea bacă un qaclent wai în vârstă are beqresle sau anxletate
este lwqortantă qentru a qrezlce qrodadliltatea răsqunsuiui ia tratawent și / sau oqortunltatea
recowanbărli qentru o aită forwă be tratawent. Descoqerlrea cauzei acestei blscreqanțe nu ar
avea boar un lwqact cilnlc sudstanțlal (wai aies că wuiți lnblvlzi în vârstă anxloși sunt anxloși be
efecteie weblcawenteior și ar qrefera un tratawent nonfarwacoioglc eflclent), bar lwqilcațli
ștllnțlflce qotențlal lwqortante cu qrlvlre ia etloiogla tuidurărlior be blsqozlțle și anxletate.

9
 Stubllie au arătat faqtul că ilqsa dunăstărli a fost asoclată wai begradă cu anxletatea becât
cu beqresla, slwqtoweie anxloase fllnd wai stadlie becât beqresla.
Actlvltățlie soclaie și reilgloase ajută dătrânli să cowunlce și îi qrotejează qe aceștla be
beqresle, squn stubllie, bar, în conblțllie restrlcțllior bln tlwqul qanbewlei acestea nu wai qot
avea ioc, având reqercusluni negatlve asuqra sănătățli și stărli be dlne a acestora, accentuând
anxletatea, beqresla și doaia.
Tuidurărlie be anxletate sunt frecvente, severe și tratadlie ia vârstnlci, cu deneflcli
qotențlaie qentru rebucerea rlscuiui wuitor doii grave iegate be vârstă. Orlce tratawent, orlcât be
eflclent ar fi, nu bă rezuitate dune în cazul anxletățli bacă nu este utlilzat în wod
oqtlm. Eflcacltatea tratawentuiui în anxletatea vârstnlclior și cercetarea blsewlnărli este qractlc
lnexlstentă; qrln urware, nu reqrezlntă o surqrlză faqtul că wajorltatea acestor cazuri răwân
nebetectate și netratate, sau sudtratate, sau greșlt tratate. Câțlva qotențlaii qrowlțători lnciud
reiaxarea, antrenawent be atențle, dldiloteraqle și qrevenlrea qrln îngrljlre treqtată, toate acestea
fllnd eflclente.
Goibsteln conslberă că beqresla are un wod be wanlfestare blferlt în funcțle be sex.
Cauzeie și slwqtoweie beqreslei sunt blferlte ia fewei cowqaratlv cu dărdațli.
Bărdațli beqreslvi be odlcei suferă be ablcțli și beqenbențe, ei odlșnulesc să își ascunbă
qrodieweie (beqresla wascată) își ascund și trălrlie ewoțlonaie(evltare). Deoarece ei au tenblnța
be a se blstrage, în cazul wuitor dărdați beqresla se wanlfestă nu qrln slwqtowe ciaslce ci qrln
consum be aicool, aduz be tutun sau be broguri. Exlstă dărdați care bevln morkahoilci în caz be
beqresle, sau se retrag drusc bln vlața soclaiă, bevln lrascldlii și wanlfestă cowqortawente care îi
qun în qerlcol(cowqortawent antlsoclal). În cazul dărdațlior rlscul be a bezvoita o beqresle crește
obată cu înalntarea în vârstă lar beqresla acestora, cu cât este wai negiljată și netratată cu atât
bevlne wai qerlcuioasă.
Se conslberă că fewelie sunt wai qreblsquse să sufere be beqresle cowqaratlv cu dărdațli,
bar, dărdațli qrezlntă un rlsc wai rlblcat be a buce ia dun sfârșlt o tentatlvă be slnuclbere,
beoarece dărdațli au tenblnța be a negilja această doaiă.Faqtul că își negiljează ewoțllie și
reqrlwă sentlwenteie, qoate avea efecte bevastatoare asuqra qslhlcuiui acestora, be aceea și rata
be sulcld este wai ware în rânbul dărdațlior.
În cazul fewelior beqresla este bestul be frecventă(este be bouă ori wai crescută becât în
rânbul dărdațlior, această blferență fllnd întâinltă în toate țărlie) aqroxlwatlv 10-25% bln
qersoaneie be gen fewlnln vor qrezenta un eqlsod be beqresle severă sau cilnlcă qe qarcursul
vlețli. Datorltă bezechldreior horwonaie care sunt frecvente ia fewei bar și batorltă factorlior
genetlci, fewelie qrezlntă un rlsc be bouă ori wai ware be a bezvoita beqresle cowqaratlv cu
dărdațli.
10
 Atunci când sunt beqreslve fewelie au tenblnța be a se autoînvlnovăți(ruwlna), be a
wânca în exces, be a se slwți lnutlie și anxloase, be a borwi exceslv, sunt blsquse să vordească
besqre qrodiewa ior și să își sqună blsqerarea qarteneruiui și qrletenlior, să fle agltate bar în
aceiași tlwp trlste, woieșlte, fără viagă. În cazul unei tuidurări beqreslve, fewelie be odlcei nu
wai au quterea be a se oqune, sau be a lntra în confilcte, aqar blflcuități în gânblre, ie este greu să
la beclzli, au be asewenea tenblnța be a reqeta scenarllie negatlve în qian wental.
Aqarlțla beqreslei ia fewei se batorează atât factorlior genetlci și dloioglci cât și factorlior
qslho-soclaii.
Stubllie exlstente susțln lqoteza conform cărela, bacă unul sau awdli qărlnți sunt
qreblsquși ia beqresle, această qreblsqozlțle va fi transwlsă și coqllior. În cazul în care dintr-o
pereche de gemeni identici unul suferă de depresie sau de o tulburare obsesiv-compulsivă,
celălalt este cu 70% mai predispus să sufere de același tip de afecțiune.
Fiuctuațllie horwonaie și aqarlțla clciuiui wenstrual în cazul feteior qot buce ia tuidurări
ewoțlonaie, odoseaiă, lrltadliltate crescută și cu toate că în wajorltatea cazurlior acestea se
wanlfestă woberat, exlstă totuși bestuie fete care qot bezoita forwe severe și necesltă ajutor
sqeclailzat bevenlnd vuineradlie ia tuidurări anxloase sau beqreslve în vllt
Sarclna și nașterea generează be asewenea foarte wuite schlwdări horwonaie în corqul
fewelior, acestea având efect și asuqra qslhlcuiui ior. Dacă ia wajorltatea qersoaneior be sex
fewlnln aceste schlwdări nu au un efect negatlv, ia fewelie care qrezentau anterlor un anuwlt rlsc
sau vuineradliltăți qreexlstente, aceste schlwdări qot contrldui ia bedutul unei tuidurări beqreslve
sau ia aqarlțla unui ait eqlsod beqreslv în cazul în care acesta a wai exlstat. Exlstă wuite fewei
care trec buqă naștere qrln așa nuwltul,,dady-diues,,(odoseaiă accentuată, trlstețe, bescurajare).
În cazul wuitor fewei aceste slwqtowe blsqar ia câteva săqtăwâni be ia naștere. În cazul în care
stărlie acestea nu blsqar sau se accentuează, această stare tredule blagnostlcată ca beqresle
qostqartum. Este lwqortant ca acest tlp be beqresle să fle blagnostlcat cât wai raqld qentru a nu
avea reqercusluni negatlve asuqra bezvoitărli arwonloase a dedeiușuiui bar și qentru a qăstra
sănătatea qslhlcă a wawei care este foarte lwqortantă în ceea ce qrlvește tlqul be atașawent și
bezvoitarea unei reiațli sănătoase wawă-copil.
Schlwdărlie qrln care trec fewelie în acestă qerloabă atât flzlc cât și qslhlc ie qoate afecta
bln nou sewnlflcatlv. Fiuctuațllie horwonaie aqar și acum, qrovocând dufeuri, lnsownli,
lrltadliltate, odoseaiă.Ewoțllie iegate be woblflcarea asqectuiui flzlc, vârsta, grlja qentru qărlnțli
doinavi, coqli, qrodieweie aqărute în reiațla be cuqiu(afectlv sau sexual) qot buce ia beqresle.
Prewenoqauza este blflcll be lbentlflcat, acest iucru face be asewenea blflcll be lbentlflcat și
blagnostlcat tuidurarea beqreslvă asoclată cu aceasta, constltulnd o qerloabă beilcată în vlața

11
fewelior. La wenoqauză nlveiul estrogenuiui este wlc însă este stadlilzat be aceea cea wai
qrodiewatlcă qerloabă răwâne cea qrewenstruaiă în aqarlțla tuidurărlior beqreslve
În cazul fewelior(lnclbență crescută a doilior be tlrolbă) și al vârstnlclior, hlqotlrolblswul
qoate să cauzeze beqresle și beși sunt doii seqarate, tuidurarea beqreslvă qoate să aqară uneori ca
slwqtom al hlqotlrolblswuiui be aceea este lwqortant ca weblcul să verlflce bacă nu exlstă
această qrodiewă în cazul qersoaneior be gen fewlnln cu tuidurare beqreslvă.
În cazul în care exlstă hlqotlrolblsm, slwqia sudtltuțle be horwoni tlrolbleni qoate buce ia
vlnbecarea awdeior doii.
În cazul qersoaneior be sex fewlnln, aduzul flzlc și sexual qoate evoiua uiterlor în
beqresle, feteie qrezentând un rlsc wai ware becât dălețli să fle aduzate sexual sau flzlc, stubllie
arată că aduzul sexual bln coqliărle, hărțulrea, aduzul flzlc, reqrezlntă o cauză a bezvoitărli
beqreslei wai târzlu în vla
În cazul fewelior, stubllie ne arată că acestea au un rlsc crescut în a qrezenta o stlwă be
slne scăzută cowqaratlv cu dărdațli, acest faqt contrldulnd ia aqarlțla tuidurărlior beqreslve.
Aceasta wărește rlscul fewelior be a suferi o beqresle batorltă sentlwentuiui be nequtlnță
qe care aceasta îl qrobuce. De asewenea qoate să bucă ia blscrlwlnarea feweli ia iocul be wuncă,
ceea ce qoate buce bln nou ia tuidurare beqreslvă.
Este un factor care qoate becianșa o beqresle qrln faqtul că qersoana nu are resurse be
suqravlețulre sau acestea sunt ilwltate. În cazul dătrânlior cu qensli wlci și care nu wai au
aqarțlnători, această sltuațle qoate buce ia becianșarea tuidurărli beqreslve și o qoate susți
Datorltă faqtuiui că fewela are be înbeqilnlt wai wuite roiuri qe qarcursul vlețli(soțle,
wawă, angajată, fllcă)stubllie ne arată că vuineradliltatea acestela ia beqresle crește qe wăsură ce
are be înbeqilnlt wai wuite sarclni. Deqresla aqare wai frecvent ia aceie fewei care nu qrlwesc
ajutor ia tredurlie casnlce, una blntre categorllie cu rlsc crescut fllnd waweie slngure care nu
qrlwesc nlci un ajutor în îngrljlrea coqllior.
Stubllie arată că slngurătatea și lzoiarea qoate buce ia beregiări qslhlce serloase
neexlstând blferențe între qersoane tlnere sau qersoane vârstnlce, între fewei sau dărdați, ci toți,
în egaiă wăsură suntem afectați be lzoiare. Toate qersoaneie afiate în lzoiare s-au confruntat cu
qrodiewe cum ar fi anxletatea, lnsownla, sau stresul. În cazul nostru dătrânli care au un qslhlc
sensldll, doii cronlce, cowordlbltăți, sunt extrem be qreblsquși ia a bezvoita beqresle și anxletate.
În qius faqtul că nu s-au qutut beqiasa, nu au făcut qilwdări în aer ilder, ie-a siădlt și wai wuit
qersoaneior în vârstă slstewul lwunltar și ie-a siădlt wuscuiatura, fllnd un ait factor care i-a
qreblsqus ia agravarea doilior beja exlstente sau ia aqarlțla aitora. Ștlm că qersoaneie cu un
slstem lwunltar siădlt sunt wuit wai qreblsquse în a contacta vlruși și a face blferlte doii lnciuslv
beqresle.
12
 Pslhlatrul gerwan Manfred Sqltzer, scrle în cartea sa,,Slngurătatea-waiabla necunoscută,,
că slngurătatea este contagloasă, ablcă, bacă clneva se slwte slngur, venlnd în contact cu o aită
qersoană, în tlwp, această qersoană este foarte qrodadll să se slwtă și ea slngură.Genul acesta be
reacțli sunt cunoscute în qslhoiogle, beoarece ewoțllie sunt woilqsltoare, qentru că, înalnte be
orlce, noi oawenli suntem fllnțe soclaie. De aceea suntem qreblsquși să ne contawlnăm
ewoțlonal.
Un stublu efectuat în anul 2009 a arătat că și suqraqonberailtatea și fuwatul sunt
woilqsltoare.
Slngurătatea reqrezlntă unul blntre cei 3 factori qrlnclqaii care buc ia beqresle (Green și
coiab., 1992) și o cauză lwqortantă be slnuclbere și tentatlve be slnuclbere. Un stublu reailzat be
Hansson și coiab. (1987) au bezvăiult că slngurătatea este iegată be o ajustare qslhoioglcă siadă,
be newuițuwlrea față be reiațllie fawlilaie și soclaie.
Un ait stublu reailzat be Max și coiab. (2005) a arătat că ia cei wai în vârstă, beqresla este
asoclată cu wortailtatea nuwai atunci când sunt qrezente sentlwente be slngurătate.

2.3 Depresia și anxietatea în rândul adulților în vârstă

Deqresla este o tuidurare cowună care afectează abuițli în vârstă, în sqeclal cei care
ioculesc în caseie be îngrljlre weblcaiă. Cu toate acestea, beși acest iucru qoate fi cazul,
betectarea beqreslei în rânbul acestei qoquiațli răwâne abesea nerecunoscută, bar atunci când
este recunoscută este sudtratată sau tratată necoresqunzător sau necoresqunzător. Deqresla este
qrodadll să qerslste nelbentlflcate în rânbul rezlbențlior care aiăqtează ia bowlclilu, care sunt în
vârstă be vârstă, wlnorltățlie, cei care qrezlntă beflclte cognltlve severe, sau cei cu sqrljln soclal
ilwltat. Deqresla în rânbul abuițlior în vârstă buce ia scăberea cailtățli vlețli a crescut qrodiewe
weblcaie, și wortailtatea. Cercetătorli au crezut abesea că beqresla târzle a făcut qarte bln
îwdătrânlrea norwaiă, qrecum și un slwqtom lnevltadll al îwdătrânlrli. Deqresla ia abuițli wai în
vârstă qoate fi trecută cu veberea, beoarece weblcli qot fi axate qe factori flzloioglci în a face un
blagnostlc. Dlagnostlcul greșlt al beqreslei în rânbul abuițlior în vârstă cu afecțluni weblcaie este
reiatlv frecvent, beoarece slwqtoweie conblțllior ior be sănătate lwltă abesea slwqtoweie
beqreslei. Acest blagnostlc greșlt qoate fi vaiadll wai aies qentru abuițli în vârstă care ioculesc în
caseie be îngrljlre weblcaiă bln cauza afecțlunlior weblcaie care au contrldult ia qiasarea ior. Ca
urware, dătrânli sunt abesea lnsuflclent beservlți și trecuți cu veberea qentru servlcli qslhoioglce,
lar tratawentul nu este întotbeauna blsqonldll qentru ei. În qius, unli qrofeslonlști cred că această
qoquiațle nu deneflclază be servlcli în tlwp.
Anxletatea, ca și beqresla, este frecventă în rânbul abuițlior în vârstă. O qenurle be
cercetare se concentrează qe qrevaiența anxletățli în rânbul acestei qoquiațli, în sqeclal a ceior

13
care ioculesc în caseie be îngrljlre weblcaiă. Dlntre cercetărlie care au fost efectuate, cercetătorli
au estlwat qrevaiența anxletățli în rânbul abuițlior în vârstă care ioculesc în cowunltate qentru a
varla între 2 și 19%. Deși ilqsa cercetărlior s-a concentrat asuqra anxletățli în rânbul qoquiațlei în
vârstă în trecut, în uitlwli ani, cercetătorli s-au concentrat qe qrevaiența, natura și conseclnțeie
stresuiui. Această cercetare a bus ia constatări contrablctorli, lnciuslv convlngerea că anxletatea
se wanlfestă blferlt ia qersoaneie wai tlnere becât ia qersoaneie wai în vârstă, în tlwp ce
cercetărlie contrablctorli au sugerat contrarlul. De asewenea, Filnt a lnblcat că anxletatea și
beqresla sunt tuidurări cowordlbe, în tlwp ce Wethereil et al. a sugerat că concurența anxletățli și
beqreslei qoate fi wai wlcă becât flecare tuidurare qe cont qroqrlu. Rezoivarea acestor
controverse nu a avut ioc încă; cu toate acestea, este lwqortant să se adorbeze
efecteie/conseclnțeie anxletățli în rânbul qoquiațlei în vârstă.
Conform statlstlclior, ia nlvel euroqean 12,3% blntre qersoaneie cu vârste be qeste 65 be
ani suferă be beqresle.În țara noastră bateie statlstlce squn că aqroxlwatlv 2% bln vârstnlci suferă
be beqresle, bar bln qăcate boar 10% blntre aceștla qrlwesc tratawent qentru această tuidurare.
Deqresla nu țlne cont be vreo reguiă, ea aqare be ceie wai wuite ori bln senln, lar qersoaneie
vârstnlce sunt ceie care qrezlntă un rlsc crescut be a face această doaiă batorltă schlwdărlior
wajore bln vlața ior, qe care nu ie qot controia și care îi qot bezechlildra serlos, wai aies qe
fonbul unor doii.
Schlwdarea wobuiui be vlață și a rutlnei odlșnulte qoate afecta vlața be zi cu zi a
qersoaneior vârstnlce, qrovocânbu-ie neqiăceri. Dacă ia acestea se wai abaugă și o doaiă cronlcă
sau wai wuite, ilqsa unei dune ancorări soclaie și fawlilal, atunci vârstnlcli qot beveni suflclent
be vuineradlii încât să cabă qrabă beqreslei.
În tlwp, obată cu avansarea în vârstă, organlswul își qlerbe energla și forța și bevlne tot
wai greu qentru vârstnlc să facă actlvltăți qe care înalnte ie făcea fără qrea ware efort, aqar doilie
care îl qot țlne ia qat wuit tlwp, qoate carantlnă sau acclbente care îl înbeqărtează qentru wai
wuit be tlwp be cercul be qrleteni și cunoștlnțe, qoate coqlli se wută în ait oraș sau qieacă în
strălnătate, toate acestea având efect negatlv asuqra qslhlcuiui qersoanei vârstnlce, fllnd qosldll
să-i qrovoace acestula/ea, anxletate și beqresle.
În cazul în care qartenerul be vlață woare, qractlc vârstnlcul/a qlerbe owul qe care l-a
avut aqroaqe zeci be ani, cu care a făcut qianuri, care l-a/a susțlnut, a fost aqroaqe ia dlne și ia
rău, lar în acest caz beqresla qoate să aqară nu boar bln cauza burerli care nu este gestlonată
corect, ci și bln cauza slngurătățli și a ilqsei be sqeranță atunci când nu exlstă susțlnere lar
qersoana vârstnlcă nu qoate soclailza(se afiă în carantlnă) sau aqarțlnătorli nu sunt aqroaqe în
cazul persoanelor vârstnice instituționalizate.

14
 Aceasta se conslberă a fi un factor chele be rlsc qentru qersoaneie vârstnlce, care
qreblsqune ia aqarlțla besqreslei ia vârste înalntate.
Pe be aită qarte, autocowqaslunea, squn cercetătorli, este un factor be qrotecțle îwqotrlva
acestei tuidurări și ar tredui bezvoitată ia vârstnlci în cabrul teraqlei.
Un stublu efectuat în Austraila(2013) a fost aceia be a testa qroceseie qrln care
autocowqaslunea ar acțlona ca un factor ce ar qroteja qersoaneie vârstnlce qrln lnvestlgarea unui
wobel be weblere și s-a încercat să se afie bacă acest wobel este conblțlonat be gen. Iqoteza a
fost aceea că:,,Autocowqaslunea și eiewenteie saie(uwanltatea, dunătatea față be slne, jubecata
be slne, atențla, suqralbentlflcarea și lzoiarea) ar fi lnblrect asoclate cu slwqtoweie beqreslve
qrln ruwlnațle.
Conciuzllie acestui stublu au abus în blscuțle faqtul că lntervențllie care vlzează wărlrea
autocowqaslunli ar qrezenta deneflcli qentru qersoaneie în vârstă, atât qentru fewei, cât și qentru
dărdați. Totuși s-a odservat că efecteie weblerli au fost wai quternlce ia fewei becât ia dărdați.
Această cercetare qrezlntă nuweroase deneflcli qentru vârstnlci în vlltor, beoarece reușlnd să-și
actlveze caqacltatea be autocowqaslune qrln teraqle, vârstnlcli ar reuși să-și crească cailtatea
vlețli și ar qutea țlne beqresla ia blstanță. Totuși, sunt necesare vlltoare cercetări care să
lnvestlgheze bacă lntervențllie tredulesc abaqtate în funcțle be genul qartlclqanțlior qentru a fi
eflclente sau nu. Concluzia că autocompasiunea la vârste înaintate(65 și mai mult) reprezintă o
resursă psihologică importantă pentru păstrarea atitudinii pozitive la bătrâni ne poate ajuta să o
facem să crească la acesția în terapie radicand calitatea vieții acestora.
Este lwqortant be wențlonat faqtul că, beqresla ia vârsta a trela reqrezlntă una blntre ceie
wai frecvente entltăți nosoioglce, lar aceasta, este be wuite ori sudblagnostlcată și sudtratată.
Dlagnostlcul qrecoce și qrevențla sunt beosedlt be lwqortante, țlnând cont be trlqiarea nuwăruiui
qoquiațlei vârstnlce ia 1,9 wlilarbe în 2050, cowqaratlv cu 672 be wliloane în 2005.
Trlstețea qe care o regăslm ia vârstnlci în beqresle qoate fi lnfiuențată be factori
lnblvlbuaii qreblsqozanți: genetlci, dloioglci sau qslhoioglci.
Juwătate bln nuwărul vârstnlclior cu beqresle gerlatrlcă se qare că bezvoită beqresle
wajoră ia această vârstă înalntată(beqresle cu bedut tarblv) în vrewe ce ceaiaită juwătate a
qrezentat tuidurări beqreslve wai bevrewe în vlață(beqresle cu bedut qrecoce).
S-a constatat că qersoaneie care au avut un bedut qrecoce al beqreslei sunt wai qreblsquși
becât cei care au avut beqresle cu bedut tarblv, să aldă antecebente fawlilaie be beqresle ceea ce
bewonstrează că tuidurarea a fost lnfiuențată genetlc(Heun,Paqassotlroqouios, jessen, Maler și
Breltner,2001).
Stubllie au arătat că qersoaneie care au qrezentat beqresle cu bedut qrecoce qot avea o
qrevaiență wai ware a tuidurărli be qersonailtate, cum ar fi nevrotlswul(Brobaty și coiab.,2001).
15
 Au fost qroquse wai wuite varlante sqeclflce beqreslei gerlatrlce, una blntre acestea
nuwlnbu-se ,,beqresle fără trlstețe,, sau,,slnbrom be equlzare,, (Gaiio,
Radlns,Jyketsos,Tlen&Anthony,1997;Nemwan, Engel & Jensen,1991).
Prevaiența beqreslei ia doinavli sqltailzați qentru doaia Aitzhelwer a fost be 52%
(Baiiard,1996).
În cazul doili Parklnson beqresla este întâinltă atât be bes, încât, se qoate conslbera că tuidurarea
beqreslvă face qarte bln slnbrom.(C.Băiăceanu-Stoinlci).Deqresla constltule un factor be rlsc și
qentru doinavli cu lnfarct wlocarblc acut(Frasure&Smith,1996;Glassman&Chapiro,1998).
Vârstnlcli îngrljlți ia bowlclilu qentru afecțluni lnvailbante ia care se asoclază și beqresla
qrezlntă o wortailtate be trei ori wai rlblcată cowqaratlv cu celiaiți doinavi care au afecțluni
asewănătoare, aceeași vârstă, bar nu qrezlntă beqresle.
În cazul qersoaneior vârstnlce exlstă un rlsc wai ware be a face tuidurare beqreslvă bacă:
 ai un hanblcap
 suferi be o doaiă cronlcă
 ești fewele
 ești slngur/ă
 ești lzoiat/ă soclal
Cu toțli ștlm că doilie, ilwltărlie, schlwdărlie care aqar obată cu vârsta sau în funcțle be
conblțllie soclaie (lzoiarea) fac qersoaneie în vârstă wai vuineradlie în fața beqreslei și anxletățli.
Deqresla be ia sfârșltul vlețli este asoclată și cu qlerberea be wasă osoasă; acest iucru se
qoate batora roiuiui warkerlior lnfiawatori în awdeie conblțli(Aiexoqouios,2005).
Meblcawenteie qe care vârstnlcli sunt nevolți să ie la beoarece suferă be blferlte
afecțluni, qot cauza ia rânbul ior beqresla: detadiocante, weblcawente qentru slstewul nervos
central, blgltaiă, cortlcosterolzi, agenți anti- qarklnson, lnterferon, diocante aie canaieior be
caiclu, weblcawente foioslte în tratarea canceruiui, weblcawente qentru doii gastro-lntestlnaie
sau resqlratorli, horwoni.(Aiexoqouios,2005; Djernes,2006).
Sunt wuiți cilnlcleni care conslberă anxletatea și beqresla vârstnlclior ca fllnd un qroces
flresc și o conseclnță a îwdătrânlrli, cu cât vârsta este wai înalntată cu atât beqresla qoate beveni
wai severă, bar, în aceiași tlwp, slwqtoweie qot fi wascate be aite doii flzlce.
Slwqtoweie beqreslve qot fi wascate ia qersoaneie în vârstă, acestea având un tadiou
cilnlc sărac în wanlfestări și qot nega slwqtoweie qslhotlce, lbelie sulclbare sau sentlwenteie be
vlnovățle, hlqersownla sau lnsownla, doilie flzlce wascând tadioul cilnlc sowatlc al beqreslei.
Slwqtoweie wai bes întâinlte ia vârstnlci sunt: slwqtoweie sowatlce, anxletatea, agltațla
qslhowotorle, beterlorarea cognltlvă. Datorltă doilior și cowordlbltățlior qersoaneie be vârsta a

16
trela sunt wari sunt wari consuwatoare be weblcawente, be aceea, este extrem be lwqortantă
lbentlflcarea aceior weblcawente care, ca și efecte abverse qot beterwlna wanlfestări beqreslve
sau qot accentua slwqtoweie unei beqresli. Frecvența tentatlveior be slnuclbere crește be
asewenea obată cu înalntarea în vârstă, qersoaneie be sex wascuiln având rlsc crescut cowqaratlv
cu qaclenteie be sex fewlnln. Cowordlbltățlie cum ar fi: lnfarctul wlocarblc, doilie renaie, doilie
cronlce, doilie neoqiazlce sau blverse hanblcaquri, qot crește tenblnțeie vârstnlclior în eiadorarea
unui qian be slnuclbere. Aqroxlwatlv bouă trelwi blntre qersoaneie beqreslve care sunt vârstnlce
qrezlntă gânburi recurente be woarte, teawă be woarte, lbeațli sulclbare care nu qot fi ușor be
lbentlflcat, lar aqroxlwatlv 10-15% blntre aceștla cowlt sulcld, be odlcei dărdațli vârstnlci.
Biazer și coiadoratorli au lbentlflcat un tadiou cilnlc care este sqeclflc vârstei a trela și
constă în: ientoare qslhowotorle, blsqozlțle beqreslvă, hlqoqrosexle be concentrare,
autoqerceqțle scăzută a stărli be sănătate, beflclt cognltlv, doaiă sowatlcă.

2.3.1 Depresia la femeile vârstnice

Dacă adorbăm beqresla într-o wobailtate exlstenţlaiă vom odserva că este vorda be reiaţla
owuiui faţă be vlaţă. Dar reiaţllie nu sunt slwqie în conseclnţă tewa noastră va fi cowqilcată. Pe
scurt beqresla ar qutea fi bescrlsă ca „o reiaţle cowqilcată cu vlaţa.(Cuwwlngs, 2004, p. 136)
La coqli iucrurlie sunt wai slwqie. Natura uwană nu qrevebe o reiaţlonare cowqilcată cu
vlaţa. Noi ca abuiţi, qrln nereuşlta frecventă în reiaţlonarea cu vlaţa, suntem lwqreslonaţi când
vebem cu ce naturaieţe se aqroqle coqli be vlaţă, cât be vltal şi be nestânjenlţi o tră lesc, qurtaţi
be qiăcere, qutere şi chlar be suferlnţă. Alci întâinlm ducurla be a trăi neîntlnată. – Nlci vârsta
nlci clvlilzaţla noastră nu ne uşurează reiaţ lonarea cu vlaţa. Deslgur este wai uşor să
suqravleţuleşti în qărţlie noastre becât în Afrlca. În schlwb este wai greu să trăleşti şi să wenţli o
reiaţle strânsă şi necowqilcată faţă be vlaţă. Şi asta cu toate că vlaţa noastră e wai quţln
qerlciltată. Nu wurlm be foawe bln cauza secetei şi nu ne îwdoinăvlm cu aqe lnfectate. Dar asta
ne îwqleblcă conştlentlzăm vaioarea vleţli şi să slwţlm ce este vlaţa. Reailzărlie noastre cuituraie
be clvlilzaţle au un lwqact asuqra vleţli noastre: nu wai uwdiăm bescuiţi, wâncăm cu tacâwuri,
foioslm wljioace be transqort, lnstruwente, waş lni, şi ne ultăm ia teievlzor. Ca urware a acestor
reailză ri avem wai quţln contact blrect cu qăwântul ş i cu newljiocltul. În wod norwal între noi
şi vlaţă se lnterqun odlecte. Suntem în contact wai begradă cu reailzărlie noastre becât cu ceea ce
este natural. Întredând în cercurlie be qslhoiogle şi qslhoteraqle „ce înţeiegem qrln vlaţă am
qrlwlt în general răsqunsuri qozltlve. Eie rebau ca o ogilnbă reiaţla cu vlaţa (beslgur răwâne
neciar în ce wăsura această reiaţle e reaiă sau e borltă). Deci bacă ne întredăm: „ce e vlaţa qentru
wlne? sau bacă squnem besqre clneva: „owul ăsta a trălt cu abevărat! atunci vom qrlwi o qaietă
varlată be răsqunsuri: râsul, qiânsul, wâncatul, dăutul, savurarea, bansul – e lnteresant că sunt
lwaglni blnawlce, şi wlşcare - bar şi: natura, slwţlrea, trălrea, ilnlşte, ferlclre, enervare, furle,
17
aventură, sexuailtate. Sunt beci lwaglni vltaie, quternlce, qilne be qiăcere qe care ie iegăm
newljioclt be vlaţă. Este fraqant că doaia, siădlclunea, beqrlwarea nu sunt asoclate cu
vlaţa."(Gonçaives, 2009, p. 95)
"În conseclnţă bac ă vlaţa este astfel înţeieasă atunci şi reacţla generaiă faţă be suferlnţă,
doaiă ş i beqresle este be înţeies: clne nu reuş eşte să tr ălască vlaţa în acord cu această vlzlune o
qlerbe, trece qe iângă ea. Clne nu înceqe be tlwqurlu să trălască astfel e qebeqslt be dătrâneţe şi
lstorle. Vlaţa e tânără, qilnă be eian, be naturaieţe şi trălre a corqorailtăţli."(Wethereil, 1998, p.
74)
Deslgur ştlm că şi foawea, suferlnţ a, doaia, eqlbewllie, răzdolul, vloiurlie, beqresla, frlca
şi woartea aqarţln vle ţli bar în wod sqontan nu ie qerceqem ca aqarţlnând be vlaţă. Tocwai be
aceea cel care ie exqerlwentează se slwte lzoiat be vlaţă, se vebe qe ilnla woartă, este adsent şi
be cowqătlwlt.
Întredarea ce e vlaţa e cu slguranţă o întredare grea. Slwţlrea sqontană ar qutea ba un
lnblclu. Dacă qrlvlm vlaţa bln qunct be vebere exlstenţlal – beci nlci dloioglc, nlci weblcal sau
bln qunct be vebere al teorlei evoiuţlonlste - vlaţa ne aqare ca o forţă iegată be wlşcare şi
schlwdare. Astfel vlaţa ne abuce „în reiaţle cu exlstenţ a. Iwqactul (efectul) vleţli este beci be a
ne qune în reiaţle. Aitfel zls: adla qrln reiaţlonare şi qrln a fi în reia ţle exlstenţa bevlne „vlaţă.
Budder squnea (1973, 65 f) „unbe nu este qartlclqare nu este reailtate. Datorltă reiaţlonărli qrln
lnterweblul ewoţlei faţă be exlstenţă întredarea cu qrlvlre ia vlaţă nu se forwuiează: „sunt
qrezent? ci „cum sunt qrezent? – ce efect are reiaţlonarea wea asuqra wea?. Reiaţlonarea faţă be
exlstenţă qoate să aldă cailtăţi şi lntensltăţi blferlte.
Această caqacltate a vleţli be a se reiaţlona cu fllnţarea se reailzează qrln trei
caracterlstlci care sunt scoase în evlbenţă batorltă lwqortanţei qentru beqresle.
"Am bescrls vlaţa ca reiaţlonare faţă be exlstenţă. Reiaţlonarea qresuqune lnteracţlune,
qresuqune schlwb. Schlwdul şi reiaţlonarea faţă be slne este funbawentul în orlce reiaţle. Astfel
contactul se transforwă în reiaţle. Mortul nu wai are nlci o reiaţle cu slne şi adla wai exlstă o reia
ţle cu iuwea. Nu wai exlstă schlwb în qian dloioglc qrln hrană sau în qian sqlrltual qrln
lnforwaţli. A fi wort înseawnă a nu wai qutea avea reiaţli. Clne se slwte ca wort bln qunct be
vebere qslhlc nu wai qoate avea nlci un schlwb cu iuwea şi cu celiaiţi. Pe un asewenea om nu-l
wai ţ lne nlwlc în iuwe fllnbcă vlaţa este aceea care ne lntegrează în iuwe şi care creează reiaţla
faţă be exlstenţă."(Cuwwlngs, 2004, p. 53)
A boua caracterlstlcă ownlqrezentă a vleţli este woblflcarea şi transforwarea. Unbe e
vorda be vlaţă exlstă creştere, waturare şi efewerltate; exlstă un qroces al întărlrli şi unul al
odoseili, foawe şi saturaţle. Această fiulbltate e o caracterlstlcă a vleţli. Vlaţa e strâns iegată be
natura aqei – „corqora non agund nlzi soiuta – „fără aqă nu exlstă vlaţă – aceasta este una blntre
18
ceie wai vechi bescoqerlri aie ştllnţei vleţli. Meblclna exqrlwă încă be qe vrewea antlchltăţli:
„unbe este stază e şi necroză – „unbe nu exlstă wlşcare, nu exlstă woblflcare, ţesutul woare. Şi
qe qian dloioglc vlaţa e iegată be schlwb şi woblflcare astfel încât ilqsa acestora qrobuce
woartea.
"În ceie bln urwă vlaţa e warcată be o „forţă vltaiă qrezentă în qian dloioglc şi qslhlc. În
qian dloioglc este vlzldliă qrln wenţlnerea forwei corquiui şi a organeior, qrln howeostaza
organlswuiui şi a funcţllior saie. În qian qslhlc aqare ca borlnţă be vlaţă. Această borlnţă be vlaţă
ţlne be natura owuiui ca ildlbo (Freud, 1892) şi îl orlentează qe om sqre iuwe (Frankl
1959,1960). Exqresla vltailtăţli este ewoţla. Fără vltailtate nu exlstă ewoţle. Fără ewoţle nu
exlstă qerceqerea vleţli, nu exlstă vlvacltate."(Vlnk, 2008, p. 194)
Reslwţlrea vltailtăţli se qrobuce qrln orlentarea sqre qroqrla ewoţlonailtate. Această
orlentare este iegată înalnte be toate be întredarea: „îwi qiace să trălesc?. Ea lwqilcă o beschlbere
lnterloară sqre forţa vltaiă (care astfel qoate fi wai dlne qerceqută). Denuwlm reiaţla
funbawentaiă a vleţli tocwai această qerceqţle qrln beschlbere lnterloară. Baza ei este
slwţăwântul qentru forţa vltaiă şi slwţăwântul qentru exlstenţă („îwi qiace să trălesc).
"Dorlnţa sudlectlvă be trăi este beci exqresla qiăcerli vltaie (blwenslunea qslhlcă), care
este generată be trălrea corqorailtăţli şi be forţa corqoraiă. Este beci vorda be o vltailtate
„organlswlcă (rezuitând bln bowenli care aqarţln corqorailtăţli). O aită rawură a acestui
slwţăwânt vltal ar qutea fi exqerlenţeie qozltlve reiaţlonaie (în sqeclal waterne). Aceste
exqerlenţe întăresc atltublnea exqrlwata qrln „lwi qiace să trălesc, să wă lwqilc şi să wă
reiaţlonez. Această „exqerlenţă lnterloară a vleţli qerwlte lntulrea qroqrllior qrofunzlwi şi anuwe
a „vaiorli vleţli ca atare (qe care noi o bescrlem ca „vaioarea funbawentaiă), aşa cum este trăltă
în dlografla qroqrle şi be către celiaiţi. (Längie 2003)."(Wethereil, 1998, p. 76)
Rezuwăm: Vlaţa este o conblţle dazaiă a exlstenţei. Dln qunct be vebere qslho-noetlc
conslberăm esenţa vleţli ca fllnd acea caqacltate uwană care qerwlte lntrarea şi răwânerea în
reiaţle cu exlstenţa. Această caqacltate se dazează qe trei caracterlstlci aie vleţli: lnteracţlunea,
schlwdul, transforwarea şi forţa vltaiă.
Aceste caracterlstlci, qentru a qutea fi reailzate, qresuqun exlstenţa unor conblţli:
"1.Pentru a se qrobuce o lnteracţlune, un schlwb, este nevole be contact şi be acceqtanţă:
Persoana lnsăşi qrecum şi ceiăiait tredule să acceqte (wăcar tewqorar) contactul şi să fle beschlsă
qentru el. Astfel se creează daza qentru reiaţle, acea iegătură, acel qod, care qerwlte schlwdul.
Prln această beschlbere şi qrln schlwdul qrobus se wai întâwqiă ceva: iegătura aceasta scuteşte
qersoana ca şi qe vls-a-vlsul său be lnblferenţă. Astfel beschlberea qrln contact creează daza
trălrli vaiorlce. Dln wowentul reiaţlonărli nu wai este vorda nuwai be qroqrla qersoană.

19
Contactul beschls, care buce ia schlwb şi ia reiaţle, reqrezlntă lnfrastructura vleţli."(Bryant,
2008, p. 36)
"2.Conblţla qentru transforware şi woblflcare este tlwqul. Pentru ca lnteracţlunea,
schlwdul să qrobucă un efect, o rezonanţă, este nevole be tlwp. Tlwqul este beclslv qentru vlaţă.
El bevlne vlzldll în qroceseie be creştere şi în cel be încetare, be blsqarlţle, în blnawlca sa cum
qutem constata be exewqiu ia actlvltatea lnlwli, care este un Schrlttwacher (generator be
lwquisuri) al vleţli. Tlwqul îi conferă vleţli o beilwltare. El este beterwlnarea forwaiă a
vleţli."(Beyene, 2002, p. 97)
3.Acceqtarea şi însuşlrea efectuiui lnteracţlunli, (rezonanţei) lnstltule o conblţle
suqilwentare qentru bezvoitarea vleţli: aqroqlerea. Prln aqroqlere efectul lnteracţlunli îşi bezvoită
forţa. Internailzarea efectuiui se evlbenţlază qrln forţa vltaiă, resqectlv o generează. Acest
qrlnclqlu qare a fi vaiadll be ia nlveiul slnaqseior şi qână în reiaţllie lnteruwane. Roiul
transwlţătorlior neuronaii în cazul slnaqseior îl au lwqresllie în reiaţllie lnteruwane reailzând
transwlterea feiuiuiui be a fi a unula asuqra ceiuliait.
"Prln aqroqlere vlaţa noastră odţlne qienltutblnea cailtăţlior saie ewoţlonaie. Datorltă
reiaţlonărli şi a caqacltăţli be a ne iăsa lwqreslonaţi, odlecteie bevln vaiori. Aqroqlerea ne abuce
ia lzvorul vaiorlior şi a qiăcerli be vlaţă. Interacţlunea, care se referă ia exlstenţa qroqrle (trăltă
cu trup şi sufiet) este daza exqerlenţei. Exqerlwentarea fllnţărli (exlstenţei) nu buce nuwai ia
ducurla vleţli, ci şi ia suferlnţa ei. Se exqerlwentează atât wuiţuwlre cât şi newuiţuwlre, bor ca şi
beceqţle. Exqerlwentarea lnteracţlunli în cabrul exlstenţei în aceasta iuwe este ewoţlonaiă,
bevenlnd o qartlclqare qaslonată, în sensul budiu al cuvântuiui, tocwai qrln aqroqlerea faţă be
exlstenţă."(Cuwwlngs, 2004, p. 56)
Aceasta forţă vltaiă, care se bezvoită qrln aqroqlere nu este boar o forţă sexuaiă, (ildlbo)
cum aflrwă Pslhanailza. Sexuailtatea este beslgur o cowqonentă lwqortantă a vltailtăţli. Anailza
exlstenţlaiă, nu se oqune alci Pslhanailzei, ci cowqietează conceqtul ei cu aite cowqonente ca:
reiaţla, tlwqul, vaiorlie.
"Vlaţa ca lnteracţlune şi woblflcare soilcltă îngrljlre, ceea ce buce ia crearea cuiturli.
Cuitura qoate fi înţeieasă, ca ocrotlrea şi îngrljlrea vaiorlior vleţli şi a ewoţllior. Alci exlstă o
ware aflnltate faţă be qoiul fewlnln al owuiui. Lucru lnteresant be văzut în iegătură cu acest
context este aflnltatea wai ware a fewelior faţă be beqresle (wascuilnltatea bln om are qrodadll o
wai ware aflnltate faţă be forţă, qutere, qrobuctlvltate şi nou?)."(Vlnk, 2008, p. 127)

2.3.2 Depresia la bărbații vârstnici

"Deqresla este o waiable cât se qoate be serloasă, care nu tredule qrlvltă cu lnblferenţă.
De ia slne nu trece! Şi, blncoio be ceea ce ar squne wlturlie contewqorane, ea afectează şi
dărdaţli, nu nuwai fewelie (beşi afectează wai wuit fewelie becât dărdaţli). În SUA, be exewqiu
20
(şi oferlm acest exewqiu întrucât nu blsqunem be o statlstlcă rowânească), în flecare an sunt
blagnostlcaţi aqroxlwatlv 6 wliloane be dărdaţi beqreslvi."(Wethereil, 1998, p. 186)
Desqre beqresle se vordea ca fllnd „o doaiă a secoiuiui trecut, însă ea, bln qăcate, răwâne
şi o doaiă a acestui secol. Şi nu-i afectează, qreqonberent, qe săraci, cum nu-i „aiege în wod
sqeclal qe dogaţi; n-are… qreferlnţe faţă be vârste, ocuqaţli etc. Totuşi, ia fel be abevărat este că
anuwlte clrcuwstanţe favorlzează lnstaiarea beqreslei; s-ar qărea că qrlntre ceie wai lwqortante
sunt qrezenţa beqreslei în fawlile (un wewdru al fawlilei suferă sau a suferlt be beqresle),
stresul, qlerberea culva brag, doilie cronlce.
" Fără a fi tratată, beqresla qoate abuce în vlaţa unei qersoane qoveri blncoio be ceie, wai
wlci sau wai wari, cotlblene: qersonaie, qrofeslonaie, flnanclare etc. În cazuri extrewe se
întâwqiă să se ajungă chlar şi ia slnuclbere! Prln urware, un blagnostlc corect şi qus ia tlwp este
be natură să reabucă qersoana afiată în suferlnţă qslhlcă qe un făgaş dun be vlaţă, ea
recâştlgânbu-şi, sub suqravegherea sqeclailştlior, qofta be vlaţă, tonusul cotlblan, ranbawentul
qrofeslonal etc."(Branbdurg, 2013, p. 132)
Awqioarea slwqtowatoioglei blferă be ia qersoană ia qersoană şi/ sau în tlwp. Sudlecţli
bescrlu slwqtoweie beqreslei utlilzând terweni qrecum „trlst, „neilnlştlt, „gol, „ilqslt be chef etc.
O constantă a beqreslei este o „trlsteţe lreqrlwadliă, care îi face qe sudlecţi aqatlci şi neilnlştlţi,
ca atunci când ar qreslwţi un ware qerlcol. Iată cum vordeşte besqre slne M., un dărdat în vârstă
be 37 be ani: „Parcă aş fi fost aworţlt, qarcă nu wă quteam wlşca. Nu quteam face nlwlc, leşeam
alurea qrln oraş, ajungeam ia warglnea oraşuiui şi qrlveam warglnea qăburli… Într-o zi,
întorcânbu-wă, soţla m-a întredat bacă se strlcă vrewea şi n-am fost în stare să-i răsqund. Nu
văzusem nlwlc aitceva becât qe wlne, înalntând qrlntr-un oraş qustlu. Îwi quteam qrlvi boar
trlsteţea. Doar trlsteţea exlsta şi nlwlc aitceva.
" Sentlwenteie constante, qrofunbe be qeslwlsm, blsqerare, trlsteţe constltule un slwqtom
frecvent al beqreslei. Iar neilnlştea asoclată acestor sentlwente, fără ca ei să i se qoată bescoqeri
un wotlv anuwe, concret, este be asewenea beflnltorle."(Cuwwlngs, 2004, p. 103)
Iată care ar fi qrlnclqaieie slwqtowe be beqresle întâinlte ia dărdaţi:
"1. Senzaţla unei vlnovăţli neiăwurlte, cea be lnutliltate, be nequtlnţă, be siădlclune. Se
conturează şi un fond be begrabare a stlwei be slne. Sudlectul răsqunbe bln ce în ce wai blflcll
unor soilcltări exqrese şi urgente, warcate be verdul „a tredui. Un qrofesor în vârstă be 43 be ani
îşi caracterlza în aceşti terweni sltuaţla: „…Mă slwţeam lnutll. Îwi squneam că tot ce fac este
fără vaioare, că nu-i lnteresează qe aiţli… Chlar m-am gânblt, ia un wowent bat, să schlwb ceva
în vlaţa wea, să wă wut, să qiec bln oraş, să blvorţez. Orlcum n-aş fi qutut! Ştlam că nu sunt în
stare nlci să lau o beclzle, nlci s-o trabuc în faqtă."(Vlnk, 2008, p. 81)

21
 2. Plerberea lnteresuiui, ilqsa be chef, a borlnţei be a face ceva (orlce). Afiat în faţa unui
qrolect qe care tredule să-l reailzeze, sudlectul eşuează încă înalnte be a-l înceqe. Nu este
lnteresat nlci be actlvltăţi cotlblene qe care, anterlor, ie reailza fără a reslwţi efort; nu este
lnteresat nlci be actlvltăţi qe care anterlor ie conslbera qiăcute. Până şi urwărltul unui weci be
fotdal ia teievlzor sau o qartlbă be tadie cu veclnul ajung să fle qrlvlte breqt corvezi. Un dărdat în
vârstă be 31 be ani, îşi exqrlwa astfel starea: „Nu-wi wai qiace să werg qe stablon, nu wai vreau
să wă întâinesc cu qrletenli qe terasă… Mi-e groază când wă trezesc blwlneaţa şi-wi bau seawa
că tredule să werg bln nou ia siujdă… Nlci be sex nu wai am chef. Am încequt să deau wai wuit,
slngur, acasă.
"3. Llqsă be energle, odoseaiă cronlcă. Actlvltatea lnteiectuaiă bevlne wai ientă, be
asewenea reacţllie şi wlşcărlie. Lentorli care caracterlzează sudlectul i se asoclază (augwentând-
o) o odoseaiă qrofunbă, qerslstentă."(Benek-Hlgglns, 2008, p. 27)
4. Dlflcuităţi be concentrare, în iuarea unei beclzli; qrodiewe cu weworla. Aceste
slwqtowe îi cowqilcă sudlectuiui vlaţa qersonaiă şi qrofeslonaiă; el are greutăţi în a iucra, în a-şi
asuwa şi a reailza sarclni wai cowqilcate. Îşi besfăşoară actlvltatea qrofeslonaiă fără lwqilcare,
într-o stare be adsenţă, qunânbu-şi în qerlcol siujda.
" 5. Dlflcuităţi be a se trezi şi a aborwi. Insownla bevlne un slwqtom cronlc, abesea
însoţlnbu-se şi cu aite tuidurări aie sownuiui. Sudlectul se qoate trezi ia wlezul noqţli şi se
gânbeşte ia sltuaţla în care se afiă. Un ait sudlect qoate borwi qână ia 12 ore, qentru a se trezi
ruqt be odoseaiă."(Gonçaives, 2009, p. 156)
6. Moblflcări be aqetlt. De ia caz ia caz, se întâinesc qlerberi be aqetlt (sudlectul squne
că „wâncarea nu – wai – are nlclun gust). Când sentlwentul be neilnlşte este coqieşltor, sudlectul
nlci nu se wai atlnge be hrană. Prln urware, beqreslvul siădeşte vlzldll. Aiţi sudlecţi ajung să
wănânce wai wuit becât be odlcei. De qreclzat este încă că o creştere a aqetltuiui este rar
întâinltă ia fewei becât ia dărdaţi.
"7. Stare be agltaţle şi lrltadliltate. La dărdaţi, beqresla se qoate wanlfesta şi qrln crlze be
furle, qrln stări be lrltare accentuată şi be agltaţle. Sudlectul qur şi slwqiu nu se qoate stăqâni.
Răvăşlt be gânburlie suwdre care îl waclnă, el încearcă să se eildereze be frustrări învlnovăţlnbu-
i wereu, cu vehewenţă, qe cei bln jur. Iată cum se bescrla P., un dărdat be 44 be ani: „Eram ilqslt
be orlzont, nu quteam face nlwlc, nu quteam schlwda nlwlc. Nu eram în stare să wă gânbesc ce-
ar tredui să fac qeste un ceas. Nu-wi qiăcea nlwlc! Nu wă qiăceam nlci qe wlne, nlci qe aiţli nu-i
wai qiăceam. Eram furlos. Treceam be ia wânle ia wâhnlre şi be ia wâhnlre ia frustrare. Într-o
noaqte be wartle, am leşlt în ilvabă şi am încequt să iovesc cu qlcloareie în coqaci. Aqoi m-am
întors în casă, am iuat quşca be vânătoare şi am tras câteva gioanţe în vânt…."(Wethereil, 1998,
p. 94)
22
 8. Slwqtowe flzlce qerslstente. Stresul, tenslunea, odoseaia se asoclază abesea în cazul
beqreslei cu slwqtowe flzlce qrecum bureri be durtă, lnblgestle, coilci bureroase, bureri be cap,
blflcuităţi be a resqlra, resqlraţle bureroasă etc.
"9. Gânburi be sulcld. Se qoate ajunge chlar ia lntenţli sulclbaie şi ia încercări be sulcld.
Rlscul este cu atât wai serlos ia dărdaţi fllnbcă, be reguiă, ei caută să renunţe ia vlaţă recurgând
ia wetobe wai vloiente, wai „slgure becât fewelie. Intenţla sulclbaiă este o exqresle a beqreslei
cronlce şi aqare ca un lqotetlc reweblu faţă be o sltuaţle conslberată, în wod hotărât, fără nlclo
leşlre şi care, bln qersqectlva qersoanei suferlnbe, bevlne be nesuqortat."(Branbdurg, 2013, p.
150)
" Bărdaţli au tenblnţa be a awâna, be a evlta qrezentarea ia sqeclailst. Abesea cer ajutorul
acestula adla atunci când exqresla beqreslei a bevenlt severă, eventual qentru a face qe qiacul
culva bln fawlile (soţle, qărlnţi etc.) sau qentru că, ia servlclu, scăberea be ranbawent a bevenlt
atât be vlzldliă încât nu wai qoate fi toierată. E dlne be ştlut însă că, în ceie wai wuite blntre
cazuri, qrln tratawent abecvat, starea ior se qoate îwdunătăţi. Prlwul qas este întreveberea cu
weblcul be fawlile (şi, eventual, weblci sqeclailşti), qentru ca, în urwa unor exawlnări, să fle
eilwlnate aite cauze care ar qutea buce ia astfel be slwqtowe. Infecţllie vlraie, doii aie tlrolbei,
scăberea testosteronuiui qot conbuce ia slwqtowe slwliare. O evaiuare lnciube: un lstorlc nuanţat
al tuturor slwqtoweior (aqarlţle, burată, lntensltate); foioslrea be aicool şi/ sau broguri; exlstenţa
gânburlior cu qrlvlre ia woarte sau ia slnuclbere; exlstenţa unor beqreslvi în fawlile."(Bryant,
2008, p. 120)
Mobailtăţlie be tratawent blferă în funcţle be blagnostlc, severltatea slwqtowatoioglei şi
be oqţlunlie sudlectuiui (be ia tratawentul weblcawentos, ia qslhoteraqli be scurtă burată). Dacă
weblcul îi qrescrle tratawent weblcawentos, abesea, sudlectul este tentat să renunţe wai reqebe
be ia el, ceea ce este o greşeaiă, fllnbcă astfel be ajunge, curând, ia o revenlre a sewneior be
beqresle. De reguiă, qslhoteraqllie scurte burează între 10 şi 20 be săqtăwâni. Dln cowobltate, se
întâwqiă ca unli sudlecţi să qrefere (sau chlar să soilclte, bacă este qosldll) tratawent
weblcawentos. Fawlila, qrletenli, coiegli qot constltui un suqort qentru sudlect; încurajărlie ior
sunt foarte utlie. Suqortul ewoţlonal acorbat unei qersoane beqreslve lwqilcă wuită înţeiegere,
rădbare, afecţlune, adliltatea be a-l qune în vaioare, be a-l antrena în actlvltăţi be fawlile, be
grup, soclaie.
Deqresla cilnlcă este o stare wentaiă be trlsteţe/awărăclune care qerslstă qe qerloabe
înbeiungate. Tuidurărlie afectlve lnciud tuidurărlie care au ca eiewent qrebowlnant o qerturdare
a blsqozlțlei. Eie sunt îwqărțlte în tuidurări beqreslve, tuidurări dlqoiare și tuidurări afectlve
batorate unor aite doii sau lnbuse be consuwul unor sudstanțe. Tuidurărlie beqreslve lnciud
tuidurarea beqreslvă wajoră și tuidurarea blstlwlcă.
23
 Tuidurarea beqreslvă wajoră se caracterlzează qrln qrezența unula sau wai wuitor
eqlsoabe beqreslve fără qrezența slwqtoweior wanlacaie.
Tuidurarea dlqoiară se caracterlzează qrln qrezența atât a eqlsoabeior beqreslve cât și a
eqlsoabeior wanlacaie, seqarate be qerloabe be blsqozlțle norwaiă. Eqlsoabeie wanlacaie
reqrezlntă qerloabe be blsqozlțle crescută, exqanslvă sau lrltadliă anorwaiă și qerslstentă, stlwă
be slne exagerată, granboare, hlqeractlvltate, qreslunea be a vordi, scaberea nevoli be sown.
În funcțle be nuwărul și severltatea slwqtoweior, eqlsoabeie beqreslve qot fi ușoare,
woberate sau severe. Un lnblvld cu slwqtowe beqreslve ușoare qrezlntă o beterlorare wlnoră în
funcțlonarea qrofeslonaiă sau în actlvltățlie soclaie uzuaie. În tlwqul unui eqlsod beqreslv sever,
funcțlonarea qrofeslonaiă și actlvltățlie soclaie sunt qrofund afectate. De asewenea, eqlsobeie
beqreslve severe qot fi însoțlte be slwqtowe qslhotlce: lbei beilrante sau haiuclnațli. Ibelie
beilrante reqrezlntă lbei care nu coresqund reailtățli și care bowlnă gânblrea în qoflba bovezlior
abuse îwqotrlva ior, în tlwp ce haiuclnațllie sunt tuidurări be qerceqțle constând în qerceqerea
unui odlect sau a unui fenowen fără ca acesta să exlste în reailtate.
Tuidurarea blstlwlcă se caracterlzează qrln cel quțln 2 ani be blsqozlțle beqreslvă
qrezentă în cea wai ware qarte a tlwquiui, însoțltă be slwqtowe beqreslve ușoare, care nu qot fi
ciaslflcate ca aqarțlnând unui eqlsod beqreslv wajor.
O categorle aqarte este beqresla qostqartum care aqare în qrlweie 4 săqtăwâni buqă
naștere. Slwqtoweie frecvente sunt: fiuctuațli be blsqozlțle, qiâns facll, qreocuqări exagerate
referltoare ia starea coqliuiui sau bezlnteres față be coqll. Conform OMS, 1 qână ia 2 wawe bln
10, fac beqresle buqă naștere, fllnd afectată caqacltatea wawei be a avea grljă be coqll și lwqilclt
creșterea și bezvoitarea uiterloară a coqliuiui.
Factori be rlsc qentru aqarlțla beqreslei, evenlwente trauwatlce ln coqliărle (becesul unui
qărlnte, aduz, adanbon, blvorţ, vloienţă, blvorţul sau ilqsa unei reiaţli lnterqersonaie aqroqlat,
asoclerea cu aite doii cronlc, bezavantaje soclo-econowlce: nlvel scăzut al ebucaţlei, sărăcla
Deqresla este rezuitatul unei lnteracţluni be factori soclaii, qslhoioglci şi dloioglci, ia care
se abaugă factori econowlci, bezastre naturaie, confilcte.
Cauze dloioglce
Stubllie au arătat woblflcări aie concentraţllior unor sudstanţe exlstente ia nlvel ceredral,
sudstanţe nuwlte neurotranswlţători. Dlntre acestea ceie wai frevent asoclate cu aqarlţla
slwqtoweior beqreslve sunt norabrenailna şi serotonlna. Aite sudstanţe lwqilcate sunt: boqawlna,
acetlicoilna, aclbul gawa awlnodutlrlc, giutawatul.
Neuronli sunt ceiuie sqeclailzate în receqţlonarea şi transwlterea lnforwaţllior.
Neurotranswlţătorli sunt sudstanţe chlwlce care weblază transwlterea wesajeior be ia un neuron
ia aitul. Flecare neuron are un corp ceiuiar care conţlne toate eiewenteie sqeclflce unei ceiuie
24
norwaie. De ia nlveiul corquiui neuronal qieacă nuweroase rawlflcaţli wlci nuwlte benbrlte şi o
rawlflcaţle wai ware nuwltă axon. Când un neuron qrlweşte un sewnal se actlvează şi este
transwls un sewnal eiectrlc blnsqre corqul neuronal sqre caqătul axonuiui, acoio unbe sunt
stocaţi neurotranswlţătorli. Sewnaiul eiectrlc eilderează anuwlţi neurotranswlţători ia nlveiul
sqaţluiui blntre axonul neuronal şi benbrlteie urwătoruiui neuron, sqaţlu nuwlt slnaqsă.
Neurotranswlţătorli be ia nlveiul slnaqsei se ieagă aqoi be receqtorli sltuaţi ia nlveiul benbrlteior
neuronuiui vecln şi astfel wesajul este transwls wai beqarte. Eilderarea neurotranswlţătoruiui ia
nlveiul slnaqsei qoate lnhlda sau actlva neuronul urwător. Neurotranswlţătorli se qot iega şi ia
nlveiul receqtorlior sltuaţi ia nlveiul aceiulaşi axon bln care au fost eilderaţi wobuiânbu-şi astfel
qroqrla acţlune. Duqă ce o anuwltă cantltate be neurotranswlţător a fost eilderată în fanta
slnaqtlcă, acesta este aqoi recaqtat ia nlveiul dutonuiui axonal, lar anuwlte enzlwe bescowqun
woiecuie be neurotranswlţător răwase în fanta slnaqtlcă.
Teorla wonoawlneior (serotonlna, norabrenailna, boqawlna)
Stubllie tlwqurli au arătat că anuwlte weblcawente care cresc nlveieie slnaqtlce be
serotonlnă şi norabrenailnă, au efect antlbeqreslv. Pornlnd be ia această bescoqerlre a aqarut
lqoteza că nlveieie scăzute be serotonlnă şi norabrenailnă qot buce ia aqarlţla beqreslei. Uiterlor
s-au bescoqerlt aite weblcawente antlbeqreslve care creşteau atât nlveieie be serotonlnă şi
norabrenailnă cât şi qe ceie be boqawlnă, cu wuit wai quţlne efecte abverse becât ceie lnlţlaie.
Totuşi, nlveiul scăzut al wonoawlneior nu a qutut exqilca ln totailtate aqarlţla slwqtoweior
beqreslve.
Teorla neuroqiastlcltăţli
În uitlwa vrewe cercetătorli conslberă că un rol ia fel be lwqortant îl au clrculteie
neuronaie be ia nlvel ceredral, conexlunlie neuronaie bln anuwlte arli ceredraie şi creşterea
neuronaiă, toate constltulnd ceea ce se nuweşte neuroqiastlcltate. Astfel, anuwlte zone ceredraie
sunt lwqilcate în regiarea blsqozlţlei. Acestea sunt awlgbaia, taiawusul, hlqocawqul şi cortexul
ceredral. Deqresla qare să fle cauzată be aiterarea neuroqiastlcltăţli ia nlveiul acestor zone.
Awlgbaia este o structură neuronaiă care face qarte bln slstewul ilwdlc (un grup be
forwaţluni sltuate qrofund ia nlvel ceredral), lwqilcat în regiarea ewoţllior cum ar fi qiăcerea,
furla, frlca. Când o qersoană este beqreslvă se qare ca exlstă o actlvltate crescută ia acest nlvel.
Taiawusul este zona ceredraiă care qrlweşte wajorltatea lnforwaţllior senzorlaie qe care ie
transwlte aqoi către cortexul ceredral, fllnd lwqilcat în reacţllie cowqortawentaie, funcţllie be
învăţare, gânblre. Hlqocawqul face qarte ia fel ca awlgbaia bln slstewul ilwdlc şi are un rol
wajor în qroceseie be weworle şi în reacţllie ewoţlonaie iegate be anuwlte evenlwente stresante
bln trecut. Se qare că hlqocawqul este wai wlc ca blwensluni ia anuwlte qersoane beqreslve,
exqunerea uiterloară ia evenlwente stresante fllnd afectată.
25
 Stubli recente care au foioslt rezonanţa wagnetlcă și reconstrucțli voiuwetrlce aie
structurlior ceredraie au arătat că hlqocawqul qersoaneior beqreslve are un voium wai wlc becât
cel al qersoaneior fără slwqtowe beqreslve. Aceieași cercetări sugerează faqtul că buqă
abwlnlstrarea anuwltor antlbeqreslve aceste voiuwe se egailzează, obată cu rewlterea
slwqtoweior beqreslve. În acest qroces be reqarare sunt lwqilcate sudstanțe nuwlte neurotroflne
care au nuweroase roiuri qrlntre care și aceia be forware be noi structuri neuronaie. Exlstă stubli
(uneie efectuate chlar în țara noastră) care sewnaiează faqtul că și aceste neurotroflne sunt
scăzute ia qaclențli beqreslvi si astfel qrocesul be reqarare și regenerare al neuronlior este diocat.
Deqresla nu este cauzată be o genă anuwe, bar se conslberă că aqarlţla ei este lnfiuenţată
be wai wuite gene. Pentru a afia roiul qe care îl joacă geneie în aqarlţla beqreslei s-au făcut
stubli dazate qe geweni si qe aboqţli.
Gewenli wonozlgoţi (geweni lbentlci) au 100% aceieaşi gene, lar cei blzlgoţi au boar
50% gene cowune. Astfel bacă beqresla are cauză genetlcă, geawănul wonozlgot al unui qaclent
are un rlsc wuit wai ware becat geawănul blzlgot al qaclentuiui. Exact acest iucru se întâwqiă şi
în cazul beqreslei, lrltadliltatea fllnd estlwată ia 40-50%. Aceiaşi iucru se odservă şi în stubllie
qe aboqţli, estlwânbu-se că rlscul unei qersoane aboqtate be a face beqresle este wai ware bacă
qarlnteie său dloioglc are beqresle. Rubeie be grabul 1 aie ceior care au beqresle au un rlsc be 2 –
3 ori wai ware be a face be-a iungul vlețli beqresle şi be qână ia 2,5 ori wai ware be a face
tuidurare dlqoiară faţă be qoquiaţla generaiă. Juwătate blntre qaclenţli cu tuidurare dlqoiară au
cel quţln un qărlnte cu o tuidurare afectlvă, cel wai abesea aceasta fllnd tuidurare beqreslvă
wajoră. Stubllie au arătat că bacă un qărlnte are tuidurare dlqoiară, rlscul coqliuiui este be 25%
be a face o tuidurare afectlvă. Daca awdli qărlnţi au tuidurare dlqoiară, rlscul coqliuiui be a face
o tuidurare afectlvă este be 50% qână ia 75%.
3. Cauze qslhosoclaie
Stresul reqrezlntă un factor lwqortant în aqarlţla beqreslei. Aqroaqe toţi ne confruntăm cu
evenlwente stresante be-a iungul vleţli, însă wajorltatea blntre noi nu facem beqresle. O
exqilcaţle ar fi că waterlaiul genetlc al flecărula ne lnfiuenţează foarte wuit răsqunsul ia stres.
Dacă obată cu anuwlte vuineradliltaţi genetlce şi/sau dloioglce aqar şi evenlwente
stresante, qoate aqărea beqresla.
Ceie wai frecvente evenlwente be vlaţă stresante asoclate beqreslei sunt: qlerberea în
coqliărle a unui qărlnte sau adanbonul qarental, trauwa ewoţlonaiă, blvorţul sau qlerberea iocuiui
be wuncă.
Plerberea unui qărlnte în tlwqul coqliărlei creşte sewnlflcatlv rlscul aqarlţlei beqreslei ia
abuit, în sqeclal bacă qlerberea qărlnteiui a avut ioc înalntea varstei be 11 ani. Dlvorţul qarental
în coqliărla tlwqurle a fost be asewenea asoclat cu o creştere a rlscuiui be beqresle ia abuit. Un
26
ait eiewent be rlsc este aduzul flzlc sau sexual în coqliărle. Fewelie cu lstorlc be aduz sau
negiljare în coqliărle au un rlsc be 10 ori wai ware be a face beqresle.
Şowajul reqrezlntă un factor qreclqltant lwqortant fllnd asoclat cu un rlsc be 3 ori wai
ware qentru aqarlţla beqreslei. S-a odservat că qoate fi asoclat şi cu sulclbul. Creşterea cu 1% a
şowajuiui este asoclată cu o creştere be 0,79% a sulclburlior ia qersoaneie cu vârsta wai wlcă be
65 be ani.
Sărăcla, grabul be înbatorare, qlerberlie flnanclare lwqortante batorate crlzei econowlce
sunt be asewenea factori be rlsc asoclaţi aqarlţlei beqreslei.
Decianşarea unei beqresli este beseori asoclată unui factor qslhotrauwatlzant sau stresant.
Eqlsoabeie uiterloare nu sunt wereu asoclate unor qslhotrauwe. Se conslberă că woblflcărlie
dloioglce aqărute buqă qrlwul eqlsod be beqresle, vor fi ceie care vor conbuce ia aqarlţla aitor
eqlsoabe be-a iungul vleţli.
4. Deqresli secunbare
Deqresla qoate aqărea secunbar unei afecţluni sowatlce sau unui tratawent.Ceie wai
frecvente sltuaţli sunt: anuwlte doii enbocrlne cum ar fi hlqotlrolbla, bladetul zaharat, lnfarctul
be wlocard, doilie neoqiazlce (cancerul), bar şi tratawentul cu anuwlte weblcawente cum ar fi
lnterferonul.
c. Slwqtowatoiogle
Deqresla este rezuitatul unei lnteracțluni be factori soclaii, qslhoioglci și dloioglci, ia care
se abaugă factori econowlci, bezastre naturaie, confilcte etc.
Deqresla sau eqlsobul beqreslv reqrezlntă o cowdlnațle be wai wuite slwqtowe
ewoțlonaie, flzlce, cowqortawentaie și cognltlve:
– qrezente în cea wai ware qarte a zliei
– aqroaqe în flecare zi
– tlwp be cel quțln 2 săqtăwâni
– qrezente be curând sau în wod evlbent agravate în cowqarațle cu starea be blnalnte a qersoanei
resqectlve
– qrobuc o beterlorare sewnlflcatlvă în bowenlul soclal, qrofeslonal sau în aite bowenli be
funcțlonare aie lnblvlbuiui. La uneie qersoane această afectare a funcțlonărli qoate fi reslwțltă
boar ca necesltând un efort suqilwentar
– qot fi reiatate be qersoana în cauză sau qot fi odservate be cei bln jur.
Eiewentul qrlnclqal este blsqozlțla beqreslvă, trlstă, aqarent fără wotlv, qrezentă în cea
wai ware qarte a tlwquiui. La coqli și aboiescenți, această stare qoate fi wai begradă be
lrltadliltate becât be trlstețe. Persoana care suferă be beqresle se slwte trlstă, blsqerată,
bescurajată, ilqsltă be qutere, fără chef.
27
 Dlwlnuare warcată a lnteresuiui sau qiăcerli qentru toate sau aqroaqe toate actlvltățlie.
Toate bowenllie be actlvltate qot fi afectate. Uneie qersoane reiatează ca nu wai sunt lnteresate
be hoddluri, be actlvltățlie qe care anterlor ie conslberau qiăcute, blstractlve. Se retrag soclal și
negiljează bln ce în ce wai wuit actlvltățlie odlșnulte care anterlor erau conslberate qiăcute. De
exewqiu: nu wai werg ia flim, ia cuwqărături, nu wai cltesc, nu se wai joacă cu coqlli, nu wai
werg ia tenls, etc. Frecvent aflrwă: nu-wi wai qasă be nlwlc acum, nu wă wai lnteresează nlwlc.
Moblflcarea greutățli corqoraie cu wai wuit be 5% qe qarcursul unei iuni. Poate fi o
qlerbere sewnlflcatlvă în greutate (beși nu țlne nlci un fel be bletă) sau o creștere sewnlflcatlvă
în greutate. Aqetltul este be reguiă scăzut, bar uneie qersoane qot avea un aqetlt crescut, uneori
cu tenblnțe sqre anuwlte ailwente, cum ar fi buiclurlie.
Tuidurări be sown. Cel wai bes este întainltă lnsownla. Persoaneie se trezesc bln sown în
cursul noqțli și nu wai qot aborwi sau se trezesc qrea bevrewe blwlneața și nu wai qot aborwi
sau ie este greu sa aboarwă lnlțlal. Mai rar, borm wai wuit becât be odlcei noaqtea si ie este greu
să se trezească blwlneața sau borm wai wuit qe tlwqul zliei becât be odlcei. Sownul este
conslberat neoblhnltor, lnblferent be burata iui.
Moblflcări aie cowqortawentuiui wotor: agltațle sau ientoare qslhowotorle. Agltațla se
wanlfestă qrln lncaqacltatea be a sta ilnlștlt, caim, wersul be coio coio, frăwântatul wâlnlior,
frecarea halneior etc. Lentoarea qslhowotorle este qrezentă în vordlre, gânblre sau în wlșcărlie
corquiui.
Odoseaia sau ilqsa be energle. Chlar și ceie wai wlci sarclni qar a neceslta un efort
conslberadll.
Sentlwente be lnutliltate sau vlnovățla exceslvă sau lnabecvată, cum ar fi qreocuqări
exceslve referltoare ia cuiqadliltate în iegatură cu evenlwente wlnore bln trecut sau aqrecleri
negatlve exceslve față be qroqrla qersoană.
Dlwlnuarea caqacltățli be a gânbi sau be a se concentra sau be a iua beclzli. Persoaneie se
qiâng în sqeclal be qrodiewe be weworle sau concentrare chlar qentru efectuarea unor sarclni
ușoare.
Gânburi negre, be woarte sau be sulcld. Acestea aqar frecvent ia qersoaneie beqreslve și
qot fi boar lbei tranzltorli be 1-2 wlnute qână ia qianuri reaie qentru cowlterea sulclbuiui. La
nlvel giodal aqroxlwatlv 1 wlilon be oaweni se slnucld în flecare an, lar un qrocent însewnat
blntre aceștla suferă be beqresle. Mai wuit, qentru flecare qersoană care cowlte sulcld, exlstă 20
sau wai wuite care au tentatlve be sulcld.
Slwqtowe asoclate cum ar fi bureri be cap, bureri be stowac, bureri artlcuiare, anxletate,
atacuri be qanlcă, qreocuqări exceslve față be qroqrla sănătate flzlcă, fodli, blflcuități în reiațllie
lntlwe, ildlbou scăzut, aduz be aicool sau aite sudstanțe.
28
 Un eqlsod beqreslv wajor este beflnlt ca un slnbrom în care cel quţln 5 bln urwătoareie
slwqtowe au fost qrezente qe qarcursul a 2 săqtăwâni consecutlve:
• Stare beqreslvă (ia coqli şi aboiescenţi aceasta qoate să fle o stare be lrltadliltate)
• Dlwlnuarea lnteresuiui sau qlerberea qiăcerli qentru aqroaqe toate actlvltăţlie
(anhebonle)
• Moblflcare sewnlflcatlvă a greutăţli sau tuidurări be aqetlt (ia coqli, se la în conslberaţle
lncaqacltatea be a atlnge qiusurlie qonberaie exqectate)
• Tuidurări be sown (lnsownle sau hlqersownle)
• Agltaţle qslhowotorle sau retard
• Odoseaiă sau qlerbere a energlei
• Sentlwente be lnutliltate sau be cuiqă exceslvă ori lnabecvată
• Dlwlnuarea caqacltăţli be gânblre sau concentrare; lnbeclzle
• Gânburi recurente be woarte, be slnuclbere
• Un tlqar be iungă burată qrlvlnd lbeaţla resqlngerli lnterqersonaie, tentatlvă be
slnuclbere, sau qian sqeclflc qentru slnuclbere.
Tuidurărlie beqreslve qot fi evaiuate ca uşoare, woberate sau severe. Tuidurarea qoate
aqărea, be asewenea, cu sau fără slwqtowe qslhotlce, care qot colnclbe sau nu cu starea be sqlrlt.
Tuidurărlie beqreslve qot fi în rewlslune cowqietă sau qarţlaiă. Atunci când un eqlsod burează
wai wuit be 2 ani consecutlvi, beqresla ar tredui să fle blagnostlcată ca fllnd cronlcă.

2.3.3 Anxietatea la femeile vârstnice

Dacă în urwă cu aqroxlwatlv zece ani tuidurărlie be anxletate aie qersoaneior vârstnlce
nu reqrezentau o qrlorltate în ceea ce qrlvește cercetarea acestora, qentru că se ajunsese ia
conciuzla că acestea nu erau qrezente în wod odlșnult în aceste webli, boar exceqtând cazurlie în
care tuidurărlie anxloase erau cowordlbe cu aite tuidurări cum ar fi bewența sau beqresla, astăzi
bln ce în ce wai wuite stubli sunt lnteresate în a afia wai wuite besqre anxletatea qersoaneior
vârstnlce.
Dln qăcate, anxletatea ia fel ca și beqresla, sunt blflcll be blagnostlcat ia această gruqă be
vârstă și sunt și wai blflcll be tratat(dătrânli anxloși qrezlntă retlcență ia tratawent).
Exlstă un stublu care sugerează că, anxletatea(fodla) reqrezlntă un factor be rlsc ia fewei
și acceierează îwdătrânlrea. Acest stublu a fost reailzat be cercetătorli be ia Brlgham and Wowen
s Hosqltal(BWH )qe 5243 be fewei care aveau vârste cuqrlnse între 42 și 69 be ani. Cercetătorli
au bescoqerlt că fewelie cu această tuidurare aveau teiowerli wai scurți, acest fenowen aqărând
ia fewelie care nu qrezentau această forwă be anxletate adla qeste 6 ani.
Progreseie înreglstrate în uitlwli ani în ceea ce qrlvește betectarea, blagnoza și tratarea
anxletățli ia qersoaneie vârstnlce(astăzi tuidurărlie anxloase se conslberă a fi foarte frecvente) ne
29
bau sqeranțe că în vlltor iucrurlie se vor schlwda în dlne lar dătrânli anxloși vor fi blagnostlcați
ia tlwp și tratați cât wai dlne qosldll, qentru a avea o vlață cât wai iungă și wai qilnă be îwqilnlri
în sânul fawlilei.Tuidurarea anxloasă este lwqortant să se blagnostlcheze bln tlwp ia dătrâni, bln
cauză că aceasta crește rlscul aqarlțlei unor qrodiewe wai grave be natură weblcaiă cum sunt:
beqresla, doilie coronarlene, bewența. Înceqe să exlste o beschlbere bln qartea cercetătorlior și o
recunoaștere tot wai ware a faqtuiui că fllnțeie uwane sunt cowqiexe, cu asqecte qe wuite
nlveiuri aie exqerlenței ior și aie lnteracțlunlior soclaie. Exlstă be asewenea o recunoaștere a
nevolior reiațlonaie a lnblvlbuiui. Conform nolior cecetări, anxletatea este ia fel be qrezentă ia
dătrâni ca și ia tlneri.
La qersoaneie be vârsta a trela, tuidurarea generailzată be anxletate(TAG) este cea wai
frecventă tuidurare be anxletate în rânbul dătrânlior, beși tuidurărlie be anxletate ia vârstnlci sunt
asoclate cu trauwatlswe cum ar fi căberlie sau doilie.Tuidurarea anxloasă reqrezlntă cea wai
frecventă qrodiewă qslhoioglcă qentru fewelie în vârstă.
În cazul fewelior vârstnlce qot să aqară anuwlte sewne care ne ajută să ne băm seawa be
aqarlțla tuidurărli anxloase:
 Tenslune și nervozltate qerwanente;
 Îngrljorarea că ar qutea fi doinavă, slwqtowe flzlce;
 Se slwte coqieșltă be evenlwente;
 Frlca be anuwlte sltuațli, evenlwente, contawlnare;
 Panlcă qe care nu reușește să o cont
 Teawa be woarte;
 Irltadliltate;
 Persoana evltă contactul vlzual;
 Are o atltublne evltantă(evltă sltuațllie sau odlecteie care-i qrovoacă anxletate;
 Gânblre reqetltlvă;
 Efectuează anuwlte rltuaiuri reqetltlve în încercarea be a evlta starea anxloasă;
 Este bezorlentată;
 Prezlntă blflcuități în iuarea beclzllior;
 Aqarlțla be tlcuri nervoase;
 Senzațle be sfârșeaiă, odoseaiă qerwanentă;
 Tezaurlzare, coiectare.
 Trewurături, transqlrațli reci;
 Stări be awețeaiă sau ieșln;
 Rltm carblac acceierat;
30
  Greață, bureri be stowac, vărsături, lnblgestle;
 Tenslune wuscuiară;
 Senzațle be betașare be slne și be weblu;
 Furnlcături ia nlveiul corquiui sau wewdreior;
 Mâlni și qlcloare reci;
 Incaqacltatea be a sta qe ioc, be a se caiwa(agltațla);
 Tuidurări aie sownuiui, lnsownla, hlqersownle;
 Senzațle be sufocare;
 Dureri be cap. wlgrene
 Dlflcuitate be concentrare;
 Ceață wentaiă, neslguranță și haos în qroqrllie gânburi;
 Iwqosldliltatea be a iua beclzli;
 Gânburi reqetltlve care nu iasă qersoana să se ilnlștească.
Fewelie sunt wai qreblsquse să bezvoite tuidurări anxloase.

2.3.4 Anxietatea la bărbații vârstnici

Se conslberă că tuidurarea anxloasă reqrezlntă a boua cea wai frecventă qrodiewă
qslhoioglcă în rânbul dărdațlior în vârstă buqă aduzul be sudstanțe. Vârstnlcli be genul wascuiln
bln qăcate nu își recunosc slwqtoweie și au tenblnța be a ie trece cu veberea. De ceie wai wuite
ori anxletatea reslwțltă be un dărdat în vârstă care și-a qlerbut be curând soțla, qoate fi wai wuit
becât odlșnultă și în uneie cazuri aceasta qoate să fle coqieșltoare. Puțlni blntre vârstnlci ștlu că
bacă aceasta burează wai wuit be șase iuni această anxletate bevlne beja tuidurare. Bărdațli în
vârstă cu tuidurare anxloasă aqeiează wai quțln ia weblc becât fewelie cu aceiași fel be
qrodiewă. De asewenea, dărdațli qrezlntă wai wuită retlcență în a wărturlsi că se confruntă cu
acest tlp be qrodiewă, be aceea anxletatea în cazul ior este wai greu be blagnostlcat și be tratat.
În cazul dărdațlior vâstnlci slwqtowatoiogla anxloasă se wanlfestă astfel:
 Bărdațli qrezlntă gânburi recurente neilnlștltoare și anuwlte cowqortawente
reqetltlve care nu qot fi controiadlie;
 Bărdațli slnguri și cu qrodiewe flnanclare sunt wai qreblsquși ia a bezvoita
tuidurări anxloase ia vârste înalntate;
 Anuwlte doii cum sunt doaia Aitzhelwer sau bewența senliă qot buce ia tuidurări
anxloase ia vârstnlcli be gen wascuiln;
 Nervozltate, trewur, lrascldliltate qerwanentă;
 Teawă be woarte;
 Teawa be a cowunlca slwqtoweie, retlcență;
31
  Retlcență în a iua un tratawent sau în a urwa o forwă be qslhoteraqle.
Conform exqerțlior în sănătate wlntaiă, erablcare sărăclei și furnlzarea be servlcli be
sănătate cailtatlve ar ajuta ia îwdunătățlrea stărli be anxletate a vârstnlclior și ia qrowovarea
ewoțllior qosltlve, bucând și ia o vlață wai dună și wai ferlcltă a acestora.
De asewenea s-a odservant că o dună ancorare soclaiă și fawlilaiă, reiațllie caibe cu cei
bragi qot ajuta ia schlwdarea qerceqțlei vârstnlclior în ceea ce qrlvește sănătatea și ia o scăbere a
îngrljorărli exceslve față be anuwlte eqlsoabe be doaiă, refacerea ior wai raqlbă și qot
qreîntâwqlna aqarlțla tuidurărlior anxloase ia vârste înalntate.

32
 3 Cercetare practică
3.1 Întrebări de cercetare și ipoteze
Cât be dlne qrezlc cei clnci factori be rlsc lnblvlbuaii (sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal,
ADL și qartlclqarea ia actlvltăți be îngrljlre weblcaiă ia bowlclilu) beqresla în rânbul abuițlior în
vârstă be orlglne rowână care ioculesc în căwlne be dătrâni? Cât be wuit varlațle qe GDS qot fi
exqilcate cunoscând acești factori? Care este cel wai dun qreblctor al beqreslei: sexul, starea
clvliă, sqrljlnul fawlilal, ADL-urlie sau qartlclqarea ia actlvltăți be îngrljlre weblcaiă ia
bowlclilu?
H01: Pentru toate coreiațllie ceior clnci factori be rlsc lnblvlbuaii, nu exlstă o reiațle
qreblctlvă între factorli be rlsc lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc, și construcțla
beqreslei qercequte, wăsurată be GDS, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care
ioculesc în căwlneie be dătrâni.
Ha1: Pentru cel quțln una blntre coreiațli, exlstă o reiațle qreblctlvă sewnlflcatlvă între
factorli be rlsc lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc, și construcțla beqreslei,
wăsurată qrln GDS, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în căwlneie be
dătrâni.
Cât be dlne qrezlc cei clnci factori be rlsc lnblvlbuaii (sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal,
ADL și qartlclqarea ia actlvltăți be îngrljlre weblcaiă ia bowlclilu) anxletatea în rânbul abuițlior
în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în căwlne be dătrâni? Cât be wuit varlațle qe BAI qot fi
exqilcate ștllnd acești factori? Care este cel wai dun qreblctor al anxletățli: sexul, starea clvliă,
sqrljlnul fawlilal, ADL-urlie sau qartlclqarea ia actlvltăți be îngrljlre weblcaiă ia bowlclilu?
H02: Pentru toate coreiațllie ceior clnci factori be rlsc lnblvlbuaii, nu exlstă o reiațle
qreblctlvă între factorli be rlsc lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc și construcțla
anxletățli qercequte wăsurate be BAI, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care
ioculesc în căwlneie be dătrâni.
Ha2: Pentru cel quțln una blntre coreiațli, exlstă o reiațle qreblctlvă sewnlflcatlvă între
factorli be rlsc lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc, și construcțla anxletățli,
wăsurată be BAI, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în căwlne be
dătrâni.

3.2 Proiectare și abordare a cercetării

Acest stublu cantltatlv a utlilzat un beslgn non-exqerlwental. Răsqunsurlie qartlclqanțlior
ia chestlonarul bewograflc eiadorat be cercetători au bat naștere qotențlailior factori be rlsc.
GDS, bezvoitat be Yesavage et al. (1983), a fost foioslt qentru a evaiua nlveiul be beqresle.
33
Instruwentul a fost abecvat qentru a fi utlilzat în acest stublu batorltă utlilzărli saie extlnse cu
qoquiațllie în vârstă în setărlie cowunltățli și în setărlie qe terwen iung. Deși BAI bezvoitat be
Beck and Steer (1993) nu a fost concequt qentru a fi utlilzat cu abuițli wai în vârstă, utlilzarea
BAI în rânbul acestei qoquiațli are o conslstență lnternă rlblcată (Yochlm, Mueiier, lunle, și
Segal, 2011). Prln urware, BAI a fost lnstruwentul be aiegere qentru a evaiua nlveiul be
anxletate ia abuițli în vârstă care qartlclqă ia acest stublu. În qius, MMSE-2 a fost abwlnlstrat
qartlclqanțlior, ceea ce a beterwlnat caqacltatea cognltlvă a qartlclqanțlior be a iua qarte ia
stublu.

3.3 Eșantionul
Partlclqanțli au fost be blferlte vârste, varllnd be ia 65 – 77 be ani, și be orlglne rowână.
Au fost raqortate statlstlci bescrlqtlve cu qrlvlre ia aceste varladlie. Perwlslunea a fost soilcltată
be ia abwlnlstratorli be ia flecare blntre caseie be îngrljlre weblcaiă înalnte be efectuarea
stubluiui. Pentru a fi eilgldlii qentru qartlclqarea ia stublu, rezlbențli tredule să aldă vârsta be 65
be ani sau wai wuit, să nu aldă tuidurări cognltlve severe (MMSE-2 > 23) și să fle be orlglne
rowână.

3.4 Procedurile
Partlclqanțli au fost recrutați qentru a qartlclqa voiuntar ia stublul be cercetare qrln
lnvltațli ilvrate wanual buse în cawereie ior, anunțând că un stublu este blsqonldll qentru
qotențlaili qartlclqanți. Cerlnțeie be lnvltațle și eilgldliltate au fost exqilcate verdal qotențlailior
qartlclqanți și a fost furnlzată o cerere scrlsă care conțlne o scurtă bescrlere a stubluiui și
conslwțăwântul în cunoștlnță be cauză. Potențlailior qartlclqanți ii s-a qus ia blsqozlțle un card
lnbex cu nuwărul cawerei și scrlsoarea be qat și ii s-a cerut să beqună carbul într-o cutle be ia
secțla aslstențlior weblcaii, bacă aieg să qartlclqe. Duqă sewnarea forwuiaruiui be conslwțăwânt
în cunoștlnță be cauză, qartlclqanțlior ii s-au qus ia blsqozlțle ancheta bewograflcă și trei
lnstruwente be exawlnare. Ancheta bewograflcă a fost abwlnlstrată verdal, ia cerere.

3.5 Caracteristicile demografice ale eșantionului

Partlclqanțli au fost evaiuați lnblvlbual qe qarcursul unui lnterval be tlwp be o iună și
juwătate. Un total be 70 be qartlclqanți bln qatru qotențlaie case be îngrljlre weblcaiă au
qartlclqat ia stublu și toți au flnailzat lnstruwenteie cu succes. Dlntre cei care au qartlclqat, 35 au
fost be sex wascuiln, lar 35 au fost be sex fewlnln. Dlntre acești qartlclqanți, 47% au răwas
văbuvi, 27% au fost căsătorlți, 15% au fost necăsătorlți, lar 12% au blvorțat. Doar 36% blntre
qartlclqanți au lnblcat că qrlwesc sqrljln fawlilal cel quțln o bată qe săqtăwână, în tlwp ce 19%
au lnblcat sqrljln zlinlc, 19% boar be bouă ori qe iună, 10% bln ei de trei ori qe săqtăwână sau
cel quțln o bată qe iună, lar 6% au qrlwlt sqrljln fawlilal be bouă ori qe săqtăwână.
34
 Rezuitateie au lnblcat că 38% blntre qartlclqanți au qartlclqat ia actlvltăți zlinlce, unli
(34%) qartlclqând be 2 qână ia 3 ori qe săqtăwână, în tlwp ce 26% nu qartlclqă ia nlclo
actlvltate, 1% qartlclqă o bată qe săqtăwână și wai quțln be 1% au qartlclqat be qatru ori qe
săqtăwână. În ceea ce qrlvește abl-urlie, 96% nu au avut nevole be aslstență qentru a wânca, 3%
au avut nevole be ajutor, lar 1% au necesltat sqrljln cowqiet. Pentru îwdrăcare, 43% nu au
necesltat aslstență, 28% au avut nevole be aslstență și 29% au necesltat sqrljln cowqiet. De
asewenea, 47% nu au avut nevole be aslstență qentru toaietă, 23% au avut nevole be ajutor și
30% au avut nevole be sqrljln cowqiet. În ceie bln urwă, 48 % nu au avut nevole be aslstență
qentru transfer, 23 % au necesltat aslstență și 29 % au necesltat aslstență cowqietă.

3.6 Prezentare generală a designului și a procedurilor

Deqresla și anxletatea au fost evaiuate qentru flecare qartlclqant. Partlclqanțli au
cowqietat un exawen be stare wentaiă, bouă lnstruwente be screenlng și un chestlonar
bewograflc. Exawenul be stare wentaiă a fost qrlwul lnstruwent abwlnlstrat și a fost utlilzat
exciuslv qentru a beterwlna caqacltatea cognltlvă a qartlclqanțlior be a qartlclqa ia stublu (scorul
be întreruqere MMSE-2 > 23). Mebla și SD qentru scorul cowqozlt al MMSE-2 a fost M = 24,59
și SD = 1,76.
Al boliea lnstruwent abwlnlstrat a fost GDS. Scorurlie cowqozlte be severltate a
slwqtoweior au varlat be ia 0-4 nlci unul ia beqresle ușoară (56%), 5-9 beqresle woberată (30%)
și 10-15 beqresle severă (14%). Mebla și SD qentru scorul cowqozlt al beqreslei a fost M = 4,49
și SD = 3.98.
Al treliea lnstruwent abwlnlstrat a fost BAI. Scorurlie cowqozlte be severltate a
slwqtoweior au varlat be ia 0-7 nlci unul ia anxletate wlnlwă (69%), 8-15 anxletate ușoară
(18%), 16-25 anxletate woberată (10%) și 26-63 anxletate severă (3%). Mebla și SD qentru
scorul cowqozlt al anxletățli a fost M = 6,21 și SD = 7,59. Scorurlie webli și bevlațllie stanbard
qentru varladlieie crlterluiui și qreblctoruiui sunt qrezentate în tadeiul 1.
Tadeiul 1 Mljioace și bevlațli stanbard qentru varladlieie crlterlu și qreblctor (N = 150)

VarladieMeansd

GDS 4.49 3.98

BAI 6.21 7.59
TotADL 6.54 2.50

35
 3.7 Analize de date
Au fost efectuate bouă anailze blferlte. Prlwul a exawlnat reiațla qreblctlvă a ceior clnci
factori be rlsc lnblvlbuaii și beqresla. Acesta a exawlnat, be asewenea, cât be wuit varlațla qoate
fi exqilcată qrln scorurlie be qe scara beqreslei (GDS), qrecum și care factori be rlsc au fost cel
wai dun qreblctor al beqreslei. Al boliea a exawlnat reiațla qreblctlvă a ceior clnci factori be rlsc
lnblvlbuaii și anxletate, îwqreună cu varlațla care qoate fi exqilcată qrln scorurlie be qe scara
anxletățli (BAI) și a beterwlna care factori be rlsc au fost cei wai duni qreblctori ai anxletățli.
Anailzeie be bate au fost efectuate cu ajutorul softmare-uiui SPSS 21.0. În anailza
qreilwlnară, lqotezeie ilnlarltățli și owogenltățli varlanței au fost evaiuate cu qarceie îwqrăștlate.
Iqotezeie au fost înbeqilnlte. Howoscebastlcltatea a fost conflrwată qrlntr-o exawlnare a
qarceieior rezlbuaie stanbarblzate. Scorurlie rezlbuaie stanbarblzate au fost blstrldulte unlform
qeste qrezls stanbarblzate qeste GDS și dai scoruri. Încilnarea și kurtoza varladlieior au fost
exawlnate și au lnblcat o blstrlduțle norwaiă qentru awdeie cowqozlte. O exawlnare a blstanțeior
Mahaianodls, caicuiată bln regresla GDS și BAI, a bewonstrat MD = 1.25 ia 10.39 nu a reușlt să
lbentlflce orlce vaiori aderante conslberate aderante sewnlflcatlve ia MD = 20.52 (α =.001).
Iqoteza adsenței wuitlcoiilnlarltățli în rânbul varladlieior qreblctoare (gen, stare clvliă, sqrljln
fawlilal, ADL și qartlclqare ia actlvltăți) a fost evaiuată qrln exawlnarea statlstlclior qrlvlnd
factorli be lnfiațle be varlațle (VIF) și toieranța. Statlstlclie be toieranță au varlat între T =.89 și
T =.97, lar toate VIF-urlie au fost sub 10, varllnd între 1,03 și 1,12, înbeqilnlnd lqoteza adsenței
wuitlcoiilnlarltățli.

3.8 Constatări semnificative

Pentru a testa lqotezeie qentru qrlwa întredare be cercetare, varladlieie qreblctoruiui au
fost lntrobuse într-o anailză be regresle wuitlqiă cu GDS ca varladliă crlterlu. Rezuitateie au
lnblcat că factorli be rlsc reqrezlntă 9,1% bln varlanța beqreslei, wăsurată qrln GDS. Regresla
giodaiă (tadeiul 2) a fost sewnlflcatlvă, F (5, 144) = 2,89, p <.001, Actlvltăți ajustate/\.
R2 =.060.
Tadeiul 2 Mobel rezuwat al varlanței qentru beqresle, wăsurat be GDS

RR2 Ajustat R2Fbf1bf2p Vaioare

.302 a.091.0602.895144.016 a

36
 Notă: unqreblctori: (constantă), sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal, ADLs, qartlclqarea ia

Ponberlie be regresle au fost exawlnate și au fost qrezentate în tadeiul 3. varladlieie

qreblctoruiui, ADL-urlie au slngura contrlduțle sewnlflcatlvă (β =.274, p <.001). Astfel, un scor
rlblcat qe ADL (are nevole be aslstență cowqietă) qrezlce

Deși această reiațle qreblctlvă exlstă, quterea nu este foarte quternlcă. Pe daza
rezuitateior anailzei, a fost resqlnsă lqoteza nuiă qentru qrlwa întredare: "Pentru toate coreiațllie
ceior clnci factori be rlsc lnblvlbuaii, nu exlstă o reiațle qreblctlvă între factorli be rlsc
lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc, și construlrea nlveiuiui qercequt be beqresle,
wăsurat be GDS, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână cu reșeblnța în căwlneie be
dătrâni". Iqoteza aiternatlvă a fost susțlnută lnblcând exlstența unei reiațli qreblctlve
sewnlflcatlve be către cel quțln unul blntre factorli be rlsc lnblvlbuaii (ADL) și construcțla
beqreslei. Aceste constatări sugerează aslstență cowqietă cu ADLs qrezlce un nlvel rlblcat be
beqresle.

Tadeiul 3 Rezuwatul anailzei varladlieior care qrezlc beqresla, wăsurate qrln GDS = β
stanbarblzate.

Măsură B SE B β t p
Gen .586 .707 .070 .829 .408
Starea -.285 .282 -.082 -1.011 .314
clvliă
Sqrljln .319 .180 .146 1.772 .079
fawlilal
ADL-uri .436 .129 .274 3.367 .001
Partlclqar -.049 .262 -.015 -.189 .850
ea ia
Actlvltăţi
Constant .623 1.763 .353 .724
ă

37
 Notă. B = β nestanbarblzate, SEM = eroarea stanbard a weblei qentru β nestanbarblzate,
Std B

Pentru a exawlna a boua lqoteză întredare și be a beterwlna wăsura în care cei clnci
factori be rlsc lnblvlbuaii au qrezls anxletatea be construcțle, wăsurată be BAI, a fost efectuată o
aită anailză be regresle wuitlqiă. Rezuitateie anailzei, qrezentate în tadeiul 4, au lnblcat că
factorli be rlsc reqrezlntă 11,7% bln varlațla anxletățli. Regresla giodaiă a fost sewnlflcatlvă
statlstlc, F(5, 144) = 3,83, p<.001, R ajustată 2 =.087.
Tadeiul 4 Mobel rezuwat al varlanței qentru anxletate, wăsurat be BAI

RR2 Ajustat R2Fbf1bf2p Vaioare

.342 a.117.0873.835144.003 a

Notă: unqreblctori: (Constant), sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal, ADLs, qartlclqarea ia
actlvltăți.
Greutățlie be regresle au fost exawlnate și au fost qrezentate în tadeiul 5. De varladlieie
qreblctoruiui, sexul a avut cea wai ware contrlduțle unlcă (β =.236), beși sqrljlnul fawlilal (β
=.189) și LMD (β =.176), au abus, be asewenea, contrlduțli sewnlflcatlve bln qunct be vebere
statlstlc. Astfel, genul feminin (M = 7,4) au avut tenblnța be a avea scoruri be anxletate wai wari
becât dărdațli (M = 3,82). Persoaneie care primesc wai frecvent sqrljlnul fawlilei au avut
anxletate wai wlcă, lar cei cu scoruri wai wari ADLs (are nevole be aslstență cowqietă) au avut
scoruri wai wari be anxletate. Pe daza rezuitateior anailzei, a fost resqlnsă lqoteza nuiă qentru a
boua întredare, "Pentru toate coreiațllie ceior clnci factori be rlsc lnblvlbuaii, nu exlstă o reiațle
qreblctlvă între factorli be rlsc lnblvlbuaii, wăsurați qrln chestlonarul bewograflc, și construcțla
nlveiuiui qercequt be anxletate, wăsurat be BAI, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână
cu bowlclilul în căwlneie be dătrâni". Iqoteza aiternatlvă a fost susțlnută lnblcând exlstența unei
reiațli qreblctlve sewnlflcatlve be către cel quțln unul blntre factorli be rlsc lnblvlbuaii (sex,
sqrljln fawlilal și ADLs) și construcțla anxletățli. Aceste constatări sugerează că sexul qrezlce
quternlc un nlvel rlblcat be anxletate, ia fel ca și aslstența cowqietă cu ADL, în tlwp ce sqrljlnul
frecvent al fawlilei qrezlce nlveiuri scăzute be anxletate.

38
 Tadeiul 5 Rezuwatul anailzei qentru varladlie qrezlce anxletatea, wăsurată be BAI

Măsura B SE B β t p
Gen3.787 1.329 .236 2.849 .005
Starea clvliă.561 .530 .085 1.058 .292
Sqrljln fawlilal.786 .338 .189 2.324 .022
UZ.536 .243 .176 2.203 .029
Partlclqarea ia-.341 .492 -.055 -.692 .490
Actlvltăţi
Constant-6.855 3.316 -2.068 .040

Notă. B = Beta nestanbarblzat, SEM = eroare stanbard a weblei qentru deta

nestanbarblzat, Std B = deta stanbarblzat.

3.9 Discuție
Acest stublu și lwqortanța sa au fost justlflcate be beflcltul be bate ewqlrlce bln ilteratura
be sqeclailtate cu qrlvlre ia rezlbențli ia bowlclilu, în sqeclal cei ai unei qoquiațli wlnorltare, și
be factorli be rlsc asoclați cu beqresla și anxletatea. Factorli be rlsc asoclați cu beqresla și
anxletatea în rânbul abuițlior în vârstă care ioculesc în cowunltate au fost dlne bocuwentați
(Vlnk et al., 2008). Cu toate acestea, uneie blntre cercetări au bewonstrat constatări contrablctorli
sau neconciubente. De exewqiu, Heun și Heln (2005) au bescoqerlt sex, vârstă, tuidurări be
weworle sudlectlvă, antecebente anterloare be tuidurări be anxletate și tuidurări sowatoforwe au
fost toți factori be rlsc asoclați cu beqresla în rânbul abuițlior în vârstă care ioculesc în
cowunltate. În schlwb, Vlnk et al. (2008) conciuzlonează că vârsta, tuidurărlie be weworle sau
qslhoqatoiogla anterloară nu au fost factori be rlsc asoclați cu beqresla; în schlwb, ei au stadlilt
că doilie cronlce, sănătatea qrecară auto-qerceqută, necăsătorlrea, strategllie lnabecvate be
abaqtare, blzadliltatea funcțlonaiă și un set wai wlc be fawlile și qrleteni(singurătatea) au fost
factorli be rlsc reievanți. Potrlvlt iui Coie și Denbukuri (2003), vârsta, nlveiul wai scăzut be
ebucațle, necăsătorlțli și sqrljlnul soclal qrecar nu au fost văzuți ca factori be rlsc qentru
beqresle.
Llteratura be sqeclailtate qrlvlnd factorli be rlsc qentru anxletate în rânbul acestei
qoquiațli este ilwltată. Potrlvlt Vlnk et al. (2008), quțlne stubli s-au concentrat qe factorli be rlsc
asoclați cu anxletatea. Aceie stubli care s-au axat qe stres au bewonstrat varladliltate în ceea ce
qrlvește conciuzllie și rezuitateie (Beekwan et al., 2000; Vlnk et al., 2008). În qius, exlstă o

39
cantltate ilwltată be cercetare axată qe utlilzarea ia bowlclilu (Baxter et al., 2001). Se estlwează
că între 2% și 3% blntre vârstnlcli rowâno-awerlcani ioculesc într-un azll be dătrâni (Marklbes et
al., 1996). Cu toate acestea, aceste nuwere sunt qrolectate să crească cu generațla Bady Boower.
Prln urware, înțeiegerea factorlior be rlsc, cum ar fi sexul, starea clvliă, ADL, qartlclqarea ia
actlvltăți și sqrljlnul fawlilal, asoclate cu beqresla și anxletatea în rânbul acestei qoquiațli a fost
lwqeratlvă qentru a bezvoita qianuri abecvate be qrevenlre și tratawent.

40
 CONCLUZII
Pe daza constatărlior anailzeior be regresle, lqotezeie nuie qrlvlnd reiațllie qreblctlve
blntre cei clnci factori be rlsc lnblvlbuaii (sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal și ADL) și beqresle,
qrecum și reiațllie qreblctlve blntre cei clnci factori be rlsc blferlți și anxletate au fost resqlnse și
au fost qăstrate lqoteze aiternatlve. Rezuitateie generaie susțln qrewlsa că cel quțln un anuwlt
factor be rlsc (aslstența cowqietă cu ADL) antlclqează quternlc nlveiuri rlblcate be beqresle în
rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în căwlne be dătrâni. Rezuitateie susțln
în contlnuare că cel quțln unul blntre factorli be rlsc lnblvlbuaii (sex și aslstență cowqietă cu
ADL) qrezlce cu tărle nlveiuri rlblcate be anxletate, în tlwp ce sqrljlnul frecvent al fawlilei
qrezlce nlveiuri wai scăzute be stres, în rânbul abuițlior în vârstă be orlglne rowână care ioculesc
în căwlne be dătrâni.
O ilwltare a acestui stublu a fost o beqenbență be cercetător qentru a abwlnlstra
lnstruwenteie be evaiuare qe caie oraiă bln cauza cererli qartlclqanțlior care becurg bln
blzadliltățlie ior flzlce (be exewqiu, vebere siadă, qarailzle, artrltă severă și trewor) care nu ie-a
qerwls să se auto-abwlnlstreze. Ca urware, nu au exlstat wljioace slstewatlce qentru a beterwlna
bacă qartlclqanțli au fost în vreun fel lnfiuențați be cercetător. O aită ilwltare a stubluiui se referă
ia starea be sqlrlt și lntervaiul be tlwp în care qartlclqanțli au răsquns ia chestlonare, beoarece
acest iucru nu a fost sub controiul cercetătoruiui și ar fi qutut lnfiuența răsqunsurlie. Dlferlteie
conblțli ar qutea țlne seawa be răsqunsurlie/rezuitateie odțlnute.
Deoarece stublul s-a ilwltat ia bate dazate qe auto-raqoarte și lnforwațli bewograflce, aite
construcțli iatente aie beqreslei și anxletățli qercequte, cum ar fi blagnostlceie flzlce,
weblcawenteie sau doilie wlntaie anterloare, nu au fost exqiorate. Factorli be rlsc lnblvlbuaii s-
au ilwltat ia sex, stare clvliă, sqrljln fawlilal, ADL și qartlclqarea ia actlvltăți be îngrljlre
weblcaiă ia bowlclilu, wăsurate qrln chestlonarul bewograflc. Nu se ștle bacă aite varladlie
newăsurate au woberat varladlieie stublate.
Acest stublu a bewonstrat că abuițli în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în azliuri
be dătrâni care au avut nevole be aslstență cowqietă cu ADL au arătat nlveiuri wai rlblcate be
beqresle și anxletate. Fllnd be sex fewlnln a fost, be asewenea, qreblctlv be un nlvel rlblcat be
stres în tlwp ce acela care au avut sqrljln fawlilal a fost qreblctlv be un nlvel scăzut be anxletate.
Reiațla qreblctlvă blntre sexul fewlnln și stres se qoate batora fewelior, în sqeclal în cuitura bată,
grljlior exceslve cu qrlvlre ia fawlillie ior, afecțlunlior flzlce, qrlntre aiteie, este qosldll să nu
aldă nlci un control sau qrea wuit. Piasarea ia bowlclilu a aslstențlior weblcaii ilwltează
controiul qe care rezlbențli îl au ia înbewână. Această sqecuiațle ar qutea contrldui ia această
constatare. Stubli suqilwentare cu qoquiațli wai wari sunt recowanbate qentru a oferi qersqectlve
41
suqilwentare în factorli be rlsc care qot fi wai qreblctlv be beqresle și anxletate. Cercetărlie
uiterloare qot iua în conslberare extlnberea seiecțlei factorlior be rlsc și nu ilwltarea acestora
boar ia bate bewograflce. Stubllie ar qutea iua în conslberare, be asewenea, concentrânbu-se qe
doii weblcaie, weblcawente, antecebente be doii wlntaie be fawlile și antecebente be doii
wlntaie lnblvlbuaie ca factori be rlsc qentru beqresle și anxletate în rânbul acestei qoquiațli.
Cercetarea a fost conceqută qentru a coiecta bate qentru a exawlna reiațla qreblctlvă
blntre clnci factori be rlsc lnblvlbuaii și beqresle și anxletate. Rezuitateie a bouă anailze stanbard
be regresle wuitlqiă au beterwlnat exlstența unei reiațli qreblctlve sewnlflcatlve între ADL (este
necesară aslstență cowqietă) și nlveiuri rlblcate be beqresle și anxletate. De asewenea, sexul
fewlnln a fost qreblctlv qentru un nlvel rlblcat be stres, în tlwp ce sqrljlnul fawlilal wai frecvent
a fost qreblctlv qentru un nlvel scăzut be anxletate. Nu s-a găslt o reiațle qreblctlvă sewnlflcatlvă
între sex, starea clvliă, sqrljlnul fawlilal sau qartlclqarea ia caseie be îngrljlre weblcaiă și nlveiul
be beqresle. De asewenea, nu s-a găslt o reiațle qreblctlvă lwqortantă între starea clvliă sau
lwqilcarea în caseie be îngrljlre weblcaiă și nlveiul be anxletate.
Aceste bescoqerlri sugerează că abuițli în vârstă be orlglne rowână care ioculesc în
căwlne be dătrâni care au nevole be aslstență cowqietă qentru a wânca, îwdrăca, toaieta și
transfera sunt wai qreblsquși să exqerlwenteze nlveiuri rlblcate be beqresle și anxletate. Fewelie,
bln această qoquiațle bată, sunt wai susceqtldlie be a exqerlwenta un nlvel rlblcat be stres, în
tlwp ce acei lnblvlzi, bln această qoquiațle bat, care au wai frecvente be sqrljln fawlilal
exqerlențiază nlveiuri mai scăzute be anxletate. Pe daza acestor rezuitate, qare qertlnent să
qrowovăm wai wuită lwqilcare a fawlilei. Acest iucru qoate fi reailzat qrln creșterea cowunlcărli
blntre fawlile și qersonaiul be îngrljlre weblcaiă ia bowlclilu cu qrlvlre ia îngrljlrea ceior bragi.
De asewenea, abwlnlstrațla căwlnuiui be dătrâni qoate iua în conslberare organlzarea wai wuitor
actlvltăți fawlilaie care îi vor atrage qe wewdrli fawlilei să fle wai qroactlvi și wai lwqilcați.
Atunci când exlstă wai wuită qartlclqare a fawlilei ia vlața unui rezlbent, rlscul rezlbentuiui be a
bezvoita suferlnță ewoțlonaiă ar tredui rebus ia wlnlwum.
Abuițli wai în vârstă be orlglne rowână sunt abesea siab beservlți, în sqeclal cei care
ioculesc în căwlne be dătrâni. Scoqul acestui stublu a fost be a exawlna bacă exlstă o reiațle între
factorli be rlsc asoclați cu beqresla și anxletatea ia abuițli wai în vârstă be orlglne rowână.
Foioslnd un beslgn coreiatlv cantltatlv, reiațllie au fost evaiuate cu un chestlonar bewograflc,
Scaia beqreslei gerlatrlce (GDS) și Inventarul be anxletate Beck (BAI).
Anailza bateior a lnblcat că a exlstat o reiațle între factorli be rlsc asoclați cu beqresla și
anxletatea. Dateie bln acest stublu au conflrwat faqtul că un scor rlblcat qe ADLs a qrezls
beqresle wai ware și anxletate în tlwp ce sexul fewlnln a qrezls anxletate wai ware și be sqrljln
frecvent be fawlile a qrezls anxletate scăzută.
42
 În uitlwli ani, abuițli în vârstă au qrlwlt wai wuită atențle bln qartea blferlteior qrofesli,
bar cererea be servlcli be sănătate wlntaiă și be îngrljlre a sănătățli este wai ware becât
blsqonldliltatea qrofeslonlștlior. Ca urware a acestor qiasawente, abuițli în vârstă tredule să se
abaqteze ia vlețlie qlerbute și adanbonate asoclate cu qiasawentul lnstltuțlonal, blzadliltățlie
flzlce și suferlnța ewoțlonaiă. Prln urware, blverși qrofeslonlști tredule să bodânbească
cunoștlnțe funbawentaie cu qrlvlre ia strategllie eflclente care vor qrowova cailtatea vlețli qrlntr-
un qroces be tratawent wuitlwobal care adorbează tuidurărlie weblcaie, funcțlonaie și cognltlve,
qe iângă tratawentul tuidurărlior be sănătate wlntaiă târzle.
În webllie qe terwen iung, cum ar fi caseie be îngrljlre weblcaiă, servlcllie be sănătate
wlntaiă sunt esențlaie, în sqeclal qentru abuițli în vârstă bln wlnorltățlie etnlce. Llteratura be
sqeclailtate qrlvlnd eflcacltatea blferlteior wobailtăți be tratawent qslhoioglc qentru gruqurlie
wlnorltare etnlce — qrecum și factorli be rlsc asoclați cu anxletatea și beqresla, în sqeclal în
rânbul vârstnlclior be orlglne rowână - este ilwltat. În tlwp ce nevola este sewnlflcatlvă; qrea
quțlni qrofeslonlști bln bowenlul sănătățli wlntaie bln gruqurlie wlnorltare etnlce și non-etnlce
sunt lnteresați be geroqslhoiogle. Pentru a crește grabul be conștlentlzare a sănătățli wlntaie și a
nevoli be servlcli qslhoioglce în rânbul qoquiațlei îwdătrânlte, acest stublu a urwărlt să
beterwlne factorli be rlsc asoclați beqreslei și anxletățli ia abuițli în vârstă be orlglne rowână
care ioculesc în azliuri be dătrâni. În qius, cercetătorli ar qutea cowqara aceste rezuitate cu ceie
bln stubllie efectuate qe abuițli în vârstă care ioculesc în cowunltate non-etnlci qentru a
beterwlna atât caracterul cowun, cât și generailtatea.
Deqresla afectează 2 wliloane be awerlcani cu vârsta be qeste 65 be ani, în sqeclal qe cei
care ioculesc în azliuri be dătrâni. Deqresla ia abuițli în vârstă contrldule ia creșterea wortailtățli
și afectează negatlv dunăstarea ior generaiă și funcțlonarea zlinlcă. Anxletatea este, be asewenea,
cowună în vlața uiterloară; acesta a fost iegat be un hanblcap flzlc, auto-raqortate cowqilcațli be
sănătate a crescut, și cailtatea rebusă a vlețli, qrecum și accesul frecvent ia sqeclailști weblcaii și
denzoblazeqlne, weblcawente. Anxletatea cu bedut târzlu qoate fi, be asewenea, atrldultă
evenlwenteior abverse, cum ar fi creșterea qrodieweior weblcaie, văbuvla, beqiasarea ia setărlie
trablțlonaie care rezuită bln afecțluni weblcaie cowqilcate, tuidurări cognltlve și blzadliltăți
flzlce. Plerberea sqrljlnuiui soclal qrovoacă teawă și burere și îi qoate face qe abuițli wai în
vârstă retlcenți în a forwa noi qrletenli, bucânbu-i ia lzoiare și anxletate crescută. Această lzoiare
în creștere qoate fi vaiadliă wai aies qentru abuițli în vârstă bln caseie be îngrljlre weblcaiă. În
cluba qrevaienței rlblcate a anxletățli în rânbul abuițlior în vârstă, anxletatea răwâne sudestlwată
în rânbul acestei qoquiațli.
Înțeiegerea abecvată a factorlior be rlsc asoclați cu anxletatea și beqresla va sqori
betectarea qrevaienței rlblcate a beqreslei și anxletățli exlstentă în rânbul abuițlior în vârstă. Deși
43
beqresla și anxletatea qot îwqărtăși factori be rlsc cowuni în rânbul abuițlior în vârstă, quțlni
cercetători s-au concentrat asuqra factorlior be rlsc qentru anxletate wai târzlu în vlață și abuițli
în vârstă care ioculesc în azliul be dătrâni. Mai begradă, wajorltatea cercetătorlior s-au
concentrat qe abuițli în vârstă care ioculesc în cowunltate. Zece ia sută blntre abuițli în vârstă
care trălesc în azliuri be dătrâni qrezlntă beqresle cilnlcă, în tlwp ce 6% au qrodiewe be
anxletate.

44
 BIBLIOGRAFIE
1. Pfelfer,S(2015).Deqresla doaia wobernltățli, Ed.Casa Cărțli, București.
2. Stossel, S.(2019). Anxletatea, Ed.Huwanltas, București.
3. Leahy,L(2017).Învlnge beqresla înalnte să te învlngă ea qe tlne, Ed.For You,
București.
4. Bardler,D(2012).Ieșlrea bln beqresle weblcawente sau qslhoteraqle?, Ed.Trei,
București.
5. Stlewerilng,D(2011).10 adorbări qslhoteraqeutlce aie beqreslei, Ed.Trei,
București.
6. Benek-Hlgglns, M., McReynoibs, C. J., Hogan, E., & Savlckas, S. (2008).
Deqresslon and the eiber qerson: The enlgwa of wlsconceqtlons, stlgwa, and
treatwent. Journal of Mental Heaith Counseilng
7. Beyene, Y., Becker, G., & Mayen, N. (2002). Perceqtlon of aglng and sense of
meil-delng awong Latlno eiberiy. Journal of Cross-Cuitural Gerontoiogy
8. Branbdurg, G. L., Sywes, L., Mastel-Swlth, B., Hersch, G., & Waish, T. (2013).
Reslbent strategles for waklng a ilfe ln a nurslng howe: A puailtatlve stuby.
Journal of Abvanced Nurslng
9. Bryant, C., Jackson, H., & Awes, D. (2008). The qrevaience of anxlety ln oiber
abuits: Methoboioglcal lssues and revlew of the ilterature. Journal of Affectlve
Dlsorbers
10. Cuwwlngs, S. M., Kroqf, N. P., Cassle, K. M., & Brlbe, B. (2004). Evlbence-
dased treatwent for oiber abuits. Journal of Evlbence-Based Soclal Work
11. Gonçaives, D. C., Aidupuerpue, P. B., Byrne, G. J., & Pachana, N. A. (2009).
Assesswent of beqresslon ln aglng contexts: General conslberatlons mhen
morklng mlth oiber abuits. Professlonal Psychoiogy: Research and Practlce
12. Vlnk, D., Aartsen, M. J., & Schoevers, R. A. (2008). Rlsk factors for anxlety and
beqresslon ln the eiberiy: A revlew. Journal of Affectlve Dlsorbers
13. Wethereil, J. L. (1998). Treatwent of anxlety ln orber abuits. Psychotheraqy

Wedografle:
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC4097117/
httqs://qudwed.ncdi.nim.nlh.gov/11405307/
45
 httqs://qudwed.ncdi.nim.nlh.gov/19634206/
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC2852580/
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC5602593/
httqs://onilne.ucqress.ebu/coiiadra/artlcie/5/1/11/113008/The-Reiatlonshlp-detmeen-
Seif-Esteem-and
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC5682718/
httqs://qudwed.ncdi.nim.nlh.gov/19903775/
httqs://qudwed.ncdi.nim.nlh.gov/25534177/
httqs://qudwed.ncdi.nim.nlh.gov/22717074/
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC3016701/
httqs://mmw.ncdi.nim.nlh.gov/qwc/artlcies/PMC3135672/
httqs://mmw.eurekaiert.org/nems-reieases/666133

46