Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dictionar Spaniol-Romanian de Expresii Si Locutiuni

    Încărcat de

    Gustau Sanchi Sanchi
    33 vizualizări241 pagini

    Titlu original

    Dictionar Spaniol-romanian de Expresii Si Locutiuni

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    33 vizualizări241 pagini

    Dictionar Spaniol-Romanian de Expresii Si Locutiuni

    Încărcat de

    Gustau Sanchi Sanchi

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 241
    Rafael Pisot, Loreta Mahalu, Constantin Teodorovici Dictionar spaniol-roman de expresii gi locutiuni Rafael Pisot — licentiat in filologie hispanics, Universitatea din Salamanca (1996); diploma in filologie italiana gi englez&; master {Spaniola ca limb& strain&” Ia acoeagi universitate; lector de spaniolé fa Universitatea ,ALI. Cuza” din lagi. In prezent, este profesor titular la Institutul ,Cervantes” din Bucuresti. Loreta Mahalu — profesor de limba romAns i de limba spanioli; coordonator (profesor mentor) al practicii pedagogice pentru studenti. Constantin Teodorovici — cercetitor la Institutul de Filologie Romana ,Alexandra Philippide” al Academiei Romane, filiala lagi Lector: Gustavo-Adolfo Loria-Rivel © 2002 by Editura POLIROM, pentru prezenta edifie www.polirom.ro Editura POLIROM asi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucuresti, B-dul 1.C. Bratianu nr. 6, et. 7, P.O. BOX 1-728, 70700 Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale: PISOT, RAFAEL Dicfionar spaniol-romén de expres si locufiuni! Rafael Pisot, Loreta Mahala, Constantin Teodorovici ~ Iagi; Polirom, 2002 480 p.; 19 em ISBN: 973-683-965-6 I, Mahalu, Loreta IL, Teodorovici, Constantin 81'974.8=134.2=186.1 Printed in ROMANIA Rafael Pisot Loreta Mahalu Constantin Teodorovici DICTIONAR SPANIOL-ROMAN de expresii si locutiuni POLIROM 2002 I. Prezentare Lucrarea pe care o prezentém in continuare se vrea a fi, in primul rind, o modest contributie 1a panorama studiilor comparative ale Uimbilor spaniolé si romana, inserandu-se intr-o linie de investigafii care in ultimii ani par sd fi c&patat o deosebit amploare in Romani Spre deosebire, totugi, de ori germana ~ cu traditie mai bine statornicita datorita factorilor istoriei gi socioculturali -, repertoriul de luerdri destinate in mod ecial celor ce se aflA in faza de invataro a limbii spaniole este ined in formare. Impulsionafi de dorinja de a remedia, atat cat ne sta in putin{d, aceasta carenfa, am hotarat s8 configuriim un corpus care si oat apropia universul frazeologic al celor doud limi. S-a procedat, firese, la realizarea unei selectii de units frazeologice, plecdnd de la diferite dictionare spaniole de specialitate (Anaya 1988; Candén M., Bonnet E. 1993; Varela F, Kubath H. 1994; Buitra 1995 ; Pérez-Rioja 1997; Larousse 1998), la stabilirea unor definifii pentru fiecare. sintagmi-titlu, la gasirea unor exemple ilustrative pentru sensurile gi functiile acesteia. Apoi s-a trecut la ,adulmecarea” ‘nor posibile echivalente in lexicoane roménesti de acelagi gen (Berg. 1969; Comgulea E., Teius S,, Serban V, 1998) sau generale, dar care adund un volum consistent de formafii idiomatice (Calciu A. Duhineanu C., Munteanu D. 1979; Calciu A., Samharadze Z, 1992; Ghifescu M, 1994), echivalente care s& corespunda definitiilor gi sd se Poata incadra, cu (aproximativ) acelagi efect semantic gi stilistic, in varianta roméneasc& a exemplului. Ca baza de referinf& gonerala, au fost consultate DRAE gi DEX (ultimul, in lipsa unei editii complete gi compacte a dictionarului Academiei), precum gi un numir mare de studi teoretice (Bosque 1980 ; Garcia-Page 1996 ; 1998 ; Corpas 1997; Ruiz Gurillo 1997; Penadés Martinez 2000, pentru partea spaniola, Dimitrescu 1957; Copceag 1989; Dumistricel 1997, pentru parten Toménd), care dovedesc numsrul mare de frazeologisme gi garanteaza existenfa unui material foarte bine sistematizat, care poate sta la temelia elaborarii unui corpus bilingy. Trebuie precizat ca sintagmele reunite in aceast& luerare provin din spaniola din Spania, chiar dac& se bueurd de o larga folosire in spaniola din America Latina, Am ineeput prin a incerca doar stabilirea unor echivalente sema: tice 4i fanctionale intre unitatile celor dous limbi, cdtutand expresiile do cea mai mare circulafie, lovindu-ne aici de inexistenta, in ambele culturi, a unor studii privitoare la frecvenfa folosirii lor. Considerdm, PREZENTARE, a fn orice caz, cA cele peste 3.000 de articole adunate in prezentul dicfionar constituie o mostra fidelA gi reprezentativa a frazeologisme- lor din ambele limbi. ‘Adancind gi extinzAnd compararea celor dou’ repertorii, am con- statat, totugi, inoperativitatea simplei alaturéri directe a unitafilor frazeologice similare romAnesti de cele spaniole. convingandu-ne de necesitatea definirii sintagmelor-titlu, ca punte indispensabild fn pro- cesul de echivalare, cu scopul cregterii gradului de precizie gi claritate. Mai mult, faptul c& expresii aparent asemanatoare ca forma din cele dou limbi se puteau insera in acelagi context, pirand s& probeze echivalenta lor nu numai semantic ci gi functionals, s-a lovit de obstacolul ,falgilor prieteni” frazeologici, sintagme identice formal, dar cu semnificati diferiti in flecare limba, care obligau la defini separatd, in spaniolA gi romani, a unitatilor respective. E cazul ei semnaldm ins& analogile formale gi semantice ale unr unit&fi precum ‘abogado del diablo, vacas gordas /flacas ori echar un pulso, care au permis definifii unice, comune celor dowd limbi (ef. 3.4.3.). Includerea definifiilor @ contribuit si la posibilitatea de a grupa unitafi (cvasi)sinonime, separate grafic prin punct gi virguld, constitu: ind astfeltitluri multiple si evitand repetarea unor explicafi gi exemple (evasi)identice: poner alguien (los) pies en polvorosa; tomar coger alguien las de Villadiego; salir alguien por pies /piernas ; poner al- guien tierra de por medio: a fugi pentru a se pune la adapost intr- situafie adversd, Atunci cénd intre dowd sau mai multe expresii nu exist decat 0 similitudine semantied ~ iar o definifie comund nu ar fi a propus o trimitere (er); aici, definitiile deveneau din nou indispensabile, in m&sura'in care serveau drept criteriu de organi- zare semanticd a intregului corpus. ‘Este inevitabil&, aici, o scurtd precizare a caracterului explicatiilor noastre, elaborate independent de dictionarele frazeologice anterior citate si cu doringa (s8 speram cé indeplinita) de a nu fi cedat tentafiei de a ne inspira mai mult decat era necesar din dicfionarele academice. Fat de imposibilitatea de a defini in mod original secvente precum estirar alguien la pata (a muri) ori estar algo al eaer/al llegar (afi pe punctul de a se intampla), eredem c& exist aporturi originale in acele expresii care se bucura de o mai mare plasticitate (v. abogado del diablo, echar alguien un pulso ori vivir alguien de las rentas) gi ale céror trasdturi definitorii oferé/o mai mare libertate cand e-vorba s& fie abordate. Numeroasele discrepante ivite atunci cénd respectivele definifii trebuiau traduse in romana au permis 0 reflectie detaliata ‘supra nenumaratelor functiuni pragmatice ale acestora, atat in fixarea celor mai pertinente trisituri semantice, cat giin maxima adecvare a ‘exemplelor ilustrative. Un alt aspect important a fost oportunitatea sau nua traducerii cuvintelor-cheie, chiar dacd in cele din urmé am optat pentru inse- area traduceriifechivalérii nucleului fiecirei expresii, atat din cauza unor cuvinte ca ,bartola”, ,repanocha” sau ,tutia” ~ mai greu de z PREZENTARE Iinfeles fara o explicafie prealabila -, eft gi a existenfei unor lexeme pei leat alah» to neti ae ene cea mai apta si pund in evident punctul de plecare, modul de consti tuire gi infeleoul actual al expresiilor respective. Cunoagterea cét mai precisi a nucleului semantic originar nu numai c& ajutA la marirea transparenjei semantice, dar poate: sugera gi contextul general 9i registrul in care folosirea ei este cea (mai) adecvata. Pentru @ incheia, ne insugim cuvintele pe care Sanmartin (1998 XII) le include in prologul sau la Diccionario de argot, unde se cons dera cd orice inventariere a unui corpus (frazeologic, addugim noi) 38e dovedeste a fio utopie, dat fiind faptul c& este practic imposibil s& Se realizeze anchete in diverse locuri ale geografiei noastre si s8 se eric velablitaten tuturor termenilor”, Cu aceoagi precautio se Pronunja Ruiz Ferndndez (2001) in introducerea iccionario eiemplificado de argot : oe Stabilirea corpusului dictionarului a presupus deci o c&uta: foarte select a referingolor serse(..), Totus, en aceasta cule. gere, sperm sa reflectiim catemai fidel cu putin, chiar tinand seama de limitele inerente ale codului scris, argoul spaniol din ultimul sfert de veac (Ruiz Fernandez 2001 : 11). Cele mai calde muljumiri tuturor celor ce s-au implicat in mun noastra, in mod special profesorilor de la Universitatea din Selamanca, Dr. Elona Bajo, Dr. Vioriea Patea, Dr. Ciriaco Ruiz, Dr. Adolf Piquer §1 fn mod cu totul special Dr. Fernando Sanchez Miret, care ati examinat ‘cu grijd materialul si ne-au aruncat un colac de saivare, atunci cand Sncepeam si ne scufundim in Marea Neagré. Dedic&m aceasta lucrare tuturor acelora care considera, impreund ca Whort, c& limbajul este cel mai bun spectacol din lume. j Autorii L. Presentacién El trabajo que presentamos a continuacién quiere éer, en primer lugar, una modesta aportacién al panorama de los estudios compara- tivos entre el espafiol y el rumano, inserténdose en una linea de investigaci6n que en log tltimos afios parece haber cobrado especial auge en Rumania. A diferencia, sin embargo, de lo que ocurre con Ienguas como el francés o el alemén - de mayor arraigo debido a factores hist6ricos y socioculturales — el repertorio de materiales des- tinado fundamentalmente a quienes se hallan en fase de aprendizaje del espatiol esté todavia en ciernes. Impulsados por el deseo de subsanar, en la medida de lo posible, esta carencia, hemos decidido configurar tun corpus que pueda acercar el universo fraseol6gico de ambas lenguas. El procedimiento ha partido de una seleccién de unidades fraseo- I6gicas a partir de distintos diccionarios espafoles especializados (Anaya 1988 ; Candén M., Bonnet E. 1993 ; Varela F., Kubath H. 1994; Buitrago 1995 ; Pérez-Rioja 1997 ; Larousse 1998), estableciendo defi- niciones para cada una de las palabras-clave y proponiendo ejemplos ilustrativos de sus sentidos y funciones. Posteriormente, se han ras- treado posibles expresiones equivalentes en diccionarios rumanos, tanto en aquellos de perfil fraseologico (Berg 1969; Comsulea E. ‘Teius S., Serban V. 1998) como en los diccionarios generales que, sin embargo, recogen un nutrido volumen. de expresiones idiomatic (Calciu A., Dub&neanu C., Munteanu D. 1979 ; Calciu A., Samharadze Z. 1992 ; Ghitescu M. 1994); expresiones que correspondieran a las defi- niciones y que pudieran emplearse con (aproximadamente) el mismo efecto seméntico y estilistico en la variante rumana. Como punto de referencia han figurado el DRAE (1992) en el caso del espafiol y el DEX (1998*) en el del rumano, este wltimo, ante la falta de una edi- ion completa del diccionario de la Academia, junto a un buen nimero de estudios tedricos (Bosque 1980; Garcia-Page 1996; 1998 ; Corpas 1997; Ruiz Gurillo 1997; Penadés Martinez 2000, para el espafiol y Dimitrescu 1957, Copceag 1989 Dumistracel 1997 para el rumano) ‘que atestiguan el gran nimero de fraseologismos y garantizan la istencia de un material muy bien sistematizado a partir del cual borar un corpus bilingie. Cabe sefialar que las unidades aqui reco- gidas proceden del espariol de Espatia, aunque cuenten con gran vita- Tidad en el espafiol de Améric La primera fase del trabajo consistié en establecer equivalencias Seménticas y funcionales entre aquellas unidades que se juzgaban de 9 PRESENTACION mayor vitalidad en ambas lenguas, con el pesar, sin embargo, de no haber podido llevar a cabo una seleccién de las mismas en funcién de estudios de frecuencia, dada la inexistencia en ambas lenguas de trabajos de esta naturaleza. Entendemos, en cualquier caso, que los més de 3.000 art{culos reunidos en el presente diccionario constitu- yen una muestra fiel y representativa de los fraseologismos dé ambas lenguas. Al analizar y ampliar la comparacién de ambos repertorios, se constaté, sin embargo, la inoperancia de un planteamiento que sim- plemente se limitaba a igualar unidades fraseol6gicas similares, cir- cunstancia que puso de manifiesto la necesidad de definir cada uno de Jos lemas en aras de una mayor precisién y claridad. Asimismo, el hecho de que dos expresiones, similares formalmente en ambas len- ‘guas, pudieran aparecer en el mismo contexto (sugiriendo, por tanto, ‘una equivalencia no s6lo seméntica, sino también funcional) chocaba frontalmente con el escollo de los ,falsos amigos” fraseolégicos, sintagmas que, parapetados tras una identidad formal, cuentan con significados distintos en cada una de las lenguas, motivo que obligaba a incorpo- rar definiciones separadas, en espafiol y rumano, de cada una de las expresiones. Conviene sefialar, en cualquier caso, las similitudes for- males y seménticas de unidades como abogado del diablo, vacas gor- das /flacas o echar un pulso, que permit{an proponer una definicién comtin a ambas lenguas (cfr. 3.4.3). La inclusién de las definiciones ofrecia, por otra parte, la posibili- dad de agrupar unidades casi sinénimas — separadas gréficamente por punto y coma — y.de evitar la inclusion de definiciones y ejemplos (casi) idénticos (poner alguien {los} pies en polvorosa; coger /tomar alguien las de Villadiego ; salir alguien por pies/piernas ; poner alguien tierra de por medio: huir para ponerse a salvo de una situacion adversa). Cuando entre dos o mas expresiones no existe mas que una similitud seméntica y por lo tanto una definicién comin resultarfa inviable, se hha propuesto un envio (or) ; en este punto, las definiciones resultaban de nuevo imprescindibles, en la medida en que serfan tomadas como ctiterio de organizacién seméntica de todo el corpus. ‘No podemos evitar, con todo, abrir una pequefia reflexion respecto ala naturaleza de nuestras definiciones, que han sido elaboradas con independencia de cualquiera de los diccionarios fraseol6gicos antes citados y con el deseo (esperemos que cumplido) de no haber cafdoen la tentacién de inspirarse més. de lo necesario en el diccionario de la ‘Academia, Frente a la imposibilidad de definir de modo original secuen- cias como estirar (alguien) la pata (morir) o estar (algo) al caer/al Uegar (estar a punto de suceder), creemos que hay aportaciones origi nales en aquellas expresiones que cuentan con mayor plasticidad (v. abogado del diablo, echar [alguien] un pulso o vivir [alguien] de las Tentas) y cuyos rasgos definitorios brindan més libertad a la hora de ser atrapados. Las numerosas discrepancias surgidas a la hora de traducir tales definiciones al ramano han permitido una reflexién PRESENTACION, 30 detallada sobre sus amplisimas funciones pragméticas, de‘cara a fijar tanto los rasgos seménticos més pertinentes como la idoneidad de los ejemplos explicativos. Otro aspecto de interés ha sido la pertinencia de una traduccién de si bien existen situaciones que nos han animado a ina traducci6n 0 equivalencia del nicleo de cada expresién, no sélo porque pudiera tratarse de términos dificiles de entender sin explicacién previa (,bartola”, ,repanocha”, ,tutia”) sino por la existencia de lexemas polisémicos, de cuya diversidad de signi- ficados convenfa elegir el mas apto para poner en evidencia el punto de partida, modo de constitucién y sentido actual de la expresién. Un conocimiento preciso del nticleo séméntico original no sélo contribuye @ aumentar la transparencia sem&ntica, sino que igualmente puede sugerir el contexto general y el registro en el que su uso resulta (més) adecuado. Para coneluir, hacemos nuestras las palabras que Sanmartin (1998: XII incluye en el prologo a su Diccionario de argot, donde considera gue cualquier inventario de un corpus (fraseolégico, afiadimos noso- tros) resulta una utopfa, puesto que es practicamente imposible rea- lizar calas en diversos lugares de nuestra geografia y comprobar la vigencia de todos los términos”. Con idéntica cautela se pronuncia Ruiz Fernéndez (2001) en la introduccién a su Diccionario ejemplificado de argot: El establecimiento, por tanto, del corpus del diecionario ha exigido una busqueda muy selectiva de referencias escritas (...). Sin embargo, con esta recopilacién se pretende reflejar lo mas fielmente posible, aun con las limitaciones inherentes al e6digo ‘escrito, el argot espaol del tiltimo cuarto de siglo espafiol (Ruiz Fernéndez 2001: 11), Queremos expresar nuestro mds célido agradecimiento a todos aquellos que se implicaron en nuestra tarea, en conereto a los profeso- res de la Universidad de Salamanca, Dra. Elena Bajo, Dra, Viorica Patea, Dr. Ciriaco Ruiz, Dr. Adolf Piquer y muy especialmente al Dr. Fernéndo Sanchez Miret, que escrutaron con mimo el material y nos tiraron un flotador cuando empez4bamos a hundirnos en el Mar ‘Negro. Dedicamos este trabajo a todos los que consideran, con Whorf, es el mejor espectaculo del mundo. Los autores I. Studiu introductiv 1. incercare de definire a conceptului de ,unitate frazeologic&a” (UF) Exhaustiv abordat de Ruiz Gurillo (1997; 1998), care a urmat calea deja deschisi in frazeologia spaniola de Casares (1950), Zuluaga (1980), Carneado y Trista (1983), G. Wotjak (1983 ; 1998), Garcia-Page (1989; 1990; 1991; 1996; 1998), Corpas (1996; 1998) ori Penadés Martinez (2000), conceptul globalizator de ,unitate frazeologica” (UF) pare inevitabil atunci cand ne apropiem de complexul domeniu consti- tuit din locutiuni, idiotisme, constructii gata facute, expresii fixe, intorsituri de fraz& gi enunturi frazeologice, combinafii subsumabile nofiunii de ,discurs repetat” a lui Cogeriu (1964). Astfel, fafa de ,tehnica discursului” (care presupune folosirea liber’, conform unor reguli stabilite pentru modificare gi combinare in cadrul frazei, a unor unitai lexicale 51 gramaticale), ,discursul repetat” se referd la utilizarea unor fragmente deja constituite, care pot fi inserate in noi contexte si care, in aceasta calitate, au o productivitate scAzutd sau chiar nula', In legitura cu aceste dows modalitafi, Sinclair (2000, apud Salvador 2001: 25) considera c& autonomia cuvintelor se loveste de prineipiul de idiomaticitate (idiom principle), care tinde s& fact din UF un fel ae macrocuvinte. 1. Despre importanfa frazeologiei in discursul narativ, v. Piquer (1995), unde autorul semnaleazi ,doua aspecte fn incorporarea frazeclogiel in narafiune: unul care fi este propriu si care poate fi considerat caracteristic discursului narativ, iar cldalt referitor la folosirea frazeo- logiei eu punct de plecare in alte tipuri de limbaj, cum ar fi cel oral sau cel ziaristic’. In timp ce in prima se inserie 0 ampla tipologie de strategii discursive (pasados los aftos, dicho esto, en definitiva ete.), cea de-a doua cuprinde ,limbajul specific gtirilor, cum ar fi haver-hi bona entrada thaber ua buena entrada), jugar a una sola carta, Uimar arestes {limar asperezas} (..),limbajul administratiy, cel juridie ete. ou expresii formale de genul fenir efecte [aurtir efecto), tenir per bé tener a bien), care ne permit si deosebim un anumit tip de discurs ca fiind jurnalistic, colocvial i de argou, administrativ, epistolar etc. Reluénd’ una din concluziile autorului, ,pare dificil ea un autor sh oath evita total folosirea frazeologiei in momentul dezvoltarii stra- tegiei sale discursive”. sTupiu Irropucriv 2 Se poate afirma cf toate aceste unitafi au in comun un anume grad de FIXARE gi, uneori, de IDIOMATIZARE, trisituri ce configu- Teaza o serie de combinafii foarte diferite, care include proverbul (a caballo regalado...), icdtoarea (contigo, pan y cebolla) ori formula pragmatic’ (buenos dias), férd a fi omise anumite formafii verbale fixe (tomar nota, darse una ducha) care apartin acestei categorii fn virtutea fixérii, dar care, in lipsa idiomatizarii, ar trebui situate in zona periferies a frazeologiei, dact ar fi si judecim dupa conceptele de centru gi periferie ale Scoli de la Praga. Din aceasta perspectiva, s-ar stabili o serie de UF centrale, caracterizate prin conformitatea lor cu paradigmele teoretice, deosebite de cele periferice, (mai) inde- plrtate de modelele generale ale sistemului, dar intre care are loc 0 tranzifie, ceea ce face ca totul s& constituie un continuum. Asadar, intre aceste dou’ categorii (de centru gi de periferie) exist opozitii graduale, care permit o interrelatie intre diferitele grupe ce aleatuiese aga-risul continuum. 7 ‘in incerearea de a stabili un prototip al unitailor frazeologice, Ruiz Gurillo considera fixarea gi idiomatizarea ca fiind atribute fundamentale: Fixarea este proprietatea necesara pentru a putea vorbi de o “unitate frazeologica (UF). Poate fi tnjeleasa ca 0 complexitate sau stabilitate de forma si, aditional, ca defectivitate combinatorie gi sintactics. Pe de alta parte, idiomatizarea constituie trasatura neobligatorie a unitatilor frazeologice, conform cdreia semnificatul sstructurii respective nu poate fi dedus din semnificatul parfilor sale, luate separat sau impreuna (Ruiz. Gurillo 1998 : 12). ‘Tristé (1988: 13, apud Piquer 1995 : 121) semnaleazd c& cele mai importante trei trésituri pentru cao combinatie de euvinte si indepli- neased conditia de frazeologism sunt plurilexicalitatea, sensul figurat sistabilitatea”, Sancho, la rAndul lui, reia conceptele de discurs repetat, fixare gi idiomatizare atunci cfind defineste conceptul de frazeologie, incluzéndw-le totugi intr-o serie mai ampla de trisituri specifice . acesteia: 1) Este yorba de segmente repetate, care nu sunt rezultatul unui act creator al limbajului. b) Au trecut printr-un proces de gramaticalizare, care poate ‘mai mult sau mai putin avansat in fiecare unitate frazeologic& (ni hablar; nici vorbd). ©) Ca urmare a procesului de gramaticalizare, prezintd o fixare sintacticd sau morfologic& (por amor al arte ;de dragul Jamorul artei). 4) Caurmare a procesului de gramaticalizare, pot prezenta alterari ale corpulu fonie (arrajatabla ; vasdzied < vrea sd zicd). ©) Idiomatizare: semnificatul global al unitafii frazeologice au se deduce plecind de la semnificatul componentelor sale (irse alguien por los cerros de Ubeda; a bate cineva cémpii). 13 STUDIUINTRODUCTIV f) Auo folosire pragmatica, foarte legata de context (;Se acabé el carb6n!; gata cu pomana'!). 8) Prezint& anomalii structurale (¢f. « pies juntillas) ori cuvinte sdiacritice” care nu exist in afara unitatii frazeologice respec- tive (cf. a la virulé) (Sancho 1995: 1476). Astfel, o sintagma poate fi considerata unitate frazeologicé atunct cand prezint& un oarecare grad de fixare, circumstangé care face si primeze aspeetul sintactic asupra celui semantic, dati fiind exis- tenfa unor unitafi precum en breve ori en conereto, care sunt frazeo- logice, dar fara si fie idiomatice. Nivelurile de fixare gi idiomatizare vor trebui s& fie suficient de variabile gi de eterogene pentru a putea recurge la configurafia unui continuum in care si inserdm o unitate frazeologicd:: cu cat va poseda mai multe proprietati frazeologice, cu att se va afla mai aproape de prototip gi, invers, daca prezinta putine, va fi mai indepartata (Dane 1966). Folosirea conceptului de fixare drept criteriu al definirii UF este relativ recent&, el inlocuindt- pe cél de motivatie (propus de Vinogradov, 1942, gi care a stat la baza majoritatii studiilor sovietice de frazeolo- gie), dupa aplicarea modelului de centru gi periferie al Scolii de la Praga. Dupi Fleischer (1982), sintagmele fixe gi idiomatizate se sit eazd fn centru, iar cele care prezintA doar fixare apartin periferici fenomenelor frazeologics*, Cel mai stabil criteriu al clasifictrii expresiilor a continuat s& fie opacitatea semantics sau idiomatizarea, independent de functia sintactic’ a unitdfii in chestiune, pana ce, prin anii ’80, aporturile lingvisticii aplicate, lucrarile asupra inteligentei artificiale, didactica lexicului pentru limbi strdine sau proiectarea de dictionare pedagogice au determinat o schimbare de orientare catre aspectul mai stabil al limbilor. Se ocolese, prin urmare, particularitafile semantice ale si tagmelor supuse studiului, adoptand drept criterii de includere stabi- litatea gi restrictia combinatorie, in afara idiomatizdrii (potentiale) a acestor construc. Modul de categorisire a acestor unitati nesegmentabile este, agadar, efectul unei abordari cognitive radical diferite fata de aceea postulata de 0 conceptie tradifionala dupa care toti membrii unei catego ‘impartigesc acelasi statut, putdnd fi definiti in functie de conditiil comune tuturor®, fn comparatie cu caracterul monolitic al formulérii 2. Corpas (1998b: 162-164) realizeaz’, urmandu-l pe Thun (1978), 0 scurta incursiune in isteria frazeologici. 3. Degi frazeologia se structureaz astazi ca o ramura interdisciplinar& cu proprietiti gi trsituriintrinsece (evitand astfel o viziune a ei ca un ansamblu de anomalii gi neregularitati, in comparatie cu sintaxa sau ‘semantica), Lingvigtii din fosta Uniune Sovietica, in frunte eu Vinogradov (1947), aw’ considerat frazeologia o disciplina autonoma fata de cele- lalte ramuri ale lingvisticii, cum ar fi lexicologia ori morfologia. STUDIU INTREDUCTIV. Mu traditionale, actualmente categoriile sunt vazute ca entitai difuze, susceptibile #8 fluctueze de la condifia de prototip la cea de format mai mult sau mai putin periferied, tinand cont, totugi, de imprecizia propriilor frontiere ori categorii. Aga cum observ Salvador: ‘Termenul ,frazeologie” — pe care I-am adoptat aici ca eticheta globala pentru desemnarea unui domeniu nofional destul de etero- ‘gen — este vag gi polisemic. Bt pour cause ! Statutul frazeologiei, in sensul dat de noi, priveste atét lexicul (...) cit gi sintaxa (structuri sintactice neregulate, constructii gramaticale), dar si semantica gi pragmatica discursului (metaforizare, conectori, marcatori, evi- denfiatori, formule uzuale). Putem considera ca flind unitai fra zeologice de la o interjectie sau o locufiune, pan& la o constructie gata facut, proverb, 0 formuld de salut sau un aforism autonom (Salvador 1995: 12). Poate ci aportul cel mai notabil al lingvisticii cognitive este largirea conceptului de idiomatizare si considerarea metaforei, metonimiei gi cunoagterii enciclopedice drept competente cognitive ce contribuie la clarificarea unor expresii precum estar de brazos cruzados/a sta cu brajele incrucigate/a sta cu méinile in séin ori tener las manos ata- das/a avea mainile legate (demonstrand eX acestea sunt mult mai compozitionale decdt ar putea si pard la prima vedere); clarificdrile sale, jalonate de o fermitate nu lipsiti de prudent, continu’ si deschida noi linii de investigatie in domeniul idiomaticitafii (cf. 2.2.2). 1.1. CAteva preciziri terminologice inainte de a ne opri asupra trasdturilor graduale ale unit&tilor frazeo- logice, ni se pare potrivit si facem cAteva precizari in legaturé cu terminologia si conceptele sub care sunt grupate combinattiile numite cu termenul general unitate frazeologied. Pentru aceasta, vom pre- zenta principalele contributii ale celor trei autori (Casares 1950, Zuluaga 1980 ; 1990 si Corpas 1996) care, pana in acest moment, au intreprins 0 clasificare formal a acestor unitati. In sistematizarea sa, Casares (1950) imparte universul frazeologic in doud mari grupuri: primul este format din locufiuni, iar cel de-al doilea din expresii gi proverbe, degi pe acestea din urmi le exclude dintre disciplinele lingvistice, considerénd ci aparfin domeniului de studiu al paremiologiei‘. In timp ce locufiunea este definita ca 0 4, Proverbul (de tal palo, tal astilla/agchia nu sare departe de trunchi; ‘perro ladrador, poco mordedor/edinele care latré nu mugcd) se dife- Tenfieza de zicétoare ori de zicere (dime con quién andas y te diré 4quitn eres /spune-mi cu cine te ineofest, ca sd-fi spun cine epti) prin faptul eX doar cel dintAi aspir& of fie un adevar de viajf general valabil, 15. STUDIU INTRODUCTIV scombinafie stabild de doi sau mai mulji termeni, care functioneazi a element propozitionel gi al cérei sens unitar dinainte cunoscut nu se justifick doar ea 0 sum a semnificatului normal al componentelor”, expresiile apar ca un bloc ce cuprinde proverbe, ziciitori ori ziceri, enunfuri frazeologice, intorsituri de frazii si idiotisme, bloc ale cdrai limite nu pot fi stabilite foarte ugor: Antre domeniul locufiunilor (...) gi terenul specific proverbelor, iméne o zona amplé, cu granite vagi, populata de acele formule plurilexicale pe care dicfionarele, urmAnd un criteriu nedefinit, le ‘numese faird deosebire sexpresii’, ,intorsituri de fraz&”, ,constructii gata Pcute”, ,zicdtori* ori, gi mai simplu, ,construcfii” (Casares 1950: 185). Privind cu atenfie definitia conceptului de locufiune, iese in evidenfé faptul ef eriteriul sintactic (combinagie stabilé de doi sau mai mulfi termeni, ce funetioneaza ca element propozitional”) este la fel de relevant ca si criteriul semantic (,al e&rui sens unitar nu se justifick doar ca sumA a semnificatului normal al componentelor”), circumstanfa care, teoretic, intr in conflict cu acele constructii cu ‘semnificat compozitional, lipsite de cea mai mic urmé de idiomati- zare, cum ar fi ,después de/dupa ce” ori ,en breve/in curdnd” care, aga ‘cum vom vedea in continuare, pot fi considerate locufiuni. Prezenja ‘componentei semantice ne-ar putea totugi face s& gandim cf trasaturi precum idiomatizarea ori motivatia (cf. 2.2) sunt centrale in conceptul de locutiune. © a doua contributie ii aparfine lui Zuluaga (1990 :129) si, dupa spusele autorului insugi, ,intrebuinjeaz4, simplificd gi corecteaza ele- mentele prezentate de Casares”, presupundnd o revizuire a propriilor formuliri propuse in 1980. Sunt diferentiate trei mari blocuri: a) Enunfuri frazeologice, care sunt prin ele insele enunturi complete sau, altfel spus, nu necesitd un context verbal imediat pentru a constitui o expresie cu sens complet gi care includ, prin valoarea lor textuald, atat formule pragmatice (hasta luego, felices Pascuas), c&t gi paremii, adic& proverbe (de tal palo, tal astilla), citate celebre (vine, vi y venef) ori dialogisme (4 Quitn es tu amigo? ~ Tu pariente en el mal). b) Locufiuni, care cer un context verbal imediat, combinandu-se ‘ewalte clemente in interiorul frazei. ©) Sintagme-cligeu (precum jay s{! ori qué sé yo), care pre- int autonomie semantico-sintactic& proprie frazei, dar care {$n comparatie cu caracterul de citat pe care il are de obicei zicerea, formulatd aproape intotdeaune fn legituré cu o situafie asemandtosre ‘ca cea care a dat nagtere zicerii respective (uneori fiind vorba deo ‘aneedotA reala ori imaginardt, alteori do o intamplare ori de un personaj). STUDIU INTRODUCTIV 16 in functionalitatea lor real nu ajung s& constituie enunfuri cu valoare de text. Alituri de acuratetea taxonomiei, trebuie 6X evidentiem faptul c& punctul ei de plecare este functionarea acestor unititi ca texte, propo- itii gramaticale, sintagme, unitafi lexicale ori unitati gramaticale, adied toomai in funcfiile pe care accate unitéfi le pot exprima cand sunt folosite in discurs. fn acelagi timp, autorul consacrd fixarea ca find trasatura fundamentala a unitétilor frazeologice, in defavoarea componentei semantice ca proprietate central : Repetifia, fir 6A altereze forma expresiei, conduce la fixare, iar aceasta constituie trasdtura definitorie a unitétilor frazeolo- i Fixarea frazeologicd este pentru vorbitorul nativ particu- fatea pe care o au anumite expresii (unitafile frazeologice) de a fi reproduse in discurs in calitate de constructii gata facute (Zuluaga 1990; 125). Criterii similare par si ghideze clasificarea propusd mai tarziu de eAtre Corpas, care insist asupra unor aspecte legate de repetitia discursiva: Infelegem prin unitate frazeologicd (UF) 0 combinafie stabil de unitati lexicale formata cel pufin din dou’ cuvinte grafice, a rei limita superioard se situeaza la hivelul frazei compuse. Prezint& urmatoarele trasaturi distinctive : polilexicalitate, frecven}a mare de aparitie gi de coaparitie, institutionalizare, stabilitate (fixare gi specializare semanticd), idiomatizare gi variafie potentiale (Corpas 1996; 50). in continuare, autoarea contureaza trei sfere frazeologice : a) Locufiuni, echivalente ale conceptului prezentat de Zuluaga (4990: 129). b) Enunturi frazeologice, grup care nu numai c& admite pare- mniile gi unitaile bimembre (por la boca muere el pez, si te he visto no me acuerdo, care pot include acele ziceri, proverbe, adagii ori sentinfe cu o structurd similar), dar mai inglobeazd siceea ce autoarea numeste formule de rutini, adici unitati eu semnificat social, expresiv ori discursiv, determinate de situafii gi circumstante concrete (j buenos dias!, jqué morro!, ‘por todo lo alto etc.), care trimit la formulele pragmatice ale Tui Zuluaga’, 5. Autoarea imparte formulele rutiniere in discursive (care, la réndul lor, pot fi de introducere sau de incheiere ~ buenos dias, zcémo te va? ori de tranzifie, in formule de tipul y ya estd, y punto, y tal) gi psiho- sociale, care se pot clasifica in expresive: ;vaya chasco !, ya te vale /; comisive: te estds pasando, Marlon Brando; directive: al grano gi yw STUDIU INTRODUCTIV ©) Colocatii {asocieri permanente], ca un al treilea bloc, gi cel mai nou, de altfel, denumirea fiind traducerea in spaniolé a termenului englezese collocation, pus in circulatie de Firth (1957) gi care trimite la conceptul de solidaritate lexical propus de Cogeriu (1986: 148) si nuanjat mai apoi atat de Gutiérrez Ordénez (1992: 114-116), cat gi de autoarea instgi (1996 : 25), Astfel, aga cum se intampla cu restul unitifilor frazeologice, coloca- fille se caracterizeaz4 prin marea frecvenfa de coaparitie a elementelor integrante. In anii ’60, JM. Sinclair a propus studierea coaparitie’ Uiniare a cuvintelor, adic modelele de asocieri permanente ale limbii ¢engleze, prin intermediul inventarierii statistice de corpusuri extinse. In lucrarea sa din 1974, in colaborare cu S. Jones, redefineste noti nea de colocafie in urmatorii termeni: Collocation is the co-occurrence of two items in a text within a specified environment. Significant collocation is regular collocation between items, such as that they co-occur more often than their respective frequencies and the length of text in which they appear would predict (apud Corpas 1998b: 168). Daci relatia dintre doua unitati lexicale presupune implicare seman- ticd (alazén implica caballo aga cum a cal y canto implica cerrar), avem solidaritafi lexicale, in vreme ce numim colocatii nigte secvente de tipul entablar una amistad/una conversacién, fruncir el cefo ori gravemente enfermo, in care aceasta implicare nu exista. Daci se observ bine, amploarea conceptual a termenului colocagie permit si includem aici toate solidaritatile lexicale, care constituic deci o categorie subordonata celei dintai. Este surprinzator, dar colocatiile, degi situate la periferia continuum-ului, sunt totugi cele mai obignu- ite in ce priveste frecventa : Collocations constitute the absolute majority of phrasemes funidades fraseol6gicas] and represent the main challenge for any theory of phraseology (Meléuk 1998 : 31, apud Salvador 2001 :25). Compardnd cele trei sisteme analizate, putem trage urmatoarele concluzi a) Atat Zuluaga, cat gi Corpas reiau conceptul de locufiune al lui Casares, desi cadrul teoretic al celor dintai se bazeaz’ pe notiunea de FIXARE, si nu pe criteriul semantic, ca trasdturd capitala atunci cand e vorba sa defineasca o unitate frazeologica. ‘qué morro!, madre mfa! ete. Din punet de vedere pragma- tie, formulele rutiniere pot avea trei funefii: functie conectoare (en consecuencia, por iltimo), functie intensificatoare ori elativé (de peltcula, « tope) gi atenuantii (ca meterle el rollo a alguien, care, dup autoare, are gi o valoare euferistic’). sTupIv INTRODUCTIV 8 19 STUDIU INTRODUCTIV b) Acest proiect sintactic permite colocatiilor (introduse de Corpas in cadrul studiilor filol hispanice) ca parte integrant& a frazeologiei, in ciuda opozifiet Tui Zuluaga, pentru care colocatiile gi solidaritatile lexicale =riman in afara domeniului frazeologiei, cici este vorba doar de simple solidaritati lexicale ce apartin mai degrab& grama- ticii limbilor” (Corpas 1998b: 168). ©) Corpas opereazi o simplificare a ceca ce Zuluaga numegte sintagme-eligeu, care rdmén inglobate in conceptul de enunt frazeologic, Ca urmare, acest ultim concept, ce apare la ambit autori, este mai cuprinzitor la Corpas decat la Zuluaga, Se mai poate conchide ca termenul de unitate frazeologica include combinatii foarte diverse, intre care mai des intAlnite sunt, al&turi de cele deja amintite, constructiile numite idiotisme, constructii gata ficute, expresii fixe ori intorsituri de fraz8. Adoptarea sa este justificata si de ,mentionarea explicita a apartenentei la domeniul frazeologiei, de marea frecventa a aparifiei sale in anumite studii Tingvistice ori de mai buna sa adecvare 1a specificul combinatiilor ‘enumerate mai sus” (Ruiz Gurillo 1997 : 14). Acelagi lueru se petrece cu termenii intorsitura de frazé — o structurd specialé a combinarii cuvintelor, infeleasa mai degraba ca o chestiune de stil - si idiotism — nume pentru ,combinatiile ce contin anomalii lexicale, gramaticale ete.” sau pentru cele ,cuprinse in denumirea de locufiune” (Ruiz Gurillo: 1997: 15), ‘Vom opta pentru cea de-a doua acceptie a termenului idiotism, considerdndu-1, impreund cu Bosque (1982), echivalent cu cel de loeu- fiune, cu care va alterna de-a lungul prezentei introduceri. 1.2. Tipologia locufiunilor Chiar dacd cea mai mare parte a locutiunilor este formata din yocabule obignuite, multe incorporeaza cea ce Zuluaga (1980: 102-103) numegte euvinte diacritice, adicd termeni posibili in sistemul lexical actual, dar care sunt considerati unici din punctul de vedere al realizarilor normale ; asemenea cuvinte pot fi atribuite unei surse adesea cuno cute, iar aceasta poate fi un limbaj specific (astfel, a tono provine din ra boleo din Limbajul joculti), 0 alt& limbs (a la virulé pare si-si aibd originea in expresia francezd bas roulé), o reali- zare special a sistemului insugi, cum este cazul lui en volandas (cu aparifia unui presupus sufix-ndas) ori o onomatopee (astfel, al tuntan pare 84 reproduc sunetul unei tobe). Asemenea particularitafi sunt considerate indici de idiomatizare gi fixare. iy Din punct de vedere formal, locufiunile pot fi adverbiale (en breve), nominale (empanada mental), adjectivale (de perlas), prepozifionale (con vistas a), conjunctivale (al fin y al cabo) si verbale® (colgar los hdbitos), in multe cazuri detectdndu-se modificari, precum cea de la paremie (a enemigo que huye, puente de plata) la locutiunea nominal& (puente de plata) sau verbal& (ponerle a alguien puente de plata), configurdnd un teren extraordinar de deschis gi maleabil. Ne vom opri asupra acestora din urm& datorit& mai marii lor complexitati, dar nu inainte de a semnala faptul ca locufiunile adverbiale obignuiesc 64 includa verbe de stare cum ar fi estar, dejar ori quedarse (de piedra, a euadros etc.), verbe de limb& precum saber ori conocer (en teoria, de memoria) gi verbe de perceptic ca ver (de cerca, de lejos etc.), circumstanf care explicd faptul ci multe unitati frazeologice pot fi inmagazinate in lexiconul mental nu ca adverbiale, ci ca verbale (quedarse de piedra), desi corespondenta existent intre locufitune gi verb este rezultatul unei tendinfe obignuite gi nu valoarea unei aso- std privinja, s-ar putea vorbi de solidaritati lexicale in misura in care a tocateja, en mano ori al contado cer prezenga lui pagar (Garcia-Page 1998: 92-93), cu toate ci, dupa parerea noastra, se pot combina gi eu alte verbe precum abonar, remunerar, retribuir, gratificar ori recompensar, dand loc wnor formatii mai putin frecvente, dar nu neviabile din acest motiv. Acelagi lucru se intampl cu sintagma de memoria, susceptibild de a stabili relafii de solidaritate cu verbe ca aprender, conocer, decir, hablar, recordar, repetir ori saber, in compa- rafie cu gradul inalt de fixare a unor locutiuni precum pelar la pava ori subirse por las paredes, ale cror componente lexicale nu. sunt comutabile (cf. 2.1.7) Locutiunile nominale, la randul lor, urmeazi un proces general de formare, in care fuzioneaza substantivele cu adjectivele (tela mari- znera, empanada mental) ori substantivele cu sintagme prepozitionale (merienda de negros), motivand, de asemenea, structuri anormale (la de Dios) ori constructii care, ca de pila todo quisqui, demonstreazi c& de multe ori creafia metaforica se afla la baza unora dintre ele. Pentru a evidentia o triséturd proprie locutiunilor adjectivale putem aminti, urmandu-1 pe Briz (1998), acele unitati cu funcfie de superlativ absolut sau intensificatoare, care in mod obignuit sunt rezultatul unei duble structuri cu nucleu precedat de prepoziviile DE (de bandera, de miedo, de fabula) ori A (a chorros, a raudales, a m res), conformand sintagme prepozitionale frazeologice. Locutiuni prepozifionale (gracias a, delante de, en pos de) constituie nucleul ‘unei sintagme prepozitionale, iar cele conjunetionale, care nu for- meaz4 sintagma prin ele insele (Corpas 1998b: 131), relafioneaz paragrafe, fraze ori parti din fraze (ya... ya, con tal de, con todo). 6. Pentru o mai aménungita diferentiere formal& gi funcfionala a locu- fiuinilor verbale formate din dowa verbe (echar a perder, dar a conocer, dar a entender) comparativ cu perifrazele verbale de tipul echarse a Uorar ori dejar de hacer, v. Gémex Torrego (1988: 23-28). ‘STUDIU INTRODUCTIV 20 1.2.1. Locufiuni verbale frazeologice Dacd prin frazeologizare injelegem procesul de constituire a unei ‘unitifi frazeologice in virtutea unui anumit grad de fixare gi, uneori, de idiomatizare (totala ori partialA), vom considera c& 0 constructio verbali se frazeologizeazd atunci cAnd igi pierde caracterul de sintagma eu elemente libere, pentru a se transforma intr-o combinatie fixd. Aga cum semnaleazi Zuluaga (1980; 26), asocierile menionate, repetate mereu de-a lungul anilor in aceeagi ordine, cu aceleagi procedee gra- eu aceleagi componente lexicale, ajung s& se cristalizeze ca expresii fixe in sistemul lingvistic (f. 2). {In cazul frazeologizArli constructilor verbale, se stabileste selectio Iintre verb gi complement, cum ar fi meter (Ia) cuchara ori sacar parti- do, construcfii unde verbul apare urmat deo sintagma nominal’, spre deosebire de cel de-al doilea mare grup de locufiuni verbale, in care participa o sintagm& prepozifionalA (ver algo o a alguien con buenos ojos, dejar algo 0 a alguien de lado etc.), Dack se observa bine, diferenta consti in faptul c& doar cele dintAi obliga la restructu- rarea valenjelor verbului, spre deosebire de ultimele, in care verbul {gi pastreazsi determinanfii obignuifi. Restructuririle pot prezenta diferite variatii. Astfel, o locufiune precum echar(le) « alguien un capote, are un complement direct care nu este altcova decat un formant al unit&tii frazeologice (un capote), astfel incat poate fi considerat o locufiune intranzitiva ce pastreazi doar un complement indirect (a alguien), care, desi este impus numai de verb, afecteaza intreaga unitate frazeologica (echar un copote). Nu acelagi lucru se intémpla ins& cu expresia sorber(le) a alguien el seso, deoarece complementul indirect al acesteia din urm& nu este impus de cdtre verbul sorber (care cere doar un complement direct, died, sorber algo), cia fost selectionat de toatd unitates frazeologica. Lotutiunile cu verb plus prepozitie ofer’ o tipologie mai simpla. in nici un eaz nu se restructureazi valenja verbal’, chiar dack uncle verbe igi pot inloeui complementul direct cu un complement cu prepo- tiie, ca tn: a) ogarrar algo b) agarrarse a algo (= agarrarse a un clavo ardiendo). ©) dejar algo 4) dejar de hacer algo (= dejar de lado), Sigur este faptul c&, in ciuda acestor mici modificari, verbele care intra in formatiuni prepozitionale nu-9i vad alterate valentele, aga cum se intampl& in sacar a alguien de quicio ori in mandar a alguien con la misica a otra parte, unde sacar §i mandar igi pastreaza deter- minanfii, In orice caz, ar fi potrivit s& cercetdm pertinenfa unui mod de abordare bazat pe valenfele gramaticale ale verbelor in chestiune, dat find cA, in cazuri precum meter alguien cizafa ori echar alguien un capote, ¢ posibil ca elementele componente si fi ajuns la o asemenea a1 STUDIU INTRODUCTIY et s& devina nepotrivit de a mai vorbi de un verb (meter) care igi pierde complementul direct gi si se prefere a le considera drept structuri sintagmatice fn curs de lexicalizare. 1.2.2. Unitafi sintagmatice verbale ‘Na putem incheia paragraful dedicat terminologiei fir si mentionim combinatiile pe care Martin Mingorance (1983) le definegte ca ,unitati sintagmatice verbale” (tomar nota, darse una ducha, hacer uso) gi care, datorita lipsei lor de idiomatizare, se situeaz& intr-o zond perifericd a frazeologiei; stabilitatea lor ne permite s& le considerim ca find frazeclogice si, in comparatic cu lexemele lor simple, prezinta diferente consistente?. Unitafile sintagmatice verbale sunt formate dintr-un verb urmat de o sintagma preporitionala (tener en cuenta) ori de o sintagma nominalA fnsofita sau nu de determinant (tomar conciencia, tomar un bafio) gi prozinté anumite caracteristici (Ruiz Gurillo 1998: 41-42): 1, Verbal s-a desemantizat gi pastreazi doar valori morfologice, astfel ineat cel care suportd conjinutul lexical al unitafii este formantul nominal. 2. Chiar dact sunt comutabile cu un lexem simplu, se observa totugi diferente in ce priveste valorile aspectuale pe care le aduce formantul verbal. Astfel, distinctia intre estar en trata- ‘miento §i ponerse en tratamiento este aspectuala: in timp ce prima locufiune este durativa, cea de-a doua este incoativa, aga cum ge intampla eu un numar important de unitafi sintagma- tice care exprima un aspect incoativ (ponerse en marcha, entrar en juego), in comparatie cu unele constructii ce indicd un aspect durativ (estar en observacién, estar en tratamiento). Alte unititi pot exprima, de asemenea, rezultatul unei actiuni (tomar con- ciencia ori tomar decisiones in comparatie cu concienciarse §i decidir) ori cauza ei, aga cum gisim in poner en escena in comparatie cu escenificar ori in poner una demanda in compa- rafie cu demandar. . In ciuda faptului c& unitagile sintagmatice verbale prezinté aceleagi argumente ca gi echivalentele lor simple (poner a prue- balprobar;; tomar parte/participar), unele dintre aceste argu- mente oferi totugi schimbari de valent, ca in hacer uso (de algo) in comparafie cu usar (algo), ori in hacer una foto (unde zzuna foto” se incorporeaza in verb, iar acesta pierde valenta de complement direct) fata de fotografiar. 7. Autorul adopt& o sintagma pust in circulatie de Guilbert (1975) francezi, limbi in cadral cireia s-a consacrat de asemenea sintagma ‘verb support, tradusi in spaniola prin verbo soporte. Aceste com- binafii au fost numite, din optica generativistd, construcfii cu dummy verbs (tate a walk, have a look ete). Alfi autori le numese scheme, stereotipuri ori cligee frazeologice. STUDIU INTRODUCTIV 22 2. Trasaturi sintactice si lexico-semantice ale unitifilor frazeologice Plecand de la caracterul gradual al trasaturilor prezente in unitafile frazeologice (existenfa unui numar mai mare sau mai mic de proprie- 144i sintactice gi semantice va motiva caracterul mai mult sau mai putin frazeologic al unora in comparafie cu celelalte), vom urma indea- proape minutioasa analiz8 realizata de Ruiz Gurillo (1997) cAnd va trebui sa stabilim nucleul gi periferia acestui continuum. Astfel, un frazeolexem sau unitate frazeologici prototipick va fiacea constructie care prezint& un mare grad de fixare gi idiomatizare, combindnd deci aspecte sintactice si semantice. Dacé, in plus, exist gi elemente fonetice speciale precum rima (a troche y moche, el oro y el moro; a umbla ca vodd prin lobodd, (a fagddui] marea cu sarea), termeni diacritici (cf. 1.2), ea de pilda quid i poluorosa, in dar en el quid gi poner (los) pies en polvorosa, ori ananghie gi catrafuse, in (a fi) Ja ananghie gi a-fi lua catrafusele ori anomalii structurale (cum ar fi lipsa de concordant a formantilor ce compun a ojos vistas gi a pies juntillas ori pluralele, azi iesite din uz, din a bdga pe cineva in boale ‘sia merge ca pe roate), unitatea se va situa in nucleul continuum-ului. Pe misurd ce aceste trisdturi se impufineazd, unitaile se situeaza, gradual, intre centru si margine: astfel, in dar en el elavo gi in salir or piernas, cuvintele clavo si pierna fac parte din sistemul lexical actual (in comparatie eu echivalentele semantice dar en el quid ori tomar las de Villadiego), exact cum se intampla cu termenti vale si ‘maja in a-si lua vatea si a trage méfa de coadd, comparativ cu vital tatea redus& a cuvantului puting ori sfard, practic desemantizate in @ spdla putina gia da sfard-n fara. ‘In timp ce unitafile sintagmatice verbale mentionate anterior (he. cer uso/a face uz, tomar una ducha/a face un dus), combinatii lipsite de idiomatizare gi cu o relativa fixare a componentelor lor, ar define 0 pozitie mai indepartata de nucleu, colocatiile precum guifiar un ojo ori zarpar un barco (of. 1.1) s-ar situa la periferia extrema a continuum-ului, fiind doar asocieri permanente care nu prezinti nici idiomatizare, nici neregularitafi lexicale ori gramaticale. Putem int8lni colocafii gi in domeniul sintagmelor prepozifionale (cum ar fi codo a codo/cot 1a cot, diferite net de expresiile fixe gi opace precum a la virulé ori ew chiu cu vai, aparfinand centrului) sau nominale (ca de pilda agua de colonia ori fatd mare, colocatii foarte indepartate de formatiile proto- ‘ip precum agua de borrajas ori poama bund"). 8. Ruiz Gurillo (1997: 115-122) prezint& o tripla clasificare a sintagmelor nominale, verbale gi prepozifionale, pentru care traseazi, de aseme- nea, un triplu continuum. Cele trei serii au in alcétuirea lor sintagme de contra (tomar las de Villadiego /a 0 lua la sdndtoasa) gi colocaii 23 stupiu intRopuctiy {in fenomenul fixarii frazeologice opereaza dou’ mecanisme strains Telationate ~ repetitia (care, atunci cand este de durata gi in accoagi ordine, duce la cristalizarea de exprosii fixe in sistemul lingvistic) 41 colocaia, asociere permanent nici liberi/spontand, dar nici fixa/ opaci, cu 0 semnificatie ce rezult& din cea a componentelor (pequefia pantalla /mic ceran ; realidad objetiva /realitate obiectivd; diamerral- ‘mente opuesto/diametral opus), care de obicei nu prezint& neregulas ‘ti lexicale ori gramaticale. Dac abordim problema din unghiul fixdrii, ne dim seama ci aceasta nu este intotdeauna un indiciu de idiomaticitate (por desgra- cia/din nefericire; buen provecho/pofta mare), astfel ineat aceasta in urmé ar fio trisiturd secundara care uneori o insofeste pe prima, adevarata proprietate esenfiald a conceptului de unitate frazeologica. Prezentim fn continuare o serie de trasaturi sintactice gi semantice susceptibile si functioneze ca proprietiti obignuite ale unitatilor fra. zeologice, proprietati de al eiror numar depind gradul. de frazeo- logizare gi loeul unei UF in continuum-ul lingvistic, 2.1. Trasaturi sintactice® 2.1.1. Invariabilitatea de numér: volver a las andadas —*volver a Ja andada; de mil amores — *de mil amor ; (no) caérsele (a alguien) 0s anillos — *(no) eaérsele (a alguien) el anillo (fixarea pluratului tn cele trei expresii). In echivalentele semantice romanesti se observa un comportament identic: a eddea din nou in greseald —*a cddea din nou tn greseli; cu draga inima —*eu dragi inimi;a (nu) cédea cuiva galoanele /mainile — *u (nu) eddea cuiva galonul/ ména (cu fixarea singularului, respectiv a pluralului). 2.1.2. Invariabilitatea de gen: parecerse en el blanco de las uiias — “parecerse en la blanca de las uftas (fixarea masculinului); acostarse con las gallinas — *acostarse con los gallos $i hablé la vaca y dijo mu — *hablé el toro y dijo mu (fixarea femininului). Ceva similar se intampli cu echivalentele romanesti:a nu semdna nici cat negru sub unghie — ‘ta nu semana nici eét neagrd sub unghie; a se culca o data cu gainile — ‘ta se culea o data cu cocosit; dacd tdcea, filozof rdménea — *dacd ‘acea, filozoafa rdménea (fixarea femininului, respectiv a masculinului). 2.1.8. Invariabilitatea determinantului : ahogarse en un vaso de agua — *ahogarse en el vaso de agua (fixarea determinantului neho- tarat); dar el golpe — *dar un golpe; apartar el grano de la paja — (agua de colonia /apa de colonie, guitar un ojo/a face eu ochiul), precum gi scheme frazeologico in cazul sintagmelor prepositionale (cara a cara /fafd tn fafa) ea elemente extreme ale periferi 9. Urmam indeaproape schema analiticl a lui Ruiz Gurillo (1997: 75-80). sTupIv INrRoDUCTIV Ey apartar un grano de la paja (fixarea, in ambele cazuri, a articolului hotirat). Aceleagi caracteristici le gasim in echivalentele roménesti: @ se Ineca intr-un pahar eu apd —*a se ineca in paharul cu apa jada Tovitura —*a da o loviturd ; a separa boabele de pleavd — *a separa nigte boabe de pleava. 2.1.4, Invariabilitatea de persoana: estar a la que salta — “estar @ la que saltas; tira y afloja — *tiras y aflojas, trasitur’ pe care 0 regisim gi in edteva expresii romAnesti, precum pand aici a fost — *pand aici ai fost ori cum serie la carte — *cum seri la carte. 2.1.5, Invariabilitatea de timp verbal: todos los caminos levan a Roma — *todos los caminos han Ilevado a Roma (Sixarea prezentului) ; ise acabé el carbén! —*se ha acabado el carbén ; donde Cristo perdié. el mechero — *donde Cristo ha perdido el mechero (fixarea perfectulti implu in acestea din urmA); in echivalentele roménesti regisim aceeagi fixare: toate drumurile due la Roma — “toate drumurile au dus la Roma; a-nfdreat balaia — *infared balaia unde si-a tngareat dracul copiii — *unde tsi infarea dracul copii. 2.1.6, Invariabilitatea topicii sau topicd imposibild : lucir el palmito — *el palmito que luzcas; dicho y hecho — *hecho y dicho; ‘acelagi Iucru se intampla gi cu echivalentele romanesti: a-si undui corpul — *corpul sd fi-l unduiesti; zis si facut — *facut si zis. 2.1.7. Invariabilitatea componentelor lexicale, care poate fi probatd prin imposibilitatea de: i a) inlocuire cu alte euvinte apropiate ca sens: dejarse de gaitas — *dejarse de guitarras ; ser (ono) de la misma cuerda — "ser (0 no) de la misma soga ; salir /saltar alguien a la palestra — *salir /saltar alguien al gimnasio, exact cum se intémapla gi cu uncle expresii roménegti: afi cu ochi si cu sprdncene —*a ficu ‘ochi $i cu gene; a (nu) fi aceeasi caciulad —*a (nu) fi acelasi fes aiiesi/a intra in arend —*a iesi/a intra in scoala de gimnasticd; b) inlocuire a unor substantive prin pronumele respective estirar la pata —*estirarla; ensefarle a alguien los colmillos — "ensefdrselos a alguien, restrictie similar cu cea a echivalen- telor romanesti: a pune mainile pe piept — *a le pune pe piept ; a-si ardta colfii —*a si-i ardta; inserare/adaugare a unui element strain: no haber roto nunca un plato — *no haber roto nunca un plato hondo ; leer entre lineas —*leer entre lineas toreidas, exact cum se intampl& ‘cu echivalentele romanesti: nici usturoi n-a mancat, nici gura nui miroase — *nici usturoi verde n-a maneat, nici gura nu-i ‘miroase; citi printre randuri —*a citi printre randuri strambe; ) suprimare/eludare a unuia dintre componente: estar/ sentirse como pez en el agua — estar /sentirse como pez; poner ° la primera piedra — *poner la piedra ; acelagi lucru se intampla * 25 STUDI INTRODUCTIV si cu echivalentele semantice romanesti: a fi/a se simi ca estele in apd — *a fi/a se simfi ca pestele; a pune cea dintai Piatré — *a pune piatra; ‘e) modificare a relafiei dintre componente: perder el compds — ‘el compas que has perdido te amargaré la carrera; importar(le) algo/alguien un higo a alguien — *el higo que te importa te aleja de su corazén, exact ca gi in cazul echivalentelor seman- tice din romana: a-pi iesi din mand — *ména din care fi-ai iesit 0 sa-fi ingreuneze cariera; a durea pe cineva In cot — cotul in care te doare te indepdrteazd de inima sa; f) disociere a componentelor in cazul formei interogativ no decir esta boca es mia — *i Qué no dijo? Esta boca es mia hacer un poder — *; Qué hace? Un poder; lentele romanesti prezinta aceleasi caracteristici: a nu spune nici pas —*Ce n-a spus? Nici pas ;a-si da silinfa —*Ce tgi da ? Silinga. 2.1.8, Imposibilitatea altor transforméri, cum ar fi: a) trecerea Ja diateza pasiva: tirar piedras contra su propio tejado —*ser tiradas piedras contra su propio tejado. Expresiile roménesti echivalente prezinta restrictii identice: a-gi taia craca de, sub picioare — *a-i fi taiata craca de sub picioare ; a spala putina — *a fi spalata putina. b) substantivizarea : erecer algo como champifiones — *el creci- miento de los champiniones ; ponerse el mundo por montera — "la puesta del mundo por montera, Acelagi lucru poate fi observat, si la corespondentii din romana: a creste ceva ca ciupereile — eresterea a ceva ca ciupercile ;a-si lua lumea in cap — *Iuarea lumii in cap. ©) transformarea unei constructii negative in constructie afirmativé sau invers, in cazul acelor expresii cu polaritate negativa (cf. 3.4.3) care nu accept decét 0 constructie ney tiv: no valer un pimiento —a nu face (nici) doud parale ori no saber de la misa la media — a nu sti o boabd, dar gi unitifi existente numai in forma afirmativa: faltar un pelo para —a fi c&t pe ce sé sau ser algo el acabése — a fi prea de tot. 2.2, Trisituri lexico-semantice 2.2.1. Definirea unitafilor frazeologice ca unitafi lexicale eu sens unitar: Borrar del mapa: aniquilar, devastar un territorio/una localidad - @ sterge rade de pe hartd:: a devasta un teritoriv/o localitate. Ser algo de cajén (de madera de pino): resultar obvio ~a fi de la sine infeles: a regulta in mod evident. STUDIU INTRODUCTIV 26 2.2.2. Idiomaticitatea sau ne-compozifionalitatea semantic Degi, dup cum au demonstrat Lakoff gi Johnson (1980) realizand 0 analiza cognitiva a metaforei, idiomaticitatea nu este indispensabia fn frazeologie (dat fiind c& fn cazul unor unitati se poate vorbi de motivafie sau de resurse trupulogice), idiomaticitatea frazeologica este specifica acestui domeniu (Ruiz Gurillo 1998: 104), datorita faptului c& UF manifest un caracter sintagmatic complex. Opacitatea unei expresii elimina automat compozitionalitatea, deoarece infelesul glo- bal al unitatii respective nu poate fi dedus din suma semnificatilor componentelor sale: Ser algo el parto de los montes — s-a scremut muntele gi a iesit un soricel Darselas a alguien con queso ~ a duce pe cineva cu 2ahérelul/ presul {in cazul unei mai mari transparente a contributiei componentelor la semnificatul global, posibilitatile de combinare ale cuvantului-cheie sunt mai largi, dar (aproape) lipsesc in cazul expresiilor opace, care se ‘comport ca niste ,piese lexicale”, deci mai fixe si imuabile. A se ‘compara, de exemplu, flexibilitatea sintactica diferita a urmitoarelor articole, extrase din corpusul nostru: RISA (4s) Descoyuntarse/despatarrarse/desternillarse/mondarse/mo- rirse/partirse/revolearsel/tirarse/troncharse alguien de ri refrse alguien a carcajada limpia/a mandibula batiente (to- das 1Nr.); VLG: mearse/descojonarse alguien de risa: reirse mucho/intensamente. Es un cémico estupendo: cada vez que sale en la tele todo el mundo se parte de risa 0) a rade mult/tare; a se strica/a se pripadi/a muri de ras; a-l durea faleile/burta de ‘a cdea pe spate de ras; a se fine cu mainile de burt de rés; anu se mai putea opri din rs; a-i veni rau de ras. Este un comic extraordinar ; de céte ori apare la TV, toatd lumea se prapddeste de ras. CARRO (car) ‘Tirar alguien del carro (1r.); Hevar alguien Ia voz cantante: capitanear una iniciativa. Consulta eualquier duda con el secreta- rio: él es quien, en realidad, tira del carro en la empresa 0) a avea inifiativa; a fi num&rul unu; afi vioara intai ; a define rolul prineipal. Pentru orice indoialé, consulta secretarul, in realitate el este numarul unu la firmd (a BACALAO: Cortar/partir al- guien el bacalao [ir.]; PANTALON : Llevar alguien los panta- Tones [iF.}). 7 STUDIU INTRODUCTIV Un caz. particular il constituie acele expresii care au un omofon literal, adica o sintagma identica formal gi care oferd un semnificat nefigurat (levar anclas ~ a ridica ancora; levantar el vuelo ~a-gi lua zborul; cf. 8.4.3), semnificat ce poate parea forfat in unele cazuri (echar el anzuelo — a arunca momeala; comer en un mismo plato ~ @ ménca din acelasi blid ; tener la sartén por el mango - a avea/tine pAinea gi cufitul fin ménd)) sau chiar imposibil (faltar un pelo [para algo] ~ a lipsi un fir de pdr sd; pensar con los pies - a gandi cu icioarele). Cu toate cd frecventa de folosire a acestor omofoane lite- ale este mai restransi (de obicei se limiteaza la crearea de jocuri de euvinte gi de expresii cu dublu sens), mu este mai pufin adevarat c& ele contribuie la mai buna motivatie a omofoanelor idiomatice, prezen- ‘tand un indice mai mic de idiomaticitate gi unul mai mare de motivatie Gf. 2.2.3). {in legaturd cu fenomenul de compozitionalitate, se poate afirma c& nivelul de transparent al unei expresii va depinde in mod direct. de cunoagterea pe care vorbitorul o are asupra unui anume domeniu (cat de opacd apare expresia tirar la toalla pentru cineva care nu are ‘cunostinfe de box sau care este incapabil sa realizeze 0 asociafie cu alte contexte in care a mai fost folosita aceasta expresie), circum- stanf& care permite sa explicdm faptul c& »- anumite expresif, care in momentul crearii lor erau transpa- rente, s-au convertit in opace o data cu trecerea timpului, cand vorbi- torli au pierdut cunoasterea enciclopedica ce permitea interpretarea acestora intr-un mod nearbitrar (Cuenca, Hilferty 1999: 119). {In acest sens, compozitionalitatea motivat& existent in multe cazuri (cortarfle] a alguien las alas; rompérse(le] a alguien el corazén etc.) ‘nu numai c& ajutd la clarificarea semnificatului, oi i impiedicd tran: formarea lor in expresii opace care pot parea arbitrare, Urmandw-i din nou pe Cuenca gi Hilferty (1999: 119), posibilitatea de a trage foloase din fafetele asociative ale cunoasterii noastre despre lume permite proiectarea situafiei pe care acestea o reprezinta asupra altora simi- lare. Este momentul sa citm precizarile facute de Mendivil Gir6: n timp ce compozitionalitatea este ceva ce se poate misura din punct de vedere gramatical, afinitatea de sens mu este, cici in ea sunt implicate alte tipuri de strategii, nu strict gramaticale. Dact o expresie nu este compozitionala, atunci comportamentul ei gramatical va fi special, deosebit de cazul in care aceasta este transparent, independent de gradul de motivatie. in acest sens ar trebui si fie infeleasa diferenta dintre endocentric gi exocentric din punet de vedere semantic. O expresie semantic exocentrici va trebui si fie necompozitionalé (desi analizabild gi motivata) si invers, vom numi semantic endocentricé acea expresie al cArei ssemnificat poate fi prezis plecdnd de la informafia structurii seman- tice a unitatilor lexicale (Mendfvil Giré 1998 : 47). sTUDIU INTRODUCTIV. 28 in investigatille lor asupra semnificatului necompozitional, Baranov si Dobrovolski (1996, apud Cuenca 2001: 40-41) propun un model de analizd ce inceared sa explice cum se produce trecerea de la semnit catul literal (compozitional) la semnificatul frazeologic (ne-compozi- fional), plecdnd de la ideea c& exist corespondente nearbitrare Intre semnificatnl frazeologie al unei forme gi structura intern’ a .»- in spite of obvious spontaneity and unpredictability, idiom formation is not completely arbitrary: it is governed, on the one hand, by certain laws of logic association, and, on the other hand, by linguistic laws which control the formation of new linguist signs on the basis of incomplete data (Baranoy, Dobrovolski 1996 : 412). ‘Aga cum interpreteazi Cuenca (2001: 40), autorii pleacd de la urmiitoarele idei: 1. Semnificatul literal al unitafii frazeologice determin’ partial semnificatul constructiei sau, altfel spus, semnificatul global es sugerat de semnificafii componentelor, fie in mod direct, fie prin asocieri contextuale. 2, Trecerea de 1a semnificatul compozitional la cel frazeologic se produce prin intermediul unui mecanism de transfer de componente sau de situatie, bazat pe metafore si metonimii conceptuale: ‘Meaning derivation has a vector not from direct to transferred meaning, but from framelike cognitive structure to the contextual (or lexical, as a result of abstraction) meaning of the word (Baranov, Pentru a evidentia acest transfer, autorii propun conceptele de cadru (frame) gi scenariu (scenery), infelegandu-se prin cadru 0 structurd conceptuala compusa din diferite elemente sau poritii (slot) relationate intre ele, ce reprezinta o situatie stereotipa (actiune, intdmplare etc). Acestui concept i se adauga acela de scenariu, intel cao varianta a eadrului, avind particularitatea de a se orienta citre © sferd de actiune cum ar fi, de pilda, a conversa, a asculta muzica, a citi o carte etc. Plecdnd de la aceste concepte cognitive, ei explic& trecerea de la semnificatul literal la acela frazeologic, prin intermediul unor transformari atat in cadru: A fi cineva o mierlet alba (,a fi o persoans iegitt din comun”) (semnificatul frazeologic deriva, dupa acesti autori, din substi tuirea confinutului pozifiei ,culoare” - alb in loc de negra. gi din transpunerea cadrului specific pasirii la cadrul uman), 29 sTUDIU INTRODUCTIV cat gi in scenariu: A schimba placa (,a schimba tema”) scenariul 1: in cursul scenariul 2: in cursul unei unei audifii muzicale conversafii A avea/a define bagheta (,a conduce/a dirija”) scenariul 1: un concert scenariul 2: o activitate cotidiand Dup§ cum s-a ardtat, un mare numar de concepte cognitive pot fi esentiale pentru studiul frazeologiei, evidentiind faptul c& trisAturile caracteristice ale elementelor idiomatice nu sunt asistematice gi nici anormale, ci corespund, intr-un mod diferit, unor principii preeum implicarea metaforic& ori conceptul de cadru, prezente gi in alte feno- mene lingvistice. 2.2.8. Motivatia ‘Aga cum semnaleazi Ruiz Gurillo, ‘Motivatia pare s& depinda de intelegerea imaginii care eman& din semnificatul direct al omofonului stu literal. De aceea, combi- natiile fri omofon literal nu sunt de obicei motivate sau, mai bine spus, s-a pierdut posibilitatea de a recupera imaginea care le-a dat nastere. Cu cit idiomaticitatea va fi mai mare, cu atat ‘mai micé va fi motivatia (Ruiz Gurillo 1997: 79). {in legiturd cu acoste considerati, se observa diferente de motivatie {intre expresiile cu omofon literal (perder el [ultimo] tren ~ a sedpa] Pierde [ultimul] tren; poner el dedo en la llaga — a pune degetul pe rand) si acelea care sunt lipsite de un asemenea omofon literal (irse 9s cerros de Ubeda, meterse en camisa de once varas, in cazul spaniole, sau a avea sfinfi la Ierusalim, a fi tare de inger, in cazul limbii romane)'”.. Idiomaticitatea, in orice caz, pare #8 fie o tristturi susceptibilé sa fie supusa gradatiei, aga cum demonstresza diferitele niveluri de transparenfa existente intre unitafile extrem de opace (pegar la hebra) gi acelea absolut transparente (cumplir/tener x abriles | primaveras), ." (care ar putea fi tradus prin tener Jas espaldas [bien] cubiertas) gi ,ser duro de angel” (al e&rui posibil echivalent semantic ar fi tener estémago). A se obserya c& echiva- lentele semantice ale expresiilor irse por los cerros de Ubeda (a bate . cémpit ; lit. ysalir campo a través") gi meterse en camisa de once varas (@ se intinde mai mult decat ii este/ il fine plapuma; lit. ,tumbarse ‘més de lo que aguanta la manta”) preaintd in roméneste o anume transparenf& gi un indice mai inalt de motivatie, STUDIU INTRODUCTIY 30 extreme intre care vor figura expresii precum coger el.toro por los cuernos ori Hlevarse las manos a la cabeza (ce nu permit o derivare cuvant cu cuvant, in schimb prezintA 0 transparent globala) sau, intr-un grad mai mare de opacitate vecina aproape cu lipsa de motiva- fie, locufiuni de tipul ponerle el cascabel al gato sau mear fuera del tiesto. Astfel, anumite expresii evocd in mod clar semnificatal literal (colgar tos habitos), altele wueaza (ser algo de mirame y no me toques), in timp ce unele pastreaza doar o legitura minima cu sensul originar (poner a alguien en Ja picota). Din punct de vedere cronologic, ‘motivatia este intotdeauna rezultatul unei reflexii a posteriori care, inevitabil, ne trimite la elemente atat culturale (fie acestea materiale 1u imateriale), cét gi individuale, aga cum susfine Geeraerts: Motivatia unei expresii este supusi unei considerabile vas bilitafi individuale, care depinde, intre altele, de diferentele indivi- duale in ceea ce priveste gradul de familiaritate gi contextul istorie fn care expresia se nagte (Geeraerts 1995; 52). 2.2.4, Tropologia sau aparitia figurilor retorice ca trésitur’ inrudita cu idiomaticitatea, vizibild tn cAtova din urmatoarele figuri a) Metafora: cambiarle el agua al canario ~ a se duce sé voteze; ser alguien un Judas — a fi un Tuda/o iuda. 'b) Metonimia: pedir la mano (de una mujer) ~a cere mana (unei femei); estar alguien con un pie en la tumba ~

    S-ar putea să vă placă și