GHEORGHI GUREVICI

"COASA LUI CRONOS"

... *

IURI SAFRONOV

LAMBDA 0,76�420

Coperta· de1en: NIC. NICOLAEV ti Al DIACONU

__ .-Colectia .Povestiri şfiinfifico-fanfastiee•

Anul VII - Nr. 157 - Iunie 1961
 (Rezumatul capitolelor precedente)
ln 1ecolul al XXJU-lea, cind cilAtorlile lnterastrale deveniserA un fapt
<>b'-nwt, pe Ariel - unul dintre. cel S aatelill al lui Uranua - a descins o echipl
de cosmonauti. Venlserl al punA In apl icare planul "Coasa lui Cronoa•, caro
prevedea tAierea lui Uranus In IZ fragmente, plasarea deci
acestora pe orblte,
tTanrfonuarea lor In planete, care Intr-un viitor nu prea indepArtat urmau al S.
populate cu o parte din locuitorii Plimlntului. Printre cel ce lucrau pe Arial ae
otln ti Mir, un tlnlr telegrafist şi poet amator, lndrligostlt de frumoau tatepa.
fitil luaa. cuc InsA nu-l lmpărtlşca Iubirea. Ea era lndrlgoattta de eeful ape­
d•liol, Dalln, ti nu pregetA sii 1-o declare. Mir nlld adcwArul. Dalln, C8N e Insi
nmlt mal bltrln ca 1 una, la totul drept o glumA.
Cel de pe Ariel aveau la dispozitie m ati n l cibeml'licl' caro ae auiDprogra·
mau şi lucrau cu raze speciale ce tăiau cimpul . do lira\· Italie, fAcind d dll•par,l
utractia In locul respectiv. Maşinile cibemotico - cibwilo - transmiteau do pe
Uranua toate observatiile cu ajutorul unor benzi de mapetofon pe cue fuacae
lmprimatl o voce omeneascA. Pc unul dintre ciburl, Mir lnrealatraae voooa lunei,
eoea ce a aporlt averalunea fctel fatll de tinArul poet. Inainte de a . . le treco la
ICctlonareo lui Uranua, flecate dintre ••lltoarclo planele (care trelntlau aa fte
urmArile de echipe aflate pe rachete) au primit cfte un nume almbolic : Po�zla,
Dansul, Drama etc. In sflrşil, ciburile au pornit. Noile planete s·mu format.
tn momentul cind plr�a d totul •·a artrşlt cu bine. Dalln primi o rodlogroma :
unul dintre t...tegrofitll. Kcrim, anuntil alarma numilrul unu 1 "Pr•tc o ori ti
duuize<:J du n•inute, Ariel se vn l"iocni cu planeta Dramn•.
 .. COASA LUI CRONOS·
(Urmare dm număl'ul trecut)

XV

Pentru iubite, timp1 wea iuţi trectud

Şi v1eme 11-um avut nici pentru tmi.
Ca sd te wt, tot astfel n-a fost cind.
N -ai sd tnă �;ezi tu frtmtea-mi aJ;!c•cind.

Obos�ala ilispiuu de parcă ar fi fost luată cu mîna. Ulterior, Mir

şi-a amintit despre ea, mirindu-se : ,.Dar eu... mi se pare ci voiam
să dorm !�
·Alarma n u mii rul unu pr�vedea ciocnirea lui Ariel cu. unul dintre
fragmentl'le lui Uranus. Prohabilitatea aces tui accident e ra destul dn
mare - aproximativ patru la s ută (o $11nSă d i n douil zeci şi cinc1l.
De aceea fusese stabilit din vreme u n plan de actiune pentru ewn­
tualitatcn unei catastrofe. De citev a ori s-au organizat alarme experi­
mentale , astfel că fiecare ştia be are de făcut.
Dar in ultima clipă totul s-a dovedit a fi altfel decît se prevăzuse
in plan.
Conform acestui program, pe Ariel fuseseră pregătite trei rachete
pentru evacuare. Fiecare şt ia în ce rachetă să-şi ocupe locuL Dar
una dintre maşinii<• dhemctice de pe Uranus s-a roti t o dată ln plus

şi in loc tlc douăsprt·zece s-au ivit paisprezece fragmente. In urmă cu

o orli, Dalin formase inci două grupe de observatori. In felul acesta,

toţi oamenii rămaşi pe Ariel trebuiau transportat! cu o singură rachetă.

Inainte de orice, Daliri ceru legătura cu rachetodromul. Toate ra­
chetele, în afară de două, !şi luaseră zborul. Acum se preglltea de
start grăsunul Gazlevi... li u�ma la rînd Ananda.şvili - şeful nenoro­
cite! plane� Drama.

3
 - Aminati plecarea, comandă Dalin. Am două7.eci şi şase de oa­
meni pe Ariel. In ·racheta comandamentului nu incap toţi. Gazlevi, iei
cinci dintre el. iar Anandaşvili - alti cinci.
- Dar dnt gatn de plecare, replică persanul. Trebuie să las rampa
lilJerl penbu gruzin ul ăsta nervo5.
- lei trei oameni din echipa rachetodromului, ordonA Dalin, 'i
doi de la depozite. Acum nu mai avem nevoie de ele. In cet>a ce-l pri­
VqJte pe gruzinul nervos, să rimtnA pe rampa de rezervA.
Si imediat se adresA lunei :
- Fetito, avem douAxeci şi şase de oameni. Averti7.cv.ă-i pe toti,
tine-! minte pe fiecare In parte.
In caz de alarmA. Wir fi L!siJII trebuiau sA transporte la racheto­
drom toate materialele ştiinţifice. Arhiva era ambalată tlinainh\ aşa că
nu era greu de transportat. Cele mai interesante date insn an fost obti­
nute a.�lilzi. Toate acestea - fotografii, peli cule cincm<�lngraficc, mag­
netiJSrame - �iau adunate, impachetate cu grijjl. Dar miinile tre­
murau de emotie, ochii nu se puteau dezlipi de fercn�trli, de mo!ll de
foc. aue crettea pe cer. A trecut un minut. Cit a mai r!ima� ? N-ar fi
cazul si lase totul balti\, să fugă cit ti ţin picioarele la rachetodrom ?
Mir alergi peabu o clipă In camera n. Privi tn i• - ce si ia
a. . sine ? Versurile ? Ele s-au Dlscut aici, pe acest nefericit Ariel, tot
aici si ardi, si piară. Cui ti mai folosesc ?

lor r.fnd d6ag�MN nu e,

Venuri ld -.i toril - la ce P

Intre timp, Kerim fnclirca llizile pe un clnlcior automat. care ae

dovedi Insi nefncllpător. Vtrt atunci o bună parte dfn materiale In­
tr-un costum gol de scafandru, pe care fi luă in spatl' ca pe un sac.
Apoi o sui tn cărucior pe Herta, care plingea cu sughituri, şi o pomi
in urma lui In salturi line.
Mir fu nevoit să mai cheme un cărucior. De dt timp il aştepta. . . <.'C

Incet se mieei! In sfJrşit. sosi. Mir [) ind1reă .'10 haloturi. De ce In­

tirzie atlta luna şi Dalin ? De dragul iubirii Du trebuie să uiti de
viaţă 1
luna DU era la comandament. Daliu stitea in fata solcctoruht. C111tJt
nvea doar un ecran aprins. Pe el se vedea obrazul fin al lui ADaA�.
- Iei Inci cinci 1 ţipa Dalin. Nu doi, nu trei - cinci 1 Orieum. nu e
nevoie de atitia oameni pe Oheron. AcOlo existi denul mecanici de
ra<.-hetodrom şi radiotelegrafişti. Iti dau oameni folositori � doi tehnicieni
.. --
pentru maşlru clhenletfce tf cel mal tiuni transmlslonqtf, lnclu.�lv pe
'
fuM.
C(J lnseamni' asta i'' Şeful' pl'eacl pe Oberon, iar pe luna o trimite
cu Anandlaşvilt i'
Mir era tnmimlurit. Dia apahl se auzi 1m \1-pit. luaa lacremeoise In
ciad...!< atif\ twadl In mtiflt. geamaMioal ei şi p.- eet· al lui DMia.
Blt!inul se· toa.- căh'e -
- luna, se11111po1 &f&o e mai ba. Ştii eă eu· siat IIWI�\Iieţaitor. Mal
tiniu ai· să întelesf...
Fata ridică fruntea. Vocea ti era asemenea wtei eoiZi lntlDN 1ata sA
plesnellS('i\ :
- Nu cumva aţi luat iu serios cuvintele mele ? Eu am vrut doar
d vA fnvtorez, sA vl dau curaj�
Chipul lui Dalin exprima uimire :
- El; daeli e aşa ... , apwe el, nqtiiad ee li creadă.

Apoi privi la eeas, se lndnlpti· spl'e fali, D' 1_. an � li

sArutA mta&l şi plecă.
- Nu tntîr.t:iati
1 strigă el dia llMlr&. Au mai rima. douillecl ti opt
de minute. Mi�:, a.i grijA de ea. Dupl aceea vino iDccolrlce.
Mit se duse Jn. Înagaaie, alese scafandru) lunei fi. se laapoie. Fata
mal stAtea Inel In mijlocul camerei şl privea la miua dreaptA. aceea pe
care DaRn o drutase.
- Nu te mai fubista, luna, Incerci si spual Mlr, timid. Totul va
fi bine. Şi lmhracA-te mal repede.
O lui de minii, cu bltn�, firi s1· limtll nici un fel de phme, ba
chiar compiitimind-o.
Fata tşi. srnube mina.
- SA nu te aptopii 1 ţipl ea furioul. Ce, te bucuri P. Tot a.o li te
iubesc. Te dispretuiesc 1 Intotdeauna o al te dispraţuielo 1
Era un gest atit de brutal, atit de urit, atit de oedrept 1 Mir doar
nu pleca cu ea. se ducea pe Oberon. Dar ..• au mai rlmlaeau decit

douăzeci şi cinci de minute. Nu era t1mp s1 se supere, Il aplice, si

ronving!l. O apuci de 101ler, ca pe o pislcutil, şi o lmpinse cu picioarele
Inainte In costumul de scafandru. Asemenea lucruri se flceau fld greu­
tate pe Ariel. lnchise a."m �. Dtnikmtm; luna lot mal striga ceva.

XVl

Acel v.rGC douiizecl,

In amurg. Tu - la sld,
!JclrittgM:t, pnrv mlbatlc in #taM.
� in ,_.,. CIJII.' �- ..",, rwclfntit.
Cit ... M cint.t-n vm
,.lltll l4J lupta cea mare r

5
 Tinărul o ll$eză pc luna in druciorul automat şi apăsă butonul. Ros­
togolindu-şi şenilele, maşina alergi\• pe marginea drumului, care era
foarte aglomerat. De-a lungul lui se grăbeau automaşinile cibernetice
de săpat, de cioplit, de măcinat, hurducind din şenile, din roti, din
labe. Mir le dăduse ordinul să se adune pe rac hetodrom .
A.ţtăzi, lljll$inile, toate pină la una, erau roşii ; şi praful de pe drum
ave11 aceeaşi culoa re ; şi stincile erau pur pu rii salt ruginit. Aceasta pen­
tru că un sfert din cer era acoperit de un corp conle stacojiu - un urill$
bloc incins, din care oamenii se pregăteau să fiiureascl planeta clreia
i s-a atribuit numele Drama.
Nu mai era însă timp să priveşti şi să memorezi. Rămăseseră două­
zeci şi trei de minute. Mir se repezi incă o dată pină la magazie şi
aduse un costum de scafandru pentru Dalin.
Spre u imi rea lui, bătrtnul se infundase ginditor intr-un fotoliu din
fata geamului, plimblndu-şi privirile peste bolta IncendiatA.
- Mai sint douitzeci şi douil de minute 1 lmbrăcaţi-vă repede 1
Şeful expediţiei tşi Intoarse incet capul.
- la-ţi un scaun , Mir. Aşazii-te ling§. mine. Chestia e . . . chestia e
el nof n-avem de ce ne grăbi. Racheta noastră s-a rAsturnat , a clzut de
pe rampll. Azi au luat startul paisprezece rachete. Probab i l că betonul
a cedat. Aparatul zace pe. pietre, are un suport rupt şi o fisuri In motor.
Reparatia trebu ie să dure7.e trei
zile.
- Trei ? Trei zile ? Deci... nu vom zbura ?
Pe Mir ti trccu o sudoare rece.
- N-ai noroc, cont inui\ melancolic Dalin. Racheta lui Anandaşvili e
calculată pentru şase oameni, iar eu i- am impus IncA zece. Mai mult
ar fi periculos. A treb uit să retin unsprezece. l-am oprit pe mecanicii

r!chetodromului - e o pedeapsă prea mare pentru o greşeală. l-am

oprit şi pe as tron oml - pentru prezicerea sinistră pe care au fă cut-o. A
rămas şi echipajul maşinii - ca nefolositor . .. şi, iată, a trebuit si retin
şi pe cineva dintre telegrafişti. Femeile - am fost obligat să le salvez,
Kerim e c u nevasta lui... iar tu, Mir, eşti singur.
Vorbea atit de l i niştit , de ra tion al, dar Mir nu au7.ea nici un cu­
vint. Se plimba prin cam eră şi-1 munceau gtudurile : .,Ce să fac ?
Ce să fac ? Dacă racheta s-a răstun1at, n-o ridici In douăzeci du
minute. Cu aUt mai mult cu cit are un suport rupt. Să intru la
Anandaşvili ? Cum să mii. vtr ? S-o tmbrincesc pe lu na , să-I arunc
afaril. pe Kerim, si mă bat pentru un loc P"
- Şezi, Mir, repetă Dalin invitati&. Trebuie să m urim cu demnitate.
�
'v

6.�
 Dar Mir nu voia s1 moară. Pentru ce, cum ..dică ? '1':1 nici n-a lo­
ceput să trăiască.
Se aprinse un _ ecran pe selector. Era fata descompusi a lui Anan-
·

daşvili.
- Ascultă, Dalin, tocmai am a fl a t că racheta ta s-a defectat. Fugi
re pede Incoace, te aştept.. Unde s-au inghesuit zece, __ intri şi al unspre­
zecelea. Aleargă cît te tin puterile . Am timp. Zburilm ln linie dreaptă
pe sub naml acestei Drame. Garantez.
- Nu, spuse Dalin.
- Scumpule, nu face pe prostul, lasă-te de donchişotisme. Esti cel
mai nec esar, cel mai bun s pecialis t. Vino mal repede, te aştept. Ri\mtn
eu In locul tău.
Dalin respins e cu hotiirire propunerea :
- Dacă se mai găseşte un loc, ia pe cine vrei 1 tipă el. Pe cine
nirnereşti, pe cine ai la tndemlnă şi porneşte-o i mediat . tu ordon.
auzi?
Chipul gru z i nului se strîmbă, deveni trist şi tncordat. Ai fi zis că-şi
rPUne cu greu lacrimile. Dalln acoperi ecranul cu o draper ie .
Aştepta cu sufletul la gură
Cu respiratia tăiată, Mir asculta discutia.
ca Dalin si zici : .,Stai, căpitane. Eu sint bătrin, am lr4it destul, dar
aici lîngă mine e un tînăr : imediat ti-I trimit". Deschisese chiar buzele
să strige : .,Trimiteti-mă pe mine, pe mine 1" Totuşi nu scoase nici un
sunet. Ceva Il retinea. Nu face ca un om si implore... nici iuhire, nicl
chiar viata.
F!lră să se intoarcll, D alin spuse :
- Iti mulţumesc că ai tăcut, Mir. Mi-ar fi fost neplăcut să te refuz
şi aş fi fost obligat s-o fac. Lui A nandaş v ili nu-i este permis să mai
stea lo. start Inci zece minute, să nşte vi ata a şaisprezece oameni de
dragul unuia.
Pesto un minut scăpări o flacărl ... , apoi se micşori şi se depărtli
spre stele. Ultima rachetă p ărăs ise satelitul Ariel. Cu ea au plec:Jt
radiotelegrafiştii, inclusiv luna.
Dintr-o dată Mir se linişti. Se vl�e că era prea obositor sil trăi!':;ti
in tr-o continuă Incordare. Nervii nu rezistă.
Şi tinărul, In tăcere , se aşe7.ll alături de Dalin, privind la măretul şi
tristul triumf al propriei morţi.
Dmma se se pllrea ci crescuse. Era ca o flamurl
apropia. Lui �ir i
portocalie de foc, desfişuratl pe intregul cer. Pe
fondul acestui steag.
siluetele stincilor din apropiere nu mai păreau rotii, ci a ră tau ca sculp-
····""

l
1ate •1D -cirbune. (..ae.u .ti nepu - deJiu• - Jj •tlecu prin minte
lul Mir.)
Noua planetl Inel hi mai pbtra contururile ung)liulare. •Gravitatea
nu avusese timp s-o transforme in sferii. Gazul se prelingea de pe cfil­
ţuri, care ..,erau mai luminoa.�e ca resttil, avind o culoare l(ălbuie. Din
cioo in ctod, .galbenul . pAlea, acoperinilu-se dt) un strat ro�iatic, d11r
imediat pojghita solidificată se prăbu$811, de1.golind adincurile .str!lu­
citoare. Şi la virfuri, şi pe margini, t otul era illlt-o oonunuă m�care.
ca 'i cum cilleva .ffimillta � mesteca aluatul de foc. Jn .mijl<X:ul pla­
netei, uade •e coneenuaa �. jucau -limbi de foc, colorate in allaas­
·

tru şi portocaliu. Poate că acolo ardeau metanul şi hidroReuul sau poate

el fliră să ardli. ele se incilaeeu ti strilucoau, � cum se intimplii in
Soare.
Mir .privea :Ja tot acst ljpiiCtacol .cu .o linişte .uimitoare. Ci\sca .chiu
şi unele comparaţii. Ba, ln gind, incepu sil compunii ·

Avea vchi 'T'Of'li .mUMka

Şi limbi :de 11ikilri. eute ...

Nu mai .ciuta rimele. Se surprinse In timp ce venifica fără rost şi

zimbi. Si faci stiiUld... cu zece minute tnainte de a ..pieri ? .Caraghios
lucru şi depriade.. .-ta.
Spen ? Se Pltll8 .poate (li mai a.v.a -vqo aidejde. li vine areaa
omului să renunţe la sperante, chiar atunci clnd e condamnat ,flrl
drept de apel... Dacă scapă ? Un pic de DOroc 1 �omii de pc
Ariel au aperienţă, matematica' e o fljintă ·eactl, m&fhlo calculeeză
firi greşeală... , dar dncli . .. -BtudiJie s•au făcut pe •baza formulelor lui
Newton, corectate de ·Einstein, tn coneordanti'i cu legea atractiei 11ni­
versale. Dar astăzi, tocmai acest cimp c.le atractie a fost sfărîmat.
- Ce credeti, ieşim din tncurcătură ? intrebi Mir.
- Nu ştiu, prietene, e indoielnic. Pot să-ţi promit că moartea
va fi Ufoad. Viteza reciprocii e de 25 de kilometri pe secundă. O .lovi­
tură, o exploz ie şi totul se transformi in vapori. Inclusiv .noi.
- Mă ,prefac III va}Wri ? Lui Mir ·nu-i venea sil. creadă.
Se Uita cu atentia tncordată pe fereubi. Desigur, aşa .privet� >Un

·Ciipitaa . c.ue a pierdut cirma vamlui .. lat4. · e purtat apre atblcl, •cum
ao �.. Dar poate cA acolo oxiltl un loc de trecere, un .��;olf
��� .o lafl\lnl tn spatele -unui ftCif ? Nu-i .11f3 CII -ee lllltlmpli1"

8
 Steagul de foc a devenit o cortiol Ct' se Intinde de la un munte la
altul. Dm ea ieşeau valuri. unul mai mare ca altul. DeodatA perdeaua
a dispărut, iar la orizont au rima8 numai limbile acelea uriaşe, mereu
echimblitoare, ca orice flacAri. Şei'J)i de far damazi peste munţii negri,
Uşnesc flnttni de foc... Pe neaşteptate, unul dintre ei. sl.riDd peste cea
mai Apropiati inăltime, acoperi clldirea postului de radio.
Veşnicul, tăcutul Ariel se umplu de tunetul şi vuietul pllllaiei. Vir­
tejul de foc urla , şuiera. mugea, bubuia.
Şi Mir se gindi : ,,Asta-! sfbşitul 1•
Ariel era inconjurat de fllicări, se afla In abnosfera altui corp ceresc.
De IndatA ce va ajunge la nucleul tare - explozia. Şi cu asta, basta.
Le-a mai rimas un minut sau chiar mai puţin din viaţll.
Nu se putea face nimic.
Nici Dalin nu este in state sii ni5COCe&SCA ceYB . Sti cu privirile
aţintite )a WJam, <."U obrazul roşu, p:m:i sciUdat in singe. E fiirl
putere, ca şi cum ar fi legat de miini. In eroicul secol douăzeci se
intimpla uneori : ai \'oştri Inving şi tu n-ai noroc ; te-au capturat duş­
manii. Aşa slif$e$ti : te leagA, te pun la zid, ochcsc. Asta-i moartea -
in tea• neagrll a carabinei. O prive$ti In ochi şi clilţi.
Şi Mir incepu să cinte. Cinta un imn vechi, de trei sute de ani,
un imn el eroicului secol douAzeci. Ctnta, stind drept, pronunţJnd cu
rivni cuvintele uitate despre robi, despre ciocoi, cuvinte care de mult
tşi picrcluseri tntelesul.
Observă apoi cii şi Dalin e In picioare şi cintii, acoperind cu vocea
lui vuietul incendiului. Iar flacăra era din ce In ce mai fierbinte şi mai
luminoasll; Izbucneau explozii, pe afarA se auzeau bubui hlri ti pocnituri
- săreau in aer motoarele maşinilor cihernetice intepenite pe drum.
,,Ilai la lupta cea ma-a-re IM
Ctntn tinărul, dota şi bătrînul. Aşa intimpină oamenii moartea.
Omul poate pieri, c muritor, dar nu se pre:!ă, pentru cii el face parte
tiin tagma invingiitorilor. El moare, dar. oeilnlii inving.
Au terminat de cintat prima strofă şi refrenul, iar flacăra lot mal
mugea In fata ferestrei. Pe urmii Incepu si piilea�cil, si se întunece,
tncepuri s11 se .zAreasc! prin ea siluetele mun ţilor de fier.. . după nct'Ca

se arAti eerul negru cu nori purpurii ..•

- Te felicit, Mir, spuse Dalio.
_>
Vei trăi .
vt-
"
u
 Mir continua să cinte triumfător. Glasul lui ră sun ă puternic in
liniştea de pe Ariel. Prin fereastra întunecată se vedea şoseaua incinsă,
cu maşiuile cibernetice topite pe ea.
- Opreşte corul, spune Dalin zimbind. Mir, aşază-te la aparatul
de emisie ; acum vei lucra singur pentru patru. Cheamă obser vatorul,
comandamentul, rachetodromul... trebuie să aflăm cine mai e in viaţă.

Mir se aşeză pe locul lunei şi incepu să tăcănească, acţionînd ma­

neta. Stind in spatele lui, Dalin il îmbrăţişă de umeri.
- La treabă, Mir 1 Cei vii au multe de făcut. Cin� termini cu
.Ariel chemi rachetele. Paisprezece grupe, avem cu cine sta de vo rhă .
Nici noi n-o să lincezim. Primim o rachetă de pe Pămînt şi-i vom vizita
pe toţi, unul după altul. lţi place să călătoreşti ? Sau să te trimit pe
Drama, la Anandaşvili ?
Mir înţelese despre ce-i vorba.
- Dar luna te iubeşte pe dumneata, rosti el.
Dalin il bătu pe spate.
- Iona mai are mulţi ani de tinereţe. Are timp să se gîndească,
să lă mu rească lucrurile.
ln radioreceptor se auzi un piuit repetat. Riispundea observatorul,
răspundeau refugiile comandamentului şi ale rachetodromului. Toti sint
vii. lncitperile ermetice au rezistat.
- Vă felicit că trăiţi, il rugil. Dalin să transmită. Pentru orice even-
tualitate, staţi pînă miine in adăposturi. Miine luăm legătura.
Miine)

Prima zi a creatiei s-a incheiat.

Miine va fi a doua zi a istoriei celor paisprezece planete create
de om.

Traducere de ŞTEFAN IUREŞ şi DAN LAZAHESCU

(După revista ,.TEHNIKA MOI.ODF./1• m. O, 7 şi 8/1960.)

___ ... __ _
 Pentru cititorii noştri doritori să cunoască mai indeaproape
cadrul in care se petrece acţiunea povestirii de faţă, dăm o
cronologie a studiilor referitoare la Uranus şi citeva date astro­
fizice ale acestei planete şi ale sateliţilor ei. Despre planeta
Marte am publicat amănunte interesante In fascicula nr. 89 a
Colecţiei {"Este locuitiJ planeta Marte?" de F. Ziegel).

CRONOLOGIE URANIANĂ
In ANTICHITATE, planetele transsatumiene (Uranus, Nep­
tun şi Pluton) n-au fost cunoscute, fiind invizibile cu
ochii liberi.
1690-1769 - In această perioadă, Uranus a fost observat
de 16 ori, dar respectivii astronomi credeau că au de-a
face cu o stea oarecare.
1764 - ROEDIKER î1 consideră pe Uranus drept un satelit
al lui Venus.
1769 - LE MON N I ER observă de nouă ori această planetă
necunoscută, dar, neţinîndu-şi ordonat registrele zilnice,
nu izbuteşte să constate, printr-o simplă comp�aţie a

rezultatelor succesive, deplasarea lui Uranus prin­

tre stele.
1781, 13 martie - WILLIAM HERSCHEL, amator în astro­
nomie, descoperă cu un telescop construit de el planeta
URANUS şi astfel dublează întinderea sistemului solar
(ln unităţi astronomice, distanţa de la Soare la Saturn
e de 9,5, iar la Uranus de 19,2).
1787, 11 ianuarie - W. HERSCHEL descoperă doi sateliţi
ai lui Uranus: TITANIA şi OBERON.
1851, 24 octombrie - LASSELL descoperă alţi doi sateJi!;i
ai lui Uranus: ARIEL şi UMBRIEL.
1883 - SCHIAPARELLI descoperă pe suprafaţa lui Ura­
nus cîteva pete.
1 !}48 - Este descoperit . al cincilea satelit al lui U ranus :
MIRANDA.

Il
 CÎTEVA CARACTERISTICI ALE LUI URANUS
DEP,\HTAREA MEDIE A LUI UJ{ANUS DE SOARE:
- în km = 2.86�.100.000
- în unit. astron. """"" 19.191 (distanţa Pămînt-Soare= 1)

DIAMETRUL ECUATORULUI:
- înkm = 53.400
- Pămîntul = 1 : 4,19

Comparatie intre dimN1sirmile lui Uranus şi acelea {1/c Pămfntului

VOLUMUL:
- în miliarde km� = 75
- Pămîntul = 1 : 69

MASA:
1
- Soarele = 1 :
22.800

- Pămîntul = 1 15

DENSITATEA MEDIE:
- Păminh1l 1 : 0,22

-- ir:t- g/cm3 = 1,359 (Te.rra 5,52.7)

ACCELERAŢIA GRAVITATIEI LA ECUATOR:

- PAmintul = 1 : 0,78
- m/si = 7,7

PERIOADA DE ROTAŢIE:

10 h. 8

lNCLINAŢIA ECUATORULUI PE OR'BlTĂ:

98° (inclioatia ecuatorului terestru : 28° 27')

VITEZA DE ROTAŢIE LA ECUATOR:

- în km/s : 4.8 (Uranus)

0,465 (Pămîntul)

INTENSITATEA RADIAŢIEI SOARELUI:

pe Pămînt = 1 : 0,0027

DURATA DE REVOLUŢIE IN JURUL SOARELUI:

în ani : 84,015 (adică 84 de ani şi zile)

7
ATMOS FERA : densll şi formată în special din amoniac

şi metan
vt- _>
"

13
 '
Distanţa de Dt�,metrul Our>tta de

1
SATELITII planetl to
in km revoluţie
mii km

1 MIRANDA 130,40 � 1,9" oGmoo•

II ARIEL 191,70 960 2 12"29m21•
,
III UIIBRIEL 267,10 640 4,o3 "27m37•
IV TITANIA 438,20 1600 8,16h66m27•
V OBERON 086,90 1460 13,11"o7mo4•

Orbitele sutditilvr lui UrtJIIU$

114
 IURI PAVLOVICI SAFRONOV

S-a născut in anul 1928 la Moscova. In 1952 a absolvit Academia

de inginerie ptmtru aviatia milit4rd ,,N. E. Jukovski". Actualmente
este inginer candidat in �tlinle telinice.

De literatura ştiinţifico-fantasticd a inceput scl se ocupe de curind.

In 1958 a publicat in revista "NevaM romanul ,,NepoţU nepoţflor noş­
tri", scris in colaborare cu S. Safron()t)(J. In 1959, acest roman a apărut
in volum la editura C.C. al V.T.C.l.., ,.Tinclra gardă"; in august 1960
a fost reeditat in limba gcrmantJ in R.D.G., iar in limba romină t'CI

apărea !ti Editura tineretului.

De ar:elaşi at1tor a mal aparut in nr. 141 al Colecţiei poveatirea
.,1ntîlnlrea din adincuri• '.

1 Lulndu-ne dupll rcvl•ta din care am tradua aceutJI povestire. numele au­
torului a &Plfl_ll din ueşcalil F. Safronov (n.r.).

15
 LA:MBDA 0,76....4�
..Si ';ui fi rătăcit ? - pe neaşteptate, gindul ac�ta imi fulgeră prin
minte. Cu neputintii IM Mai ltrigaj de citeva ori obişnuitul ,.Au-u-(a IM,
sperind că- mi vor răspunde lN'ietenii cu care tocmai culesesem ciuperci
In pAdurea ce părea atit de liniştită. Dar n-auzii nimlo In afant de UD
slab eoou şi am Inteles el lntr·adevir mil pierdusem de ceil.,lţj. Nu-mi
puteam da seama cu Dici UD chip ln ce direcţie trebuie sll apuc pentru
a ajunge iar la vila prietenului de unde pornisem la nceastil plimbue.
DupA luD chil)zuit paţln asupra situaţiei, IIDl hotiirit să pornesc cltre
ce

am luat-o deci voiniceşte prin desişul de mesteceni tlnerL

răsirit ;
DeodatA, dins pre apus, cerul se acoperi de nori. Se lntunecl bnuc.
Unicul meu sprijin in orientare, soarele, se ascunse dupi o plturi·poasli
şi denll de nori. O ploaie rece de varA incepu si riplfe printre frun- . ·

7.ele coi>acilor.
Am grăbit paşii. Ptoă la venirea nopţii trebuia cu orloe preţ si ajung
la terasameQtu1 clli ferate. Dar n-am �it. tntrectndu-mi,
.
soarele
•
cobori la orizont.
Turna tot maf tare. Timp de aproape o oră am bljbttt prin bezaii ,
sub ploaia torenţială. lncepea si-mi fie fricA. Crengi pe· care tntauert­
cul le făcea invizibile Imi zgiriau obrajii şi mi se aglţau, indirltDice,
de haine. Mă lmpiedicam de o sumedenie de bolovani şi b�teoi, pe
care In tim pul zilei nici nu-l observasem. Stropii reci de ploaie şiroiau
pe piele, străbăt!ndu-mi cămaşa udă leonrci. De vreo două ori alUDecai
in nişte gropi, din care m-am smuls cu greu, mlojit cu noroi din cap
pîni in
picioare.
Mi
oprii, tncercfnd să descopăr un nou punct de reper, dar de­
geaba 1 Steaua polarl - dupi care, Inci dia <.:opilărle, ştiam sA ml
orientez - era ascunsi in nori. Era pentru prima dată In vlati ci mll
aflam lntr-o asemenea situaţie. Trebuia neapărat sA iau o hotărlre.
Ud plnl la piele, mi deciscsem sli-ml fntocmtlllc un oolcuş pentru
uoapte tub UD md rlmuros, cind, deodali, aorii din dreapta, de fonrte

[15
aproape, lătratul sacadat al unui ciine. Bucuria Imi dete aripi fi, uidbd
de obosealii., mă grăbii In direcţia de uode veneau sunetele.
Ploaia se opri tot atit de oeq141P'at cum incepuse. Pe misarl c:e

Inaintam, pădurea se rărea şi curind, prin IDtuneric, incepuri d 10

distingă contururile unei case.

Ţinindu-mă cu mioa de zaplaz, pipăii plol ce gisii porti\&, o

deschisei şi intrai In ci.ute. Undeva, dupl uo tufq, litra zgomotos un

duliu - salvatorul meu de adineauri. Acum el nu mă mai preocupa.
'
Urcind scările cerdacului, am im pins uşa şi am intrat tn casă.
'ln prima lncăpcre nu ardea lumina. Cu miinile lntinse, meqeam
prin cameră ca un orb, pipăind şi Incercind sl nu mă lovesc de mobile.
- Este cineva pe aici ? 1ntrebaf cu glas tare.
Nici un răspun$. Eram şi mal ingrijorat ca io pădure. Dmtr-o si­
.tuaţie absurdă, am nimerit Intr-alta· şi mai şi, �au, cum s-ar spUDe, din
lac in put. Nu-mi ril.mlnea decit sl ml mir de indolenta stlptoi!or
caseJ, care uitaserA si incui e uşa de la intrare.
- Hei, riispundeti 1 Nu ştiu de unde se aprinde lampa 1 strigai eu.
Alături se au�rl p�i. La chemarea mea, Intră cineva. Mă pregă­
team să explic pe scurt cum de nimerisem intr-o casă sţrăinl la o ori
atit de tirzie şi si cer glzduire pentru noapte. BArbatul care intri
nu-mi dădu insi răgaz sl scot o vorbit
- Ai sosit ? Foarte bine. Ia loc 1
Stînd In beznă, ti auzil com impinge un scaun plnl la mine fi
apoi, cu mîinile sale puternice, mi aplsl de umeri, silindu-mi "
ml qez.
- SA-ţi spuu drept, continuA el, Incepusem sil mi indoiesc oi roai
vii. Avem destul de puţin timp la dispozitie ; bea, te rog, asta. Imediat
!ţi dau şi ceva uscat să te schimbi.
Imi puse un pahar to mtnl şi Ieşi din odai'!.
Fără să mi gindesc, deşi ştiam bine cii fueesem luat drept alt­
cineva, am dat pe git cu plăcere vinul DeCUnoscut. dar gustos. Ctulnd
gazda se intoarse.
-· Şi eu am biut chiar acum, socoti el de cuviiotl ti-mi CIOIDUDioo.

Imi puse pe genunchi o cămaşli uscată. Schimbi-te 1 şi it'ti din oou dia
CIIUDerii.
lmbr1icai ciiDIIIIA cea noul ti mil qezai In aşteptarea IJI'iitiliuhti
stlpfo al casei. Parc-se el ml oştenise rău de tot rătăcirea pria pidure,
deMrece simţeam o du rere 1urdă in ceafă şi UD junghi ascuţit iD artieu­
IGţiile miinii.
Brusc, prin fata ochilor IncepurA să-mi pluteasci oqte pete aJOO,
care se mlreau continuu. Imi frecai ochii cU miiuile, dar ta zadar -

petele albe se adunau Intr-una, de parci erau o negură au UD vii.

Nu mai vedeam nici contururile obi ectelor : d i spAruserl acoperite de
pinza lăp toasA ce-mi invă l u i a priviri le. Asa ceva nu mi se mai Intim-
I
plase Diciodat.A. Am strins de citeva ori pleoapele tnre, Incercind astfel
al alung ceata ce mă sco t e a di� fire şi, spre bucuria men, intr-adevă r
incepuse si 11e împ răş tie . Prin vAlul alburiu am Incepu t să zăresc In
apropiere o patA violetă, ca de cerneală, cu sţl ipirl albastre. Cind ne­
gura displru definitiv, imi dădui seama că pa t a vloletA nu es te altceva
d<.>cit UD. .. ceainlc. AC{'.sta strălucea pe masA , ca şi cum ar fi fost din
s t i clA vlolet.A, şi pă rea luminat dinăuntru de o l am pă puternicii. De
altfel, tot peretele de alături era in u n d a t de o neobişnu i tă lumină
violetă.
Din toUmpl are m i - am p rivit m î n i l e , şi ui m i rea mea crescu : de­
ven is eră albastre-verzui 1şi transparente. Eram gata sA jur că văd prin
piele fiecare arteră, fi<.>eare venă, ba, mai mult, vedeam cum p ul seaz A
in vase un sin!(e de culoarea smaragdul ui. Totodatii, in camerA, ca şi
mai In ai nte, era intuneric. S i n gu rul bec electric s us p en d a t de plafon,
dar vizibil In razele violete ale neobişnuitului ce aini � . era stins.
"S-ar putea ca acest ceainic si fie Intr-adevăr de st i c l ă şi să ilumi­
neze din lriterior ?" - mă gtndii eu, ridi ct n d u- i capacul. Nu, era de
metal. dar tn1iuntru strălucea un lichid de cu l oa rea nlb-l strAvezie.
Uşa odAii scirţii. 1\f -am intors reped e : o figură stranie n:f.i privea
din uşa lntredeschisă. Doi ochi lnciudati, de un verde Inchis, de la care
părea cii se imprăştie in toate directiile o m ul ţime do raze fine, o piele
albastră-vinătA, un barbişon negru, nişte spri ncene tncruntate şi stufoase,
un păr rar pe cres tet , toate acestea trni dădeau Impresia cll am In fatll
chipul furios al unui diavol lumlnescent.
Fiziceşte, simteam eli necunoscutul albastru mă vede prin beznă
tot atft de bine cum . il ved eam şi eu. Nu p rea Imi era la îndemînă . . .
- Cine eş ti dumneata ? tntrehii el tăios.
- Dar dumneata ... ? tntrehai eu huim1icit, dindu-mă Inapoi cu
citiva paşi.
- Te tntreh cum ai ajuns dum neata aici ? rept•tă el Intrebarea,
plşind hotArit In cameră.
Mtinile lui aveau a ceeaşi strliluclre ca şi ale melc. Hecunoscui vocea
omului care tocmai Imi dăduse vin şi o cămatll n�catA.
- M-am rătlicit In pădurea din v ec i nAtate , m-a apucat plo ai a, m-a
udat pinA la piele, pe lîngă toate astea mA chin u ia o foame de lup şi
am glsit tntbnpldtor casa dumitale. Uşa era deschlsll şi am intrat :
voiam si rog să mi se d.ea găzduire pentru la noap te. Dumneavoastră
Imi ou m-atl lAsat si scot un cuvint, ci
. mi-aţi oferit viD ti mi-aţi dat
rufe � achiDJb...
'v .•

18
 - De necrezut 1... monnii straniul personaj cu care stAteam de
vorbit Nici nu-ţi poţi imagina ce al făcut . . . De fapt. cu port cea mai
mare parte din vină. Nu trebuia sl-1 pun in lanţ pe Urciun ...
- Pe cine nu trebuia să pune� ln lant ? lntrebal eu, deoarece nu-i
intelesesem replica.
- Pe d ul ă u ! meu, pe Urciun. L-am legat fiindcă aş te p tam pe alt­
ci neva , imi explică el fără pic de chef, dind cu amArAciune din minll.
Prin fereas tră se auzi lătra tul ciinelui. Cineva străbătu curtea cu
paşi grăbiţi şi bătu rep e d e in uşA.
- Cine-i ? strigi infuriat interlocutorul meu.
- Feodor Grigorovici, sint eu, Gurov 1
- I ntotdeauna inttrzii 1 Intră 1
Uşa se deschise cu zgomot, paşi nesiguri răsu n ară pe coridor şi in
tnc ăpe re intră un alt om luminos, tinind mii n i l e fntinse de parcă ar fi
fost orb. El privea undeva, pe ltngii noi, spre perete şi Incepu si
se scu:o:e.
- Din cauza ploii a trebuit sA aştept la staţie ...
- Din toată experienţa noastrA s-a ales praful. Po rţi a dumitale de
preparat a fost hlută de un om care a ajuns a ic i doar din intimplare.
Cum te cheamă pe dumneata ? mi se adresă Feodor Grigorevici.
- Piotr Andreevici Veselov. Sint ziarist, răspunsei eu şi In cl ipa
aceea, nu ştiu de ce, parcă mi se făcu ruşine şi de numele, şi de pro­
fesiunea mea.
Gurov se intoarse cu totul in directia de unde auzea glasul meu.
- Şi cum ai nimerit tocmai aici ?
Trebuii să reiau e:•plicatiile.
- Aşa ... , s puse sec Gurov, du pA ce mă ascultă. Nostimă poveste ..•

Acum ce p u t em face ?
- Nu mai avem altă cale, li răsp uns e cu hotArire Feodor Grigore­
vici, şi a po i mi se adrt-să : AscultA, ziaristule ! O să fiu concis. Din
inUm pla re, dumneata a i bă u t, in locul lui Gurov, noul preparat realizat
în inslitnlul n0stru. Vezi a c um cct'a ce n-a vi!.zut incă nici un om pe
lume. Vezi nevăzutul. Actiunea s ol u ţi e i nu va dura prea mul t, doar
doul sau trei ore. Apo! trebuie să-ti revină vederea obişnuitl. Tine
tninte - mei dumneata. nici eu nu avem voie să privim, tn timpul
<'Xpericntei, la vreo lum ină puternică. E cl ar ?
- Da . . . Aş avea n umai o i ntre bare : preparatul dumneavoastră s-a
mai exp er i m e n ta t pe oameni ?
- Nu. Este prima tncercare. Dar nu te nelinişti. Am luat şi eu o
porţie şi vom suporta totul tmpreunii. Multumeşte soartei cA nu ne-am
pregătit să verifi că m un vac c in de ciumă sau de lepră, clici te-ai fi
.. --

19
gilritacum intr-o situatie cam dificill. N-ai nici o griji, 1e va term i n a

cu bme. Am verificat de nenumirate ori soluţia pe animale şi -' nu am

inregistrat nici ua caz de pierdere a vederii. Inci o remarcă : nu te
speria de cele ce vei vedea. oriclt de neaşteptate sau neobişnuite ţi se
vor pirea. Noi vom fi alături de dumn!"ata. La rindul dumi tale, vei
trebui să-i descrii cu lux de amănunte lui Gurov tot ceea ce observi.
El va face procesul verbal al ex))erientei .
- De vreo zece minute vid tot ce existi tn camerii .
- Ce anume vezi ? se interesA Gurov, scoţhld repede din buzunar
un blocnotes. ,
l-am povesl!it despre ceainicul cel stTRniu şi violet.
- Gurov 1 Mai scrie : dum�ta· iradiczi o lumini albastră 1 edăugă
Feodor Grigorevid. In special mina dumitale, mai jos de cot.
Ce-i cu ea ?
- Pe cind veneam Incoace, m-am lovit tare de un batno. Pare-se ·
ci am o vtnăblie.
- E pur şi simplu mi nunat 1 exclamai eu, cercetind mina lui·
Gurov. Văd fiecare vini'J(lară dio vtnătaia dumitale. Mai mult, văd con­
turul lacruhri de care te-ni lovit. Ţi-a lă;tat amprenta pe piele.
- Daei ai putea vedea luminescenta corpuhri dumitale, daci ai
vedea cum ti se contractă şi pulseazA artcrele 1 adiiugi gazda noastrli,
privindu-1 atent pe Curov.
- Profesore, dar e o victorie totală 1 exclami Gurov. Dumneata
vezi mai mu l t declt ne-am �teptat.
- Linifteşte-te, ti Intrer upse P'eodor Grigorevlcl. SI ducem Intii
experienta pină la sfirşit şi abia dopll a(.'eea sl .facem consideralii asupra
rczultatelor. Noteazll oh�ervaţi ile noastre. Permite-mi, se miră el, luind
in mfDi carnetul în care G u rov făcuse tnsem.\"lări. N-ai să mal . desci­
frezi DÎD"lic din aceste hieroglife 1 Aşa se scrie ?
. - Bine, dar nu văd a bsolu t nimic, se scuză asistentul profesorului.
Ia jur eo beznă ...
- Ah, da, da 1 Am u i tat el no ai l uat preparatul. Dă-mi voie
si-mi notez impresiile.
Lui creionul lui Gurov şi tnşiră citeva fraze cu un scris calm şi
caligra.flc. In comparathl cu rfndurile sale, noltţele lui Gurov mi 11e
piruri la fel de· indescifrabile ca şi scrierea cunt'iforml.
Ce straniu arăta acum tntrea8a l'ocăpere 1 Fiecare lucru plfta·
lamiaat din illterior, avea o striilocire proprie, necdaivăzută. Domiuau
tonurile calde : şi dulapul din colţ, şi scall:Dele din jurul mesei deYeni­
Mrl pertocalii , ca o ooaji de mandarini ; peretii - rotiaHcl. plafonul
- vifinju IDclu&. De dupi perdelele de· la ferestre· atrăbAtea o lumină
albi. deşi aful- 818 neapte.
v'V _>
�

20
 - Prcparatul nostru actlonea7J'\ in momentul acesta cu toati inteD­
sitatea, spuse Feodor Grigorevici. Puaem s-o porniln la drum.
Ne indreptar,im spre ieşire. Ml amuzam aA-1 privesc pe Curov,

care, spre deosebite de � ... vedea '. DiJnic: priD beni şi, tntiutodu-,l
miinile Inainte, mergea, strlduindu-se sl nu se love.ci de vreo mobilă.
Nu tr e cu se rl nici patruzeci de minute de cind "- • mi I'lliecasem iu
a�i fel priD aceeetă cameri. Acum. uitîad de oboleeli. . IJ,' de frig,
ti- captivat i'll iab'cgime de neatteptM& e.x�rie�.

Feodor GrigoJevlci desehi�e J.ars Uf8> "-' CJ lumini strllacriteare

nirili i'n klcăpew. Nic:iadatA na Dai vkul- · ceva IIMDIIInltmo, Ns . era
o luminA de zi obişoaiti:,. ci tJDa. foute plicud, de coloo:rea apei pe. cue
o are marea In preajma tiinnului.
Pe ne�teptatle, profesorul sooutt ma stlrigit "- ., · dlâu btap;>l
din uşă.
- Ce-i cu dumneata ? sărit eu, spJtjWJiJadu-1 de< IJIDU.: şi privit in
a feri..
Yntel'es ei · flrif: expfkntfl : casa· şi' lntrenga carte erau CUpl'ÎDM de­

incerac:lru . Litnbtr de- fllldl rf roşii, IJ1'iqe, sf!Şiate dm etnd lil .ci· de- ·
vint, jucau in jurul nostru. Se · rlsuceau !n spirale, se avfiltau In sll�
se tirau pe pămint. Şuvoaie de foc şl mnl strălucitoare, dar lilai scurte.
izbucneau din birnele casei .
Arde 1 striga!, privind alarmat spre Gurov. Ai-de casa noutri 1
..;._

- Unde ? se miri!. vecinul meu, privind afarA. Nu 1e wde nici o

flach.'i, hn nici fum nu se simte.

- Dumneata nici nu trebuie s1l vezi, spuse liniştindu-se dintr-o
datll Feodor Grigorevici.
Se aplecă. spte Gurov şi·i şopti ceva la ureche.
- Ei, serios ? 1 se mrl acesta, nottndu-şi ceva tn carnet. Oare se

vede in real itate ? E formidabil 1

- Fii pe pace, Piotr Andreevici 1 mi· se adresi. gazda noastrl. Nu-1
nici un incendiu. Te-am mgat sA. n11 te miri de nimic. Obllervli el limbile

d& foc nu iradin:r.i cildurii.

Era adevliTitt. Urmat de mine Il de Gorov; Feodor Cri!IO"Wiei
cobori de pe cerdac. Trccudm prin bizuete 8iciJi flră si simtila
ni111ic.
lmprej1u, totul devenlle neobişrluit. Intotdeauna e dificil si redai
culorile in cuvinte ; cu atit mai mult nuanţele excepţional' de fine in
t'are 8l'lUl' inundate obiectele din jurul nostru : - copacii. iarba. stratarile
d• · floci;. tufiprile luaserA o cu tatal: . altii infitişare. Fieeare fiond, fie­
eare petali.,. fiecare firicel de iarbi stnllucea uemenc.- -a feliDar

minuscul. Sub adierea uşoară a vintului, culorile se revlrsau In sute

do tonuri, de la violet la purpuriu.
....""

21
 Feodor Crigorevicl şi cu mi ne înmlrmuriserăm ; tndntaţi de spec­
tacol, n u mai eram în stare sl scoa tem un sunet.
- De ce tlceţl ? ne iscodi Cu ro v. Povestiti-mi ce vedeţi ? Do:u
trebuie si redactez notele. . .
- O clipi ! Il intrerupse profesorul . Priv�te, ce-i acol o ?
- Unde ? tntrebai eu .
:_ Uite, colo, după tufiş.
De sub crengi se ivi u n monstru nemaivăzut, asemăn iUor unui dra­
gon din basme. Din ochi li tlşneau raze argintii. Un fum gros şi albastru
li ieşea din botul larg deschis. Pe cap i se fnlltau coarne verzi, strAlu­
citoare. Jivioa Incepu sl mhi ie şi o pomi către noi. Fără să vreau , mă
lotorsei şi ml
lovii de Curov, care s tătea n edu meri t.
- Ce-i d u m nea ta ? lntrebă el.
cu

- Urciuo 1 Fi re- a i si fii, cum ne-ai mai spe r i at 1 se auzi vocea lu i

Feodor Crigorevici.
Se duse direct spre fiari şi o m ingii e pe coarnele verzi şi pe creştet .
.,Dragonul· se rid ică pe label e dinapoi, incercind sii-şi lingA stlptnul
pe obraz. Prinztnd curaj, mă apropiai. Da, lntr-adevir era un eline
mare ciobănesc, li luasem insii urechile d re p t coarne ; ca t oa t e obiec·
tele din preajma. ooastrii, işi schimbaseră şi ele culoarea şi nu ttiu de
ce pAreau de smaragd.
Urciun ne mirosi, pe mine şi pe Curov, apoi, dind din coadii, se
apropie iarăşi de Feodor Crigorevicl. Pălălaia purpurie nu Inceta nici
o cli pă să ne ln v ăl uie cu limbile ei reci, dar nu le mai dădeam nici o
importantă.
- Hai si m e rgem prin pădure, spre gară 1 prop use gazda. Nu-l
departe de aici. Vom re uşi să ne intoarcem tocmai cind va Inceta
acţiunea preparatului.
Dupl ploait>, păd urea părea de basm. Stropi mărunti de apl,
striilucind cu mii de flăciiri m ul ticolo re , atîrnau de .frunze şi de firele
'
de iarbă. La cea mai mică adiere, picăturile cădeau ca o ploaie de
nestemate. Ai fi zis ci piticii diu poveste au i m podobi t această pAdure
ohişnuitl cu podoabe minunate, şi tot ei a u zugrăvit In c u l ori vrăjite
fiecare firicel de iarbă, ca să ne uluiască cu tainicele lor como ri . Şi.
lntr-adevir, avea m de ce să fim uimiţi. Cele m!li ohi ş n u i tt> lucruri deve­
niserA neobişnuit de atrlglltoare.
- Priviţi ce-am glsit 1 strigă mulţumit p rofes or u l . Fiecare soi dt'
::iuperci lum i n ează Intr-altfel . la, h aideţi si culcgcm dtcva pentru
micul deju n 1
El smulse citeva ciuperci, care, pri n iarba a u rle , păreau portocalii .
Nu mică f u mirarea l u i Curov, căruia i le inminarim : aşad a r, noi, de
la o distanţă de 10 metri, ftlam precis, după culoare, care anume ciu·
� s-o culegem.
�
'v

22
 Deodată , Fc.:odor C rigorevi ci ne chemă la el.
- A ten ţ i e, vm n i ş te oameni. Si ne ascun dem in tufiş . O si vă
con vi ngeti de superioritatea ochilor doş tri.
D e d upă ramurile roz-argintii ale tufe!, vedeam clar chipurile
albastre ale celor ce treceau. Erau un bărba t sio femeie to vintă.
- Sint In stare să jur el pe bărbat il doa re capul, şopti Feodor
Grigorevici. Uitaţi-vă la timpla lui stingă... Luminează mai pu tern i c
decit cea din dreapta.
- Nu-mi vine să cred că ati pu tu t determina acest lucru de la o
asemenea distanţă, replică C u rov.
- Nu crezi ? Hai si-1 in t rebăm 1... Scu zaţ i- m ă , tovarăşe, se adresă
el trecătorilor cind aceş ti a ajunseseră in dreptul nostru, pot să vă
î ntreb ceva ?
Luată prin su rpri n dere, femeia scoase un strigăt. Blrbatul tresllri
Inspre tufişul cufundat In beznL
şi se opri, privind a ten t
Vă cer iertare, spuse profesorul, păşind pe cărare. V-am s periat .
- Puţin, răspunse fără chef bărbatul . Ce doriţi ?
- Rii.� pundeti-mi sincer la tntrebarea mea . Dar firi echivoc. Vă
doare capul' ?
- Mă d o are, ei şi ? Al t ceva ?
- Simţiţi n durere foarte puternică ?
- In tîmpla stingă . . . • răspunse cel intrebat, d i n ce tn ce mai uimit.
Dar de ce lucru ?
doreati să stiti acest
- Doar aşa. Am avut aici o discuţie to contradictoriu... se esch i dl
Feodor Crlgorevici de la u n răspuns direct. Incii o dată vă cer scuze cii
v-am reţinut. La reved e re vă m u l ţ u mesc foarte mult.
,

Femeia, strîngîndu-şi s pe ri a tă geanta la piept, trecu pe ltngi noi

in unna hărhntului .
- Pc nici, in în tuneric, trec tot felul de indivizi care s perie pe
oameni- Ţi-am spus ci1 trebu i a să plecăm mai devreme, auzirăm
glasul ei.
Profesorul il privi tr iu mfă tor pe C urov .
- Te-ai co n v i ns ? Pun diagnosticul la o distanţă de 7.ece metri
de bolnav şi fără nici un fel de şarlatanie.
- Extraordinar, Feodor C r igor e vi c i 1 ex pl od 3 de bucurie Curov.
Şi e do a r un exemplu tnttmplător, dar cîte aplicatii folosi toare nu se vor
mai găsi acestei inventii 1 Cred că vom p u tea recunoaşte şi procesele
i nflamatorii interne, iar, pe măsura micşorării luminozităţii, vom fi in
s tare să u rm ări m cum acţi onează asupra lor d iferi tel e medicamente.
Cred ...
- Ai d rep t at e, Curov, a i dreptate 1 il I n trerupse profesorul. D.u
despre rezultate vom d i s c u ta mai tirziu.
Ii făcu s�mn lui Cur ov, arătînd spre mine ; uitase in cl ipa aceea ci
'v
�

23
eu ti vid perfect In -Intuneric teatc �esturile. iar ce1ălalt, dimpotrivă,
de-abia ii distingea silueta.
M-am făcut tml el nu obaerv nimic. ,.N-are incredere r• - Dîl
glndii cam ofensat. ,,Ar · fi totuşi interesant si aflu ce fel de preparat
� bAut.•
La o cotitW"I a cărării, in fata ooastrii se ivi deodit.ti un mic lac,
Inconjurat de stuf. Cum si redal tn cuv'inte lDfil\işarea lui '? Numai
cel care a vizut vreod.llil cum curge metalul topit din c uptor ar p u tea .

găsi un termen de comparaţie pentru tabloul ..care se iidiatişa ochilor

.DOfb"i. Da, Intregul lac , părea umplut cu oţel lit:hid an1, st rălucitor in
centrul bazinu l ui şi gilbui către mal. De pe suprafaţa apai se iruill<�n
uriaşe limbi de flăcirl · purpurii. Luate de vini, ele se ridicau tot
mai sus.

- Frumos, no--i .aşa ? iattebl Feodor Grignr.evicl, adre.sindu-mi-se

ti, filă să aştepte .rispuos.tal, Jmi pUie o altă lnt.roba.re :
- lnoti bine ?
- llfu p"., IDsi aş . putea ajuage la celălaJt mal
- Dar sub apl cit poţi sta ?
- Vreo trei minnte. Feodor Crigorev.id, clacă vre(i, iotA& .imediat
ti tndt•plinesc orice insiircinare.
- • F.irefte . ei >ne�N. M.aş cuiancla · şi eu, dar de .curiad ..em avut
o criză .grozavă de sciaticl şi 8IOUID mi\ .t-...
- . Aş avea itllli o cwgilln iate la damoeavoaa;t ri.
- Anume ?
- După ce ee tcrilliăă · CKperieala, powstliţi-ai, ia liaii m:ui, ou

oe iDwiltie am '1le-a .faoe.;.

Profesorul mi mil.� ură ntent cu pnv1rea.
- Efti 011rios ? lline. Hai, �braei-te şi SKi. ':l4ai devrc111e san

rtoai 11rLi.u, oricum, tot o si &hiceşU despre ce-l vorba.

Apa era .. caldi. Cind am coborit de pe mal , firi să vreau, mi-ant
tras piciorul inapoi - o clipă avusesem impreslil că orice s-u atb:age
de aeest lich id !ltrilucitor ca metalul topit · ar arde pe -loc. Numai
după ce fii.cui dţi v a paşi 11e ţăl'lllu l ni!'ipOII, · im i dispăru senzaţ;a
ueplicutil.
- ,Jatd mai .a4ioc 1 aazii eu vooaa lui tleodor Grlgorevici. Nu te
teme, flu!dul e ăfept.
· Unntndu-i Wemoel, · -.am -v.U1t . fll . .a� pinii la piept.
- ACUIIl, cafuftdl4e cu ochii deechlfi · şi strldulette-te să Je\ti dt
mai bine tot ce vezi 1
M·am Jisat in adinc. De badati, "() piazil tulbllre, ·lumlaoasii tmi
acoperi ochii. Nu mai vedeam decit ;'1aiftc duRgi galbene, şerpuiti.Jare.
•Dind ·cu 1"'!'lere ·din miial, 1Jlil apropiai de fundal lacldui şi tnotai
'v
�

24
de-a langul du, atingindu.l •pruape .CIJ ·�cgetele. Incepeam să.-1 dis­
ting mai bine : piirea mai i.atuueollt ;iu co�paJIIlie cu masa de apă
striludtoue. In faţa - sclipMu •..tururile ..Wuse . ale nisipului, cu

ionnele lui acoldeatate. li'leodali .:dai un obiect ·mic ·Degl\1 şi lntinsei

mina să-l apuc. Dar el ţlşni repede tn Jilturi. ,.Un .pette.. - gil1dii .w şi.
·tncerctnd 4 �u·l ICOP dia · vedere, făclii cSteva �i eoms;ice cu
miinile. ,..._e •avea o comportare :DeObi.,mu itii. ·Se laclreptă către un
tufiş de plante acvalice şi, ferindu-se de m ine, se tupilă acolo. Nu mai
aveam .aer. lDind pentru ultima oară din ,mii n i, lnşfăcai .-ucul de
rplante eabmaciae ; Jimtii pe 1.: iO &.ere ascutită •in deget. lmi licui
vint cu picioarele şi .iati•mil llij1IDS :la .&uprafaţă.
- :Fiatr 9\ndreelolici 1 *i&i la • mine profesorul. De ce stai atît sub
apă ? Ieşi pe mal. Ce al gilNit acolo ?
Cesa ·ee 1ub api luasem chept '� •te dovedi ,a fi un rac mare.
'tie rpri- cu putere •de .degâal 'Silllle '4i .au IRU ,...ti să-i desfac
oletteJe .
- Primul trofeu submarin 1 se entuziasmA Feodor Griaorevici ca
�i ·omn ·� :fi prim IIW .un ne, ·ci .ditamai eomnul. Al&a Joseamnl ol ai
vnaut . 'I!Ue :c:cva şi sub .apă 1 Ebe 1 Dar mufic:Ktorul ·iata te-a muşcat
de d eget 1
Din .aAtioitcaul ·miiaii âblgi lm,i .pieW'B -&�e... dar .ce eingc ciudat 1
.iBra �.:'$ llliltor lihaci . .,Din ·aHa oprcspuatului, liDiele şi-a schimbat
.ouloana!1" - .îmi .trecu pl!in ·mi.ate. ,,P.oate ·că ·iD .� constă secre­
tul tainicei vederi ! ?"
Peste citeva cli pe eram din .aou ,pe cimre. Norii GIUe acopaoau
·.eeml liaoeplllli . •ii .�e .lmprăştie. : Se lDicnina. Se arătau stelele . . Păreau
.attt ee 'lltrăhaoiloare, incit mă dureau .ochii cind le priveam altfel dedt
prinbe ;gene.
- Plii.c:a t 1ll alei unul dinQ'e noi ou se descw-că <CUDl trebuie in
.ubOIIOmi«>, te datui Feodo1 Origorevici. Mi . se ..pem .cA vid stele
noi, pe cal'e nu .l&taGJ oh.;ei'Vat IDoi . .DIU ,putem .sll. vcrificlm foarte
.uşor. Oui!<W 1 se :ad-ă el .1111istentului sAu, prlv� atent la constelatia
Ursa M ică. Ve;d ceva printre stPiele .aflate la extrem.ită(.i ?
- 'Nu, nu ·viid.
- Oar dwnn tlllla ? ;mă lnuebii Fcodor (djgorevici.
Jlll ..am uitat · cu .atentie -in directia ·indicată. Acolo, iD mijlocul cu­
:aoscutei C.'OIIIt dlaţii, .ardea un ·mllmwchi de ciuci-şase stele . ; pÎreau nişte
beoulote slabe. Uneori, limbile lltriUuoitoare ·caJe pluteau ,prin .aer le
ttergeau .de pe boltll , dar cllld :se retritgeau vedeam clar qtrii IQfietici.
- �id, riapuusei. Viid <4iestul de bine weo fMe .llele, dispuse
foarte aproape unn .de altn .
- •Poti ·•ii
desenezi ·8!fel'.area :lor P
- Si .facen:_
 Am luat de la Gurov blocnotesul şi imediat am schiţat aşe7.arE!!l
noilor corpi cereşti � raport
cu Ursa Mică.

- Aşa, aşa, mă incurajă profesorul, aruncîndu-şi privirile pe hirtie,

p�te umărul meu. Steaua aceea ai desenat-o, mi se pare,·
ceva mai la

stin Pa decit e in reali tate.

Am mai verificat o dată desenul cu punctele luminoase de pe boltă.
mburînd distanta dintre aştri cu ajutorul creionului ţinut cu mina
intinsi.
- Uite, acum nu e rău, spuse bătrinul satisfilcut, privind atent
opera mea. Ne-a mai rAmas sl-i dăm un nume acestei constelatii
noi. Se va numi constelalia ziaristului Veselov.
- Ce legătură are cu mine ? Trebuie să poarte numele dumnea­
vo:u;t r:,.
- l<'ii liniştit, ne ajung tuturora. Eu mi-am pus deoparte un con­
glomerat de stele mai puternice. Priv�te acolo , vezi ? Fiecare dintre
ell" are o strAlucire purpurie, exact ca planeta Marte cînd coboară
sub orizont.
lmi luă blocnotesul şi cu sîrguinţă desenl noua constelaţie. Gurov,
uimit, privea ctnd la noi, cind la cer, Incercind să vadă aştrii care
pentru el erau invizibi l i.
- Perfect 1 exclamă Feodor Grigorevici, terminind schita. Sînt
convins el aceste grupAri de stele nu sint vizibile acum nimAnui şi că
niciodată nu vor fi observate cu telescoapele obişnuite... Cred el pre­
paratul nostru va fi bine primit şi de astronomi.
In intuneric, Gurov notă ora observatit'i.
- Trebuie să ne grăbim, spuse deodată Feodor Grfgorevici. Sint
c�mă ore de cind am luat preparatul şi incă nu ştim cît va mai fi
activ. E posibil ca totul să se termine mai rtpede declt ne inchipuim.
Trecuse mult de miE!zul nopţii. Nu se vedea in jur nici tipenie
de om. Noi U susţineam de · braţe pe Gu rov, care orbeeăia orin beznă.
- N-o să mergem direct la gară, spuse profesorul . Acolo poate fi
lume şi e lumini... S-o luăm către dreapta, spre l i n ia ferată ; stăm
puţin acolo şi ne reintoarcem.
Cele patru şine aruncau in intuneric o lumină roşie-tnchisă, de
parcă atunci ar fi coborît de pe rolele unui laminor.
Feodor Grigorevicl luase blocnotesul de la Gurov şi, urcindu-se pe
terasament, işl nota impresWe. Chiar lingi noi, drumul de fier făcea
o cotiturA şi se infunda in pădure. Pe n�teptate, de după copaci, se
auzi un şuierat prelung, iar pe cer se ivi un mănunchi uriaş de scintei,
pe care vintul le imprilştie. Pe trunchiurile arborilor,
ca şi cum nt>-ar

fi căutat, aluneca raza orbitor de albi a farului.

- Trenul ! ţipă Feodor Grigorevicl, coborînd in fugii de pe tera­
sament. Impi�_,d icindu-se, sclipi pe ,Ină carnetul cu insemnAri.
 - Fu�i 1 tmi st rigA el. Ce faci P
Eu zăbovii pe l inie ca să ridic carnetul. Farul locomotivei trecu cu
razn sa, iute, ca un fulger, peste ochii mei şi pe loc simţii o usturime
In ceafă. Cercuri albe incepurll. sll.-mi joace in fata privirilor. Curov mi!.
inşfăcă de brat şi .mii. trase fos de pe şine. Jn spatele nostru hurula o
garn i t uri\ lo(rea.
- De ce o-al fugit de tndatil. ce te- am chemat P se infurie Feodor
• Grigorevici.
- BlocnotesuJ rlmllsese pe şine. S-ar fi p ierdut toate observaţiile
dumneavoastră.
Dar ochii P Nu ti-i mai şterge cu palmele 1 Vezi ceva ?
- Nimic... Doar cttcva pete albe...
- Inchide pleoapele şi nu le mai deschide. E foarte serios. Al
fost orbit. Te prevenlsem... Trebuie si!. ne Intoarcem imediat acasă ,
se adresă el, de datn asta lui Curov.
Am avut noroc. Am oprit un autocamion care ne duse repede ploii.
aproape de vilii.
Feodor Crigorevici mii intinse pe patul lui, astupi cu grijă ferestrele
şi, desfiiclndu-mi batista cu care-mi legase ochii pe drum, Imi tumll.
sub fiecare pleoapă citeva piclituri dintr-un medicament.
- Bea, te rog, şi asta, spuse el, şi simtii pe buze marginea unul
pahar.
- Acum stai aşa nemişcat. Curtnd trebuie si se sflJleascil. acţiunea
preparatului. Atunci o si ştim precis clt de grav au suferit ochii du­
mitale.
Zăceam tn pat fără să fac o mişcare. Plclturile lui Feodor Grigore­
vici Imi inţepau pupilele. Durerea surdA din oeafli continua si persiste.
Nu ştiu de ce, simteam o durere şi In artera cubitali!., precum şi pu­
tini greaţll.
•

- Ei, ce mai faci ? auzii vocea lui Feodor Crigorevicl şi-mi dldui
seama că ină scutura de umăr. Somniferul pe care ţi l-am dat şi-a
făcut efectul. Ai dormit nouă ore.

Incercai sli deschid ochii, dar fără si reUfesc. Pleoapele se lipiserll.

din cauza medicamentului.
- Incearcă acum, dar cu atenţie, Imi spuse profesorul ştergindu-mi
genele cu o buca t ă de vatil. udă.
In camerl era attt de Intuneric, incit nu puteam si zăresc nimic.
Deosehii cu greu sil ueta unui om care şedea pe pat la picioarele mele.
- Văd ceva, dar foarte prost. ..
- Aşa şi trebuie. Dar acum ?
Didu putin la o parte clraperia, şi in incli pere se aprinse o razi!.
strAlucitoare de soare. In jur, totul se însufleţi parci. Llngă mine
,edea Curov. Feodor Crigorevici era aplecat asupra mea, privinclu-mli
ingrijorat.
.. --

27
 -
Vid totul !
-Mimmat; NU.tf trec nl$te pete- pe dinaintea ocflilor ? .
-
Nu.
Perfect 1 Ai scApat ieftia. Put- fi mult mai rAu. Dacii vrei,
- polj
·
11 te ridici. E t i mpul · si prinzim.
La masă, ll rugai pe profi!IIOI" Jl..ml povesteasci despre prepara­
tu) său.
- Nici nu şti� eum si· incep; apue el. Eşai. iD general, la curent
cu teoria vederii ?
- Nu prea, recunOICW eu.

- Uite, vezi, răspunse el pu\ia descurajat. llllleMDIIil< c1 a-ebaie si-ti

expU. iocepiod Gle la a. b. c.- Pre&�te-lie si aacu.lti o- <:&Bferiuţă. plic­
lilli toare.
- Pot sii-mi notez e"plicatiile dumneaNoastri ?
- Ei_. uta ar fi chiar PJ188. �te. Dar, daci te in1ereMu1,
poftim, noteazA-ti.
Intotdeauna am la mine bl.ocnotesu.l şi creionuL Le-am IICOI- dia
buzunar şi, tn timp ee profesorul vorbea, eu Imi floceaat rn.e-irl
- Ochiul omului este un. avarat f<NU1e perfeeţicmat. toc:epa in­
terlocutorul meu. fosjbilitătile lui sint Insi mkginite. Oiuble . toate
a.odcle electroma�netice eltistente In natură, retina noastrll. este seosi­
bilA doar la. UD. diapazon tagust, cupri"Gzbad unele care difed. latre ele
numai cu patru zecimi de miClQD. *. Cele mai scurte uode ale aces&ui
diapazon ne provoacă senzatia culorii viol ete, cele mai lungi - a 110-
tulul Inchis. Plai aici e clar P
- Da, da. l Cooti�
- DiapazonW. seazitiv. deep,. , cu-e. am vorbit 1-a format In om ca
rezultat al adaptări! multimilenare la o mai buni recepţionare vizueli.
a lwnii lnc.:onjurli toare. Cercetările au arAtat că distributia sensihllit1tii

ochilllu L · la rapol? cu luugimile de uadl este foarte aseminătoa� cu

repartizarea energiei solare reflectate de frunzele plaotelor. E fi ftratc.
deoare<.-e l u mea vegetală a constituit de-a luJI8Ul veacurilor medial
oaturaA cue U tneonjuri pe: om. ..
- Nu ştiam nimic de.ţpre o asemenea adaptare. E superb.
- Da, e superb; Aeurn o· sA-ti descriu pe ICilrt cum avem senzaţia
luminii. Cristalinul ochiului, ca şi obiectivul unui aparat fol'-.,�raflc.
pro�azd imaginea tuturor obiectelor oe· retinA ; aceasta e formati
dtD etteva sute de mifloafte de bastonaşe lf · conurt mlcroscopioe ,_j.
bUe la lu mini şi la culoare. Bastonaşele contlo o substantA speciali.
rodop'iDa. sau purpurul vizual, In care, sub acţiunea linninii, ee pro­
duce uo procer fO!ockinric oomplu. In- eonuri se g�te, de asomeoee ,
o aa.l:lstaDtl sensibili la lurnial, indopliDa, care reaetfoaead • la dfferite
culori ale tpeCtnllu l altfel de cft I'GIIiopein a•••

* U11 m1cn111 - o mhmo do mibuoolna (11. 1.}.

'v
�

28
 -:- Scuzati-mi. Fe0001' Grigocevicio ti mtrerupse C..av, �.. pro­
puae 11 fiti .. i concis, altfel f) să intrati la ptea. multe dealii.

- Adevirat 1 Pe Sf."Urt, procluslll descomp.-rii �i şi a

iodopriDei siat excitaţit pl'i.-i ai eatremitătii IIUVIIIai optic. De la

hutonaeele şi cmmrile ochiului, esdtaţia se traDID'Iite prin fihrele- ner­
voue la ce�� t nd fb.l al vedem - putea oreipAali a ��i e�eieru­
lui. Aici • §onnazi �ea �� a lumii ce ae lacoajuri.
- c.oa..,l icat � obeervai eu, ootbld fieare- c-.IDt.
- Foarte ccmplex ti nici nv e atudi3t filei ptDI la capit, coofirmil
smd->rul. Vreau să-ti reamiute.e el pcoc:esele rot:oc:bialiee ta rodopsinl
ai iodopĂDl apar sub iaflueDta onor unde electm�gnetice c:tl UD dilv
pazon foarte precis. Oscilatiile electromagDetice de Alte lun�mi de undli
ou au nici o influentă asupra acestor sub!ll:aate• Nei, dr. pildA, nu vedem
UDdele radiofoaice, nu vedem ra�e roeDtgen şi � - şi acestea
IIDt unde e!t'Ct�etice eue R deot.ebesc de cele lummoas e numai
prin frecventa Oll('i latiil er.
- Aşa lucreazi ocltiul -..1 al amulttl , catinul el. In uoele ca­
� ar fi lasi foarte illlwesant şi folositor sl liJgim pesibilititile ve­
derii obioouite, astfel tnoit si vedem "oevăzutur'. Prebahil ştii că
obiectele din j urul aoslru nu Dumai a\ reileeti ruele care le vin de
la o surd oarecare, dar stnt ele tnsele izvoarele •ner unde invizibile
cu ochiul liber. Silit aşa-oMmlte rue illfran�Şii •• cafde. Nu le con­

funda ou cl1 dura aerului torid. Razele infraroşii 1e pot riaphtdi tn

vid, e11act ea şi cele de lumn.l. Silit şi ele oecita41ii electromagnetice,
dar lu.uuea lor · dt- uadi e mai mue cledt a luminii şi de aceea ou
ioO uon\e&Zl elemeo&ele f�eosih1e ale retinei. ID oouecintă nu le
vedem. Putem ltabili cxisteota lor doar cu ajatorul uaor aparate spe­
ciale. Si acum fii atent. Dupi mu4i lOii de studiu, Cnrov ti cu mine
am creat un a.a.nit prepa.Jat aub � ciruia rodGpJÎDa ti iodopsina

din bastonaşele fi - ·oouurile ochiului obionuit foi modiiici insuşirile :

ace��t e subslaate devia �e��sibile la razele iDfrar()fiL Damaeata ai luat
o dozl din acest pl"eJ)Uat şi ai vlzut ta latwaeric toate obiectele aşa

cum apar ele ca s- de radiaţii iafraceşii. Asta-1- totul.

- Staţi putin, Feodor Crigorevici, cum adla\ : asta-i totul f · n

impl<nai ea. Explica,i-IIH mai amiouoţit.
- Nu pot sll - ti mal 1pw1 nici un cuviDt delpre prepa ra tul nostru.
- Spuneţi-mi cel puţjo cum J,.aţi. d.Oumil P
- "Lambda zero virgulă f8plezi:'Ci 'i şase - patru suie doulzecl'
- De ce ?

- Dooareoe razele infraroşii ocupă un diapazon de unde aproxi-

lllatW .Je. la şaptneci şi şase de IUtimi pinii la patru sute douăzeci de
microni, iar cu litera greacă "LamlXIa" in fizici se notează de ohicci
lungimea de· undă. Despre prepa�at - ��iei o VOPba mai mult .
.:_�- Atuaci aplicaţi-mi ceea ee .. .az.t. Ce erau acele l i mbi de

29
foc ce pluteau continuu prin aer ? De ce vedeam ca printr-o l..'ea t ă ?
De� ce din bo t ul lui Urciun ieşea un fum al bastru ? De ce singele deve­
niae verde ? De unde au apărut noi s tel e pc cer ? ...
- De o mie de ori "de ce ?u, risc profesorul, intrerupindu-mă.
Totul e foarte s impl u . Oricare dintre obiectele inconjură toare avea • •
o temperaturA superioară l u i zero absolut •. Prin urmare e manau rn7e
infraroşii cu diferite l u ngi m i de undă, sau, cu m se mai spune, cu com­
pozitii spectrale deosebite. Ele actionau asupra rodopsinei şi iodopsine:
fiecare în alt fel. In scoarţa crei e rulu i , excitntiile veni te de In nervul
optic trezeau senzaţia culorilor cu care om u l este obişnuit. Obiectele
încălzite mai tarc ni se pi\reau albastre, cele c:ildute - portocal i i . iar
cele aproape reci le vedeam roşii • • .
- Şi l i mbil e de foc din aer ?
- Reprezintă iradiatia infraroş i e a vapuril or de apă pre-.�:enti necrm-
ten i t în atmosferă. Fumul albastru din botul lui Urciun - aceeaşi va­

pori , însă incălziti şi mai tare. Noile stele tle pe cer sint stinse de
m u : t, clar mai sint calde şi nu pot fi văzute prin nici un telescop obi5-
nuit şi cu nttt mai puţin c u ochiul liber. Vălul alb care ni se plimba
mereu In fata pri viri l or era, pare-se, radiaţia bastonaşelor şi a con u ­
ri l u r d i n propriii noştri ochi. Doar ş i ele a u o anumită temperatu r:i .
deci i radi ază raze infraroşii.
- Extrem de interesant 1 Dar ce fo loas e pract ice poate aduce pH··
paratul dumneavoastră?
- Cred că d es t u l de mari. Te-ai convins că poti observa cu aju­
torul lui şi cel e mai uşoare sch i m băr i de temperaturi1. Mai poate folosi
in indus trie, in munca de cercetare ştiinti fică, în mt•dicină, in as tron o ­
mie. E drept că aceas tă invenţie mai trebuie pusă la punct, dar in
principiu, după cum vezi, proble m a e dezlegată.
- Acum am p u tea vedea om ul invizibil al lui Wells chiar şi in
plină noapte, adaugă, zimbind, G u rov 1 Tempera!ura corpului i nvizibil,
riminind a ceea şi ca la orice om, ar radia o lumină. albăstruie.
- Tare aş vrea să scriu o povestire d esp r e tot ce s-a petrecut in
această noapte, m11 adresai lui Feodor Crigorevici. Fireşte, dacă tmi
permiteţ i.
- In nici replică e l categoric. DeocamdatA, despre pre­
un caz 1
paratul nostru nu trebuie să se p ublice nimic. Deşi... Stai puţin... Poti
d clescrii ceea ce s-a in tim plat cu d umneata suh forma unei povesti ri
ttiintifico-fantastice. In felul ac es ta nu mai am nici o obiectie.
Drept care am şi s cr is această povestire.
Traducere de
ŞTEFAN IUREŞ ,, DAN lĂZĂRESC L
* Zero ob10lue - -27:1'C (n.r.).
• • Spcctnal nou de c:ue vorbetie autorul nu reproduce, fir(l11e, opcctrul obiş
eult luwinoa, d o noul caml rozultatl din dcJcompunerea lnfruotalui (tl. r.),
....""
 Cuvîntul cititorilor
Sînt �� cu un pa�-ionat cititor al Colecţid, pe ca re o posed in In­
tregime, de lo numărul 1. Pîncl acum am 6 volume legate, iar alte 4
sint in curs de flr1i8are. lml plac lucrdrlle care aptlr pe mal multe
numere. Apariţia neH•gulată a Colectiei imi produce o mare bdtale de
cap, trebuind sd urmăresc :r.ilnlc dacd a Ieşit vreun număr nou. Con­
trar celorlalţi cititori, sint pentru apariţia bilunard a Colecţid.

PETRE CERNEA
A n rur��ti

Cind m-am apucat să vă scriu, m-a cuprins o mare emotie gindin­

du-mă l a fap tul că astlzi In tara noastrA fiecare tinăr care este dornic

să inve1e, sl pltrundă In lmpărătia ştiintei lşi poa te indeplini visul.

M-am gindit la mine Insumi. Am urmat cursurile elementare Intr-o
şcoală sAteascA. Avind l."Onditi ile necesare, am p u tu t unna cwiwile
unei şcoli medii de cultură generali, unde mai sint Inel elev.
Jncl de mic am vrut s1 devin geolog şi parcă văd cum visul meu
prinde aripi. r

Cind IIDl wnit la Suceava, am dat din Intimplare pesJie o fasclculă

n Colectiei. Era p•in 1957, şi fascicula se numea .,lndieaii" de Vitalii
Trcm:v. Atit de mult m-a captivat această povestire, inQit m�am hotArit
să cumpăr toate broşurile care vor mai apărea in Colecţie. Astăzi, s pre
satisfacţia mea, mă număr printre pasionatii cititori ai C ol ec i ·
Aş avea şi eu o dorin\A, şi anume : fasciculele s săplimlnal,
căci apărfnd bilunar ţin prea tnl.ordnt pe eltit pînă la aparitia unui
număr nou.
FIERARU GHEORGHE
l' l e v c l a s a 1 X 1-a A
Şcoala med ie ·m l x tl ny
Su!'c u va ,

31
 Povestirile colecţiei pes t e hotare
februarie 1961, revistei cslto-
ln
6/ooaciJ in limba maghiară "Ter­
mhzet es tdnadalom• ( "Nalura
şi societatea") din Bralislaoo a
publicat traducerea �tvii
"Pisica din Bolk6FV�· de Oc­
Cavian Slwa şi Alexandru And!l,
apăruld fn colecţja nom1riJ in
noUnnb rie 1957.

Citiţi In n u mărul 158 al colecţie i povestirea · lui

M IH U D RAGOM I R

"Pe lungimea de undă a Cosmosului"

lnapoilldu -se din prima eq>editie iot reprimă iD af ara sisl.e·
molui �ostru recepţionează o muzică tulhuri­
solar, o astronavă
toare. ktronauţii ti dau denUJilirea de ,,simfonia coanosului • .
Ascu ltind-o, fiecare dintre el retrăieşte imprejarărilc îu care s-au
petrecut eveaimentele cele mai important.• diu viaţa sa, şi pro­
funzimea acelor aoorduri li aJuti, parcă, ... găseasci boi soluţii
hl probl-e ce li .e pireau piDii a� lUII"eWlvabile.

lliparu1 : Combinatul polfltrAfit · Cua Scinteii ,.1. v. Stalin•