Războiul de Independență al României

(1877 – 1878)

România nu si-a capatat independent asa de usor. In tara, intre anii

1877 si 1878 s-a realizat un razboi, numit Războiul de Independență al
României.

Războiul de Independență al României este numele folosit în

istoriografia română pentru participarea Principatelor Unite la Războiul
ruso-turc din anii 1877 – 1878. În urma acestui război, România a
obținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 4 (sv),/ 16 aprilie
(sn) 1877,, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la
București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în
drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a
României.

Inițial, înainte de 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război

nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea
teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență suferind
pierderi grele și fiind învinși de trupele (40.000 de soldați) conduse de
Osman Pașa în asediul Plevnei.

Sn- stil nou, referitor la calendarul Gregorian

Sv- stil vechi, referitor la calendarul Iulian Page 1
 La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o
suprafață de 121.000 km2 și cu o populație de circa 5 milioane de
oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în provinciile
istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca
și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de
vasal al Imperiului Otoman.

Guvernul român de la aceea vreme, a adoptat la început o politică de

neutralitate față de conflictele de la sudul Dunării și a depus eforturi
diplomatice pentru recunoașterea independenței țării pe cale pașnică.
Premierul român Lascăr Catargiu a trimis o notă diplomatică către
puterile garante prin care afirma că Principatele Unite sunt separate de
Turcia și nu fac parte din Imperiul Otoman. În aceeași notă, premierul
român declara că România se va opune armat oricărei încercări de
violare a teritoriului național iar, într-un conflict general, România urma
să coopereze cu puterile care îi vor garanta integritatea și drepturile
statale.

In 6 aprilie 1877 s-a mobilizeze preventiv armatele permanentă și

teritorială cât și cea de rezervă. Pe 25 aprilie, mobilizarea armatei a fost
încheiată, iar organizarea trupelor s-a făcut conform planurilor de
război

mediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în două

corpuri în vederea apărării strategice a malului românesc al Dunării și
respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte
au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a
hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure
apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de
armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei

Sn- stil nou, referitor la calendarul Gregorian

Sv- stil vechi, referitor la calendarul Iulian Page 2
împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele
rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și
constau în două regimente de dorobanți, un regiment de roșiori și alte
câteva formațiuni auxiliare. În această desfășurare, armata română a
asigurat apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea
trupelor țariste.

Proclamare Independentei

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale

românilor și a luat o serie de măsuri de descurajare: suspendarea
diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea unor nave
românești încărcate cu cereale, bombardarea orașelor Brăila și Reni,
atacarea pichetelor de frontieră, ș.a. În această situație, ministrul de
război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să riposteze
ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării.

În cadrul sesiunii Adunării Deputaților din 29 aprilie și a Senatului de a

doua zi, Parlamentul României declara rupte legăturile diplomatice cu
Imperiul Otoman și recunoștea existența stării de război dintre cele
două state.

Pe 9 (sv)/21 mai (sn) 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat

independența României. A doua zi, 10 (sv)/22 mai (sn), actul a căpătat
putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul
român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind
direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit
ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat
tuturor cetățenilor care se distingeau pe timp de pace sau război.

Sn- stil nou, referitor la calendarul Gregorian

Sv- stil vechi, referitor la calendarul Iulian Page 3
 Acest razboiul a avut si urmari. Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și
Imperiul Otoman a fost semnat la San Stefano pe 3 martie 1878. Acesta
a creat Principatul Bulgariei și a recunoscut independența Serbiei,
Muntenegrului , României . României i se impune cedarea celor trei
județe din sudul Moldovei (Cahul, Ismail, Bolgrad).

Imperiul Rus nu s-a arătat dispus să-și respecte promisiunile făcute în

convenția semnată pe 4 aprilie 1877 de consulul rus Dimitri Stuart (cu
aprobarea țarului Alexandru al II-lea) și de premierul român de la acea
dată, Mihail Kogălniceanu.

Realitatea este că Russia nu a dorit „ apărarea și respectarea”

integrității teritoriale a României ci cucerirea a cât mai mult din
Imperiul Otoman a zonei Marii Negre pâna la Constantinopol

La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia să

recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și
Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În
schimb, Rusia prelua județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail,
Bolgrad), care reintraseră în componența Moldovei după Războiul
Crimeii prin prevederile Tratatului de la Paris din 1856 , principele Carol
I fiind profund nemulțumit de turnura nefavorabilă a negocierilor.

Pe lângă costurile umane, Românii au suportat un important cost

fianciar, respectiv un total de 100 milioane lei aur.[9][24] La scurtă
vreme după căderea Plevnei, Carol I al României îi scrie tatălui său, Karl
Anton : « …mai puțin favorabilă este situația noastră financiară, căci
războiul ne-a costat deja 25 de milioane,... ».Cu un buget al Ministerului
de Război insuficient, 13 milioane lei,

Sn- stil nou, referitor la calendarul Gregorian

Sv- stil vechi, referitor la calendarul Iulian Page 4
 România a acoperit deficitul printr-o emisiune de bancnote/bilete
ipotecare, în sumă de 26.260.000 lei, garantate cu moșiile statului.

In concluzie, razboiul a avut o importanata majora pentru Romania

deoarece acesta a contribuit la formarea statului modern roman

Sn- stil nou, referitor la calendarul Gregorian

Sv- stil vechi, referitor la calendarul Iulian Page 5