Navigatie fluviala si ape interioare

CURSUL 7
NAVIGATIA PE APELE INTERIOARE
EUROPENE
 APELE INTERIOARE OLANDEZE

• Tarile de Jos (Olanda, dupa una din regiunile

lor) reprezinta o monarhie constitutionala,
stat membru fondator al Beneluxului si al
Uniunii Europene, situat in nord-vestul
Europei, in vecinatatea Marii Nordului, Belgiei
si a Germaniei, incluzand alaturi de Regatul
Tarilor de Jos si cateva colonii.
• Provinciile Unite Olandeze si-au declarat
independenta fata de Spania in anul 1579; in
timpul secolului al XVII-lea au devenit o putere
comerciala maritima, cu asezari si colonii in
intreaga lume. Dupa o ocupatie franceza de 20
de ani, in 1815 s-a format Regatul Tarilor de Jos.
In 1830 Belgia s-a separat si a format singura un
regat. Olanda a ramas neutra in Primul Razboi
Mondial, dar a fost invadata si ocupata de catre
Germania in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
• Olanda, natiune moderna si industrializata, este
si un mare exportator de produse agricole.
• In octombrie 2010, Antilele Olandeze s-au
dizolvat si cele mai mici 3 insule – Bonaire,
Saint Eustatius si Saba au devenit municipii in
structura administrativa a Olandei. Insulele mai
mari ale Simt Maarten si Curacao s-au alaturat
Olandei si Arubei ca tari constituente, formand
Regatul Olandei.
• Un sfert din teritoriul Țărilor de Jos se află sub
nivelul mării cu altitudine medie, statul având
cea mai joasă altitudine din lume, suprafata 33.
893 km² uscat si 7.650 km² apa.
• Este una dintre țările cele mai dens populate din
lume, avand o densitate de 404,1 loc/ km²
• Deschiderea ei la Marea Nordului in nord si nord-
vest este foarte larga avand o lungime a coastei
de 451 km.
• Cele mai importante porturi din Olanda sunt:
Rotterdam, Amsterdam, Ijmuiden, Moerdijk,
Terneuzen, Vlissingen
• Olanda este traversata si situata la gura de
varsare a trei rauri europene foarte importante:
Rin, Mass si Scheldt
• Cai navigabile interioare de 6.000 km
• Rinul este una dintre caile fluviale cele mai
circulate din Europa. De la izvoare pana la
varsare are o lugime de 1.230 km, din care
883 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al
Rinului insumeaza 198.735 km2 , cursul
inferior (aproape de delta) avand un debit
mediu de 2.330 m³/s, apropiat de debitul de
apă al Nilului. Debitul minim de 600 m³/s a
fost măsurat în anul 1947.
• Fluviile Rin, Main și Dunăre formează un
culoar de trecere fluvial între Marea Neagră
și Marea Nordului.
• Fluviul Rin reprezinta una dintre cele mai
frecventate cai navigabile din lume.
• Zilnic, prin orase importante ca Mainz, Cologne,
Karlsruhe, trec aproximativ 1000 de nave. Volumele
transportate se ridica la aproximativ 200 de
milioane de tone, la frontiera germano-olandeza. In
ceea ce priveste traficul de pe sectiunea olandeza a
raului, volumul de marfuri transportate pe Rin pot fi
estimate la 310 milioane de tone.
• Strabatut zilnic poate fi estimata la aproximativ
6.900 de nave, ceea ce reprezinta o capacitate de
transport de 10 milioane de tone, din care 1.200
sunt barje impinse, 4.400 nave de marfa cu motor si
1.300 tancuri.
Lungimea in KM Afleunt pe mal stang Localitate Afluent pe mal drept Lungime (Km)

Rin 1230

82 Waal Lek 62

Dinslaken Emscher 84

Wesel Lippe 228

Duisburg Ruhr 217

103 Erft Neuss

Dusseldorf Dussel

Leverkusem Wupper 114

Nierderkassel Sieg 153

83 Ahr Sinzig

Irlich Wied 140

545 Mosel Koblenz

Lahnstein Lahn 242

Lorch Wisper 30

Mainz-Kostheim Main 524

Stockstadt Modau 44

Biblis Weschinitz 60

Mannheim Neckar 367

295 Aare Koblenz(CH)

Bodensee

Vorderrhein Reichenau Hinterrhein

• Rinul traverseaza importante orase din Olanda
sub diferite denumiri. Strabate Arnhem sub
numele de „Nederrijn”, orasul Nijmegen prin
numele „Waal”, prin orasul Utrecht prin
numele de „Kromme Rijn” si orasul Rotterdam
prin numele „Nieuwe Maas”.
Canalele care le formeaza raul Rin pe teritoriul
Olandei sunt:
-Canalul Maas-Waal (partea est-centrala)
-Canalul Amsterdam-Rin (partea centrala)
-Canalul Scheldt-Rin (partea sud-vestica)
• Maas-Waal este un canal situat in partea est-
centrala a teritoriului olandez, care realizeaza
legatura dintre raul Maas si raul Waal. Canalul
are o lungime aproximativa de 13,5 kilometri.
Acesta mai face legatura si intre provinciipe
Gelderland, Limburg si Barbantul de Nord.
• Cateva poduri importante construite peste
canalul Maas-Waal sunt: Industrieweg,
Neerbosscheweg, Graafseweg, Hatertseweg,
Blankenbergseweg.
• Canalul Amsterdam-Rin a fost inaugurat la
data de 21 mai in anul 1952, si reprezinta o
cale navigabila artificiala creata ca o legatura
intre Waal, cel mai mare distribuitor al Rinului
la gura de varsare si portul din Amsterdam.
Canalul conduce prin puncte urbane
importante cum ar fi orasele Utrecht si
Nieuwegein si ajunge la Raul Waal langa Tiel.
• Avand o lungime de 72 de kilometri canalul
reprezinta cea mai scurta ruta de transport
existenta intre capitala olandeza si zona Ruhr.
• Canalul Scheldt-Rin (Schelde-Rijn Kanaal) care
traverseaza atat Belgia cat si Olanda conecteaza
Raurile Scheldt cu Rin dar si orasele Antwerp cu
Volkerak.
• Traverseaza oartea de est a localitatii Zuid-
Beeland unde este traversata de o cale ferata.
De asemenea mai este traversata de 3 poduri
rutiere de-a lungul orasului Tholen.
• Meuse ( franceza) sau Maas (olandeza) este un rau
de mari dimensiuni care izvoraste pe teritoriul
statului francez, traverseaza Belgia, si ajunge sa se
verse in Marea Nordului pe teriotoriul Olandei.
• Maas izvorăște din partea nordică a Podișului
Langres din Franța și se varsă în Marea Nordului.
Din zona Podișului Langres, din estul Franței,
izvorăsc mai multe ape curgătoare importante ale
Europei Occidentale. În afară de Maas, din această
regiune izvorăsc și râurile Sena și Mosela. Meusese
îndreaptă de aici către nord, traversând teritoriile
din nord-estul Franței și pe cele din sudul Belgiei.
Lângă Namur, își unește apele cu râul Sambre,
curgând mai departe, către est, în direcția orașului
belgian Liège și traversând granița dintre Belgia și
Olanda, la sud de Maastricht. În apropiere de
Rotterdam, se varsă în Marea Nordului printr-o
deltă cu multe brațe (alimentată și de apele Rinului).
• Raul Maas a marcat granita de vest a Sfantului
Imperiu Roman de la crearea sa in secolul al IX-
lea pana la anexarea Alsaciei si Lorena de catre
Franta prin Tratatul de la Westfalia in 1648, si
intr-o oarecare masura, pana in 1792, cand
Prince-Bishopric de Liege, de asemenea a fost
anexata la Franta. Portiunea din Belgia, mai exact
regiunea Walloon, a fost prima zona complet
industrializata din Europa continentala.
• Cea mai mare parte din bazinul raului Maas se
afla pe teritoriul Valoniei, din suprafata de
36.000 km2 , aproximativ 12.000 km2 , apoi
urmeaza Franta cu 9.000 km2 , Olanda 8.000
km2 , Germania 2.000 km2 , Regiunea
Flamanda 2.000 km2 si Luxemburg cu doar
cativa km2 .
• Peste raul Maas exista construite numeroase poduri rutiere si in jur de
32 de puncte de trecere cu feribotul. Acesta este navigabil pe o parte
substantiala din lungimea sa totala. In Olanda si Belgia, raul este parte a
infrastructurii majore de navigatie interioara, care leaga zonele portuare
Rotterdam-Amsterdam-Anvers pentru zonele industriale in amonte, si
anume locatiile: Hertogenbosch, Venlo, Maastricht, Liege si Namur. Intre
Maastricht si Maasbracht exista o sectiune pe care nu se poate naviga,
insa se poate alege o ruta ocolitiare de 36 de kilometri pe Canalul
Juliana. La sud de Namur, si mai mult in amonte, pe rau se pot deplasa
numai nave mai mici, exemplu fiind barjele de pana in 100 de metri
lungime.
• Din localitatea Givet, raul este canalizat pe o distanta de 272 de
kilometri. Maas, din locul aceasta canalizat obisnuia sa fie numit "Canal
de l'Est - Branche Nord”, insa a fost recent rebotezat in "Canal de la
Meuse".
• Caile navigabile pot fi utilizate doar de barje de mici dimensiuni, care se
utilizeaza pentru comert. Dimensiunile maxime pot fi aproximativ 40 de
metri lungime si doar putin peste 5 metri latime. Doar un amonte fata de
orasul Commercy "Canal de la Meuse" intra in legatura cu Canalul
Marne-Rin, prin intermediul unui canal scurt de diversiune.
• Pe teritoriul olandez, raul Maas trece prin orasele Maastricht, Roemond
si Venlo.
• Asemenea raului Maas, raul Scheldt izvoraste
in Franta, traverseaza Belgia si se varsa in
Marea Nordului de pe teritoriul Olandei in
partea de sud-vest.
• Acesta are o lungime de 350 de kilometri si un
suprafata a bazinului de 21.860 km2.
• Numele Scheldt provine dintr-un adjectiv
derivat care isi are originile in engleza veche,
traducandu-se ca „superficial”.
• Impreuna cu Rinul de Jos si Maas, se scurge intr-una dintre
cele mai populate zone din lume. Ca o cale navigabila, cu
numeroasele sale canale de ramura si a afluentilor
navigabili, pe malurile acestuia se creeaza zone inclusiv
agricole importante: Campia Flandrei, Centrele de textile
din Belgia, Bazinele din nordul Frantei si complexul
industrial de Lille-Roubaix-Tourcoing.
• Afluentii principali ai raului Schelde sunt Scarpe si Lys pe
partea stanga (vest) si Dender si rupel pe partea dreapta
(est). La gura de varsarea a avut anterior doua canale
Schelde de Est respectiv Schelde de vest (Ooster si
Westerschelde), separate de catre insulele Noord,
Zuidbeveland si Walcheren, dar in 1866 Schelde de Est a
fost sigilat de un dig pentru o cale ferata spre gara
Vlissingen din Olanda.
• Datorita cursului sau canalizat distanta pe care se
poate naviga este de aproximativ 200 km pe teritoriul
Belgiei si 63 km pe teritoriul Frantei. Printre orasele
bine-cunoscute pe care le traverseaza raul Scheldt se
numara: Cambrai, Valenciennes in Franta si Tournai,
Oudenaarde, Gent si Anvers in Belgia.
• Cel mai aglomerat sector a raului Scheldt se afla intre
Anvers si Gent, aici unde de-a lungul raului se afla
mai multe puncte industriale importante. Deasupra
orasului Cambrai raul nu este navigabil. Din Gent
Canalul Gent-Terneuzen ofera acces direct la Schelde
de Vest, de asemenea si micul canal Gent-Ostende
este o legatura spre Marea Nordului.
• Izvoarele raului Scheldt se afla in localitatea
Gouy, in departamentul Aisne din partea de nord
a Frantei. Acesta curge spre nord prin Cambrai si
Valenciennes urmand sa intre in Belgia in
apropierea localitatii Tournai. In Ghent, unde
primeste unul dintre principalii sai afluenti, Lys ia
o directie catre est. Langa Antwerp, cel mai mare
oras pe langa care trece, Scheldt curge spre
vestul Olandei indreptundu-se spre varsarea in
Marea Nordului.
• Mai multe canale cum ar fi Canalul Albert fac
posibila comunicarea raului cu Rin, Maas, Sena,
dar si cu zonele industriale din jurul Bruxelului,
Liege, Lille, Dunkrik si Mons.
• Nieuwe Maas („New Meuse”) este un afluent al
Rinului si al raului Maas in provincia Olanda de
Sud. Se formeaza de la combinarea raurilor Noord
si Lek, si curge spre vest traversand Rotterdam.
Cursul lui se sfarseste la vest de oras, acolo unde
intalneste Oude Maas („Old Maas”), in apropiere
de Vlaardingen, si impreuna formeaza Het Scheur.
• Nieuwe Maas are o lungime de 24 de
kilometri si curge prin unele dintre zonele cele
mai dens populate și dezvoltate în Țările de
Jos. De-a lungul malurile sale sunt
numeroase porturi și industrii.
Delta Rin-Maas-Scheldt
• O data cu varsarea acestor 3 rauri importante din
Europa in Marea Nordului, ele formeaza o delta cu o
importanta deosebita pe pe continentul european.
• Delta Rin-Maas-Scheldt sau Helinium este o delta de
rau pe teritoriile statelor Olanda si Belgia formata de
raurile Rin, Scheldt si Maas.
• Mai ales ca o cale navigabila care pare a fi un flux
continuu ce isi poate schimba denumirea de 7 ori:
Rin; Bijlands Kanaal; Nederrijin; Lek; Nieuwe Maas;
Het Scheur; Nieuwe Waterweg; iar apoi varsarea in
Marea Nordului.
• Importanta economica a Deltei Rin-Maas-Scheldt
este una enorma, deoarece cele trei rauri
reprezinta cai navigabile interioare importante.
De asemenea Delta reprezinta intrarea dinspre
Marea Nordului spre statele vestice dar si
central-europene.
• Porturi importante prin care Delta Rin-Maas-
Scheldt leaga Marea Nordului de statele
europene si tot odata faciliteaza transportul
maritim sunt: Rotterdam, Anvers, Vlissingen,
Amsterdam (prin Canalul Amsterdam-Rin) si Gent
(prin Canalul Gent-Terneuzen).
• Faptul ca cele trei rauri mari converg la un
moment dat si se varsa in mare este ceva
deosebit in sine. Peisajul deltei Rin-Maas-Scheldt
este alcatuit dintr-un sistem complex de trei
estuare ale celor 3 rauri. Din punct de vedere
ecologic reprezinta un sistem si un peisaj foarte
dinamic, cu ecosisteme bogate si diferentiate
semnificativ.
• In trazitia de la mare la uscat sunt o sumedenie
de variabile: de la maree joasa la maree inalta, de
la apa sarata la apa dulce.
• Marginea Deltei este marcata de o serie de
porturi importante, inclusiv de cele doua mari
porturi din Europa: Anvers si Rotterdam.
Combinatia dintre principalele porturi, care
fiecare separat joaca un rol important in
comertul mondial maritim, face ca regiunea sa
functioneze de de parte ca cel mai mare port
mondial. Acest flux de marfuri produs prin
intermediul comertului maritim transforma zona
intr-un adevarat motor economic al Europei.
• De la Port St Louis 5 zile (220 km, 15 ecluze) la
Port la Robine
• Din Grau du Roi / Port Camargue 4 zile (100km,
14 ecluze) la Port la Robine
• Din Frontignan / Sete 2 zile (53 km, 14 ecluze) la
Port la Robine
• Din Port la Nouvelle o zi (39 km, 14 ecluze) la
Port la Robine - pescaj de 1.3m
• Raul Somme
• Izvoraste din Fonsomme în departamentul Aisne la
86 m deasupra nivelului mării, la sud-vest a
orasului Fervaques Farm Motte si 126 m. Valea sa
formează un complex de râuri, mlastini, iazuri si
canale. Râul îsi păstrează întreaga sa lungime
orientarea tectonice spre vest sau vest-nord-vest
descrie multe meandre.
• Lungimea râului este de 245 km.
• Somme curge în canalul Golfului Somme între
Crotoy si Saint-Valery-sur-Somme. Cursul natural
al Somme este dat de un estuar, Crotoy, dar
situatia în golful acestei plaje orientat spre sud a
dus la o deviere artificială de pe Somme spre
portul Saint-Valery-sur-Somme.
• Sena este un fluviu din nordul Frantei, ce izvorăste
în Burgundia, având cursul spre est apoi spre vest,
si se varsă la Le Havre în Marea Mânecii.
• Râul are o lungime de 776 km, cu un bazin
hidrografic de 75.000 km², fiind după lungime pe
locul trei din Franta. Orasele principale traversate
de Sena sunt Paris, Troyes si Rouen.
• Pricipalii afluenti din nord sunt: Aube, Marna si
Oise, iar din sud, Yonne si Eure si afluenti: Loing,
Essonne, Epte, Andelle si Risle.
• Canale de legătură cu: Escaut, Meuse, Rin, Saône
si Loara. Cursul râului prin provincia Normandia
face o curbură mare, Sena este pe o distană de 120
km navigabilă pentru nave mari.
• Canal du Midi este un canal francez se
conectează râul Garonne la Marea
Mediterană. Cu Canal de Garonne oferă o
cale navigabilă din Oceanul Atlantic la
Marea Mediterană.
• Garonne Canal, numit Canal lateral 2. Este un
canal de dimensiuni mici, datând din secolul al
XIX-lea, care se conecteaza la Toulouse
Castets-en-Dorthe (Gironde) aproape de
Bordeaux . Este extinderea esentială a Canal
du Midi care se conecteaza la Toulouse Marea
Mediterană. Totul formează canalul celor două
mări dintre Marea Mediterană si Oceanul
Atlantic.
• De-a lungul a 193 km, acesta este conectat în
amonte la Canal du Midi din Toulouse, initial pe
malul drept al râului Garonne si se deschide în
Garonne la Castets-en-Dorthe (Gironde), 54 km
sud-est de Bordeaux, unde râul este navigabil
prin efectul de maree.