Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursulde Metodologia Cercetarii
Cursulde Metodologia Cercetarii
CLUJ-NAPOCA
EDITURA UNIVERSITARA IULIU HATIEGANU
Pentru Ligia si Patriciu
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
CUPRINS
Introducere 1
Studiul bibliografic 3
?? Documentarea bibliografica 3
?? Instrumentele bibliografice 4
?? Fisa bibliografica 5
Tipuri de variabile 6
?? Variabilele calitative (C) 6
?? Variabile cantitative (M) 6
?? Variabile de supravietuire (S) 7
Culegerea datelor 8
?? Modul de culegere a datelor 8
?? Tipuri de culegere a datelor 9
?? Culegere de tip esantion reprezentativ 9
?? Culegerea de tip expus – nonexpus 10
?? Culegerea de tip “caz – martor” 11
Metodologia studiului 13
?? Etapele unui studiu 13
?? Pregatirea studiului 13
?? Elaborarea protocolului de studiu 15
?? Culegerea si prelucrarea datelor 16
?? Prezentarea primelor rezultate 16
?? Analiza si interpretarea rezultatelor 16
?? Redactarea studiului 16
Esantion-esantionare 18
Erori sistematice în studiile medicale 21
?? Erorile sistematice de selectie 21
?? Erori sistematice de informare 22
?? Erorile sistematice de confuzie 22
Tipurile de studii clinice 24
?? Descrierea unui fenomen de sanatate 27
?? Evaluarea unui procedeu diagnostic
sau de depistare 29
?? Constructia unui studiu de evaluare a unui test/procedeu
diagnostic în functie de modul de culegere al datelor 35
?? Dificultati practice în evaluarea unui test diagnostic 37
?? Ce metode diagnostice se evalueaza 38
Punerea în evidenta a unor factori de risc sau prognostici 38
?? Cercetarea factorilor prognostici prin culegere
de date tip esantion reprezentativ 42
I
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
II
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
III
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
INTRODUCERE
1
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Autorul
2
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
STUDIUL BIBLIOGRAFIC
DOCUMENTAREA BIBLIOGRAFICA
3
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
INSTRUMENTELE BIBLIOGRAFICE
A. Repertoarele bibliografice
1. Index Medicus este un repertoar american retrospectiv de articole.
Clasarea articolelor este dupa subiect. La sfârsitul fiecarui fascicol se
regaseste lista alfabetica a subiectelor si autorilor. Anual apare un volum
recapitulativ al ansamblului fascicolelor.
2. Current Contents, sectiile Clinical Practice si Life Science reprezinta un
repertoriu american saptamânal cuprinzând rezumatele a numeroase
reviste si anumite carti. Periodicile sunt clasate pe discipline; la sfârsitul
fiecarui fascicol exista o clasare alfabetica a subiectelor si autorilor.
Volumul recapitulativ apare trimestrial.
3. Fascicolele Pascal sunt repertorii retrospective de articole franceze.
Clasarea articolelor este pe subiecte. Cuprinde la sfârsitul fascicolelor
clasarea alfabetica a subiectelor si autorilor. Anual apare un volum
recapitulativ.
4. Bancile de date informatizate accesibile prin retele de calculatoare
necesita anumite cunostinte de operare pe calculator si presupun o
pregatire minutioasa pentru a evita o mare risipa de timp cuprinzând:
?? definirea precisa a subiectului si delimitarea unor arii ca:
?? perioada în timp
?? tipuri de documente cautate
?? autor
?? limba
?? cunoasterea mediului semantic al subiectelor dupa dictionare de
cuvinte cheie
?? cunoasterea modului de interogare a bancii de date (autori, cuvinte
cheie, an de publicare, limba etc.)
?? elaborarea unei strategii de cautare (precizarea datelor care vor
asigura gasirea tuturor articolelor de interes si numai ale acestora,
prin definirea reuniunilor si intersectiilor de cautare.
Exemple:
?? Medline – produs de National Library of Medicine – S.U.A.
reprezentând o forma electronica a Index Medicus.
?? Current Contents on CD reprezentând forma electronica a revistei cu
aceeasi denumire
?? Embase – replica si rival european al Medline, realizat de Excerpta
Medica în colaborare cu Elsevier
?? Chemical Abstracts
?? Biological Abstracts
4
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
FISA BIBLIOGRAFICA
5
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
TIPURI DE VARIABILE
6
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
7
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
CULEGEREA DATELOR
?? obiectivele propuse
?? tipul studiului
?? modalitatile de alegere a subiectilor
?? timpul disponibil
?? resursele financiare si umane disponibile
?? procedura folosita si
?? accesul la date
8
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
9
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ a b ne+
c d
FR- ne-
nB+ nB-
N
Figura 1. Model de tabel de contingenta pentru culegerea datelor tip
esantion reprezentativ. (Glosar de abrevieri în text)
10
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ a b ne+
c d
FR- ne-
-
Prin prestabilirea celor doua grupe ne+ si ne- pe baza unor criterii clare
de incluziune si excluziune (criterii de eligibilitate pentru apartenenta unui
subiect la un anumit grup de studiu), calculele statistice se pot efectua între
componenta de deasupra si dedesubtul liniei îngrosate a tabelului de
contingenta. Nu sunt posibile comparatii si clacule între componentele din
stânga si dreapta tabelului , studiul urmarind de fapt aparitia afectiunii la
cele doua grupe prestabilite. Se pot compara asadar între cele doua grupe
proportia de subiecti bolnavi dar nu si frecventa expunerii.
Avantajului tipului de culegere expus – nonexpus rezida în posibilitatea
alcatuirii de grupe mai mici de subiecti dar ca neajuns major apar multiple
probleme de urmarire a subiectilor.
B+ B-
FR+ a b
c d
FR-
nB+ nB-
11
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
12
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
METODOLOGIA STUDIULUI
1. Pregatirea studiului
2. Elaborarea proiectului de studiu
3. Culegerea si prelucrarea datelor
4. Prezentarea primelor rezultate (rezultate preliminare)
5. Analiza si interpretarea rezultatelor
6. Redactarea studiului
13
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
14
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
15
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
16
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
17
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ESANTION-ESANTIONARE
18
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
care vor fi prezenti la încheierea studiului (nu a celor care intra în studiu).
Asadar, trebuie luata în calcul o marja de siguranta.
Numarul subiectilor necesari pentru o comparatie într-un studiu
clinic depinde atât de criterii clinice cît si de criterii statistice:
a. Beneficiul este cuantificat prin diferenta între efectele medii ale celor
doua tratamente. Daca rezultatul tratamentelor este cantitativ, beneficiul va
fi diferenta cifrica între rezultate. Daca rezultatul tratamentului e calitativ –
cu doua clase (exemplu: succes sau esec), rezultatul va fi procentual,
reprezentând diferenta între procentajul de succes cu noul tratament minus
procentajul de succes cu tratamentul standard.
b. Variabilitatea raspunsului la tratament se masoara prin varianta
raspunsului între subiecti. Daca raspunsul e calitativ cu doua clase, varianta
depinde de nivelul succesului.
P= 1-?
19
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
20
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
21
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
22
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
23
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
24
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
25
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Culegere de tip X X
caz - martor
Culegere de tip X X X
expus–nonexpus
Figura 4. Tabel pentru stabilirea oportunitatilor de culegere a datelor pentru
principalele domenii ale cercetarii clinice
26
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
27
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
28
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Faza I
Determinarea:
?? Validitatii metodei (calitatilor tehnice)
?? Fiabilitatii influentata de
?? reproductibilitatea interobservationala = similitudinea interpretarii
testului de doi observatori diferiti si
?? repoductibilitatea intraobservationala = similitudinea interpretarii
testului de catre acelasi observator la un anumit interval de timp).
Reproductibilitatea metodei poate fi cuantificata prin coeficientul K –
masura a concordantei între doua examinari. Coeficientul variaza între –1 si
+1. Are valoarea 0 daca concordanta între doua interpretari (a dou
observatori diferiti) se datoreaza în totalitate hazardului. Se apropie de +1
când cele doua observatii au o concordanta în interpretare si de –1 când
sunt total discordante. Inconvenientul coeficientului rezida în faptul ca
depinde de prevalenta, deci poate fi aplicat numai la o populatie cu
prevalenta identica celei studiate de experimentator.
29
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Faza II.
Evaluarea calitatilor intrinseci ale testului, invariabile la orice
populatie s-ar aplica, este resortul metodologistului.
În aceasta faza testul se aplica la pacienti a caror statut de bolnavi
sau indemni de boala este bine cunoscut prin aplicarea unui examen /test de
referinta (un “golden standard test”).
Prin construirea tabelului de contingenta (2x2) se obtine distributia
subiectilor dupa cum urmeaza:
B+ B-
T+ VP FP ne+
FN VN
T- ne-
nB+ nB-
N
Figura 5. Model de tabel de contingenta pentru studii de evaluare a unui
procedeu diagnostic. (Glosar de abrevieri în textul alaturat)
Unde:
B+ = purtatori ai bolii VP = veritabili pozitivi
-
B = indemni de boala FN = falsi negativi
+
T = test pozitiv FP= falsi pozitivi
-
T = test negativ VN = veritabili negativi
Din tabel se pot determina indicii pentru evaluarea metodei diagnostice:
?? Proportia de subiecti cu test pozitiv din totalitatea celor bolnavi,
ilustreaza capacitatea testului de a identifica indivizii purtatori ai bolii.
Se exprima prin indicele sensibilitate (Se) respectiv:
Se= p (T+|B +)
30
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
SP= p(T-|B -)
respectiv (1-Sp).
În situatia culegerii unor variabile cantitative continue, o deosebita
dificultate comporta uneori delimitarea valorilor reprezentând pozivitatea si
negativitatea pentru test, în vederea transformarii raspunsului în sistem
binar (da sau nu).
Limita valorii pentru pozitivitate influenteaza valorile Se si Sp.
Alegerea limitei trebuie facuta în ideea obtinerii unor valori ale lui Se si Sp
adaptate obiectivului de utilizare a testului:
?? Pentru depistare – identificarea tuturor potentialilor bolnavi cu riscul de
avea multi FP (se creste Sp prin scaderea limitei)
?? Pentru diagnostic de precizie – identificarea numai a veritabililor
bolnavi cu riscul de a avea multi FN (se creste Se prin cresterea limitei).
Variatia limitei de valori antreneaza o variatie în sens invers a sensibilitatii.
31
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Y = (Se+Sp+1)
Faza III
Aceasta faza priveste evaluarea în teren a testului/procedurii de diagnostic.
În aceasta etapa se încadreaza majoritatea studiilor clinice.
32
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
VPP = p(V+|T +)
VPP= VP/(VP+FP)
VPN= p(B+|T -)
33
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
K = VPP/(1-VPN)
D2=K2/K1
34
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
V2=Y2/Y1
Esantion reprezentativ
Dintr-un esantion de subiecti extrasi la întâmplare dintr-o populatie,
se vor diferentia doua grupuri: T+ si T- în functie de rezultatul testului
diagnostic. Subiectii vor fi clasati si în grupele B+ si B- în functie de
rezultatul unei examinari de referinta “Golden standard”, care si-a dovedit
anterior valoarea diagnostica si care este întru totul independenta de testul
de evaluat (în conditii ideale examinarea de referinta ofera un diagnostic
“perfect”, deziderat intangibil în practica; de aceea se va utiliza ca examen
de referinta cel mai bun criteriu diagnostic cunoscut).
În cazul culegerii datelor de tipul esantion reprezentativ, singurul
efectiv fixat de cercetator este numarul total al subiectilor inclusi în
esantion. Atât semnul (rezultatul testului) cât si boala sunt factori aleatori.
În aceasta situatie se pot estima:
35
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
?? Cei 4 indici
?? Se si Sp la bolnavi si indemni de boala
?? VPP si VPN la cei cu test (+) si la cei cu testul (-)
?? Frecventa semnului /testului pozitiv
?? Prevalenta bolii în populatia din care s-a extras esantionul.
B+ B-
T+ VP FP VP/(VP+FP)=VPP
T- FN VN VN/(VN+FN)=VPN
36
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ VP FP
FN VN
FR-
Se=VP/(VP+FN) Sp=VN/(VN+FP)
iar
37
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
38
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ P1 P2 ne+
P3 P4
FR- ne-
nB+ nB-
N
Figura 9. Model de tabel de contingenta pentru studii de punere în
evidenta a unor factori de risc si prognostici. (Glosar de abrevieri
în textul de mai jos)
39
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
RIE = p (B+|FR+)
RIE= p1/(p1+p2).
RIN= p(B+|FR-)
RIN = p3/(p3+p4).
40
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
respectiv partea din riscul absolut care este imputabil expunerii la factorul
de risc studiat.
RR = RIE/RIN sau
respectiv subiectul expus la factorul studiat are de x ori mai multe “sanse”
de a face boala definita prin criteriul principal de evaluare fata de subiectul
neexpus. Pentru clinician RR arata beneficiul bolnavului daca se înlatura
factorul de risc.
41
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ a b ne+
c d
FR- ne-
nB+ nB-
N
Figura 10. Model de tabel de contingenta pentru studii de punere în
evidenta a unor factori de risc si prognostici. (Glosar de abrevieri
în textul de mai jos)
p(M+) = a+b/N.
42
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ a b n1=a+b
FR- c d n2=c+d
43
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
44
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B+ B-
FR+ a b
c d
FR-
n1=a=c n2=b+d
total bolnavi total indemni
de boala
Figura 12. Model de tabel de contingenta pentru studii de punere în
evidenta a unor factori de risc si prognostici prin esantionare de
tip expus nonexpus. (Glosar de abrevieri în textul pentru Figura 5)
Dupa cum rezulta din cele de mai sus, erorile sistematice pot fi multiple,
în consecinta în acest tip de studiu identificarea si controlul lor trebuie sa
reprezinte una din prioritatile redactarii protocolului si efectuarii studiului.
Predefinirea grupelor cu separarea (prin linia verticala îngrosata din
tabelul de contingenta) cazurilor de martori, nu permite calculul RIE, RIN,
deci nu poate fi realizat raportul si diferenta acestora, fiind deci imposibila
calcularea RR si RA.
Concluzia acestui tip de studiu se exprima în riscul de a dezvolta boala
în functie de expunere si se estimeaza prin rata sansei de a face sau a nu
face boala.
OR= (a x d)/(b x c)
45
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ESSEUL TERAPEUTIC
Esseul terapeutic este o tehnica de cercetare clinica menita sa aprecieze
efectul sau gradul de tolerare a unei terapii într-un cadru metodologic
extrem de restrictiv.
Evaluarea eficientei se realizeaza prin compararea evolutiei unui grup
de pacienti care primeste tratamentul vizat, cu un grup de “martori” care
46
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
47
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
48
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
49
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
50
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
51
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
CONCLUZIE
pentru metodologia esseului: esseul ideal (cel mai simplu, mai putin
costisitor si mai bogat în rezultate) este esseul
?? controlat,
?? randomizat,
?? dublu orb si
?? cu grupuri paralele.
52
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
53
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
METANALIZA
54
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
55
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
56
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
57
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
pacienti
A x
C x
D x
F x
| | | | |
10 20 30 40 50
Timpul de supravietuire (în luni)
Figura 13. Diagrama de reprezentare schematica a datelor de supravietuire.
(A-F subiecti luati în studiu; x =producerea evenimentului
prestabilit)
58
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
pacienti
A x
C x
D x
F x
| | | | | |
10 20 30 40 50 60
Timpul de supravietuire (în luni)
Figura 14. Diagrama de reprezentare cronologica a datelor de supravietuire.
(A-F subiecti luati în studiu; x =producerea evenimentului
prestabilit; = perioada de urmarire a subiectului în
stydiu; =subiect cu date cenzorate la dreapta. )
Timp de participare
x
Timp de recul
59
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
?? Data ultimelor noutati (înregistrari) este data la care pentru ultima data
s-au colectat informatii despre subiectul înca în viata (sau fara ca
evenimentul prestabilit sa fi avut loc). Acestei notiuni i se ataseaza:
?? O stare – indicând
?? Subiectul în viata (V) -individul nu a decedat (nu a realizat
evenimentul prestabilit)
?? Decedat (D) (a avut loc evenimentul prestabilit).
60
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Metoda actuariala
Metoda actuariala este cunoscuta în literatura medicala ca si metoda
Cutler – Ederer. Pentru a ilustra calculele din analiza actuariala, datele
pacientilor se aranjeaza într-un tabel de frecventa în functie de lungimea
intervalului în care pacientii au facut parte din studiu.
61
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Interval Nr. Subiecti Pierduti din Dece- Nr. Probabi - Probabili- Probabili-
(ex:ani) în viata la vedere în dati în la litatea tatea de tatea
începutul cursul interval risc decesului supravietu- cumulata
Intervalului intervalului ire a de
(anului) intervalului supravietu
ire a
intervalu-
lui
x nx wx dx rx qx px Px
Figura 16. Model de tabel de frecventa pentru calculul analizei de
supravietuire prin metoda actuariala si reprezentarea simbolica a
parametrilor
unde
rx=nx-1/2wx
qx=dx/rx=dx/(nx-1/2wx)
px=1-qx
Fx=(Px-qx)hx
unde:
Fx= Probabilitatea densitatii în al x-lea interval (respectiv
probabilitatea estimata a deceselor in intervalul x)
hx= dimensiunea intervalului
62
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
qx = dx/rx
rx= nx – 1/2wx
iar de aici
qx = dx/ (nx-1/2wx).
px = 1 – qx
63
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ES = Px qx/nx – dx – 1/2wx.
64
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
scurte. Daca intervalele sunt lungi si au multi pierduti din vedere, iar
iesirea acestora din studiu nu se produce predilect la mijlocul
intervalului, pot apare erori sistematice de selectie. Metoda Kaplan
Maier, care urmeaza a fi analizata înlatura acest neajuns.
2. Daca supravietuirea într-un anumit interval depinde de supravietuirea
tuturor intervalelor precedente, atunci probabilitatea supravietuirii într-
un anumit interval este dependenta de probabilitatea supravietuirii
celorlalte intervale.
65
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
qx = dx/nx
px = 1-qx iar
Px = px(px-1)(px-2)....p2p1 .
66
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
H = d/? f+ ? c.
unde:
H = rata hazardului;
d = numarul deceselor (numarul de evenimente produse );
? f = suma timpilor de producere a deceselor;
? c = suma intervalelor cenzurate.
Reciproca ratei hazardului este estimarea timpului de supravietuire
medie :
?x = 1/H
67
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
68
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
V* = V/ DS (V)
O1/E1 : O2/E2
69
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Supravietuire
Timp
Figura 19. Model de comparare a doua curbe de supravietuire (A si B)
întretaiate
70
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Supravietuitori Decedati
Perioada I a b
c d
Perioada II
N
Figura 20. Model de tabel de contingenta comparare a doua curbe de
supravietuire prin metoda Mantel Haenzel
? (a) (d)/(n)
OR=
? (b) (c)/(n)
71
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
72
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
73
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ESTIMAREA
Necesitatea estimarii
Din ratiuni economice si de logistica, pentru urmarirea de exemplu a
unui anumit efect (terapeutic) nu se poate lua în studiu o întreaga populatie.
În schimb, se poate realiza un studiu pe un esantion ales la întâmplare, pe o
perioada determinata de timp.
??Proportia de pacienti p ai esantionului care ilustreaza efectul urmarit
reprezinta o estimare a proportiei efectului corespunzatoare
populatiei ?.
??Media ?x a esantionului va fi utilizata în estimarea mediei ? a
populatiei.
Valorile p si x vor fi numite estimatori punctuali, întrucât implica o valoare
anume si un interval sau o plaja de valori. Alti estimatori din aceasta
categorie sunt deviatia standard a esantionului s (ca o estimare pentru s –
deviatia populatiei) si corelatia esantionului r (o estimare a corelatiei
populatiei ?).
74
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
TESTAREA IPOTEZEI
75
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
76
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
5. Efectuarea calculelor
6. Formularea concluziilor
Formularea concluziilor este importanta, deoarece frecvent se învata
mecanismele testarii ipotezei, dar apar dificultati în aplicarea conceptelor.
77
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Situatia reala
Exista diferenta H1 Nu exista diferenta H0
Exista diferenta * I
(respingerea H0 ) Puterea sau (1-beta) (Eroare de tip I) sau
eroare alfa)
Nu exista diferenta II
(nerespingerea H0) (eroare de tip II sau *
eroare beta)
78
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Atunci când acest lucru nu este posibil, se vor evalua valorile lui alfa si
beta si se va lua o decizie justa.
79
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
80
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
81
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
TIPURI DE DATE
82
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
83
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Date intervale.
Pentru esantioane extinse, de exemplu cu mai mult de 50 de subiecti
în fiecare grup, intervalele de încredere pentru medie pot fi determinate
prin aproximatia normala.
Pentru esantioane restrânse, intervalele de încredere ale mediilor pot fi
determinate utilizând distributia t sau pot fi transformate în distributii
normale. Daca nu, testul de semnificatie al ipotezei nule si anume, cum ca
mediile ar fi egale, se poate realiza utilizându-se testul U al lui Mann –
84
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Date ordinale.
Tendinta membrilor unui grup de a-i depasi pe cei ai altui grup se
testeaza prin intermediul testului U al lui Mann-Whitney.
Date nominale.
Datele se aseaza într-un tabel de contingenta (ca si în cazul precedent).
Testul utilizat va fi Hi patrat pentru tabele de contingenta. Conditia
validitatii testului, aceea ca cel putin 80% din frecventele probabile sa fie >
5, trebuie satisfacuta prin combinarea sau renuntarea la categorii
asemanatoare. Daca tabelul se reduce astfel la 2 x 2, fara a îndeplini
conditia de validitate, se va utiliza testul exact al lui Fisher.
Date dicotomiale.
În cazul esantioanelor extinse, datele vor fi prezentate fie ca doua
proportii, si se va utiliza aproximatia normala pentru determinarea
intervalului de încredere pentru diferenta, fie se va întocmi un tabel de
contingenta 2 x 2 si se va utiliza testul Hi patrat. Acestea sunt metode
echivalente. De asemenea, se poate calcula si Odds ratio. Daca esantionul
este restrâns, se va aplica testul Hi patrat cu corectia Yates. Ca o metoda
alternativa, propunem testul exact al lui Fisher.
85
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Testele utilizate
(I) Testul t si testul t pentru doua esantioane
Distributia t este una similara celei normale, fiind utilizata în testarea de
ipoteze ce implica date numerice (exemplu: medii). Testul t, denumit
uneori si Student, a fost imaginat de William Gosset, matematician ce lucra
în cadrul Companiei de bere Guinnes din Irlanda. Politica companiei nu
permitea publicarea de materiale, astfel încât Gosset a fost nevoit sa
utilizeze pseudonimul Student.
Testul t tine cont de deviatia standard a esantionului. Metoda t pentru
doua esantioane tine cont de deviatia standard a fiecarui esantion. Desigur,
în acest caz ipoteza de lucru este mult mai vasta: la presupunerea ca fiecare
esantion sa prezinte o distributie normala (utilizata în cadrul testului t) se
adauga aceea ca variantele sau deviatiile standard ale celor doua grupuri sa
fie egale (variante omogene), precum si aceea ca observatiile apar
independent unele de celelalte. Aceasta ultima ipoteza, extrem de
importanta, este în general neglijata, fiind influentata decisiv de catre
conceperea studiului. Testele se regasesc în pachetele Statistics si Systat.
86
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
87
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
(X) Testul F
Testul t pentru esantioane independente pleaca de la ipoteza ca
variantele esantioanelor sunt egale. Daca dimensiunea esantioanelor este
diferita, se va verifica în prealabil printr-un test egalitatea variantelor. Daca
variantele sunt semnificativ diferite, se va proceda în continuare la o
88
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
89
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Date ordinale.
În cazul în care datele nu formeaza o scala intervala, diferenta dintre
conditii nu are relevanta. Dar putem spune în ce directie se îndreapta
diferenta, fapt ce poate fi examinat prin testul Semn.
Date nominale.
Dificultatea apare la mai mult de doua categorii. Se va utiliza
generalizarea Stuart la mai mult de doua categorii ale testului Mc Nemar
(testul Stuart este considerat ca fiind unul dificil).
Date dicotomiale.
În acest caz, comparam proportiile unor indivizi într-o anumita stare,
sub cele doua conditii. Testul potrivit este cel al lui Mc Nemar.
Teste utilizate
(XI) Testul Wilcoxon împerecheat, sau Wilcoxon signed ranks
test (testul semnului sirurilor).
Testul Wilcoxon împerecheat este un test non-parametric utilizat ca
alternativa la testul t împerecheat, atunci când variabilele analizate nu
urmeaza o distributie normala, mai ales în cazul esantioanelor restrânse, în
scopul determinarii diferentelor dintre doua esantioane împercheate.
Ipoteza de la care se pleaca este aceea ca medianele celor doua
esantioane perechi ar fi egale.
Testul constituie o excelenta alternativa la testul t, fiind aproape la
fel de puternic (cu exceptia respingerii ipotezei nule, atunci când ea este
falsa) ca si testul t în detectarea diferentelor atunci când variabilele
urmeaza o distributie normala. Când variabilele nu sunt normal distribuite,
90
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
este mai puternic decât testul t. Din acest motiv, testul Wilcoxon
împercheat este din ce în ce mai utilizat în cercetarea medicala.
Calculul traditional al acestui test implica un efort considerabil în
utilizarea unor tabele extensive. Connover si Inran, în 1981, au imaginat o
abordare simplificata, dar care ofera o foarte buna aproximatie a metodei.
Aceasta procedura converteste variabilele într-un sir, iar mai apoi
calculeaza testul t utilizând sirurile mai sus obtinute. Sunt necesare datele
brute, nefiind acceptate în calcul valorile mediei sau ale diferentei standard.
Se impun doua comentarii de final. În primul rând, deoarece testul
utilizeaza siruri obtinute din variabilele initiale, calculul intervalului de
încredere nu se justifica. În al doilea rând, utilizarea justificata a statisticii
non-parametrice este extrem de importanta în obtinerea concluziilor
corecte. Utilizarea acestor metode este facila, întrucât sunt cuprinse în
aproape toate pachetele statistice.
91
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
92
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
93
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Teste utilizate
(XV-XVI) Corelatia si regresia
Conceptele de corelatie si regresie au fost statuate de catre Sir
Francis Galton, matematician si medic, var al lui Sir Charles Darwin, în
urma cercetarilor sale privind ereditatea. Însa teoria corelatiei si a regresiei
a fost conceputa de catre Karl Pearson.
Corelatia descrie relatia dintre doua date numerice iar masura sa o
constituie coeficientul de corelatie (a lui Pearson); acesta poate lua valori
între –1 si +1. Punctul –1 caracterizeaza o relatie perfect liniara negativa,
punctul +1 o relatie perfect liniara pozitiva iar punctul 0 lipsa unei relatii
liniare între cele doua variabile. Corelatia nu ofera o descriere corecta a
relatiilor dintre variabile atunci când distributia uneia este asimetrica sau
contine valori extreme. În acest caz se va proceda în prealabil la o
transformare a variabilelor (ex. o transformare în siruri sau logaritmica).
Colton indica urmatoarea regula în interpretarea coeficientului de
corelatie: intervalele (0; 0,25) respectiv (0; -0,25) relatie slaba sau lipsa
acesteia; intervalele (0,25; 0,5) respectiv (-0,25; -0,5) indica un anumit grad
de relatie, intervalele (0,5; 0,75) respectiv (-0,5; -0,75) o relatie de la
moderat la semnificativ iar valorile ce depasesc 0,75 sau sunt mai mici de
(-0,75) indica o relatie strânsa.
Din cauza marii variabilitati a celor mai multe caracteristici
biologice, acelasi autor considera cazurile de coeficienti ce depasesc în
valoare absoluta 0,95 ca fiind rezultatul unei erori sau a unui artefact.
Doua atentionari legate de corelatie!
?? Prima: Coeficientul de corelatie masoara strict o relatie liniara fara a
tine cont de o relatie descrisa printr-o ecuatie ce defineste o curba. În
aceste situatii pot sa apara coeficienti fara valoare semnificativa chiar
daca relatia exista. O solutie în aceste cazuri este reprezentarea norului
de puncte.
?? A doua: Corelatia nu implica cauzalitate. Afirmatiile cum ca o
caracteristica o cauzeaza pe cealalta trebuie justificata pe baza
observatiilor experimentale sau a argumentelor logice iar nu pe baza
coeficientului de corelatie.
Regresia este metoda ce estimeaza relatia numerica existenta între
variabile. Metoda e numita uneori regresie lineara, regresie simpla lineara
sau regresie minim patratica. Vom lamuri în cele ce urmeaza acesti
termeni.
Termenul de regresie lineara se refera la faptul ca atât corelatia cât si
regresia masoara în exclusivitate o relatie de natura lineara între doua
variabile. Atunci când se utilizeaza termenul de regresie simpla acesta se
94
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
95
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
96
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
s 12= s 22= s 32
97
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
98
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Y = a+bX unde
99
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
100
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Regresia polinomiala
Regresia polinomiala reprezinta un caz particular al regresiei
multiple în care fiecare termen al ecuatiei contine diferite puteri ale lui x.
Regresia polinomiala ofera o modalitate de aplicare a modelului regresiei
în cazul relatiilor neliniare si reprezinta o alternativa la transformarea
datelor pe o scala liniara. De exemplu urmatoarea ecuatie poate fi utilizata
în predictia unei relatii patratice:
Y = b0 + B1x + b2x2
Observatii lipsa
Numarul de potentiale observatii lipsa creste în studii ce implica
variabile multiple. În functie de cauza observatiilor lipsa se poate apela la
diferite solutii: scoaterea din studiu a subiectilor cu observatii lipsa,
scoaterea din studiu a variabilelor ce prezinta valori lipsa sau înlocuirea
anumitor valori din datele lipsa, folosind spre exemplu media valorilor altor
subiecti. În acest caz cercetatorii vor cere sfatul unui statistician.
Validarea încrucisata
Procedurile matematice utilizate în ecuatia regresiei nu pot distinge
între variatiile reale si cele întâmplatoare. De aceea în cazul în care ecuatia
este utilizata pentru predictia unor scoruri (ce vor fi utilizate pentru
urmatorii subiecti) ea trebuie validata pe un al doilea esantion – procedeu
numit validare încrucisata. Metoda ofera o evaluare realista a utilitatii
predictiei oferite de ecuatia regresiei.
101
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
102
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Regresia logistica
Regresia logistica este o metoda ce apare tot mai frecvent în
literatura medicala - fiind recomandata în cazul în care variabilele
independente includ valori numerice cât si nominale iar variabila
dependenta este binara (sau dicotomiala), putând fi însa utilizata si atunci
când Y ia mai mult de doua valori.
Un avantaj major al utilizarii metodei este acela ca nu necesita
asumarea de ipoteze asupra distributiei variabilelor independente. Alt
avantaj se refera la coeficientul de regresie – acesta poate fi interpretat în
termeni de risc relativ în cazul studiilor de cohorta sau de odds ratio în
cazul studiilor caz – martor.
Analiza discriminanta
Regresia logistica este utilizata aproape exclusiv în stiintele
biologice. Analiza discriminanta reprezinta o tehnica înrudita, utilizata mai
putin frecvent în medicina, însa ea este uzuala în cazul stiintelor sociale.
Similitudinea cu regresia logistica consta în utilizarea ei în predictia de
variabile nominale. Cele doua metode difera prin asumarea (în cazul
103
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Analiza liniar-logaritmica
Analiza liniar-logaritmica poate fi interpretata ca un model de
regresie în care toate variabilele (independente si dependente) sunt
nominale. Metoda reprezinta echivalentul testului hi patrat atunci când
avem de-a face cu mai mult de doua variabile (nominale). Tehnica se
numeste liniar-logaritmica deoarece implica utilizarea logaritmului
frecventelor observate în tabelul de contingenta. Analiza liniar-logaritmica
se bazeaza pe modelul multiplicativ, care în general este transformat într-un
model aditiv prin aplicarea logaritmului la modelul multiplicativ.
Metoda poate fi de asemenea utilizata în analiza tabelelor de
contingenta multidimensionale în cazul în care nu se face distinctia între
variabilele independente si dependente (desigur toate nominale).
Faptul ca analiza liniar-logaritmica nu necesita distingerea între
variabilele independente si cele dependente – marcheaza o diferenta majora
fata de alte modele de regresie – aceea ca coeficientii de regresie nu se
interpreteaza în analiza liniar-logaritmica.
104
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Analiza factorului
Analiza factorului este metoda statistica utilizata pentru a determina
care elemente se combina spre a genera un “factor” dat (o caracteristica
reprezentând trasaturile comune ale elementelor), fiind cel mai frecvent
utilizata în literatura psihiatrica.
În cazul unei cercetari în care obiectivul principal este analiza
factorului, se determina un set de variabile la un esantion extins de subiecti
(pentru a fi semnificativ numarul de subiecti va fi de minimum 10 ori
numarul de variabile). Variabilele nu sunt definite ca independente sau
dependente, considerându-se astfel ca se lucreaza doar cu variabile
independente.
Analiza factorului analizeaza corelatiile dintre variabile producând
combinatii liniare între acestea, similare ecuatiei regresiei. Diferenta fata de
regresie consta în faptul ca fiecare combinatie liniara numita “factor” este
determinata astfel încât prima explica cele mai multe variatii între variabile,
a doua explica cele mai multe variatii restante dupa ce primul “factor” a
fost luat în consideratie etc.
Cu toate ca teoretic numarul de factori este egal cu cel al variabilelor
luate în studiu, în final se alege un numar restrâns de factori considerati ca
fiind semnificativi. Cercetarea se concepe în general tinând cont de
importanta factorilor propusi a fi elaborati.
105
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
106
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
PREZENTAREA DATELOR
1. Da S. aureus
2. Nu Sterila
3. Nu Nu s-a efectuat
4. Nu S.epidermidis
5. Nu S.epidermidis
6. Nu Sterila
7. Nu S.epidermidis
8. Nu Sterila
9. Da Sterila
10. Nu Nu s-a efectuat
11. Nu Sterila
12. Nu S.epidermidis
13. Da S.aureus
14. Da S.epidermidis
15. Nu Nu s-a efectuat
16. Nu Nu s-a efectuat
17. Nu S.epidermidis
18. Nu Sterila
19. Nu Sterila
20. Nu Sterila
Figura 27. Model de tabel de contingenta
108
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
categorii (sau celule) în prima coloana a tabelului iar în cea de-a doua a
punctajului corespunzator fiecarei categorii.
Celula Punctajul
109
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
50
40
30
20
10
0
l
n
ra
i
i
tor
ali
or
ba
Ru
ie
ult
ctu
cu
Ur
lat
ric
un
pu
ele
Ag
M
po
Int
tal
To
18
28
Total populatie
Agricultori
Muncutori
10 Intelectuali
Urban
7 45
Rural
20
110
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
2
3
4
5 16
6
7
8 1
9
111
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
2 8
4 58377
5 1686842830188998
6 148032001377535433915531
7 043103935622701637365751311296035330134075
8 1283385040539232761040602
9 0130
Apoi
2
?? 8
3
??
4 3
?? 5778
5 011234
?? 6688888899
6 00011112333333444
?? 55557789 ?
7 000000111111222333333333344
?? 555556666777799
8 00000112222333344
?? 55667889
9 0013
??
112
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
113
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
d. Daca este posibil limitele claselor se vor alege astfel încât cele
mai multe variabile ale clasei sa fie apropiate de valoarea de
mijloc a clasei si nu de extremitatile ei.
5. Înregistrarea numarului de variabile din cadrul fiecarei clase.
În cazul unui grafic tip “tulpina cu frunze” se va înscrie efectiv
valoarea variabilei. În construirea unui tabel de frecventa se va utiliza doar
numarul de variabile din cadrul fiecarei clase. Unele tabele prezinta doar
frecventele altele si procentajele (procentajul în cadrul unei clase se va
calcula prin împartirea numarului de variabile ni din cadrul unei clase la
numarul total de variabile n iar apoi câtul se înmulteste cu 100).
Exemplu:
Grupe de vârsta Numarul Procente (%) Procentaj
(în ani) pacientilor cumulat
25-29 1 0,8 0,8
30-34 0 0 0,8
35-39 0 0 0,8
40-44 1 0,8 1,7
45-49 4 3,4 5,1
50-54 6 5,1 10,2
55-59 10 8,5 18,6
60-64 17 14,4 33,1
65-69 8 6,8 39,8
70-74 27 22,9 62,7
75-79 15 12,7 75,4
80-84 17 14,4 89,8
85-89 8 6,8 96,6
90-94 4 3,4 100,0
Total 118 100,0
Figura 35. Model de tabel de frecventa
114
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Histogramele
Un exemplu de histograma a vârstelor subiectilor apartinând unui
esantion luat în cercetare apare în urmatoarea figura:
25 22
Numarul pacientilor
18 19
20
15 11
8 9
10 6 7
3 4 4 4
5
0
25 35 45 55 65
75 85 95
Varsta pacientilor
Figura 36. Model de histograma
115
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Întreruperea unei axe, indicând lipsa unui segment din scala poate
realiza o ilustrare mai sugestiva. Aceasta întrerupere nu este necesara
întotdeauna pe axa x dar în cazul axei y ea este practicata atunci când
frecventele reprezinta valori foarte mari.
Vîrsta pacientilor
100 -
90 -
80 -
70 -
60 -
50 -
40 -
30 -
116
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Poligoane de frecventa
Poligoanele de frecventa sunt grafice linie similare cu histogramele,
extrem de utile atunci când se doreste compararea a doua distributii pe
acelasi grafic. Pornind de la urmatoarele doua grafice tip “tulpina cu
frunze” reprezentând distributia concentratiei unui produs biologic la doua
esantioane de sexe diferite:
Barbati Femei
3 3 5
4 7 4
5 2678 5 258
6 567 6 569
7 3489 7 35667
8 667888 8 244679
9 0 9 18
10 66 10 7
11 128 11 6
12 3 12 378
13 7 13
14 14 26
Figura 38. Model de grafic tulpina cu frunze pentru constructia
poligonului de frecventa
117
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Numar barbati
10 -
5-
15 -
118
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Concentratia %
160 -
140 -
120 -
100 -
80 -
60 -
40 -
20 - Barbati Femei
119
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
120
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
121
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
122
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
600 -
500 -
400 -
300 -
200 -
| | | | | |
600 -
500 -
400 -
300 -
200 -
| | | | | |
123
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Eroarea supresiei lui 0 este mai grava în cazul axei Y decât în cazul
axei X deoarece scala de pe axa Y reprezinta magnitudinea caracteristicilor
de interes.
Caracteristica unei modificari poate fi intensificata sau minimizata
prin alegerea scalei pe axa verticala. Iata un exemplu:
În figura ce urmeaza, - prin condensarea scalei se indica similitudini între
cele doua reprezentari iar prin extinderea ei diferentele se amplifica.
125
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
MINITAB
Ultima versiune a pachetului Minitab permite utilizatorului
selectarea de analize si metode dintr-un meniu pop-up precum si prin
tastarea comenzilor. Acest fapt ofera un acces usor începatorilor sau
utilizatorilor ocazionali iar celor experimentati – rapiditate în lucru. De
asemenea cuprinde si un excelent sistem “help” – on line care ofera
utilizatorului informatii utile cum ar fi sintaxa exacta a comenzilor si
diferitele analize existente în subsectiunile pachetului. Exista un
cuprinzator manual pentru utilizatori precum si volumul: “The Minitab
Hand book”, reprezentând atât un ghid al Minitab-ului cât si un manual de
statistica (orientat însa catre utilizatori diferiti de domeniul medical).
Pachetul nu contine metode pentru analiza de supravietuire dar ofera
facilitatea “macros” – care permite utilizatorului sa construiasca analize ce
nu fac parte din pachetul standard, printre care si analiza de supravietuire.
Exista un grup al utilizatorilor de Minitab si un buletin informational.
Utilizatorii din mediul academic cu acces la e-mail (prin Joint Academic
Network sau JAN et – în UK) au posibilitatea unor discutii în grup. Astfel
se pot obtine informatii utile în legatura cu pachetul statistic, se pot adresa
întrebari si se pot formula comentarii.
STATGRAPHICS
Statgraphics este un pachet bazat pe menu – fiind astfel accesibil
începatorilor si utilizatorilor ocazionali. Toate cazurile din statgraphics pot
fi de asemenea apelate si prin tastarea de scurte comenzi, de exemplu
“REG” pentru o analiza de regresie. Cuprinde un excelent sistem “help” –
on line accesibil în orice moment; sistemul ofera “help” adaptat la context,
oferind detaliile de imput necesare oricarei proceduri pentru a functiona
corect. Exista un manual al utilizatorului extrem de detaliat; în mai mult de
800 de pagini este descrisa pe rând fiecare procedura. Dupa cum sugereaza
126
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
SPSS – PC+
SPSS – PC+ e un pachet de dimensiuni mari capabil sa execute o
gama larga de analize. Din aceasta cauza începatorii si utilizatorii
ocazionali îl gasesc dificil cu toate ca exista acum o versiune Windows.
Contine un sistem “help” adaptat la context ce poate fi apelat în diferite
situatii neclare precum si pentru a explica termeni pe care utilizatorul îi
considera ca nefiind familiari. Documentatia aferenta e deosebit de vasta,
cuprinzând explicatii concepute pe diferite nivele de utilizare. SPSS sunt
initialele pentru “Statistical Package for the Social Sciences”; de aceea
documentatia ofera în general alte exemple decât de natura medicala.
Pachetul SPSS – integral este scump si ocupa o mare parte din
spatiul hard-disk-ului. E mai potrivit unui expert ce analizeaza o cantitate
apreciabila de date decât unui utilizator ocazional.
SAS
SAS este un pachet extrem de puternic în sensul în care poate realiza
practic orice analiza statistica. Deosebita lui complexitate nu îl recomanda
utilizatorului ocazional – sistemul utilizeaza o structura de comanda în
cadrul careia procesarea si analiza datelor este controlata de afirmatii
redactate în limbajul SAS. Utilizatorul trebuie sa aprofundeze în primul
rând limbajul si doar mai apoi sa utilizeze efectiv pachetul statistic.
Documentatia aferenta este desigur extrem de vasta; Introductory
Guide for Elementary Statistical Analysis cuprinde concepte statistice
elementare precum si un ghid de utilizare pas cu pas a software-ului
elementar SAS si a software-ului SAS/STAT. Sistemul este conceput pe
doua trepte elementare: prima – treapta DATA în care datele se
organizeaza într-un set de date SAS, apoi o serie de trepte PROC
(proceduri), în care datele sunt analizate utilizându-se una sau mai multe
proceduri SAS. Fiecare treapta, DATA si PROC e constituita din comenzi
în limbaj SAS care urmaresc regulile sistemului: îndeparteaza începatorii si
utilizatorii ocazionali. SAS este un pachet scump, dar ca si SPSS este
127
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
NANOSTAT
NANOSTAT e un pachet statistic usor utilizabil elaborat de Prof.
Michael Healy de la London School pf Hygiene an Tropical Medicine. Se
bazeaza pe un menu prietenos – utilizatorului i se prezinta o lista de
subiecte, fiecare dintre ele fiind indexat printr-o litera si apelabil prin
tastarea respectivei litere. Odata intrat într-un subiect, un menu similar
permite selectarea unei anumite analize si a variabilelor de analizat.
Pachetul poate fi recomandat astfel utilizatorilor ocazionali.
Prezinta posibilitati grafice pe ecran si dispune de driver-e de
imprimante pentru salvarea graficelor (pentru imprimante Epson, Hewlett –
Packard Laser ject si Postscript).
Cuprinde un “help” – on-screen (consultabil pe monitor) si un
manual de 140 de pagini. Sistemul aminteste de Minitab si furnizeaza
întreaga gama de analize univariate standard. În plus sectiunea “More
statistics” cuprinde un set de analize de supravietuire si un numar de alte
metode specializate cum ar fi regresie logistica si analiza canonica. În plus
aceasta sectiune contine si testele non-parametrice Wilcoxon si Mann –
Whitney. Este un pachet relativ ieftin, fara deficiente majore, recomandat
cercetarii medicale cu cerinte moderate în analiza datelor.
EPIINFO
Pachetul de programe Epiinfo, elaborat în forma sa initiala de CDC Atlanta
si OMS, cuprinde un procesor de text, un sistem de gestiune a bazelor de
date si un pachet de programe statistice. Care comunica între ele. Produsul
este orientat înspre prelucrarea statistica a datelor provenite din investigatii
si cercetari biomedicale. Ofera în plus o asistenta automata în proiectarea
de chestionare, planificarea investigatiilor si elaborarea de rapoarte
epidemiologice.
Exista trei nivele de utilizare a pachetului Epinfo:
Primul nivel este unul asistat, corespunzând celui mai simplu mod de
lucru, si implica utilizarea interactiva a facilitatilor pachetului. Lucrul la
acest nivel poate fi usor asimilat, el permitând o serie de operatii si
prelucrari directe asistate de Epiinfo cum ar fi:
?? Lucrul cu meniul principal
?? Creare unui sistem de culegere a datelor cu editorul propriu (EPED) sau
cu un alt editor
?? Introducerea datelor cu ajutorul programului de încarcare a bazelor de
date (ENTER)
?? Analiza statistica a datelor, utilizând componenta ANALYSIS
permitând calcularea tabelelor de frecventa, a tabelelor de contingenta,
128
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
STATISTICA
Pachetul integrat de prelucrare a datelor -Statistica-, este cel mai
modern si mai complex produs în domeniu. Cuprinde proceduri de
prelucrare pentru multiple domenii (tehnic, social, economic, biomedical,
etc. ) astfel ca practic nu se poate imagina vre-un domeniu sau o modalitate
de prelucrare sau ilustrare a datelor la care Statistica sa nu ofere solutii.
Desi rulând sub Windows, programul are o interfata deosebit de
prietenoasa cu utilizatorul, desi sistemul help este on-line si explicit, lipsa
unor sisteme de asistare (pentru diverse profile sau nivele de utilizare) fac
din Statistica un program propus doar pentru specialisti avizati, necesitând
vaste cunostinte conceptuale prealabile de statistica.
129
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
REDACTAREA MEDICALA
REDACTAREA STIINTIFICA
Redactarea stiintifica a unui articol poate fi comparata cu sticla unui
acvariu, continutul stiintific al articolului fiind reprezentat de pestii
continuti în acel acvariu. Interesul care trebuie acordat aspectului
redactional este primordial: daca sticla acvariului este opaca, este imposibil
de admirat continutul, oricât de frumos ar fi. Pe de alta parte, redactarea nu
constituie un obiectiv în sine: nimeni nu priveste acvariul pentru sticla sa.
Aceasta comparatie face sa se înteleaga legaturile care exista între forma,
aspect redactional si fond (continutul stiintific al unei publicatii).
Experienta demonstreaza ca deseori exista o coerenta între fond si forma:
“ceea ce se stie bine se enunta clar” (Boileau – L’art poetique. Cântul I). În
concluzie, exprimarea unui gând este cu atât mai cuprinzatoare, cu cît este
mai clar exprimat.
Pentru un cititor, interesul stiintific al unui articol bine redactat,
adica precis, clar si concis, apare facil. Daca articolul este imprecis, opac,
cu digresiuni, cititorul trebuie sa-si consacre un timp îndelungat pentru a
tenta, deseori în van, sa descopere continutul. Cunoasterea principiilor de
redactare stiintifica permite astfel cititorului sa îndeparteze de la prima
vedere articolele care nu respecta aceste principii. Facând aceasta, el
130
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
1. Interesul stiintific
2. Calitatea redactarii stiintifice
3. Exprimarea lingvistica corecta în limba folosita
131
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
132
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
TEXTELE MEDICALE
Diversitatea textelor si articolelor medicale raspunde diversitatii
obiectivelor lor. Revistele medicale permit autorilor sa se exprime în cel
putin 8 moduri diferite, fiecare corespunzând unui tip de articol bine
definit.
Textele medicale sunt:
1. Articol original
2. Editorial
3. Caz clinic sau observatie clinica
4. Scrisoare catre redactie
5. Revista generala
6. Punere la punct
7. Analiza comentata
8. Articol didactic
9. Carte
10. Teza de licenta în medicina.
133
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
1. Articolul original
Articolul original, numit memoriu sau articol stiintific în unele
reviste, se refera la o cercetare, oricare ar fi subiectul ei; autorii raporteaza
metoda de lucru, dau rezultatele cercetarii si discuta rezultatele.
Structura unui articol original este stereotipa, deoarece ea rezulta
din logica stiintifica: de ce a fost realizata lucrarea trebuie sa fie indicat în
capitolul Introducere. Cum a fost realizata lucrarea face obiectul capitolului
Material si Metoda. Capitolul Rezultate descrie ceea ce a fost observat si
numai ceea ce a fost observat. În revansa, capitolul Discutii, numit si
Comentariu poate fi redactat mai liber, bineînteles respectând principiile
generale. Referintele servesc justificarea asertiunii autorilor, mai ales din
Introducere si Discutii. Aceasta structura raspunde unei logici si unei
dogme. Articolul original difera astfel de articolul didactic, al carui scop
este de a învata cititorul. Confuzia genurilor traduce o lipsa de rigoare în
redactarea articolului. Structura articolului original este deseori numita
IMRAD: I= introducere, M= material si metoda, R= rezultate, A=and(si),
D= discutii.
Referinte (Bibliografie)
134
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
2. Editorialul
Editorialul este, în mod obisnuit, scris la cererea comitetului de redactie
al unei reviste, de catre un autor cu autoritate asupra subiectului. El emite
liber opinia sa, analizeaza lucrarile deja publicate, formuleaza eventual
ipoteze, sau propune noi cercetari. Din aceste motive, autorul unui editorial
nu este supus regulilor structurii IMRAD. Prin definitie, editorialul implica
semnatura unui singur autor.
Un editorial trebuie sa fie scurt, de pâna la 6 pagini dactilografiate. Într-
un editorial este preferabil de a evita publicarea unor date originale.
Autorul trebuie sa pastreze o atitudine critica vis-a-vis de propriile
rezultate.
Editorialul este o forma de articol medical foarte citit (anchetele
efectuate au demonstrat ca este articolul cel mai citit în marile reviste
medicale). Editorialul poate avea aceeasi tema cu a unui articol original
publicat în acelasi numar al revistei si atunci poarta numele de Editorial
tematizat.
135
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
136
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
5. Revista generala
Este o revista (revue) completa asupra unui subiect (cît permit
cunostintele) plecând de la o analiza exhaustiva a lucrarilor publicate în
domeniu. Mai multe sute de lucrari pot fi citate în bibliografie. O revista
generala trebuie sa raspunda urmatoarelor exigente:
1. sa trateze un singur subiect, a carui enuntare este clar exprimata în
introducere;
2. expunerea surselor care au fost utilizate pentru colectarea informatiilor
si indicarea criteriilor care au facut retinerea referintelor utilizate din
ansamblul lucrarilor care au fost citate (de exemplu, autorul unei reviste
generale asupra tratamentului unei îmbolnaviri poate sa retina numai
studiile prospective controlate).
3. analizarea metodologiei si a validitatii rezultatelor raportate în diferite
lucrari care sunt citate;
4. rezumarea în ultimele paragrafe ale revistei, a datelor si rezultatelor
pertinente si sugerarea orientarii cercetarii pentru lucrari viitoare.
Cititorul obtine astfel o viziune globala a subiectului: aspectul istoric si
perspectivele care sunt deschise.
6. Punerea la punct
Punerea la punct este o rubrica intermediara între editorial si revista
generala, care este mai exhaustiva. Ea este scrisa de autori care sunt o
autoritate în domeniu. Ea este scrisa în mod obisnuit ca si editorialul, la
cererea comitetului de redactie al unei reviste.
Punerea la punct consta în a pune punctul asupra unui subiect limitat,
plecând de la publicatiile ultimilor ani si experienta personala a autorilor.
Diferenta între aceste doua surse de informatii trebuie sa apara clar.
Începând cu introducerea, autorii vor explica criteriile care justifica punerea
la punct. Trebuie evitata simpla juxtapozitie a rezultatelor contradictorii: o
explicatie a contradictiilor, opinia personala a autorilor si sugestii pentru
rezolvarea punctelor controversate vor permite cititorilor clarificarea ideii
lor asupra subiectului. Referintele vor fi selectionate si limitate la câteva
zeci.
7. Analiza comentata
Analiza comentata consta în analizarea si apoi comentarea articolelor
aparute în cursul ultimelor luni în alte reviste. Este de dorit ca ea sa fie
facuta de un autor ce cunoaste bine subiectul. Este facuta pe întinderea a 2-
3 pagini dactilografiate si cuprinde 2 parti: prima parte prezinta în esenta
articolul, servindu-se de rezumatul autorilor; a doua parte este un
comentariu critic asupra validitatii rezultatelor si asupra a ceea ce aduc ele
în cunoasterea subiectului. Câteva referinte, în general diferite de cele ale
lucrarii analizate, pot sprijini comentariul. Aceasta forma de articol este
137
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
8. Articolul didactic
Scopul articolului didactic este de a instrui cititorii, justificându-si
astfel numele de articol pedagogic, cu care poate fi asimilat. Un articol
didactic necesita o buna pregatire a subiectului si capacitatea de a se pune
la dispozitia tuturor cititorilor dornici de a cunoaste subiectul pe care îl
ignora total sau partial. Articolul didactic se însoteste de sfaturi de lecturi
numite “Bibliografie”, pentru a permite largirea cunostintelor celor ce
doresc sa aprofundeze subiectul. O bibliografie difera de referinte. Un
articol didactic, în plus fata de bibliografie, poate insera referinte care vor
aparea în text.
STILUL
Cel mai bun stil pentru o redactare stiintifica este absenta stilului.
Cele trei calitati fundamentale ale unei redactari stiintifice, dupa cum s-a
mai precizat sunt: precizia, claritatea si concizia. Maniera de a redacta o
lucrare este efectul însusi al rigorii stiintifice. Ea difera fundamental de o
redactare literara.
Variatia eleganta
În vorbirea curenta suntem obisnuiti sa evitam repetitiile (se
utilizeaza doar atunci când au sau când întaresc o anumita semnificatie).
Suntem obisnuiti de a întrebuinta variatii elegante, cu alte cuvinte
sinonime. Logica redactarii stiintifice implica utilizarea aceluiasi cuvânt
138
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Expresiile emotionale
Limbajul literar admite si, câteodata chiar cauta expresii emotionale.
Ele nu îsi au locul într-o redactare stiintifica.
Pasivul de modestie
În literatura se indica evitarea lui “eu” sau “noi”, putin pompos, si
utilizarea pasivul de modestie. În redactarea stiintifica pasivul de modestie
expune la aceleasi ambiguitati ca si prezentul narativ. Utilizarea lui “eu”
sau “noi” suprima aceasta ambiguitate. În redactarea stiintifica nu este locul
modestiei, ca pentru alte sentimente, este deci normal sa se scrie: “noi am
examinat 10 bolnavi “ sau “eu am examinat 10 bolnavi”.
139
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Precizia impune:
140
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Pozitia forte
Un cuvânt este în “pozitie forte” atunci când cu el se începe o fraza,
un titlu sau un paragraf. Pozitia forte contribuie la claritatea textului,
retinând atentia cititorului. O eroare frecventa este de a pune în pozitie forte
în titlul unui articol cuvinte al caror continut informativ este slab, de
exemplu a începe un titlu cu “Starea actuala a...”; este pus în pozitie forte
un cuvânt si un adjectiv de interes limitat.
141
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
B1, apoi tubul A2 cu tubul B2, el poate utiliza “etc.” pentru a evita
explicatia celor 48 de manopere urmatoare.
Utilizarea lui “etc.” în mod defectuos antreneaza imprecizie. De
exemplu: “Examinarile biologice, hemograma, VSH etc.” La ce se refera
etc.? Lasa o poarta deschisa asupra unui orizont infinit si inacceptabil într-
un articol stiintific; este un cec în alb dat cititorului.
Utilizarea defectuoasa a lui “etc.” se apropie prin imprecizie cu “de
exemplu” sau cu “asa cum”. Iata un exemplu cum nu trebuie facut:
“Pacientii au primit antibiotice clasice, asa cum ar fi de exemplu penicilina
etc.”. În cazul de mai sus, pe lânga utilizarea defectuoasa a lui “etc.”, ce
este un antibiotic “clasic”? Ce vrea sa spuna aici cu “de exemplu”?
Prescurtarile
Este permis a se utiliza prescurtarile internationale ale unitatilor,
atunci când ele urmeaza o cifra; se poate spune: “Bolnavul cântareste 50
kg”, dar nu serie: “Evolutia greutatii în kg”; în acest din urma caz se va
scris cu litere “kilograme”.
În afara acestor prescurtari de unitati, interesul utilizarii abrevierilor
este de a scurta un text, de a-l face mai lizibil, substituindu-se unei expresii
sau unui cuvânt prea lung, utilizat de numeroase ori: calea biliara principala
poate fi prescurtata în CBP. Dar utilizarea abuziva de prescurtari va avea
efect advers usurarii lecturii. Din acest motiv, nu se utilizeaza prescurtari
pentru un cuvânt care nu a fost folosit decât de 3 sau 4 ori în articol. Este,
de asemenea, de dorit de a nu utiliza mai mult de 2 sau 3 prescurtari într-
un articol; acumularea de prescurtari, chiar daca ele au fost explicate, duce
la citirea dificila a lucrarii.
Toate prescurtarile trebuie anuntate. La prima aparitie în text a
termenului (termenilor) ce urmeaza a fi prescurtat, se trece în paranteza
prescurtarea; de exemplu daca e vorba de calea biliara principala (CBP)
Aceasta regula priveste în mod egal si semnele, daca variabilitatea unui
grup în jurul unei medii se exprima cu ±4, trebuie indicat daca ± exprima
eroare standard, varianta sau intervalul de încredere.
Aceste principii se aplica si rezumatului articolului. Cu toate acestea,
este preferabil ca prescurtarile sa fie evitate în rezumat, cu exceptia
cazurilor când grupuri de cuvinte lungi se repeta de cel putin 3 ori; aceeasi
regula se aplica si la nivelul figurilor si tabelelor.
142
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Absenta repetitiei
Repetitia unui fapt sau a unei idei este împotriva principiului stilului
concis. Singura repetitie autorizata si chiar necesara consta în continutul
rezumatului în raport cu textul. În afara acestui caz particular, repetitiile
trebuie sa fie evitate: nu repetati prima fraza a titlului în rezumat, nu
repetati rezultatele în discutii, nu repetati pasaje din introducere în discutii.
Nu este întotdeauna usor de a evita repetitiile: trebuie gândit daca e
mai bine a se spune anumite lucruri în introducere sau în discutii. Este
totodata posibil de a detaila în discutii ceea ce nu a fost evocat în
introducere. Pentru a evita repetarea rezultatelor în discutii, este util de a le
prezenta sub forma de tabele sau figuri. Atunci este posibil de a scrie în
discutii: “Rata supravietuirii pe care noi am observat-o (tabel II) difera de
cea pe care au observat-o...” Referinta la tabel II evita repetarea datelor
supravietuirii.
Eclipsa
Excesul de conciziune duce la suprimarea cuvintelor sau ideilor care
sunt indispensabile întelegerii frazelor sau textului. Trebuie atunci ghicite:
este eclipsa care întuneca claritatea unui exposeu stiintific. Eclipsa a fost
comparata cu o scara care, din în când este lipsita de o treapta. Cercetatorul
trebuie sa enunte fiecare etapa a rationamentului sau, pentru ca cititorul sa
nu fie nevoit sa faca deductii, chiar daca aceste etape lui îi apar evidente.
Contrar poetului, nu trebuie facut apel la imaginatia cititorului.
Concluzii
Pentru verificarea respectarii principiilor redactarii stiintifice, se
sugereaza autorilor ca, înainte de a trimite articolul unei reviste, sa-l
reciteasca de 4 ori, de fiecare data cu un obiectiv precis:
1. Sa se asigure ca verbele capitolelor: Material si metoda si Rezultate sunt
la timpul trecut si ca nu exista în aceste capitole prezentul narativ!
2. Sa se suprime substantivele, adjectivele, adverbele inutile!
3. Sa se verifice coerenta cifrelor în text, tabele si figuri!
4. Sa se întrebe daca substantivele, adjectivele, adverbele si verbele
folosite sunt inteligibile (pentru a fi traduse într-o limba de circulatie
stiintifica)!
TITLUL
143
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Lungimea titlului
Titlul trebuie sa fie scurt (10-15 cuvinte) si sa permita o lectura
rapida. De exemplu: “Calcitonin for prevention of postmenopausal bone
loss”.
Pe de alta parte, scurtimea titlului nu trebuie sa însele cititorul
asupra continutului articolului. De exemplu: “Diabetul”.
Titlurile detaliate permit o mare precizie, în schimb fac lecturarea
mai putin rapida.
Subtitlurile
Utilizarea subtitlurilor nu este decât un compromis. De exemplu:
“Tumori fibroase benigne localizate în pleura. Studiu anatomo-clinic si
imunohistochimic a 6 cazuri”. Titlul este separat în 2 sau 3 parti, cu punct
sau liniuta, sau doua puncte. Avantajul pentru cititor este ca permite citirea
în 2 viteze: prima parte stabileste subiectul, iar a doua aduce precizarile
asupra studiului realizat. Este totusi preferabil sa se condenseze totul într-
un singur titlu. Riscul subtitlurilor este ca pot deveni aproape rezumate,
deci titluri necorespunzatoare.
Stilul
Cuvintele imperative trebuie sa fie plasate la începutul titlului în
“pozitii forte” care retin atentia.
144
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Titlul curent
Un titlu curent (running title) este un titlu prescurtat care este pus în
anumite reviste în partea de sus a fiecarei pagini a articolului. El contine
mai putin de 40 de semne sau spatii.
145
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
AUTORII
146
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Studiile multicentrice
Când lucrarile au fost realizate de un grup numeros, în cazul
studiului multicentric de exemplu, solutiile adoptate variaza în functie de
regulile proprii grupului de lucru sau al revistei în care studiul este publicat.
Astfel, articolul este semnat de autorii care au participat cel mai mult la
studiu. Numele autorilor este urmat de identitatea grupului de lucru si de
adresa lui. New England Journal of Medicine limiteaza la 12 numarul
autorilor unui studiu multicentric. Celorlalti participanti le sunt adresate
multumiri colective la sfârsitul articolului. Alteori, studii multicentrice sunt
semnate prin numele sau sigla institutiilor (asociatiilor) care au participat la
studiu, iar lista participantilor este citata în josul primei pagini sau la
sfârsitul articolului. Ordinea participantilor poate fi alfabetica sau a
importantei participarii. Toate formele intermediare între aceste doua
exemple pot sa existe. O formula este ca titlul articolului sa fie urmat de
numele grupului cooperator, apoi de principalii participanti la studiu. New
England Journal of Medicine cere ca macar un nume de autor sa preceada
numele grupului. Se poate nota înca în josul primei pagini participarea
fiecaruia: xy- coordonator, zv, pr- comitetul de redactare, u,b,d,e- grup de
statisticieni.
Multumirile
Este normal si politicos de a multumi persoanelor care au ajutat la
realizarea lucrarii, dar a caror participare nu justifica sa fie coautori, de
asemenea, persoanelor care au sprijinit financiar cercetarea. Multumirile
147
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Cererea de extrase
Sunt periodice care publica numele autorului care accepta sa
furnizeze extrasele printr-o nota în josul primei pagini. Acceptarea de a
furniza extrasele înseamna expedierea efectiva a câte unui exemplar,
fiecarei persoane care îl va solicita. Aceasta acceptare, simpla în aparenta,
poate ridica anumite probleme. Unele reviste furnizeaza extrase gratuit, pe
când altele pretind de a fi platite. Este o masura prudenta de a refuza de la
început emiterea de extrase prin formularea în josul primei pagini a
articolului “nu va fi furnizat extras”. Pe de alta parte, furnizarea de extrase
este foarte utila când articolul a fost publicat într-o revista cu difuzare
limitata, în general foarte specializata, sau când cererea provine dintr-o tara
unde biblioteca, din ratiuni economice, primeste putine reviste.
Cum se procedeaza în practica?
Lista autorilor trebuie stabilita de la începutul lucrarii. Acest lucru
permite definirea responsabilitatilor, sarcinilor si participarea fiecaruia.
Odata manuscrisul redactat, fiecare autor trebuie sa-l citeasca, sa-l
comenteze, sa-l corecteze si, în final, sa-l accepte sau nu de a fi semnatar,
cu alte cuvinte sa îsi asume continutul. Fiecare nume este precedat de
initialele prenumelui sau chiar de numele întreg, pentru anumite reviste.
Lista ortografiei numelor trebuie verificata cu precizie. Adresele actuale ale
fiecarui autor vor fi indicate, de asemenea adresa institutului, serviciului
sau laboratorului unde a fost realizata lucrarea. Trebuie, de asemenea,
indicata adresa autorului care accepta sa trimita extrase sau se mentioneaza
ca extrasele nu vor fi furnizate. În fine, trebuie recitite pentru ultima data
sfaturile catre autori a revistei, pentru a verifica faptul ca totul este conform
cerintelor acestora si se va da tuturor autorilor sa semneze în josul scrisorii
de expediere, împreuna cu eventualele mentiuni cerute de revista.
148
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
INTRODUCEREA
Modularea introducerii
Obiectivul informativ al introducerii explica de ce nu este posibil sa
se scrie introducerea înainte de a lua hotarârea în ce revista se va publica
articolul. Este vorba de a aduce cititorului elementele necesare si suficiente
întelegerii lucrarii. Acest lucru difera în functie de publicul caruia îi este
adresat.
Continutul introducerii trebuie sa fie adaptat revistei alese si
cititorilor sai obisnuiti. Cantitatea de informatii data în introducere este
invers proportionala cu nivelul presupus de cunostinte al cititorilor. În acest
sens, introducerea unui articol original pentru o revista nespecializata
trebuie sa fie mai lunga decât pentru o revista specializata.
Daca introducerea este insuficienta, cititorul nu întelege contextul în
care lucrarea se situeaza si nici pentru ce a fost facuta. Exista si riscul
invers. Daca într-o revista specializata introducerea da cunostinte prea
elementare, cititorul risca sa creada ca si restul articolului este tot atât de
elementar, ceea ce el nu cauta într-un articol original dintr-o revista
specializata.
Introducerea aceluiasi articol difera de la o revista specializata la
alta, de exemplu: acelasi articol ce poate fi publicat într-o revista de
reumatologie, de genetica si de medicina generala, va avea introduceri
diferite. Este convenit de a se modula introducerea în functie de obiceiul
revistei. Aceste uzante nu sunt în mod obisnuit specificate în recomandarile
catre autori. Trebuie citite mai multe articole ale revistei, pentru a le
cunoaste. Exemplu: American Journal of Medicine publica articole cu
introduceri destul de lungi si detaliate. Alte reviste au obiceiul
introducerilor scurte. Exemplu: British Journal of Surgery publica articole
cu introduceri concise, precise, care cuprind toate informatiile necesare si
suficiente cititorilor chirurgi nespecializati. Unul dintre rolurile comitetelor
de redactie este de a asigura ca introducerea articolelor care le sunt trimise
este adaptata cititorilor revistei.
149
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Digresiunile
Trebuie evitate digresiunile, exposeele de învatamânt general asupra
subiectului. Introducerea trebuie sa se concentreze asupra elementelor
cuprinse în lucrare. Ea trebuie sa permita buna întelegere a subiectului care
a suscitat efectuarea si publicarea lucrarii.
150
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
INTRODUCEREA
Introducerea trebuie :
?? Sa prezinte aspectul general al subiectului (uneori una sau doua
fraze sunt suficiente)
?? Sa precizeze aspectul particular al subiectului abordat
?? Aceste doua parti trebuie adaptate cititorilor revistei
?? Sa expuna clar scopului lucrarii, utilitatea sau jusficarea
raspunsului asteptat la întrebarea pusa la initierea lucrarii
?? Sa tina cont de obiceiul revistei asupra lungimii introducerii
Introducerea nu trebuie:
?? Sa dezvolte istoria subiectului
?? Sa faca referinta la o bibliografie prea extinsa sau
?? exhaustiva
?? Sa adopte un obiectiv didactic
?? Sa formuleze afirmatii fara a le justifica printr-o
?? referinta sau mai multe
MATERIAL SI METODA
151
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
criteriilor tardive. Figurile si mai rar tabelele pot facilita descrierea acestui
capitol.
Materialul (Bolnavii)
Primul obiectiv al capitolului Material si metoda este de a indica pe
cine sau pe ce s-a efectuat lucrarea: populatia bolnavilor într-o lucrare
clinica, animale sau suse celulare într-o lucrare experimentala. Este bine ca
în aceasta prima parte sa se dea toate detaliile necesare interpretarii
rezultatelor. Scopul este de a permite cititorilor sa identifice erorile
sistematice eventuale, care au intervenit în compozitia esantioanelor
studiate si de a aprecia aria concluziilor. Daca lucrarea a fost facuta pe
bolnavi, acest capitol poate sa fie intitulat Bolnavi si metoda, sau Material
si metoda; a doua expresie este putin socanta; este cea mai obisnuita însa în
reviste. Este bine de a se conforma obiceiurilor revistei careia îi este
destinat articolul. Descrierea trebuie sa indice criteriile de includere sau
excludere a populatiei studiate.
Capitolul Material si metoda trebuie sa precizeze daca este vorba de
o serie consecutiva sau nu, de o lucrare retrospectiva sau prospectiva,
randomizata sau nu. Într-un studiu caz-martor, trebuie precizate criteriile de
selectie a martorilor. Dupa indicarea modului de esantionare, este corect sa
se descrie vârsta, sexul, caracteristicile socio-profesionale, originea etnica,
simptomatologia, datele morfologice. Caracteristicile grupurilor si
subgrupurilor luate în studiu trebuie definite fara ambiguitati; aceste
precizari asupra esantioanelor studiate permit interpretarea corecta
rezultatelor. În cazul unei observatii de serie mica, (4-5 bolnavi) se vor
descrie observatiile asupra fiecarui bolnav în parte. Uneori este dificil de a
152
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Ce se cauta sa se evalueze?
Al doilea obiectiv al capitolului Material si metoda este de a se
preciza ceea ce se testeaza: actiunea unui medicament, rezultatele unei
interventii chirurgicale, valoarea unei examinari biologice sau radiologice,
modificarea constantelor unui model experimental. Pentru un medicament,
doza zilnica, modul si orarul de administrare trebuie exact precizate. Pentru
tehnicile chirurgicale, pentru examenele biologice, sau pentru metodele
experimentale cunoscute, descrierea se poate limita la referintele primei
descrieri. Când tehnica sau metoda este noua, trebuie descrisa cu precizie.
Daca au fost aduse modificari unei metode deja descrise, ajunge sa se
specifice ce anume s-a modificat. Daca sunt utilizati reactivi sau substrate,
trebuie data denumirea lor chimica si provenienta. Când este vorba de
aparate, atunci trebuie data originea lor, tipul lor si numele fabricantului.
Criteriile de judecata
Al treilea obiectiv al capitolului este de a descrie criteriile de
judecata retinute pentru aprecierea rezultatelor si de a indica metodele
utilizate pentru validarea rezultatelor. ( De exemplu: testele de inferenta
statistica). Descrierea criteriilor de judecata trebuie sa fie precisa. Daca
criteriul de judecata este un rezultat îndepartat, trebuie indicat numarul de
bolnavi exclusi din cercetare si trebuie indicat numarul de bolnavi pierduti
din vedere. În urmarirea bolnavilor operati trebuie precizat daca
mortalitatea postoperatorie imediata a fost inclusa sau nu în aprecierea
supravietuirii. Daca criteriile de judecata sunt evaluari biologice, trebuie
precizat asupra caror produse s-au facut masuratorile (De exemplu: sânge
integral sau plasma) si unitatile de masura care au fost alese (De exemplu:
mg, g, mol sau mmol/ml, sau mmol/l ). Trebuie descrise metodele statistice
utilizate (De exemplu: teste parametrice sau nonparametrice). Atâta timp
cât se folosesc metode uzuale, comune, ca testul Hi2, testul t (Student),
153
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
LogRank, revistele accepta ca ele sa fie numai citate. Daca se folosesc alte
metode, ele trebuie sa fie însotite de referinte.
Nomenclaturile
Exista o terminologie biomedicala internationala. Exista reviste ce
indica în recomandarile date autorilor, nomenclatura pe care au adoptat-o.
Pentru a cita numele unui medicament, este preferabila utilizarea denumirii
comune internationale. Ea se scrie fara majuscula. (De exemplu:
amoxicilina. Daca se utilizeaza numele comercial, se pune majuscula si
semnul ? . (De exemplu: Ampicilina? ). Numele unei bacterii sau al unui
animal ce are doua nume latine se scrie cu caractere italice (Streptococcus
viridans). Daca sistemul de dactilografiere nu dispune de caractere italice,
aceasta indicatie este data editorului, subliniind cuvântul si punând în
margine, între ghilimele, “ital”. În denumirea bacteriilor, numai primul
cuvânt are majuscula.
154
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
publicate sub pretextul ca ar putea lamuri, într-o zi, o problema care nici
macar nu a fost formulata.
Timpii verbelor
Fara exceptie, verbele trebuie puse la timpul trecut; materialul de
studiu a fost observat în trecut. Trebuie exclus prezentul narativ.
REZULTATE
Toate rezultatele
Trebuie trecute toate rezultatele. Nimic mai gresit decât sa apara, în
cadrul discutiilor, rezultate care nu sunt mentionate în cadrul capitolului.
Notiunea se refera si la publicarea rezultatelor negative, în masura în
care ele aduc o informatie utila studiului efectuat; un rezultat negativ este o
informatie care poate fi utila într-o actiune diagnostica, prognostica sau
pentru a evita un tratament ineficace. În schimb, a da rezultate care nu au
coerenta cu scopul lucrarii expuse în introducere traduce o confuzie
intelectuala. Aceste rezultate superflue, parazite, nu cresc credibilitatea
unei publicatii.
Tabelele si figurile
Una dintre dificultatile create de structura unei lucrari stiintifice este
riscul de a face repetitii între expunerea rezultatelor si apoi utilizarea lor ca
baza de discutie în capitolul Discutii. Acest risc este limitat de utilizarea
figurilor si tabelelor. De fapt, în capitolul Discutii, referirea la figuri si
tabele permite comentarea rezultatelor cuprinse, fara a le repeta. Alt avantaj
155
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Timpii verbelor
Ca si în capitolul Material si metoda, verbele trebuie utilizate la
timpul trecut. Chiar daca sunt recente, rezultatele au fost înregistrate în
trecut. Nici în acest capitol nu se permite utilizarea prezentului narativ.
Precizia
Ea se traduce prin coerenta cifrelor, asigurând ca totalul este egal cu
suma partilor, atât în text, cât si în figuri si tabele. Când rezultatele cuprind
subgrupe, acestea trebuie sa fie coerente cu cele definite la Material si
metoda.
Claritatea
În expunerea rezultatelor trebuie urmata o ordine rationala: trebuie
expuse rezultatele normale înaintea rezultatelor anormale, expunerea
rezultatelor imediate înaintea rezultatelor tardive. Ulterior, în capitolul
Discutii, autorii pot pune în valoare un anumit rezultat în raport cu altul. În
aceeasi ordine de idei, daca mai multe metode au fost expuse în capitolul
Material si metoda, aceeasi ordine trebuie sa fie respectata si în prezentarea
rezultatelor lor. Anumite reviste autorizeaza folosirea subtitlurilor care
trebuie sa fie identice în capitolul Material si metoda si Rezultate.
Erori de evitat
156
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Erori inacceptabile
FIGURILE SI TABELELE
157
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
interes didactic mai eficace decât tabelul. Pentru o situatie care evolueaza,
o figura sub forma unei curbe arata cel mai bine aceasta modificare, mai
bine decât cifrele dintr-un tabel. Aceste propuneri nu sunt absolute:
alegerea depinde, de asemenea, de numarul si natura datelor. Este vorba de
o singura alegere: aceeasi informatie nu poate fi data o data sub forma de
figura si apoi sub forma de tabel.
158
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Figurile
Realizarea figurilor de calitate excelenta face articolul mult mai
atractiv.
159
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Histograme
Acest tip de grafic este constituit din bare verticale sau orizontale.
Histogramele permit o comparatie statistica a diferitelor cifre; urmarind
regruparea efectuata, pot sa apara relatii ce ar fi mai putin evidente într-un
tabel (a carui ilustrare este histograma) Numarul barelor nu trebuie sa
depaseasca 7. Histograma câstiga în precizie daca i se adauga o scara.
Urmarind tipul de comparatie dorit, se pot suprapune barele, juxtapune sau
disocia complet. În fine, se poate indica prin linii verticale ce surmonteaza
barele, deviatia standard.
160
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
161
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Ilustratiile
Sunt fotografii ale radiografiilor, sectiunilor histologice, ale
înregistrarilor (EKG, EEG). Diapozitivele în culori sunt rau reproduse în
format tiparit. În reproducerea radiografiei sau a documentelor de
imagistica medicala se pot utiliza simboluri, sageti sau litere îngrosate. Ele
trebuie sa contrasteze cu fondul si sa ramâna lizibile dupa reductia pentru
publicatie. O schema de însotire poate fi utila. Microfotografiile trebuie sa
aiba o scara de referinta sau o marcare direct pe figura. Marirea poate fi
indicata în legenda, aceasta metoda este pentru a evita marirea sau
micsorarea prin reductia figurii. Coloratiile utilizate pentru un studiu
histologic sau citologic trebuie sa fie indicate în legenda. Persoanele din
fotografii nu trebuie sa fie recunoscute. Se pune de obicei peste ochi o
banda neagra. În caz contrar, trebuie anexata fotografiei autorizatia scrisa si
semnata a persoanei fotografiate.
Tabelele
Partile unui tabel sunt: titlul, originea tabelului situata sus si stânga,
capetele de coloane, capetele de linii, corpul sau aria (câmpul) tabelului si,
eventual, notele din josul tabelului.
Un tabel nu necesita mai mult de 3 linii orizontale pentru a diferentia
partile. Liniile verticale nu sunt obligatorii.
162
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Titlul
Fiecare tabel are un titlu amplasat deasupra lui. Titlul trebuie sa fie
informativ si sa respecte pozitia forte. Se va evita repetarea informatiilor
prezentate în cazul coloanelor sau în cazul liniilor. Tabelele cu date
comparative trebuie sa fie coerente si sa utilizeze aceleasi cuvinte în
aceeasi ordine si aceleasi unitati.
Capetele coloanelor
Fiecare cap de coloana desemnând valori numerice trebuie sa indice
unitatea de masura aplicata datelor situate în coloana. Daca unitatile sunt
aceleasi pentru toate capetele de coloana, este judicios de a le figura în titlu,
mai bine decât a le repeta în capul fiecarei coloane. Daca mai multe capete
de coloane apartin aceluiasi ansamblu de informatii, este de dorit de a le
regrupa printr-o linie orizontala plasata deasupra lor si surmontata de un
cap de coloana indicând ansamblul.
Capetele liniilor
Daca grupurile de linii sunt legate, este posibil de a indica
subgrupele prin scrierea indentata (retrasa în interior).
De exemplu:
Grupul placebo
Fumatori
Nefumatori
Grupul tratat
Fumatori
Nefumatori
Unitatile variabilelor numerice trebuie sa fie precizate în capul
liniilor si nu în cuprinsul corpului ariei (suprafetei) tabelului.
Cuprinsul tabelului
Cuprinsul tabelului contine numai numere, niciodata unitati de
masura. O eroare frecventa este trecerea semnului % dupa un numar, în
cuprinsul tabelului. Daca se doreste trecerea semnului %, se poate pune
între paranteze, dupa numar. Acesta este indicat de obicei în capul coloanei,
sau într-o nota în josul tabelului. Exemplu: numerele dintre paranteze
indica procente.
Numerele situate în coloane trebuie sa fie aliniate dupa virgula, daca
exista o zecimala, sau dupa punct (în revistele de limba engleza) si sa
contina acelasi numar de zecimale pentru variabilele identice.
Numarul inferior lui 1 trebuie sa aiba un 0 înaintea virgulei sau
punctului. Acelasi lucru daca se foloseste semnul +/- sau x în coloane.
Daca se utilizeaza semnul +/-, trebuie indicata semnificatia în capul
coloanei, al liniei sau printr-o nota în josul tabelului.
163
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Verificarea tabelului
DISCUTIILE
164
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
165
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Erorile
O prima greseala este de a repeta la Discutii ceea a fost prezentat în
Introducere. O solutie este de a spune în Introducere starea actuala a
cunostintelor, apoi în Discutii confruntarea rezultatelor cu cele ale altor
autori.
O a doua eroare este citatia inexacta: inexactitatea în transcrierea
rezultatelor altor autori sau inexactitatea în a cita ceea ce au afirmat. Acest
lucru implica citarea autorilor numai dupa citirea publicatiilor lor originale
si verificarea daca nu s-au deformat cumva observatiile si modul lor de
abordare a problemei.
A treia eroare este utilizarea expresiilor emotionale. O atentionare în
plus: verbele trebuie sa fie trecute la timpul trecut în frazele ce relateaza un
fapt trecut: rezultatele proprii si rezultatele altor autori. Se poate utiliza
prezentul numai pentru notiuni bine stabilite.
Atentie!
Daca discutiile depasesc jumatatea lungimii totale a articolului, ele
sunt prea lungi si probabil rau conduse.
166
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
REZUMATUL
167
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Lungimea rezumatului
Este indicata de multe ori în instructiunile date autorilor de catre
revista. În sistemul Vancouver, sunt acceptate maxim 150 de cuvinte sau
15 rânduri dactilografiate; pentru rezumatele “structurale” 250 de cuvinte.
Multe reviste accepta însa rezumate cuprinse între 250-300 cuvinte, sau o
pagina dactilografiata la 2 rânduri.
Erorile în rezumate
Cea mai grava eroare este de a începe scrierea articolului cu
rezumatul. O alta eroare consta în a expune rezultate care nu sunt în articol.
Aceasta eroare apare atunci când autorul scrie rezumatul fara a consulta
articolul. Expunerea rezultatelor trebuie sa fie identica cu rezultatele
exprimate în text. Utilizarea prescurtarilor nu este de dorit în cadrul
rezumatului, cu exceptia situatiilor în care sunt utilizate de cel putin 3 sau 4
ori, iar atunci ele vor fi imediat explicate. O alta eroare este de a raporta
rezultatele altor autori în rezumat.
168
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Rezumatele indicative
Rezumatele revistelor generale si ale articolelor pedagogice sunt de
obicei indicative. Anumite reviste înlocuiesc rezumatul printr-o tabla de
materie. Din ce în ce mai multe reviste generale contin rezumate de tip
informativ. Aceste treceri în revista au o structura de tip IMRAD. În
169
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
rezumat este expus scopul revistei generale. Apoi sunt precizate metodele
de cercetare ale articolelor analizate, sunt date rezultatele acestor analize,
cu concluziile ce se desprind si aplicatia lor potentiala.
REFERINTELE
170
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Calitatea referintelor
Lista referintelor contine toate referintele citate pe parcursul textului
articolului si numai aceste referinte. Multe reviste limiteaza lista
referintelor pentru toate formele de publicatii, cu exceptia revistei generale.
Redactorii revistelor controleaza apelarea referintelor. Erorile sunt
frecvente în referinte. Ele sunt de doua feluri: unele sunt inexactitudini de
transcriere, altele erori în citatia continutului referintei.
Referinte proscrise
Rezumate de la congrese, nepublicate în periodice
Articole “predate pentru publicare”
Comunicari orale
Referinte de mâna a doua
Sistemele de referinte
În principiu, recomandarile autorilor facute de fiecare revista indica
sistemul pe care îl utilizeaza (E.Garfield a numarat 250 de sisteme de
referinte. 33 de sisteme diferite au fost gasite în 52 de reviste). În practica,
trei sisteme sunt utilizate:
- sistemul “autor-data”, numit si sistemul Harvard (este cel mai
vechi)
- sistemul numeric secvential, care are o varianta cunoscuta sub
numele de sistemul Vancouver
- sistemul alfabetic-numeric, care este un sistem hibrid.
171
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
grupul de editori European Life Science Editors care a propus utilizarea fie
a numerelor, fie “nume-data” în text, fara a permite utilizarea celor doua
stiluri în acelasi articol.
172
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
173
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
174
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Principiile generale
Introducerea este în mod particular importanta. Scopul ei este de a
explica auditorului de ce a fost realizata lucrarea. Ea trebuie sa fie adaptata
cunostintelor ascultatorilor. O comunicare asupra unui subiect specializat în
fata unui public nespecializat trebuie sa înceapa prin repetarea notiunilor
elementare înaintea expunerii aspectului mai specific al problemei
abordate. Introducerea în fata unui public specializat însa trebuie sa fie
scurta. Partea în exposeu corespunzatoare capitolului Material si metoda
trebuie sa se limiteze la esential. Daca un ascultator doreste o precizare
asupra materialului studiat, sau metodei utilizate, va putea cere amanunte în
timpul discutiilor care urmeaza dupa comunicare (bineînteles ca nu trebuie
sa se cada într-un exces invers). Expunerea rezultatelor este partea cea mai
importanta a comunicarii orale. Cele câteva minute consacrate rezultatelor
trebuie sa cuprinda rezultatele si nimic altceva. Pentru aceasta parte din
comunicare este indispensabila utilizarea diapozitivelor sau transparentelor.
O greseala într-o comunicare orala este de a încerca sa se comunice
toate rezultatele observate: atentia ascultatorilor este limitata, mai ales la
congrese, unde comunicarile se succed cu un ritm rapid. Trebuie sa se
prezinte rezultatele cele mai pertinente prin noutatea lor sau pentru
deductiile ce pot fi trase. O alegere este necesara. Comentariile trebuie sa se
limiteze la 2 sau 3 puncte, care arata ce aduce nou lucrarea sau ce ipoteze
sugereaza. Comentariile se pot confunda cu concluziile. Nu trebuie sa
crestem numarul concluziilor; ascultatorii retin o singura concluzie. Pentru
a anunta ca exposeul s-a terminat, de obicei se multumeste pentru atentie
ascultatorilor.
175
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Diapozitivele.
Într-o comunicare de 10 minute este bine sa nu se prezinte mai mult
de 7-8 diapozitive. Se pot prezenta si mai putine, 3-4, daca acest lucru este
suficient redarii rezultatelor observate.
Într-o comunicare orala, alegerea între diferitele tipuri de prezentari
ale rezultatelor sub forma de figuri sau tabele trebuie sa tina cont de
obiectiv, sa poata fi prezentate în câteva minute una sau doua idei. În
general, prezentarea de cifre este plictisitoare pentru auditor, de aceea este
de preferat prezentarea lor sub forma de figuri, curbe, histograme, mai bine
decât tabele. Un alt principiu este de a nu lasa un diapozitiv proiectat în
timp ce se vorbeste despre altceva. Auditoriul priveste diapozitivul si nu
este atent la ceea ce se vorbeste.
Daca din cuprinsul unui diapozitiv vrem sa prezentam numai o
anumita parte, (De exemplu: rândul al treilea al unui tabel cifric) vom
reduce diapozitivul la acel rând si nu se va proiecta tot tabelul. Daca figura
este o curba, trebuie sa se citeasca titlul, eventual subtitlul, sa se indice ce
reprezinta axa absciselor, apoi ordonata, chiar daca acestea ar parea
evidente si apoi sa se descrie toate curbele care sunt reprezentate.
Este bine sa nu se vorbeasca foarte repede în cursul prezentarii unui
diapozitiv. Trebuie calculat un minut pe diapozitiv, pentru a putea fi
înteleasa expunerea. Aceste sfaturi au drept scop de a evita neatentia
progresiva a ascultatorilor pe parcursul expunerii.
Cu ce trebuie început pentru a face o comunicare orala: sa se scrie
textul sau sa se elaboreze diapozitivele? S-a cazut de acord ca este mult mai
util de a proiecta mai întâi diapozitivele, apoi sa se conceapa si sa repete
176
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
177
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
Posterele
Comunicarea afisata, sau posterul, este o forma de prezentare din ce
în ce mai utilizata. Are unele avantaje certe, dar si unele limite.
178
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
179
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
180
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ANEXA
SURSE ELECTRONICE DE DOCUMENTARE MEDICALA
Fiecare din aceste surse, ca si toate celalalte care vor mai fi citate, au la
rândul lor legaturi (link-uri) spre alte surse de profil, de asemenea
consultabile.
ALERGOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-allergy.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.immunology.html>
<URL:http://golgi.harvard.edu/biopages/immuno.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c20.html>
181
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
ANESTEZIE:
<URL:http://www.eur.nl/FGG/ANEST/wright/contents.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.anesthesiology.html>
<URL:http://gasnet.med.yale.edu/index.html>
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-anesth.html>
BIOTEHNOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-biotech.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.biotechnology.html>
<URL:http://biotech.chem.indiana.edu/pages/prores.html>
<URL:http://www.cato.com/interweb/cato/biotech.html>
CARDIOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-cardio.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.cardiology.html>
<URL:http://osler.wusti.edu/~murphy/cardiology.html>
<URL:http://www.heartcenter.ccf.org.8080/www -eps/hot-
hart/heart.html>
CHIRURGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-surg.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.surgery.html>
<URL:http://WW.sci.lib.uci,edu/HSG/MedicalSurgery.html#SU>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/E4.html>
DERMATOLOGIE:
<URL:http://www.tray.dermatology.uiowa.edu/home#Dermatology>
<URL:http://www.medlib.iupui.edu/cicnet/derma/derma.html>
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-derm.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c17.html>
ENDOCRINOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-endocrin.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.endocrinology.html>
<URL:http://WWW.catleweb.com/~monitor/index.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c19.html>
FARMACIE-FARMACOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-pharm.html>
<URL:http://www.cpb.uokhsc.edu/pharmacy/pharmint.html>
<URL:http://www.mcc.ac.uk/pharmweb.html>
<URL:http://pharminfo.com/>
182
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
GASTROENTEROLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-gastro.html>
<URL:http://cpmcnet.columbia.edu/dept/gi/elsewhere.html>
<URL:http://cpmcnet,columbia.edu/dept/gi/disliv.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c6.html>
GERIATRIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-ger.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.geriatrix.html>
<URL:http://www.aoa.dhhs.gov/aoa/pages/jpostlst.html>
<URL:http://www.aoa.dhhs.gov/aoa/webres/direct.html>
HEMATOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-hem.html>
<URL:http://www.slackinc.com/matrix/SPECIALT/HEMATOLO.HT
ML>
<URL:http://www.falk.med.pitt.edu/subjects/hemat.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c15.html>
INFORMATICA MEDICALA:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-inform.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.informatics.html>
<URL:http://www.cs.man.ac.uk/mig/people/medicine/medicine.html>
<URL:http://www.netvet.wustl.edu/info.html>
MEDICINA DE FAMILIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-fam.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.family.html>
<URL:http://views.vcu.edu/views/fap/volk-r.html>
<URL:http://www.phymac.med.wayne.edu/jfp/fammed.html>
MEDICINA DE URGENTA:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-emerg.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.emergency.html>
<URL:http://gilligan.uafadm.alaska.edu/www-991.html>
<URL:http://dumbo.isc.rit.edu/ems.html>
MICROBIOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-micro.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb/medweb.id.html>
<URL:http://golgi.harvard.edu/biopages/MICRo.html>
<URL:http://tulane.edu/~dmsander/garryfavweb.html>
183
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
NEFROLOGIE; UROLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-nephrol.html>
<URL:http://www.nephronet.com/stannet/nephro/welcome.html>
<URL:http://ns,gamewood.net/renalnet.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c12.html>
NEUROLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-NEURO.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.neurology.html>
<URL:http://ivory.lm.com:80/~nab/index.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c10.html>
NUTRITIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-nutr.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.nutrition.html>
<URL:http://netscape,net.au/%7Ehelmant/nutid.html>
<URL:http://www.apei.cal/~dkmackin/food.html>
OBSTETRICA – GINECOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-obgyn.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.gynecology.html>
<URL:http://www.siumed.edu/ob/oblink.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c13.html>
OFTALMOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-ophth.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.optometry.html>
<URL:http://golgi.harvard.edu/biopages/immuno.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c20.html>
ONCOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-oncol.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.oncology.html>
<URL:http://netope.harvard.edu:80/meei/OthrSites.html>
<URL:http://www.eyenet.org/eyelinks.html>
ORTOPEDIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-ortho.html>
<URL:http://www.netshop.net/~cloughs/ortolink.html>
<URL:http://dragon.arcaiau.ca/~pbaudin/biomch.html>
<URL:http://www.dundee.ac.uk/orthopaedics/link/welcome.html>
184
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
OTORINOLARINGOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-oto.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.hearing.html>
<URL:http://bcm.tmc.edu/ot/others.html>
<URL:http://www.aro.org/showcase/aro/library/sites.html>
PATOLOGIE SI LABORATOR:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-path.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.pathology.html>
<URL:http://pds.med.umich.edu/users/amp/path-resources.html>
<URL:http://wwwminer.lib.rochester.edu/wwwml/Leon/URPLM.html
>
PEDIATRIE - NEONATOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-ped.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.pediatrics.html>
<URL:http://med.jhu.edu/peds/neonatology/poi.html>
<URL:http://www.lhl.uab.edu:80/pedinfo/>
PNEUMOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-resp.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.respmed.html>
<URL:http://www.xmission.com/~gastown/herpmed/respi.html>
<URL:http://www.mic.ki,se/Diseases/c8.html>
PSIHIATRIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-psych.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.mentalhealth.html>
<URL:http://wpic.library.piyy.edu/psychiat.html>
<URL:http://freenet.msp.mn.us/ip/stockley/mental-health.html>
RADIOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-rad.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.radiology.html>
<URL:http://www.medib.iupui.edu/cicnet/rad/radnetho.html>
<URL:http://web.wn.net/~usr/ricter/web/medradhome.html>
REUMATOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-rheum.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.rheumatology.html>
<URL:http://www.serve.com/~fredt/rheum.html>
<URL:http://www.slackinc.com/matrix/SPECIALT/RHEUMAT.html>
185
METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE MEDICALE
STOMATOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-dent.html>
<URL:http://www.nyu.edu:80/Dental/intres.html>
<URL:http://www.mindspring,com/~cmcleod/cmcleod.html>
<URL:http://indy.radiology.uiowa.ed/Beyond/Dentistry/sites.html>
TELEMEDICINA:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-telemed.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.telemed.html>
<URL:http://naftalab.bus.utxas.edu/nafta-7/tmpage.html>
<URL:http://zax.radiology.arizona.edu/umc.html>
TOXICOLOGIE:
<URL:http://www.arcade.uiowa.edu/hardin-www/md-tox.html>
<URL:http://www.gen.emory.edu/medweb.toxicology.html>
<URL:http://www.pitt.edu/~martint/pages/toxres.html>
<URL:http://www.nihs.go.jp:80/GINCuseful.html>
186