UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEŢII „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT LA
DISCIPLINA MANAGEMENT

Îndrumător,
Prof. univ. dr. Ungureanu George
Student,
GLĂVAN Mihai

2023

1
 Tema:

Fundamentarea strategiei de dezvoltare la S.C. KOMPASS

S.R.L prin înfiinţarea culturii de LUCERNĂ în suprafaţă
totală de 11 ha

2
 CUPRINS
PARTEA I
Studiu de fezabilitate
Capitolul I - Date generale privind solicitantul
Capitolul II - Descrierea proiectului
Capitolul III - Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II
ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI
PRODUCȚIE LA S.C KOMPASS S.R.L.
Capitolul IV - Importanța culturii și descrierea generală
Capitolul V – Prezentarea tehnologiei de cultură şi a factorilor naturali ce
influenţează cultura
5.1. Tehnologia de cultură pentru cultura de lucerna
5.2. Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie
Capitolul VI- Organizarea și optimizarea proceselor de producție
6.1. Întocmirea asolamentului și modul de folosință al terenului
6.2. Programarea producţiilor medii
6.3. Planul de cultură
Capitolul VII - Fișa tehnologică a culturii de lucerna (Fundamentarea teoretică şi
practică a tehnologiei)
Capitolul VIII - Analiza indicatorilor tehnico-economici
Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă
Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte
Capitolul XI- Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide
Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate (punctului critic).
Capitolul XIII- Tabelul de rambursare a creditului
Concluzii și propuneri

3
 PARTEA I
Studiu de FEZABILITATE

4
 CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONOMICE A
FIRMEI S.C. KOMPASS S.R.L.

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. KOMPASS S.R.L.

A.2. Obiectul de activitate

S.C. KOMPASS S.R.L. are ca obiect de activitate principal producerea de cereale si plante
furajere

Cod CAEN – 0124 - Cultivarea cerealelor si plantelor furajere

1104 - Fabricarea altor materii din plante furajere
- procesarea furajelor pentru animale si alte materii prime
- obţinerea de combinate furajere

A.3. Forma juridica a solicitantului

S.C. KOMPASS S.R.L are sediul social în comuna STRUNGA, judetul IASI si a fost
înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 20.02.2013.

Codul unic de înregistrare este 32515364, având numărul de ordine în registrul

comerţului K89/2321/2013.

5
 A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1

Structura acţionariat

STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S.C. Costin Sihastrul S.R.L.

LA DATA 09.03.2015 ( In prezent)

Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parţi nominala Valoare totala
Denumire acţionar sociale la capital
Crt. a parţii sociale (lei)
deţinute
(%)
(Buc) (lei)

1 Glăvan Mihai 1000 12 12000 100

TOTAL 1000 12 12000 100

1.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse

funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi
echipamente, animale.
Valoare neta la data
Data întocmirii ultimului Bucăţi
Denumire mijloc fix
achizitiei bilanţ
-RON-
1.CLADIRI TOTAL 180000 4
1.1. Clădire birouri 200 mp 21.04.2013 50000 1
1.2. Magazie depozitare seminţe
21.04.2013 100000 1
1500 mp
1.3. Hală depozitare utilaje 40 mp 21.04.2013 10000 1
1.4.Copertină depozitare utilaje şi
21.04.2013 20000 1
seminţe 350 mp
2.UTILAJE TOTAL 88000 12

6
 2.1. NewHolland HT95 (95 CP) 24.04.2013 30000 2
2.2. Plug PP3 x 30 M 24.04.2013 8000 2
2.3. Grapă stelată GS −1,2 M 24.04.2013 2000 2
2.3. Disc GDU 3,4 24.04.2013 17000 2
2.4. Cultivator CPU8 + F8 24.04.2013 8000 1
2.5. SUP29 24.04.2013 9000 1
2.6.SPC8 + F8 24.04.2013 8000 1
2.7.Remorcă tranport RM7 24.04.2013 6000 1
TOTAL 268000 16

Pe langa masinile, utilajele si echipamentele agricole mentionte mai sus, S.C. Andro D&B S.R.L.
mai detine un tractor, un plug si un cultivator, masini, utilaje si echipamente agricole uzate moral
si fizic. Altfel spus, s-au amortizat integral si nu mai pot inregistra productivitatea optima

TERENURI
Valoarea
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) /
contabila Regim juridic
crt Judet/Localitate Categoria de folosinta
- Lei-
LOC. STRUNGA JUD Teren arabil 100.000
1 40.000000
IASI
2 STRUNGA - IASI Teren arabil 30.000 12.000000

2.1. Denumirea investiţiei

In prezent, S.C. KOMPASS S.R.L. detine dreptul de folosinta asupra suprafetei de 360 hectare, dintre care:
43 ha conform contractelor de arenda incheiate si mentionate in tabelul centralizator nr. 26963/R/PJ din
data 10.07.2015 emis de primaria COMUNEI STRUNGA JUD IASI si 11 ha conform Contractului de vanzare
nr. 902 din data de 10.07 2016. De asemenea, S.C. KOMPASS S.R.L. detine dreptul de proprietate, asupra
a 2.452 mp, conform Procesului verbal de adjudecare din data de 12.09.2008 si a extrasului de carte
funciara din data de 07.10.2016 .Pe acest teren se vor gara masinile, utilajele si echipamentele agricole ce
se vor achizitiona prin prezentul proiect.

2.2. Elaborator (coordonate de identificare)

Persoană fizică Glăvan Mihai , Str. CUZA VODĂ NR 83 , TG. FRUMOS JUD IAȘI.
2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)
In prezent, S.C. KOMPASS S.R.L. detine dreptul de folosinta asupra suprafetei de 103 hectare,
dintre care: 43 ha conform contractelor de arenda incheiate si mentionate in tabelul centralizator nr.

7
26963/R/PJ din data 10.07.2015 emis de primaria COM. STRUNGA JUD IASI si 11 ha conform Contractului
de vanzare nr. 902 din data de 10.07 2016. De asemenea, S.C. Agro D&B S.R.L. detine dreptul de
proprietate, asupra a 2.452 mp, conform Procesului verbal de adjudecare din data de 12.09.2008 si a
extrasului de carte funciara din data de 07.10.2016 .Pe acest teren se vor gara masinile, utilajele si
echipamentele agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect.

2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și

oportunitățile investiției
Scenariul tehnico-economic prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi
atinsepresupune ca fermierul să facă investiții, respectiv să își achiziționeze următoarele mașini,
utilaje și echipamente agricole:
o Tractor;
o Grapă cu discuri;
o Combină;
o Header cereale;
o Cărucior header păioase;
o Heder de porumb;
o Mașină împrăștiat amendamente
o Prășitoare;
o Mașină de erbicidat.

La aceasta sectiune se va fundamenta necesitatea si oportunitatii investitiei

 Mărirea gradului de mecanizareși introducerea tehnologiilor avansate de producție și

management, care să respecte principiile unei agriculturi la standarde europene înalte;
 reducerea timpilorde execuție a lucrărilor agricole.
 reducerea acțiunii factorilor de risc tehnologic - Prin achiziția de progres tehnic:
 se vor efectua lucrări agrofitotehnice fără pierderi și la un nivel calitativ corespunzător;
 se vor reduce pierderile de productie – samanta semanata si samanta obtinuta;
 se va reduce tasarea și se va îmbunătăți calitatea structurii solului;
 se va elimina riscul de îmbolnăvire a angajaților;
 se va reduce gradul de aplicare necontolată a substanțelor daunătoare mediului înconjurator:
ulei, motorina, ingrasaminte etc.;
 se va elimina posibilitatea de explozie ca urmare a uzurii pieselor aferente tehnologiei uzate.
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de
calitate și performante la nivelul fermierilor;
 valorificarea optimă a potențialului local de cultivare - conform anexei 5 - Sinteza studiului
privind zonarea potențialului agricol, favorabilitatea zonei agricole din comuna STRUNGA JUD IASI pentru
culturile care vor fi cultivate în sistem neirigat în exploatația agricolă , este mijlocie (grâu, porumb, floarea
soarelui, orz, orzoaică, lucernă, rapiță, fasole, soia).

8
  2.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii,utilaje si echipamente, animale,etc.

Valoare neta la data
Bucati
Denumire mijloc fix Data achizitiei intocmirii ultimului bilant
-Lei-
2.CLADIRI TOTAL
4
2.UTILAJE TOTAL
2.2.agregat combinat
2.2.tractor Case IH Range
2.3 plug 4 brăzdare
2.4 plug pp3 30
2.5 combină Class dominator
2.6 echipament pentru recoltat
2.7disc greu 3,2 m
2.8 mașină împrștiat
amendamente
2.9 semănătoare cu fertilizare
2.10 tractor JD 6200 Mc
2.11 plug reversibil
3. ANIMALE
Nu este cazul
4.ALTELE – detaliati
TOTAL

 Pe langa masinile, utilajele si echipamentele agricole mentionte mai sus, S.C.

KOMPASS S.R.L. mai detine un tractor, un plug si un cultivator, masini, utilaje si
echipamente agricole uzate moral si fizic. Altfel spus, s-au amortizat integral si nu mai
pot inregistra productivitatea optima.

Prezentam mai jos potentialul agricol din comuna STRUNGA JUD IASI

Nr.
Denumire cultură Potențial
Crt.
1 Porumb Mijlociu 7000 kg
2 Floarea soarelui mijlociu
3 Grâu comun de toamnă mijlociu
4 Orz de toamnă mijlociu
5 Orzoaică de primavară mijlociu
6 Lucernă mijlociu
7 Rapiță mijlociu

9
 8 Fasole mijlociu
9 Soia mijlociu

Efectele de ordin economico - financiar

 creșterea rentabilității culturilorobținute (grâu, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaică,

lucernă, rapiță, fasole, soia) ca urmare a diminuării costurilor de productie;
 creșterea productivității caurmare a consumării eficiente a resurselor și îndeplinirea eficace a
obiectivelor stabilite;
 creșterea competitivității ca urmare a diminuării costurilor de producție și a utilizării de
tehnologie performantă;
 creșterea valorii adăugate brute–prin utilizarea în producție a utilajelor și echipamentelor
achiziționate prin proiect, se obține creșterea valorii adăugate brute a exploatației agricole, utilizarea
factorilor performanți de producție influentând pozitiv valoarea producției obținute.

 Efecte sociale

 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea tehnologiilor agricole de calitate

și performante la nivelul fermierilor;
 asigurarea produselor sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 asigurarea valorificării superioare eficientea resurselor locale ale comunităţilor rurale;
 educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem integrat de
exploatare a resurselor agricole locale.

 Efecte de mediu

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră și o mai bună gestionare a deșeurilor

rezultate din activitatea de producție– toate utilajele și echipamentele ce vor fi achiziționate prin proiect
corespund nivelurilor stabilite prin normele de mediu, astfel încât investiția nu va avea un impact negativ
asupra mediului;
 asigurarea respectării cerințelor fitosanitare –Respectarea cerințelor fitosanitare prin
practicarea unor metode de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranța alimentară a
consumatorilor, să respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa și solul și de a ține evidența
tratamentelor fitosanitare și a produselor chimice utilizate în procesul de producție;
 reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului.
Tehnologia de producție a culturilor se va baza pe:

 elaborarea asolamentelor raționale;

 externalităţi pozitive de producţie şi consum (utilizarea raţională a resurselor locale);
 informaţii asupra intensităţii riscului de poluare şi eliminarea dezeconomiilor de mediu;
 utilizarea de tehnologii nepoluante conform cu normele fitosanitare și de mediu;

10
  reducerea deșeurilor din activitatea de producție și managementul acestora conform
standardelor de protecție a mediului;
 protejarea pe termen lung a fertilităţii solului, prin menţinerea nivelurilor de materie
organică, încurajarea activităţii biologice şi intervenţii mecanice atente;
 furnizarea indirectă de elemente nutritive pentru culturi, utilizând surse nutritive relativ
insolubile la care planta ajunge prin acţiunea microorganismelor din sol;
 atenţie specială acordată impactului sistemului agricol asupra mediului înconjurător şi
conservării biodiversităţii şi a habitatelor naturale.
Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea și oportunitatea realizării proiectului.
Considerăm că proiectul este viabil și are toate șansele de a fi realizat întrucât comuna
Dumbrăveni, judetul Suceava, are un potential agricol mijlociu.

Toate aspectele menționate mai sus stau la baza fundamentării necesității investiției propuse de
solicitant – prin achiziționarea: mașinilor, utilajelor și echipamentelor necesare în ferma vegetală.

Calculul dimensiunii economice a fermei.

Conform mențiunilor din ghidul solicitantului,dimensiunea exploatatiei agricole se va

calcula pe baza înregistrărilor din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii
unice de plată pe suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2026) în cazul proiectelor
care vizează modernizarea exploatației agricole.

În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o

suprafață egală cu 103 ha, din care: 20 ha porumb, 23 ha floarea-soarelui, 20 ha grâu, 6 ha orz de
toamnă, 3 ha rapiță, 31 ha fasole.

Pentru determinarea dimensiunii economice a fermei s-a luat în calcul Lista Coeficienților
de producție standard SO2020 și suprafața cultivată În acest sens, s-a înmulțit suprafața cultivată
din anul din ultima perioadă (campanie) de depunere (înregistrare) a cererii unice de plată pe
suprafață în Registrul unic de identificare de la APIA (2017) cu producția strandard aferentă.

COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2020

Suprafața SO în urma
SO
Denumire SO 2010 Suprafața (ha) în urma realizării
activitate
cultură (ha) 2026 realizării investiției investiției în anul
euro/ha existentă
în anul I de operare I de operare

Porumb 640.66 30 19.219,8 30

19.219,8
Floarea
502.36 23 11.554,28 23
soarelui 11.554,28
Grâu 529.66 30 15.889,8 30 15.889,8
Orz toamnă 456.04 6 2.736,24 6 2.736,24
Orzoaică 426.59 0.00 0.00 0.00 0.00

11
 Lucernă 632.35 0 0.00 0.00 0.00
Rapiță 622.65 3 1.867,95 3
1.867,95
Fasole 499.32 15 478 31 15478
31
Soia 564.46 10 5.644,6 10
5.644,6

Total 103 57.405,99 103 57.405,99

În cazul în care investiţia vizează adaptarea unitatii la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale
Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adapteaza.

NU ESTE CAZUL

Se va avea în vedere descrierea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate(dupa caz) și de selecție

(dupa caz) detaliind cerințele prevăzute în ghdul solicitantului din dreptul fiecărui criteriu
Luând în calcul performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole va fi eficientă
(va scadea cantitatea de resurse necesare executarii lucrarilor agricole –forța de muncă, motorina,
piese de schimb) și eficace (se va reduce timpul de executare a lucrarilor agricole).
Executarea lucrărilor de bună calitate și în timpi optimi contribuie la creșterea producțiilor,
la creșterea calității culturii fară a solicita cheltuieli suplimentare la hectar.
Performanța exploatației agricole depinde departea economico-financiară, de prețurile la
care sunt achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde
produsele (veniturile totale).
Calitatea culturilor va fi asigurată ca urmare a utilizării de:
 sămânță de calitate;
 mașini, utilajeși echipamenteagricole performante ce se vor achiziționa prin proiect (timp
scurt de execuție - printr-o singură trecere se evită tasarea solului; consum redus de motorinăși ulei;
reparatii reduse etc.);
 personal pregatit în domeniu – efectuarea lucrărilor în luna și decada optimă utilizând mașini,
utilaje și echipamente agricole performante, materii prime (sămânță, îngrășământ, erbicide etc.) și
materiale (motorina, uleiuri) de calitate;
Viteza executării lucrarilor este data de performanța mașinilor, utilajelor și echipamentelor
agricole ce se vor achizitiona prin prezentul proiect si de personal pregatit in domeniu. se va adapta
rapid la cerinţele pieței și va fi inovatoare ca urmare a factorilor de producție de care va dispune:
 personal pregatitîn domeniu;
 teren agricol de 103 ha situat în localitatea Dumbrăveni, județul Suceava, teren cu un
potențial agricol mijlociu;
 capital:
- mașini, utilaje și echipamente agricole achiziționate prin proiect: (tractor – 2 bucată, grapă cu
discuri – 2 bucată, combină – 2 bucată, header cereale – 2 bucată, cărucior header păioase – 2 bucată;

12
extensie pentru rapiță – 2 bucată; heder de porumb – 2 bucată;, prășitoare – 2 bucată, mașină de erbicidat
– 2 bucată, mașină împrăștiat amendamente).
- mașini, utilaje și echipamente agricole deținute în prezent: (agregat combinat, tractor, plug,
combină,echipament pentru recoltat, semănătoare cu fertilizare, plug reversibil).
- teren deținut în prezent: solicitantul deține dreptul de proprietate, asupra10.000 mp,
conform Procesului verbal de adjudecare din data 22.22.2006 si a extrasului de carte funciara din data
10.07.2015 Pe acest teren se vor gara masinile, utilajele si echipamentele agricole ce se vor achizitiona
prin prezentul proiect.
 inteligență - deține certificatul de calificare profesională seria E, nr. 0040622, prin care a
obținut calificarea de „Lucrător în cultura plantelor”. Menționăm faptul că durata cursului a fost de 360 de
ore și diploma a fost eliberată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.
De asemenea, deține si atestatul de participare pentru absolvirea sesiunii de formare profesională
cu o durată de 20 zile, organizată în perioada 25.06-29.06 și 09.09-22.09 în cadrul proiectului „Pregătire
profesională pentru tinerii fermieri din Regiunea/Regiunile de Dezvoltare Nord-Est și sud-Est”, proiect care
este finanțat prin Măsura 222 – „Formare profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe”.
Luând în calcul cele menționate mai sus, în urma implementării prezentului proiect”își va
îmbunătăți performanțele generale ale exploatației agricole prin creșterea competitivității
activității agricole, a diversificării producţiei agricoleşi a calităţii produselor obţinute.

 Restructurarea exploataţiilor de dimensiuni mici şi medii şi transformarea acestora

înexploataţii comerciale;
 Obiective de mediu
 Achizitia de masini utilaje si echipamente agricole care respecta standardele de mediu.

Îndeplirea obiectivelor de mediu va determina următoarele efecte de mediu:

 Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din
activitatea de producţie- tractorul împreună cu echipamentele vor fi performante și vor emana un grad
redus de gaze și noxe dăunătoare mediului, care se încadreazăîn limitele prevăzute de normele
europene. Deșeurile rezultate în cadrul activității de producție vor fi gestionate conform normelor
în vigoare.
 Asigurarea respectării cerinţelor fitosanitare-protecția mediului și a calității produselor
se va realiza prin utilizarea în mod rațional a mijloacelor de producție agricolăși efectuarea corectă
a lucrărilor solului și în timpii optimi.
 Reducerea emisiilor de CO 2și a scurgerilor de uleiuri, motorină etc.
Îndeplinirea obiectivelor de ordin tehnic, economico-financiar și de mediu
determinăîndeplinirea obiectivelor specifice care la randul lor îndeplinesc obiectivul general
al proiectului, obiective care sunt în concordanță cu obiectivele submăsurii 4.2. Investiții în
exploatații agricole.

13
 CAPACITATEA EXISTENTĂ ŞI CAPACITATEA PROPUSĂ

În anul 2017, firma KOMPASS lucrează la o suprafață egală cu 103 ha, din care: 225,2 ha
porumb, 229,62 ha floarea-soarelui, 239,24 ha grâu, 65 ha orz de toamnă, 25,4ha lucernă, 56,62 ha
rapiță, 20 ha fasole și 25 ha soia.
În urma implementării proiectului, în anul I de operare a investiției, se va semăna o suprafață
egală cu 535,96 ha din care: 200 ha porumb, 220 ha floarea-soarelui, 260,96 ha grâu, 50 ha orz de
toamnă, 35 ha lucernă, 35 ha rapiță, 20 ha fasole și 25 ha soia, suprafață pe care o va păstra până în
anul 5 de operare.
Luând în calcul cele menționate, în urma implementării proiectului solicitantul va adauga la
portofoliul de produse cultura de orzoaică, pe care o va elimina în cel de-al doilea an de implementare.

2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării unităţii la standardele

de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea
standardului/standardelor la care se adaptează.
NU ESTE CAZUL

2.6. VALORIFICAREA PRODUCȚIEI, FURNIZORI, CLIENȚI

POTENTIALII FURNOZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Produs furnizat si Valoare
materii prime/materiale Adresa cantitate aproximativă % din
auxiliare/produse/ servicii aproximativa total
-RON- achizitii

S.C Maisadour SRL Str. Stan Tabără, Nr. Grâu sămânţă

17000 3,24
28-32, S. 5, Bucureşti 12 t
Porumb sămânţă
15200 2,90
5t
Floarea soarelui
sămânţă 13000 1,98
1,5 t
Fasole sămânţă
14600 3,53
10 t
Rapiță
20000 3,60
1t
S.C. Alcedo S.R.L. Str. Sborului, Nr.1, Erbicide
47800 8,07
Et.2, Ap.5, Sector3,

14
 Bucureşti
S.C. Plantagro S.R.L Str. Peneş Curcanul, Îngrăşăminte
Bl.237, Sc.A, Ap.4, chimice 232000 45,36
Vaslui 120t
S.C. Kwizda Agro România Şoseaua Virtuţii Nr.19 Insecticide şi/sau
33000 5,04
S.R.L. D, Sector 6, Bucureşti insectofungicide
S.C.Rompetrol Downstream P-ţa Presei Libere, Motorină Euro5
S.R.L Nr.3-5, City Gate 90l/ha x 280ha
146000 26,28
Northern Tower, Etaj 2, 25200 l
Sector 1, Bucureşti
TOTAL 538600 100

Materiile prime utilizate pe parcursul unui an agricol sunt: seminţele, pesticidele(erbicide şi

insectofungicide), îngrăşămintele şi motorina. Preţurile acestora sunt destul de ridicate şi datorită
cantităţilor mari de astfel de materii prime necesare de-a lungul anului, cheltuielile aferente sunt
ridicate şi ca urmare se impune utilizarea lor raţională, prin introducerea în exploatare a tehnologiilor
moderne şi a maşinilor performante.
Pentru înfiintarea loturilor semincere si de hibridare se va procura sămânţă din categorii biologice
superioare de la Institutele de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă care functionează pe teritoriul
Romaniei

POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Valoare
Nr.crt Client (Denumire si adresă) % din vanzari
-RON -
S.C.MaisadourRomania,filiala
1. 500000 45,46
Suceava,Dumbrăveni ,strada Principală nr 23
S.C. Plantagro S.R.L
2. 350000 31,82
SC Comcereal Botosani
S.C. Prutul S.R.L.
3. 250000 22,72
Botoșani
4 S.C Marsat Botosani
5 Total 1100000 100,00

De obicei produsele noastre sunt destinate pentru desfacere pe piaţa internă din zona Moldovei
iar principalii clienţi sunt S.C Comcereal și S.C Marsat Botosani. cu care avem relaţii de colaborare şi
de reciprocitate, firma noastră fiind şi furnizor şi client.
15
Termenele de plată şi de livrare se stabilesc de comun acord între cele două părţi, preţurile se
negociază în funcţie de preţul pieţei şi indicii de calitate a produselor.

Producţia obţinută se vinde imediat după recoltare sau se păstrează în limita posibilităţilor, până se
stabileşte un preţ convenabil, unitatea având în proprietate o magazie cu o capacitate de 1500 tone.

2.7. Descrierea îndeplinirii condiţiilor minime pentru eligibilitatea proiectului

2.7 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata

pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.
Politica de aprovizionare a societatii se bazeaza pe relatii contractuale cu furnizori de materii
prime si auxiliare cu traditie si reputatie foarte buna atat pe plan local cat si din afara judetului.
Societatea nu este dependenta furnizori unici de materii prime si materiale, pastrand relatiile de
colaborare cu mai multi furnizori (conform tabelului cu potentiali furnizori).
Oferta variata de cei ce fac inputuri in agricultura, face ca oferta sa fie diversificata, iar
achizitionarea produselor necesare sa se realizeze la cel mai bun pret de pe piata., desfasoara
activitati comerciale de achizitionarea de input-uri necesare pentru desfasurarea proceselor de
obtinere a productiei (îngrasaminte, pesticide, seminte).
Astfel societatea este pregatita sa faca fata unor cresteri a preturilor, ceea ce constituie
principalul risc in activitatea de aprovizionare.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si Valoare % din total

materii prime/materiale cantitate aproximativa achizitii
auxiliare/produse/servicii aproximativa

-RON-

SC Maisadour Romania Filiala Suceava pesticide 0

SRL

SC Pionner Romania Filiala Suceava samanta, 0

pesticide

Sc Ameropa SRL Galati, Braila Ingrasaminte 0

SCCCES PERIENI loc. Perieni, jud. Samanta 0

Vaslui

16
 S.C.plant agro SRL Vaslui Pesticide, 0
samanta

SC Kimagri SRL Braila seminte,

ingrasaminte

SC Grup Est Agro Huşi, jud Vaslui Materii prime si

Corporation SRL auxiliare

total 100

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire Valoare % din vanzari

si adresa)
-RON -

1 S.C. AMEROPA 102.000 9

SRL (fl. soarelui)

2 S.C. AGRANA 98.000 9

SRL (grau)

3 MONSANTO 93.295 7
ROMANIA (grau
samanta)

SC EUXIN SRL
(grau, floarea
soarelui, rapita,
4 porumb) 836.178 75

Total 1.209.473 100

In politica de adaptare a produsului prin pret societatea a optat pentru marketing-ul concentrat,
eforturile fiind concentrate pe un mic segment al pietei totale. Strategia de marketing adopata are in
vedere: obtinerea de produse de buna calitate, limitarea ofertei si o alegere buna a clientilor
Tinand cont ca produsele se adreseaza unui segment redus de cumparatori, societatea opteaza
pentru vanzarea directa pe baza de contract. Desfacerea are loc direct de la vanzator catre client fara
activitaţi intermediare, pe baza contractelor de vanzari. In acest fel se realizeaza transparenta
intregului proces si se evita cresterile nejustificate de preturi.
Pentru floarea soarelui (87 to), SC Agrotop serv Vm SRL a incheiat precontract cu SC EUXIN
SRL, societate de comercialiazare a produselor agricole. Pentru grau samanta (68 to), solicitantul a
17
incheiat contract cu firma MONSANTO ROMANIA. Pentru graul consum (150 to) este incheiat
precontract cu S.C. Ameropa SRL, societate de achizitie cereale.

Diversificare verticala prin infiintarea de culturi semincere asigura si samanta pentru productia
proprie, pentru cultura de grau. In cazul in care apare oportunitatea incheierii unor contrate pentru
samanta de oleaginoase, societatea este autorizata si pregatita sa onoreze cererea. Astfel,
diversificarea orizontala a gamei de produse se face si in scopul extinderii pietei de comercializare,
determinata de modificarile intervenite in cerere.
Conducerea societatii urmareste obtinerea produselor de calitate superioara, cu atingerea
parametrilor prevazuti de standardele in vigoare, asigurand caracteristicile specifice care ridica
valoarea si calitatea productiei. Identificarea tendintelor ce se manifesta in aceasta directie, constituie
un ajutor esential de lansare pe piata a noi produse respectiv grau pentru samanta sau floarea
soarelui pentru samanta, capabile sa satisfaca in bune conditii cererea si sa asigure concomitent o
activitate profitabila.
SC Agrotop Serv VM opteaza asadar, pentru o politica de competitivitate prin costuri in sistem
semiintensiv printr-o buna stapanire a cheltuielilor de productie, cunoasterea potentialilor clienti si a
mecanismelor de formare a preturilor.
Formele de risc in cazul solicitantului se manifesta in general in doua planuri: in exploatare si in
planul economico-finaciar.
 Riscul pur potential in planul exploatarii este determinat de posibilitatea manifestarii
urmatorilor factori: inghet, seceta, sau anumite boli. Acesti factori pot determina o scadere a
productiilor medii prognozate. Acoperirea unei anumite proportii a acestui risc se realizeaza prin
asigurarea anuala a culturilor si prin irigarea a 85 % din suprafata exploatata.
 Un alt risc potential in planul exploatarii este riscul comercial sau de competitivitate pe
piata prin aparitia de noi produse, de noi concurenti, modificari in nivelul preturilor. Pentru
mentinerea nivelului vanzarilor societatea are in vedere studiul permanent al pietei, incheierea de
contracte ferme, dimensionarea corespunzatoare a stocurilor de produse finite, ridicarea calitatii
produselor, garantii de calitate, sau innoirea produselor.
 Riscul economic, cauzat de modificarea variabilelor economice decisive cum ar fi:
cresterea inflatiei, a ratei impozitelor, poate influenta volumul vanzarilor, nivelul preturilor si implicit
volumul veniturilor. In acest sens, pentru contracararea acestor efecte managerul societatii are in
vedere anticiparea acestor fenomene, o structura de productie flexibila, rationalizarea drastica a
costurilor

Capitolul III

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

3.1. Descrierea personalului existent.
Total personal existent: 3 din care personal de execuţie: 2
3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată pentru realizarea investiţiei.
Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 2
ajungându-se la un număr total de 5 salariaţi, din care personal de execuţie 4
În cadrul unităţii activează la această dată 3 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe perioadă
18
nedeterminată, din care personal de execuţie 2.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al unităţii:
Andronache Brândușa - are pregătirea profesională necesară, asigură un management de calitate în
cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate – având pregătirea
necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori agricoli iar în perioadele de vârf pentru
efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi

experienţă profesională).
Responsabil legal Glăvan Mihai, persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul S.C.
KOMPASS S.R.L.;
Studii: în prezent an terminal la Facultatea de Agricultură din cadrul UNIVERSITĂŢII DE
ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI.
Menţionez că am o experienţă în domeniu de 4 ani, din care 4 ani ca şi am lucrat mai mult de 50% din
timpul liber în ferma familiei mele.
3.4. Descrierea achiziţiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numărul,
valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate
prin proiect.
Tractor 190 Case IH Range specificatii:
 Marca :Case
 Model :T 190
 Putere :190 CP
 Roti tractiune :4 roti tractiune
 Echipamente : Ridicare inainte, Priza de forta pe partea din fata, Punte din fata suspendata.
Climatizare
 Transmisie: 50K
 45 Km/ora
 Suspensii: osie frontala
 Suspensie: Cabina
 Motor: JT 6cyl
 Dimensiune pneuri fata :540/65/30
 Dimensiune pneuri spate :650/65/4
 Tractiune: 4×4
19
  Cutie de viteze: Full Powershift
Plug (5 trupiţe)
EUROPAL
 Sistem de reversare hidraulic
 Dispozitiv cu actiune dubla pentru reversare
 Sistem de cuplare Cat. 2 (or Cat. 3 or 3N=L2 Z3)
 cadru 110x110÷160x160 mm
 Lada de scule si suruburi de forfecare de rezerva
 Inaltime cadru 75 cm (sau 80 cm) la EurOpal 5, inaltime cadru 80 cm cu EurOpal 5 X / HydriX
 Organe Dural tip B, C, D, P or W
 Dalta de plug standard (optional: dalta sormaitata)

Optional :
 cormana lamelara
 antetrupite
 deflectoare
 disc taiere brazda
 dalta taiere brazda
 cilindru pivotare cadru
 brat hidraulic pentru Packer

Grapă cu discuri (3,2m)

 singura osie
 Osie cu roti 16.0/70-20, 1,070 x 418 mm
 Sistem de cuplare Cat. 3 (or Cat. 3N=L2 Z3 or 4N=L3 Z4)
 Box section frame 180 x 200 mm
 Doua randuri de discuri concave, crestate Ø 465 mm
 Fara tavalug
 Fara echipament de iluminare
 Optional :
 tavalug cu bare, diametru 540 mm
 tavalug cu pinteni, diametru 510 mm
 tavalug trapezoidal, diametru 500 mm
 2 perechi de scormonitori

20
  bara de nivelare fata / spate
 schimbare rapida a cutitelor
 triunghi prindere semanatoare hidraulic
 marcatori hidraulici

COMBINATOR SMARLD AZ M-35

Smarald este un combinator cu o construcţie progresivă, fapt ce ii permite crearea patului
germinativ ideal printr-o singură trecere. Construcţia utilajului corespunde cerinţelor comfortului
general şi al fluenţei necesare pentru realizarea patului germinativ. Partea frontală a utilajului poate fi
ajustată hidraulic direct din cabina tractorului, permiţând astfel un răspuns prompt şi comfortabil în
cazul denivelărilor terenului. Rulourile anterioare ajută la netezirea suprafeţei terenului. Secţiunile
SWIFTER reprezentate de 2 rânduri de brăzdare (sau 4 rânduri de arcuri "gama") sunt ataşate pe arcuri
tip frunză, fapt ce asigură o urmărire precisă a suprafeţei terenului chiar şi la viteze ridicate. Ruloul
greu "Croskill" dublu (sau rulourile cu tije) echipat adiţional cu tije detaşabile asigură fărâmarea
corespunzătoare a denivelărilor terenului. Ruloul posterior finalizează întregul proces.
Ataşarea individuală pe arcuri a fiecărei secţiuni active asigură o viteză operaţională mai
ridicată (până la 15 km/h) comparativ cu combinatoarele tradiţionale.
Avantajele principale ale utilajului:
Utilajul efectuează mai multe operaţiuni printr-o singură trecere a terenului
Secţiunile ataşate pe arc permit viteză sporită de muncă şi urmărirea precisă a profilului terenului
Secţiuni ataşate independent pentru urmărirea exactă a profilului terenului
Posibilitatea reglării hidraulice
Posibilitatea înlocuirii uşoare a brăzdarelor (versiunea de toamnă) sau a arcurilor gama (versiunea de
primăvară)
Lagăre fabricate din materiale de calitate superioară ce ajută la atingerea unei viteze de rotaţie crescută
Rulou "Croskill" cu autocurăţare
Versiunea pentru primăvară - secţiunea frontală concepută pentru netezirea denivelărilor
majore este urmată de ruloul anterior cu tije (permite o fărâmare pronunţată a crestelor dure). Cele 4
rânduri de arcuri gama asigură prelucrarea, aerarea şi încălzirea propice a solului (amestecare fără a
aduce stratul de sol umed la suprafaţă). Procesul este finalizat de brăzdarele posterioare, ce netezesc

21
stratul de pământ înaintea ruloului în tandem, cu tije, ataşat pe braţul oscilant.Versiunea pentru
toamnă - secţiunea frontală concepută pentru netezirea denivelărilor majore este urmată de ruloul
anterior cu tije (permite o fărâmare pronunţată a crestelor dure). Tăierea terenului este realizată de cele
două rânduri de brăzdare (asigură capilaritatea solului - efect excelent de amestecare şi creare a patului
germinativ optim). În spatele brăzdarelor operează ruloul "Croskill" în tandem, cu efect de
autocuraţare. Procesul este finalizat de bara de nivelare sau de ruloul de finisare posterior (efect final
de fărâmare).

. . SO 4000 SO 5000 SO 6000 SO 7000

Lăţime de lucru m 4 5 6,2 7,2

Lăţime de transport m 3 3 3 3

Adâncime de lucru cm 2 -10 2 - 10 2 - 10 2 - 10

Înclinare ° 8 8 8 5

Număr de baterii de lucru - 2 2 4 4

Greutate totală kg 3 620 4 100 4 700 5 250

Necesitate CP CP 120 - 150 140 - 170 160 - 190 180 - 210

Roţi de transport - 500/50-17 500/50-17

Semănătoare culturi prășitoare (SPC) (NORDSENT) Este o semănătoare de păioase

pneumatică ce poate fi folosită în teren pregătit sau semipregătit.În arătură se vor folosi roţi
nivelatoare.Această semănătoare se caracterizează prin sistemul paralelogram pe care îl are la fiecare
unitate de semănat asigurând o semănare foarte uniformă. Presiunea pe fiecare unitate este de 70-80 de
kg. Rata de dozare a seminţelor este de la 0,8 la 400 kg/ha.Nu are cardan de conectare la priza de
putere, acţionarea pompei făcându-se punând pompa direct la priza tractorului. Are o lăţime de lucru
intre 3 si 6 m, un buncăr de la 1000 l până la 3200 l, viteza de lucru între 7 şi 15 km/h, puterea
necesară începe de la 120 cp.
Semănătoare pneumatică pentru plante prăşitoare(6 secţii)
22
Este o semănătoare ideală pentru floare şi porumb putând asigura o precizie foarte bună a adâncimii.
Această precizie o avem deoarece controlul adâncimii este exact în locul unde cade sămânţa. Acces
uşor la unitatea de distribuţie. Greutate de la 120 până la 150 kg (depinde de echipament). Buncărul 52
l Capacitate (aprox. 2 doze). Număr de rânduri de la 4 la 12 rânduri, cu lăţimi cuprinse între 2.20 m şi
9 m. Acestea pot fi pliabile, telescopice sau cu bara rigidă. Se pot adăuga buncăre pt. fertilizare cu o
capacitate de la 190 la 1350 l, precum şi microgranulator pentru insecticide şi erbicide cu o capacitate
între 60 şi 190 l.Distanţa între rânduri este reglabilă între 45-70 cm.
Maşină pentru admnistrat îngrăşăminte chimice
Distribuitor de ingrasaminte M.A Amzaon
Distribuitoarele de îngrăşăminte solide, purtate Amazon, au o capacitate a buncărului de la
1000 la 3000 de litri, o lăţime de lucru cuprinsă între 12 şi 36 m, cu ajustare manuală sau electrică a
dozei de îngrăşământ, înălţimea de încărcare între 2,3 şi 2,7 m în funcţie de volumul buncărului.
Echipată cu prelată de acoperire a buncărului şi sistem de iluminat pe timp de noapte, este ideală pt.
transportarea îngrăşămintelor în cantităţi mari.

Grapă rotativă
Kneverland KR 6004 DR
Centrul de greutate este aproape de tractor - articulaţie dublă în ambele laturi ale grapei (HR 4004 /
6004) – poziţie de lucru rigidă sau flotantă – design al sistemului de acţionare deosebit de robust –
lame puternic curbate sau lame cu acţiune înainte OPTIMIX® (pentru HR 1004 DR) – Montare dinţi
FAST-FIT® în variantă standard pentru modelele 1004 – sunt disponibile combinaţii multiple de
semănători – lăţimea de transport sub 2.55 m.
HR 4004 HR 4504 HR 5004 HR 6004
SPECIFICAŢII TEHNICE
DR DR DR DR
Lăţimea de lucru (m) 4.00 4.50 5.00 6.00
Cerinţe minime de putere teoretice pentru PTO
81/110 88/120 96/130 110/150
(kW/CP)
Viteza PTO în min-1 (rpm) 1000
Angrenaj Duplex
Transmisie cu sistem de prindere la suprasarcină
Standard
de tip camă
Ax de ieşire PTO spate Standard
Rotoare montate pe rulmenţi cu rolă mare Standard
Rulmenţi din fontă cu carcasă dintr-o singură piesă Standard

23
turnată
Sistem de lame cu eliberare rapidă FAST-FIT® Standard
Greutate cu role Packer (kg) 2390 2595 2700 3352

Echipament pentru tratamente fitosanitare

Tecnoma SuperTop 2500-3200
Caracteristici:
 cadru sudat şi acoperit cu vopsea lac poliesteric tratat termic
 rezervor de ierbicid din polietilenă cu capacitate de: 2500 l şi 3200 l + 5%
 elemente de legatură şi robineţi din material inoxidabil
 rezervor tehnologic pentru apa curata (280 l)
 rezervor auxiliar cu apă pentru spălat pe mâini cu support săpun lichid (18 l)
 rezervor auxiliar pentru amestecarea substanţelor chimice şi spălarea flacoanelor (25 l)
 ecartament reglabil între 1,55-2,10 m
 frână de serviciu
 chit lumini
 filtre de umplere, absorbţie şi de recirculare
 diuze rotative pentru spălare rezervor
 Pompă pentru reglarea volumului de solutie cu piston capacitate de 240 l/min.
 Pompă centrifugă pentru umplerea bazinului tip Tenson, capacitate (500 l/min)
 lancii suspendate de tip „Axiale” lăţime de lucru maximă 33 m, posibilitate de utilizare parţială
a lăţimii de lucru 24/18/12 m (ED)
 suspensie tip Tecnotex.
 pulverizatoare tip cap revolver cu patru diuze dispuse la o distanţă de 0,5 m una de alta
 lanciile cu acţionare electro- hidraulică, sistem de compensare denivelări sol
 manometru pentru stabilirea presiunii de lucru
 acţionare de la priza de putere prin transmisie cardanică
 dimensiuni anvelope 9,5x48
Opţiuni:
 monitor pentru controlul vitezei de deplasare, cantitatea erbicidului din rezervor, numărul
hectarelor erbicidate, etc), acumulator hidraulic pentru compensarea denivelărilor solului

24
Reglaje:
 sistem DPA controlează reglarea cantităţii de ierbicid în funcţie de viteza de deplasare fără
utilizarea computerului reuşeşte menţinerea dozajului erbicid /ha.

25
PARTEA II ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA
PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA
S.C.KOMPASS S.R.L.

26
 Capitolul IV - Importanța culturii și descrierea generală

Lucerna este o plantă ierboasă care poate atinge 1 m înălțime. Rădăcinile plantei ating o adâncime de
peste 6-10m, această caracterstică permite plantelor să supraviețuiască în perioadele de secetă. Ca și
majoritatea leguminoaselor, lucerna are la rădăcină nodozități, unde trăiesc bacterii fixatoare de azot cu
care planta trăiește în simbioză. După un studiu realizat în Suedia, florile plantei sunt polenizate în
proporție de 78 % de bondari și 1 % de albine. De acea în Scandinavia se cultivă lucerna în regiunile unde
trăiesc bondari. Planta conține un procent ridicat de proteine, fiind folosită ca nutreț, pentru însilozare, ori
uscată ca fân. Ea este o plantă perenă, care atinge o vârstă de 4 până la 12 ani. În Germania, o cultură de
lucernă este folosită 2-3 ani. În funcție de sol și regiunile climatice, lucerna poate asigura o canitate de 10 t
de fân la hectar. Pentru a obține recolte mai mulți ani la rând din aceași cultură, se recomandă recoltarea
lucernei după perioada înfloritului o dată pe an.

Capitolul V – Prezentarea tehnologiei de cultură şi a factorilor naturali ce

influenţează cultura
5.1. Tehnologia de cultură pentru LUCERNĂ (Medicago sativa)

Lucerna (Medicago sativa) este o plantă furajeră perenă, din familia leguminoaselor, cultivată intens în întreaga lume
datorită valorii nutriționale ridicate, potențialului mare de producție, dar și pentru asigurarea unei bune palatabilități.
Cu rădăcina pivotantă, care ajunge la 1-2 metri în sol, cu frunze trifoliate dispuse altern și flori albastru-violet,
grupate în racem, lucerna este cultivată pe suprafețe întinse mai ales în zona de sud a țării și poate fi confundată
uneori cu trifoiul, în primele faze de vegetație.
Cultivată la nivel mondial pe o suprafață de circa 30 de milioane de hectare, lucerna este considerată una dintre cele
mai valoroase plante de nutreț, prin conținutul său ridicat de elemente nutritive: proteine, calciu, potasiu, fier, caroten
și substanțe estrogene, acestea din urmă putând influența ciclul reproductiv la animale.

Fânul de lucernă este recomandat în primul rând în alimentația vacilor de lapte, dar este hrănitor și pentru alte
animale.
27
Dincolo de beneficiile pe care le oferă crescătorilor de animale, lucerna reprezintă și o cultură profitabilă, investiția
propriu-zisă (semănarea), fiind necesară o dată la 3-5 ani, existând soiuri viguroase care rezistă până la 7-10 ani.
Datorită rezistenței sale la secetă și la temperaturi scăzute și capacității de regenerare după cosire, lucerna oferă
producții însemnate și este importantă și ca masă verde, dar și sub formă de fân uscat. Este, în același timp, o bună
plantă meliferă.
Soluții inovatoare pentru protejarea culturii de lucernă
Prima metodă pentru protejarea culturii de lucernă și combaterea diferiților agenți patogeni este prevenția. Pe lângă
aplicarea unor măsuri preventive pentru protejarea culturii, este necesară utilizarea unor soluții inovatoare care să
asigure îmbunătățirea randamentelor și creșterea potențialului de producție lucernă la hectar.
Măsuri preventive pentru protejarea culturii de lucernă
Lucerna este o plantă favorabilă apariției buruienilor dicotiledonate, monocotiledonate și parazitare. Protejarea
inteligentă a culturii de lucernă în fața atacului agenților patogeni și al dăunătorilor, dar și față de îmburuienare, mai
ales în primul an de la înființarea culturii, presupune adoptarea următoarelor măsuri de prevenire și îngrijire a culturii:
 Lucrările de pregătire și îngrijire a solului, înainte de semănat;
 Alegerea corectă a soiurilor, în funcție de zona geografică de cultivare, condițiile climatice, calitatea
solului;
 Folosirea unor soiuri mai puțin sensibile sau a unor hibrizi rezistenți la boli;
 Folosirea semințelor tratate;
 Respectarea tehnologiei de cultivare și realizarea corectă și la timp a lucrărilor agrotehnice;
 Utilizarea unor cantităţi optime de fertilizatori, în conformitate cu specificaţiile și recomandările
producătorilor;
 Îndepărtarea plantelor infectate;
 Rotația culturilor.

5.2. Relaţiile culturii cu factorii de vegetaţie

Lucerna este regina plantelor furajere. Vrei să cultivi şi tu? Află totul despre tehnologie, soiuri, avantaje
şi... profitabilitate!

În sistemul de furajare al animalelor lucerna poate să reprezinte 25-30% din structura de culturi,
asigurând peste 50% din necesarul de furaje, precum şi cantităţi foarte mari de azot (atât pentru nutriţia
proprie a plantelor, cât şi pentru culturile ce urmează în rotaţie).

Ce veţi găsi în acest articol:

1. Caracteristicile agrobiologice ale culturii şi soiuri de lucernă

2. Cum înfiinţăm cultura de lucernă în condiţii optime
3. Înfiinţarea culturii de lucernă – semănatul
4. Fertilizarea şi erbicidarea lucernei
5. Când recoltăm lucerna
6. Cum facem silozul de lucernă
7. Cum producem semiţele de lucernă
8. Ce este lucerna deshidratată – regina nutreţului

Ce este lucerna şi care este importanţa ei

Datorită importanţei furajere este considerată “regina “plantelor furajere că producţii ridicate şi de calitate
superioară: bogată în proteină, calciu, alte elemente nutritive.
Lucerna prezintă rezistenţă ridicată la secetă, îngheţ, are longevitate mare, otăveşte de mai multe ori şi se
28
 foloseşte sub diferite moduri: masă verde proaspătă, fân, făină de lucerne, granule, brichete, siloz, semisiloz.

Lucerna reprezintă unul din componentele de bază la alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase
pentru înfiinţarea pajiştilor temporare.

Caracteristici agrobiologice şi soiuri de lucernă

aracteristici nutritive ale lucernei

t. SU.U./ha %MAT Kg MAT/ha
Lucerna 13 20 2600
Porumb boabe 7 10 700
Soia 2 40 800

S. U. – Substanță uscată
MAT – materia azotoasă totală

Lucerna face parte din familia Leguminoasae, cu o longevitate de 7-10 ani; rădăcina pivotantă, lăstari ramificaţi,
erecţi.
Principalele soiuri de lucernă cultivate în ţara noastră sunt: Luxin, Luteti, Gloria, Triumf, Adonis, Europe.

În cursul unui an de zile, din primăvară până toamna, o producţie de 45 t/ha masă verde de lucernă asigură
furajarea optimă pentru un număr de 4 vaci de lapte pe o perioadă de 170 zile, în condiţiile în care cantitatea
zilnică de masă verde consumată de animale asigură o cantitate de 300 g calciu, 40 g fosfor şi peste 1500 g
provitamina A.

Lucerna - cerinţe faţă de climă şi sol

Deşi este rezistenţa la secetă, lucerna rămâne sensibilă la temperaturile ridicate din sol. În schimb, asigură
producţii mari numai în zonele cu precipitaţii > 500 mm annual, dar nu suportă excesul de umiditate.

Lucerna rezistă la temperaturi scăzute până la – 25 grade C, când solul nu este acoperit cu zăpadă; Rezultatele
cele mai bune se obţin pe solurile bogate în calciu, humus (soluri profunde, permeabile, bine aerate, cu reacţie
neutră spre slab acidă).

Cum înfiinţăm cultura de lucernă în condiţii optime

Modul de cultivare a lucernei este condiţionat de doi factori: condiţiile pedoclimatice şi necesităţile de
alimentaţie ale animalelor. În condiţiile optime de cultivare (soluri fertile, permeabile, neutre) şi pentru
asigurarea unui furaj de foarte bună calitate, cu un conţinut mai ridicat în proteine (vaci de lapte cu producţie
ridicată, tineret femel sau la îngrăşat), se recomandă semănatul lucernei în cultură pură.

Semănatul: condiţii de bază în reuşita culturii de lucernă

 Alegeţi un teren arat din toamnă, pentru ca patul germinativ ce va fi pregătit înainte de semănat să
asigure seminţei umiditatea, căldura şi aerul necesar unei bune germinări şi răsăririi plantelor.
 Lucrarea de tăvălugire a terenului, înainte de semănat, devine obligatorie numai în primăverile secetoase
şi pe solurile mai uşoare, când apa existentă în sol, la adâncimea de încorporare a seminţei, nu poate
asigura o răsărire normală a plantelor.
 Semănatul devreme, când temperatura solului la adâncimea de încorporare a seminţelor este de 3-4
grade C, asigură o răsărire uniformă a plantelor şi o reducere a gradului de îmburuienare.
 Pentru semănat se recomandă o normă de 20-22 kg/ha, care asigură o densitate la răsărire de 1000
plante/m2.
 Pe solurile mai argiloase, predispuse la formarea crustei, norma de semănat recomandată se măreşte cu
4-5 kg/ha.

29
  Adâncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 2-3 cm; în cazul unei adâncimi mai mari (4-5
cm), se va efectua şi o uşoară tăvălugire a terenului, imediat după semănat.
Calitatea furajului de lucernă (indiferent de modul de folosire) este dată de valoarea nutritivă ridicată,
determinată de un conținut de minerale (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, microelemente), de vitamine și
diverse coenzime, ce asigură necesarul optim pentru desfășurarea funcțiilor vitale ale organismului animal și al
creșterii producțiilor.

Alegerea și pregătirea terenului

În tehnologia de cultivare a lucernei, cele mai importante lucrări pentru reușita instalării acestei culturi sunt:
alegerea și pregătirea terenului, semănatul, fertilizarea și modul de combatere a buruienilor. Toate aceste lucrări,
aplicate la nivel optim, au ca scop realizarea unei densități normale de plante, ce vor asigura producții ridicate și
o longevitate mai mare în exploatare.

În alegerea terenului pentru cultura de lucernă, fermierul trebuie să țină seama de orografia terenului și de
calitatea solului. În acest sens, plantele de lucernă au cerințe biologice foarte ridicate. Terenurile joase, cu exces
de umiditate (mai ales în primăverile și toamnele ploioase), cu băltiri dese în perioadele cu ploi, sunt considerate
improprii pentru lucernă.

Din acest punct de vedere, terenurile cu soluri mai permeabile pentru apă, cu textură mijlocie (luto-nisipoase),
profunde, bine structurate (grad redus de compactare), cu un pH de peste 6,3 (optim între 6,5 și 7,3), asigură o
bună înrădăcinare a plantelor și rezistență mare în perioadele de secetă, prin aportul apei din pânza freatică.

De asemenea, în aceste condiții se realizează și o creștere mai puternică a capacității de nodulare, prin formarea
unui număr mai mare de nodozități pe rădăcini, ce asigură necesarul de azot (rezultat în urma procesului
simbiotic de fixare a azotului din aer) pentru creșterea și dezvoltarea plantelor.

ATENȚIE! Se va evita revenirea cultivării lucernei pe același teren mai devreme de 4 ani.

Pregătirea patului germinativ și semănatul

Lucrările de pregătire a patului germinativ se execută în funcție de perioada de semănat. Astfel, la semănatul de
primăvară, lucrările solului încep cu efectuarea arăturii de toamnă, în funcție de textura solului și de gradul de
compactare (tasare) a solului: 20-22 cm pe solurile cu textură mai ușoară (luto-nisipoase) și afânate, și de 25-28
cm pe solurile mai argiloase și tasate.

Semănatul lucernei constituie lucrarea tehnologică care influențează cel mai puternic reușita culturii,
randamentul și calitatea producției, modul de folosire și longevitatea culturii.

În funcție de condițiile de mediu și de sistemul de tehnologie aplicat există două posibilități de efectuare a
lucrării de semănat, în funcție de perioada de semănat:

 semănatul de primăvară, foarte devreme, când temperatura în sol, în stratul de 0-5 cm, este de 1-2°C (la
începutul lunii martie pentru zona de câmpie și la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie pentru
celelalte zone);
 semănatul de sfârșit de vară (20-30 august), în condițiile în care se poate asigura necesarul de umiditate
(din precipitații sau din irigare) pentru răsărirea și creșterea normală a plantelor până la intrarea în iarnă.
Utilaje necesare pentru cultura de lucernă
Primăvara, cu o săptămână înainte de semănat, arătura de toamnă se prelucrează cu grapele cu discuri sau colți
reglabili, ținând seama de dimensiunile mici ale semințelor de lucernă.

Pentru păstrarea umidității în sol și a unei adâncimi optime de semănat, înainte de semănat, se efectuează
tăvălugirea terenului. În primăverile secetoase se recomandă ca această lucrare de tăvălugire să se efectueze și
după semănat, când se realizează o răsărire rapidă și mai uniformă a plantelor.

Lucerna este scumpă? Costuri de înfiinţare

Cât mă costă să înfinnţez un hectar de lucernă? Pornind de la preţul unui kilogram de sămânţă certificată care
este de minim 20-35 lei, aflăm că doar sămânţa pentru un hectar ne va costa în jur de 1000 lei.
30
În plus, la calcul se adaugă costurile cu pregătirea paturul germinativ: arat, tăvălugit, semănat... aici dacă ai
utilaje plăteşti doar motorina, altfel şi închirierea acestora, ceea ce măreşte evident costurile. Oricum costul unui
hectar de lucernă este de aproximativ 1500 lei/ ha. La acesta se adaugă pe parcurs fertilizările, erbicidările,

Capitolul VI Organizarea si optimizarea proceselor de producție

6.1.Întocmirea asolamentului și modul de folosință al terenului

Specificare Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil 100

Suprafaţa medie a solei 25

Schema de asolament
SOLA/ANUL 2022 2023 2024 2025 2026
I Plante Prășitoare Cereale de Plante Prăşitoare
oleaginoase toamnă furajere
II Prășitoare Cereale de Plante Prăşitoare Plante
toamnă furajere oleaginoase
III Cereale de Plante Prăşitoare Plante Prășitoare
toamnă furajere oleaginoase
IV Plante Prăşitoare Plante Prășitoare Cereale de
furajere oleaginoase toamnă
V Prăşitoare Plante Prășitoare Prăşitoare Plante
oleaginoase furajere

Tipul de asolament
SOLA/ANUL 2022 2023 2024 2025 2026

31
 I Rapita Floarea Grâu de Lucerna Porumb
soarelui toamnă boabe
II Floarea Grâu de Lucerna Porumb Rapita
soarelui toamnă boabe
III Grâu de Lucerne Porumb Rapita Floarea
toamnă boabe soarelui
IV Lucerne Porumb Rapita Floarea Grâu de
boabe soarelui toamnă
V Porumb Rapita Floarea Grâu de Lucerna
boabe soarelui toamnă

6.2. Programarea producţiilor medii

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Baza informaţională
Producţiile medii la hectar obţinute într-o perioadă de timp (3-5-7 ani). Pentru uşurarea
calculelor este bine ca seria să aibă număr de termeni impari.
Precizări metodologice
1. Se determină sporul de producţie la hectar pe întreaga perioadă, ca diferenţă între
producţia ultimului an şi a primului an al seriei dinamice.
2. Se stabileşte sporul mediu anual, prin împărţirea sporului de producţie la ha
(calculat la punctul 1) la numărul de ani al seriei, mai puţin unul (dacă seria are 7
ani, sporul se împarte la 6).
3. Se prognozează producţia medie la ha pentru anii următori seriei dinamice prin
adăugarea la producţia ultimului an al seriei, a sporului mediu anual. Pentru anul al
doilea de prognoză se adaugă la producţia ultimului an, de două ori sporul mediu
etc. ).

Producţia
Producţia realizată (kg/ha)
Cultura prognozată (kg/ha)
2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
Floarea
2110 2180 2220 2340 2470 2560 2650
soarelui
Porumb
6130 6250 6340 6500 6670 6805 6940
boabe

Soia 2110 2190 2340 2430 2510 2610 2710

32
 Grâu
4310 4450 4520 4610 4730 4835 4940
toamnă
LUCER
1220 1270 1300 1410 1300 1570 1640
NĂ
Floarea soarelui: Q = spor mediu total
Q = 2600-2250=350 KG q = spor mediu anual
q= 87,5 kg
Porumb boabe:
Q = 6805-6225=580 kg
q= = 145 kg
Soia:
Q = 2510 – 2110 = 400 kg
q= = 100 kg
Grâu de toamnă:
Q = 4755 – 4175 = 580 kg
q= = 193,3 kg
LUCERNA :
Q = 3000-1220=1780
q = 580 : 3-1= 290kg

6.3. Planul de cultură

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii
şi totale.

Întocmirea planului de cultură

Producţii medii Producţia totală Preţ livrare
Cultura Suprafaţa (ha)
(kg/ha) (t) (lei/kg)
Floarea
85 2560 140,8 1,6
soarelui
Porumb boabe 56 6805 367,5 0,7
Soia 41 2610 146,2 1,6
Grâu de
90 4835 280,4 0,8
toamnă
LUCERNA 11 3000 3500 12

6.4. Dimensiunea economică

33
 Coeficientul de
Cultura Suprafaţa (ha) producție Valoare
standard
Floarea 16914,52
85 604,09
soarelui
Porumb boabe 56 696,91 22301,12
Soia 41 681,21 10899,36
Grâu de 653,98 26159,2
90
toamnă
LUCERNA 11 582,79 6410,69
Total 127 3218,98 82684,89

Capitolul VII - Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor de

producție: fișa tehnologică

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la:
stabilirea tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor
de materiale şi a mijloacelor financiare pentru aprovizionare.Fişa tehnologică este un tabel în
care sunt redate în ordine cronologică a efectuării, totalitatea proceselor de muncă şi a
lucrărilor componente caracteristice unei efectuări, totalitatea proceselor de muncă şi a
lucrărilor componente caracteristice unei tehnologii de producţie, indicând termenele optime
de executare şi determinarea pe baza normelor, adoptate condiţiilor locale a necesarului de
mijloace de muncă (tractoare, maşini, mijloace de transport, materiale, seminţe, îngrăşăminte
etc.), forţă de muncă, cheltuieli de producţie în scopul obţinerii unor producţii vegetale sau
animale cu cheltuieli minime pe unitatea de produs.
Baza informaţională
1 Culturile incluse în planul de producţie al fermei.
2 Suprafaţa ocupată de fiecare cultură.
3 Cultura premergătoare.
4 Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia
secundară).
5 Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executării lor.

34
 6 Perioadele de executare şi durata lucrării.
7 Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual).
8 Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9 Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat.
10 Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii.
11 Cuantumul taxelor pentru CAS, contribuția asiguratorie pentru muncă şi
asigurare de sănătate.
12 Amortizarea specifică.
13 Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat, preţul unitar şi
cota pentru cheltuieli de aprovizionare.
14 Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
Precizări metodologice
Fişa tehnologică a culturilor de câmp se întocmeşte urmărind etapele ce sunt deschise
în cele ce urmează:
1 Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie
se planifică în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte
aplicate etc.
2 Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată
perioada optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3 Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare
pentru executarea ei, materialele necesare, costul lor.
4 La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o.,
iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de z.o. necesar pentru
executarea lucrării cu tariful pe z.o. corespunzător categoriei lucrării.
5 Taxele şi impozitele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în
proporţie de 25% pentru CAS, 10% pentru fondul de asigurare de sănătate,
2,25% contribuţia asiguratorie pentru muncă şi 10% impozit asupra sumei care
reprezintă fondului de salarii.
6 Amortizarea specifică se determină în raport de valoarea de inventar al
mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7 Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte
procentuală din valoarea materialelor folosite.
8 Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe
şi impozite asupra salariilor, materiale, inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea şi
alte cheltuieli se obţin cheltuieli directe.

35
9 La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin
însumarea lor se determină cheltuielile de producţie.
10 După fiecare trimestru se fac totaluri.
11 Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de
produs. Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de
producţie şi suprafaţă. Costul pe unitatea de produs se calculează raportând
cheltuielile de producţie pentru produsul principal la cantitatea de produse
planifica

36
37
 Capitolul VII - Analiza indicatorilor tehnico-economici

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi

economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a
exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de
indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de
eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă
o anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită
imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se
grupează în 3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi
amortizarea mijloacelor fixe.
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie

38
 Calculul indicatorilor tehnico-economici la cultura de LUCERNĂ

Nr. Indicatori U. M. Valoare

crt.
Salarii totale lei 1038,58
1. - pentru lucrările manuale lei 52,8
- pentru lucrările mecanice lei 985,78
2. Impozit pe salarii (pe venit) 3.2 % lei 103,858
Taxe totale lei 386,87
CAS .....% lei 259.645
3. CASS ..... % lei 103,858
Contribuție Asiguratorie pentru Muncă – CAM ..... % lei 23,37
4. Cheltuieli materiale lei 19330
5. Cheltuieli cu aprovizionarea lei 966,5
6. TVA ...... % lei 1739,7
7. Cheltuieli cu lucrări mecanice lei 300
8. Amortizarea lei 0
9. Irigații- 2 lei/mc lei 2389,224
10. Alte cheltuieli directe lei 34069,73
(.......... l motorină * ........ lei/l)
11. Cheltuieli directe lei 6030,34
Cheltuieli indirecte lei 2384,88
12. -comune (7% din directe) lei 3645,46
-generale [10% din (directe+comune)] lei 40100,07
13. Cheltuieli totale de exploatare lei 72000
14. Venituri din vânzarea producției lei 6,68
15. Cost de producție lei/u. 1231899,93
m.
16. Preț de livrare lei/u. 5103,99
m.
17. Profit brut total lei 26795,94
18. Impozit pe profit .....% lei 79,5566,82
19. Profit net lei 52670
20. Rata profitului brut % 52370
21. Rata profitului net %
22. V.A.B. lei 0,0000586
23. V.A.N. lei 17045,45
Productivitatea muncii: - -
24. - z.o/u.m. 0,00005686

- u.m/z.o. 17045,45

39
 Capitolul VIII - Calculul necesarului forţei de muncă

Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi numărul
necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de
personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a
muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea
ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă
temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc.
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un
număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date:
*1 numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se
iau din fişele tehnologie ale culturilor);
*2 numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.
Modul de lucru;
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cel mai mare număr de z.o.
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat
din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se
vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul de
muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial.
5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe
fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

40
 Situația lunară a numărului de zile-om

Total Total
Număr zile-om pe luni calendaristice
Nr. Cultura z.o /ha
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
LUCERNA 0,088
1 0 0 0 0,088 0 0 0 0 0 0,264 0 0 0,352
11 12
2 Alte activități 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 48
11 11,00 12,008
3 Total general 11 11 8 11 11 11 11 11 11,264 11 11 48,352
11 11,00 12,008
4 Total recalculate 11 11 8 11 11 11 11 11 11,264 11 11 48,352

Calcularea numărului de muncitori permanenți și sezonieri

Luni calendaristice Total Total

Nr. Specificare z.o /ha
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
11
Ipoteza I n= 11 11 11 11 11 11 11 11 11,264 11 11 0,352
11 0,088
1 z.o./ferma 11 11 11 11 11 11 11 11 11,264 11 11 48
11 12
2 z.o./munc.perm. 11 11 11 11 11 11 11 11 11,264 11 11 48,352
0 12,088
3 z.o. pt. munc.perm. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0
4 z.o. pt. munc. sez. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0
5 nr. de munc. sez. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

41
 Capitolul IX - Calculul dozelor de îngrăşăminte
Aspecte generale
Desfăşurarea eficientă a activităţilor în exploataţiile agricole impune ca
asigurarea cu îngrăşăminte să ducă la obţinerea unor cantităţi sporite de produse la
hectar şi la o creştere continuă a sporului de producţie obţinut prin aplicarea
tehnologiilor moderne şi a mijloacelor tehnice perfecţionate.
Baza informaţională
1. Suprafaţa culturilor şi amplasarea acestora pe teren.
2. Situaţia fertilizării solelor în anul precedent.
3. Datele privind rezultatele analizelor de laborator cu privire la conţinutul solului
în azot, fosfor şi potasiu accesibil plantelor, necesare pentru diferenţierea
dozelor de îngrăşăminte.
Precizări metodologice
1. Pe baza planului de cultură şi a repartizării culturilor pe teren, precum şi a
cartării agrochimice a terenului, se stabilesc culturile la care vor trebui
aplicate îngrăşăminte şi felul acestora.
2. În funcţie de rezultatele analizelor de laborator privind conţinutul solului în
substanţe nutritive şi de cerinţele plantelor se stabilesc cantităţile de
îngrăşăminte ce se vor aplica la hectar. La acestea se vor adăuga cantităţile
de îngrăşăminte ce nu sunt folosite de plante.
3. În raport cu suprafaţa pe care se vor aplica îngrăşămintele şi de cantitatea ce
se va da la hectar, se stabileşte cantitatea totală de îngrăşăminte necesară
(tab. 5.2.)
4. În cazul în care calculele de la punctul 2 şi 3 se fac pornind de la necesarul
de substanţă activă, se procedează apoi la calcularea cantităţilor de
îngrăşăminte în funcţie de conţinutul acestora în substanţă activă.
5. Se totalizează cantităţile de îngrăşăminte necesare pe feluri şi se
repartizează pe trimestre, întocmindu-se programul de aprovizionare
(tab.5.3.)

Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

CULTURA
Nr.
crt.
SPECIFICARE U.M. LUCERNĂ
N P K
1 Producţie medie Kg/ha 3000 3000 3000
2 Consum specific Kg sa/t 120 38 100
3 S.a. de administrat Kg 180 51 150
4 S.a. în sol Kg 90 40 100
5 Diferenţa de administrat Kg s.a. 90 11 50
6 Pierderi prin levigare % 26 10 14
7 Cant. pierdută prin levigare Kg s.a. 0,55 3,5 3,5
8 Total s.a. de administrat Kg 101,7 11,55 3,5
9 Tipul deîngrăşământ AZOT FOSFOR POTASIU
10 Conţinutul îns.a. a îngrășăm. Kg/t 60 30 50
Doza de îngr. de administrat
11 kg 337 77 208
pe ha

42
 Planul de fertilizare

Nr. SE VOR APLICA ÎN ANUL DE PLAN

CULTURA HA
crt. AZOT FOSFOR POTASIU TOTAL NPK
KG TONE KG TONE KG TONE TONE
KG S.A.
S.A. îngr. S.A. îngr. S.A. îngr. îngr.
1 LUCERNA 11 203,4 0,678 23,1 0,154 107 0,428 333,5 1,26
2 GRAU 40 2916,56 8,43 939,6 2,088 1502,04 3,756 5258,56 14,274
3 PORUMB 32 3381,76 9,8 3829,44 8,51 1689,6 3,74 8900,9 22,05

Capitolul X- Calculul necesarului de insecto-fungicide şi erbicide

Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii

directe în evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea
culturii. Reuşita acţiunii de combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare
cât şi de mijloace tehnice de aplicare a tratamentelor, precum şi de perioada optimă
de aplicare a tratamentelor.
Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de
elemente referitoare la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru
combatere, termenul de aplicare pentru fiecare tratament, datele referitoare la
aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie procurate precum şi
preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte.
Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv
suprafaţa pe care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează
pentru fiecare produs cantitatea comercială necesară pentru aplicarea unui tratament
după relaţia:
N d
q = 100 unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia.
Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga
suprafaţă. Pentru fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a
cantităţilor stabilindu-se în acelaşi timp şi valoarea produsului total şi a costului
tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se putea planifica necesarul de
resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual de
substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile

43
care urmează a fi introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole.
Cantităţile determinate se trec într-un tabel

Nr. Cultura U.M. Vol. Boala, Produsul Modul Doza Nr. Cant. Cost
crt lucrare dăunătorul sau utilizat de (kg/ha) Trat. Totală
plante de utilizare (litru/ha) Preţ Valoare
erbicidat (l, kg) lei/l totală
lei

1. LUCERNA ha 11 RUGINA CHAMPION Stropiri 2 l/ha 1 22 150 3300

LUCERNEI 50 WP
(UROMYCES
STRIATUS)

2 PSEUDOPEZIZA CHAMPION Stropiri 2,5l/ha 1 28 150 4200

MEDICAGINIS 50 WP

3 CUSCUTA SP CHAMPION Stropiri 3l/ha 1 40 150 6000

50 WP

4 Gargarita CYPERFUM Stropiri 6l/ha 1 45 150 6750

frunzelor

5 Plosnita lucernei HOMEVO /Stropiri 8l/ha 1 50 150 7500

(ADELPHO
CORIS
LINIOLATUS)

Capitolul XI- Determinarea pragului de rentabilitate (punctului critic)

pentru cultura LUCERNA

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă

cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în
funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de
exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe
(constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul
lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră
lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi
(exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul
lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc).
Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă
la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această
categorie intră lucrările solului (arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit
cu pesticide, etc.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a
producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu

44
cheltuielile totale de exploatare. în acest punct nu se înregistrează profit dar nici
pierderi. Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi
anume: fără profit programat şi cu profit programat.
în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor
de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot
acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

DETERMINAREA CANTITATIVĂ A P.C. LA CULTURA LUCERNA

Cheltuielile variabile:
Cheltuieli Cheltuieli
Volumul
Nr. crt. Denumirea lucrării U.M. variabile variabile
lucrării
(lei) (lei / balot)
(a) (b) (c) (d) (e)
1 Încărcat, transportat IC (PK) T 11 6000 25 lei/blot
2 Descărcat, IC (PK) t 11 3000 75000
3 Încărcat, transport sămânţă t 11 1500 37000
4 Încărcat, transportat IC (N) t 11 1500 68444

5 Descărcat, IC (N) t 11 750 3500

3
6 Transportat apa prep. sol. mii l 16M /irigatie 500 2800
7 Recoltat cereale păioase t 11 4000 45000
8 Transport recolta principală t 11 3700 12000
9 Balotat t 11 6000 35000
10 Încărcat +transport baloţi t 11 3500 56000
11 Ch. de aprovizionare - -
12 Ch. cu carburanții - -
TOTAL 30450 334744

Cheltuielile fixe:
Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe
Nr. crt. Denumirea lucrării U.M. Volumul lucrării
(lei) (lei / ha)= C

(a) (b) (c) (d) (e)

1 Adm. şi deservit IC (PK) ha 110 150 260

Dezmiriştit ha 230 350 570

2 Arat 20 cm ha 15 300 315

Discuit şi preg. pat germ. ha 130 350 470

3 Semănat ha 250 400 750

4 Adm. şi deservit IC (N) ha 300 350 650

5 Erbicidat şi deservit ha 500 600 1100

6 Impozite și taxe totale (pe salarii) - 75 75 150

7 TVA - -

45
 TOTAL

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

Y = venituri totale (lei/hectar)

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
A = preţul de vânzare (lei/kg)
B = cheltuieli variabile (lei/kg)
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
x = producţie medie (kg/hectar

Y=Y’
Y=A*X
Y’=B*X+C
A*X=B*X+C
X(A-B)= C

CF= Total cheltuieli fixe (lei/ha)- coloana (e)

Pv= preţul de vânzare (lei/kg) stabilit în fișă*1000 (lei/t)
Cvu= Cost variabil unitar (lei/t)= Total heltuieli variabile (lei /t ...)- coloana (e)

*** Nivelul producţiei de...... kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate,
în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea producţiei, asigură acoperirea
integrală a costului de producţie. Depăşirea acestui nivel al producţiei duce la
obţinerea unui profit, iar scăderea producţiei sub acest nivel determină pierderi.

Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

Y = venituri totale (lei/hectar)

Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
A = preţul de vânzare (lei/kg)
B = cheltuieli variabile (lei/kg)
C = cheltuieli fixe (lei/hectar)
x = producţie medie (kg/hectar)
Pr = profit programat

Y=Y’
Y=A*X
Y’=B*X+C+Pr
A*X=B*X+C+Pr
X(A-B)= C+Pr

46
*** Nivelul producţiei de 11 ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, în
care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi de 25. la preţul de 0,5
lei/kg, asigură acoperirea integrală a costului de producţie, şi obţinerea unui profit de
1200 lei/hectar. Depăşirea acestui nivel al producţiei (96,5 kg/ha) duce la obţinerea unui
profit suplimentar.

47
 Capitolul XII Tabelul de rambursare a creditului

Credit 1000000
Dobânda 7.2
Număr rate pe an 4
Perioada de grație 4
Număr de ani pentru credit 5
Valoare ratei de rambursat 930100

Număr Sold Dobânda Rata de Rest de Dobanda

rambursare credit scadentă rambursat rambursat cumulată
1 1000000 18000 0 1000000 18000
2 1000000 18000 0 1000000 36000
3 1000000 18000 0 1000000 54000
4 1000000 18000 0 1000000 72000
5 1000000 18000 930100 937500 90000
6 937500 16875 930100 875000 106875
7 875000 15750 930100 812500 122625
8 812500 14625 930100 750000 137250
9 750000 13500 930100 687500 150750
10 687500 12375 930100 625000 163125
11 625000 11250 930100 562500 174375
12 562500 10125 930100 500000 184500
13 500000 9000 930100 437500 193500
14 437500 7875 930100 375000 201375
15 375000 6750 930100 312500 208125
16 312500 5625 930100 250000 213750
17 250000 4500 930100 187500 218250
18 187500 3375.0 930100 125000 221625
19 125000 2250.0 930100 62500 223875
20 62500 1125.0 930100 0 225000

48