Loretta HANDRABURA Natalia GRIU Silvia $PAC EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a Ill-a - a IV-a) auxiliar didactic pentru invatdtori si elevi Chisinau, 2017EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a Ill-a - a IV-a) auxiliar didactic pentru invafatori $i elevi a fost elaborat de Centrul pentru Juralism Independent (CJl) in cadrul proiectului,Consolidarea libertatii de opinie in Republica ‘Moldova’ Proiectul este implementat de CJl, in perioada martie - noiembrie 2017, cu sustinerea Deutsche Welle ‘Akademie $i finanfat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania, yA _ BMZ @y eaters, censuses CY Akademie me Le Manualula fost elaborat de: Loretta Handrabura, dr. in Filologie, conf. univ, UPS,lon Creanga" Ni Griu, consultant superior la Ministerul Educatiel, Culturii i Cercetaril al RM Silvia $pac, dr.in Stiinte pedagogice, invatatoare, L.,G. Calinescu” Machetare computerizata: Angela Ivanesi Redactor: Oleinic Descrierea CIP a Camerei Nationale a Carfii Handrabura, Loretta. Educatie pentru media : (clasele a 3-a-a 4-a) : auxiliar didactic pentru invatatori si elevi / Loretta Handrabura, Natalia Griu, Silvia $pac ; Centrul pentru Jumalism independent (CJ).- Chisinau: S.n, 2017 (FE-P."Tipografia Centrals") - 140 p. Bibliogr: p. 127-128, - Apare cu sprijinul financiar al Min. Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania. - 1000 ex. ISBN 978:9975-53-879-4, 37.015:659.3(075) H22 c2017 Centrul pentru Jurnalism Independent Str. Sciusev 53, Chisinau, MD-2012 Tel: (022) 234.236, 213 652 Web - www.media-azi.md, www-scoaladejuralism.md, www.moldove-azimd, www.mediacritica.mdSUMAR Argument... GHIDUL INVATATORULUI Dezvoltarea culturii media: context si impact... Mass-media si multimedia ca factor educativ Efectele pozitive si negative ale media asupra copilului... Educatia pentru media si misiunea scolii Cadrul normativ in domeniu referitor la educatia pentru media si impactul media asupra minorilor .. Vocabular. Concepte-cheie. FISE DIDACTICE .. Modulul I, Initiere in mass-media Figa 1. Ce este mass-media? Mass-media in viata noastra.. Fisa 2. Mijloacele de comunicare in masa... Figa 3-4, Istoricul si evolutia mass-mediei .. Fisa 5. Functiile mediiilor. ‘Modulul II. Presa scrisa gi presa online Figa 1. Ziarul pentru copii- sursa de informare Figa 2. Articolul de ziar Figa 3. Revista pentru copii - sursi de documentare Figa 4. Algoritmul de prezentare a unei reviste Figsa 5. E-bookul vs cartea traditionala Figa 6. Citesc, reflectez - ca un cetatean ma forme: Modulul II. Audiovizualul. Figa 1. Radioul. Emisiunea radiofonica Figsa 2. Arta comunicarii in spatiul audio: dedicatiile muzicale si interviul.. Fisa 3. Televizorul, ,stipan al timpului liber” si sursi de informare .. 62 Figa 4. Emisiunile cognitive si cele de divertisment cou 1 65 Fisa 5. Emisiunea TV preferaté a mea si a familiei.. 67 Fisa 6. Simularea realizarii unei emisiuni televizate ... 69Modulul IV. Filmul .. Fisa 1, Filmul ~ spectacol de lumina si culoare. Din istoria filmului... Figa 2. Filmul de animatie Figa 3. Filmul documentar si filmul artistic Figa 4. Mesajul educativ al filmului.. Fisa 5. Prezentarea filmului preferat .....0.0cccnsnnnnentnnentnnnnennnnnnnnenes BS Modulul V. Multimedia si noile medii in viata copilului.. Figa 1. Computerul ~ miracol al zilelor noastre... Figa 2. Fisa 3. Retelele sociale... ile medii si site-urile pentru copii Figa 4. Posta personal si cea a clasei. Neticheta Figa 5. Jocurile virtuale ~ intre divertisment si dependent .....0ccnecnn 102 Figa 6. Siguranta online. Jertnntnnnne serene 106 Modulul VI. Sanatatea micului consumator de produse media Figa 1, Daunele utilizarii excesive a mijloacelor de comunicare in masa Figa 2. Regimul zilei si consumul mediatic... Figa 3. Manipularea prin media.... Figa 4. Capcanele lumii virtuale si consecintele nefaste asupra sinatatii fizice si emotionale a micului consumator .... Evaluare sumativa 123 Criterii de evaluare recomandate pentru invatitori la disciplina optional educatie pentru media...... Criterii de succes /conditii de succes pentru elevi/eleve la disciplina optionala educatie pentru media Bibliografie recomandat: 127 Anexa 1, Educatia pentru media (clasele III-IV). Curriculum pentru disciplina optionala 129Argument In aprilie 2014, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJ1) lansa primul proiect de educatie media, principalele activitati fiind lectiile de educatie media pentru elevi din diverse institutii de invatamant din tara. Experienta acestuia a fost una incuraja- toare, fapt ce ne-a determinat s4 continuam gi sa diversificam activitatile in aceasta directie, pornind de la convingerea ci orice cetitean are nevoie de cultura si educatie media. Disciplina optional Educatie pentru media isi propune sa dezvolte abilitatile de analiza si gandire critica fata de mesajele transmise de media, capacitatea de a dis- cerne intre o informatie veridica si manipulare, capacitatea de a lua decizii si de a actiona in cunostinta de cauza. La fel, aceasta igi propune si sporeasca gradul de intelegere si utilizare rationala a media de catre eleve/i, de a forma un cetitean-con- sumator de media avizat si responsabil. Prezentul manual Educatie pentru media (clasele a III-a — a IV-a) este un auxiliar didactic pentru invafatori gi elevi si reprezinté o continuitate a efortului depus de CJL in ultimii ani in promovarea educatiei media, Manualul a fost realizat sub egida JI, in baza curriculumului optional Educatie pentru media (clasele a III-a — a IV-a) si aprobat de Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetirii al Republicii Moldova, prin ordinul nr. 671 din 01.08.2017. Ne exprimam speranta c& acest curs va fi de un real interes pentru elevi si invi- {atori si va contribui la o mai buna intelegere de catre ei a rolului mass-media intr-o societate democratic’. Aducem multumiri Ministerului Educatiei, Culturii si Cercetarii, precum si tu- turor partenerilor implicati in sustinerea acestei initiative lansate de organizatia noastra, CJI va continua sa implementeze diverse initiative, menite sa contribuie la pro- movarea educatiei media in societate Centrul pentru Jurnalism IndependentGHIDUL INVATATORULUIEDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a— a IV-a) CaN ru Dezvoltarea culturii media: context si impact MASS-MEDIA $I MULTIMEDIA CA FACTOR EDUCATIV Societatea sec. XXI este una dominata de mass-media si, mai nou, de multimedia care s-au impus cao componenta esentiala a lumii moderne’. Acestea (denumite impreuni cu un termen generic media) se manifesta permanent ca un actor activ al jocului social, modelénd celelalte subsisteme ale societatii: politicul, economicul, cultura ete. Prin canalele sale, media poate fi, ins, o ,arma cu doua tiisuri”: a) Cafactor de progres, influenta sa se reflecta in ridicarea calita ale ale vietii 6) Ca mijloc de dominare si manipulare’, nu face decit si unilateralizeze sau si diminueze rispun- sul publicului la marile provociri ale realitatii de zi cu zi. In absenta unei educatii pentru media ca sursa de autoeducare, fard o interpretare ,obiectiva” a perceperii critice a media, aceste tehno- logii nu vor face parte din potentialul vie, ci din rutina acesteia Pe langi a fi un mijloc de informare in societatea modern’, media este si un factor al educatiei, che- mat si amplifice, s4 constituie sau s& diversifice experientele cognitive si comportamentale ale indivizi- lor. Actiunile acestui mediu educogen, ca si ale celorlalte medii de socializare si devenire intru cultura a individului - scoala, familie, biserica, institutii culturale - trebuie sa se conjuge, pentru a modela adecvat comportamente si constiinfe in acord cu imperativele epocii. Comunicarea de masi face parte, asadar, din multiplele dimensiuni ale contextului socio-cultural in care cresc $i se formeaza copii’. Comparativ cu acum cinci sau zece ani, timpul afectat consumului de me- saje mediatice, indeosebi audio-vizuale, de catre elevii din treapta primar’, precum $i din cea gimnaziala siliceala este in crestere. Implicatiile asupra dezvoltirii personalititii acestora sunt imediate sau latente, directe sau indirecte, previzibile sau imprevizibile. Curiozitatea si dorinfa de cunoastere a copilului nu mai sunt satisficute doar in cadrul restrans al clasei sau al experientelor cotidiene extrascolare. Mai mult decat un mijloc de divertisment, media re- prezinti o fereastra larg deschisa spre lume, cu multe tentatii, provocari, adesea fiind denumita ,ochiul lumii’, conform afirmatiei lui Lewis Mumford. Tinerii si copiii sunt atrasi de cultura digitala si de supor- turile tehnice ale media. Acestea sunt tot mai apropiate de interesele lor si se prezinta sub forma de jocuri, videoclipuri, productii cinematografice, conexiuni de tot felul ~ forumuri de discuti, chat-uri, discutii in timp real. Registrul mass-media de cindva se largeste odat cu progresul tehnologict intr-un ritm tot mai intens, chiar daca identificam si suporturi aparent traditionale, dar care sunt valorificate prin noile tehnologii digitale (papusi care vorbesc, robotei cu diverse performante intelectuale $.a.). Relatia dintre mass-media, multimedia si procesul dezvoltarii personalitdtii copiilor este un subiect de interes constant pentru cercetitorii din diverse domenii: psihologie, pedagogic, jurnalism ¢.a. Efectele ‘educative ale comunicarii mediatice pot fi rezumate, conform unor surse de referint@, la ti si standardelor culturale si soci- 1. Popa D. Mass-media astézilasi: Institutul European, 2002 2. Mass-media sinfluenta lor. wwwe-scoala.ro/comunicare/mass-media html; Noelle-Neumann E.Spiralatdceri, Op ‘iia public ~infelesul nostru social Teor privind influenfa mass-mediei http/edituracomunicarero/pdfipdf 492 paffid=1500665555. 3. Asse vedea: Delors J. Comoara lduntricd. Raport catre UNESCO al Comisiei internationale pentru educatie in sec. XX lag: Polirom, 2000; Muresan P.invatarea socials. Bucuresti: Albatros, 1980. 4 Cemortan R. Comunicarea si mass-media, Chisinau: Tipografia Reclama SA, 2006. 142 p; Coman M. Introducere in sistemul mass-media. lagi: Polirom, 2007, 96 p. 5 Albulescu |. Educatia si mass-media, Comunicare si invatare in societatea informationala. Cluj-Napoca: Dacia, 2003, p. 81-122; Bandura A. “Social learning theory of identificatory processes: In: D. A. Goslin (ed) Handbook (of socialization theory and research. Chicago: Rona McNally, 1968, p. 142-167.GHIDUL INVATATORULUL DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a - a IV-a) + noi experiente cognitive; + un sprijin pentru conceptualizarea cunoasterii; + repercusiuni formative la nivelul afectivitatis + modelarea comportamentelor; + mass-media ca agent al socializarii Aportul educativ al mass-media despre care vorbeste $i G.Cucu in lucrarea sa Educafia si mass media’, are, astfel, un rol deosebit in constituirea codului socio-cultural al individului. Continuturile mesajelor difuzate de media au o mai mare influent asupra modului de a gandi si simti al copiilor’ si adolescentilor, decat asupra opiniei adultilor. Acest lucru poate fi explicat, analizind problematica stadiilor de dezvoltare la J. Piaget, care, in lucrarea Psihologia inteligentei, demonstreaza cA evolujia mental nu apare ca rezultat al unor acumulari continue, ci are un caracter stadial, pe etape, fiecare avand o anumité structura specifi- cit, Adolescentilor, spre exemplu, le sunt dedicate multe dintre productiile media (presa, radio, televiziu- ne, internet, jocuri electronice). Ki au varsta la care se formeaza atitudini si deprinderi culturale specifice, pasiuni si aspiratii, pentru care se acorda importante resurse de incredere, de timp, de bani. Alituri de scoala si de alte institutii implicate, mass-media si multimedia ocupa, asadar, un rol im. portant in sistemul factorilor educativi, adaugind noi dimensiuni eforturilor generale de formare si dev. voltare a personalitatii umane. Deci, ea poate afecta personalitatea umani in: + dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume); + dimensunea afectiva (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini); + dimensiunea comportamentala (modificiri ale felurilor in care actioneazA indiviaii si fenomene de mobilizare sociala).? Aportul educativ se manifesta in dowd moduri: implicit si explicit. In esenta, daca ne referim numai la functiile mass-media (de informare, corelare, comunicare si divertisment) ele incorporeaza functia edu cativ’” prin realizarea informérii, culturalizirii si socializarii individului, Aceast& functie este specifica si pentru multimedia prin demersul plurivalent pe care il are. ‘Media ofera posibilitati educative spontane si eterogene, dar este utilizata si pentru realizarea unor activititi educative explicite. In legatura cu acest subiect, Ioan Cerghit opina inca in anii 70 ai secolului recut ca: ,.mass-media formeaza al patrulea mediu constant de via{d al copilului, aléturi de cel familial, de cel scolar si de anturajul obignuit de relati, Mass-media nu se substituie scolii iar influenta sa este complexi, reprezentind un element fundamental in relatia dintre om si mediul inconjurator”"* ‘Totodata, este important si amintim cd responsabilitatile de formare inifialé ce-i revin scolii nu asi- gurd o cunoastere incheiata definitiva, suficienta individului pentru tot restul vieUii, Prin urmare, in afara mediului scolar, educogen prin excelent, influenje educative de necontestat le are mediul social ex- trascolar, ce constituie un adevarat camp formativ, constituit de institutiile sociale amintite. Pentru a se putea autoeduca pe tot parcursul vietii, omul trebuie si se foloseascé cu iscusinta de mijloacele de socia- lizare si culturalizare pe care societatea i le pune la dispozitie." Dintre acestea, mijloacele de comunicare {in masa se disting ca importan{a, pentru cA ofera posibilitati rapide incontestabile de realizare a educatiei permanente/pe parcursul intregii vieti. Cf: Cucu G, Educatiasimassmedia, Bucuresti: Licorna, 2000,p. 4-37. 7 Hemckoe socnpusmue. 2013, http://semyatvivospitanie_detei/detskoe-vos; Bruanue cpedcme maccosoid ‘ucbopmayuu Ha socnumanue nodpacmaroujezo nokoneHuA, http’ /bibliofond.ru/view.aspx?id=44395 1 8 Piaget J. Psihologia inteligentei. Traducere din francez de Dan Rautu. Ed. a 3-a, Chisinau: Cartier, 2008, p. 140. 9 McQuail D, Windabl S. Modele ale comunicarii pentru studiul comunicaril de masd. Comunicare.ro, Bucuresti, 2001 10 Petcu M. Sociologia mass media. Cluj-Napoca: Dacia, 2002. 11 Cerghit |. Mass-media si educatia tineretului scolar. Bucuresti: Ed, Didactica si Pedagogica, 1972, p39; 12 Craciun C. Mass-media ca factor educativ, www.c-cultural.ro/traditii/mass media,pdf, 2009. 8EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a— a IV-a) CaN ru EFECTELE POZITIVE SI NEGATIVE ALE MEDIA ASUPRA COPILULUI Evaluarea influentei mijloacelor de comunicare in masi asupra indivizilor constituie, de mai mul- te decenii, o preocupare major a cercetitorilor din diverse domenii. Prof. dr. loan Dragan, Director al Centrului de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare al Universititii din Bucuresti, coordo- natorul studiului Reprezentarea violentei televizuale si protectia copilului, declara: ,.n societatea ecra- nelor gi a generatiei catodice, copiii se formeazi, in principal, intr-un univers al realitafii televizuale si al comunicérii virtuale care devin adevarata lor realitate, O consecinta a acestei schimbari istorice de paradigma consti in riscul pierderii constiinjei diferentei dintre bine si riu” Specialistii romani au evaluat, totodata, potentialul mass-media de a constitui un mijloc eficace de educare si modelare a generator tinere, elucidand deopotriva efectele pozitive si negative ale acesteia in educatie. La ele fac referina si un studiu recent de la noi", precum si sondajul privind influenta mass-media, realizat de un grup de cercetitori din Romania's Daca adultii dispun de un fond spiritual relativ cristalizat si, in consecint, sunt capabili si se lecteze critic si si asimileze continutul mesajelor media, conducandu-se dupa un sistem propriu de valori deja constituit, copii, aflati in plin proces de maturizare intelectual, afectiva, morala si civica sunt mai usor de influentat in sens negativ. Prin urmare, este necesar de luat in considerare si natura ambivalenti a efectelor media ~ atat cele pozitive, cat si cele negative - asupra indivizilor in general si a tinerilor in special. Care ar fi consecintele pozitive? Mass-media si multimedia ajuta la integrarea social-culturali a audi- toriului de toate varstele, in special, a copiilor, adolescentilor,tinerilor, mai cu seama prin inlesnirea capa- citatii sale de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, Totodati, media intireste sentimentul responsabilititi sociale, sentimentul diruirii, trebuinta comunicarii, cultiva aspirati, idealuri. Apropierea dintre oameni, optimizarea relatiilor interumane, in primul rind, apoi promovarea valorilor precum dem- nitatea, echitatea, generozitatea, ordinea, libertatea, democratizarea culturii, consolidarea democratiei, re- prezinta alte efectele pozitive. Efectele negative tind si aibi o pondere mai mare si urmeazi abia si fie analizate si pe palierul im- pactului multimedia asupra copilului, O prima observatie generala, care corespunde si opiniei profesorilor, psihologilor, parintilor, este constatarea consumului de media tot mai ridicat al tinerilor $i, mai ales, de televiziune, internet, muzici, mai putin de reviste corespunzitoare varstei si cirti, Aceasti concluzie concorda cu rezultatele cercetirilor si sondajelor din alte tari, mai putin de la noi", si conduce spre convin- gerea cA este posibili manifestarea unor influente puternice asupra tinerilor consumatori in cadrul educati- eiinformale pe care ei o primesc din experientele cotidiene repetate si semnificative Pozitia de receptori, de consumatori media reprezinta situatia reala de la care au pornit o investigatie relevant’ pentru subiectul nostru specialistiiInstitutului de Stiinte ale Educatiei din Bucuresti, Ei au facut o analiz comprehensivi privind implicatiile de ordin educatiy, care decurg din expunerea prelungité la me- sajele media. Din perspectiva construirii sinelui, media este un mediu la care tinerii se raporteaza constant, fard ca ei si fie pregititi pentru a face sia utiliza diferentele dintre realitate, reprezentarea acesteia $i virtualitate. Copiilor, tinerilor trebuie de explicat ci mass-media construiesc imagini ale realititii, in func- 13 Spac S. Fundamente pedagogice ale educatiei pentru mass-media tn cadrul colaborari scoala-familie(treapta invata- ‘méntului primar). Tez8 de doctor. Cu titlu de manuscris, CZ.U.:37.0:659.3(043.3),ISE, Ch, 2014, p-43-62. fundamen te pedagogice ale educatiei pentru mass-media in www.cnaa,md/files/theses/2015/_/sivia_spac_thesis.p..; Vezi si Silvia Spac. Educatia pentru mass-media a elevilor din treapta invatdméntului primar. Ghid metodologic. Chisinau: Tipogr. Primex COM, 2014. 14 Mass-Media in Educaje - Efecte Portve si Efecte Negative hitps//roscribd.com./Mass-Media-n Educate Efect.. 15 Sondaje propriu-zise la acest subiect nu am atestat la noi, ci doar o cercetare de referinta si monitorizari ale unor difuzori, realizate de CCA la solicitarea unor persoane juridice sau fizice (a se vedea intre ultimele Raportul cu privire la activitatea Consiiului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova in anul 2015 in httpv//ccamad/ files/RAPORT%20CCA%202015 pdf, p.41) sau impreund cu UNICEF 5i Asociatia Presei Independente. Ne referim la sesiunea de monitorizare a buletinelor de stiri la acest capitol in 2014, CCA a emis si unele recomandari, care nu intotdeauna sunt respectate, 16 Educatia informala si mass-media, Coordonatori: Gh. Bunescu, El. Negreanu. Bucuresti: Institutul de stinte ale Educatiei, Laboratorul Teoria Educatiei, 2005. hhttos//dorinpopa files. wordpress.comv,,./educatia-informa- la-si-mass-med.DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) tie de logica profitului si a divertismentului, de interese diverse, norme de productie variate. La extrem’, mass-media abolesc referinta la real, devin un construct suficient siesi, o «hiper-realitate». fn timp ce elevii sunt preocupati de a-si intermedia raportarea la realitate prin media, adultii, si mai ales expertii, considera ci, prin consumul media, tinerii se indeprteaz4 de realitatea autentic’, ca isi pierd timpul, chiar, mai grav, ci nu mai ajung sa-si trdiascd varsta copilariei, a adolescentei in mod normal. Oferta mediatica este tot mai frecvent de o calitate indoielnica, datorita mediatizarii, in ultima vreme, a personajelor mediocre, vulgare, cu un nivel cultural scizut, a anti-modelelor, a unor evenimente mondene irelevante, banale, a unor subiecte, filme, jocuri cu mesaj violent. Existé mai mult de 1000 rapoarte, valabile pentru ultimii 50 de ani, care araté impactul violent al ‘mass-mediei asupra copiilor. Studiile din tot mai multe tari intaresc teoria conform cireia existi o legaturi puternic’ intre violenta din mass-media si comportamentul copilului. De asemenea, concluziile studiilor confirma ipotezele specialistilor in domeniu, psihologilor si sociologilor: copii devin imuni la violenta pe care o observa in lumea reali, mu le pasa de durerea si suferinta altora si, in timp, ajung si creada ci agresivi- tatea este o stare de fapt, iar violenfa este un lucru normal si generalizat al vielii de zi cu zi. O analiza care a fost dat publicitatii de Consiliul National al Audiovizualului din Romania, in luna martie 2012, subliniaza faptul ci desenele animate se numara printre cele mai brutale emisiuni difuzate la televizor. Potrivit studiului Reprezentarea violenfei televizuale si protectia copilului, realizat de UNICEF Romania, CNA si Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare din cadrul Universititii Bucuresti, numarul scenelor de violenti la care sunt supusi copii intr-o ord variazi de la 9 (la TVRI), la 23,4 (la PROTV). In cazul desenelor animate, portivit aceluiasi studi, au fost cercetate trei canale pentru copii: Cartoon ‘Network (CN), Jetix (J) si Minimax (MM), timp de o siptimani (5-11 ianuarie 2009), patru ore pe zi. Pe in- treaga perioada monitorizata s-au inregistrat 2005 acte de violenta in desenele animate de pe cele trei canale. ‘Media per canal este de 668 acte de violent. Cel mai violent canal, din punct de vedere al frecventei ,pure’, este Jetix-ul, cu 852 de acte, urmat de Cartoon Network, cu 815 acte, si de Minimax, cu 338 acte. O serie de cercetatori (P. Lazarsfeld, M.L DeFleur si S. Ball-Rokeach) demonstreaza ca intre mass-me- dia si deteriorarea moral a vietii sociale exista o strana legitura. In sprijinul acestor afirmatii, cercetitorii supun atentiei o serie de acte antimorale si antisociale la care ar fi incitati copiii, adolescentii si tinerii. Se au in vedere mai ales acele manifestiri de conduit’ care, prin insisi evolutia lor, de la o anumiti varsta se pot impune in viata acestora. Jocul Balena Albastrd, ce a luat amploare in anul 2016-2017, a avut drept urmare faptul ci mai multi adolescenti din spatiul ex-sovietic s-au sinucis. Acesta demonstreazi o dati in plus ci riscurile consumului unor produse media cu caracter distructiv pot fi chiar fatale atunci cand spatiul media nu este reglementat din punct de vedere legislatiy, sub aspectul securititii mediatice, iar parintii si profesorii nu cunose nimic sau cunosc putin despre preocuparile virtuale ale copiilor. Jean Rousselet aduce si alte date privind efectul media asupra copilului si tindrului: ,.unii copii, decepti onati de a descoperi odati cu varsta o lume foarte diferita de cea prezenti pe ecrane, se rizvratesc si cauti si prelungeascé in viata de fiecare zi fictiunile cu care au fost obisnuiti. Refuzind si se integreze in societate, ei se strduiesc si 0 modeleze dupa imaginea care li s-a aratat si, in mod inevitabil, intra in conflict cu toti cei care nu impartisesc vederile lot romantioase””” Astizi putem reprosa nu doar televiziunii, radioului, ci, mai ‘cu seama, continuturilor multimedia faptul c& au ca efecte crearea si satisfacerea unor false nevoi spirituale, aplatizarea si uniformizarea personalititii, a opiniilor sia gusturilor indivizilor, cici fhucul constant silipsit de diferentieri al mesajelor sale este acceptat fara prea multe rezerve critice. In cea ce priveste violenta de care aminteam', agresivitatea si imoralitatea la copii, majoritatea cerce- tirilor au concluzionat cé originea acestora trebuie cutat mai intai de toate in raporturile lor personale cu parintii, cu familia, cu grupurile din care fac parte, cu scoala, cu societatea. Acestia ar fi factorii principali, media venind doar si le intireasci" si si contribuie la desensibilizarea la violenta. 17 Apud Mass-Media in Educatie - Efecte Pozitive si Efecte Negative httpsi//ro.scribd.com/../Mass-Media-in-Educatie- fect. 18 Huesmann LR, Eton L., Violenta la televizor. htto//www.ucla edu/cuftec..1ne/violence/ id.htm, 19 Dragan J, Stefanescu P. (coord), Povara A, Velicu A. Reprezentarea violentei televizuale si protectia copiluli, Bucu- resti: Vanemonde, 2009, http//cnaro/IMG/pdf/Reprezentarea-violentei-1 10EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a— a IV-a) CaN ru Concluzioningd, utilizarea excesiva a mijloacelor de utilizare de masa, indeosebi la o anumita virsté, ace- a de formare a personalititii, conduce la pasivitate $i comoditate in gandite, la ciutarea unor forme facile, superficiale de informatie cultural a anihilarea spiritului critic sia independentei in gindire, la mediocrita- teestetic’ si moral, Dependenta fata de media duce sila oboseala, stres, depresi, sciderea rezultatelor scola- re si influenteaz4 vocabularul tinerilor (prin folosirea unor cuvinte nepotrivite, in emisiuni dedicate acestora sinu numai), precum si comportamentul lor in ansamblu. Dependenta indica, totodati, lipsa de optiuni si prioritati, de autocontrol, absenfa unui proiect de viafa, un esec educational in plan formal si informal, de care se fac responsabili pirini si profesori, atunci cand vorbim de copii {n alta ordine de idei, se impune s4 mai retinem un moment. Potentialul educativ pe care ar putea si-1 ofere mass-media si multimedia este conceput, organizat, utilizat de citre adulti in corespondenta cu pro- priile nevoi, asteptari si beneficii. Mai putin sau chiar deloc se tine seama de nevoile de dezvoltare sinatoas ale varstei tinere. Abandonarea copiilor in fata televizorulué” $i, mai recent, in fata computerului", tabletei, telefonului mobil, substituirea fanctiilor de comunicare traditionala si de petrecere a timpului liber in rapor- turile directe cu adultii din familie, cu educatorii din scoala sau cu tinerii de aceeasi varsta reprezinta, asadar, consecinte pe care societatea, scoala, familia, mai cu seam, trebuie si le constientizeze si si le contracareze sau inlature. EDUCATIA PENTRU MEDIA SI MISIUNEA $COLII Intr-o societate dominata de media, scoala are din ce in ce mai mult functia nu numai de transmitere a infor aii, ci si cea de selecie, structurare si sistematizare a informatiei. Ita ce releva cercetirile amintite anterior, care includ si chestionare sugestive despre nivelul de pregitire al actorilor mediului educational si educabililor in valori- ficarea produselor media”: + Profesorii cunosc impactul pe care mass-mediail are asupra elevilor, ecunosc ci este nevoie de o educa- tie in acest sens, insi nu sunt foarte implica sau suficient de pregatiti in ceea ce priveste educafia pentru {olosirea rafionali a mass-media/multimediae, Acestia trebuie instruiti fie la etapa de formare initials, fie Ta cursurile de formare continua despre cunoasterea posibilelor disfunctii ale comunicirii mediatice gi identificarea modalititilor de prevenire si corectie a efectelor indezirabile asupra personalititiclevilor. + Piringii cunose faptul ci nu toate programele TY, jocurile la calculator si informatie din internet sunt benefice copiilor. Multi dintre i, ins, nu sunt destul de constienti de efectele acestora si nu acordi.o mare atentie programului pe care copiiilor il au in fiecare i, produsclor media consumate, prietenilor cu care se intretin in spatiul virtual. + Copiii nu stiu si aleagi programele TV la care si se uite jocurile, filmule(ele la calculator si informatile relevante pentru virsta lor din internet sio fac, deseori, din ipsa de ocupalie si ghidare adecvata din par tea adultlor. Acest lucru se datoreaza, in parte, profesorilor care nu ii indruma si parintior care fie sunt lipsa, fie nu se ocupa indeajuns de mult de educatia lor sau nu au pregitirea necesari pentru a-i ghida adecvat in utilizarea corecta a mass-media. Prin demersul sau instructiv-educativ complex, inter- pluri- si transdisciplinar, scoala trebuie: + sidervoltela devi spiritl critic, + sa promoveze capacitatea de discernimant si de judecata fata de un limbaj atat de echivoc cum este acela audio-vizwal, si nu accepte fari un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vid copii, 20 Virgiliu Gh. Efectele micului ecran asupra mini copilului. Bucuresti: Podromus, 2007; Gheorghe V. Efectele televi- Ziuniiasupra mintii umane, Bucuresti: Evanghelismos, 2005. 89 p. 21 flyce PA. PeBerox u Kounosomep http://semyasemyaty 22 Cf: Spac S. Idem, p. 86-97; Mass-media in educatie. Efecte pozitve si efecte negative. Bucuresti: Academia de Studii Economice, 2011, httos://ro.scribd.com,./Mass-Media-in-Educatie-Efect..; Educatia informald si mass ‘media. Coordonatori: Gh. Bunescu, El, Negreanu. Bucuresti: Institutul de Stiinge ale Educatiel, Laboratorul Teoria Educatiei, 2005. https//dorinpona files.wordpress.comy/./educatia-informala-si-mass-med. 23 Albulescu I. Idem. p.169-176. 1DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) * sii ajute pe educabili si-si insugeasci criterii de apreciere, ierarhizare i selectie, de evaluate si sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalanga informationala, * si giseasca mijloace si modalititi prin care sa contraargumenteze dorinfa tinerilor de a intrebuinta informatie in scopuri antisociale etc. Acest demers configureazi continutul noii educatii pentru mass-media, stipulati si in documentele elaborate sipromovate de UNESCO, de la 1950 incoace, cu denumirea Educatia pentru comunicare si pentru mass-media, alituri de alte deziderate/ componente ale educatiei sau noi tipuri de continuturi: educatia pentru mediu, educatia pentru sinatate, educatia pentru democratic, educatia pentru sanse egale, educatia interculturala, educatia pentru familie, educatia economica s.a, care au aparut ca rispuns la sfidivile problematicii lumii contemporane* Alfabetizarea/educatia pentru media a devenit, prin urmare, o necesitate imperioasa din rationamentele expu- se deja, Scoala trebuie si rispunda acestei provocari, asumandu-i intr-un mod mai hotarat: 1. misiunea sa educativa prin a transmite mesaje, a se concentra pe furnizarea instrumentelor culturale nece- sare elaboritii de citre elev a propriei sale etic, Fara competenta axiologici nu existé insi posibilitatea de fixare a competentei media, Dobindirea competentei media este posibilé prin maximizarea implicatilor educationale ale receptirii mediatice si prin comunicarea didactic despre mass-media si multimedia; 2. promovarea unei instruiri analitice gi sistemaatice, centratd pe valorile existentei autentice, si se ocupe nu nu- ai de informare, ci si de formarea viitorilor cetifeni, capabili de auto-educatie, o comunicare reala si comuniune social $i documentele nationale precum Codul Educatiei din Republica Moldova (2014), Strategia de dezvoltare a edu- catiei pentru anii 2014-2020 ,,Educatia-2020” (2014), elaborate de Ministerul Educatiei al Republicii Moldova, au ca obiective generale asigurarea dezvoltirii durabile a sistemului educational, in vederea formarii unei personalitati integre, active, sociale si creative, inclusiv prin valorificarea directiilor strategice si a actiunilor prioritare de facili- tare a credtii retelelor de comunicare, de schimb de bune practici, de dezvoltare a competentelor digitale in proce- sul educational, asigurarea educatiei parentale eficiente si promovarea parteneriatelor pentru educatie, inclusiv cu mass-media. Reinem cd literatura de specialitate delimiteaz’ intre educatia prin si pentru mass-media, care se confundi frecvent. Se impune extinderea domeniului prin includerea multimedia in acest demers si operarea cu conceptele ceducatia prin media si pentru media Educatia prin media poate fi inteleasa in sens restrans ca reprezentind emisiuni, articole, rubrici educative, produse media care au proiectata aceasté finalitate in mod explicit, de exemplu, emisiunile pentru invatimantul la distant, lectiile de limbi straine, dans, culinarie s.a. Ele se pot incadra Ja educatia nonformala si informal”. Realizarea unei educatii mai bune prin media este/poate fi facilitata si de: + promovarea valorilor autentice de citre profesionisti + aplicarea deontologiei profesionale, adoptarea de reglementiti privind difuzarea produselor cu influent ne- gativ asupra copiilor sia tinerilor; + reducerea conditionirii datorata intereselor comerciale, prin promovarea televiziunilor necomerciale; * formarea siperfectionarea continua a jurnalistilor; * programe educative atractive, aseminitoare cu initierea muzicalé facut de Leonard Bernstein; + explicarea si comentarea produselor media de citre un specialist in domeniu sa. Educatia pentru media, in sens restrans, se refer traditional la pregitirea tinerilor pentru a lucra in domeniul ‘mass-media si multimedia sau pentru a intelege tehnicile de elaborare a produselor din mass-media. Disciplina noastra, Educatie pentru media, deriva din sensul larg al termenului si prevede o educatie pentru a intelege sia utiliza rational nu numai mass-media traditionali, noile media, ci si muultimedia si se referd la pro- cesul de accesare, analiza, evaluate si creare a mesajelor intr-o varietate de modu, gentri si forme mediatice. Acest demers foloseste un model instructional bazat pe cercetare, care incurajeaz4 oamenii s& puna intrebari in legaturd cu ceea ce urmiresc la televizor, radio, citesc sau asculté online. Educatia pentru media urmareste dezvoltarea unei culturi mediatice si furnizeazi oamenilor unelte/instrumente prin care: 24 Guu VI Pedagogie, Chisinau: CEP USM, 2013, p.144-168; Educatia in domeniul mass-media in mediul digital. Reco- ‘mandarea, 2009. htto//europa.eu/leaislation_summaries/inform, 25 Facem referinta la Toma, Mircea (coord): Competenta in mass-media, Manual pentru liceu - curs optional. Bucuresti Humanitas Educational, 2004; Buteanu |, Chiritescu D,, Ficeac B. et. al, Mass-media. Manual pentru lieu. Bucuresti, 2000, p. 6-24. 26 Ase vedea Bunescu Gh, Negreanu El. Educatia informala si mass-media Bucuresti, 2005. 12EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a— a IV-a) CaN ru + si analizeze in mod critic mesaje; + si detecteze propaganda, cenzura sau discriminarea (inclusiv motivatile acestor actiuni) din stiri sau alt gen de programe publice audio-vizuale si online; + siinfeleagi modul in care anumite trisaturi structurale ~ cum ar fi distribuirea mijloacelor de producti gi modelul de finantare ~ pot si afecteze informatia prezentata ‘Cultura mediaticA este o extensie a culturii generale. Transformand procesul de consumare a mesajelor media- tice into activitae critica si activa, elevul de astizi ~ cetijeamul de maine ~ constientizeaz mai bine potentialul de manipulare al mass-media (mai ales prin publicitate si tehnici asociate relatilor publice). De asemenea, este asigu- rati o mai buna perceptie si intelegere a rolurilor pe care mass-media si media participativa le joaca in construirea unei viziuni a realititii, Realizarea unei educatii mai bune pentru media este/poate fi faciltata si prin: + consum cultural de calitate, varat si compensatoriu fati de ceea ce oferd mass-media si multimedia; preve- nirca unilateralizarii ia dependenfei de anumite produse media. Re-descoperitea lecturi, indrumarea citre produse artistice care s cultve si compasiunea, solidaritatea umana, cildura; + activtiti organizate in scoala, impreund cu specialigti din mass-media si din invatamantul superior de spe ialitate; + unitatea factorilor réspunzitori de educatia tnerilor (familie, scoala, bisericd, ONG-uri pentru tineri) pentru o implicare concertata in luarea de atitudine fata de nocivitatea unor emisiuni, publica, fa{a de limbajul incorect, vulgar, denigrator; + utilizarea de citre profesori a canalelor mass-media si multimedia, pentru a forma spiritul critic cu privire la consumul de media; + pregitirea adecvati a cadrelor didactice si initierea périntilor in fenomenul extins al media cu impactul siu pozitiv si negativ in dezvoltarea individului. »Scolarizarea’ parintilr este deosebit de utla in acest sens, deoarece ei au posibilitatea: + siverifice zilnic emisiunile TV urmirite de copii isi reduca, atunci cind este cazul, timpul de vizionare, in favoarea altortipuri de activitaticotidiene; + sihotirascd de comun acord cu copii ~ in conformitate cu varsta si cu interesele lor ~ ce merit a fi urmarit din intreaga gama de oferte; + sii conving pe copii ci este nevoie de selectivitae, evitindu-se astfel acele mesaje care pot provoca efecte nedorite; + sivizioneze emisiunile impreuni cu copitis sd initieze discutiiasupra continutului receptat, in care acestia sunt incurajai si-si exprime propre pireris + sileinduci o atitudine critic’ fata de continuturile receptate; + siiindrume pe copii spre alte modalititi de distractie s relaxae in timpul liber. Succesul nor astfel de demersuri este relativ, conditionat fiind de o serie de variable: nivelul de educatie al parintilor, gradul in care se implicé gi timpul disponibil,situatia familiala ete. De aceca, sarcina de a asigura in mod riguros sisistematic educatia consumatorului de mesaje mediatice si de a oferi soluti pentru depisirea problemelor pe care eridica ,scoala paralela” revine cu deosebireinstitutiei scolare. Dezideratul introducerii educatiei pentru media in scoali,incluzAnd aici atat mass-media, ct si multimedia, este, gadar, unul imperativ. Aceasti noua educatie va contribui la formarea si cultivarea capacititi de valorificare cultural a informatie furnizata de presa scrisi si online, radio, televiziune, internet etc, in conditii de diversificare si de individualizare, care solicit o evaluare pedagogica responsabila, raportati la scara valorilor sociale, observa just cexcetitorii |Bontis si L.Cuznefov”. Concomaitent cu formarea culturi de valorificare a media la tinara generatie este, insi, necesar, opineaza in acest sens si redutabilul pedagog S. Cristea*, si initiem si persoanele de toate varstele in perspectiva educatiei permanente/pe tot parcursul viei, care in sec. XX1 a devenit o directie de evolutiea actvi- titi de formare-dezvoltare a personalitiit 27 Bontas |. Tratat de Pedagogie. Bucuresti: ALL Educational, 1996, 315 p.; Cuznetov L. Educatie prin optim axiologic. Chisinau: Primex-com SRL, 2010, 159 p. 28 Cristea S. Fundamentele stiintelor educatiei Teoria generala a educatiei. Chisinau: Litera Educational, 2003, p206 13Ne AS aii eres EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a Iil-a — a IV-a) Cadrul normativ in domeniu referitor la educatia pentru media si impactul media asupra minorilor A. PE PLAN EUROPEAN + Rezolutia Parlamentului european privind educatia in domeniul mass-media intr-o lume digitalé, adoptat in 2008. Competenta media, prevede aceasta, ar trebui si o stapaneasca toate categoriile de oameni pe durata vietii lor, pentru a le ajuta sa utilizeze eficient si creativ mass-media. Edu- catia pentru media ar trebui si fie o parte component’ a educatiei formale pentru tot studentii, iar in programul de formare a cadrelor didactice ar trebui sa fie incluse module obligatorii de educatie pentru media. * Towards Information Literacy Indicators (Indicatori pentru o cultura informationala). Paris: UNESCO, 2008. * Understanding Information Literacy: A Primer (Infelegerea culturii informafionale: Abecedar). Paris: UNESCO, 2008, + European Parliament resolution of 16 December 2008 on media literacy in a digital world (Rezo- lutia Parlamentului European din 16 decembrie 2008 despre educatia pentru media intr-o lume digitala) (2008/2129(INI)). 16 December 2008 - Strasbourg. © Paris Agenda or 12 Recommendations for Media Education (Agenda de la Paris sau cele 12 Reco- mandari pentru Educatia Media), 2007. Agenda de la Paris, adoptata de UNESCO, include in cele douasprezece recomandari pentru educatia media, inclusiv integrarea acestui tip de educatie in formarea initial’ a cadrelor didactice, elaborarea unor metode eficiente de predare a noii educa- {ii, mobilizarea tuturor pirtilor interesate in serviciile educationale si sociale. * Recommendations “Youth Media Education” (Recomandari ,Educatia Media pentru Tineri"), Se- ville: UNESCO, 15-16 February 2002. * UNESCO Youth Media Education Survey (Sondajul UNESCO Educatia Media pentru Tineri), 2001. + Media education. Recommendation of Council of Europe (Educatia Media. Recomandarile Consi- liului Europei), 2000. + Meduao6pasosanue ¢ yudiposyto anoxy, Beta, IOHECKO, 1999), + Iproneamackas dexnapayus no meduao6pasoeanuro. UNESCO, 1992. + New Directions in Media Education (Noi directii in Educatia Media), 1990. + Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Nati- unilor Unite la 20 noiembrie 1989 (republicata in Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001). Arl.17 stipuleaz&: , Statele-parti vor recunoaste importanta functiei indeplinite de mijloacele de informare in masa si vor asigura accesul copilului la informatie si materiale provenind din surse nationale si internationale, in special cele care urmiresc promovarea bunistirii sale sociale, spi- rituale si morale gia sinatitii sale fizice si morale’, B. PE PLAN NATIONAL + Legea cu privire la protectia copiilor impotriva impactului negativ al informatiei nx. 30, din 07.03.2013, in vigoare din 05.07.2013. + Ghidul de bune practici jurnalistice. Protectia minorilor in mass-media, 2012. * Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (redactie noud), 2011. 14EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a — a IV-a) Nea ede + Deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului: a) Cu privire la aplicarea semnelor de avertizare in cadrul serviciilor de programe televi- zate nr. 44, din 30.03.2010 (in vigoare pana la data de 24.08.2012) b) Cu privire la clasificarea programelor audiovizuale in scopul protectiei copiilor nx. 98, din 19 iulie 2012 (publicata in MO nr, 177-180, art. nr. 1080, din 24.08.2012) ©) Cu privire la respectarea drepturilor si protectia copilului in programele audiovicuale nr. 99, in 19 iulie 2012 (publicata in MO nr. 177-180, art. nr. 1081, din 24.08.2012) * Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260 din 27.07.2006, art. 6 a, art.11 a, art.12 (12) Publicitatea televizata si teleshopping-ul televizat nu trebuie si provoace nici o daund moralé, fizicd sau intelectual minorilor gi, in special: a) sé nu instige in mod direct minorii sé cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experiensét sau a credulitatii acestora; b) si nu incurajeze in mod direct minorii sd-si convinga parintii sau alte persoane sit cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicitafii; ¢) si nu exploateze increderea specialé pe care minorii o au in parinfi, profesori sau in alte persoane; d) sé nu implice in mod nejustificat minori in situafii periculoase. + Legea privind drepturile copilului nr.338, din 15.12.1994,CPT CORY DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) Vocabular. Concepte-cheie Actor ~ Persoana care joac un rol intr-un film, pe scena sau intr-o productie televizata. Adresi electronicé - O adres utilizati. pentru transmiterea mesajelor in spatiul online, alci- tuité din numee utilizatorului sau username si site-ul pe care se creeaza adresa de email sau garda. Animator ~ Persoani care realizeazi animatii prin desene sau utilizind computerul, pentru a crea filme de animatie. Animatie - Procesul de filmare a miscarii succesive a imaginii intr-un film de animatie, Audioconferinfa - Modalitate virtuali de comu- nicare prin care se realizeazi schimbul instant de informatii pe cale auditiva, folosind mijloace precum telefonul. Audiovizual ~ Mijloc de informare si comunicare care se bazeaza pe perceperea auditiva si vizuala (radio $i televiziune), Audienfa ~ Receptivitate. Un post de radio poate avea o mare a audienti ( multi ascultitori in- teresati). ,A avea audienta” inseamné a fi bine primit de public. fn audiovizual - misurarea numérului de ascultitori sau telespectatori care urmaresc un canal mediatic. Articol ~ Material publicistic in care autorul expu- ne informatii cu caracter politic, social stiinfific $a. De mai mici sau mai mari dimensiuni, un articol prezinta punctul de vedere al redactiei (articol de fond), anumite principii (articol pro- gxam, apirut in primul numar al unei publicatii noi) sau dezvolté un subiect fie in forma de stire, fie in forma de reportaj. Articolul poate avea un caracter descriptiv sau analitic. Carte electronica (e-book) ~ Echivalent digital al unei cirti tipirite pe suport de hartie, Se poate citi pe computer (folosind un CD-ROM), pe ecranul unora dintre telefoanele mobile sau pe dispozitive speciale de lecturi, stabile ori porta- bile, precum si pe Internet, (Chat - Metoda de comunicare virtual’ prin care se face schimb instant de informatii Cinefil - Persoani amatoare de filme care frecven- teazi des spectacole cinematogratice. 16 Computer - Aparat electronic dotat cu memorie si cu multimple mijloace de analiza i prelucrare a informatiei. Comunicare de masé ~ ,orice forma de comuni- care in care mesajele, avind un caracter public, se adreseazi unei largi audienfe, intr-un mod indirect si unilateral, utilizandu-se o tehnologie de difuzare’. Astizi, caracterul unilateral este di- minuat prin incercarea de a sustine o relatie de interactiune intre cele doua parti prin feed-back. (Van Cuilenburg. Stiinta comunicdrii. Bucuresti, 1998) Comunicare mediata - Comunicarea realizati prin telefon, calculator, tablet ca instrumente de me- diere, intre grupuri de oameni mai putin nume- roase. Aceast forma de comunicare se numeste si virtualA si poate fi de mai multe tipuri: video -4+taudio sau videoconferinta; audio conferinta; chat-ul; email-ul. Consola de jocuri ~ Un tip de calculator interactiv, destinat exclusiv jocurilor virtuale. Controllerul ~ Element important al consolei cu ajutorul céruia utilizatorul di comenzi si inter actioneazi cu obiectele de pe ecran. Consum mediatic — Cantitate de informatie primi- {8 pi timpul de interactiune petrecut de o persoa- niin spatiul media. Clip - Suita de imagini multimedia, de animatie sau film video cu rol ilustrativ, publicitar et, difuzati pe o secventi de scurté duraté, Clipul poate insoti o melodie sau poate fio reclama. Critic de film ~ Persoana care scrie despre filme, la scurt timp dupa aparitia acestora, le recenzeazit scriind despre continut, personaje si detalii des- pre film in general. Criticii de film depasesc insa acest nivel superficial, analizind scenariul, regia, performantele actoricesti, precum si detaliile tehnice care in de modalitatea de filmare, de editare si de montare. Cultura de masa ~Termen care defineste ,nu fap- tul cf este cultura maselor sau ci este produsi pentru a ficonsumati de mase, ci faptul 4 ei fi lipseste tat caracterul reflexiv si subtilitatea cul- i ,inalte” a elitelor sociale, culturale si aca- , cit si simplitatea si concretetea culturii foldlorice din societatea traditional’EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a - a I\V-2) Consecinti a culturii de masa, este standar- dizarea produsului, simplificarea continuturilor, dliminarea dimensiunilor intelectuale in favoa rea atributelor afective, accesibilitati si valori- zaxea dupa criteriul economic, adici profitul ‘Aceasta se orienteaza in functie de preferintele omului mediu” (Adolphe Quetelet). Din aceas- ta cauza, unii teoreticieni prefera notiunile de tehnici de difuzare colectiva, canale de difuza- re colectiva pentru notiunea cultura de masi. (Adaptat dupa Coman M. Introducere in sistemul mass-media. Tasi, 1999) Dedicatie — Text reverentios, magulitor, inscris de un autor pe exemplarul oferit unei persoane, din proprie initiativa sau la cererea unui cum. piritor. Autorii dau dedicaii cu prilejul lansirii lucrarii, Dedicatia semnata de o personalitate sporeste valoarea exemplarului, Multe dedicatii sunt conventionale, mai ales atunci cind auto- rul este solicitat de necunoscuti, De obicei, in asemenea cazuri el se limiteazi si acorde un autograf (semnitura). in istoria cirtii se cunosc numeroase dedicatii ample, ditirambice, pentru principi, protectori, academicieni. Genul s-acul- tivat sila romani, in aceeasi manier’, de la ince- putul secolului al XIX-lea pana in prezent. Este 0 comunicare deseori formalé, fara substanta real in relatia interpersonal, Uneori dedicatia poate fi original’, inventiva, amuzanti, folosind cita ‘ul, jocul de cuvinte, aluzia, Divertisment — Distractie usoar’, petrecere pli- cut, care nu implici niciun efort intelectual si nicio dificultate. Masele si elitele apreciaz va- rietatea formelor de divertisment, dupa nevoile specifice. Mass-media si industriile culturale oferd o gama largi a divertismentului: publicati, cemisiuni, concursuri, Documentare - Activitate de informare, ce presu- pune consultarea diferitelor surse si instrumente de informare si etape de aprofundare a cunoas- terii. Implica tehnici de munca intelectualA si face parte dintr-un demers stiintific, de cercetare sau de elaborare a unui produs media. Email - Cale de comunicare virtuala (corespon- dent) prin care se face schimb de informati, documente, imagini dar nu intr-un mod instant. {intre emiterea si receptarea mesajului poate in- terveni un decalaj de timp. CPU MCV ce Re) Emifator - Persoana, un grup sau o organizatie, in- diferent de dimensiunea, domeniul de activitate, pozitionarea geografici sau politicile promova te, al carci rol este de a comunica un mesaj re- ceptorului prin intermediul canalelor de comu- nicare (posta electronica, televiziunea, radioul, {elefonul mobil etc. Emitatorul, reprezinti, de obicei, un grup de persoane profesioniste (zia- risti, jurnalisti TV sau radio) si este producato- rul de mesaje, dar poate fi si un neprofesionist care transmite mesaje virtuale. Emisiune ~ Comunicare de masi transmisi sub 0 anumiti forma, dup un anumit program, cu un anumit scop (informativ, educativ, cultural, de interpretare), pe o anumiti durata, prin ra- dio sau televiziune. Implica un producator, un realizator si colaboratori/invitati. Poate avea una sau mai multe rubrici si poate fi permanent sau ocazionala (ex. emisiuni de stiri, de divertis- ‘ment, emisiune cultural’, muzicala). Ecran - Suport din diferite materiale (pinzi, sticls, hartie) pentru proiectia unei imagini. Din acest cuvint deriv termenul ecranizare, transpune- rea pe ecran a unei opere literare prin realizarea unui film. Scenariul acestuia urmeazi, in linii generale, mai mult sau mai putin fidel, structura textului Edifie - In presi - numerele identice ale unui pe- riodic (,,in editia de azi a ziarului local”). Unele viare pot avea mai multe editii intr-o 7, cu seg- mente diferite, in editiile locale, din provincie Exist publicatii internationale care au editii in diferite limbi, cu elemente ce se referi Ja tara pentru si in care se realizeazi editia (de exem. plu, revista National Geographic Romania). in anumite situati festive, de o importanti neobis- nuit, apar editii speciale, cu tiraje suplimentare ale publicatiei E-book (de la englezescul , electronic book’) — Fisi- er electronic digital ce confine textul si imaginile ‘unei cirti, iar uneori chiar clipuri video. E-reader ~ Dispozitiv special creat pentru citirea cirtilor electronice, care cuprinde simultan 0 mare cantitate de informatie. Se pot folosi la afi- sarea nu numai cirtilor electronice, dar si pen- tru ziare, reviste, chiar pagini web. Fim artistic — Productie cinematografici care prezint’, de regul8, o istorie inventati, cu eroi 7imaginari, find o sursa de divertisment pentru spectator. Film documentar ~ Productie cinematografici, ba- zati pe documente si cercetiri, care prezinta fap- te reale silucruri interesante din vial, cu scopul de a-l informa pe spectator. Forum de discutie ~ Grupuri de discutie online, al- Cituite din utilizatori care impartisesc teme de interes comun. Fotogramd — Parte a peliculei de film animat care constituie o imagine complet a desenului. Funcfie ~ Contributia pe care un element 0 aduce la satisfacerea unei cerinfe a sistemului din care face parte, determinand mentinerea si dezvolta- rea acestuia Generic—Partea de la sfarsitu unui film in care sunt indicate numele tuturor actorilor care fac parte din distributie, realizatorii lui, informatii referi- toare la coloana sonora, locatiile si serviciile care au stat la baza filmarii productiei respective. Interviu ~ Un produs al genului publicistic, impli- cand doui persoane, constind dintr-o succesiu- ne de intrebari si rispunsuri referitoare la o anu- ‘iti tematic, Autorul principal al unui interviu este ziaristul care urmareste coerenta dialogului, lisindu-si interlocutorul si-si exprime opiniile (amintirile, declaratile) si dirijind ori nuantand comunicarea. Informatie — Fiecare dintre elemenentele noi, in ra- port cu cunostintele prealabile, cuprinse in sem- nificatia unui simbol sau a unui grup de simbo- luri (ext scris, mesaj vorbit, grup de imagini, indicatie a unui instrument etc.). (Dictionar enciclopedic) Informatiile personale ~ Totalitatea datelor ce in dlud numele, prenumele, data si anul nasterii, varsta, adresa unde locuieste, numirul de te- lefon, numele membrilor familiei, pozele unei persoane ete. Joystick - Orice dispozitiv care permite manevrarea de la distanta a camerei de luat vederi. Operarea de la distanfa a acesteia presupune control ma- nual sio programare computerizata in prealabil Lectura — Act comunicational de receptare a unui ‘mesaj scris, Pasiv sau actiy, in masura in care citi- torul interpreteaz comunicarea, acest act poate fi non-verbal (lecturd individual, mentala) sau 18 DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) verbal (lectura pentru o persoana care, dintr-un motiv oarecare, nu poate citi, lectura colecti- vi), Lectura colectiva a fost o practica specifica societitilor cu putini membri alfabetizati si s-a dezvoltat in cadrul vie(ii comunitare, mai ales in secolul al XX-lea. Login Numele de cont cu care o persoani se iden tific in spatiul online. Gazeta ~ Periodic - revista sau ziar (din frantu- zescul gazette”). Termen era folosit frecvent la inceputul presei romanesti, mai rar astizi, Dupi instalarea regimului comunist, in toate intre- prinderile au fost introduse gazetele de perete, panouri de afisaj cu citeva spatii in care erau expuse articole manuscrise ori dactilografiate gi caricaturi sau fotografi, ce ilustrau viata profesi- onal, sociala si culturala interna. Articolele erau informative, laudative sau critice si, in mentali- latea epocii, puteau recompensa pe cineva sau fi puteau prejudicia imaginea. Internet - Retea informatica de proportii, creati prin intermediul calculatorului, Cuvantul ,,in- ternet” provine din imbinarea artificial si par- tial a doua cuvinte englezest: inter- connected = interconectat si network = re{ea. Internetul este considerat a fi principalul vector al ,noilor media’, ,social media” si principalul mijloc de creare a spatiului virtual, fiind unul dintre ele mentele centrale de analiza ale noilor media in relatie cu virtualitatea Internetul este, asadar, 0 refea unitar’ de computere si alte dispozitive cu adrese com- puterizate, toate conectate intre ele si operand coordonat, gratie unui ansamblu standardizat de protocoale de transfer de date, Se confunda adesea notiunea de internet cu cea de WWW (World Wide Web). Ele nu sunt insé acelagi lu- cru, cici WWW este numai una dintre aplica- tiile internetului (e-mail-ul, de pilda, este alta). WWW este un sistem de documente hipertext interconectate, ce pot fi accesate prin internet. Web (< engl. web/ucb/ cu sensul de panza) - Sis- tem hipermedia care permite accesul la internet. Magazin ~ Gen de revista, eclectic’ sau specializa- 18, bogat ilustrata, de mare tiraj, pentru consum popular. S-a dezvoltat dela inceputul secolului al XVIIF-ea, indeosebi in Anglia si SUA, dar siin alte {ari din Europa. Dupa tematica si publiculEDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a - a I\V-2) {nta, exista diferite genuri: magazin pentru toata familia, pentru femei, pentru birbati tineret, re- viste de informatica, sportive .a. Mansetii ~ (In presi). Text de mici dimensiuni ce rezumi o stire din cuprinsul periodic. Este im- primat de obicei pe prima pagina a unui ziar, cu caracter de litera distinct fata de acel al articolu- lui la care se refera. Are un rol de atentionare. Manipulare - Actiune prin care un actor so (persoani, grup, colectivitate) este determinat si gindeasca si si actioneze intr-un mod compati- bil cu interesele inifiatorului si nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasind insd impresia libertitii de gindire si decizie. In- fluenarea opiniei publice printr-un ansamblu de mijloace (presi, radio, televiziune) prin care, fard a se apela la constrangeri, se impun acesteia anumite comportamente, cultivandu-i-se im- presia ci actioneaza in concordanta cu propriile interese. (Dictionar enciclopedic) ‘Masé - ,Un conglomerat urias de oameni, care nu se cunosc intre ei, nu se afla in relafi de proximi tate spatial, nu comunicd, nu au valori si scopuri comune si pe care nu-i leaga decét un singur lucru ~ consumul aceluiasi produs cultural, distribuit pe scara largi prin tehnologiile moderne” (Coman M LIntroducere in sistemul mass-media. Tasi, 1999) ‘Mass-media (sau mediile) ~ Termen cate desem- neazi ansamblul mijloacelor si modalititilor tehnice moderne de informare si influentare a opiniei publice, cuprinzind radioul, televi- ziunea, presa, edituri, internetul (new media) etc. Sinonim relativ cu expresia comunicare de masf, inteleasi ca mesaje si procese de comuni- care, si mijloace de comunicare (instrumentele comuniciri, mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor) ‘Termenul mass-media s-a format prin sinte- za dintre cuvantul anglo-saxon ,mass’, cu sensul de masi, caruia i s-a adaugat latinescul ,media’, cu forma sa de plural, insemnind mijloace, su. portul mijloacelor transmise. Prin wrmare, mij- loacele media sunt, in general, definite ca ,su- porturi tehnice care servesc la transmiterea me- sajelor citre un ansamblu de indivizi’ CPU MCV ce Re) Cu ajutorul acestor mijloace, se stabileste 0 relatie de comunicare intre creatorul de mesaj si receptor, Numele de comunicare mediata se datoreaza faptului ci acel instrument de medi- ere permite unuia sau mai multor emititori si difuzeze informatii citre unul sau mai multi re- ceptori. Altfel spus, medierea se refera la ,acele suporturi care se interpun in actul comuniciri, intre emititor si receptor” Media — Suport, mijloc. Mass-media desemneazi mijloacele de comunicare in masi (presi, ra- dio, televiziune). Desi este o forma de plural, in limba romana este simiita ca forma de singular, desi exist tendinfa de a se folosi un plural: me- diile (ca pluralul de la mediu, care inseamna spa- ‘iu-natural, cultural, social, inconjuritor). Moderator ~ Persoana care conduce comunica- re de grup intr-o situatie comunicationali dati (dezbatere, masa rotunda, emisiune cu mai mul- {i participanti). Moderatorul dirijeaza discutile, dezamorseaza eventualele conflicte cand acestea depasesc limita admis’ in situatia data, eventual formuleazi concluziile. El actioneazi ca medi- ator intre participantii directi si intre acestia si public. Monitor — Ecran pe care se afigeaza textele, imagini- Ie, filmele; aparat de control al unei instalatii de telecomunicatii, care urmireste imaginea pro- iectati de aparatele de luat vederi. ‘Megafon ~ Ansamblu format dintr-un amplificator siun difwzor, de forma unei palnii,folosit pentru ‘transmiterea la distant a comenzilor; portavoce prin care regizorul transmite indicatile actorilor situturor echipei de pe platourile de filmare. Mesajul produsului media - Continutul de idei, atitudini, emotii si triiri pe care le interiorizeaz intr-o maniera profund personal un receptor (cititor, radioascultator, telespectator etc) in ra- port cu tema valorificata prin subiectul oricarui produs media: film, emisiune, pies’ muzicala, reclami, articol etc. Microfon - Aparat care transforma vibratiile sonore in oscilafii electrice, folosit in cinematogratie, ra- dioteleviziune si in telecomunicatii, Monitorul - Ecran pe care se afigeaz textele, ima- ginile, flmele, Motor de cautare - Un apelabil program cautitor, care acceseaz Internetul in mod automat gi frec~ 19vent si care stocheaza titlul, cuvinte cheie si, par- tial, chiar continutul paginilor web intr-o baza de date, in momentul in care un utilizator ape: leazi Ja un motor de ciutare, pentru a gisi o in- formatie, o anumiti fraz4 sau un cuvant, moto- rul de cfutare se va ,uita” in aceasta baza de date si in functie de anumite criterii de prioritate, va cxea gi afiga o lista de rezultate (engleza: hit lis). 2 Tae én 22 wee topul preferin- telor utilizatorilor este in prezent Google, care ne poate ajuta si gisim nu numai site-uri, ci si imagini, locati,cirti si multe alte elemente gratie numeroaselor filtre introduse. Existi chiar si Go- ogle Scholar, o varianti a motorului de ciutare, care se concentreaz asupra materialelor stiinti- fice care au fost revizuite de citre cercetitori sau profesori. Google Scholar este perfect pentru cei care vor si aledtuiasc’ o Iucrare stiintificd si pen- tru cei care cauti materiale pentru o dezbatere. Cele mai uti- lizate_motoare de cautare sunt Google, Yahoo, Baidu, Bing, Ask si Aol, ‘Mouse ~ Dispozitiv actional manual care transmi- te comenzile utilizatorului citre computer, prin deplasarea cursorului grafic pe ecran. Numele de mousse (rom: soarece), de origine englez, a fost dat acestui dispozitiv pentru asemnarea sa exterioari cu un soarece. ‘Mulfime ~ Un conglomerat urias de oameni care ‘nu se cunosc si nu comunic’ intre ei; nu tries in aceeagi zona; nu impartigesc valori, credinte, convingeri, scopuri comune; sunt eterogeni din punct de vedere economic, social, cultural, reli- gios etc. sunt legati exclusiv de consumul acelu- iasi produs mass-media (transmis prin mijloace diverse). In opinia lui Denis MeQuail, masele reprezinta ,un agregat de spectatori,cititori, as- cultitori si privitori’, caracterizati in esent prin dispersie si anonimat. (Adaptat dup’ Toma Mircea (coord. Competenta in mass media. Bucuresti, 2004) Multimedia ~ Aplicatie care, utilizind calculatorul, combina textul, sunetul, imaginile statice si vi deo, procedecle de animatie, intr-o comunicare complex, vizind transmiterea de informatii sau 20 DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) divertismentul. Cele mai moderne sunt interac- tive, Astfel,o enciclopedie multimedia ilustreaz un fenomen, faclitind selectia informatiilor, de talierea unora dintre ele, vizualizarea tridimen- sionalé, permitind utilizatorului si circule, 24- bovind sau alegindu-si obiectivele, intr-o lume virtual Navigator sau browser ~ © aplicatie software (pro gram) ce permite utilizatorilor si afigeze un text, grafic, video, muzica gi alte informatii situate pe © pagina din World Wide Web, dar si si comu- nice cu furnizorul de informatii si chiar ei intre ci. O alt& definitie: ,,Prin browser se intelege un program de «navigare» (virtuala) in web”. De aceea, in loc de cuvantul browser se poate folosi si termenul general navigator. et pide aaigions = wees 7 9 ab 8 . ternet Explorer, Neticheté — 'Termen special, construit prin compu- nerea dela ,net” si ,eticheta’, care defineste co dul de comunicare intr-o retea online. Noile media ~ se refera la rezultatul convergentei dintre sistemul mediatic traditional (televiziune, radio, presi scrisa), telecomunicatii, tehnologia digitala si sisteme informatice computerizate. Acestea includ computerele personale, teletex- ‘ul, sistemul de inregistrare video, video textul, televiziunea prin cablu, satelitii de telecomuni- cafii, sistemele de teleconferinte si videoconfe- rinfe, mesageria vocal, sistemul de transmitere prin fax, televiziunea de inalté fidelitate, telefo- nia mobili, televiziunea interactiva, CD-ROM, DVD, instant messaging, inteligenta artificial, grafica tridimensionala si realitatea virtualA. (Adaptat dupa Dobrescu P. Prolegomene la 0 posibila istorie a comunicarii, Bucuresti, 2003) Opinie publica ~ Ansamblu de cunostinte, convin- geri si trliri afective, manifestate cu o intensitate relativ mare de membrii unui grup sau ai unei comunititi fata de un anumit domeniu de im- portanta sociala major’, (Dictionar de sociologie) Posta electronica — sistem de comunicare online prin care se pot transmite mesaje electronice de ao persoanalla alta,EDUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lll-a - a I\V-2) Presa ~ Totalitatea modalitajilor de comunicare care pot ajunge la un numér foarte mare de oameni. Presa este o forma de exprimare a li- bertatii de gandire, care contribuie la schim- bul de idei, pluralismul de idei si la formarea opiniei publice. Prezentator - Persoana care, in mass-media sau inty-o situatie comunicationala publica (festival, premier’), citeste un text explicativ. Prezenta- torul expune textele altei persoane (redactor), eventual cu interventii proprii, ca legatura intre mesajele prezentate, Este protagonistul emisi- unilor de actualititi sau conduce concursurile televizate, Prompter ~ Un dispozitiv sau atasament al ca- merei de filmat pe care ruleaza replicile ce trebuie rostite de cel care tine un discurs in cadrul unui spectacol sau al unei reprezentatii televizate, Ultimele forme de promptere re prezinta ecrane de televizor amplasate dede- subtul camerei de luat vederi, care proiecteaza replici, indicatii scenice ete Public ~ Comunitate umana constituiti, ca atare, {intro situatie comunicationali, in legitura cu receptarea unor mesaje, avind un centru de in- teres comun. Dupa gradul de implicare, publicul poate fi asistent sau participativ. Dupa directiile de interes, exist un public general, un public specializat si un public de grup foarte restrans. Din punct de vedere geogratic, exist un public global (la nivel planetar, in raport cu mass-me- dia), public national, public local. Publicul ge- neral este format din diferite categorii psiho ~ sociale, de sex, de varsté, cu nivel cultural variat sicaracteristici determinate de toti acesti factori Public-finfa — Categoria specifica de receptori care preferi un anumit tip de produs media. Program ~ Planul unei actiuni (inclusiv comuni- cative) care sistematizeaz desfigurarea acesteia dupa anumite criterii si intentii (ex. programul ‘unui spectacol, al unei emisiuni radio/TV, pro- gramul unei vizite al unei reuniuni). Publicitate - Forma de comunicare de tip persua- siv, avand rolul de a modifica atitudinea recep- torilor in sensul achizifiei unui produs sau servi- iu anume, ale carui calititi anuntate sunt reale, (O.Guinn, TAllen) CPU MCV ce Re) Receptor (destinatar) - Orice grup uman carac- terizat atit prin atitudini si opinii comune, cit si prin continuitatea ideilor si valorilor sociale, constituind finta mesajului transmis de emititor. In limba romana avem mai multi termeni care ii desemneaza pe cei care recepteaza mesajele prin media (consumatorii de mesaje): public, audien- £4, cititor, radio-ascultator,telespectator. Regimul zilei ~ Mod de organizare, prin alternare si dozare ca timp, a activitatilor desfigurate de o persoana pe durata unei zile. Replica ~ Orice propovitie, fraz’, cuvant sau grup de cuvinte incluse intr-un scenariu si pe care un_ actorle rosteste intr-un film, la televizor, la radio sau pe scena, Revista — Publicatie periodica sub forma de carte sau de ziar, cu aparitie sptimanala, lunar, tri- mestriala sau anual, de obicei regulati. De tip magazin, eclectic’ sau specializati intr-un do- meniu, revista cuprinde toate genurile presei. De mare sau de mic tiraj, populare sau savante, cu diverse rubrici si ilustratii, revistele acopera toate domeniile de activitate si se bucuri de suc- ces inc din secolul al XVII-lea. Colectiile de reviste se conserva in biblioteci, unde pot ficon- sultate pentru dimensiunea lor documentara gi dup’ ce unele isi inceteaz aparitia. Ele reprezin- ti excelente documente pentru reconstituirea vietii sociale a fiecirei epoci. Radio ~ Mijloc de comunicare in mas’. Cuvan- tul radio desemneaza atit aparatul receptor cit si tehnologia insisi, bazat pe transmite- rea de unde radio (radiodifuziune) in sistem public sau privat (radioamatorism, practicat prin posturi de emisie-receptie particulare, far scop economic sau cultural). Publicul ra- dio amator se constituie intre 1912 si Primul Razboi Mondial. Din 1920 in SUA unele stafii radio difuzeazi programe pentru un public general. Ca mijloc de comunicare in mas’, radioul cunoaste o dezvoltare puternica ince- pind cu anul 1921 Radiodifuziune ~ Emisie de programe sonore prin utilizarea undelor radioelectrice. In Romania prima transmisiune pentru public a avut loc in anul 1920. Radiodifuziunea s-a dezvoltat la in- ceputul secolului XX printr-o suiti de descope- riti si inventii. 21Redactor ~ Functie in cadrul mass-media scrise si audiovizuale, Autor de comuniciri scrise si orale (stiri, comentarii, interviuri), care gi prelucreaza, cand este cazul, materialele aduse de reporter sau preluate de la agentiile de stiri. Functia exist siin activitatea editoriald (redactor de carte). Redactie ~ Grup de persoane avind functii redacti- onale. Intr-o editur’ sau la un ziar exist’ redactii specializate (politica, sport, cultura), un servi- ciu de tehnoredactare, un serviciu de corectur’, unul de difuzare s.a. Se numeste redactie si spa- tiul de lucru al redactorilor (ex. ,telefonez de la redactie”) Reporter ~ Functie in presa scrisi si audiovizuala. Reporterul culege informatiile si consemneazi evenimentele la fata locului, relatindu-lein mod obiectiv (relativ) sau subiectiv. Scene obligatorii ~ Scene tipice pe care spectatorii asteapti si le vada intr-un anumit gen de film. Spot ~ Scurt anunt sau reclama comercial prezen- tati la radio si televiziune, Expresia ,spot publi- citar” este, asadar, un pleonasm, A stoca ~ Actiune de inmagazinare in memorie a unei informatii, care se pistreazi in computer, laptop, pe un disc sau pe un USB (card flash). Site,-uri - Loc in cate se pot accesa informatii utile (texte, imagini, sunete, programe), intr-o retea, de obicei internet. Tastatura sau claviatura ~ Disporitiv cu taste care indeplineste anumite functii, servind la transmi- terea comenzilor utilizatorului citre computer. Tehnologii informationale ~ Ansamblul mijloace- lor, proceselor, metodelor, operatiilor etc., utili- zate cu scop de informare. Televizor (sau simplu, TV) ~ Dispozitiy electronic, folosit pentru a receptiona si reda emisiuni de radiodifuziune vizuali (televiziune radiodifuza- 18), care difuzeaza programe de televiziune, fiind folosit astizi pentru divertisment, pentru educa- re si pentru informare. Progresul tehnologic a transformat televizorul intr-un dispozitiv com- plex, care poate accesa internetul si poate reda 22 DUCATIE PENTRU MEDIA (clasele a lil-a ~ a IV-a) imagini tridimensionale, Primul televizor color a fost produs de citre Toshiba in 1959, iar din 1960 era disponibil pentru cumparare. Televiziune — Tehnica de transmitere la distanta a imaginilor in migcare sia sunetului, Acest mijloc de comunicare in masa a apirut ca un ,apendi- ce” al radioului sia dobandit autonomie mai ales dupa cel de al Doilea Rézboi Mondial. Talk-Show ~ Gen de emisiune la radio sau televi- zine, in care doua sau mai multe persoane dis- cuti o problema de interes public (in engleza, to talk=a vorbi, show=spectacol). Adoptat ca atare in limba romana, termenul desemneaz un tip de program/emisiune cu caracter informatiy, analitic, de dezbatere sau divertisment. Partici- pa un moderator si unul sau mai multi invitati, permanenti sau ocazionali, avind un subiect mai bine sau mai putin delimitat/precizat. Pot interveni sau nu telefonic si alte persoane presu- pus competente sau informate in problematica discutata, Publicul se poate pronunta prin SMS, iar o selectie din interventiile sale se face publica prin crawl, Uneori publicul voteazi/rispunde la © intrebare tip anchetd, iar in cursul emisiunii rispunsurile (DA/NU), contabilizate, sunt pre- zentate grafic si statistic. Video+audio sau video conferinté - Procedeu modern de telecomunicatie, prin care mai multe persoane aflate in locuri diferite pot participa la © conferinti/discutie prin intermediul unui sis- tem format din computere, camere video sirefea telefonica. Utilizator online - Persoana care utilizeaza diferite aplicati, receptionand si,,consumand” informa- tii din media de socializare. Ziar ~ (Din italianul , diario"). Publicatie cu perio- dicitate zilnici, jurnal, gazeti. Mijloc de infor- mare in masa, aparut ca tiparitura ,ocazionala” in 1529, dezvoltat cu periodicitate regulati in secolele urmitoare. Prin extensie, cuvantul ziar se foloseste pentru a desemna (impropriu) si pe- riodice sptimanale, in mod normal, el se refer la cotidian.A s Nin se cS e m4 on V A ai “a % ae £E > — lif Ve ‘on ]Fisa 1 LUN PY OR IAD OD MASS-MEDIA IN VIATA NOAST: STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: discutie frontal, agenda Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat, discutie tematicd cu adultii > Resurse materiale: un computer/laptop conectat online, fise de lucru, flipchart > Forme de organizare: frontal, individual, in perechi, pe grupe CRN > Mass-media/mediile/media _-™ Comunicare de masa 2 Emitator vs receptor > Comunicarea interpersonala "> Comunicare mediata UIE 2 hitps://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media at types-influence-examples.html cum ar fi o zi fara informatie?! Incluzi radioul, iar de acolo se aude doar... linistea. Pornesti televizorul, dar ecranul e negru si mut. ‘Vrei sa afli ce se intampla in lume din Internet, ins drept raspuns primesti © permanenti ,eroare de conexiune”, Pana i paginile de ziar gi reviste sunt goale, Ori nu mai sunt deloc... a. Ce reprezinta toate aceste lucruri luate impreuna? b. Celoc ocupi ele in viata noastra? . Ceai vrea si mai cunosti despre ele? Evocare. ti! REALIZAREA. idei SENSULUI © Citeste cu atentie textul-suport, bifaind ceea ce stii din informatia propusa, | iar prin semnul plus ,,+” indica ceea ce ai invatat nou. aah Definitie Mass-media este mijlocul principal de comu- nicare, folosit pentru a ajunge la marea majori- tate a publicului larg. Semnificatia conceptului ‘Termenul mass-media (medii, media) se refera la ziare, radio, cinematogra- fie, televiziune si, mai nou, la Internet, adica cuprinde toate mijloacele care difu- zeazi informatii pentru o masa mare de consumatori. Acest termen provine din limba englez4, find o expresie folosita la plural — »mediile de mase’. Formula s-a incetalenit in mai toate limbile lumii, Mai nou, 24cuvantul este folosit si la singular, atunci cand vrei sa indici asupra unei anume institutii de presi, televiziune (,,media X nu respect etica jurnalistica”). Conceptul ,media” are trei infelesuri: 1, tehnica sau un ansamblu de tehnici care produc mesaje sau le transmit in- stantaneu printr-un canal catre un terminal (receptor, monitor); 2. totalitatea mesajelor create cu ajutorul acestei tehnici; 3. totalitatea organizatiilor care produc sau abordeaza aceste mesaje. Formele de comunicare prin mass-media ; , Traditional, comunicarea dintre doua sau mai mul- te persoane se produce oral, prin relatii directe, fara a fi necesara interventia unor mijloace tehnologice de mediere. Aceasti forma de comunicare, fata in fat, se numeste interpersonal. Comunicarea prin mass-media este bazati pe relatii indirecte dintre emitator si receptor. ! Cel sau cei care creeaz, transmit mesaje scrise (iarele, revistele, cartile), audio (radio), au- diovizuale (televiziunea, Internetul) se numese | emifitor/i. Emititorul reprezinti, de obicei, un grup de persoane (viaristi, jurnalisti TV sau radio) si este producatorul de mesaje. Receptorul sau destinatarul este o persoana sau un grup de persoane care pri- mesc mesajul (cuvinte, propozitii si fraze, imagini, sunete), cel/cei care asculta, vizioneaza ceva; audienf, public, cititor, radio-ascultator, telespectator. | Comunicarea prin mass-media este de doua feluri: comunicare mediata si | comunicare de masa. Comunicare mediata este realizata prin cea ce ysmuumy astizi se numeste tehnologii ,new media’: telefon, 5 calculator, tablet sau alte gadgeturi conectate la In- ternet. Toate acestea sunt instrumente de mediere | intre grupuri de oameni mai putin numeroase. Aceasta forma de comunicare se mai numeste si virtual sau online, Prin chat, spre exemplu, sau email noi comunicim virtual. Comunicare de masa se realizeaza prin radio, TV, ziare, reviste, cArti .a., care | transmit mesaje in randul unui auditoriu mare de oameni, 25Nu este corect s@ spunem ,,mijloace mass-media”. Formele EE) | acceptate sunt: mijloace de comunicare in masa, mijloace de informare in masa sau mijloace de difuzare in masa. Chat, chaturi - Conversatie purtata pe Internet cu transmite- te (aproape) instantanee a mesajelor. Instantaneu, instantanee ~ Care se produce brusc si se desfi- soard rapid; pe moment. Mediata, mediate - Care se efectueazi prin intermediar, mijlocit. Gadget, gadgeturi ~ Obiect mic, ingenios construit, de valoa- re si utilitate neinsemnate. lorena ad Bs © Ascultati un fragment din emisiunea radio Ora copiilor, accesand http://trm.md/ro/ora-copiilor. a. Specificati tipul de comunicare utilizat b. Precizati cine este emitatorul si cine este receptorul. ReFLecTIE © impartiti-va in 3 grupuri. Primul grup va analiza specificul gi efectele co- municarii interpersonale. Grupul al doilea — specificul si efectele comuni- cirii mediate, iar grupul al treilea - specificul si efectele comunicarii de masa. a, Discutati despre efectele pozitive gi cele negative pentru fiecare forma de comunicare. b. Utilizati informatia textuala si cea din imaginile de mai sus. c. Concluzionati care forma de comunicare este cel mai frecvent utilizaté in viata voastra. EXTINDERE A%® itt CuriozitAqi... ‘Stuaq CA.. XS 26 © Discuta cu parintii, fratii, surorile, buneii despre mass-media si formele de comunicare, a, Analizeaza ce forma de comunicare prefer’ membrii familiei tale si de ce. b. Care dintre acestea este mai credibila si mai sigur. De ce? Numérul de mesaje text, trimise si primite zilnic pe glob, depaseste populatia globului (7,3 mlrd). Apelul de urgenta este 112 peste tot in lume. Acest numar poate fi apelat si daca ai tastele telefonului blocate. Incearca! @ Prima convorbire telefonica inteligibila a avut loc in martie 1876 la Boston, Massachusett, SUA, cind Alexander Bell i-a telefonat asistentului sau, aflat in- tr-o alta camera, si i-a spus: ,,Dle Watson, vino aici, vreau si te vad!” Celebra fraza a marcat inceputul unui sir nesfarsit de conversatii telefonice. Brevetul de inventator ii apartine lui Alexander Graham Bell, care a realizat transformarea vocii umane in impulsuri electrice si inapoi in voce.Fisa 2 MIJLOACELE DE COMUNICARE IN MAS. STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: mozaic, GPP, aplicatie practicé, discusie frontalé, proiect de grup > Resurse materiale: un computer/laptop conectat online, fise de lucru, fipchart > Forme de organizare: frontal, individual, in perechi, pe grupe femme ® Presa scrisa > Presa audiovizuala > Multimedia > Presa online ® Internet ATE 2 http://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Mijloace-de-comunicare-media851.phy ® http://www.e-ziare.ro/index.php?z=continutéj=10 ® http://www.itsybitsy.ro/enciclopedie-zimitot/mijloace-de-comunicare-televiziune © Observa imaginea. MEDIA tity! REALIZAREA SENSULUI fh a, Ce mesaj ne comunica? b. Argumenteaza-ti punctul de vedere. ibleta de © Citeste cu atentie textul-suport. a. Formati echipe de 4 persoane. Fiecare echipa va studia cate o subtema. 1 Mijloacele de comunicare in masa; presa scrisa si presa online; 2. Clasificarea publicatiilor 3 Presa audiovizuala 4 Ceeste Internetul? Ce este multimedia? b. Memoreaza informatia, pentru a o preda colegelor/colegilor. Mijloacele de comunicare in masa Principalele mijloace de comunicare in masi, in functie de mesaj, sunt presa scrisa, presa online si presa audiovizual. Presa reprezinta totalitatea modalititilor de comunicare destinate unui nu- ! mar foarte mare de oameni. 2728 | Impactul cel mai mare asupra publicului il are televiziunea. Aceasta opereaz | cu imagini, iar slirile se succed att de rapid, incat telespectatorul nu are timp | de gandire si posibilitatea si-si formeze opinii. Spre deosebire de televiziune, in presa scris sau online se poate reveni asupra celor citite pentru aprofundare sau reinterpretare. In functie de gradul de noutate si de complexitate, deosebim: |v mijloace traditionale (ziarele si revistele tipirite, radioul); v mijloace moderne (televiziunea, publicatiile online, Internetul, complexele multimedia) Presa scrisa si presa online Presa scrisi include ziarele si revistele. Rolul ei este | de a tine publicul la curent cu cele mai noi evenimente | din tara si din afard. Acestea pot apirea in variant tip’- rit sau electronica. Unele publicatii, cum ar fi Unimedia | Moldova, Portalul de Stiri nr. 1 din Moldova, Diez. Stiri | pentru tineri ¢.a., au doar versiune electronica, de aceea li se mai spune gi e-ziare sau e-reviste. Presa online are mai multe avantaje decit cea scrisi. Ea oferd o arhivi de stiri, reportaje, comunica- te de presi, materiale audio, statistici, care nu se pot introduce intr-un ziar. In acelasi timp, este mai usor de accesat si este mai ieftin’. Ziarele care apar in fiecare zi se numesc cotidiene. Pentru ziarele care apar siptimanal, magazine, revis- te se utilizeaza si termenul de periodice. Clasificarea publicatiilor dupa genul de informatii insumand informatiile prezentate, aflam ca exista: A. publicatii de informare specializate, cum ar fi v presa pentru copii si adolescenti (revistele Micul Print, Alunelul, Florile : Dalbe) i v presa sportiva (Sport-Curier) v periodicele feminine (Aquarelle, Avantaje) v periodicele de cultura (Literatura si Arta, Sud- Est), economice (Ziarul Financiar, Economist) sa. B. periodicile de documentare: vy _ revistele savante (Curierul medical, Revista de Istorie a Moldovei, Limba Romand) v_revistele de tehnica (Fizica si Tehnologiile Moder- ne, Stiinfa&Tehnicd.) 5. Presa audiovizuala Presa audiovizuala se bazeazi pe perceptia audio sicea vizuali a receptorului, fiind transmisi cu ajuto- rul radioului sau al televiziunii (/'V). Comunicarea| audiovizuali se realizeaza prin semne, semnale, texte, sunete, informatii sau me- saje de orice natura, Odata cu dezvoltarea tehnologi- ei in domeniul telefoniei celulare, a apirut ,radioul mobil” si,televizi- tunea mobil’, care pot fi urmarite pe ecranul telefonului sau al table- tei gratie aplicatiilor Internetului. : Ce este Internetul? Internetul este o retea foarte mare de calculatoare, care conecteaza intre ele mili- © oane de retele mai mici din lumea intreaga. La refeaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare, precum gi televizoarele sau telefoancle inteligente, tabletele. Astizi Internetul e o adevarata lume paralela in care: v sunt afisate informatii de interes public in forma de text, imagini si sunete (asa-numitele pagini web); v exist o post electronici/email, transfer de fisiere de date, chat, video, tele- fonie si telefonie cu imagine, radio i televiziune; v_ putem face operatiuni bancare, vinde produse materiale si intelectuale, or- ganiza video conferinte sau grupuri de discutii pe anumite teme. Toate acestea formeaza complexele multimedia. Ce este multimedia? Complexele multimedia sau Mul- timedia (multi — mai multe; media - medii, mijloace) inseamn’ capacitatea unui sistem de a comunica informatia simultan prin intermediul mai multor medii de prezentare, cum ar fi: textul, grafica, fotografiile, animatia, sunetul, dlipurile video ete. Complexele multimedia includ, de asemenea: v CD-uri audio DVD-uri video carti digitale jocuri video felicitari electronice 5.a. v v v v Socializare, socializdri - Activitate de comunicare si inter- actiune cu altii. (TTT) Site, site-uri - Loc in care se pot accesa informatii utile (texte, imagini, sunete, programe) intr-o retea de calcu- latoare, de obicei Internet. 29Pescara > Uneste, prin sageti, tipul de televiziune si denumirile de televiziune propuse: EuroSport de stiinta National Georgraphic de muzica : Publika de sport : Minimax de stiri Busuioc de animatie © Lucrand in perechi, completati tabelul, utilizand informatiile din textul-su- port si alte surse. ReFLectie Presa scrisa Presa online Presa audiovizuala Internetul Complexele multimedia EXxTINDERE Peters | © Lucrand in echipe, selectati, in functie de preferinte, publicatie electroni- cA pentru copii dintre cele recomandate sau altele: http://www piticlic.ro/ro/piticlic ttps://www.dragamea.ro/ http://www.lumea-copiilor.ro/ studiati-o cu atentie; consultati rubricile pe care le are; specificati genul de informatii pe care le contine; argumentati utilitatea lor; prin ce se deosebeste publicatia electronica de una tipariti; prezentati-o colegilor, pentru a-i motiva si o citeasca. itt SR AD SA Curioziaqi. ‘Suuaqi cA... ¢ Anual, pentru tiparirea publicatiilor periodice se consuma circa 500 mln de tone de materiale (hartie). Undele radio calatoresc prin aer si pot trece prin cele mai multe corpuri nemeta- lice, inclusiv corpul omenesc. 30Fisa 3-4 ISTORIA $I EVOLUTIA MASS-MEDIA STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: graffiti, turul galeriei, proiect in grup, studiu de caz > Resurse materiale: postere, markere, scotch, fipchart > Forme de organizare: frontal, individual, in perechi, pe grupe (ener ed ®> Tipar ® Cinematografie ® Televiziune ® Invegistrari ® Radio ® Telefon mobil EYE ® hitp://mediacritica. md/ro/ru-din-ce-este-compusa-mass-media/ ® http://www.reincarcarecartus.ro/istoriatiparului.html > wwwscientia.ro/stiinta-la-minut/istoria-ideilor-si../1404-nasterea-radioului.html 2 htps://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_televiziunii Evocare | © Mass-media a evoluat in mod semnificativ in timp. Te-ai intrebat vreodata — cum erau comunicate in trecut cele mai recente stiri si informatii? Discuta | cucolegul/colega ta. 4, Amintiti-va care mijloace de comunicare au aparut mai intai si ce cu- <4 noasteti din istoria aparitiei lor. b. Din care surse ati aflat sau de la cine stiti aceste informatii? REALIZAREA ableta de inform: SENSULUI © Citeste cu atentie un scurt istoric despre aparitia si dinamica mediilor. Istoria mass-media incepe cu produsele tiparite - ,,batranele” de peste 500 de ani, Acestea au aparut odati cu inventarea tiparului de citre metalurgul german Johannes Gutenberg. Astazi evolutia mediilor continua cu cele mai noi modele de telefoane mobile inteligente. S-o luam, insi, pe rand si si vedem dinamica media in timp, in cifre si eveni- mente, care au schimbat lumea. Tiparul Aprilie 1450. Este perioada cand Europa ,cunoaste” tiparul, desi chinezii foloseau o analogie a acestuia inca de prin anul 594, tot ei find cei care au inventat hartia. ‘Cuvantul tiparit a simplificat circulatia informatiei. Potrivit unor cercetiri, dela 1500 si pana astizi, au fost puse in circulatie mai bine de 9.000.000 de carji! Alaturi de cari, din mass-me- dia tiparite mai fac parte brosurile, ziarele, revistele. 3132 Inregistrarile Sfirsitul sec. al XIX-lea. Desi reproducerea sunete- lor pare si existe de cand este lumea, istoria ne spune cA inregistririle existA de mai bine de un secol. Este adevirat ci gi aici tehnologiile au evoluat destul de mult, Astfel, discurile de gramofon, inventia-tris- net de la sfargitul sec.al XIX-lea, astazi ii intereseaz4 doar pe colectionarii de anticariat. Piese de anticariat devin benzile magnetice, casetele, dischetele, car- tusele, CD-urile si DVD-urile Cinematografia Aprilie 1900. Si industria filmului e destul de tani ri, Prima proiectie cinematografica ,oficiala” a avut loc la 28 decembrie 1895, la Paris. Aici Louis si Auguste Lumiére au prezentat o pelicula de cateva minute, inti- tulati Iesirea din Uzinele Lumiere din Lyon. Louis Lumiére este considerat si primul operator de ,,actualitati”. In iunie ! 1895, el i-a filmat coborind de pe vapor pe participantii la Congresul de fotogra- fie din Neuville-sur-Saine. Astfel a fost posibila aparitia ,jurnalului de actuali- i, a, documentarului” si a , reportajului’, dar si a montajului cinematografic. i Radioul Aprilie 1910. Primul deceniu al secolului XX este | marcat de aparitia radioului. Datoriti undelor electro- magnetice, informatia a putut fi transmis’ la distante mari Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele ra- dio a fost Reginald Fessenden, in 1900. In urmiatoarele decenii radioul a cunoscut o dezvoltare fulminanta. In ultimul deceniu recordul il detine radioul digital. Televiziunea Aprilie 1950. La 500 de ani de la ,revolutia Gu tenberg’, omenirea s-a pomenit in fata unei noi in- ventii ce avea si schimbe pentru totdeauna imagi- nea lumii - televiziunea. | Bundoari, daci in 1936, Jocurile Olimpice de la Ber- lin au fost transmise in locurile publice din sase orase germane, atunci in 1952 incoronarea Reginei Elisabeta a Il-a a fost urmériti de peste 20 de milioane de telespectatori, Acesta a fost primul eveniment transmis de televiziune in direct, in mai multe tiri europene si retransmis in SUA, dar si un prim prilej pentru ca toati ! planeta sa participe la acelasi eveniment. $inumarul de televizoare a crescut de la an la an, ajungind la un milion in 1952, in Marea Britanie, si la 60 de milioane in 1964, in casele particulare din SUA. Din pacate, inventia care a pornit drept cel mai puternic instrument de informare a devenit, rapid, si cea mai puternica arma de manipulare si dezinformare din lume. Internetul Aprilie 1990. Ca si alti ,,colegi” de progres informatio- a nal, Internetul a cunoscut o perioada mai lunga de cerce- tare, urmata de o adevarata explozie la nivel mondial. Ideea unei refele care si permits comunicarea intre utilizatorii ! aflati la diferite calculatoare a aparut in SUA inca in anii1950-60. In 1969, pentru prima data, au fost conectate calculatoarele din patru universitati americane. Pentru comparatie, in 1984 numarul calculatoarelor co- nectate la reteaua global atingea cifra de 1000, iar in 2017 ~ de 3,2 miliarde la 0 populatie de cca 7,3 mlrd. Astazi, pentru mass-media, Internetul este cel mai rapid si mai accesibil mod de a-si difuza produsul. Telefonul mobil Aprilie 2000. Din start, micul dispozitiv, pe nume te- lefonul mobil, a fost conceput pentru a putea lua legatura cu rudele si prietenii de oriunde, fara a depinde de fir. In mai putin de doua decenii, acesta a devenit un accesoriu” indispensabil, care ne permite si fim conectati nonstop la fluxul in- formational din intreaga lume. in plus, in ziua de azi, telefonul mobil nu mai e un simplu telefon - el e smartphone, adici e ,,inteligent” El este concomitent si dictafon, si aparat de fotografiat sau de filmat, $i instrument pentru Internet, pentru privit filme si ascultat stiri radio, si GPS, si multe altele. (Text adaptat de pe site-ul Centrului de Jurnalism Independent, Mediacritica.md, rubrica ABC-ul presei) Anticariat, anticariate - Profesie sau pasiune de a colectio- na obiecte de arti vechi. Fulminant, -A fulminanfi, -te - Care produce explozie; exploziv. Se as REFLECTIE © Lucrand in grup, accesati jocul Media Erudit, tema 2, Istoria presei, de la —— adresa hittp://mediacritica.md/mediaerudit/: a, Aranjati pictogramele pe axa cronologica astfel, incat si demonstrati etapele evolutiei mass-media. b. Finalizai exercitiul prin fixarea pictogramelor in ordine cronologica. Exrinoere © Lucrand in perechi, documentati-va suplimentar despre un mijloc de co- municare in masa preferat, pentru a afla: @e a. mai multe detalii despre dezvoltarea acestuia, curiozitati; b. schimbarile pe care le-a produs in societate si in viata noastra de zi cu zis itt ‘ © Includeti informatia in portofoliu si folositi-o sila alte ore. Impartasiti-o $i colegilor, prietenilor, familiei. utilizarea, accesarea acestuia astazi. (CuntozimATIE® 4 Scufundarea Titanicului a fost proba|de foc a telegrafiei fir fr, inventata STATI CA... de italianul Guillermo Marconi. Datoriti ei, cei de pe vasul in pericol au putut alarma navele aflate in trafic. In lipsa telegrafului fara fir, Titanicul ar fi disparut fara urmé, inclusiv supraviefuitorii - atétia cafi au fost ei. Am fi crezut ci |-a inghitit un fel de Triunghi al Bermudelor. &SE @ Radioului i-au trebuit 38 de ani ca si ajunga la 50 de milioane de utilizatori. Facebook a adunat 200 de milioane de utilizatori in mai putin de 1 an. 33Fisa 5 FUNCTIILE MEDIILOR STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: rezumate in perechi, aplicatie practicé, text argumentatiy, studiu de caz > Resurse materiale: ise de lucru, flipchart, markere > Forme de organizare: frontal, individual, in perechi, pe grupe Te ee > Informatie > Divertisment > Educatie >» Propaganda » Opinie 2 http://veferat.clopotel.ro/Mass media functii_si_disfunctii-14688.html > Presa scrisd ¢i lectia (goo.gl/px8xdb} ® https://www.usab-tm ro/.../Maria%20Palicica%20-%20Presa%20scrisa%20si%20lectia... Evocare © Observa imaginea. a, Cemesaj general iti comunca? b, Formuleazi-ti argumentele, pornind de la re- 1 Qi C " . : latia care exist intre om si mass-media, pre- i ¥ cum gi rolul ei in viata noastra. REALIZAREA SENSULUL © Cititi, in perechi, cu atentie textul-suport. Rezumati informatia dupa fiecare bd subtema. a Functiile mass-media Relatia dintre mass-media si om poate fi definita ca una interactiva. Media »reda” zilnic evenimentele care au captat atentia generali, trairile, reactiile pe care le are societatea la diferite situatii care se produc in tara noastri si pe intreg globul. Ea este, precum afirma Lewis Mumford, ,o fereastra larg deschisa spre lume, cu multe tentatii, provociri, adesea fiind denumita «ochiul lumiiy”” Mediile au un important rol in societate, concretizat prin urmatoarele functii: v_ fanctia de informare; v_ functia de formare a opiniei publice; v- functia publicitara; v_ functia de divertisment; v_ functia educativa s.a. 1. Functia de informare Media colecteaza, prelucreaza si difuzeaza diverse tipuri de informatii care se adreseaza nu doar nevoilor noastre de zi cu zi, dar care ne pot fi de folos in deci- 34{ aii, aprecieri, actiuni ulterioare (programul la cinema- tograf sau la teatru; manifestari culturale, evenimente ! sportive, informatiile despre prevenirea unor boli, in- cendii sau a unor accidente rutiere). 2. Functia de formare a opiniei publice Opinia reprezinta informatii transmise prin medii ca rezultat al muncii unui numir mare de persoane. Atunci cand informatiile sunt receptate de un numar | foarte mare de oameni, se formeaza opinia publica. 3. Functia publicitara Mediile fac publicitate unor produse, unor informatii etc., iar pentru aceasta obtin surse de finantare. Publicitatea/reclama ne informeaza, dar, totodati, ne | influenteaza comportamentul. 4. Functia de divertisment | Divertismentul ocupa prim-planul multora dintre ofertele mass-media, deoa- rece este tot mai mult solicitat de public. El réspunde nevoii de odihna, relaxare, distractie, evadare intr-o lume imaginara Oferta de divertisment este realizat in moduri diferite: v_ benzi desenate; ¥ jocuri, concursuri interactive; ¥ seriale; v emisiuni de sport; ¥ spectacole de muzici ete 5, Functia educativa | Mass-media contribuie la transmiterea mostenirii culturale si faciliteaz: invatarea individuala si colectiva. Functia educativa se realizeaz indirect, prin tot ce ne comunica media si, explicit, prin mai multe produse: v actiuni de popularizare a stiintei (emisiunea Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery, National Geographic); v programe de educatie la distanta, prin care cursantii sunt pregatiti pentru examene; emisiuni (Magazinul copiilor) si publicatii pentru copii; ¥ cicluri de invatare a limbilor straine, } Pesce © Lucrati in grup. Cititi cu atentie informatiile din extrasele propuse. a, Identificati tipul acestor informatii b. Argumentati-va opiniile. c. Comparati rispunsurile date de fiecare grup. Oamenii de stiinta au descoperit bateria care ar putea rezista vesnic Viata oamenilor s-ar putea schimba complet, dupa ce mai multi oa- meni de stiinta de la Universitatea Irvine din California au inventat 0 baterie ce poate rezista vesnic. Potrivit specialistilor, aceasta ar putea fi incarcata de sute de mii de ori, fara a-si pierde autonomia. 35: Trupa O-zone va concerta si la Chisinau. Cand vor veni ninapoi acasa”? Dupa marea veste cd trupa O-zone s-a reunit gi va sustine un concert la Bucuresti, o alta veste este ca baietii vin si la Chisi- nau. Despre aceasta a anuntat Radu Sirbu, unul din membrii trupei, pe pagina sa de Facebook. Trafic paralizat in Chisindu la aceasta ord. Ce strazi trebuie sd evitati, ca ‘sd nu stati in ambuteiaje? La moment nu sunt inregistrate accidente rutiere sau obsta- cole care ar impiedica traficul rutier, ins exist un flux mare de transport in: Sectorul BUIUCANI: + Sensul giratoriu de la intersectiile Calea lesilor — lon Creanga - bd. Stefan cel Mare; «str. M, Viteazul ~ directia spre bd. Stefan cel Mare si Sfant; + str.V, Lupu - directia spre str, Belinski. Rerectic | © Citeste afirmatia lui Lewis Mumford Media reprezintd o fereastra larg des- chisa spre lume, cu multe tentafii, provocari, adesea fiind denumita ,ochiul lumii’? ¥. a, Comenteaz-o intr-un text argumentativ pe jumatate de pagina, : b, Utilizeaza informatiile din tableta de idei. ExTINDERE ® Analizati in grup, la alegere, un numar de ziar sau de revista (printat sau online) pentru copii. a. Selectati exemple sugestive de imagini, rubrici pentru functiile inde- plinite de medi. aft : b. Precizati ce tip de informatii prezintd si discutati despre utilitatea acestora. c. Prezentati exemplele voastre intregii clase. Curiozitapi. STIATI CA... © Efectele mass-media au fost observate initial in timpul Primului Razboi Mondial. Daca pana atunci populatia civila nu fusese implicata in razboi, de aceasta data mass-media a reusit si mobilizeze populatia, s4 mentina moralul si si convingi oamenii sa se alature armatei. 36Presa scrisa Te TCS eT << oh FeFisa 1 ZIARUL PENTRU COPII - SURSA DE INFORMARE STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: GPP, graficul T, aplicatie practicé > Resurse materiale: ziarele pentru copii Florile dalbe, Scara spre cer, Tribuna copiilor, fie de lucru > Forme de organizare: frontal, individual, n perechi, pe grupe > Ziar pentru copii » Ziarist > Redactor Oneness »® http://documents.tips/documents/tipologia-ziarelor. html Evocare | © Observa imaginea. Bifeaza ziarele care iti sunt cunoscute. i a, Ce rol ocupa ele in viata ta? b. Cuce scop le citesti? ¢. Cunosti alte ziare pentru copii? Scrietitlul acestora in spatiul alaturat REALIZAREA SENSULUI © Citeste cu atentie textul-suport. Aflé lucruri pemerrey | interesante despre ziar ca surs8 de informare si7s oa ¢ socalizare. Ziawnl, Copiilor Ce este ZIARUL? Cunosti deja ca ziarul (jurnal, gazeta) este o publicatie periodica (cotidiana), in care se tiparesc stiri si informatii actuale din toate domeniile de activitate (stiinta, cultura, art’, sport, muzica) } Persoana care lucreaza in redactia unui ziar, a unei reviste sau care colaboreaza_ ! permanent la ele se numeste ziarist/4, gazetar, jurnalist/A. 38Redactorul este persoana care lucreaz in mod permanent la redactia unui ziar, a unei edituri etc., ingrijind si rispunzand de lucrarile care se tiparesc. Acesta este asistat de un colectiv de redactie (colegiul de redactie), care hucreaza impreuni la editarea ziarului sau a revistei. Caracteristicile ziarelor pentru copii tparite v Sunt tiparite pe hartie; ¢ Smaps SH = ¥_ propun un bogat material informatiy; v pot fi abonate periodic sau anual; a : ¥ ofera cupoane de reducere cititorilorfideli ZB “Ciena Avantajele lecturii ziarelor Probabil, ai avut ocazia sa te convingi de faptul ca acestea reprezinta o valoroasi sursi de informare, respectiv, de invitare. La fel, prin explorarea ziarelor ai posibilitatea si-ti faci noi prieteni, gratie unor interese comune. Impreun puteti comenta si exprima opiniile fati de anumite subiecte. Aveti sansa de a mobiliza si alti copii in diverse actiuni culturale, sportive sau de voluntariat. Acestea sunt doar cateva dintre avantajele pe care tile ofera ziarele pentru copii. Structura ziarelor Homlely Ziarul are o structuré extend, care include prima si ultima pagina, pe precum gio structura interna, care cuprinde toate celelalte pagini. Elementele primei pagini sunt: v articolul de deschidere a numérului, plasat cel mai adesea imediat sub tithul ziarului, in stinga sau in centru; v sumarul ziarului (in dreapta articolului sau deasupra titlului ea ziarului, in asa-numita manget’). vO fotografie, foarte expresiva, fie in raport cu articolul de deschidere, fie exprimand o tema de mare actualitate. v Informatii de actualitate care au parvenit la redactie in ultimele momente. Ultima pagina contine, de obicei, informatii utilitare sau de divertisment, precum: v reportaje, notite de calatori; slit externe; v bancuri, integrame, rebusuris v fotografiietc. in unele publicatii aceasta pagina este neglijata si nu are o identitate clara. Interiorul ziarului este organizat tematic: pe pagini si pe domenii. Ziarul online Ziarul online este o publicatie electronica, adeseori avand si versiune tiparita, Acest tip de ziar are mai multe puncte forte: v_ poate fi actualizat pe tot parcursul zileis v_ cuprinde imagini video si un meniu care te ajuta sa explorezi diverse domenii, v este accesibil pentru un auditoriu larg de cititori; v este econom, deoarece nu implica cheltuieli suplimentare pentru hartie si difwzare; Prin urmare, ziarul online este eco-prietenos, deoarece salveazi de la deftisare paduri intregi. Singura conditie este sa stii cum se acceseaza o publicatie online si si ai conectare la Internet. 2 htips://nieonline.com/detroit/yak.cfm A ROBINAGE ™® http://4kids.org/ aie Ese an »®» http://www.robinage.com/_ 39 AlRiguros,oasi - 1 Care nu admite abateri de la normele stabilite. 2 Care este facut, executat cu o rigurozitate, cu scrupulozitate, exigent, strict. Manseta - Titlu scris cu caractere mari pe prima pagina a ‘unui ziar (anuntand o stire importanta). Text scurt, scris cu litere mai mari, la inceputul unui articol, care contine CO ad ideea principala a articolului respectiv. Utilitar,a - Care are scopuri utile (imediate), care pune pe primul plan utilitatea imediata, care este preocupat de interesele practice, materiale. Identitate - Faptul de a fi identic in fiecare moment dat cu sine insusis stare a unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si pastra un anumit timp caracterele fundamentale. Eee as © Selectati unul dintre ziarele pentru copii: Florile dalbe, Scara spre cer, Tribuna copiilor si, impreuna cu colegul/colega, cercetati structura lui. a. Observati care sunt rubricile si elementele specifice de pe paginile zia- rului respectiv. Cititi cu atentie informatia care v-a trezit curiozitatea. b. Prezentati in plen oportunitatile pe care vi le-ar putea oferi aceasta : sursa de informare. © Lucrand in echipe, descrieti unul dintre ziarele enumerate, completind Graficul T, pornind de la afirmatia: Ziarele au un impact Graficul T 1 benefic asupra copiilor. 4. Utilizati informatiile din textul-suport, pentru a ilus- : tra avantajele ziarului: informare si socializare. pre beontas ». Completati graficul pe un poster. c. Prezentati colegilor produsul, propunind si exemple prin care si va argu- : mentati ideile enuntate. i d. Completati graficul cu cele mai interesante idei lansate de colegi. e. Formulati o concluzie. REFLeCTIE Extinvere __ © Realizati un sondaj, pentru a afla: aa 4a. cati dintre membrii familiilor voastre, cunoscuti, prieteni, colegi sunt abo- nati la reviste si ziare; b. care sunt ziarele citite de acestia; i : c. cat de des le citesc; fi t d. ce-i motiveaza si le citeasca. Curioziraqi.. STIATI CA... ¢ Ziarul (cotidianul) a devenit in cea de-a doua jumitate a secolului XIX gi- gantul media tiparite, reusind sa-si pastreze aceasta pozitie sila incepu- tul mileniului al I1I-lea. Istoria a refinut c4 primul cotidian a aprut in Germania, in marele centru comercial si mestesugiresc Leipzig, in anul 1660, intitulat Leipziger Zeitung. Acest prim cotidian al lumii publica pre- SS ponderent stiri si a continuat sa apara pana in anul 1921. 40Fisa 2 ARTICOLUL DE ZI STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: discutii de tip Panel, GPP, simularea > Resurse materiale: Ziare pentru copii: Florile dalbe, Scara spre cer, Tribuna copiilor ‘> Forme de organizare: frontal, individual, in perechi, pe grupe > Articol > Reportaj > Analitic ® Stire ®> Descriptiv RTE | © Studiati publicatiile de pe masa. : a. Numiti un titlu de text din aceste publicatii, care v-a atras atentia. b. Argumentati alegerea. REALIZAREA SENSULUI Gl 4 Ce este UN ARTICOL? Presupun ci ti-ai adresat deseori aceasta intrebare. Atunci poti afla cd articolul este un material publicistic, in care autorul sau autoarea expune informatii din diferite domenii: cultural, educational, economic, politic, social, stiintific $.a Un articol bun respect cdteva criterii de succes v titly sugestivy v_ imagine atractiva; v mesaj actual. Etapele de scriere si structura unui articol Alegerea subiectului gi a tithuluis Documentarea si selectarea a 2-3 surse; Elaborarea planului simplu de ideis Expunerea punctului propriu de vedere; Redactarea textului propriu-zis. yaw Ne 41(-— ([ [l= in introducere vei relata despre motivul scrierii articolului. In sectiuni vei expune faptele, gandurile in ordinea importantei lor. Concluziile vor cuprinde dorinte, sugestii, sperante, mulfumiri etc. Documentare - Actiunea de a se informa, de a afla detalii importante despre un anumit subiect. Cerna Corectitudinea scrierii unui articolul este 0 conditie Batis de baz, pe care o respecta un ziarist si o publicatie de valoare. © Reveniti la textul selectat la inceputul lectiei. a, Identificati criteriile de succes prezente. b. Observati elementele de structura ale acestui articol. Lucrand in grup, argumentati avantajele scrierii unui articol pentru ziar: REFLECTIE a, posibilitatea de a te documenta $i invita; b. oportunitatea de a comenta si exprima opinii fata de anumite lucruri, : evenimente; c. sansa de a mobiliza cititorii si de a-i solidariza in actiuni comune. Exrinpere © +‘ Serie un articol de ziar la tema: Imi pasa de persoanele aflate in dificultate: stiu, pot sa-i ajut! A itt CuriozitAqi... ¢ fn China a fost creat, de citre cercetitorii de la Universitatea din Beijing, primul Stiaql cA. robot-jurnalist, capabil si genereze con{inut redactional. Acesta, botezat Xiaonan Yan Furi, a scris pentru publicatia Southern Metropolis Daily un articol despre un eveniment, care urma si aibé loc la Guangzhou, dupa mirime ~ al treilea oras din China, Textul format din 300 de ieroglife a fost redactat in doar o secund’! Potrivit declaratiilor cercetitorilor, robotul nu este capabil deocamdata si realizeze interviuri, pentru ca acesta nu poate reactiona la ironie sau sarcasm si nici nu poate evalua opinia interlocutorului sau. Asadar, nu poate fi vorba, deocamdati, de o inlocuire total a jurnalistilor cu roboti-jurnalisti. Cu toate acestea, pe viitor, robotul-reporter ar putea deveni un sprijin de neinlocuit pentru mass-media. 42Fisa 3 REVISTA PENTRU COPII-SURSA DE DOCUMENTARE STRATEGII DIDACTICE > Resurse procedurale: discusie dirjaté, invajare prin descoperire, proiect > Resurse materiale: revistele pentru copii Alunelul, ,a”MIC, Tropotel si Tropotica, Puisorul curios, Noi, Spiridusii;fse de lucru, fipchart ‘> Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe o> Revista tiparita »® Revisté online > Concept »> http://www familia.md/ro/info/children/up to 1 year/publicatiile perioadice copii/default.aspx »> https://www.dragamea.ro/ »> http://www.lumea-copiilor.ro/arhiva/arhiva.phy Evocare ! © Cerceteaza imaginile. Bifeaza revistele pe care le citesti. a. Cine tile-a recomandat pentru lectura? b. Esti abonat la vreuna dintre ele? c. Care sunt rubricile preferate? REALIZAREA SENSULUI © Citeste cu atentie textul-suport. Ce este REVISTA? Cunosti deja ca revista este o publicatie periodica. De asemenea, ai observat c& ea poate fi tiparita sub forma de carte sau de ziar. Revistele au o aparitie siptimanala, lunara, trimestriali, semestriali sau anuali. De tiraj mare sau 43mic, populare sau savante, cu diverse rubrici si ilustratii, revistele acopera toate domeniile de activitate si se bucura de succes inci din secolul al XVII-lea Colectiile de reviste se pastreazd in biblioteci, Ele reprezinta excelente documente pentru reconstituirea vietii sociale a fiecArei epoci. Este necesar sa stii cA revista, ca si ziarul, are o structura specifica. Aceasta confine urmatoarele elementele: COPERTAI COPERTA II 1. TITLUL REVISTE! 1, FOTOGRAFII, DEDICATII, FELICITARI 2. ILUSTRATIA DE PE COPERTA 2. CASETA CU INFORMATII DESPRE ECHIPA . REDACTIONALA 3, PERIODICITATEA (numarul, luna, anul) 3. DATE DE CONTACT Tipurile de reviste Suntem obisnuiti cu reviste tiparite, Mai nou, datorita noilor tehnologii, apar tot mai multe reviste online. Tiparite sau in versiune digitala, acestea exploreaza diferite domenii: beletristica tehnicd de culturé artistica FANTASTICA Chiparus: stiintifico- umoristicd si de atitu- fantastica dine Revistele online sau tiparite reprezinta o ,tribuna” de la care iti poti exprima opiniile fata de anumite lucruri, subiecte, pe care le discuta semenii tai sau le consideri utile. 44Concept - Idee generali care reflect just realitatea, nofiune. Seas Beletristic, é - Care apartine literaturii artistice B. = ar Selectati si accesati una dintre revistele online pentru copii (,2”MIC Spiridusii http://www spiridusii.md/index. php/ro/ /menu-descr) a. Cercetati structura ei b. Observati care sunt domeniile si continuturile specifice. c. Cititi cu atentie informatia care v-a trezit curiozitatea, REFLECTIE Lucrand in grup, identificati cate 3-4 puncte forte ale unei reviste tiparite si ale unei reviste online. EXTINDERE © Lucrand individual, proiecteaza conceptul unei reviste. a. Alege domeniul. b. Propune un titla atractiv. ¢. Respect clementele de structura specifice unei reviste. ; ittts Curioziraqi... Murzilka, o publicatie lunara de literatura si arta, dedicaté copiilor cu ‘STUATI CA... varste cuprinse intre 6 si 12 ani, editati in Rusia, este, potrivit site-ului oficial Guinness World Record, revista pentru copii cu cea mai indelun- gata aparitie. Primul numir a fost publicat la 16 mai 1924 si de atunci revista a avut o existent neintrerupta chiar si in timpul razboiului. In total, pana la 28 decembrie 2010 > au \fost realizate| 1015 aumere) Imaginea|publicatici este Murzilca insusi, un erou galben, pufos, cu nelip- sita bereta rosie si cu fular si, de multe ori, avand un aparat de fotografiat. Personajul Murzilka, atat de iubit astizi, a fost creat in anul 1937. Pani atunci Murzilka a fost un catelus obisnuit si prietenos. 83 ric 45