Jeannet teWall

ss- anăscutl a1 apr il

ie1960,î n Phoenix,
Arizona. A avut o copilăr i
e dest ul de di icil
ă di n cauz a
li
psur i
lorşiamut ăril
orfoar tedeseal ef ami l
ieidintr-un or
aş
într-
alt
ul.Lavârst
ade17anis- amut atlaNew Yor k,undeşi -
aînceputcar i
eradej urnalist.A absolvitBar nardCol legeşia
colaboratcu maimul t
epubl icaţi
idin New Yor k.Apăr utăî n
2005,car t
eaeidememor ii,Cast eluldest i
clă,af ostbestsel
ler
New Yor kTimesmei ibinedeşaseani .Jeanne tteWal l
seste,
de asemenea,aut oarea altordouă căr ţideveni te bestsel
ler
imediatdupăpublicare:TheSi lverStarşiHal fbrokeHor ses.
 Jeanne
teWal
ls

CASTELULDE STI
CLĂ
MEMORI
I

Tr
aduceredi
nli
mbaengl
eză
deLor
enaLupu
 Redactor
:IuliaPomagă
Tehnoredact
or:IonuţPast
ori
u
Copert
ă:AlexandruDaş

Descr
ier
eaCI PaBi bli
oteciiNaţ
ionaleaRomâniei
WALLS,JEANNETTE
Castel
uldesti
clă/Jeannet t
eWal l
s;trad.:Lor
enaLupu.
— Bucureşti:Youngart,2015
ISBN 978-606- 93849-1-6
I.Lupu,Lor ena(tr
ad.)
821.111-31135. 1

JeannetteWallsTheGl assCastle
Copyri
ght© 2005byJeannet teWalls
© youi
gar
t,2015,pentruprezentaedi
ţie,yongartesteuni
mpr
intal
Gr upul
uiEdi t
ori
alAr t.
LuiJohn,pent
ruc
ăm-
aconvi
nsc
ătoţ
ioameniii
nter
esanţi
auunt rec
ut.

Î
ntuner
iculesteoc al
eşilumi
naest eunl oc
,
Paradisulcarenuaexistatni
ciodată
Şini
cinuvaivr eodatăeînt
otdeaunar eal
.

Dyl
anThomas,Poem dezi
ua
 CUPRI
NS

IO FEMEI
E DE PE STRADĂ
I
IDEŞERTUL
I
IIWELCH
I
VNEW YORK
VZI
UARECUNOŞTI
NŢEI
Mul
ţumi
ri
 I
O FEMEI
E DE PE STRADĂ

Er am î ntr-un t axi,î nt rebându- mă dacă nu cumva mă

îmbr ăcasem pr easoist icatpent ru sear arespect ivă,cândam
aruncat o pr i
vire pe f ereas tr
ă şi am văz ut-o pe mama
cotr obăindpr i
nt r
-uncont ainerdegunoi .Abi aseî nser ase.Un
vânt necr uţător de mar tie biciuia abur iicar ei eşeau di n
gur iledecanal ,i aroameni imer geau gr ăbiţipet rot uar e,cu
gul ereler idicate.Er am bl ocat ăînt raic,l avr eodouăsut ede
me t ridepe trecereaspr ecar emăî ndrept am.
Mama er al a câţ iva me tri de mi ne. Avea ni şte câr pe
înfăşur at eî nj urul umer ilor, ca să o aper e de r ăcoar ea
primăver ii,şiscor moneapr i
nt omber on întimpcecăţ elulei,
ocor cit
ur ădet errieral bcu negr u,sej ucapr intrepi cioarele
ei.Gest ur i
lemameiî mier au at âtdecunoscut e–f elulî ncar e
îşiîncl i
nacapulşiî şiî mpi ngeaî nf aţăbuz ai nferioar ăî nt imp
ceexami na ar ti
coledeevent ual ă valoarepecar el epescui a
din cont ainer uldegunoi ,f elulîn car eochi iiseumpl eau de
bucur ie copi l
ărească at unci când descoper ea ceva car e-i
plăcea.Păr uleil unger apl i
ndeşuvi ţegr i
,încâl citşici ufulit
,
iar ochi iise cuf undaser ă adânc î n orbite,dar î ncă î mi
ami ntea de mama car ef usese pe când er am f eti
ţ ă,mama
car ef ăcea sal tur idepest ânci,car epi ct
aî n deşer tşicar e
citeaShakespear ecu vocet are.Pome ţ
iiîierau î ncăî nalţişi
fermi ,darpi eleaisescor oj i
seşideveni sear ămi edupăat âtea
ierni şi ver iî n car ef usese expusă i ntemper i
ilor . Pent ru
trecăt ori,pr obabi lca ar ăta ca or icare al t
a di ntre mi i
le de
per soanef ărăl ocui nţădi nNew Yor k.
Trecuser ămaimul t
el unidecând oî ntâl nisem pemama,
iarcândar idi catpr i
virea,am f ostcopl eşitădegr oaz acăm-
arput ea vedea şim- arput ea st r i
ga pe nume,că ci neva î n
dr um spr e aceeaşi pe trecer e ne- ar put ea z ăriî mpr eună,
mamas- arpr ez enta,şisecr etulmeuardevenipubl ic.
M- am l ăsatî nj ospebanchet ă,apoii -
am cer utşof er uluisă
întoar căşisămăducăacasă,pePar kAvenue.
Taxi uls- a opr itî nf aţ a cl ădi riinoast re, por t ar ulmi -a
deschi s uşa, i ar l i
fti
er ul m- a dus până sus. Soţ ul meu
muncea până t ârziu, aşa cum f ăcea deseor i, i ar
apar tament uler aî nvălui tî nl inişte,cu excepţ ia pocnet elor
produsedet ocur ilemel epepodeaua del emn l ăcui t.Er am
încă bui măci tă de f apt ulcă o văz usem pe mama,de şocul
acest ei înt âlni riî nt âmpl ătoar e, de i magi nea ei scot ocind
fericităî n cont ainer uldegunoi .Am pusVi val di,sper ând că
muz icamăvaaj utasămăcal mez .
M- am ui tatde j ur-î
mpr ej ur pr inî ncăper e.Pr ivirea mea
întâlneavasedebr onzşiar gi ntdel aînceput ulsecol ul uiXX
şicăr ţivechi ,cucoper t
edepi ele,pecar el ecol ecţi
onam del a
târgur i
ledevechi tur i
.Acol osealau hăr ţil
egeor gienepecar e
le î nr ămasem, covor aşel e per sane şi f ot oli
ul de pi ele
capi tonat ăî n car eî mipl ăceasămăcuf und î n iecar esear ă.
Încer casem să- mif acuncămi nai ci,încercasem săt r ansf orm
acestapar tamentî n genuldel ocî n carearif ostdi spusăsă
trăiascăper soanacar eîmidor eam săiu.Darnu măput eam
bucur ani ciodat ăpedepl i
ndeacestspaţ iuf ăr ăsă- mif acgr ij
i
că mama şit ata seghemui au peundeva,pebor dur a unui
trotuar .Îmif ăceam gr ijipent ru ei ,dar ,totodat ă,măsi mţeam
stânj eni tădi n cauz al or,şimi -er ar uşinedemi ne,pent ru că
pur tam per l
eşil ocuiam pePar k Avenue,î nt i
mp cepăr i
nţ i
i
meisechi nui au să- şiţ inădecal dunulal t
ui aşisăf acăr ost
decevademâncar e.
Ce put eam să f ac? Am î ncer catsă- iaj utde nenumăr ate
ori,dart at ai nsistacănu aveau nevoi edeni mi c,iarmama
îmi cer ea cât e-o pr ost i
oar ă, cum ar i un par f
um cu
pul ver izator sau o l egi timaţ ie de membr ul a un cl ub de
sănăt ate,î mispuneaucăt răiauvi aţ apecar eşi -odor eau.
Dupăcemăl ăsasem î nj osî nt axi ,sănu măvadămama,
măur am pemi neî nsămi–î miur am obi ect el
edeant i
cariat,
hai nele şiapar t
ament ul .Tr ebui a să f ac ceva,şiat unciam
sunat -o peo pr iet
enă a mameişii -am lăsatun mesaj .Er a
modulnost ru de- aţ ine l egăt ur a.Mameiî ilua î ntotdeauna
câtevaz il
epânăsămăcont actez e,darcândm- asunat ,vocea
eier a aceeaşidi ntot deauna,bi nedi spusă şif amiliară, de
par că am il uatpr ânz ulî mpr eună î nz i
ua ant eri
oar ă.I -
am
spuscăvoi am s- ovădşii -am pr opussăt reacăpel anoi ,dar
eaî şidor easămear găl aunr est aur ant.Îiplăceasămănânce
în or aş,aşacă am căz utdeacor d sănevedem l apr ânz,l a
restaur ant uleichi nez escpr efer at.
Când am aj uns,mama er a dej aî ntr-un separ eu,s tudi a
meni ul .Ses trădui sesăsear anj ez e.Pur taun pul overgr işi
puf os,car e avea doarcât eva pet e,şipant oi băr băteştide
pieleneagr ă.Sespăl asepef aţ ă,daravea gât ulşit âmpl ele
negr edemur dăr i
e.
Mi -af ăcutbucur oasăsemncumânacândm- avăz ut.
— Ui te-opef etiţ
ameaceami că!as tri
gatea.
Am săr utat -o pe obr az . Az vâr li
se î ntr-o pungă t oat e
reci pienteledepl asticdepemasăcu sosdesoi a,sospent ru
fript urăşimuşt ari ute-picant .Apoi ,agol i
tînpungăşiunbol
del emnpl incut ăieţeiuscaţ i.
— O gust ar epent rumaiî ncol o,mi -
aexpl icatea.
Am comandat .Mamaşi -aal esSeaf oodDel ight .
— Şt iicâtdemul tîmipl acf ructeledemar e,aspus.
A î nceput să vor bească despr e Pi casso. Văz use o
retr ospectivă a oper eil uişiaj unsesel a concl uz ia că era cu
mul tsupr aeval uat .Di n punct uleideveder e,t oatechest iil
e
ast ea cubi steer au ni şteşar l
at anii.Picasso nu f ăcuseni mic
demndel uatî nconsi der aredupăper ioadasar oz.
—Î mif acgr ij
ipent r
ut i
ne,i -am măr turisit.Spune- micu
cet epotaj ut a.
Zâmbe t
uli -api erit.
— Cet efacesăcr ezicăam nevoi edeaj utor ult ău?
— Nusuntbogat ă,am adăugat .Daram ni ştebani .Spune-
mideceainevoi e.
Eaar ămasocl i
păpegândur i.
— Mi -arpr indebi neunt r
at amentcuel ectr oliză.
— Fi iser ioasă.
— Suntser ioasă.Dacăof emei earatăbi ne,sesi mt ebi ne.
— Hai de,mamă.
Am si mţitcămiseî ncor deaz ăumer ii
,aşacum seî ntâmpla
deiecar edat ăî nt impulacest ordi scuţ i
i.
— Măr eferl acevacar earput easă- ţischi mbevi aţa,săo
facămaibună.
— Vr eisămăaj uţ isă- mischi mb viaţa?aî ntrebatmama.
Eu măsi mtbi ne.Tu eşt iceacar ear enevoiedeaj ut or.Aiun
sistem deval or iconf uz .
— Mamă,t e-am văz utcum cot robăiaiprint r-un t omber on
înEastVill
ageacum cât evaz il
e.
— Ei,bine,oameni idi nţ ara asta suntprea ri
sipit
ori
.E
modulmeudear eci
clalucr urile.
Amail uatoîmbucăt ur ădinSeaf oodDel i
ght.
— Decen- aivenitsămăsal uţi
?
— Mi-afostprearuşine,mamă.M- am ascuns.
Mamaaaţ i
ntitunbe ţigaşspr emine.
— Vezi
?ar i
postat ea. I ată. La asta mă r ef
eream. Te
ruşi
nezimul tprear epede.Tat ăltău şicu minesunt em aşa
cum suntem.Acceptăast a.
— Şice-artr
ebuisăl espunoameni l
ordesprepărinţi
imei?
— Spuneadevăr ul.E destuldesi mpl u.
 II
DEŞERTUL

Măcupr inseser ălăcăr il

e.
Ast aepr imameaami ntire.Aveam t reianişil ocui am înt r
-
un par cder ul otedi ntr-un or aşdi n sudulAr izonei ,un or aş
căr uianu i -am şt iutni ciodat ănumel e.Stăteam peun scaun
dinf aţamaşi ni idegăt itşipur t
am or ochi
ţăr ozpecar emi -o
cumpăr asebuni ca.Roz uler acul oar eameapr eferat ă.Par tea
dej osa r ochi ţeiseî nfoia,ca un t utu,şiî mipl ăcea să mă
învâr tînf aţa ogl inz ii
,i magi nându- mică ar ătca obal erină.
Dar at unci pur tam r ochi ţaî n t imp ce pr egăt eam ni şte
crenvur şti,mă ui tam l a eicum seumlă şicum pl utescî n
apa car eier bea,i arl umi na soar eluidedi mi neaţ ăt ârziese
strecur apr i
nf erest ruicadel achi cinet arulotei.
O auz eam pemamacânt ândî n camer adeal ăt ur i
,înt imp
ce l ucral a unuldi nt ret abl our il
e ei .Juj u,câi nel e nost ru
negr u,măpr ivea.Am î mpunsuncr envur stcuof ur culiţă,m-
am apl ecatşiil -am dat .Câr năci or uleraier binte,i arJuj ua
începutsă- llingăî ntr-odoar ă,darcând m- am r idicatşiam
începutsă amest ecdi n nou cr envur şt
iiîn oal ă,am si mţito
lacăr ăşioier binţ eal ăî npar teadr eaptă.M- am î ntor ssăvăd
deundeveneaşimi - am datseamacăî mil uasef ocr ochiţa.
Încr emeni tă def r ică,am pr ivitlăcăr ilealbeşigal benecum
transf ormau mat er i
al ulr ozalf ust eiîntr-odungăz drenţuită,
mar onie,ur când spr eabdomen.Apoiau ţ âşni tî n susşimi -
auat insf aţa.
Am ur lat.Am si mţ i
tmi rosular sur iişiam auz itun trosne t
oribil
,înt i
mpcef oculî mipâr jol
eapăr ulşigenel e.Jujul ătr
a.
Euam ur latdinnou.
Mamaadatbuz naî nî ncăper e.
— Mami ,ajut ă-mă!am ţ ipatîngr ozită.
Încă maist ăteam î n pi cioare pe scaun,l ovind foculcu
furculiţapecar eof olosisem pent r
uaamest ecaî ncrenvur şti.
Mama a i eşitî nf ugă şis- aî ntorscu una di ntrepăt urile
aceleadi nsur plusular mat ei
,pecar el eur am pent ru căl âna
îmi z gâria pi elea. A ar uncat -
o pest e mi ne ca să st ingă
lăcăr il
e.Tat a er a pl ecat cu maşi na,aşa că mama ne- a
înşfăcatpe mi ne şipe f r
at ele meu maimi c,Br i
an,şis- a
îndreptatî n gr abăspr er ulot aînvecinat ă.Femei acar elocuia
acoloî ntindea r ufel a uscat .Avea cl eştişor ider ufeîn gur ă.
Pe un t on anor mal de cal m, mama i -a expl i
cat ce se
întâmpl ase şia î nt r
ebat -o dacă ne put ea duce cu maşi na
până l a spital.Femei a şi-a az vârlitcl eştişor i
işir ufelechiar
acolo,înnor oi,şif ărăsăspunăovor bă,aal ergatsă-şiaducă
maşi na.

*
**

Când am aj uns la spital,asistentele m-au înt i

ns pe o
tar
gă.Vorbeau în şoapterăsunăt oare,îngrij
orate,înt i
mp ce
tăi
au cu ofoarf
ecăs tr
ăluci
t oar
ecemair ămăsesedi nrochiţ
a
meaf rumoasă,roz.Apoim- au ri
dicat,m- au î
ntinspeunpat
maredemet alpli
n decubur idegheaţ ăşimi -au presărato
partedingheaţăpecor p.Undoct orcu părcăr untşiochel ari
curamăneagr ăacondus- opemamaaf arădinsal on.Întimp
ce i eşeau, l-am auz it spunându- i că er a f oarte gr av.
Asistent el
eau r ămasî nî ncăpere,aplecateasupr a mea.Î mi
dădeam seamacăpr ovocasem oî ncurcătur
ămar eşist ăteam
linişt
ită.Unadi nt
reel emi -astrânsmânaşimi -
aspuscăo
sămăf acbine.
— Şt iu,am răspuns,dardacăn- osăseî ntâmpl esi sta,va
iî nr egulăşiaşa.
Asistentami -
ast rânsmânadi nnouşişi -amuşcatbuz ade
jos.
Camer a era mi că şi al bă, cu l umini strălucitoar e şi
dul apur idemet al.M- am uitatovr emel a şir
ur i
ledebul ine
mi nuscul edepepanour i
letavanului.Cubur il
edegheaţ ăî mi
acoper eau stomaculşicoast el
e şiî miapăsau obr aj ii
.Cu
colţul ochi ului
, am văz ut o mână mi că şi mur dar ă
întinzându- se l
a câţiva centime t
ride faţa mea şiî nşf acând
unpumndecubur idegheaţ ă.Am auz i
tunsune tr ăsunăt or
,
asemănăt orcu un r onţ ăit
,şim- am uitatînj os.Er a Br ian,
car emâncagheaţ a.

*
**

Doct or iiau spus că er am norocoasă că supravieţ

uisem.
Mi-au l uatf âşiidepieledepepar teasuper i
oarăacoapseişi
mil e-au puspest ez onelecu cel
emaigr avearsuri:stomac,
coasteşipi ept .Mi-
au spuscă asta eogr ef
a depiele.După
ce-au t ermi nat,mi-au înf
ăşuratîn pansamentetoat ăpar t
ea
dreapt ă.
—I aui t
e,suntpej umăt at
emumi e,i-
am spusunei adi ntr
e
asistent e.
Eaaz âmbi tşimi-apusbr aţuldreptîntr-
oeşar f
ă,pecar e
aagăţ at-odeunst at i
v,sănu- lpotmi şca.
Asistent eleşidoct oriimi - aupust otfel uldeî ntrebăr i
:Cum
det e- aiar s?Ţi -au făcutvr eodat ăpăr inţ iităivreun r ău?De
undeait oat evânăt ăileşit ăi et
ur ileastea?Păr i
nţiimeinumi -
au făcutni ciodat ăni ciunr ău,l e-am r ăspunseu.Am căpăt at
toatet ăietur i
leşivânăt ăilej ucându- măpeaf ară,iarar suril
e,
cândpr egăt eam cr envur şti
.Eim- auî ntr ebatdecepr egăteam
eu cr envur ştideunasi ngur ă,lat r
eiani .Er asi mpl u,l e-am
zis.Nu t rebui edecâtsă- ipuiî napăşisă- iier bi
.Nu er acao
reţetăcompl i
cat ă,pecar et rebui asăiisuici entdemar eca
s-opoţ ipr epar a.Cr atiţa er a pr ea grea s- opotr idica at unci
când er a pl ină cu apă,de aceea,puneam un scaun l ângă
chiuve tă,mă ur cam peel ,umpl eam un paharcu apă,apoi
măur cam peun scaun l ângămaşi nadegăt i
tşit ur nam apa
în crat i
ţă.Făceam chest ia ast ai arşii ar,până când cr at
iţa
era suici entde pl ină.Apoiapr i
ndeam maşi na de găt i
t,iar
cândier beaapa,puneam şicr envur ştii.
— Mamaspunecăsi mtmat ur ăpent r u vârstamea,l e-am
ziseu,şimăl asăsăgăt escdemul teor ideunasi ngur ă.
Douăasi stent es- au ui tatunal aceal altă,apoiunadi ntre
ele a not atceva pe o işă.Am î ntrebatce er aîn ner egulă.
Nimi c,mi -aur ăspuns,ni mi c.

*
**

Din douăîn douăz il

e,asistent
eleîmischimbau bandajele.
Leîndepărtau pecelefolosit
e,făcutecocol
oşşipl i
nedepe te
de sânge de un galben li
chid şide bucăţel
e de piel
e arsă.
Dupăcar eaplicau un altbandajpestearsuri,ofaşămar eşi
subţir
e.Noapt ea,îmit receam mâna pest e pi
elea aspră şi
plinădecr ustecar enu er aacoper i
tădebandaj e.Uneor i,îmi
despr indeam cr ust ele.Asi st enteleî mispuseser ă să n- of ac,
darnu măput eam abţ i
nesănu l er up câtmail ent ,săvăd
cât de mar e er a bucat a de pi ele pe car er euşeam s- o
despr ind.Dupăcer upeam douădi nt reel e,î mii magi nam că
îşivor bescunaal t eiapevocipi uitoar e.
Spi taluler a cur atşis trăl ucit
or .Tot uler a al b – per eţi
i,
cear şaf ur i
le,uni for mel easi st entelor–sau ar gi
nt iu –pat ur i
le,
tăvile,i nst rument elemedi cal e.Toat ăl umeavor beapeunt on
calm, pol iticos. Er a at ât de l i
nişt e, î ncât put eai auz i
încăl ţămi nt ea cu t alpă de cauci uc a asi stentelorscâr ţâind
de- al ungulcor idor ului.Nu er am obi şnui tă cu l inişt
ea şi
ordi nea,darî mipl ăceau.
De asemenea,î mipl ăcea că aveam pr opr i
a mea camer ă,
maial escă,î nr ulot ă,împăr ţeam camer acuf r
at eleşicusor a
mea.Sal onulmeu aveachi arşiun t eleviz or,ixatpeper ete.
Acasă nu aveam t eleviz
or , aşa că m- am ui tat l a elf ăr ă
1
încet ar e.RedBut tonsşiLuci ileBal ler aupr eferaţ iimei .
Asi stentel eşimedi ciimă î ntr
ebau î nt r
una cum mă si mt ,
dacă î mi er a f oame sau dacă aveam nevoi e de ceva.
Asist ent eleî miaduceau mâncar edel icioasădet reior ipez i,
salat ă de f ructe sau j eleu l a deser t, şi î mi schi mbau
cear şaf ur i
lechi ardacă păr eau cur at e.Cât eodat ăl eciteam,
iarel eî mispuneau căsuntdeşt eapt ăşici t
escl af eldebi ne
cauncopi ldeşaseani .
Într- oz i,o asi stent ă cu părbl ond,bucl atşif ardată cu
albast ru,mest ecadez orceva.Am î nt rebat -oceer a,şimi -
a
spus că er a gumă de mest ecat.Nu auz i
sem ni ciodată de
gumădemest ecat ,şiat unci ,s-adusşimi -aadusunpache t

1Act
oriamer
i e(
canidecomedi n.
r.)
.
întreg.Am scoso l amă be ţigaş,am desf ăcuthâr t
ia albă şi
foi
ţascl ipi
toare,argintiedesubea,apoiam cer cetatgumacu
aspectpudr at,decul oareaci ment ului.Am băgat -oîngur ăşi
am f ostuimi t
ădedul ceaţai ntensă.
— Ef oartebună!am excl amateu.
— Mest ec-o, dar să n- o î nghiţi
, mi -a spus asi stenta,
râzând.
Az âmbi tdi nt oatăi nima şil e-a chematşipe cel el
alte
asistente,sămăvadăcum mest ecam pr i
mabucat ădegumă.
Apoi ,mi -a aduspr ânz ulşimi -a spuscă t r
ebui esă- miscot
gumadi n gur ă,darsănu măî ngrij
orez,puteam săpr imesc
altadupămasă.Mi -apr omi ssăî micumper eal tpache tdacă
îlterminpeacel a.
Ast aer apar teami nunat ăî n spital.Nu trebuiasăt etemi
niciodată că ţ ise vor t ermi na lucrur iprecum mâncar ea,
gheaţ asau gumademest ecat.Aşif ostferi
cităsăr ămân în
spitalulălapent rut otdeauna.

*
**

Când f ami l
ia a veni t să mă vi zi
teze, ecoul certuril
or,
hohot elor de r âs, cânt ecelor şi ţ i
petelor a r ăsunat pr in
încăper il
el i
niştit
e.Asi st
ent elele-au făcut„ sst!”
,i armama,
tata,Lor işiBr i
an şi -au cobor âtvocilepent ru câtevami nute,
apoi ,treptat,au r edeveni tgălăgioşi.Toat ălumea seui tal a
tata.Nu- midădeam seamadacăast aseî ntâmpl apentr u că
era atâtdef rumossau pent ru că liseadr esa oameni l
orcu
„ami ce“şicu„ moşul e”,şi-şilăsacapulpespat ecândr âdea.
Înt r
-oz i
,tata s- a apl ecatdeasupr a patuluimeu şim- a
întrebatdacă asi stent eleşimedi ciisepur tau binecu mi ne.
Dacă n- ofăceau,er a pregăt i
tsă spar gă ni şte mut re.I -
am
spust ateicâtdedr ăguţăşidepr iet
enoasăer atoatăl umea.
— Păi,bi neînţ
eles,a r ăspunsel .Şt i
u că eşt ifat al uiRex
Wal l
s.
Când mama a vr utsă ale ce anume f ăceau medi ciişi
asistentel
e,de mise păr eau at âtde dr ăguţ i
,i -
am povest it
despr egumademest ecat.
— Câh!af ăcutea.
Nu era deacor d cu obi ceiuldea mest eca gumă.Er a un
obiceidez gustător alcl asel or i
nferioare,iar asist ent a ar i
trebuit s- o î ntr
ebe î naint e să mă î ncur ajeze î ntr-un
compor t
amentat âtdevul gar .A ziscă-ivat ragef emei iăl ei
a
unper dafpeci nste.
— Până l a urmă,eu suntmama t a,şiam un cuvântde
spusî npr ivinţacreşteriitale.

*
**

— Văedordemi ne?am î ntrebat-opesor ameamaimar e,

Lori,î
nt impuluneivi zite.
— Nuf oartetare,mi - arăspuns.S- auî ntâmpl atpreamulte
lucruri
.
— Deexempl u?
— Chest ii
leobi şnuite,nimi caltceva.
— Poat ecă luiLor inu- iedordet ine,dul ceaţa mea,dar
mi eîmie f oarte dor,a i ntervenittata.N- art rebuisă iiîn
speluncaast aant iseptică.
S-aaşez atpepat ulmeu şiaî nceputsă- mispunăpovest ea
cu Lori,cândaî nţepat- ounscor pi
onot răvit
or.O auz i
sem de
vreo douăspr ez
ece or i,darî ncă îmipl ăcea cum o povestea
tata.Mama şit ata explorau deşertul
,când Lor i,care avea
patru ani,aî ntor sopiat ră,iarscorpionulcar eseascundea
acoloaî nţepat-oî npici
or .Loriafostcupr insădeconvul sii
,i -
aî nţepeni
tcor pulşia î nceputsă t ranspi r
e abundent .Dar
tatanuaveaî ncr edereînspi tal
e,aşacăadus- olaunmedi c-
vrăji
torNavaj o,car eadeschi sranacu cuţ it
ul,apusopast ă
mar oniu-î
nchi speeaşicur ând,Loriaf ostcanouă.
— Mamat aarit r
ebui tsăt educăl avr ăji
torulălaînz iua
încar ete-
aiar s,aspust at a,nulaşarlataniiăştiaînf
umur aţi
del aFacultateadeMedi cină.

*
**

La ur măt oarea vizit

ă,Br i
an avea capulî nfăşur atî nt
r-un
bandajal bşimur dar,cu pe t
euscat edesânge.Mamaaspus
căsepr ăbuşisedepespăt arulcanapel eişiî şispăr sesecapul
izbindu- sedepodea,dareaşit atahotărâser ăsănu- laducă
laspi tal.
— Er asângepest etot,apovest i
tmama,darpemomentne
ajungeuncopi lînspital.
— Şiapoi ,aadăugatt ata,capull uiBri
aneat âtdet are,că
suntsi gurcăpodeauaaf ostizbitămait aredecâtel .
LuiBr ian is-apăr utcăr eplicaast aerat areamuz antăşi
nusemaiput eaopr idinr âs.
Mamami -aspuscămăî nscr i
seselaol oter i
edi n bâlcişi
câş t
igasem opl i
mbar ecu el icopterul.Am fostent uziasmat ă.
Nuf usesem ni ciodatăînt r
-unel icoptersauî nt r
-unavi on.
— Şicândosăf acpl i
mbar eaast a?am înt rebat.
— Ne- am dusnoi ,ar ăspunsmama.Af ostdi stracti
v .
Apoi ,t at
aaî nceputsăsecer tecu medi cul .Tot ulapor nit
del apăr ereat atei,căn- art rebuisăiubandaj ată.
— Ar sur iletrebui esăr espir e,i- aspuseldoct orului.
Acest ai -ar ăspuns că bandaj ele erau necesar e pentrua
prevenii nfecţi
ile.Tat as- ahol batl adoct or.
— Ladr acu’cui nfecţii
le,az i
sel .
I-aspusdoct orul uicăî mivorr ămâneci catricepevi aţădi n
cauz alui ,darceDumnez eu,nu voiisi ngur acar ev apl eca
dinl oculacel apl i
nădeci cat rice.
Tata şi -a încleşt at pumni i
, de par că ar i vr ut să- l
pocnească pedoct or,car e şi -ar idicatmâi nil
e şia băt utî n
retrager e.Înaint esăseî nt âmpl eceva,aapăr utungar dianî n
uni formă şil e-a spusmamei ,t atei,l uiLor işil uiBr i
an că
trebui esăpl ece.
După aceea,o asi stent ă m- aî nt rebatdacă mă si mţ eam
bine.
— Desi gur,i-am r ăspuns.
I-am măr turisit că nu- mi păsa dacă r ămâneam cu o
cicat ri
ce per manent ă şij enant ă.Femei a m-aî ncurajat;di n
cât esepăr ea,aveam mot ivemaiser ioasedeî ngr ij
orare.

*
**

Câtevaz ilemaitârziu,dupăvr eoşasesăpt ămânipe tr

ecute
în spi
tal,tataaapăr utsi ngurî n cadr
uluşiisalonul uimeu.
Mi-aspuscăosăf acem oext ernareînstil
ulRexWal ls.
— Eşt isigurcăe-nr egulă?l-am într
ebat.
— Tr ebuiedoarsăaiî ncredereînt at
ăltău,ar eplicatel.
Mi -
a el i
berat braţul di n eşar f
a suspendat ă deasupr a
capului.Înt i
mp ce mă î mbr ăţi
şa,am i nspir
atmi rosullui
binecunoscut de Vi tali
s, whiskey şi fum de ţ igară. Mi-a
ami ntitdecasă.
Tat aat raver satîngr abăcoridorul
,ţinându-măî nbr aţe.O
asist entăne- as tr
igatsăneopr im,dart ataar upt-olaf ugă.
A deschi soi eşire de urgenţă,a cobor âtîn pas alergător
scăr ile şia ţ âşnitî n str
adă.Maşi na noastră,un Plymout h
uz atpe car e o bot ez
asem Gâscă Al bastră,era parcată pe
dupăcol ţ,cu mot orulpor nit
.Mamast ăteaînfaţă,iarLor işi
Br ian pe banchet a din spat
e,î mpreună cu Juju.Tat a m- a
strecur atpel oculdel ângămamaşiat recutlavolan.
— Nu- ţifacegr iji
,păpuşamea,aspust ata.Acum,eşt iîn
sigur anţ ă.

*
**

Lacât evaz iledupăcemamaşit atam- au adusacasă,mi -

am pr egăt i
t ni şte cr envur şti
. Mi -
era f oame, mama er a
ocupat ă cu pi ctatul,şinu er a nimenial tcineva car esă mi -i
facă.
— Br avoţ i
e,mi -aspusmamacândm- avăz ut .Trebuiesă-
ţir evi
il a nor mal .Nu poţ it răit emându- t e de ceva at âtde
element arcum ef ocul.
Şin-am f acut -o.Înschi mb,m- afascinat .Şit atacr edeacă
art rebuisăî nf runtduşmanul ,pr inur mar e,mi -aar ătatcum
să- mitr ecdege t
ulpr intr-o lacăr ă del umânar e.Am f acut
- o
iar şi i ar ,î nce ti
nindu- mi mi şcarea l a iecar eî ncercare,
pr i
vind f elulî n car e degetult ăia lacăr aî n două,t atonând
pent ru avedeacâtdemul tput eam supor tapânăsăcapăto
arsur ă pr opriu- zi
să.Căut am î ntotdeauna f ocur ilemaimar i.
De cât e or iveci niiar deau gunoi ul,alergam până acol o şi
pr i
veam lăcăr ile care se luptau să i asă di n cont ai
ner ulde
gunoi .Î naint am di n ce î n ce maimul tşisi mţ eam căl dur a
învăluindu- mif aţa,până când aj ungeam at âtde apr oape,
încâtmai -maicăer adenesupor tat ,şiat uncimăr etr ăgeam
pânăl al i
mi tasupor tabilului .
Vecinacar emădusesecumaşi nal aspi talaf ostsur pr i
nsă
cănu f ugeam mâncândpământ uldet oat efocur il
epecar el e
vedeam.
— De ce dr acu’ar f ace una ca ast a? s triga t ata cu un
zâmbe tpl indemândr i
e.S- al uptatdej acuf oculşi -
aî nvins.
Am î nceputsă f ur chi br itur ide l at ata.Mă duceam î n
spateler uloteişil e apr indeam.Î mipl ăcea sune t ulca un
scârţâitpecar eî lscot ea chi britulat uncicând î lf recam de
bandamar oni e,caunşmi rghel ,şif elulî ncar eţ âşnealacăr a
din capăt ulacoper itcu r oşu,cu un pocne tşiun şui er,îi
simţeam căl dur aapr opiindu- mi -sedevâr fur i
ledege telor ,apoi
o stingeam t riumf ătoar e.Apr indeam bucăţ ele de hâr tie şi
grămăj oar e de cr engi, şi î mi ţ ineam r espiraţ i
a până î n
moment ulî n car elacăr a păr ea să cr ească di ncolo deor ice
control.Apoicăl cam apăsatpest elăcăr i,r ăcnindî njur ăt urile
pe car el ef ol osea t ata –„ Nenor oci tpr ostca un cur !”sau
„Mui stule!”
Odat ă, am i eşit din casă cu j ucăr i
a mea pr efer ată, o
păpuşăTi nker belldepl as ti
c.Aveavr eoci ncicent ime tri,păr ul
blondl egatî nt r
-ocoadădecal ,şiî şiţ i
neamâi nilepecoapse
într-
omani er ăsi gur ădesi neşit upei stăpecar eoadmi ram.
Am apr i
ns un chi britşil -am ţ inutapr oape de chi pull ui
Tinkerbel l,să- iar ătcum er a.Păr ea chi armaif rumoasă î n
străl
uci rea lăcăr i
i.Când chi britulăl a s- a stins,am apr i
ns
un al tul,şide dat a ast a,l -am ţ inutcâtmaiapr oape de
chipull uiTi nker bell
.Deodat ă,ochi ieis- au f ăcutmar i,de
parcă arif ostcupr insă degr oază;mi-am datseama,spr e
groazamea,căf aţaîncepusesăiset opească.Năsuculodat ă
desăvâr şi
tall uiTi nkerbel ldi spărusecompl et,i
arbuz eleei
roşii
,coche tefuseserăînl ocui tecuopat ăur âtă,str
âmbă.Am
încercatsă- icorect
ezt răsăt ur i
leaşacum f useser
ă,darn- am
reuşitdecâtsăl est r
icşimait are.Aproapeîn aceeaşicli
pă,
faţa eis- ar ăci
tşis- aî ntăr i
tdi n nou.Am acoper i
t-o cu
pansament e.Mi -aşidor itsă- ipotfaceo grefa depielelui
Tinker bel
l,darsi st
aaripr esupussăot aiîn bucăţi.Chiar
dacă avea chi pultopi t
,a r ămas î n conti
nuar ejucări
a mea
preferată.

*
**

Câteval unimait âr zi
u,t at aaveni tacasăî nt oi
ulnopţ iişi
ne- atrezitpet oţi.
— A veni tt i
mpulsăr idi căm ancor aşisăl ăsăm loculăsta
decăcatî nur mă,as tr i
gatel .
Ne-adatci ncisprez ecemi nut esăadunăm l ucruril
edecar e
aveam nevoi eşisăl eînghesui mînmaşi nă.
—Et otulî nr egul ă,t at ă? l-
am î ntrebat.Ne ur măr eşte
cineva?
— Nu- ţifacet upr obl eme,az i
st ata.Lasăchest i
il
easteape
seamamea.Nuam euî nt ot deaunagr ij
ădevoi ?
— Sigurcăai ,am r ăspunseu.
— Astaef atamea!aspust at
a,î mbr ăţişându-mă,apois- a
răstitlanoi ,or donându- nesănemi şcăm mair epede.
Ela luatobi ecteleesenţ iale–ocr atiţă mareşineagr ă de
fontă, un f ăraş, cât eva f arfuri
i de t ablă din sur pl
usur i
mi li
tare,cât evacuţ ite,pi st olulsău,ar culşisăge ţi
lemamei–
şile- aî ndesatî n por t
bagaj ulGâşt eiAl bas tre.A spuscăn- ar
trebuisă l uăm pr ea mul te al tel ucr ur i,î n afară de cel e de
car eaveam nevoi epent ru asupr avi eţui .Mamaai eşitgr ăbi tă
în cur t e şi a î nceput să sape l al umi na l unii, căut ând
bor canulî n car e aveam bani i.Nu- şimaiami ntea unde î l
îngr opase.
At recuto or ă până când am i z but it
,î n sf ârşi
t ,să legăm
tabl our ilemameidecapot amaşi nii,săî ndesăm î n por t
bagaj
tot ce se put ea şisă s t
ivui m pr i
sosulde obi ect e de pe
banche tadi n spat eşidepepodeauamaşi nii.Tataconducea
Gâscă Al bas tr
ă pr inî ntuner ic,mer gând f oart eînce t,să nu
atragă at enţ i
a cui va di n par culder ulotecă spăl am put ina,
dupăcum î ipl ăceal uisăspună.Bombăneacănuî nţ el
egede
ce dr acu’ne- al uat at âtde mul tt imp să adunăm ce ne
trebui aşisănesui m cur uril
eî nmaşi nă.
— Tat ă,am s trigateu,am ui t
at-opeTi nker bell!
— Ti nker bellpoat esăsedescur ceşisi ngur ă,az istat a.E
caf e ti
ţameami căşicur ajoasă.Eşt iîndr ăz neaţ ăşipr egăt ită
deavent ură,nu- iaşa?
— Cr edcăda,am r ăspuns.
Am sper atcă,i ndi f
erentci neovagăsipeTi nker bell,ova
iubiî n poida f apt uluiavea f aţat opit ă.Ca să mă consol ez,
am î ncer catsă- ll egăn peQui jote,mot anulnost ru gr icu al b
căr uiaî ilipseaour eche,daramâr âitşim- az gâr i
atpef aţ ă.
— Tacidi ngur ă,Qui j
ote!i-am s trigateu.
— Pi sicilor nu l e pl ace să căl ăt orească, mi -a expl icat
mama.
— Cuinu- ipl acesăcăl ător ească,nu ei nvitatlaav ent ur a
noas tră,as tri
gatt ata.
Aopr itmaşi na,l -aapucatpeQui jotedeceaf aşil -
aaz vâr li
t
pef ereastră.Qui j
ot ea at eriz
atcu un mi eunats t
ridentşio
buf ni t
ur ă,tataaapăsatpeaccel eraţ i
e,i areu am i zbucni tî
n
lacr imi.
— Numaiiat âtdesent i
ment ală,mi -aspusmama.
A adăugatcăput eam f aceor icândr ostdeal t
ăpi sică,şică
acum Qui joteur masădevi năopi sicăsăl batică,ceeaceer a
cu mul tmaidi stract i
v decâtsă iio pi sică de casă.Br ian,
sper iatcă t atal -arput ea ar unca pef er eastră şipeJuj u,a
îmbr ăţişatstrânscâi nele.
Pent ru a ne di strage at enţia,nouă,copi i
lor,mama ne- a
făcutsăcânt ăm pi esepr ecum,Don’ tFenc eMeI n“sau „ This
Land I s Your land” ,i ar t ata ne- a ant renat î n ver siuni
înăl ţătoare al e unor cânt ece pr ecum „ Old Man Ri ver“ şi
pref eratal ui,„ Swi ngLow,SweetChar iot”.După un t imp,i -
am ui tatpeQui jote,peTi nker bellşipet oţiprieteniipecar eîi
lăsasem î n ur mă,î n par culcu r ulote,t ataaî nceputsă ne
vor beascădespr et oatel ucrur il
ei ncitant epecar eur masăl e
facem,şidespr ecum aveam săneî mbogăţ i
mî nl oculcelnou
încar eur masăt răim.
— Undeneducem,t ată?l -am înt rebateu.
— Or iundeni mer im,mi -ar ăspuns.

*
**

Ceva mait ârzi

uî n noaptea aia,tata a opritmaşi na în
mijl
oculdeşertul
uişiam dor mitsubst el
e.Nuam avutper ne,
dartataaspuscăast afăceapar t
edin planulsău.Neî nvăţa
să păstr
ăm o poz iţi
e corect
ă a corpului.Ni ciindieniinu
fol
oseau per
ne,ne- aexpli
catel,şiuitecâtdedr epţistăteau.
Daraveam păt uri
leaspredear mată,aşacăl e-am întinspe
jos şine-
am aşez at
,privi
nd st
elele.I-
am spus luiLoricât
eram denorocoşisădormim subcer ull
iber
,caindieni
i.
— Am put eatr
ăiaşapentrutotdeauna,am zi
seu.
— Separ ecăos- oşif
acem,ar ăspunsea.

*
**

Spălam mer eu put ina,deobi ceiînt oiulnopţ ii

.Îiauz eam
uneor ipemamaşipet atadi scut ânddespr eoameni icar ene
ur măr eau.Tat aî inumeabandi ţi,vampi rişiGest apo.Uneor i,
făceaal uziimi sterioaser eferit
oar eladi rectoriidel aSt andar d
Oiicar eî ncer causăf ur eterenur il
ede ţinut edef ami l
iamamei
în Texas,şil a agenţ iiFBIcar eî lurmăr eau di n cauz a unui
episod î ntunecatpecar enu nil -ar elatatni ciodat ă,pent ru
cănuvoi asănepunăşipenoiî nper icol.
Tata er a at âtde si gurde f apt ulcă o echi pă FBIer a pe
ur mele noast re,î ncâtf uma ţ i
găr i
lefăr ă iltru de l a cel ălalt
capăt .As tf
el,ne expl ica el,ar dea numel e măr cii
,i ardacă
oameni icar e ne ur măr eau ar uncau un ochiî n scr umi er a
noas tră,găseau doar chi ştoace i mposi bilde i dentiicat î n
loculţ igărilorPal iMal lcar eput eau să- ldeadegol .Şit ot uşi,
mamane- aspuscăFBI -ulnuî lcăut adef aptpet ata,darl ui
îi plăcea să povest ească l ucr ul ăst a pent ru că er a mai
distract i
vsăt eur măr eascăFBI -uldecâtr ecuper atorii.
Călăt oream decol opânăcol o,cani şt enomaz i.Neopr eam
în l ocal i
tăţi mi ni ere mi nuscul e şi pr ăfuite di n Nevada,
Ar i
zonaşiCal i
forni a.Deobi cei,nuer ani mical tcevape- acol o
decâtun gr updecoci oabet r i
st eşidăr ăpănat e,obenz i
năr ie,
un magaz in det ext il
eşiunulsau douăbar uri.Aveau nume
caNeedl esandBouse2,Pi e3,Gofs4 şiWhyi 5
şisealau l ângă
6 7
locur ipr ecum Super sti
ti
on Mount ains,SodaLake celuscat
8
sau Ol dWomanMount ain .Cu câtunl ocer amaidepr i
mant
şimaii zol at,cuat âtmameişit ateilepl ăceamaimul t.
Tat af ăcea r ostde o sl ujbă de el ectr ici
an sau de i nginer
într-omi nădeghi pssau decupr u.Mameiî iplăceasăspună
căt ataaveapapagalşiput eai nvent apoveşt idespr elocur ide
muncă şi di plome uni versitare pe car e nu l e avusese
niciodat ă.Put ea obţ i
neapr oapeor icel ocdemuncă pecar e
şi-ldor ea,numaică nu- iplăcea să- lpăst reze pent r
u pr ea
mul tă vr eme.Uneor i,făcea rostdebanidi nj ocur idenor oc
sau di n di verse slujbe ciudat e.Când se pl ictisea,sau er a
concedi at ,sau se adunau pr ea mul tef actur inepl ăti
te,sau
angaj atul compani ei de el ectricitate const ata că ne
conect asem r ulotal astâlpuldecur entel ectric–sau cândse
apr opi au ceidel aFBI–nef ăceam bagaj eleî nt oiulnopţ iişi
por neam l adr um,mer gând pânăcând mamaşit atagăseau
un al tor ăşelcar el eat răgea at enţia.Acol o,dădeam o r aită
căut ând case car e să aibă pl ăcuţa„ De î nchi riat“în cur tea
dinf aţă.
Di n când î n când,neduceam săl ocui ml abuni caSmi th,
buni cadi npar teamamei ,car eaveaocasămar e,înPhoeni x.
Buni ca Smi th eraof emei e adevăr at ă di n vest ulTexasul ui,
căr eiaî ipl ăceasădansez e,săî njure,şicar ei ubeacai i
.Er a

2AceşiPi l
eal
ă(n.Tr .
).
3Plăci
nt ă(n.Tr.)
.
4Proşt
ii( n.Tr
.).
5Dece( n.Tr.
).
6Munţ iiSuperstiţ
iei(n.Tr
.)
.
7LaculdeSuc( n.Tr .
).
8Munt eleFemei iBătrâne(n.Tr
.)
.
vestită pent r u că put ea î mbl ânziceimaisăl bat icicaişiî l
ajutasepebuni culsăadmi ni str
ez efer madel ângăFi shCr eek
Canyon,Ar i
z ona,alat ăl avestdeBul l
head Ci ty ,nu depar te
de Mar ele Cani on.Mi e mise păr ea că buni ca Smi th eo
femei e mi nunat ă.Dar ,după cât eva săpt ămâni ,ea şit at a
începeauî nt otdeaunacât eunconcur sor i
bilder ăcnet e.Tot ul
începea când mama ami nt ea câtde pr ostst ăm cu bani i
.
Atunci ,buni caf ăceaor emar căr ăut ăcioasădespr ef apt ulcă
tataer aun t rânt or.Tat ar ipostar eferindu- sel acot or oanţ ele
băt râneşiegoi stecar eaveaubanidenuşt iaucesăf acăcuei
şiî n scur tt imp er au f aţ ăî nf aţăî nt oi uluneichest iicar e
semănacuunconcur sdeî nj urătur iînt oat ăr egul a.
— Be ţivanmâncatdepur ici!ţi
pabuni ca.
— Hoaşcănenor ocită,şiacr ă!r i
post aur lândt ata.
— Nemer nicf ărăr ost ,sugăt ordedouăscul e!
— Târ făcobi toare,cas tratoar eşir ăpănoasă!
Tataaveaunvocabul armaibogat ,darbuni caSmi thput ea
să ţipe mait are decâtel ;î n plus,avea avant ajult er enul ui
propr iu.Veneamoment ulî ncar et atasesăt ur aşinespunea
nouă,copi ilor ,săur căm î n maşi nă.Buni caur lal amamasă
nu- llase pe cur ulăl a de calde doibanisă î ii a nepoţ ii
.
Mamar idicadi n umer işi -ispuneacăn- aveacef ace,pent ru
că er a soţ ulei .Şipl ecam,î ndrept ându- ne spr e deşer t,î n
căut areaal teicasedeî nchi riatî nal tor ăşelmi ni er.
Uniidi ntr eoameni icar el ocuiau î n or aşel eacel eaer au de
anibunipe acol o.Al ţiier au dez rădăci naţ i,ca şinoi– î n
trecere. Er au î mpăt imi ţi ai j ocur i
lor de nor oc, f oşti
puşcăr i
aşi,vet eranider ăz boisauceeacemamanumeaf emei
uşoar e.Er au băt rânipr ospect ori,cu f eţ er idat e şiar se de
soar e,ca mer elescof âlci te.Copi iier au deşi raţ işiput er nici,
cumâi nileşipi cioar el
ebăt ătorit
e.Neî mpr ieteneam cuei ,dar
nu neapr opi am f oar temul t,pent ru că şt iam că vom por ni
dinnoul adr um,maidevr emesaumait ârziu.
Uneor i
,neî nscr iam l aşcoal ă,darnu î nt otdeauna.Mama
şit at aseocupau î nceamaimar epar t
edeeducaţ ianoast ră.
Mama ne pusese pe t oţisă ci tim căr ţif ăr ăi l
ust raţiiî ncă
dinai nt e de- a î mpl i
ni ci nci ani ,i ar t at a ne î nvăţ ase
mat emat ică.Deasemenea,neî nvăţ aseoser iedel ucr ur icu
adevăr atimpor t anteşif olosi t
oare,cum arisăcomuni căm î n
codulMor se şisă nu mâncăm ni ciodată icat ulunuiur s
polarpent r u că î n else găseşt e at âtde mul tă vitami na A,
încâtne- ar put ea uci de.Ne- a ar ăt atcum să ţ intim şisă
tragem cu pi stolull ui,cum să mânui m ar culşisăge ţ
ile
mameişicum să ar uncăm un cuţ it,ţ i
nându- lde l amă,
pent rucaacest asăseî nigăî nmi jloculţ i
nt eicuopl esni tur ă
satisf ăcăt oar e.Lapat ruani ,mădescur cam dest uldebi necu
pistol ult at ei–un r evolvermar eşinegr u cu şasegl oanţ e–şi
put eam ni mer ici ncidi n şase st i
cle de ber e dint rei zecide
paşi .Ţi neam pi stolulcu ambel e mâi ni,cu pr i
virea î nj os,
spr eţ eavă,şiapăsam l entşiuşorpet răgacipână când,cu
un pocne tr ăsunăt or,ar masedescăr caşis ticl
aexpl oda.Er a
amuz ant .Tat a spunea că t alentulmeu de ţ i
ntaş ne- ar i
prinsbi nedacăne- ariî nconj uratvr eodat ăFBI -ul.
Mama cr escuse î n deşer t
. I ubea cani cula uscat ă,
epui z ant ă,f elulî n car ear ătacer ull aapusulsoar elui,caun
cear şafde f oc,şideşer t
ăci unea şidez ol
ar ea copl eşitoar ea
acel eiî ntinder ide pământ ,car ef usese odat ăf undulunui
imens ocean. Cel or mai mul ţi oameni l e era gr eu să
supr avi eţ
ui ască î n deşer t,darmama se si mţ ea înl argulei
acol o. Şt ia cum să se descur ce cu apr oape ni mi c. Ne- a
învăţ at car e er au pl ant ele comest ibil
e, şi car e er au cel e
otrăvi toare.Er aî n star esăgăseascăapăat uncicândni meni
altcineva nu r euşea,şişt ia câtdepuţ ină îier a cu adevăr at
necesar ă unuiom.Ne- aî nvăţ atcum put em să ne spăl ăm
apr oapecompl e
tdoarcu o cană deapă.Ne- a spuscă est e
binesăbem apănest er il
izat ă,bachi arapădi nşanţ ur i,dacă
şiani mal elef ăceau acestl ucr u.Apa de l a or aş,t r
at at ă cu
clor,er apent ru papă- lapt e,spuneaea.Apadi n săl băt iciet e
ajut asă- ţ
icr eez iant icor pii.Isepăr eacăşipast adedi nţ ier a
tot pent ru papă- lapte. La cul car e, puneam un pi c de
bicar bonat de sodi uî n pal mă,amest ecam cu un pi c de
per oxid dehi drogen,apoinef oloseam dege t
el epent ru a ne
cur ăţadi nţi
icupast aef er vescent ă.
Şimi eî mipl ăcea deşer t
ul .Când soar eleser idica pecer ,
nisipuldeveneaat âtdeier bint e,căî ţ
iar deapi cioar eledacă
eraiuncopi lobi şnui tsăpoar tepant oi,darcum noiumbl am
întotdeauna descul ţi,aveam t ăl
pilel af elde gr oase şide
rezistent e ca pi elea de vi tă.Pr i
ndeam scor pioni ,şer pişi
şopâr le cu coar ne.Căut am aurşipent ru că nu î lput eam
găsi ,adunam al tepi etrepr e ţ
ioase,cum arit ur coaz elesau
granat ele.Laasinţ it
ulsoar elui ,sel ăsar ăcoar ea,i arţ ânţ arii
începeau săz boar eî nr oiur iat âtdedense,î ncâtvăz duhulse
întunecadi ncauz al or;apoi ,noapt ea,sef ăceaat âtdef r ig,că
deobi ceiaveam nevoi edepăt ur i.
Uneor i, se i scau f ur tuni de ni sip t eribile. Cât eodat ă,
izbucneau di nt r
- odat ă,i aral teori,îţidădeaiseama căur ma
să î nceapă când vedeaivâr tejuride pr afî nvâr tindu- se şi
dansând pest et otpr i
n deşer t.Odat ă ce vânt ulî ncepea să
biciui ască ni sipul ,nu maivedeaimaidepar tedet r
eiz ecide
cent ime triînf aţ aochi lor.Dacănu i z buteaisăgăseşt iocasă,
omaşi năsauobar acăî ncar esăt eadăpost eşticândî ncepea
furtuna, t r ebui a să t e ghemui eşti, să- ţ
iţ iiochi işigur a
închi se câtput eaide st râns,să- ţ iacoper iur echile şisă- ţi
îngr opif aţaî n poal ă până când t recea,al tminteri,cavi t
ăţ il
e
cor pul uit ău ur mau să se umpl e cu ni si
p. Put ea să t e
izbeascăot ul pinămar edeamar ant ,darer au uşoar eşimoi ,
şi nu t e dur ea. Dacă f ur tuna de ni si p er aî ntr-adev ăr
put er nică,t epuneal apământ ,şit er ostogol eaidecol opână
colocaot ul pinădeamar ant .
Cândî n sf ârşitî ncepeapl oaia,cer ulseî ntuneca,i araer ul
devenea gr eu. Pi căturide pl oaie de măr imea unor per l
e
cădeau cu vi teză di n cer.Uni ipăr inţ iîşif ăceau gr ij
ipent ru
copi iilor,car eariput util oviţidef ul gere,darmamaşit ata
nu au avutni ciodat ăast feldet emer i
,şinel ăsau săi eşim şi
să ne j ucăm î n apa cal dă, car e cur gea î n şuvoai e. Ne
bălăceam,cânt am şidansam.Ful gerei mense,cu descăr căr i
elect rice, pocneau di n nor iij oşi,i ar t une tele scut ur au
pământ ul.
Ful gerele cel e maispect aculoase ne t ăiau r ăsular ea de
par căam iur măr i
tun spect acolcu ar tiici i
.Dupăf urtună,
tata nel ua până l a cur sur il
et empor ar edeapă,i arnoine
uitam l a val ur i
lef ulger ătoar e car e cobor au cl ocotind, î n
ur măt oarea z i,cact uşi igi gant i
cişicact uşiiOpunt ia er au
umlaţ i di n cauz a volumul ui ur i
aş de apă pe car e î l
absor biseră,pent ru că ştiau că va t recef oar temul t
ă vr eme
pânăl aur măt oar eapl oaie.
Şinoier am cani ştecact uşi,înt r-un fel.Mâncam când se
nimer ea, i ar când o f ăceam, obi şnui am să ne î ndopăm.
Odat ă,pecând l ocuiam î n Nevada,un t ren car eseî ndrept a
spr e est ,pl in de pepenigal beni ,a săr it de pe şi nă.Nu
mâncasem pepenegal benni ciodatăpânăat unci,dart atane-
a adus acasă l ăz ipest el ăzi.Am mâncat pepene gal ben
proaspăt ,t ocană de pepene, ba chi ar şi pepene pr ăji
t.
Altădat ă,î n Cal i
for nia,cul egători
ide strugur iau i ntratîn
grevă.Pr opr i
etariipodgor i
il
ori -au l
ăsatpeoamenisăvi năşi
să- şi cul eagă si ngur i strugur i
i, cerând ci nci cenţ i pe
jumăt atea de ki logr am.Am mer s cu maşi na cam 160 de
kilome t
ripânăl apodgor ii
,undest ruguriierau atâtdecopţ i
încâtapr oapecăexpl odau pel ujeri
idevi ţă,în ci
orchi nimai
mar i decât capul meu. Ne- am umpl ut toată maşi na cu
strugur i albi – por tbagajul, ba chi ar şi compar timent ul
pent ru mănuşi ,i art at ane-apusî n poalămor maneat âtde
înal t
e,încâtabi ai zbut eam săvedem pest evâr f
ur i
lelor.Mul te
săpt ămânidupă aceea,am mâncats t
rugur ialbil a mi cul
dejun,l apr ânzşil acină.

*
**

Toateacest ecăl ătoriiî ncol

o şiîncoaceşimut ăr idintr-un
loc î
n altuler au tempor are,ne exphca t ata.Avea un pl an.
Urmasăgăseascăaur .
Toată l umea spunea că t ata e un geni u. Put ea să
construiască sau să r epar e ori
ce.Înt r-
oz i,când t el
evizor ul
unuiveci n s-as t r
icat,t at
al -
a desf ăcutşis- af olositde o
macar oană pent ru ai z ola ni
şteir eî ncrucişate.Veci nulnu
reuşeasă- şirevinădupăchest i
aast a.Le- aspust uturordi n
oraşcăt ataşt iaîntr-adevărsă- şifol
oseascămacar oana.Tat a
eraexper tîn mat emat ică,iz i
căşiel ectri
citate.Ci t
eacăr ţide
analiz
ămat emat i
căşial gebrălogari
t micăşii ubeaceeaceel
numea poez i
a şisi me tria mat ematicii
.Ne- a vorbi t despr e
cali
tăţ ilemagi cepecar elear eiecar enumărşidespr emodul
în car e numer ele descăt uşau secr etele uni ver sului. Dar
princi pal uldomeni u dei nteresalt ateier aener gia–ener gia
termi că,ener gia nucl ear ă,ener gia solară şiener gia eoliană.
Spunea că exi stă atât ea f orme neexpl oatat e de ener gieî n
lume,căer ar i
dicolsăar dem combus ti
bilifosi l
i.
Deasemenea,t atai nvent a mer eu lucr ur inoi .Una di nt re
cele mai i mpor tante i nvenţ ii al e sale er a o maşi năr ie
compl icat ăpecar eelonumeaPr ospect orul .Aceast aur masă
neaj ut esăgăsi m aur .Pr ospect orulaveaosupr afaţ ăimensă,
netedă,î nal tădecam 120decent ime tr
işil at ădevr eo180,şi
se r idi ca î n aer î nt r-
un unghi î nclinat . Supr afaţa er a
acoper ită cu benz i or izontale de l emn, separ ate de
deschi z ăt ur i.Pr ospector ulur masăsapepr in pământaf ânat
şipi etr e,pecar eur ma să l ecear nă pr in si stemuldebenz i
dinl emn.Tr ebui asă- şideaseamadacăopi atrăer adeaur ,
dupăgr eut at eaei .Şiur masăel i
mi nechest ii
lenef ol
ositoar e
şisădepoz itezegr ăunţ el
edeaurî ntr
-unmor man,i arnoi ,de
câteor ivom avea nevoi edeal iment e,put eam i eşidi n casă,
săf acem r ostdeopepi t
ă.Sau,celpuţ in,aveasăf acăt oat e
acestea,dupăcet ataovait ermi natdeconst r
ui t
.
Tat a nel ăsa peBr ian şipemi nesă î laj ut ăm î nt i
mp ce
lucral a Pr ospect or.Mer geam î n spat ele casei ,eu ţ ineam
cuiele,i art atal ebăt ea.Uneor i
,măl ăsapemi nesăl el ovesc
cu ciocanul ,apoicu o si ngur ăl ovit
ur ă,l eî nigea adâncî n
lemn.Aer ulse umpl ea de r umeguş şide mi rosull emnul ui
proaspătt ăi at,pr ecum şidesunet el
el ovitur il
ordeci ocan şi
de lui er ăt ur i
,pent ru că t ata lui eraî ntruna,at uncicând
muncea.
În mi nt ea mea,t ata er a per f
ect ,deşiavea ceea cemama
numea„ omi căpr oblemăcubăut ur a”.Laî nceput ,eraceeace
mamanumea„ etapal uideber e”.Toţiput eam să- ifacem f aţă.
Tat a conducea r epede,cânt a câtput ea de t are,şuvi ţ
ele de
părî icădeaupef aţă,iarvi aţaer apuţ incam pr eapal pi t
ant ă,
darî ncăext rem dedi stract ivă.În schi mb,cândt atascot eao
sticl
ădi n ceeacemamanumea„ tărie”,easepani ca,pent r
u
că,dupăceseî ndel etniceaovr emecu st iclar espect ivă,tat a
se t ransf or ma î nt r
-un st răin cu ochi pl ini de f ur ie car e
azvâr lea cu mobi la de pr in casă şiameni nţ a să o bat ă pe
mama,sau peor icineal tcinevacar eî iieşeaî n cale.Dupăce
se săt ura de î nj urătur i,r ăcnet e şi sf ărâmat obi ecte, se
prăbuşea.Dart at abeat ăr i
edoarcând aveam bani ,ceeace
seî ntâmpl adest ulder ar ,aşacăvi aţaer adecel emaimul te
oripl ăcut ăî nacel evremur i.
În iecar esear ă,cândLor i,Br ian şicu mi nenepr egăteam
decul care,t atanespuneapoveşt i.Întot deaunaer au despr e
el.St ăteam î nveli
ţi,înpat ,sau înf ăşuraţ iînpăt ur i
,îndeşer t,
şi tot uni versul er a cuf undat î n înt uner ic, cu excepţ ia
străluci r
iipor tocal i
ia ţ igăr i
isal e.Când t răgea î ndel ung un
fum,aceast asel umi naî ndeaj unsdemul t,încâtsă- iput em
vedeaf aţa.
— Spune- neopovest edespr etine,t ată,î limpl oram noi .
— Vaaaai !Doarnuvr eţisămaiauz iţiîncăopovest edespr e
mi ne,ner ăspundeael .
— Bada,vr em!Vr em!i nsistam noi .
— Ei ,bi ne,î nr egulă,z i
ceael .
Tăcea puţ in,apoiî ncepea să chi cotească,ami nt i
ndu- şi
ceva.
— Suntmul tel ucrur inechi bzui t
eşial edr acu’det âmpi te
pecar ele- af ăcutbăt rânulvost ru,darchest ia astaaf osto
idioţ eni echiarşipent r
uunnenor ocitnebuncaRexWal ls.
Şiapoine povest ea cum,odat ă,pe când er aî nf or ţel
e
aer iene şi mot orul avi onul ui său o mi erli
se, a f ăcut o
ater izar edeur genţ ăpeopăşunedevi t
eşis- asal vatpesi ne
însuşişipeceidi n echi pal ui.Sau despr emoment ulî n car e
s-al upt atcu ohai tădecâi nisălbat icicar eî nconj uraser ăun
must ang şchi op.Apoi ,î ntâmpl ar ea aceea,când r epar ase o
poar tădeecl uz ădef ect ăaBar ajuluiHoover ,şisal vasevi eţil
e
cât or va mi ideoamenicar es- ariî necatdacă bar ajulari
cedat .Apoi ,eramoment ulăl a,cândpl ecasef ărăper mi siede
lasedi ulforţeloraer i
enesăcumper eni şteber e,şi ,l abar ,a
prinsun nebun car esepr egătea să ar unceî n aerî ntr eaga
baz ăaer i
ană,ceeacedemonst racă,di ncândî ncând,mer it
a
săî ncâl ciregulile.
Tat aer aun povest itordeef ect .Începeaî ntotdeaunaî nce t,
cumul tepauz e.
— Spunemaidepar te!Ces- amaiî nt âmpl at?î ntrebam noi ,
chi ardacămaiauz isem povest ear espect ivă.
Mamachi cot easau î şidădeaochi ipest ecapcând t at ane
povest eaper ipe ţii
lel ui,i arelseui taf ur i
osl aea.Dacăci neva
îlî nt rerupea,se î nf ur i
a,i ar noit rebui a să- limpl orăm să
cont i nueşisă- ipr omi tem căni meninu- lvamaiî ntrerupe.
Tat al uptaî nt otdeauna cu maimul t
ă vi t
ejie,al erga mai
repede şi j uca mai i nt eli
gent decât or i
cine al tcineva di n
povest iril
el ui.Pe par cur s,salva f emeişicopi i,ba chi arşi
băr baţ icar enu er au l af eldedeşt epţ işideput ernicica el .
Tat ane- aînvăţ atsecr etel eeroismul uisău –ne- aar ătatcum
săî ncăl ecăm peuncâi nesăl baticşisă- ir upem gât ul,şiî nce
punctalgât uluisă l ovi m un băr bat,pent ru a- lomor îcu o
singur ăl oviturăput erni că.Darneasi gur acă,at âtat impcât
eraelpr in preaj mă,nu vom inevoi ţisăneapăr ăm si ngur i
pent ru că,Dumnez eu îier a mar tor,dacă ci neva î ndr ăznea
să-iat i
ngămăcarcu un dege tpecopi iil uiRexWal l
s,osăl e
tăbăceascăcur ur i
leat âtdet are,î ncâtosăsepoat ădesci fra
număr ull uidel apant oipef esel el or.
Cândnunevor beadespr et oat el ucr ur il
emi nunat epecar e
leînfapt ui sedeja,t at anepovest eadespr elucr ur il
ef abul oase
pecar eaveadegândsăl ef acă.Deexempl u,săconst ruiască
un Cast eldest iclă.Toat eapt itudi ni l
el uidei ngi nerşigeni ul
său mat emat i
c ur mau să ie r euni teî nt r
-un si ngurpr oiect
speci al:o casă i mensă,magni ică,pe car e o va cons trui
pent ru noiî n deşer t.Vaaveaun t avan des ticlă,per eţigr oşi
dest icl
ă,ba chi arşini ştescăr idest iclă.Cast eluldest iclă
urmasăai băcel ulesol arepeacoper i
ş,car esăcapt ez er azele
soarel uişisă l et ransf ormeî n el ectr i
ci tat
epent ruî ncăl z
ire,
răcireşif uncţionar eat uturorapar at elorel ectrocasni ce.Bava
avea chi ar pr opr iul si st
em de pur iicare a apei . Tat a
termi nase dej a pl anur i
le ar hitect ur ale,pr ecum şipe cel e
pent ru podea, şimaj orit
at ea cal cul elor mat emat ice. Avea
mer eu cuelschi ţ
eleCast eluluides ticlă,pest et otpeundene
duceam,şiuneor ilescot eaşinel ăsasăconcepem pl anur i
le
propr iil
orcamer e.
Totcemaiaveam def ăcut ,spuneat ata,er asăgăsi m aur ,
şier am pecal esăi z butim acestl ucr u.Deî ndat ăcet er mina
Prospect orul şi ne î mbogăţ eam subi t, ur ma să î nceapă
muncal aCast elulnost rudes ti
cl ă.

*
**

Or
icâtde mul
ti-
ar i pl
ăcutt
ateisă ne spună poveşt
i
despr eelî nsuşi ,eraapr oapei mposi bi
lsă- lconvi ngem săne
vor bească despr e păr i
nţ iil uisau despr el oculî n car e se
născuse.Şt i
am că se t rage di ntr-un or aş car e se numeşt e
Wel ch, si tuat î n West Vi r ginia. Acol o, oameni i expl oat au
căr bune,i art atălsău l ucr ase ca f uncţ i
onarl a căi lef erat e,
stând z ide z iîn cl ădirea mi că a găr ii
,scr ii
nd mesaj e pe
bucăţ idehâr tieşir idicându- lepeni ştebeţ e,ca să l evadă
inginer iif er
oviar ialaţ iî nt recere.Pe t ata nu î lt ent ase o
asemenea vi aţ ă,aşa că pl ecase di n Wel ch pe când av ea
şapt espr ezeceani ,dor nicsăseal ăturef or ţel
oraer ieneşisă
devi năpi l
ot.
Unadi ntrepoveşt il
el uipr eferate,pecar ecu si gur anţăne-
o spusesede- o sută deor i,er a despr emoment ulî n car eo
cunoscusepemamaşiseî ndr ăgostisedeea.Tat aer aangaj at
al f orţelor aer i
ene, i ar mama l ucra l a Uni ted Ser vice
9
Or gani zations,darcând s- au cunoscut ,ea er aî n concedi u
şi-şivi z
itapăr i
nţ i
ilaf ermal ordel ângăFi shCr eekCanyon.
Tat aşicâţ i
vapr ie
t enide- ailuidi n cadr ulf orţeloraer iene
stăt eau pe o st âncă a cani onul ui,f acându- şi cur aj să
plonj ezeî nl aculalatl adoi sprezeceme trisub ei ,i armama
urcasepână acol ocu maşi na,î nsoţ i
tă deopr ietenă.Mama
pur t auncost um debai eal b,car eî ipuneaî nevi denţ ăsi l
ue ta
şipi el
ea br onz ată desoar eledi n Ar i
zona.Avea păr ulşat en-
deschi s,car e vara se f ăcea bl ond,şinu er a machi ată,cu
excepţ iar ujuluir oşu- int ens. Ar ăt a exact ca o vede t ă de
cinema,spuneat atadeiecar edat ă,darl adr acu’,î nt âl
ni seo
grămadă de f emeif rumoase până at unci ,şini ciuna nu- l
făcusesăiseî nmoai egenunchi i
.Mamaer adi ferită.Şi -adat

9 Or
gani
zaţ
ienonpr
oitdi
n St
atel
eUni
te,meni
tă să of
ereser
vici
ider
ecr
eer
eşi
agr
ementmembr
ilorar ei(
mat n.Tr
.)
.
seama pe dat ă că ea er a al easa. S- a î ndr ăgostit di n
fracţ i
uneadesecundăî ncar eapusochi ipeea.
Mamal e- aspust i
pi l
ordel af orţeleaer ienecănu er amar e
lucr u săpl onjezidepest âncă,eaf ăceachest iaast aî ncădi n
copi lărie.Băr baţ i
in- au cr ezut-o,aşacămamas- aî ndr eptat
hot ăr âtă spr emar gi
nea st ânci işia f ăcutun sal tper fectî n
apă,cubr aţeleîntinseşipi ci
oar eledr epteşil ipite.
Tat a săr i
sedupă ea î n cl i
pa i medi atur măt oar e.Ni cipr i
n
mi nt e nu- it recea,ne spunea el ,să l ase o asemenea ţ ipă
frumoasăsă- iscapepr int redege t
e.
— Şicef eldesăr itur ăaif ăcutt u,t ată?î lîntrebam eu de
iecar edat ă.
— Un sal tdepar aşut ist.Darf ăr ă paraşut ă,r ăspundea el
mer eu.
Tat aî notasedupămamaşi ,chiaracol o,în apă,î ispusese
căar edegândsăoi adesoţ ie.Douăz ecişit reidebăr baţ iîi
cer user ă deja mâna,î ir ăspunsesemama,i area î irefuz ase
pet oţ i.
— Cet efacesăcr ez icăosăacceptcer ereat a?î lîntrebase
ea.
— Eu nu ţ i-am cer utmâna,î ir ăspunseset ata.Eu ţ i
-am
spuscăosămăcăsăt or esccut ine.
Pest eşasel uni,er au căsăt oriţi
.Di ntotdeaunamis- apăr ut
că ast a era cea mair omant ică povest e pe car e o auz isem
vreodat ă,dar mama nu o supor ta.Nu ise păr ea del oc
romant i
că.
— Am f ostobl igatăsăspun „ da” ,z i
ceamama.Tat ălvost ru
n- ariaccept atunr efuz .
Pe l ângă ast a,spunea ea,t rebui a să scape de mama ei ,
car enu ol ăsasăi ani cimăcarceamaimi cădeci ziedeuna
singur ă.
— Habarn- am avutcăt atălvost ruvaişimainesuf er i
t.
Tat a şi -a dat demi sia di nf orţele aer i
ene după ce s- a
însur at, pent ru că avea de gând să asi gur e bunăst area
fami l
iei,iarî n armat ă nu aveaicum să f aciaşa ceva.După
cât eval uni ,mamaer adej aî nsăr cinat ă.Lor ifusesemut ăşi
cheal ăcaun ou î n primel et reil unidevi aţă.Apoi ,br usc,îi
crescusepărondul at,roşcat ,decul oareabănuţ i
lornoideun
penny şiî ncepusesă vor bească i arăî nce t
are.Dargl asulei
semăna cu un cot codăci t
, şi t oat ă lumea cr edea că e
smi ntită, cu excepţ ia mamei , car eoî nţel
egea per fect şi
spuneacăar eunvocabul arnemai pomeni t
.
Launandupănaşt ereal uiLor i,mamaşit ataavuseser ăo
a doua f e tiţă,pe Mar y Char lene,car e avea păr ulnegr u
precum căr bunel e şiochi icăpr ui,l af elca t at
a.DarMar y
Char lene a mur i
tî ntr-o noapt e,pe când avea nouă l uni.
Mor teasubi tăasugar ului,spuneamama.Doianimait ârzi
u,
am veni teupel ume.
— Aiapăr ut s-oî nlocuieşt ipe Mar y Char lene, spunea
mama.
Mi -a măr turi
sitcă î şicomandaseo a doua f at ă cu păr ul
roşcat ,pent r ucaLor isănusesi mt ăci udat ă.
— Er aiun bebel uş at âtde cost eliv,îmipovest ea mama.
Făpt uraceamail ungăşiceamaiosoasăpecar eov ăz useră
asist ent el
evr eodată.
Br ian s- anăscutpecândeu aveam un an.Er aun copi laş
vânăt ,povest eamama.Lanaşt ere,nu put easăr espir e,şia
veni tpe l ume având convul sii.Or ide cât e orine povest ea
întâmpl ar ea ast a,mama î şiţinea br aţeleţepene,î şiî ncleşta
dinţ iişihol ba ochii,imi tând f elulî n car ear ăta Brian.Apoi
adăugacă,di ncl ipaî ncar e-lvăzuseşi -aspus:„ Of-of,separ e
că şiăst a o să dea col ţul.”DarBr i
an r ămăseseî n viaţ ă.Î n
pr i
mulan devi aţă,acont inuatsăai băconvul sii
,dar ,î ntr-o
bună z i
,acest ea au î nce tat pur şisi mpl u.A deveni t un
băi eţel mi c şi r ez ist
ent , car e nu scâncea şi nu pl ângea
nici odată,ni cimăcarat uncicând l -am î mpi nsdi n gr eşeal ă
dinpat uldesus,şişi -ar uptnasul .
Mama spunea î ntot deauna că oameni iîşi făceau pr ea
mul te grij
ipent ru copi iil or.Îţipr inde bi ne să suf eril ao
vâr stăfragedă,obi şnui aeasăspună.Ast aîţiîntăreştet rupul
şi sule tul; şi de aceea ne i gnor a pe noi , copi i
i, când
plângeam.Să acor zio at enţ i
e exager at
ă copi il
orcar e plâng
nu f acedecâtsă- iîncur ajez e,nespuneaea.Ast aeat it
udi ne
deapr obar eaunuicompor tamentgr eşit.
Mama nu păr ea ni ciodat ă prea impr esionată de moar tea
luiMar yChar l
ene.
— Dumnez eu şt ie ce f ace,spunea ea.Elmi -
a datni şte
copi iper f
ecţ i
.TotElmi -adatşiunulcar enu er aper fect,şi
atunciaspus:„ Ups,maibi nel-aşl uapeăst aînapoi .”
Pedeal t
ă par te,t ata nu er a dispussă vor bească despr e
Mar y Char lene.Dacă ci neva î ipomenea numel e,chi pull ui
încr emeneaşii eşeai medi atdi nî ncăper e.Elf usesecelcar eîi
găsi set r
upulî npăt uţ,i armameinu- iveneasăcr eadăcâtde
mul tîltulbur aseacestl ucr u.
— Când a găsi t-
o,a r ămas acol o şocat ,sau aşa ceva,
legănându- iînbr aţ etr upulmi cşiî nţepeni t,şiapoiascosun
răcne tdeani malr ănit,nepovest ea ea.N- am auz itîn viaţ a
meaunsune tat âtdesi nist ru.
Mamaspuneacăt at an- amaif ostni ciodatăacel aşidupă
moar teal uiMar yChar lene.A î nceputsăai băi ndispoz i
ţii,să
rămânăî nor aşpânănoapt eat ârziu,săvi năacasăbeatşisă
ie concedi at de pest et ot
.Î ntr
-oz i,l a scur tt imp după
naşt er
ea l uiBr ian,t ata a amane tatver ighe ta cu di amanta
mamei ,obi juteriecumpăr atădemamaei ,iarast aaî nf
ur i
at-
o pe mama.După aceea,or ide cât e or ii zbucnea o cear tă
întreei,mamaî şiami nt eadei nel,i art at aî ispuneas- ol ase
bal t
ă cu văi cărelileeiaf ur i
site.Î iz icea că- iva cumpăr a un
inelchi armaival orosdecâtcelpecar e-
lamane tase.Deaceea
trebuia să găsi m aur .Să- icumpăr ăm mameio ver ighe tă
nouă.Pent ru ast a,şipent ru a put ea const ruiCast elulde
sticl
ă.
—Î ţiplacecănemut ăm mer eu di ntr-un l ocî n altul
?m- a
întrebatLor iodat ă.
— Sigurcăda!i -am r ăspuns.Ţi enu?
— Bada,az i
sea.
Eradupă- ami az ăt âr ziu,iarnoipar caser ăm î n apropi erea
unuibar di n deşer t ulNevada.Se numea Bar None Bar .
Aveam pat ru ani ,iarLor iaveaşapt e.Er am î ndr um spr eLas
Vegas. Tat a hot ăr âse că ne va i mul t mai si mplu să
acumul ăm capi t alulnecesarpent ru a inanţ a Prospect or ul
,
dacăl uapent ruovr emedr umulcaz inour il
or.Mer seserăm cu
maşi namaimul teor ecândaobser vatBarNoneBar ,apar cat
VagonulVer de – Gâscă Al bast r
ă mur ise,şiaveam acum o
altămaşi nă,uncombipecar et ataî lbot ezaseVagonulVer de
–şine- a anunţ atcă i ntrăî n bar ,să dea r apid ceva pegât .
Mamaşi -adatcu puţ inr ujr oşu şil -aî nsoţ it,deşieanu bea
nimi cmait aredecâtceai .Er au înăunt ru decât evaor ebune.
Soar el
eser i
dicasepecerşinu sesi mţ eamăcaroadi erede
vânt . Nimi c nu se cl intea, î n af ar ă de câţ iva ul iide l a
mar ginea dr umul ui, car e ci uguleau un hoi ti mposi bilde
identiicat.Br i
an cit
eaocar tedebenz idesenat ecu colţ
ur i
le
îndoite.
—Î n cât el ocuriam t răitpână acum? am î ntr
ebat-o pe
Lori.
— Depi ndedeceî nţelegit u prin„trăit”,mi -
az i
sea.Dacă
petrecio noapt eî ntr
-un or aş,ait r
ăitacol o? Dardacă st ai
douănopţ i?Darosăpt ămână?
Am r ămaspegândur i.
— Dacăî ţidespachet ezitoatelucrur i
le,am z iseu.
Am număr atunspr ezecel ocuriîn caret r
ăisem,apoil e-am
pierdutşi r ul.Nu r euşeam să ne ami ntim numel e câtorva
oraşe,sau cum ar ătau casel eî n carel ocuiserăm.Eu î mi
ami nteam decel emaimul teoridoari nterioar elemaşinil
or.
— Cecr ezicăs- arî ntâmpl adacăam î ncet asănemut ăm
lanesf ârşi
tdi ntr-unlocî nal tul
?am î ntr ebat .
— Am ipr i
nşi,ar ăspunsLor i
.

*
**

Când mamaşit ataau ieşitdin BarNoneBar ,ne-au adus

iecăruiacât eobucat ămar edepas tramădevi tăşiunbat on
de ciocol
at ă.Am mâncatî ntâipas t
rama,apoi ,când să-mi
desfacbat onuldeMounds,mi -
am datseamacăset opiseşi
setransfor maseî ntr-ochesti
emar onieşicl
eioasă,aşacăm-
am hot ărâts- opăst r
ezpent r
u noapte,cândf r
iguldeşertul
ui
aveas- osolidiicedinnou.
Până noapt ea,trecuser
ăm demi culoraşcar eseî nt
indea
dupăBarNoneBar .Tat aconduceaşif umacu omână,i arîn
ceal
altăţ ineaost i
clădeber ebr ună.Loristăteapescaunul
dinfaţă,înt r
eelşimama,i arBrian,careeraaşezatînspat e,
lângă mi ne,î ncer ca să mă convi ngă să i au j umăt at e din
batonull uide3 Muske t
eer sî n schi mbuluneij umăt ăţ idin
batonulmeu de Mounds.Exact at unci ,am l uat o cur bă
abr upt ăpest eni şteşi nedet r
en,uşas- adeschi sşiam căz ut
dinmaşi nă.
M- am rostogol i
t mai mul ţi me tri de- a l ungul
terasament ului,i ar când m- am opr it er am pr ea şocat ă
pent ru aput eapl ânge,miset ăiaser espi raţiaşiaveam ochi i
şigur a pline de ni si p şide pi et
r icele.Mi -am r idicatcapul ,
taman l atimp pent r u avedeaVagonulVer def acându- sedi n
ceî ncemaimi cşidi spăr ândpedupăocot itur ă.
Sângel e misepr elingea pe f runt e şiî micur gea di n nas.
Aveam genunchi işicoat elej ul i
tepână l a car ne şipl ine de
nisip.Î ncă maiţ i
neam î n mână bat onuldeMounds,darî l
strivisem înt impulcăder i
i,sf âşiindu- iambal ajulşist or când
cremaal bădecocos,car eer aşieaacum pl inădepi e
tr i
cel e.
Odat ă ce mi -am r ecăpăt atr espi raţia,am î nceputsă mă
târăsc de- a l ungul t er asament ului şi m- am aşez at,
aştept ându- ipemamaşipet at asăseî nt oar că.Mădur eat ot
corpul .Soar eleer ami c,albşichi nui tordeier bint e.Începuse
să adi e o pal ă de vânt ,î mpr ăştii
nd pr af ulde l a mar ginea
drumul ui.Am aşt ept atobunăbucat ădevr eme,sau aşami
s-apăr ut,pânăcândm- am gândi tcăer aposi bilcamamaşi
tata să nu se maiî nt oarcă după mi ne.Poat e că ni cinu- şi
dăduser ă seama că di spăr usem.Poat ecă hot ărâser ă că nu
mer i
tam săbat ădr umulî napoi ,sămăr ecuper eze;poat ecă,
lafelcaQui jote,pi sica,er am obăt aiedecap şiopovar ăde
careseput eaul ipsi.
Or ăşeluldi n spat elemeu er al inişt i
t,iarpedr um nu mai
veneani ciomaşi nă.Am î nceputsăpl âng,darast an- af ăcut
decâtsă- mipr ovoaceodur ereşimaimar e.M- am r i
dicatşi-
am por nitî napoi ,spr ecase,dardupăaceeam- am gândi tcă,
dacămamaşit ataveneau t otuşidupămi ne,nu vorr euşisă
mă găsească,aşa că m- am î nt orsla şi nel edet ren şim- am
aşez at .
Îmir âcâi am sângel euscatdepepi cioar e,când am r i
dicat
pr ivi
rea şiam văz utVagonulVer de î ntor cându- se de după
cur bă.A st răbăt utr api dşoseauaveni ndspr emi ne,s- afăcut
din ce î n ce maimar e,până când s- a opr i
tcu un şui erat
chi arî nf aţ amea.Tat aacobor âtdi nmaşi nă,aî ngenuncheat
şiaî ncer catsămăî mbr ăţişez e.
M- am r etr asdi nbr aţ elel ui.
— Am cr ez utcăaveaţ idegândsămăl ăsaţ iai ci,am spus.
— Ah,n- aş f ace ni ciodat ă una ca ast a,mi - ar ăspuns el.
Fr atelet ău a î ncer catsă nespună că aicăz utdi n maşi nă,
darpl ângea at âtdet ar e,că n- am r euşi tsă î nţ elegem ni mic
dinceeacemor măi a.
Tat aaî nceputsă- micur eţe pi e
tr icelele di n pi el
ea feţei
.
Unel eî mii nt r aserăadâncşi -atunciascosdi nt orpedou nişte
cleşti cu ci oc ascuţ it. După ce mi -a î ndepăr tat toate
pie tr
icel eledepeobr ajişidepef runt e,şi -ascosbat i
staşia
încer catsă- miopr eascăsânger ar eanaz ală.Sângel econt i
nua
săcur gă,cadi ntr-unr obi netst r i
cat.
— Ladr acu’ ,dul ceaţ ă.Ţi -aibuşi tdest uldet aredul apulde
muci .
Am î nceputsăr âdî n hohot e.„ Dulapdemuci “eraceamai
amuz ant ăpor eclăpent r uunnaspecar eoauz isem vr eodată.
După ce t at a m- a şt ers de sânge şim- am ur catî napoiî n
maşi nă,l e- am povest itl uiBr i
an,l uiLor işimameidespr e
acestcuvânt ,i areiau i zbucni tcu t oţiiî ntr-un r âsl afelde
zgomot oscaalmeu.Dul apdemuci .Er aext rem decomi c.
Am l ocuitîn LasVegasapr oapeo l ună,î nt r-o camer ă de
mot elcuper eţ
ir oşu- î
nchi sşidouăpat uriîngust e.
Înt r-
unul dor meam noi , cei t rei copi i,i ar î n cel ălalt
dormeau mama şi t ata. Î n t impul z i
lei, mer geam pr i
n
cazinour i,pent r
u căt ataspuneacăar eunsi st em si gurde- a
învingecasa.Br ian şicu mi nenej ucam de- av -aţ iascunse-
lea pr intre maşi nile de j ocur imecani ce car e pocneau şi
căut am monedeui tatepr int ret ăvi,î nt impcet at acâş t i
gal a
masa de bl ackjack.Mă hol bam l a dansat oar ele cu pi cioare
lungi ,când t raversau r elaxat e casi noul ,cu pene ur iaşe pe
capşipef und,cu t rupulî mpodobi tdepai et est răluci toar eşi
cu f ardur isclipitoare de j ur -împr ejur ulochi lor.Când am
încercatsăl eimi tmer sul ,Br ian mi -aspuscăar ăt am caun
struţ.
Când z iua de j ocur ise t ermi na,t ata venea să ne i a,cu
buz unar elepli
nedebani .Ne- acumpăr atpăl ăr iidecowboyşi
vestecu f r
anjur i;am mâncatf ri
pt ur ă depuiî nr est aur ante
cu aercondi ţ
ionatşicu cât e un t onomatî n mi niatur ăl a
iecar e masă.Î nt r-
o noapt e,după ce- a câşt igat enor m de
mul ţibani ,tatane- aspuscăveni set impulsăt răim cani şte
jucător ide înaltă cl asă.Ne- a dus l a un r est aur antcu uşi
10
batant e,ca un sal oon .Î năunt ru,per e
ţiier au decor aţicu
instrument eadevăr atedepr ospect are.Un băr batcu j ar ti
ere
pe mânecicânt al a pi an,i ar o f emei e cu mănuşicar eî i
ajungeau pânădeasupr acoat elorveneagr ăbit ăspr enoi ,iar
şiiar,să- iaprindăt ateiţigăr ile.
Tat a ne-a spuscă osă degust ăm ceva speci all a deser t–
unt or tdeî ngheţ atălambat ă.A veni tun chel ner ,î mpi ngând

10Bardecowboy(
n.Tr
.)
.
un căr uciorcu ot avă pecar eseala t ortul,iarf emei a care
pur t
amănuşil -aapr inscu ol umânar esubţ ir
e.Toat ălumea
s-a opr i
tdi n mâncat ,să se ui te.Fl ăcăril
e aveau o mi şcare
lentă,undui toar e,desf aşurându- se în sus,î n aer ,ca ni şte
panglici.Toţ iceidi nj urau î nceputsă bat ă din pal me,i ar
tata a săritbr uscî n picioareşia r idicatmâna chel ner ului
,
depar căomularicâşt igatunpr emi u.
Câteva zile mait ârz iu,mama şit at a s-au r i
di catde l a
masadebl ackj ackşi -
aupor nitapr oapeî naceeaşicl ipăsăne
caute.Tat a ne- a spus că unuldi ntre cr upieriî şidăduse
seamadef apt ulcăaveaun si stem şiî iaverti
z asepecei l
alţ
i
înpr i
vinţal ui.Ne- az i
scăveni set i
mpulsăspăl ăm put i
na.

*
**

Trebui a să aj ungem câtmaidepar te de Las Vegas,ne- a

explicatt ata,pent ru căMaia,car ede ţineaacest ecaz inour i
,
era peur mel elui .Am luat-o spr evest ,prin deşer t,şiapoi
pestemunţ i.Mama a z i
scă art rebuisă t răiml ângă Paci ic
măcarodat ăî n vieţ
il
enoastr e,aşacă am t otmer spână l a
SanFr ancisco.
Mamanu avr utsăst ăm înt r-
unuldi ntrehot eluril
eacel ea
det p„
i capcanăpent ruturişt
i”,di n apr opieredeFi sherman’ s
Whar f,despr ecar espuneacăsuntl ipsitedeaut ent i
citat
eşi
făr
ăl egăturăcu vi aţaadevărat ăaor aşul ui
,aşacăam găsi t
unulcar eaveamul tmaimul tăper sonal i
tateşisealaî ntr
-un
11
loc numi tTender loin Di
str
ict .Î n hot elulăst a maist ăt
eau
mar inar i şi femei machi ates trident . Tat a îl numea „ o
speluncă” ,darmama spunea că e un RPOS,i arcând am

11Cel
ebr
ucar
tierr
ău-
famatdi
nSanFr
anci
sco(
n.Tr
.)
.
întrebatcevr ea să î nsemneast a,mi -a spuscă hot eluler a
„rezer vatpent ruoaspe ţispeci ali
”.
Î
nt imp cemama şit ataî ncercau să f acă r ostdebani–
invest iţiipent ru Prospect or–noi ,copi ii
,nej ucam pr in hot el.
Într-oz i,am găsi tocut iecu chi br i
tur ipej umăt at epl ină.Am
fost ent uzi
asmat ă, pent r
u că pr eferam di n t oat ă i nima
chibr itur il
e de l emn ambal ateî n cut ii
,acel or a di n hâr tie
foartesubţ ir
eaşez ateî ntrecoper tedecar t
on.Le- am l uatcu
mi ne sus,î n camer ă,şim- am î ncui atî n bai e.Am r upto
bucat ădehâr tieigienică,am apr ins- o,iardupăce- aî nceput
să ar dă,am ar uncat -oî n veceu.Tor tur am f ocul :î idădeam
viaţă,apoiî ls t
ingeam.După aceea,mi -a veni to i dee mai
bună.Am adunatun mor man dehâr ti
ei gieni căî n veceu,l -
am apr ins,iarcândaî nceputsăar dă,şif oculaţ âşnit ,tăcut ,
înaf ar avasul ui ,am t rasapa.
Î
nt r-o noapt e,cât eva z il
e mait ârz i
u,m- am t rezitbr usc.
Aer uler a ier binteşiî năbuşi tor.Am si mţ i
tmi rosdef um şi
apoiam văz utlăcăr imi şcându- seî ndr ept ulfer estreinoast r e
deschi se.La î nceput ,nu mi -am datseama dacă f oculer a
înăunt ru sau af ară,darapoiam văz utcăunadi nt r
eper del e,
caresealal anumaicâţ ivame tridepat ,luasef oc.
Mama şit at a nu er au în camer ă,i arLor işiBr ian încă
dor meau.Am î ncer catsăţ ip,să- iaver tizez,darni ciun sune t
nu- mii eşeadi n gur ă.Am î ncercatsămăî nt ind spr eei ,să- i
scut urşisă- it rezesc,darnu mă put eam mi şca.Foculse
întindea di n ce î n ce mei imul t,devenea di n ce î n ce mai
put erni cşimei ifur i
os.
Chi arî naceacl ipă,uşas- adatdeper ete.Ci nevanes tr
iga.
Er at at a.Lor işiBr i
ans- au trezi
tşiau al ergatspr eel ,tuşind
dincauz afumul ui.Eut otnur euşeam sămămi şc.Măui tam
spr e lăcăr i,aşt ept ând ca,di n cl i
pă î n clipă,să i af oc şi
păt ura mea.Tat a m- aî nfăşur atî n păt ur ă şim- al uatî n
braţ e,apoiaî nceputsăcoboar eî nf ugăscăr i
le,conducându-
ipeLor işipeBr i
an cu un br aţşiţ inându- mă pemi nepe
celălalt.
Ne- al ăsatpenoi ,copi ii,într-unbardepest edr um,apois-
aî ntor ssăaj utel ast inger eaf ocului .O chel ner i
ţăcu unghi il
e
roşiişipăr ulnegr u-albăs truine- aî ntrebat dacă voi am o
Coca- Col a,sau,l adr acu’ ,chiarober e,pent ru căt r
ecuser ăm
pr i
n mul teper i
pe ţiiîn aceanoapt e.Br ian şiLor iau accept at
sticlele de Coca- Col a cu „ da,vă r og” ,iar eu am r ugat -o
frumossă- mideaunShi rl
eyTempl e,dacăseput ea–aceast a
era băut ur a pecar emi -o cumpăr at ata,or idecât eor imă
ducea î nt r
-un bar .Chel neriţaaî nceputsă r âdă,nu ş t
iu de
ce.
Băr baţ iidel abarf ăceau î ncont inuu gl umedespr efemei l
e
car ei eşeau dez br ăcat eî nf ugă,di n hot elulcar e ardea.Nu
aveam pe mi ne decâtl enjeriei nt i
mă,Aşa că mi -am ţ inut
păt uraî nfăşur atăs trâns î nj ur ulcor pului .După ce mi -am
golitpahar ulcu Shi r
leyTempl e,am î ncer catsăt recdi n nou
strada,să mă ui tlai ncendi u,darchel neriţa m- ar eţi
nutl a
bar ,aşa că m- am căţ ăr atpe un scăunel ,să potvedea pe
fereas tră ceseî ntâmpl a.Sosi ser ă maşi niledepompi eri.Am
văz utsemnal izatoar el umi noaseşioameniî mbr ăcaţ iînhai ne
de cauci uc,ţ inând f ur tunur ide mat er i
alt extil
,di n car e
ieşeauj etur iimensedeapă.
M- am î ntr ebatdacăf oculer apeur mel emel e,încer cândsă
măpr indă.M- am î nt rebatdacăt oat ef ocur il
edi nl umesunt
rude î ntre el e,aşa cum t ata spunea că t oţioameni isunt
înrudi ţi; dacă f oculcar e mă ar sese î nz i
ua aceea, când
ierbeam crenvurşti
,avea vr eo l
egăt
ur ă cu foculpeste care
tr
ăsesem apa de l a veceu şicu acel a care mi s
tuia acum
hotelul
.Nu aveam răspunsur ilaacesteîntrebări,darceeace
şt
iam sigureracăt r
ăiescînt r
-olumecar epoateicupr insă
de foc î
n ori
ce cl
ipă.Er a genulde informaţ i
e careteţ inea
mer euînpriz
ă.

*
**

Dupăcehot elulaar spânăl atemel i

e,am l ocuitcât evaz il
e
pepl aj ă.Când l ăsam înj osbanchet adi n spat eaVagonul ui
Verde,er aloc de dor mitpent r utoat ăl umea,deşiuneor i
picioar ele cuiva mă l oveau pest ef aţă. Într-o noapt e, un
poliţi
stne- a ciocănitîn geam şine- a spus că t rebui e să
plecăm;er ai l
egalsădor mi m pepl aj
ă.Af ostpol it
icosşinis- a
adresatde meu mul te oricu „ oamenibuni ”
,ba chi arne- a
desenatohar tăcu un locî n careput eam dor mif ărăsăim
arestaţ i.
Dar ,dupăce- aplecat,tatal-anumi tgest apobl estematşi -
az iscăgenulăst adeoamenisedi streazăexpedi i
ndoameni
decol opânăcol o.Tataerasăt uldeci vili
zaţie.Elşimamaau
hotăr âtcăveni sevremeasănemut ăm î napoiî n deşer tşisă
ne r eluăm goana după aur chi ar şif ărăoi nvest i
ţi
e de
început .
— Or aşel
east easuntcr iminale,aspusel .

*
**

După ce-am r
idicatancora din San Fr
ancisco,am por
nit
spredeşert
ulMoj ave.Lângă EagleMount ai
ns,mama i-azis
tateisă opr ească maşi na.Văz use un copac l a mar ginea
drumul uicar eî iat răseseat enţia.
Nu er a un copacca or icar eal tul .Er aun Yuc ca br evifol
ia,
un copacst răvechiall uiI osua.Cr escusepeor idicătucăde
pământ ,î nl ocul î n car e deşer tul l ua sf ârşi t şi începea
munt ele,for mândunt unelnat ur al .
Încădecândacestcopacall uiI osuaer aun pui etmi tit
el,
fusese at âtde i z bitde vânt ulnecr uţ ător î ncât ,î nl oc să
încer cesăcr eascăpever ticală,cr escuseî n di r ecţiaî n car eîl
împi nsese vânt ul. Acum, er aî nt r-o per manent ă st ar e de
„dobor âre de vânt ”,î nclinându- se at âtde mul tî ncâtpăr ea
gata- gata să ser ăst oarne,deşi ,def apt ,r ădăci nileî lţ ineau
bineî niptî npământ .
Mi emis- apăr utcăacestcopacall uiI osuaer aur ât .Părea
crescut l a î ntâmpl are şi monst ruos, î nţ epeni t pent ru
totdeaunaî n poz i
ţiaaceear ăsuci tăşichi nui tă;şim- af ăcut
să mă gândescl a sf atur i
leadul ţilor ,car eî ţispun să nu t e
strâmbi ,pent ru căî ţipotî ncremenit r ăsăt ur il
eî npoz i
ţ i
aai a.
Totuşi ,mameiis- apăr utunuldi nt r eceimaif rumoşicopaci
ail uiI osuapecar eî lvăz usevr eodat ă.Ne- aspuscăt rebui e
neapăr atsă- lpi ctez e.Î nt i
mp ce- şiaşez a şeval etul,t ataa
por nitcu maşi napedr umuldi nf aţ ă,săvadăceer aî nai nte.
A găsi tcât eva căsuţ e mici ,scor oj ite,î mpr ăştiate,r ulote cu
roţilei ntrat eadâncî n nisi p şibar ăcicu acoper işur irugi nite
det abl ă.Aşez areasenumeaMi di and.Unadi nt recăsuţ eavea
unanunţ„ deî nchi riat”.
— La dr acu’,a spus t at a,l oculăst a el af elde bun ca
oricar ealt ul.
Casa pe car e am î nchi riat-o f usese const ruită de o
compani e de mi ner it.Er a al bă,avea două camer e şiun
acoper iş cur bat.Î n cur te nu er a nici
un copac,i arni sipul
deşer tuluiseî ntindeapânăl auşadi nspat e.Înt impulnopţ ii
,
auz eam coi oţiiur lând.
Cândam aj unsl aMi diand,coi oţi
iăiam- auţ i
nutt r
eaz ă,şi,
înt imp ce st ăteam î ntinsă î n pat ,auz eam şial t
e sune te–
şopâr le Gila mi şunând pr intret uişuri,mol iii z bindu- se de
panour işicr eoz otulpocni nd î n vânt.Î ntr-o noapt e,când
lumi nileer au st i
nseşipegeam sevedeaof rânt ur ădel ună,
am auz itunsune tşui er ătorpepodea.
— Cr edcăecevasubpat ,i-am spusl uiLor i.
— Nu e decâto pl ăsmui rea i maginaţ i
eit ale mul tpr ea
act i
ve,ar ăspunsea.
Vorbeacaunadul tat uncicânder airitată.
Am î ncer catsă iu cur ajoasă,darchi arauzi sem ceva.Î n
lumi na l uni i, mi s- a păr ut că văd cr eat ur a r espect ivă
mi şcându- se.
— E cevaacol o,am şopt it
.
— Tr ecişicul că- te,mi -
az i
sLor i
.
Ţinându- miper na deasupr a capului,ca să mă apăr ,am
alergatî nsuf rager ie,undet ataci tea.
— Ces- aî ntâmpl at,Căpr iţădeMunt e?m- aî nt rebat .
Îmispunea aşa pent r
u că nu cădeam ni ciodat ă at unci
când mă căţ ăram pe munt e – aveam pi cior ulsi gur ca o
căpr iţ
ădemunt e,z i
ceaeldeiecar edată.
— Pr obabi lcă ni mi c,am r ecunoscut .Numaică mis- a
păr utcăam văz utcevaî ndor mi tor.
Tataar i
di catdi nspr âncene.
— Dar cu si gur anţ ă că nu er a decât o pl ăsmui rea
imagi naţ i
eimel emul tpr eaact ive.
— Aiapucatsăt eui ţibi nelaii nţaaia?aî nt rebatel .
 — Nupr ea.
— Maimul tcasi gurcăl -aivăz ut.Er acumvaun mons tru
mar eşipăr os,cu ceimei iî nspăi mânt ătoricol ţ
işicel emai
sinistreghear e?
— Da,aşaer a!
— Şiaveaur echiascuţ iteşiochir ăut ăcioşi
,pl i
nidef oc,şi
sehol bal at inecuopr i
vireduşmănoasă?aî ntrebatel .
— Da!Da!Şit ul-aivăz ut ?
— Poţisă puir ămăşagcă da.E nemer niculăl a bătrân şi
put urosdeDemon.
Tata mi-a măr t
ur i
sitcă- lvâna pe Demon de anide z ile.
Până acum,băt rânulDemon î şidăduseseama că arimai
binesă nu- icaut epr icină luiRexWal ls.Dardacă t icălosul
ălaşmechercr edeacăoput eat erorizapef etiţ
aceami căal ui
RexWal ls,er acelmaibi ne,pent runumel eluiDumnez eu,să
semaigândeascăodat ă.
— Du- teşiadu- micuţ ituldevânăt oare,aspust ata.
I-
am aduscuţ i
tuldevânăt oar ecu mânerdeosscul ptatşi
lamă de oţ elal bast ru nemţ esc,i arelmi -a datmi e o chei e
pent ruţ evi,apoine- am dus să căut ăm Demonul .Ne- am
uitatsubpat ulmeu,undeî lvăz usem,darnu maier aacol o.
L-am căut at pr in t oată casa – sub masă, î n col ţurile
întunecoase al e debar alelor,în cut i
a de unel te,ba chi arşi
afară,înt omber oaneledegunoi .
—I a vino t u- ncoace,Demon băt r ân şinenor ocit
,st r
iga
tataî n noapt ea adâncă a deşer t
ul ui.Ia vino şiar ată-ţifaţ a
urât ăcauncur ,monst rucubur tagal benă!
— Da,vi no,Demon băt rân şinesuf erit
!am adăugatşieu,
agitântînaerchei apent ruţ evi.Nuneef ri
cădet i
ne!
Nus- aauz itdecâtur let
ulcoi oţilordi ndepăr tare.
 — Exactaşaf aceDemonulăst acăcăcios,aspust ata.
S-a aşezatpet reptel
edi nf aţa casei
,şi-a apri
nso ţ i
gar ă,
apoimi -a spuso povest edespr ecând Demonult er oriza un
oraş î ntreg, dar t atal -aî nvins în luptă cor p l a cor p,
muşcându- ldeur echişibăgându- idegetel
eînochi .Băt rânul
Demon a f ost î ngr ozi
t, pentru că er a pr i
ma oar ă când
întâlneapeci nevacar enuset emeadeel .
— Blestemat ulăst abătrândeDemonnu şt iacesăcr eadă,
aspust ata,cl ătinânddi ncapşichi coti
nd.
Era un de taliu pecar etrebuia să-lţin minte,în pr i
vinţ a
tuturor monş trilor,a compl etatel .Le place să înf r
icoşez e
oameni i
,dardacăl eînfrunţipr ivi
reaseî ntorccu spat elel a
tineşioi aul agoană.
— Totcet rebui esăf aci,Căpr iţădeMunt e,estesă- iar ăţi
băt r
ânul uiDemoncănuţ i
-efricădeel .

*
**

Nu creşt
eau pr ea mul t
e plante pr
in Mi diand,în afar ă de
copaciilui I osua, cact uşi şi tuişur i
le acelea pi t
ice şi
meschinedecr eozot,desprecar etataspuneacăer au printre
cel
emaist răvechipl antedepepământ .Tuişur il
edecr eozot
str
ă-str
ăbuni ciaveau mi ide ani .Când pl oua,emanau o
duhoaredez gust ătoare,râncedă,pent ru ca animalelesă nu
lemănânce.Nucădeaudecâtvr eo100mm depl oaieanualî n
Midiand–cam aceeaşicant i
tatedepr ecipitaţ
iicaşiînnor dul
Saharei–iarapapent r
u oamenier aadusăcu t renul,odat ă
pean,î nreci pientespeciale.Singurelecr eaturicareput eau
supravi
eţui în pr ejma unui l oc ca Mi diand erau ii nţele
solz
oase, f
ăr ă buz e, ca şopârlel
e Gi l
a şi scor pionii sau
oameni icanoi .
La o lună după ce ne- am mut atî n Mi diand,Juj u af ost
muşcatdeun şar pecu cl opoţeişiamur i
t.L- am î ngr opatî n
apr opiereacopacul uiluiI osua.Af ostpr acticsi ngur adat ă,î n
viaţamea,cândl -
am văz utpeBr ian pl ângând.Daraveam o
mul ţi
medepi sicicar esă neţ ină compani e.Pr ea mul te,de
fapt.Sal vasem foar t
emul tepi sicidecând î lar uncasem pe
Qui jotepef ereastră,şiî nt retimp,cel emaimul tedi ntreel e
făcuser ă pui,i ar acum aj unseser ăm î n punct ul î n car e
trebui a să nedescot orosim decât eva.Nu aveam pr ea mul ţ
i
vecinicăr orasăl edăm pi sicil
e.Şiat unci ,tatal e-abăgatî nt r
-
un sacdepânz ă groasă şil e-a duscu maşi na l a un baz in
const ruit de compani a mi nieră pent ru răcir ea
echi pament el
or. M- am ui tat l a el î n t i
mp ce î ncăr ca
por tbagajulcusaci iîncar episicilemi eunauşiseagi t au.
— Nu mise par e cor ect,i -am spus mamei .Noil e-am
salvat .Şiacum,t otnoiosăl euci dem.
— Măcarl e-am datun pi cdet imp pepl ane t
a ast a,mi -a
răspunsea.Art rebuisăneier ecunoscăt oarepent ruast a.

*
**

În celedi n urmă,t ataaf ăcutr ostdeun l ocdemuncăl a

minadeghi ps,undescot eadi n pământpi e
troaielealbe,care
apoieraumăci nate,şiast
felseobţ ineapudraf ol
osităulter
ior
pentrur igipsşiipsos.Cândveneaacasă,er aacoper i
tcupr af
al
b de ghi ps şiuneor ine j ucam de- a staiil
e,i ar elne
urmăr ea.Deasemenea,neaducea acasă sacideghi ps,iar
mama amest eca prafulalb cu apă şifăcea sculpturialelui
Venus di n Mi lo după un mul aj de cauci uc pe car eîl
comandasepr i
n poşt ă.Mamaer amâhni t
ădef apt ulcămi na
distr ugeaat âtdemul tăpi atr
ăal bă–easpuneacăer avor ba
demar mur ă adevăr ată,car emer ita o soar tă maibună,i ar
pr i
n scul pt ur il
epecar elef ăcea,eai mor t
al i
zamăcaropar te
dinaceast ăsubst anţ ă.
Mama r ămăsese gr avidă.Toat ăl umea sper a să ie băi at,
pent r u caBr iansămaiai băpeci nevacu car esăsej oace,î n
afar ă de mi ne.Când ari sosi tt impulca mama să nască,
planult at eier a să ne mut ăm l a Bl yt he,car e eral a vr eo
treizecişiceva deki lome trimail a sud.Bl ytheer a un or aş
atât de mar e, î ncât avea două ci nemat ografe şi două
închi sor i
.
Întret imp,mamasedevot asear tei.Î şipe treceaî ntreagaz i
lucr ândl api ctur iînul ei,acuar ele,deseneî ncăr bune,schi ţe
înt uş,scul pt uridi nar gil
ăsaudi nsâr mă,panour idemăt ase
şibl ocur ide l emn.Nu er a adept a unuis ti
lanume;unel e
dint repi ct ur ier au,dupăcum l enumeaea,„ primi ti
ve”,al tele
eraui mpr esi oni steşiabst racte,iaral teleer aur ealiste.
— Nuvr eausămăpl afonez ,îipl ăceasăspună.
Pel ângă ast a,mama er a şiscr ii
toar e;î şipe trecea timpul
băt ând l a maşi na descr i
snuvel e,povest i
r iscur te,piesede
teat ru,poez i
i,f abul e şicăr ţipent ru copi i
;pe acest ea di n
ur mă l ei l
ust ra chi area.St i
lulmameidea scr ieer af oar te
creat iv.Laf eler aşior tograiaei .Aveanevoi edeun cor ect or
şilanumaişapt eani ,Lor iseui tapest emanuscr iselemamei ,
pent r uadepi stagr eşel il
e.
Câtt imp am l ocui tî n Mi diand,mama a pi ctatz ecide
versi unişist udi ial e copacul uil uiI osua.Mer geam cu ea
pânăacol o,i areanedădeal ecţiidear tă.Odat ăam văz utun
pui etmi nusculdecopacall uiI osua,car ecr eşteanu f oar te
departedecopaculbăt rân.Am vr utsă-lscotdinrădăci
nişi
să-lrepl
antezl ângăcasanoast r
ă.I-am spusmameicăast al-
arput ea proteja de vânt,şieu l-aş uda zide zi
,să poată
creşt
ef r
umos,î naltşidrept.
Mamas- aî ncruntat.
— Aidi st
r ugeceeace- lfacespecial
,ar i
postatea.Îiof
eră
fr
umuse ţ
ecopacul uiluiIosua.

*
**

N- am cr ezutni ciodat ăî nMoşCr ăciun.

Ni ci
unuldi ntr enoi ,copi ii,nu a cr ezut .Mama şit ata au
refuzatsănecul tiveacestcr ez .Nu- şiput eauper mi tecadour i
scumpeşinu voi au canoisăcr edem cănu sunt em l af elde
bunica cei lalţ
icopi icar e,în di mi neaţ a deCr ăci un,găseau
totsoi ulde j ucăr iiat r ăgătoar e sub pomulde i ar nă.Acest e
jucăr i
i,sespunea,f useser ăl ăsatedeMoşCr ăciun.Deaceea,
ne-au povest i
tcă t oţicei l
alţicopi ier au i nduşiî n er oarede
cătrepăr inţ i
ilor,iarj ucăr iil
ecar e,conf or m air maţ ii
lorcel or
mar i,fuseser ăfăur i
tedepi ticicu f esur iţ ugui ate,î n atelierul
lor de l a PolulNor d aveau de f apte tichet e pe car e scr ia
„MADE Î N JAPAN” .
—Î ncercaţ isă nu- idi spreţuiţipecei l
al ţicopi i,ne- a spus
mama.Nu evi nal orcăau cr eierulspăl atşiau f os tconvi nşi
săcr eadăî nmi turipr osteşti.
Săr bător eam Cr ăci unul , dar de obi cei o f ăceam l ao
săptămână după 25 decembr ie,când put eaigăsipangl i cişi
hâr t
iede ambal atcadour i,de f oar te bună cal i
tat e,pe car e
oameni ilear uncaser ă,şipomidei arnăaz vârli
ţil amar gi nea
drumul ui,dar car eî şimaipăst rau maj oritatea acel or şi
uneor ichi ar ni şte bet eal ă ar gintie car e at âr na pe r amur i
.
Mama şit ata ne dăr uiau o pungă cu bi le de j ucăr ie,o
păpuşăsauopr aş ti
egăsi tel ar educer edupăCr ăci un.
Dart ata şi -
a pi erdutsl ujba del a mi na deghi psî n ur ma
uneicont rover se cu mai strul ,şide Cr ăciun î n acelan nu
aveam ni ciun ban.Î n noapt ea de Aj un,t at a ne- a dus pe
iecar edint renoi ,copi i
i,î n deşer t ,per ând.Aveam opăt ură
înfăşuratăî nj ur ulmeu,i arcând mi -a veni tr ândul ,m- am
oferitsă oî mpar tcu t at a,darelmi -az i
s„ nu,mul ţumesc” .
Fr i
gulnu î lder anj ani ciodat ă.Î n acelan –î mpl inisem ci nci
anim- am aşez atl ângăt at aşiam pr ivitamândoicer ul.Tat ei
îipl ăcea să vor bească despr e stele.Ne- a expl i
catcum se
roteau acest ea pe cer ul nopţ ii,î n t i
mp ce pământ ul se
învâr t
ea.Ne- aî nvăţ atsă i dent iicăm const elaţ i
ileşicum să
neor i
entăm dupăSt eauaPol ar ă.St eleleacel east rălucitoare,
îi plăcea l ui să subl ini eze, er au unul di nt re pr i
vil
egi i
le
oameni l
or ca noi , car el ocui au î nt r-
or egi une săl bat i
că.
Oameni ibogaţ idel aor aş,obi şnui aelsăexpl ice,l ocuiau î n
apar tament ecoche t
e,daraer ulacol oer a at âtdepol uat ,că
nicimăcar nu put eau vedea st elel
e. Ar i t rebui t să ne
pierdem mi nţil
e,casănedor im săim î nl ocull or.
— Alege-ţ isteauapr efer ată,mi -az i
st ataî nnoapt eaaia.
Mi-a spuscă opotpăs tra pent r ut otdeauna.A z i
scă er a
cadoulmeudeCr ăciun.
— Nu poţ isă- midaio st ea!am pr otestateu.Ni meninu
stăpâneşt est elele.
— Aşa- i,a r ăspuns t ata.Ni menial tcineva nu l e poat e
stăpâni .Purşisi mpl u,t rebui esăţ i-
or evendi ciî naintesăo
facăor ici
neal tcineva,aşacum af ăcutspani olulăl a,Columb,
când a pr etinscă Amer ica isecuvenea Regi neiI sabel l
a.Să
revendi ciost ea,caşicum ariat a,el af eldel ogic.
M- am gândi tl a ast a şimi -am datseama că t ata avea
drept ate.Găsea mer eu expl icaţi
ipent r ul ucr uride genul
ăsta.
Put eam avea or ice stea î midor eam,mi -
a spus t at a,cu
excepţ ial uiBe tel
geuseşial uiRi gel,pent ru căLor işiBr ian
lerevendi caser ădej apeacest ea.
Am pr i
vitbol ta cerească şiam î ncer catsă- midau seama
carest eaer aceamaibună.Put eaivedeasut e,poat emi isau
chiarmi li
oanedeaş tri
,scl i
pi ndpecer ulseni n aldeşer tului .
Cu câtt e uitaimaimul tt i
mp şiochi iţ ise obi şnui au cu
întuner icul,cu at âtvedeaimaimul test ele,stratdupăst r at,
cont ur ându- sebr uscî nf aţ a ochi l
or.Er a una speci al ă,spr e
vest,deasupr a munţ i
lor,nu f oartedepar tepe cer ,darcar e
străluceamaii ntensdecâtt oat ecelelalte.
— O vr eaupeaceea,am z is.
Tat aaz âmbi t.
— Aceeaest eVenus,mi -aspus.
Venuser adoaropl anet ă,acont i
nuatt atasă- miexpl ice,şi
era dest ulde nesemni icat ivă,dacă o compar aicu st elel e
adevăr ate.Păr eamaimar eşimaist r
ăl uci toare,pent r ucăer a
mul tmaiapr opiată de noidecâtst elel e.Bi ata şibăt râna
Venus ni cimăcar nu ar el umi nă pr opr ie,mi -a spus t at a.
Străluceşt e numaidat or i
tăl umi niipe car eo r electă.Mi -a
expl i
catcă pl aneteles trăluceau pent ru că l umi na relect at ă
eraconst antă,i arst el
elelicăr eaupent rucăl umi nal orpul sa.
— Mi eî mipl aceor i
cum,i -am spus.
O admi rasem peVenusî ncă di nai nt edeacelCr ăci un.O
put eaivedea sear a,de l a pr i
mel e or e,s tr
ăluci nd în vest ,
apr oape de l inia or iz
ont ului ,iar dacă t et rezeaidi mi neaţ a
devr eme, o mai put eai vedea după ce t oat e st elel e
dispăr useră.
— La dr acu’ ,a z ist ata.E Cr ăciunul .Poţ iavea opl anet ă,
dacăvr ei.
Şimi -adăr ui t
-opeVenus.
În aceasear ă,înt impulci neideCr ăciun,am di scutatcu
toţiidespr e spaţ i
ulcosmi c.Tat a ne- a expl icatce î nseamnă
ani il umi nă,găur il
e negr e şiquasar iişine- a vor bitdespr e
însuşi rilespeci alepecar el eaveauBe telgeuse,Ri gelşiVenus.
Be telgeuseer aost ear oşiedepeumăr ulconst el aţieiOr ion.
Er aunadi ntr ecelemaimar ist elepecar eleput eaivedeape
cer,desut edeor imaimar edecâtsoar ele.St răluci sei ntens
timp de mi lioane de anişi ,î n cur ând,ur ma să devi nă o
super novă şisă sest ingă.M- am î ntr i
st atpent r u că Lor iî şi
aleseseor abl ădest ea,dart atane- aexpl catcă„
i în cur ând“
însemna sut e de mi ide ani ,at uncicând er a vor ba despr e
stele.
Ri geler aost eaal bastră,maimi cădecâtBe telgeuse,ne- a
povest i
tt at a,dar mais t
r ălucitoare.Se ala î n const elaţia
Or ion – er al a picior ulst âng algi gant ului ,ceea ce păr ea
pot rivit,pent r ucăBr i
aner aunal ergăt orfoar ter api d.
Venus nu avea l unisau sat eliţ
i,şini cimăcarun câmp
magne tic,dar avea o at mosf eră apr oxi mat i
v si mi lară cu a
Pământ ului ,cu di ferenţ a că er a extrem deier bi nte–î nj ur
de500degr adesauaşaceva.
— Aşadar ,aspust ata,cândSoar elevaî ncepesăsest i
ngă
şiPământ ulsevar ăci,toat ăl umeade- aiciosă- şidor ească,
probabi l,să semut e pe Venus,să seî ncălzească.Şivori
nevoi ţ
isă cear ă per mi si
unea descendenţ ilort ăi,î nai nte de
toat e.
 Am râspeseamat uturorcopii
lorcarecredeau î
n mitullui
MoşCr ăciun şinu primeau deCr ăciun ni
micaltcevadecâto
grămadădej ucăriii
efti
nedepl astic.
— Pestemul ţiani,cândt otgunoiulpecarel -
au căpătatei
vais tr
icatşidemul tuit
at,az i
st at
a,voiveţiiîncăstăpânii
st
elel
orvoastre.

*
**

Laasinţ it,odatăcesoar el
eal unecapedupăMunţ i
iPal en,
lil
ieciii eşeau şiî ncepeau să î mpânz ească în vâr t ejur icer ul
,
pedeasupr acoci oabel ordi n Mi di and.Doamnaî n vâr stăcar e
locui aî n casadeal ăt urine- aaver tiz
atî n pri
vinţ al ilieci
lor .Î
i
numea şobol aniz bur ător işine- a povestitcum odat ă unul
dint re eiis- a agăţ atî n părşi ,î nnebuni tde pani că,is- a
îniptcu ghear eleîn scal p.Dareu i ubeam l i
lieciiăi ami cişi
ur âţi,f elulî n carez bur au ca f ulgerulpel ângă noi ,f elulî n
car eî şimi şcau ar ipilecr eând o negur ă pli
nă def ur ie.Tat a
ne- aexpl i
catcăaveau de tectoar edet ipsonar ,cam caacel ea
inst al
at epesubmar inel enucl ear e.Eu şiBr ian ar uncam cu
pie tri
cel eî n sus,sper ând că l ili
eciio să cr eadă că er au
insect eşio să l emănânce,i argr eutatea pietricel el oro să- i
tragă î nj os, şi noi o să- i put em păs tra ca ani mal e de
compani e,legându- icu o f uni el ungă de ghear e,pent r ua
put eaz bur at otuşi.Î midor eam săpotdr esaun l iliacsăst ea
atâr natdedege tulmeu cu capulî njos.Daraf ur isiţiiăiade
lil
iecier aupr eai nteligenţ isăpunăbot ullaşiretliculnost r u.
Lili
eci ise dez l
ănţ ui seră,pr ăvăl indu-se şiscâr ţâi nd când
am pl ecat di n Mi diand, î ndr ept ându-ne spr e Bl ythe. Cu
cât evaor emaidevr eme,î nz iuar espect i
vă,mamanespusese
căbebel uşulahot ărâtcăer aî ndeaj unsdemar eîncâtsăi asă
cur ând şisă seal ătur ef ami lieinoas tre.Când am aj unspe
şosea, î nt re mama şi t ataai zbucni t o cear tă violent ă,
referitorl anumăr uldel unidesar cinăcar et recuseră.Mama
sus ţi
nea că er a gr avidă de z ece l uni.Tat a,car er epar ase
sistemul de t ransmi sie al cui va î nz iua r espectivă şi se
folosisedebani ias t
felcâşt igaţ ipent r u acumpăr aost iclăde
tequila,susţ inea că pr obabi lpi erduse şi rulnumăr ător i
ipe
undeva.
—Î nt ot deauna por t sarcini le maimul tt i
mp decât al te
femei ,az ismama.Lor iast atpai spr ezecel uniî npânt ece.
— Ast a- ivr ăjeală!a r ipost att ata.Dacă nu cumva Lor ie
par ţi
alel ef ant.
— Nu f acegl umepeseamameaşi -acopi ilormei !ast r
igat
mama.Uni ibebel uşisenascpr emat ur.Aimeiauf ostcut oţii
post mat ur i
.Deaceeasuntt oţiat âtdei ntel
igenţ i
.Cr ei
er ullor
aavutmaimul tt i
mpl adi spoz iţiesăsedez volte.
Tata a spusceva despr ebi z ar eriilenat urii,iarmama l -a
numi t pe t ata un Domnu’ -Şt ie-Tot-Izmene- Deştepte car e
refuza să cr eadă că ea especi al ă.Tat a a spusceva despr e
Isus Cr ist os pe o bl estemat ă de f ur că şia adăugatcă ni ci
măcareln- aavutnevoi edeat ât at imppent rugest aţi
e.Mama
s-aî nf ur iatauz i
nd bl asfemi at at ei
,şi -aî ntinspi ciorulpână
în par tea şof eruluişi -a apăsatpe f r
ână.Er am în mi ez de
noapt e,i armamaaţ âşnitdi nmaşi năşial uat -olafugăpr in
întuner ic.
— Cur vănebună!ar ăcni ttat adupăea.Bagă- ţicur ulăl a
afur i
si tî napoiî nmaşi nă!
— Obl igă-mă,dur ule!as t
rigateaî nt imp ceseî ndepăr t a
îngoană.
 Tat a a smuci t vol anul î nl ater al şi a păr ăsit şoseaua
apucând- opr i
ndeşer t,peur mel eei .Eu,Lor işiBr i
anne- am
luatunulpeal t
ulî n br aţe,aşacum f ăceam or idecât et ata
începea cât e o ur măr ir
e sălbat ică şişt iam că dr umulva i
plindehâr t
oape.
Tat aascoscapulpef ereast r
ăşi -
aî nceputsăr ăcneascăl a
mama, numi nd-o „ târ fa pr oastă“ şi „ vacă î mpuţ i
tă”, şi
ordonându- isă ur ceî napoiî n maşi nă.Mama r efuz a.Al erga
înaintea noast ră, di spăr ând şi apăr ând di nt ret uişur il
e
deşer tului .Pent ru că nu f olosea ni ci
odat ă cuvi nte ur âte,î i
striga tat eiapel ativeca „ gur ă spur cat ă“şi„ indi vi
d banal “şi
„alcoolicnenor ocit”.Tat aaopr i
tmaşi na,apoiaapăsatbr usc
peaccel er atorşiacăl catambr eiajul .Maşi naapor nitbr usc,
în viteză,spr emama,car ea ţ i
patşia săr i
tl a o par te din
caleaei .Tat as- aî ntor sşiademar atdi nnouspr eea.
Er a o noapt ef ăr ăl ună,de aceea nu o put eam vedea pe
mamadecâtat uncicândal ergaî nbăt aiaf arur i
lor .Set otui ta
pest eumăr ,cu ochi ilar gdeschi şi,caun ani malhăi tuit.Noi,
copi i
i,pl ângeam şi -limpl oram pet atasăî ncetez e,darnu ne
băgaî n seamă.Er am chi armaiî ngr ij
or atăpent r u bebel uşul
din bur ta umlat ă a mameidecât pent ru ea.Maşi na se
hâţ âna pest e gropi şi pi et
re, t uişur ileî iz gâr iau păr ţil
e
laterale,i arpr afuli nt ra prinf erest reledeschi se.Î n cel edi n
urmă,t at aaî ncol ţit
- o pe mama pe l ângă ni şte st ânci.Mă
temeam căarput easăof acăpr afcu maşi na;î nsăacobor ât
dinmaşi nă,acăr at -
oî napoi ,cupi cioar elelut ur ându- iînaer
şiaar uncat -oî nmaşi nă.Am por nitî napoipr i
ndeşer tşidi n
noupeşosea.Ni menin- ascosuncuvânt ,cuexcepţ iamamei ,
car esuspi nai nsi stând căpebuneoţ inusepeLor iîn bur tă
paispr ezecel uni.
 *
**

Mama şit ata s-au î mpăcatî nz i

ua ur măt oare,iardupă-
ami azat ârziu,mama î lt undea dej a pe t at aîn suf rager ia
apar tament ul ui pe car eî lî nchi ri
asem î n Bl yt he. El î şi
scosesecămaşaşist ăteacu f aţ aspr espet eazascaunul ui,cu
capul apl ecat şi păr ul pi ept ănat î n jos. Mama î ir etez a
şuviţelecu f oar fecă,î nt impcet ataî iarătaundeer apăr ulî n
cont i
nuar e pr ea l ung. După ce- au t ermi nat,t ata şi - a
pieptănat păr ul pe spat e şi a z is că mama î ifăcuse o
tunsoar edat ădr acu’.
Apar tament ulnost ru sealaî ntr-un blocdeci ment ,cu un
singure taj,l a per if
er i
a or aşul ui.Avea un semn mar e,oval ,
din pl astic al bas tr
u cu al b,şiun i ndicator pe car e scr ia:
APARTAMENTELE LBJ.Eu am cr ezutcă er au pr escur tarea
pent ru Lor i
,Br i
an şiJeanne tte,darmamane- aspuscăLBJ
12
erau i niţialele pr eşedi nt elui car e,a adăugat ea,er a un
escroc şiun i ndivid pus pe scandal uri.Câţ i
va şof er ide
cami oaneşicowboyî şiî nchi riaserăcamer el aApar tament el e
LBJ,darmaj oritateacel orcar el ocuiau acol oer au munci t
or i
emi granţ iîmpr eunăcuf ami li
ilel or
,pecar eî iauz eam vor bi nd
prin per eţii subţ iri de r igips. Acest a er a unul di nt re
avant ajelef apt ului că l ocui am l a Apar tament el
e LBJ, a
remar catmama:put eam î nvăţ apuţ i
năspani olă,chi arfăr ăsă
studiem ser iosl imba.
Blythe er aî n Cal i
for ni a,dargr aniţa cu Ar i
zona er al ao
aruncăt urădebăţ .Locui tor i
lorl epl ăceasăspunăcăor aşul
eral a 240 de ki lome tr idi st anţă de Phoeni x, la 400 de

12LyndonBai
nesJohnson(
n.Tr
.)
.
kilome tridi stanţă de Los Angel es şiunde- aî nţ ăr catmut u’
iapa.Darospuneaudepar căs- arimândr itcuast a.
Mama şit ata nu er au chi arî nnebuni ţidupă Bl yt he.Er a
preaci vili
z at,spuneauei ,şide- adr ept uli eşitdi ncomun,dat
iindcăni ciunor aşdedi mensi uneal uiBl ythenu av eavr eun
mot i
v, economi c vor bind, să exi steî n mi jl
oculdeşer tului
Moj ave. Er a î n apr opier ea luvi ul ui Col orado şi f usese
întemei atî n secol ulalXl X-lea deun t ip car ecr ez usecă se
poat eî mbogăţ idacă t ransf or mă un deşer tîn pământar abil
pent ruof ermă.Săpaseogr ămadădecanal ur idei rigar ecar e
de turnau apa di n luvi ulCol or ado şise apucase să cul t
ive
salat ă ver de,st rugur işibr occol ichi ar acol o,î n mi jlocul
cact uşilorşialt uişur ilorde Ar t emi siat rident at a.Tat a era
dez gust ator idecât eor it receam cu maşi na pel ângă unul
dint recâmpur i
lecul tivate,cu canal ur ilel ordei ri
gaţ iil ateca
nişteşanţ urideapăcar eî nconj ur auce tăţ il
e.
— Est eoaf ur i
si t
ă deper ver tirea nat urii,z icea elmer eu.
Dacă vr eisă l ocuieştil a of er mă,mut ă-ţicur ulăl a amăr ât
până î n Pennsyl vani a. Dacă vr ei să l ocui eştiî n deşer t
,
mănâncăf ructedecact us,nusal atăi ceber gpent ruigur anţ i
.
—Î ntr -
adevăr ,obi şnui a să r ăspundă mama.Fr uct ele de
cact usauor i
cum maimul tevi tami ne.
Fapt ulcăl ocuiam î nt r-unor aşmar eî nsemnacăt rebui asă
por tpant oi.Maiî nsemnaşicăt r ebui asămer gl aşcoal ă.
La şcoal ă nu er a chiarat âtde r ău.Er am î n cl asa I ,i ar
învăţ ătoar ea,domni şoar a Cook,mă al egea î nt otdeauna pe
mi nesăci tesccuvocet are,or idecât eor iveneadi rect orulî n
clasă. Cei l
alţi elevi nu mă si mpat izau î n mod deosebi t
,
pent ru că er am f oar teî nal tă,pal idă şicost eli
vă,pent ru că
ridicam î ntotdeauna mâna pr ea r epede şi o agi tam cu
frenez i
epr in aer ,or idecât eor idomni şoar a Cook punea o
întrebar e.La cât eva z ile după ce am î nceputşcoal a,pat ru
feti
ţe mexi cance m- au ur măr itîn dr um spr e casă şim- au
atacatpe o al ee,î n apr opieredeApar tament el e LBJ.M- au
băt utdest ulder ău,m- au t rasdepăr ,mi -au sf âşiathai nele
şim- aunumi t„pr eferat aînvăţ ătoar ei“şi„ băţdechi br i
t”.
În sear aai aam aj unsacasăcu genunchi işicoat el
ej ulite
şicubuz aspar tă.
— Misepar ecăaii ntratî ntr-oal tercaţ i
e,az ist ata.
Stătea l a masă şidemont a un ceas deşt ept ător vechi ,
împr eunăcuBr ian.
— A,n- afostdecâtoci orovăialămi că,am r ăspunseu.
Astaer acuvânt ulpecar eîlfoloseat at aînt otdeauna,după
cel uapar t
el aoal t
er caţie.
— Câţ iauf ost?
— Şase,am mi nţ i
teu.
— Şibuz aaiaspar tăe- nr egulă?m- aî nt rebatel .
— Zgâr iet
ur a ast a mi că? am r ipostateu.Ari t rebuitsă
vezicel e-am făcuteul or.
— Ast a ef eti
ţ a mea!a excl amatt ata şia r eînceputsă
meşt er eascăl aceas,darBr ianm- apr i
vi tlung.
Înz iuaur măt oare,cândam aj unspeal ee,mexi cancel emă
aştept au dej a.Înai nt ecael esăpoat ăat aca,Br ian asăr itde
dupăot ufadeAr temi sia,agi tândocr eangădeyucca.Br i
an
erameu scunddecâtmi neşil af eldecost ehv ,cu nasulpbn
de pi str uişipărde cul oar ea nisi puluir oşiat ic;br etonulî i
intraî nochi .Pur tapant aloniipecar eî imoşt eni sem eu del a
Lor işi -acum î ir ămăseser ăl uişicar e- itotal unecau de pe
fundulosos.
—I al uaţi-ovoiî napoichi aracum şit oat ăl umeavaput ea
săpl ececumâi nileşipi cioar eleint act e,aspusBr i
an.
Eraunadi nt rerepl i
cilet atei.
Mexi cancel e s- au hol batl a el ,apoiau i zbucni tî nr âs.
După aceea l -au î nconjur at .Br ian s- a descur catdest ulde
bine,pânăcândis- ar uptcr eangadeyucca.Apoi ,adi spăr ut
într-oî nvăl măşeal ădepumnişipi cioar ecar edădeau şut ur i
.
Am î nşf ăcat cea maimar e piat r
ă pe car e am i zbut it s-o
găsesc şi -
am l ovit-o pe una di nt re fete în cap. După
smuci tur a pe car e am si mţ it-oî n br aţ,am cr ezutcă i -am
crăpatcr aniul.A căz utî n genunchi .Unadi ntrepr ieteneleei
m- aî mpi nsşimi -
at r
asuna î nf aţ ă;apoiau l uat -ol af ugă
toate pat r
u. Fat a pe car eoi zbi sem cu pi atra mer gea
clătinându- seşiseţ ineadecap.
Brianşicumi nene- am r idicatîncapuloasel or.Br ianavea
chipulacoper itcu ni sip.Totce put eam vedea di n eler au
ochi ial başt ricar e sclipeau cur ioşişicât eva pe te de sânge
car esei nil tr
aser ăpr in ni sip.Aşivr utsă- lîmbr ăţ i
şez ,dar
ari f ostpr ea ci udat .Br i
an s- ar idicatî n picioare şimi -a
făcutsemn să- lur mez .Ne- am căţ ăr atpegar duldesâr măşi
am t r
ecutpr int r-o spăr tur ă pe car e o descoper i
se î n acea
dimi neaţ ă,apoiam datnăval ăpet er enulcusal atăi ceber gde
lângăbl oc.L- am ur matpr intreşi rur i
ledef r unz emar i,verzi
şi,în cel edi n ur mă,am î nceputsăl edevor ăm,î ngr opându-
nef eţeleî n cape telemar işiudedesal ată.Am mâncatpână
cândaî nceputsănedoar ăst omacul .
— Cr ed că l e-am sper iatdest uldez dravăn,i -am spusl ui
Br i
an.
— Cr edcăda,aconir matel .
Nu i -
apl ăcutni ciodatăsăsel aude,darî midădeam seama
căer amândr udef aptulcăî nvinseseî nlupt ăpat rucopi imai
mar işimaiput ernici,chi ardacăer aufete.
— Răz boicusal ată!ast ri
gatBr i
an.
A ar uncat î
n mi ne cu un cot or de salată pe jumăt ate
mâncat ,depar căarif ostogr enadă.Am al ergatde-alungul
tarlalei,smulgândcot oaredesal at
ădi n pământşiar uncând
cu el eunulî n celălalt.Un avi on carepul ver
izai nsect
ici
da
trecutpedeasupr a noast ră.Am f ăcutsemnecu mâna spr e
el,înt impcet receapest ecâmp.Di navionaţ âşni tunnor ,şi
opul bereină,albă,s- acer nutînjos,pestecapet el
enoas t
re.

*
**

Ladouăl unidupăcene- am mut atî n Blythe,cândmama

sus ţ
inea că er aî nsăr cinatăî n luna a douăspr ezecea, a
născutî n sf ârşit
.După cea st atdouă z i
leî n spital,ne- am
dus cu t oţ
iis- ol uăm,cu maşi na,t ata ne- al ăsatpe noi ,
copiii
,să- laşt eptăm î n maşinăcu mot orulpor nit,înt impce
elai ntrats- oaducăpemama.Au i eşi
tî nf ugă;tat aoţ inea
pemamapedupăumer i
.Mamal egănaomogâl deaţăî nbr aţ
e
şichicoteaoar ecum vi novată,depar căarif uratunbat onde
ciocolatădint r-unmagaz in.Mi -am datseamacăseext ernase
înstilulRexWal l
s.
— Ceest e? a într ebatLor iînt imp ce maşi na noast r
ă se
îndepăr t
aî nvi tezădespi tal
.
— Fată,ar ăspunsmama.
Mama mi -a datmi ebebel uşul.Pest ecât eva luniur ma să
împlinescşaseani ,i armama a spuscă er am î ndeaj unsde
mat ură pent r
u a- lţ ine în br aţet ot drumul ,până acasă.
Copi l
iţa erar ozşiî ncr eţi
tă,darcu adevăr atf rumoasă,avea
ochimar i,albaştri,părbl ondşimoal eşicel emaimi ciunghi i
pe car el e văz usem vr eodat ă. Făcea mi şcăr i nedumer it
e,
spasmodi ce,depar căn- ariî nţ elsdecebur t
amameinumai
eî njur ulei .I-am pr omi scăvoiaveaî ntot deaunagr i
jădeea.
Bebel uşuln- a avutnume t i
mp de maimul te săpt ămâni .
Mama mi -
a spus că, î nainte de t oat eî şi dor ea să o
exami neze,aşacum arif ăcutcu model ulunuit ablou.Ne-
am cer tatmul tî n pr ivinţ a numel uicar es- aripot rivi
t.Eu
voiam s- o numi m Roşi tă,aşa cum o chema pe cea mai
frumoasăf atadi n cl asanoast ră,darmamaaz iscănumel e
ăstaer apr eamexi can.
— Cr edeam cănuecaz ulsăavem pr ejudecăţ i,i-am spus.
— Nuevor bacăaşaveapr ejudecăţ i,ar ăspunsmama.E o
chest iunedeacur ate ţeae ti
chet ării
.
Ne- apovest i
tcăbuni cilenoas t
reer au supăr atepent ru că
niciLor i,ni cieu nu l e-am moşt enit numel e,de aceea a
hot ărâtsă dea bebel uşul uinumel e de Li lly Rut h Maur een.
Lillyer anumel ebuni ci idi npar t eamamei ,i arEr maRut her a
acel aalbuni ci idin par teat atei .Darnoine- am obi şnuits- o
strigăm pe f etiţă Maur een,un nume car eî ipl ăcea mamei
pent ru că er a un di mi nut iv de l a Mar y,şias tfelî idădea
bebel uşul uipr opr iuleinume,dar apr oape ni meninu î şi
dădeaseamadeast a.Ast a,ne- aspust at a,ur masăasi gur e
ferici
r ea tutur or,maipuţ i
n peaceea a mameil ui,car eur a
numel edeRut hşiarivr utcabebel uşulsăiebot ez atEr ma;
saupeaceeaabuni ciidi npar teamamei ,car evaur îideeade
aaveaot izăcar esăpoar teşinumel ecel eilaltebuni ci.
La cât eva l unidupă naşt erea l uiMaur een,o maşi nă a
pol i
ţieiaî ncer catsănet ragădedr eapt a,pent ru căl umi nile
de f rână al e Vagonul uiVer de nu maif uncţ ionau.Tat aa
accel erat. Ne- a spus că dacă pol iţişti
iî l opr eau ar i
descoper itcănu aveam numărdeî nregi str aresau asi gur are,
iarpl ăcuţ adeî nmat ricul ar ef usesel uat ădepeal tămaşi nă,
şine- ariar est atpet oţ i.După cea por ni tcu vi tezăf oar te
mar epeşosea,af ăcutocur băscâr ţâitoar eî nf ormădeU –
înt i
mpcenoi ,copi ii
,aveam i mpr esiacămaşi naepecal esă
ser ăstoar neî ntr-o par te–,darşimaşi na pol i
ţieia f ăcutl a
fel.Tataat recutpr in Bl yt hecu ovi tezăde160deki lome t
ri
pe or ă,a l uat -oî nai nte pe r oşu,apoipe sensuli nter zi
s al
uneist răz icu sens uni c,î nt imp ce t oat e celelalte maşi ni
claxonau şiseopr eau pedr eapt a.A maidatcât eva ocol ur i
,
apoial uat -oînj ospeoal eeşiagăsi tungar ajgolî ncar esă
seascundă.
Am auz itsi rena l a cât eva bl ocur idi st anţ ă;apoiz gomot ul
s-a estompat .Tat a a spuscă,datii nd că gest apo- ulva st a
cu ochi ipeVagonulVer de,vom inevoi ţ isăî llăsăm î n gar aj
şisăneî ntoar cem acasăpej os.
Înz i
uaur măt oar e,ne- aanunţ atcăBl yt hedeveni seunpi c
cam pr ea pr imej diosşit r ebui a să pl ecăm di n nou l a drum.
De dat a ast a, şt ia î ncot r
o ne î ndr ept ăm. Făcuse ni şte
cercetăr işisedeci seseasupr aunuior aşdi npar teadenor da
statuluiNevada – Bat tl
e Mount ain.Î n Bat t
le Mount ain se
găsea aur , sus ţi
nea t at a, i ar el ur ma să- l caut e cu
Prospect or ul.Încel edinur mă,nevom î mbogăţ i
.
Mama şi t at a au î nchi riat un cami on i mens U- Haul .
Pent rucăî ncabi năî ncăpeaudoarei ,mamane- aspuscăeu,
Lor i
,Br ian,Maur een ur ma să avem par te de o exper ienţ ă
mi nunat ă:vom căl ător iî n spat e.Va idi stractiv,a z isea,o
adevăr atăavent ură,darnu vom aveani ciuns t
ropdel umi nă;
deaceeavom isi l
iţisănef olosi mt oat er esur selepent ruane
distra uni ipe al ţ
ii.Î n pl us,nu vom avea voi e să vor bim.
Pent rucăer ai nter zissăcăl ătoreştiînspat e,oricineneauz ea
ar i put utchema pol iţia.A adăugatcă excur si a avea să
dur ez ecam pai spr ez eceor e,dacă am imer speşosea,dar
er a posi bilsă nemaii a cât eva or eî n plus,pent ru că vom
facecât evaocol ur ipent ruaadmi r
apei sajul .
Am st rânst oat el ucr ur i
lepecar el eaveam.Nu er au pr ea
mul te;î n mar epar t
e,bucăţ icomponent eal ePr ospect or
ului ,
cât eva scaune,pi ctur ileî n ul eişimat erialele mamei .Când
am f ostgat adedr um,mamaaî nfăşurat-opeMaur eenî ntr -o
păt ur ă decul oar ea l avandeişimi -aî ntins-o,iarnoi ,copi i
i,
am ur catî n spat elecami onul ui .Tat aaî nchi suşi l
e.Er a un
întuner i
cnegr u casmoal a,i araer ulaveaun mi rosst ăt
utşi
pr ăfui t.St ăt eam pe podeaua canel at
ă de l emn,pe păt ur i
zdr enţ ui te, păt at e, f olosite pent ru a î mpachet a mobi la,
căut ându- neunulpeal tulpepi păitepr inî ntuner ic.
— Acum î ncepeavent ur a!am şopt iteu.
— Şşşt ,af ăcutLor i.
Cami onula demar at,hur ducăi nd.Maur een şi- a datf râu
liber f ur iei şi -aî nceput să ţ ipe s tri
dent ,r ăsunăt or. Am
încer cats- of acsăt acă,am l egănat -oşiam băt ut -
ouşorcu
pal ma pe spat e,dar ea cont i
nua să pl ângă.At uncii -am
întins- ol uiLor i,car ei -aşopt itnişt ecânt ecelelaur echeşia
glumi t cu ea.Dar ni ciast a n- af uncţ ionat şiat unciam
impl orat -oamândouăpeMaur eensăieat âtdedr ăguţ ăşisă
nu meu pl ângă.Apoine- am pus purşisi mpl u mâi nil
el a
ur echi .
După un t imp, s- a f ăcut f ri
g î n spat el
e cami onului
întunecat ,şicăl ăt oria a deveni tdi n ceî n cemaii ncomodă.
Mot or ulf ăcea podeaua să vi breze,aşa că ne duceam de- a
dur acu t oţ iidecât eor icami onuldădeapest eohâr t oapă.S-
au scur scât eva or ebune.Dej a,aveam t oţinevoi esă f acem
pipişine î nt r
ebam dacă t ata avea de gând să t ragă pe
dreapt apent ru un scur tpopas.Br usc,s- aauz itun z gomot ;
cami onuldăduseî nt r
-ogr oapăur i
aşă,i aruşi ledi n spat eau
săr itînt r
-opar teşi -n alta,deschi z
ându- se.Vânt ulaî nceput
săşui ere.Net emeam căvom ismul şidincami on,aşacăne-
am chi r
citcu t oţii,l i
pindu- nedePr ospect or.Răsăr isel una.
Put eam vedea s trălucirea l ămpi l
ordesemnal izaredi n spat e
şidr umulpe car e veni sem,î nt inzându- se în ur ma noast ră
pr i
ndeşer t
ular gintiu.Uşi ledeschi sesăr eau înainteşiî napoi
cupocnet erăsunăt oare.
Pent ru că mobi l
a er a depoz i
tat ă î ntre noi şi cabi na
şofer ului, nu put eam bat eî n per ete, să at ragem at enţ i
a
mameisau t atei.Am î nceputsă i z bim î n per eţi
il ater aliai
cami onul uişisăst ri
găm câtput eam noidet are,darmot orul
erapr eaz gomot osşinuneauz eau.
Br ian s-at ârâtpână î n par tea di n spat e a cami onul ui .
Când una di nt re uşis- al egănatî nai nte,a î nşfacat -o,dar
aceast a s-a deschi sbr uscdi n nou,t răgându- lşipeel .Am
crez utcăuşaî lvat ragepeBr ian af ar ădi n cami on,darela
săr itî napoichi ar l a moment ulpot r
ivitşis- a pr ăbuşi tpe
podeauadel emn,l ângămi neşiLor i
.
Br ianşiLor iseţ ineau s trânsdePr ospect or,pecar et ataî l
legase bi ne cu f rânghi i
.Eu o ţ i
neam î n br aţe pe Maur een,
car e,î n mod ci udat ,înce tasesă maipl ângă.M- am cui băr i
t
într-un col ţ.Se păr ea că va t rebuisă o î ndur ăm până l a
capătşipeast a.
Apoi ,o per eche de f ar ur iau apăr utl a mar e dist anţ ăî n
spat elenost ru.Am pr i
vitmaşi na,î nt i
mpceaceast aaj ungea
înce t-încet di n ur mă cami onul . După cât eva mi nut e, a
începutsămear găchi arî n spatelenost ru,iarl uminileeidi n
faţă ne- au surpr i
nsacol o,în spat elecami onul ui.Apoi,ne- a
ocol i
tşine- a depăşi t
.Maimul tca si gur,şofer ulle-af ăcut
semne mameişit atei,pent ru că,de î ndată,cami onula
înce t
initşi -a oprit,şit ata a veni tî nf ugă în spat e cu o
lanter nă.
— Cedr acu’seî ntâmpl ăaici?aî nt rebat.
Er af uri
os. Am î ncer cat să- iexpl i
căm că nu er a vi na
noas tră că uşi l
e se deschi seseră,dar eler aî n cont i
nuar e
supăr at.Şt i
am că î n egal ă măsur ă e sper iat.Poat e mai
degr abăsper i
atdecâtf ur ios.
— Omulăl aer apoliţist?s-ai nteresatBr i
an.
— Nu, a r ipostat t ata. Şi sunt eţi clar al dr acului de
nor ocoşică nu er a;al tfel
,acum v -ar i băgatcur uril
el a
închi soare.
Dupăceam f ăcutpi pi,am ur catî napoiî n cami on şil-am
privitpe t ataî nchizând uşi l
e.Î ntuner i
culne- aî nvăluitdi n
nou.Î lput eam auz ipe t ataî ncuind uşi l
e şiver iicându- le.
Mot or ulapor nitşine- am cont i
nuatdr umul .

*
**

Bat t
le Mountainf usese l
aî nceput o locali
tate minieră,
întemeiatăcu osut ădeaniî n urmădeoamenicar esper au
să se îmbogăţească r apid;dar dacă cineva se îmbogăţ i
se
vreodatăr apid în Bat tle Mountain, cu siguranţă că se
mut ase î
n altă parte să-şichel
tuiască banii
.Ni mic nu er a
măr eţîn acestoraş,cu excepţ i
a ceruluivastşigolşi ,din
depărtare,a munţ ilorTuscarora,stâncoşişipur pur i
i,car e
coboraupânăl ani veluldeşert
uluinetedcat ăbli
auneimese.
 St r
adapr i
nci palăer al argă–cu maşi nidecol oratedesoar e
şicami oanepar cateobl i
cpet r otuar–,darcu ol ungi mede
numaicât eva bl ocur i,măr gini tăî n ambel el atur ide cl ădiri
scunde, cu acoper işul pl at , const ruite di n chi rpici sau
căr ămi dă.Zişinoapt epâl pâia un si ngurst âlp dei lumi nat.
De- al unguleiseî nşirau un magaz in uni versal ,odr ogher i
e,
o r epr ezent anţ ă For d, o aut ogară Gr eyhound şi două
caz inour imar i,Cl ubulBuf ni ţeişiHot elulNevada.Cl ădi ril
e,
car e păr eau modest e,sub cer ulnesf ârşi t,aveau ir me cu
neoane,car eni cinu păr eau apr inseî nt impulz i
lei,într -atât
dest răluci torer asoar ele.
Ne- am mut at î ntr-o cl ădir e de l emn de l a mar ginea
oraşul ui,o cl ădi re caref usese odi nioar ă depoulgăr ii.Avea
douăet aje,er avopsi tăî nt r-un ver dei ndust rialşier aat âtde
apr oape de şi nel e de t ren î ncât î iput eaif ace cu mâna
mecani culuide l a geamuldi nf aţă.Casa noas tră nouă er a
una di ntre cel e maivechicl ădi ridi n or aş,ne- a expl icat
mama cu mândr i
e,i aracest a er a un l ucr u deun bun gust
aut ent ic.
Dor mi tor ulmameişialt ateier al ae tajulaldoi lea,unde
fuseseodi ni oar ăbi roulşef ul uigăr ii.Noi ,copi i
i,dor meam l a
par ter,unde f usese sal a de aşt eptare.Vechi le băier au l a
acel aşie taj,dar î ntr-una di nt re ele veceulf usese scos şi
înlocui t cu o cadă de bai e. Gher eta de bi l
ete f usese
transf or mat ăîn bucăt ăr ie.Unel edi ntrebănci leor iginalemai
erau î ncă ixat e de per eţiinevopsi ţide l emn,şise put eau
vedea pet eleî nt unecat e,uz ate,car e mar cau l ocur ile unde
stăt user ămi ner ii,soţ i
il
el orşicopi ii
,aşt ept ândt renulî nt imp
cef undur ilel orl ust ruiaul emnul .
Pent r u că nu aveam banide mobi lă,am i mpr ovi zat.O
grămadă de bobi ne imense de l emn,di n cele pe car e se
păstrează cabl uri
lef olositeî ni ndust rie, zăceau ar uncat e
lângă şine, nu depar te de casa noast ră, aşa că l e-am
rostogoli
tpânăacasăşil e- am transf ormatî nmese.
— Câtdepr oştipotiăi acar eseducsăi roseascăbanipe
mese cumpăr ate de la magaz i
n,când pot avea aşa ceva
gratuit? a spust atal ovind cu pumnulî n bobine,ca să ne
aratecâter auder ezi
stent e.
Dr eptscaune,am f olositcât eva bobi ne maimi cişini şte
lăzide l emn.Î nl oc de pat uri,noi ,copi i
i,am î nceputsă
dormi m î n cuti
imar idecar ton,ca acel ea în caresel ivr
au
fri
giderele.La scur ttimp după ce ne- am mut atî n clădirea
gării,i
-am auz i
tpemamaşipet atadi scutânddespr ef aptul
căart rebuisănecumper epat uriadevăr ateşil e-
am spuscă
nu e caz uls- of acă. Ne pl ăceau cut iil
e noast re. Făceau
mer sullacul caresăpar ăoavent ur ă.

*
**

La puţint i
mp după mut area noastrăî n depou,mama a
hot ăr
âtcă l ucr uldecar eaveam cu adevăr atnevoi eer a un
pian.Cândunsal oondi nor aşulveci ns-aînchi s,tataagăsi t
un pi an ief
tin şia î mpr umut atcami onulunuiveci n ca să-l
aducă acasă.L- am dat j os din cami on cu aj utorulunei
rampe,darer apr eagr eu casă- lput em transpor t
a.Pent ru a-
lbăgat ot
uşiî n depou,t ataaconst ruitun sistem def rânghii
şiscr ipeţ
ipecar el e-al egatdepi an,în curteadi nf aţ
ă,l e-a
trecutpr i
n casăşiapoil e-
ascospeuşadi n spate,undel e-a
legatde cami on.Pl anuler a ca mama să por nească uşor
înaintecu cami onul ,t
r ăgândpi anulpânăî n casă,î ntimpce
noi ,î mpr eună cu t ata,î lsupr avegheam cum par curge o
rampădescândur işii ntr ădeuşadi nf aţă.
— Gat a!a st rigat t ata, când ne- am aşez at cu toţiiî n
poz iţii
lestabi li
te.
—Î nr egulă!as tri
gatmama.
Dar ,înl ocsă o i aî nce tî naint e,mama,car enu a r euşit
niciodat ă să păt r
undă t ainel eşof atului ,a apăsatcu put ere
pedal a de accel eraţi
eşicami onula por nitbr usc,în viteză.
Pianulne- ascăpatdi nmâi ni ,facându- nesăneî mpletici
mî n
faţă, şi a i ntrat hur ducându- se în casă, f ăcând ţ ăndăr i
praguluşi i
.Tat a a urlatl a mama să î nce ti
nească,darea a
cont inuatsă mear gă cu aceeaşivi teză,t ârând pianulcar e
scâr ţâiaşial ecăr uicoar debubui au pest epodeauadepoul ui,
trecându- l după aceea, î n vi tez ă, pr in uşa di n spat e şi
distr ugându- işiacest eiapr agul .Apoi ,l-at raspânăî ncur tea
dinspat e,undes- aopr itchi arl ângăunt uiş.
Tat aat recutî nf ugăpr i
ncasă.
— Cenai ba aif ăcut ?a r ăcni tell a mama.Ţi -
am spussă
mer giî ncet!
— Nu mer geam decâtcu pat r uzecideki lome t
ripeor ă!a
prot estatmama.Teî nfur i
ipemi neor idecât eor imer gat ât
deî nce tpeşosea.
Aar uncatopr i
vireî nspat eşiavăz utpi anulopr i
tîncur te.
— Vai ,vai !aexcl amat .
Mamaarivr utsă- lînt oar căşisă- lt ârascăî napoiî ncasă,
din di recţiaopusă,dart ataaz iscăer ai mposi bi
l,pent r
u că
şinel e de tren er au pr ea apr oape de uşa di nf aţă pentrua
put ea aşez a cami onulî n poz iţia pot ri
vită.Aşa că pi anula
rămas acol o.Î nz il
eleî n car e mama se si mţ ea plină de
inspi raţieîşil ua par titur i
lemuz ical
eşiuna di ntrebobi nele
fol
osit
epepostdescaun,l educeaaf ar
ăşiîncepeasăcânte.
— Ceimaimul ţ
ipi
anişt
inubeneici azănici
odatădeocazia
magni ică de-
a cânt
aîn aer liber,spunea ea.Şiaşa,t ot
carti
erulsepoatebucur
ademuz i
că.

*
**

Tat aaobţ inutosl ujbădeel ect rician într-omi nădebar i

u.
Pleca devremedeacasă şiseî nt orcea devr eme,şiî n iecar e
după- amiaz ăjucam cu t oţiidi ver sej ocur i
.Tat ane- aî nvăţ at
să jucăm căr ţi
.A î ncer cat să ne î nve ţ
e cum să deveni m
jucătoridepokercu ochideoţ el ,dareunuer am foar t
ebună
lachest i
aast a.Tat aîmispuneacămiseci teştetotulpef aţă,
caî ntr-
ocar tedeschi să.Deşinu er am ci neş tieceexper tăî n
cacealmal e,maicâş tigam di n când î n când cât eot ură,
pent r
u că mă ent uz i
asmam f oar te uşor ,chi arşide căr ţi
le
medi ocre,cum arioper echedeci nciari,ceeace- ifăceape
LorişipeBr i
an săcr eadăcăaveam aşi .Pel ângăast a,t ata
inventa diverse jocur i
,cum ari j oculEr go,î n car e,f ăcea
două air maţ ii
,iarnoit rebui a să r ăspundem l a oî ntrebar e
bazată pe cel e două air maţ iisau,dacă nu r euşeam,să
spunem „ I
nformaţ ia est e i nsuici ent ă pent r
u a t rage o
concluz i
e“şisăexpl i
căm dece.
Când t atanu er acu noi ,nei nvent am pr opr i
il
ej ocur i.Nu
aveam pr ea mul tej ucăr ii
,darni cinu aveainevoi e de aşa
ceva în Bat tl
e Mount ai n.Luam o bucat ă de car ton şine
dădeam pebal ust r
adascăr ilorî ngust eal edepoul ui ,capeun
tobogan.Săr eam de pe acoper işuldepoul ui ,folosind una
dintrepăt uril
edi n sur plusur imi l
itarepepostdepar aşut ă,
îndoind picioarel
esub noil aat er i
zar e,aşa cum neî nvăţ ase
tata că f ac par aşut i
ş t
ii adevăr aţi. Puneam o bucăţ ică
sfărâmat ădemet al–sau omonedădeunpenny ,dacăvoi am
sănesi mţ imr isipi tor i–peşi nelecăi iferate,chi arî naint ede
trecer eat renul ui .Dupăcet renult receavâj âi ndpel ângănoi ,
cu r oţil
el uii mense,al er gam i ar pe şi ne să l uăm bucat a
străluci toar edeme tal ,pr oaspătapl atizatăşiier binte.
Dar celmaimul t ne pl ăcea să expl or ăm deşer tul .Ne
trezeam î nz ori,moment ulmeu pr eferatdi nî ntreagaz i
,când
umbr ele er au l ungişist acojiişiaveaiî nt reaga z iî nai nt e.
Uneor i
,venea şit ata cu noi ,şiat uncit receam al i
ni aţ ica
nişte mi litaripr i
nt r et ufele de Ar t
emi sia,î nt i
mp ce elne
strigaor di nepeoi nt onaţ ier i
tmat ă–un,doi ,t r
ei,pat ru –şi
apoi ,neopr eam şif ăceam lot ări,sau t ataî ntindeaun br aţ ,
să f acem î nt i
nder iţ inându- ne deel .Deobi cei,eu şiBr ian
expl or am si ngur i.Deşer t
ulăl aer apl indet otsoi uldecomor i
sur pr inzăt oare.
Nemut aser ăm l aBat tleMount ai ndi npr icinaaur ul uicar e
segăsea pr i
nz onă,dardeşer tulavea t onedeal tedepoz ite
mi ner ale.Seput eagăsiar gint,cupr u,ur ani u şibar iu,car e,
spunea t at a,er a ut iliz
atde căt re echi pament ele caref orau
terenur ile,căut ând pe trol .Mama şit ataş t i
au să i dent i
ice
diver selet ipur idemi ner al eşidez ăcămi nte,după cul oar ea
pietr elorşiapământ uluidi njur,şine- au învăţ atşipenoice
să căut ăm.St ânci l
er oşiiconţ ineau ier ,cel e ver ziaveau
cupr u.Er au at âtde mul tetur coaz e pe acol o – pepi te,ba
chiar bucăţ imar i,car ez ăceau pe pământ uldeşer tului–,
încât eu şi Br ian ne umpl eam buz unar ele până când
greut atea ne t răgea pant aloniiînj os.De asemenea,put eai
găsivâr f
ur idesăge ţi,f osileşis ticlevechicar ecăpăt aser ăo
nuanţ ădepur pur iu- închi spent r u căz ăcuser ăaniî n şi rsub
arşiţa soar elui .Put eaigăsicr ani iar sedesoar eal ecoi oţ il
or ,
cochi liigoal ei debr oaşt elorţ est oase,i nel edi n coadaşer pilor
cu cl opoţ ei,î mpr eună cu pi eile moar tel epădat e.Şiput eai
găsibr oaşt e-bou ur iaşe,car e st ăt useră pr ea mul tt i
mp î n
soar e,i aracum er au compl etuscat eşil af eldeuşoar ecao
bucat ădehâr tie.
Dumi nicăsear a,dacăt at aaveabani ,neduceam cut oţiisă
mâncăm l a Cl ubulBuf niţei.Cl ubulBuf niţeier a„ vest i
tî n
întreagal ume” ,dacăer asăt eieidupăpancar tadel ai ntr are,
careî nf ăţ i
şaobuf niţ
ănor dicăpăt ată,car epur taobonet ăde
bucăt ar şi i ndi ca i nt rar ea. Î nt r
- o par te a hol ului er ao
încăper e cu şi r ur ide aut omat e de j oc car e scot eau f ăr ă
întrer uper e cl inche te,t icăi elişiexpl oz iide l umi ni .Mama
spunea că j ucăt or i
ide l a aut omat e er au hi pnot i
z aţi
.Tat a
spuneacăer auaidr acu’depr oşt işiat ât .
— Sănuj ucaţ ini ciodat ăl apăcănel e,ne- aspust at a.Ast ea
suntpent ruf r aier iicar esebaz eaz ăpenor oc.
Tat a ş ti
a t otul despr e st at istici şi ne- a expl i
cat cum
cazinour il
e pr ogr amau maşi nileî n aşa f el,î ncâtşansel e ca
jucăt or i
isăcâşt igesăiemi nime.Cândt at asebăgaî nj ocur i
denor oc,pr efer apoker ulşibi li
ar dul–j ocur ideî ndemânar e,
carenuţ ineaudehaz ar d.
— Or icineoii nvent atz i
calaai acu „ omult rebui esăj oace
cărţile pe car el e ar eî n mână“ er a, cu si gur anţă, un
caceal mi staldr acul uidepr ost,spuneat ata.
Cl ubulBuf niţeiaveaun barî n car eseî nghesui au gr upur i
deoamenicu cef elear sedesoar e,bând ber eşif umând de
zor.Toţ iîlcunoşt eau pet ata,şi ,or idecât eor iint raî nbar ,î i
stri
gau i njur iipe un t on z gomot os şir ăsunăt or ,car el ise
păreacomi c.
 — Spel uncaast aseduceî nvâr ti
ndu- sel adr acu’dacăăş ti
a
îidauvoi eunuiamăr ăşteancat inesăi nt reaici,obişnui auei
săst ri
ge.
— Ladr acu’,pr ez enţameapeai ciar euni mpactascendent
şi favorabi l, compar ativ cu a voast r ă, coi oţi nenor ociţi,
răspundeat atacuvocet ar e.
Toţiî şidădeau capet ele pe spat e,î ncepeau să r âdă î n
hohot eşisăsel oveascăunulpeal tulcupal mapespat e.
Neaşez am î ntot deaunaî ntr-unuldi ntresepar eurileroşii.
— Cemani ereel egant e!excl amachel ner i
ţadeiecar edat ă,
pent r
u că mama şi t at a ne î nvăţau să ne adr esăm cu
„domnul e”,„doamnă” ,„ da,văr og“şi„ mul ţ
umesc” .
— Pel ângăast a,suntaidr acu’dei nt el
igenţ i
!spuneat ata
mer eu. Cei mai mi nunaţ i copi i afur i
siţi car e au căl cat
vreodatăpepl ane taast a.
Iarnoiz âmbeam şicomandam hambur geri,sau hotdogs
cu chi l
i,mi lkshake- urişif arfur i
imar icu i nele de ceapă
prăjit
ă, car e sclipeau î n gr ăsime ier bi nte. Chel neriţa ne
aducea mâncar ea l a masă şine t urna mi l
kshake- urileî n
pahar edi nt r-
un r ecipientdeme talabur i
t.Înt ot
deauna mai
rămâneapuţ i
nl ichi d,aşacănel ăsar ecipient ulpemasă,să- l
terminăm.
— Separ ecăaţ idatl ovi t
ur aceamar eşiaţ iobţ i
nutcevaî n
plus,spuneaea,f acându- necuochi ul.
Plecam î ntotdeauna at âtde săt uide l a ClubulBuf niţei,
încâtabi amaimer geam.
— Hai deţisăner ostogol i
m pânăacasă,copi i
,obişnui at ata
săspună.

*
**
 Mi na de bar iul a car e muncea t at a avea un magaz i
n de
apr ovizi
onar e,şil unar ,pr opr ietarulmi neiscădeaf actur il
eşi
chir i
a pent ru depou di n sal ar i
ult atei.La î nceput uliecăr ei
săpt ămâni ,neduceam l amagaz inşil uam ogr ămadădesaci
cu mâncar e.Mama spunea că numaioameni icu cr eierele
spăl ate de publ icitate cumpăr au aliment e gat a pr epar ate,
cum ar i Spaghe tt
i’s sau mâncăr ur i congel at
e. Ea l ua
produsedebaz ă:sacicu f aină degr âu şimăl ai,lapt epr af,
ceapă,car toi,sacidez eceki logr amedeor ezsauf asol e,sar e,
zahăr ,dr ojdi e pent r
u pâi ne,conser ve de macr ou sau de
şuncă,sau o bucat ă mar e de sal am,i ar pent ru deser t,
compotdepi ersicit ăiatef elii
.
Mameinu- ipl ăceapr eamul tsăgăt ească:
— Decesăî mipe tr ecî ntr eagadupă- ami az ăpr egăti nd un
felde mâncar e car e-o să di spar ăîntr-o or ă,când,î n acest
timp,potf aceopi ctur ăcar esăr ămânăpent r ut otdeauna?ne
întrebaeadeobi cei .
De aceea,cam odat ă pe săpt ămână,pr egăt ea un caz an
mar edef ont ă cu ceva car epăr ea peşt ecu or ezsau f asole.
Alegeam t oţ if asolea,cur ăţând- o depi e tr
icel e,apoimama o
lăsa l aînmui atî n apă pest e noapt e,o ier bea a doua z i
împr eunăcu un ci olan depor caf umat ,car esă- ideagus tşi,
toată săpt ămâna, mâncam f asol e dimi neaţ a, la pr ânz şi
sear a.Dacăî ncepeasăsest rice,adăugam ni ştecondi ment e,
aşacum pr ocedaumexi cani idel aApar tament eleLBJ.
Cumpăr am at ât de mul tă mâncar e, încât ,î n z iua de
salar iu,nu r ămâneau ni ciodat ă pr ea mul ţibani .Odat ă,în
ziuadesal ariu,t at aadescoper itcă-idat oracompani eicar e
deţinea mi na unspr ez ece cenţ i
. I s- a păr ut amuz ant ă
povest ea şi l e-a spus să- it reacă î n cont ul lui.Î n acea
per i
oadă,t at a nu s- a dus ni ciodat ă noapt ea la băut ,cum
obişnui a să f acă până at unci .St ătea acasă cu noi .După
cină, t oatăf ami lia se î nt i
ndea pe bănci şi pe podeaua
depoul uişici tea,cu di cţi
onar ulaşez atî n mi jloculî ncăper i
i,
pent ru canoi ,copi ii
,săput em căut acuvi nt elepecar enu l e
cunoşt eam.Uneor i,di scutam cu t at a deini ţ
iileşi,dacă nu
eram de acor d cu ceea ce spuneau aut or iidicţ i
onar ului,
trimi team o scr isoare edi tur ii
. Aceşt i
a ne t rimi teau un
răspunspr in car eîşiapăr au poz i
ţia,ceeaceî lde ter mi nape
tata să l e scr i
e o scr isoar e şi mai l ungă, i ar dacă ei
răspundeau i ar,şielf ăcea acel aşil ucr u,până când ceicu
dicţionar ulî ntrerupeaucor espondenţ a.
Mama ci tea or ice: Char les Di ckens, Wi ll
iam Faul kner,
Henr y Mi ll
er,Pear lBuck.Î ici tea şipe James Mi chener–
stânj eni t
ă –spunând că er a conşt ientă că nu er al iteratură
adevăr ată,darnu se put ea abţ i
ne.Tat a pr efera căr ţil
e de
ştii
nţ e şipe cel e de mat emat i
că,bi ograiile şii stor i
a.Noi ,
copiii, ci team t ot ce aducea mama acasă di n vi zitele ei
săpt ămânal elabi bliotecă.
Br i
an ci t
eacăr ţigr oasedeavent uri,maial esunel escr i
se
de un t i
p pe nume Zâne Gr ey.LuiLor iîipl ăceau î n mod
deosebi tFr eddy t he Pi g şicăr ţile cu vr ăjitoruldi n Oz .Eu
prefer am povest i
rile Laur eiI ngal l
s Wi lderşiser ia We Wer e
Ther e, despr e copi i car e t răiseră moment e i stori
ce
impor tant e,dardedepar tepr eferatameaer aBl ackBeaut y.
Dincândî ncând,î nacel eser iîncar ecit eam î mpr eunăcu
toţii
,t recea t unând cât e un t ren,z gâlţâind casa şif ăcând
ferestr elesă z drăngăne.Zgomot uler a asur z i
tor,dardupă o
vremeni cimăcarnu- lmaiauz eam.
 *
**

Mama şit at a ne- au î nscr isla şcoal a element ar ă Mar yS.

Bl ack,ocl ădirel ungăşij oasă,cu un t eren dej oacăacoper i
t
din asf alt,car edeveneal ipiciosdi n cauz asoar el uidogor itor
.
În cl asaadoua,î n car eer am eu,er apl in cu copi idemi neri
şicar t
of ori
,cu genunchi ijuliţi,cu hai nele pl ine de pr af–
pent r u căsej ucau î n deşer t–şicu br etoanes tr âmbe,t ăiate
acasă cu f oar fecă.Î nvăţ ătoar ea noas tră,domni şoar a Page,
er aof emei e măr unţ ică şit emper ament ală,pr edi spusă l a
cr i
z esubi tedef ur i
eşil apedepseaspr ecul inia.
Mama şit ata mă î nvăţ aser ă deja apr oape t otce pr eda
domni şoar aPageî n clasă.Darpent r u căî midor eam săpl ac
cel orlalţicopi inu mair idicam mâna t ott i
mpul ,aşa cum
făcusem î n Bl yt he.Tat a m- a acuz atde i nerţie.Uneor imă
punea să î mif ac t ema l a mat emat ică î n si st emulbi nar
pent r u că,spunea el ,aveam nevoi edepr ovocăr i,înaint ede
or a de mat emat ică t rebui a să o r escriu cu ci fre ar abe,dar
înt r-
oz in- am avutt imp,aşacăam pr edatt emaî n ver siune
binar ă.
— Ce- iasta?m- aînt rebatdomni şoar aPage.
Şi- a st râns buz eleî n t i
mp ce exami na cer culeţele şi
liniuţ ele car e acoper eau f oaia de hâr t
ie, apoi m- a pr ivi
t
suspi cioasă:
— E ogl umăcumva?
Am î ncer catsă- iexpl i
cdespr esistemulbi nar,despr ef apt ul
căacest aer aut ilizatdecomput ereşii -am r epr odusspusel e
tat ei
:căer ane tsuper ioral torsi st
emenumer ice.Domni şoar a
Pagem- aţ i
nt uitcupr ivirea.
 — Nuast aafosttema,ar ipost
atea,enervat
ă.
M-apussăst au pest
epr ogram şisărefactema.Nu i -
am
vorbittateidespre asta pentru că şt
iam că ar i veni
tl a
şcoală să pol
emi z
eze cu domni şoar
a Page despr
e calit
ăţil
e
diversel
orsist
emenumer ice.

*
**

Locuiau o mul ţi
medecopi iî n carti
er ulnost ru,cunoscut
subnumel edeŞi nele,iardupăşcoal ănej ucam cut oţi
i.
13
Nej ucam de-al umi na-roşie-l
umi na- verde ,l eapşa,fotbal,
14
Red Rover şial t
ej ocur icar e presupuneau să al ergicât
puteaider epede,săţ iipasulcu gr upulşisănu pl ângidacă
seînt âmpla să cazi
.Toat efami lii
lecar el ocuiau în car t
ierul
Şinel
oroduceaugr eu.Unel eer aumaisăr acedecâtal teledar
noi, copi
ii
, eram t oţ
i uscăţ ivi
, ar şi de soar e, şi pur tam
pantaloniscurţidecolor aţ
i,cămăşiz drenţ ui
teşit enişigăur i
ţi
–sauumbl am descul ţi
.

*
**

Celmaii mportant pentru noier a ci

ne alerga celmai
repedeşialcuit atănu era un pămpălău.I artatălmeu nu
doarcă nu era un pămpăl ău,darmed şii eşea lajoacă cu
gaşca,aler
gând cotl a cotcu noi,aruncându- ne în aerşi
luptând de unulsingur împotri
va într
eguluigr up,iară să
păţeascăceva.Copiiidi
n carti
erulŞinelorveneau săbat ăla
uşă,iarcândledeschideam,măî nt
rebau:

13Jocasemănăt
orcu„
statui
le“(n.r
.).
14Jocasemănăt
orcu„
ţară,ţ
ar ă,vrem ost
aşi
“(n.
r.)
.
 — Taică-tuiesel ajoacă?
Eu,Lor i
,Br i
an,bachi arşiMaur eenaveam voi esămer gem
oriundeşisăf acem t otcevoi am.Mamacr edeacănuar er ost
să împovăr ezicopi iicu o gr ămadă der egul işider estricţi
i.
Tatanemaibăt eacu cur eaua,darni ciodatăl asupăr are,şi
făcea asta numaidacă r ăspundeam obr aznicsau dacă nu- l
ascul t
am,ceea ceseî ntâmpl ar ar .Si ngur ar egulă pecar eo
aveam er a că t rebui a să im acasă când se apr indeau
lumi nil
epest radă.
— Şifolosiţ
i-văbunulsi mţ,adăugamama.
Eaer adepăr erecăer abi necanoi ,copi i
i,săf acem t otce
voiam,pent ru că ast f
elî nvăţam f oart emul tdi n gr eşeli.Nu
era una di ntre acel e mame î mpopoţ onat e car e se supăr au
dacă t eîntorceaiacasă mur dar,sau t ejucaiî n nor oi,sau
cădeaişit etăiai.Easus ţ
ineacăoameni itrebui esăsesat ur e
dechest ii
leasteaî ncopi l
ăr i
e.Odat ă,m- am z gâriatfoar ter ău
într-
un cuiî nt imp ce mă căţ ăr am pe un gar d,acasă l a
prietenameaCar ia.
MamaCar i
eiaf ostdepăr er ecăart r ebuisămer gl aspi tal,
să-miiecusut ăr anaşisămisef acăoi njecţieant i
tetanos.
— Este doar o r ană mi noră, a z is mama după ce- a
exami natcr estătur a adâncă.Î n ul tima vr eme,oameni idau
fuga l a spital pent ru or i
ce j ul i
t ură, a adăugat ea. Ne
transformăm î ntr-onaţ iunedeneput i
nci oşi.
Cuacest ecuvi nt e,m- at ri
mi sî napoiî ncur te,lajoacă.

*
**

Câteva di
ntre pi
etr
ele pe car
el e-
am găsit expl
orând
deşer
tulerau at
âtdef rumoase,î
ncâtn-am put
utsă lelas
acol o.Aşacăam î nceputsăl ecol ecţ ionez .Brian m- aaj utat
să f acast a şi,î mpr eună,am găsi tbucăţ idegr anat ,gr ani t
,
obsi di an,agat emexi caneşidi n ceî n cemaimul tet ur coaze.
Dint oate acest et ur coaze,t at aî if ăcea col i
ere mamei .Am
găsi tst ratur ii mensedemi ner eu demi că,pecar eî lput eai
fărâmi ţacapeopudr ă,cu car esăt ef recipet otcor pulpână
ajungeaisăst răluceşt isubsoar eleNevadeidepar căaiif ost
placat cu di amant e.De nenumăr ate or i
,eu şiBr ian am
crez utcă găsi sem aur ,şine î mpl e ti
ceam până acasă cu o
găleat ă pli
nă cu pepi test r
ăluci toar e,dardeiecar edat ă se
dovedeaaipi rit
ă–aur ulpr oşt i
lor.Tat ane- ar ecomandatsă
păs tr ăm cât eva di nt re ele pent ru că er au de o cal i
tate
deosebi tă,chi arşipent ruaur ulpr oşt i
lor .
Celmaimul tmă bucur am să găsesc geode,despr e care
mama spunea că pr ovin di n vul cani icar e er upseser ă şi
formaser ă Munţ i
iTuscar ora cu mi lioanedeaniî n ur mă,î n
timpulmi ocenul ui.La supr afaţă,geodel e ar ătau ca ni şte
pietr er otundeşiobi şnuite;darcând l esf ărâmaicu aj utorul
uneidăl ţ
işia unuici ocan,descoper eaică i nt erioruler a
găunos,caopeşt eră,i arper e ţ
iier au acoper i
ţicu cr istalede
cuar ţs tr
ăluci toaresaucuame tistepur pur iisclipitoar e.
Î
mipăst r
am col ecţ i
a depi etreî n spat elecasei ,al ăt uride
pianulmamei ,car esecam degr adasedi n cauz avr emi i.Eu,
Lor işiBr i
an nef ol oseam depi e t
r eleast ea pent ru a decor a
mor mi ntele ani mal elorde compani e car e mur i
ser ă,sau pe
aleani malelormoar tepecar elegăseam şihot ărâm cămer ită
oî nmor mânt are decent ă.De asemenea,ţ i
neam t âr gur ide
pietr e.Nuaveam pr eamul ţ
icl i
enţ i,pent r u căcer eam sut ede
dolar i pent ru o bucat ă de cr emene. De f apt , si ngur a
per soanăcar eacumpăr atvr eodat ăunadi ntrepi etrelemel ea
fostt ata.A veni tî nt r- oz iî n spat ele casei ,cu o mână de
măr unţ iş,şia r ămas ui mitvăz ând e ti
che tele cu pr e ţ
ur ipe
carel elipi sem deiecar epiatră.
—I ubi to,poat ecă armer gemaibi nedacă aimaiscădea
preţur i
le,mi -
aspus.
I
-am expl i
cat că t oat e pietrele mel e er au i ncr edibi lde
valoroase şipr ef
er am să l e păst r ez decâtsă l e vând pe o
sumămaimi cădecâtaceeapecar eomer i
t au.
— Se par e că te- aigândi tdest ulde bi ne l a chest ia asta,
mi -arăspunst atacuz âmbe t
ull uişmecher esc.
Mi-a spus că î şidor ea di n sule tsă cumper e o anumi tă
bucat ă decuar ţr oz,darnu avea ceişasesut ededol aripe
careî icer eam,aşa că am r eduspr eţull a ci ncisut eşil -am
lăsatsăoi apedat or ie.
Mieşil uiBr i
annepl ăceasămer gem l agr oapadegunoai e.
Căut am comor i pr int re ar agaz ur ile şi f r i
gi derele st r i
cate,
mobi lar upt ă şimor manel e de cauci ucur ispar te.Vânam
şobolanidedeşer tcar eî şifăcuser ăcui bînmaşi ni l
eavar i
ate,
sau pr i
ndeam mor mol ocişibr oaşt eî nhel eşt eulacoper itdeo
crustă.Deasupr acapul uinost r u ser oteau ul ii
,iarvăz duhul
eraî mpânz itcul ibelul edemăr i
meaunorpăsăr ele.
Î
nBat t l
eMount ainnu er au cineşt iececopaci ,darî nt r-
un
colţalgr opi idegunoier apl i
ndegr ămez imar idet r aver sede
lemn pent r u şineşidecher esteaput r ezit
ă,excel entepent ru
căţăratşipent r u a- ţ
iscr ijel
ii niţial eleacol o.Numeam l ocul
ăstaPădur ea.
Î
n al tcol ţalt erenul ui,er au depoz itate deşeur it oxice şi
periculoase.Acol o put eaigăsibat er i
ivechi ,bi doanepent ru
ulei,reci pient epent ru vopseaşist iclecar eaveau e tiche tecu
craniişioase.Eu şiBr ian ne- am gândi tcă unel e di ntre
mat er ial
ele ast ea arput ea i f olosit e pent ru un exper i
ment
ştii
nţ iic,aşacăam umpl utvr eodouăcut i
icu di ver set ipuri
des ti
cleşibor caneşil e-am duspânăl aunşopr onpăr ăsitpe
car e l -am numi t l abor at or ul nost ru. La î nceput , am
amest ecatt oat echest ilegăsi te,sper ând că vorexpl oda,dar
nu s- aî ntâmpl atni mi c.Am hot ărâtsăf acem unexper iment ,
săvedem dacăvr eunadi nt remat er iil
east eaer ai nlamabi lă.
Când am i eşitde l a şcoal ă,a doua z i
,ne- am î ntor sîn
labor ator cu o cut ie de chi br i
tur i de-alet atei. Am scos
capacel ecât or vabor caneşiam ar uncatchi br itur iapr i
nseî n
ele,dart otnu s- aî nt âmpl atni mi c.At unci ,am pr epar ato
doz ădeceeaceBr iannumea„ combus tibilnucl ear ”,t ur nând
difer i
tel i
chi de î ntr-o cut ie. Când am ar uncat chi br i
tul
înăunt ru,un con def ocaţ âşni tî n suscu un şui er at,caun
avioncupost combust i
e.
Eu şiBr ian am f ostdobor âţil apodea.Cândne- am r idicat
în pi cioare,am obser vatcă unuldi ntre per eţiar dea.I -am
strigatl uiBr ian că t rebui e să pl ecăm de acol o,darelt ot
aruncani sipî nf oc,spunând căt rebui asă- lst ingem al tf
elo
să dăm debel ea.Fl ăcăr il
eseî nt i
ndeau spr euşă,devor ând
lemnulvechişiuscat î n doit impişit reimi şcăr i.Cu o
lovitur ă de pi cior am di slocato scândur ă a per eteluidi n
spat eşim- am st recur ataf ar ă.Când am văz utcă Br i
an nu
vinedupă mi ne,am l uat - ol af ugă pes tradă,st rigând după
ajut or.L- am văz utpet at a mer gând spr ecasădel a muncă.
Ne- am î ntorsî n f ugă spr e şopr on. Tat a a spar t şi al te
scândur idi nper et eşil - at rasaf ar ăpeBr ian,car et uşea.
Am cr ezutcă t at a o să ie f ur ios,darn- af ost .Er a mai
degr abăt ăcut .Ne- am opr itî n st radă,săpr ivim lăcăr ilecar e
înghi ţeaubar aca.Tat ane- acupr inspeamândoiî nbr aţe.Ne-
a spus că er a o coi nci
denţ ă incredi
bilă f aptul că se
întâmplase să t reacă pe acolo.Apoia ar ătatspr e creast
a
focului, acol
o unde lăcăr il
e gal bene, care pocneau, se
dizolvau înt
r-o undui reinvizi
bilă,făcând deşer tuldin spat
e
să tremur e,ca un mi raj
.Ne- a spus că zona r espect
ivă er
a
cunoscut ăîniz icădr eptgraniţadintreturbulenţ ăşiordine.
— Esteun l ocî n carenu seapl ică ni
cior egulă,sau,cel
puţ i
n,oameni inu au r euşi
tîncăsăl edescoper e,ne-
aspus
el.Iarastăzivoiaţ iaj
unsmul tpr eaaproapedeast a.

*
**

Ni ciunuldi ntrenoi ,copi ii

,nu pr imeam banidebuz unar.
Când voi am bani , ne pl imbam pe mar ginea dr umul ui,
adunând cut i
ide ber e şis t
icle pe car e duceam l ar eci cl
at,
primi ndcât edoicenţ ipebucat ă.Eu şiBr i
anmaiadunam şi
deşeur ideme talpecar elevi ndeam l aiervechi ,obţinândun
pennypej umăt atedeki logram –şit r eicenţipent r
uj umăt ate
deki l
ogr am decupr u.Dupăcer ecicl am sticlelesau vi ndeam
deşeur i
ledeme tal
,neduceam î nor aş,l amagaz inuldel ângă
ClubulBuf niţ
ei.Ai cier au at âtde mul te cul oare,pl ine de
dul ci uridel ici
oasedi n car esăal egem,î ncâtpe t
receam oor ă
într eagă î ncercând să nehot ărâm cum să chel tuim ceiz ece
cenţ ipecar eîicâştigaseiecar e.Neal egeam cât eunbat onde
ciocol at ă şiapoi ,înt imp ce ne pr egăteam să- lplăt i
m,ne
răz gândeam şi al egeam al tceva, până când pr opr ietarul
magaz inuluise ener va şine spunea să î nce t
ăm să- imai
pipăi m mar f
a,săcumpăr ăm naibi icevaşisă- idăm dr umul .
Pr eferatelel uiBr i
an er au bat oanel e Swee tartur iaşe,pe
car el elingea până când î ncepea să- isânger ez elimba.Mi e
îmipl ăceaci ocolat a,darset er mi napr ear epede,deaceeaî mi
cumpăr am deobi ceioacadeaSugarDaddy ,car eţineapr act ic
oj umăt atedez işiavea î nt otdeauna o poez ioar ă amuz ant ă
impr imat ă cu l iter er oz pe băţ , cum ar i: Pi c i
oarele de
dor eşti/Sănuadoar mă/Poar tăc i
or apinebuneşt i/Suntc ea
maibunăar mă.
Î
n dr um spr ecasă,mi eşil uiBr ian nepl ăceasăspi onăm
Green Lant em – o casă mar e,ver de-închis,cu o ver andă
şubr edă,alat ăchi arî n apr opi er eaşosel ei.Mamaspuneacă
eocasădet oleranţ ă,dareu n- am văz utsemnedet ol
eranţ ă
pe- acolo,doarf emeiî n costumedebai esau r ochiţescur te,
care st ăt eau pe ver andă,f ăcând semne cu mâna maşi nilor
caret r
eceau.Deasupr a uşi ier au l umi nide Cr ăciun car e
sclipeau t otanul ,iar mama spunea că aşa î ţiput eaida
seamacăer aocasădet oleranţ ă.Maşi ni leseopr eau înf aţ a
casei ,băr baţ i
icobor au şise f urişau r apidî năunt r
u.Nu
put eam să- midau seamaceseî ntâmpl al a Gr eenLant em şi
mama r efuz a să ne expl ice.Ne spunea doar că acol o se
întâmpl aul ucr ur irele,ceeacet ransf ormaGr eenLant em înt r-
odest inaţ i
eî nvăl uit ăî ntr
-unmi steri rezistibil
.
Eu şiBr ian ne ascundeam î nt uişur il
e de Ar temisia de
pest e şosea şiî ncer cam să ar uncăm o pr i
vi reî ni nteriorul
casei ,or idecât eor ii ntrasau i eşeaci neva,darn- am r euşi t
niciodat ă să vedem ce se î ntâmpl a.De cât eva or ine- am
strecur atf oar t
eapr oapedecl ădi reşiam î ncer catsăar uncăm
o pr ivireî năunt ru pe f erest re,dar er au vopsi teî n negr u.
Odat ă,of emei edepever andăne- avăz utî nt uişur işine- a
făcutsemncumâna,i arnoiam r upt -
ol af ugă,ţ i
pând.
Odat ă,pecând st ăteam l apândă,l -am pr ovocatpeBr ian
săseducăşisăst eadevor băcu f emei aî ntinsăpever andă.
Peat unci ,Br i
anaveaapr oapeşaseani ,eracuunanmaimi c
decâtmi neşinu set emea deni mi c.Şi -
ar idicatpant aloni i
,
mi -aî nt i
nsj umăt ateal uidebat on Swee tart,săi -
opăs t rez,a
traver satst rada şis- aî ndr eptatţ intă spr ef emei e.Ea avea
păr ull ung şinegr u,ochi icont uraţ icu r imeinegr u,gr os
precum cat ranul şi pur t
a o r ochi e scur tă, al bas tră,
impr imat ă cu lor inegr e.St ătuse î ntinsă î ntr-
o par te pe
podeaua ver andei ,cu capulspr ij
initde un br aţ,darcând
Br i
anaaj unsl aea,s- aî nt orspebur tăşişi - aspr iji
nitbăr bia
demână.
Dinl oculî n career am ascunsă,î lput eam vedeapeBr i
an
vorbi ndcuea,darnuauz eam cespuneau.Apoi ,eaaî ntinso
mânăspr eBr ian.Mi -
am ţ inutr espi raţ i
a,înt rebându- măce-
are de gând să- ifacă f emei a asta,car ef ăcea l ucrur ir ele
înăunt rulLant erneiVer zi.I -
apusmânapecapşii -aci uful i
t
păr ul.Femei leadul t
eî if ăceau î ntot deauna chest ia astal ui
Br i
an,pent ru căaveapăr ulr oşu şif aţ api strui ată.Gest ulîl
ener va;deobi ceil eîndepăr t
a mâi ni le.Darnu şiacum.Ba
chiara mair ămasacol oşi -
a maivor bitcu f emei a pent ruo
bucat ădevr eme.Dupăces- aî ntors,nupăr eadel ocsper iat.
— Ces- aîntâmpl at?l -am î ntrebat .
— Numar elucr u,ar ăspunsBr i
an.
— Despr eceaţ ivorbit?
— Am î ntrebat -
o ce se î ntâmpl ă î năunt r
u, l a Gr een
Lant er n,aspusel .
— Pebune?am r eacţionat ,impr esionat ă.Ceţ i
-az i
s?
— Nu mar el ucru.Mi -aspuscăbăr baţiii nt r
ăî n casă,i ar
femei ledi năunt rusuntdr ăguţ ecuei .
— Aha,am f ăcuteu.Al tceva?
— Ni mic,az isBr ian.
 Aî nceputsă l ovească pământ ulcu vârfulpicior
ului,de
parcăn- armaiivr utsăvor beascădespr easta.
— Af ostoarecum dr ăguţă,ar ecunoscutel.
Dupăaceea,Br i
an lefăceamer eu cu mânaf emeil
ordepe
veranda de la Green Lant ern,iar eleîizâmbeau l arg şiîi
răspundeau lasemne;darmi emi -afostîn conti
nuarepuţ i
n
fri
cădeel e.

*
**

Casa noas tră di n Bat tl

e Mount ain er a pl ină de ani mal e.
Veneau şipl ecau câi nişipi si
cifără st ăpân,cu căţ eluşi işi
pisicuţelel or,şer pineveni noşi ,şopâr l
eşibr oaşteţ estoasepe
carel e pr indeam î n deşer t
.Un coi otcar e păr ea dest ulde
domest icital ocuitalăt uridenoioper ioadă,i arodat ă,t ataa
adusacasăun ul iur ănit,pecar el-am bot ez atBust er.A f ost
celmaiur âtani maldecompani epecar el -
am avutvr eodat ă.
Or ide cât e or iîlhr ăneam pe Bust ercu bucăţ ide car ne,
întorcea capulî ntr-
o par te şise hol ba l a noicu un si ngur
ochigal ben f ur ios.Apoiî ncepea să ţ ipeşisă bat ă aer ulcu
sălbăticie din ar i
pa l uisănăt oasă.M- am bucur atî n sinea
mea când is- a vindecatar i
pa r ănit
ă şi -
az bur at .Deiecar e
dată când vedeam ul iiz bur ând deasupr a capet elornoast re,
tata spunea că î lrecunoscuse pe Bust er pr intre eişică
acesta seî ntorcea să nemul ţ
umească.Dareu şt iam că l ui
Bust erni cimăcarnu i -arit recutpr in mi nt esăseî ntoar că
lanoi .Uliulăl anu aveani cimăcarof ăr âmăder ecunoşt inţă
înel .
Nu neput eam per mi temâncar especi ală pent ru ani mal e,
deaceea,el emâncau r esturidel anoi ,ceeace,deobi cei,nu
eramar elucr u.
— Dacănu l epl ace,potpl eca,spuneamama.Doarpent ru
căl ocuiescai ci,nu potsăseaşt eptedel ami nesăl eser vesc
cupl ecăciuni .
Mamane- aspuscă,def apt,l efăceam ani mal elorof avoar e
nelăsându- lesădevi năpr eadependent edenoi .As tfel
,dacă
urmasăpl ecăm vr eodat ă,el eseput eau descur caşisi ngur e.
Mameiî ipl ăceasăî ncur ajezeî ncr eder eat utur orf ăpturilorvi i
înfor ţel
epr oprii.
De asemenea, mama cr edea că er ai mpor tant să l aşi
natur asă- şiur mez epr opr iil
el egi .Ref uzasăomoar emuşt ele
careî mpânz eau casaî nper manenţ ă;spuneacăacest eaer au
hranaof eri
t ădenat ur ăpăsăr ilorşişopâr l
elor.I arpăsăr ileşi
şopâr lel
eer auhr anapi sicilor.
— Omoar ămuşt eleşipi sicil
evorlămânz i
,z iceaea.
Săl aşimuşt elesăt r ăiască,î nvi ziuneaei ,er acaşicum ai
icumpăr atmâncar especi alăpent r
upi sici,darmaii efti
n.
Într- oz i
, er am î n vi zităl a pr ietena mea Car ia, şi-am
obser vatcă l a ea acasă nu er au muşt e.Am î ntrebat-o pe
mamaeidece.
Mama Car i
eimi -a ar ătatoi nvenţ ieaur iecar eat ârna di n
tavan,şipecar emi -apr ezent at- ocu mândr iedr eptNo- Pest
Strip.Mi -aspuscăpoat eicumpăr atăl abenz inărie,şicăei
aveau ar ecât euna î n iecar ecamer ă.Pr odusel edet ip No-
PestSt ri
p,mi -a expl icatea,el iberau o ot ravă car e uci dea
toatemuşt ele.
— Şiat uncişopâr lelevoast recemănâncă?am î ntrebat .
— Nuavem ni cişopâr le,mi -
ar ăspunsea.
M- am dus acasă şi i -am spus mamei că t r
ebui e să
cumpăr ăm şi noi un No- Pest St ri
p, aşa cum pr ocedase
f
amili
aCar i
ei,darm-
arefuzat
:
— Dacăomoar ămuşt
ele,aspusea,nu poat
eif
oar
tebun
ni
cipentr
unoi .

*
**

Înaceai ar nă,t at aacumpăr atunFor dFai rl

anel amânaa
douaşil aunsf âr şitdesăpt ămână,dupăcevr emeaser ăcise,
aanunţ atcăosăneducem săî notăm l aHotPot .HotPoter a
un i zvorcu sul fur inat uralealatî n deşer tuldin par tea de
nor daor aşului .Er aî nconj uratdest ânciabr upteşini si
pur i
mi şcăt oar e.Apaer acal dăşimi r
oseaaouăs t
ricate.Er aat ât
de pl i
nă de mi ner aleî ncâtpe mar ginile eise depuseser ă
încr ust aţiidur e,cal car oase,car e semănau cu un r ecifde
cor ali.Tat aspuneamer eu căart rebuisăcumpăr ăm HotPot
şisăf acem uncompl exspa.
Cu câti ntraimaiadâncî n apă,cu at âter amaical dă.Er a
foar te adâncă spr e cent r u. Unii oameni de pr in Bat t l
e
Mount ain spuneau că HotPotnu avea del oc fund,că se
ducea di rectpână î n cent r ulpământ ului.Câţ iva beţi
vanişi
nişt eadol escenţ idemenţ iseî necaser ă acolo,iaroameni ide
la Cl ubulBuf ni ţeispuneau că at uncicând t rupur ilel or
reapăr user ăl asupr afaţă,er aupr acti
cier te.
ŞiBr ian şiLor iş tiau să î noate,dar eu nu î nvăţ asem,
întinder il
e mar i de apă mă î ngroz eau. Mi se păr eau
nenat ur ale – ci udăţ eni i ale oraşelor di n deşer tî n car e
locui ser ăm.Am st atodat ăl aun mot elcu pi scină,iareu am
avutnevoi e de t otcur ajulca să t r
aver sez toatăî ntinder ea
baz inul ui ,agăţ ându- mă de mar gi
ne.Dar HotPotnu avea
mar ginine tede,capi scinaai a.Nuaveaidecesăt eagăţ i
.
 Am i ntr atî n apă până l a umer i
.La ni velulpi eptul uiapa
era cal dă,i arst ânci lepecar est ăteam î n picioareer au at ât
de ier bi
nţ i
,î ncâtî midor eam să mer g maidepar te.I -
am
aruncatopr iviret atei,car emăpr i
veaf ărăsăz âmbească.Am
încer cat să mă avânt î n apa mai adâncă, dar ceva mă
împi edica.Tat as- aar uncatî n apăşiaî notatpânăl ami ne,
împr oşcându- mă.
— Ast ăz iveiî nvăţ asăî noţ i,m- aanunţ atel.
Şi-aî ncol ăcit un br aţ î nj ur ulmeu şiam î nceput să
traver săm apa. Tat a mă ducea. Er am î ngroz i
tă şim- am
agăţ atat âtdest rânsdegât ullui,î ncâtis- aal bitpiel ea.
—I ateui tă,n- afostat âtder ău,nu- iaşa?aî ntrebatt at a
dupăceam aj unspemal ulcel ălal t.
Am por nitî napoişidedat aast a,cândam aj unsî n mi j
loc,
tata mi -
a desf ăcut deget ele dinj ur ulgât uluisău şim- a
împi nsmaiî ncol o.Am î nceputsăbi ciui
escapacubr aţele,de
jur-împr ejur şi m- am scuf undat î n apa ier bint e, ur ât
mi rositoar e.Am i nspir ati nstinctiv .Apa mi -a năvăl itpenăr i
şipe gur ă şimi -
a cobor ât în gât .Pl ămâni iî miar deau.
Ţineam ochi i deschi şi, mă î nţ epa sul ful, dar apa er a
întunecat ă,păr ulî miveni sepest ef aţăşinu put eam săvăd
nimi c.O per echedemâi nim- au î nşfăcatdemi j
loc.Tat am- a
tras spr e apa maipuţ i
n adâncă.Am î nceputsă scui p,să
tuşescşisăr espi rcui cne teî ntr
et ăiate,deom car esesuf ocă.
— Eî nr egul ă,aspust ata.Hai ,r espiră.
După ce mi -am r eveni t,t ata m- ar i
dicatî n br aţe şim- a
aruncatî napoiî nmi jloculapeidi nHotPot .
— Scuf undă- tesauî noat ă!mi -ast r
igat.
M- am scuf undatpent ru adouaoar ă.Apami -aumpl utdi n
nou nasulşipl ămâni i.Am î nceputsă dau di n mâi nişidi n
picioar e,săi zbescapa,să mă z vârcol esc,până am i eşi tdi n
nou l asupr afaţă,icni nddupăaer ,şim- am înt inssămăagăţ
det at a.Darels- a smuci t,iareu nu i -am si mţ itmâi ni leî n
jurulmeudecâtdupăcem- am scuf undatî ncăodat ă.
Af acut -odi n nou şidi n nou,pânăcândam avutr ev elaţia
faptul uicănumăsal vadecâtpent ruamăar uncadi nnouî n
apă şiast f
el,î nl oc să mă î nt ind după mâi ni l
et atei ,am
încercatsă mă f erescdeel e.L- am l ovitşim- am î mpi nscu
braţel e ceva maiî ncol o pr in apă şi ,î n cele di n ur mă,am
reuşitsă mă pr opul sezpână î ntr-un punctî n care nu mai
puteapunemânapemi ne.
— Air euşit,scumpo,ast r i
gatt ata.Î noţi!
Am i eşit din apă î mpl eticindu- mă şi m- am aşez at pe
pietrelecal ciiate,r espir ândgr eu.Tat aaveni tdupămi neşia
încercatsămăî mbr ăţişeze,darnu l -am l ăsatsămăat i
ngă,
nicipeelşini cipemama,car e,î ntotacestt i
mp,pl ut isepe
spat edepar căni mi cnu s- ariî nt âmpl at ,nicipeBr ian sau
peLor i,car eveni ser ăînj urulmeu şiî ncer cau sămăf eli
ci t
e.
Tataî mit ot r epet a că mă i ubeşt e, că nu m- ar i l ăsat
niciodat ăsămăî nec,darnu poţ istapemar ginet oat ăvi aţa
şiol ecţiepecar eiecar epăr int et rebui esăi - odeacopi lului
săuest e:„Dacănuvr eisăt escuf unz i,celmaibi neesăî nve ţ
i
săînoţ i.
”Altfel,decemi -arif ăcutast a?
Dupăcemi -
am r ecăpăt atr espi raţia,mi -am datseamacă,
probabi l
, avea dr ept ate. Nu exi sta al tă expl icaţie pent ru
povest eaast a.

*
**

— Veşt
ipr
oast
e,mi
-aspusLor
iînt
r-oz
i,dupăceam aj
uns
acasădi ntr- oexpedi ţ
ie.Tat aşi -api erdutl oculdemuncă.
Tataî şipăs traseaceast ăsl ujbăt impdeapr oapeşasel uni
– mai mul t decât pe or icare al ta. Mi-am dat seama că
închei asem socot eli
leşicu Bat tleMount ain şi,în cât
evaz il
e,
vom por nidi nnoul adr um.
— Măî nt rebundeosămut ăm dedat aast a,am spus.
Lor iacl ăt inatdi ncap.
— O săr ămânem ai ci,az i
sea.
Tatai nsist acănu- şipi erdusecu adevăr atsl ujba.Aranjase
să ie concedi atpent ru că î şidor ea să pe treacă maimul t
timp căut ând aur .Aveat otsoi uldepl anur ipent ru acâştiga
bani ,mi -aexpl i
catea,i nvenţ i
il acar elucr a,slujbetempor are
pe car el e avea î n veder e.Dar ,pent ru moment ,ne v om
descur cacevamaigr eu.
— Vat r
ebuisă- lajutăm cut oţi
i,aspusLor i
.
M- am gândi tce put eam eu să f ac pent ru a cont r
ibuil a
ast a,înaf ar ădecol ectar eas ticlel
orşiadeşeur ilordeme tal.
— Aşput ear educepr eţur i
lepi etrel
or,am z is.
Lor iaf ăcutopauz ăşişi -al ăsatpr ivir
eaî nj os.
— Nucr edcăvaisuici ent,aspusea.
— Pr esupuncăam put eamâncamaipuţ i
n,am compl etat.
— Am maif acut-oşiî nai nte,aadmi sLor i
.

*
**

Înt
r-adevăr,am mâncatmaipuţ in.Dupăcene- am pierdut
credi
tuldel amagaz i
n,nis-au t
er minatr epedeproviz
iil
ede
ali
ment e.Câteodat
ă,unadintr
esluj bel
etempor ar
eal etateiî
i
aducea nişt
ebanisau câşti
ga lajocuriledenor ocşiat unci
aveam de mâncar e pent
ru cât eva z i
le. Apoi, banii se
termi nau,i arf rigiderulr ămâneadi nnougol .
Înai nte de ast a,or ide cât e or inise t ermi na mâncar ea,
tataer amer eu pef az ă,pl in dei deii ngeni oase.Er aî n stare
săgăseascăoconser văder oşiiînspat eleunuir af tpecar en-
ovăz useni meni ,sau pl ecapent ru oor ăşiseî nt or ceacu un
braţdel egume–f ărăsănespunăvr eodat ădeundef ăcuse
rostdeel e–şipr egătear api dot ocană.Darî n ul timavr eme
începusesădi spar ădi nceî ncemaimul tt imp.
— Undet ata?î nt r
ebaMaur eenf ărăî nce tare.
Avea un an şij umăt at e,şiast ea er au pr int re pr imele ei
cuvi nt e.
— S- adussăf acăr ostdemâncar eşisăcaut edel ucr u,îi
răspundeam.
Darmăî nt rebam î n si neameadacăî şidor eacu adev ărat
să maist ea alăt uride noiî n moment eleî n car e nu er aî n
star esăneî ntr eţină.Am î ncer catsănumăpl âng.
Dacăî iceream mameimâncar e–peunt onr elaxat ,pent r
u
cănu aveam degând săi scăm vr eocear t
ă–nu f ăceadecât
să r idice di n umer işisă ne spună că nu avea cum să
pregăt ească ceva di n ni mi c.Noi ,copi i i
,nu nepl ângeam de
foame de obi cei , dar er am î n per manenţ ă cu gândul l a
mâncar eşil af elulcum am put eaf acer ostdeea.Î nt impul
pauz elordel aşcoal ă,măs trecur am înapoiî nsal adecl asăşi
găseam cât ecevaî n pache tulal tuicopi l–bi scui ţi,un măr–
pe car el e devor am at âtde r epede,î ncâtni cimăcarnu l e
simţ eam gus tul . Dacă mă j ucam pr i
n cur tea vr eunei
prie tene,oî ntr ebam dacăpotsămăducl abai eşi ,dacănu
era ni meniî n bucăt ăr i
e,f ur am ceva di nf r i
gi der sau di n
dul ap,l uam mâncar ea î n bai e şio mâncam acol o,având
mer eugr ij
ăsăt r
agapaî nai ntedepl ecar e.
 ŞiBr i
anî ncer casăgăseascămâncar e.Înt r
- oz i
,l-am văz ut
vomi tând î n spat el
e casei .Am vr utsă ş tiu cum put ea să
borascăî nhal ulăst a,cândnoinumaimâncaser ăm ni mi cde
atâtea z il e.Mi -a povest i
tcă i ntrase pe f urişî n casa unui
vecin şi f ur ase un bor can de mur ăt uri de t rei l itri şi
jumăt at e.Veci nulî lpr i
nsese,şiî nl oc să anunţ e pol iţia,îl
obligase pe Br ian să mănânce t oat e mur ăt urile, dr ept
pedeapsă.M- apussăj urcănuî ivoispuneni mi ctatei .
La cât eva l unidupă ce şi -a pi erdutsl ujba,t ata a veni t
acasăcuopungăcual iment e:oconser văcupor umb,ocut ie
del apt e,of ranz elă,douăconser vecu şuncăpi cant ă,un sac
dez ahărşiun pache tdemar gar i
nă.Conser vadepor umb a
dispăr ut î n cât eva mi nut e.O f ur ase ci neva di nf aml ie şi
nimeni ,cu excepţ ia hoţului,nu ş tia cineof ăcuse.Dart ata
era pr ea ocupatcu pr eparar ea unor sendvi şur icu şuncă,
pent ru a por nio anchet ă.Am mâncatpesăt ur ateî n sear a
aceea,compl etând sendvi şur i
lecu cănimar idel apt e.Când
am aj unsacasădel aşcoal ăadouaz i,am găsi t -opeLor iîn
bucăt ăr ie,mâncând cu l i
ngur i
ţa ceva di nt r-o ceaşcă.M- am
uitat î n f rigider. Nu mai r ămăsese ni mi cî năunt ru, cu
excepţ iauneij umăt ăţ idepache tdemar garină.
— Lor i,cemănânci ?
— Mar garină,mi -ar ăspunsea.
Am s tr âmbatdi nnas.
— Pebune?
— Da,aspusea.Amest ec-ocuz ahăr .Ar egus tdegl az ură.
Mi -
am pr epar atşieu puţ inămar gar inăcu z ahăr .Nu avea
gustdegl azur ă.Er aun pi cz grunţ uroasă,pent ru căz ahăr ul
nu sedi z olvase,er aunsur oasăşi -mil ăsaopel iculăgr eţoasă
îngur ă.Dar ,chi arşiaşa,am mâncat -opet oat ă.
 Cândaaj unsacasăî nsear ar especti
vă,mamaaar uncato
pr i
vireî nf rigider .
— Ce s- aî nt âmpl atcu pache t
ulăl a de mar gar i
nă? ne- a
întrebat .
— L- am mâncat ,am z iseu.
Mama s- aî nfur iat.Îlpăs tra,a z i
sea,să ai bă ceungepe
pâine.Dej a mâncasem t oată pâi nea,am anunţ at-
o.Mama
ne- a spus că avea de gând să coacă ni şte pâi ne,dacă ne
împr umut a un veci n ni ştef ăină. I-am ami ntit că er am
deconect aţidel agaz .
— Eibi ne,az ismama,put eam păs tr
amar gar ina,î ncazcă
ne r evenea gaz ul .Şt iică di n când î n când se î nt âmpl ă
mi racol e.
Numaidi n cauz aegoi smul uimeu şiall uiLor i,spuneaea,
dacăvom aveapâi ne,vat rebuis- omâncăm goal ă.
Cuvi nt elemameinuaveauni ciunsenspent rumi ne.M- am
întrebatdacăarivr utsămănânceeaî nsăşimar garina.I ar
acestl ucr u m- af ăcutsămăî ntrebdacănu cumvaeaf ur ase
conser va de por umb î n sear a pr ecedentă,l ucr u car e m- a
ener vatpuţ in.
— Er a si ngur a chest i
e de mâncat î n t oată casa, am
ripostat .
Şiridi cândvocea,am adăugat :
— Mi -eraf oame!
Mamam- apr ivitsur prinsă.Î ncălcasem unadi nt r
er egul ile
nescr ise:t rebui asănepr efacem t ott i
mpulcăvi aţanoast ră
era o avent urăl ungă şii ncredibilde di stractivă.A r i
dicat
mâna,şieu am cr ezutcă o să mă pl esnească,darea s- a
aşez atî napoil a masa- bobină şişi -
al ăsatcapulpe br aţ e.
Umer i
iau î nceputsă- itremur e.M- am apr opiatşii -am at ins
braţul.
— Mamă?am spuseu.
Mi -aîndepăr tatmâna,scut urându- se,i arcândşi -ar idicat
capul,aveaf aţaumlat ăşir oşie.
— Nu e vi na mea dacă ţ i
-ef oame!a st r i
gatea.Nu mă
acuza pemi ne.Cr ezică mi eî mipl acesă t răiescaşa?Ast a
crezi
?
În sear aaceea,dupăcet atas- aî ntor sacasă,elşimama
au începuto cear t
ăî nverşunat ă.Mama ţ ipa că sesăt ur ase
săieî nvi novăţ i
tăpent rut otcemer geapr ost .
— De când au deveni tt oate ast ea pr obl emel e mel e? ur la
ea.Decenu eşt işitu deaj ut or ? Stait oat ăz iua l a Clubul
Bufniţei.Tecompor ţ
idepar căn- arir esponsabi l
itateat a.
Tatai -a expl icatcă î ncer ca să câş tige ni şte bani .Avea o
mul ţ
imedepr oi
ect ecar eer aupecal edeaser ealiza.Si ngur a
problemăer acăaveanevoi edebanil i
chi z ipent r
u aput easă
le pună î n apl icare. Er a o gr ămadă de aur î n Bat t
le
Mount ain,darascunsî n mi ner eur i.Nu er au pepi tedeaur
caresăz acăpeacol o,aştept ânddoarPr ospect orul,car esăl e
cearnă.Er a ocupat cu i nvent ar ea uneit ehni cipr i
n car e
aurul put ea i ext ras pr i
n di zolvar e di n mi ner eu, pr i
n
prel
ucr area cu o sol uţie de ci anur ă.Darpent ru ast a,avea
nevoie de bani .Şii -
a spus mameică va t rebuisă î icear ă
buniciibani inecesar ipent ruainanţ apr ocedeuldedi z olvare
cucianur ă.
— Vr eisă cer şesc din nou de l a mai că- mea? a î nt rebat
mama.
— Dr acu’s- oi adet r
eabă,RoseMar y!Nu ecaşicum i -am
ceredepomană,az bieratel .Arf aceoi nvest iţi
e.
Buni cane- aî mpr umut atbaniî ntotdeauna,aspusmama,
şisesăt urasedeast a.Apoi ,mamai -az i
st ateicăbuni caî i
transmi te că, dacă nu er am î n st are să ne descur căm
singur i
,put em mer gesăl ocui m cuea,î nPhoeni x.
— Poat ecăart rebuisăf acem ast a,aspusmama.
Şiast al -aî nfur iatcuadevăr atpet ata.
— Vr eisăspuicănu suntî n st aresăam gr ijădepr opr ia
meaf ami lie?
—I ntreabă- ipeei ,apuf ni tmama.
Noi ,copi ii,stăt eam pevechi lebăncidecăl ători.Tata s- a
întor s spr e mi ne.Eu mi -am aţ i
ntitpr ivirea l a ur mele de
încăl ţămi ntedepepodea.
Cear tal or a cont inuat şiî n di mi neaţ a ur mătoare.Noi
stăt eam l a par ter,î nti
nşiî n cut i
ile noast re,şiî iauz eam
cer tându- sel aet aj .Mamacont inuasăper orez edespr efapt ul
că se aj unsese l a o si t
uaţ ie at âtde di sper ată că nu mai
aveam ni mi cdemâncar eî naf arădemar gar ină–şiacum,se
termi naseşiai a.Î ier asi lă,spuneaea,devi seleluir i
dicol e,
depl anur ilepr osteşt işidepr omi siuni l
edeşar te.
M- am î ntor sspr eLor i,car eci teaocar t
e:
— Spune- l
ecănouănepl acesămâncăm mar gari
nă.Poat e
căaşanusemaicear t
ă.
Lor iacl ăt i
natdi ncap:
— Ast aos- of acăpemamasăcr eadăcă- il uăm apăr ar ea
tatei .Nuvaf acedecâtsăî nr ăut ăţeascăl ucr ur i
le.Lasă-isă- şi
rezol vesi ngur ipr obl emel e.
Şt iam că Lor iar edr ept ate.Si ngur ull ucr u pecar eput eai
să- lf aciat uncicândmamaşit at asecer tau er asăt epr efaci
cănu seî nt âmpl ani micsau săt ecompor ţidepar cănu ari
cont at.În scur tt impseî mpăcau,î ncepeau săsesăr utesau
sădansez eunulcu cel ălal t.Daraceast ăcear tăpăr easănu
set ermi necuuna,cudouă.Dupăces- auci orovăitdi ncauz a
mar gar inei,au î nceput să se cont raz i
că dacă un anumi t
tabl ou pi ct atde mama er a ur âtsau nu.Apois- au cer t
at
despr e car e di ntre eicar e er a vinovatpent ru că t răiam î n
felulăst a.Mamaî ispuneat at eicăt rebui esăf acăr ostdeun
altl ocdemuncă.Tat aîirăspundeacădacămamavoi acaun
membr u alf ami l
ieisă ai bă un pr ogr am ix,art rebuisă- şi
caut eeadel ucr u.Aveaodi plomădepr ofesoar ă,asubl iniat
el.Ar i put ut să muncească,î nl oc să st ea t oat ăz i
ua
degeaba, pi ct ând t abl
our i pe car e ni meni nu voi a să l e
cumper e.
— Ni ciVan Gogh nu a vândutvr eun t ablou,a r ipostat
mama.Suntar ti
st ă!
— Foar tebi ne,aspust ata.At uncil as-obal tăcu dur erile
ast ea af ur isite de st omac.Sau du- te şivi nde- ţ
icur ull a
Gr eenLant er n.
Ur l
etelemameişial etat eier au at âtdeput ernice,î ncâtl e
put eaiauz idi nt otcar ti
er ul.Eu,Lor işiBr i
an ne- am ui t
at
uni il aal ţ
ii.Br i
anne- afăcutunsemnspr euşadi nf aţ ăşiam
ieşitî n cur t e,unde am î nceputsă f acem cast el
e de ni sip
pent ru scor pioni .Ne- am gândi tcădacănoier am cu t oţiiîn
cur t e, jucându- ne de par că cear ta aceea nu er a pr ea
impor t
ant ă,poat ecăşiveci ni ivorcr edel af el.
Dar ,pemăsur ăcer ăcne telecont i
nuau,veci niiau î nceput
să se adune pe st radă.Uni ier au,pur şisi mplu,cur ioşi.
Mamel eşit aţ i
isecer t
au t ott impulî n Bat tl
eMount ain,aşa
căast anu arif ostopr obl emăat âtdemar e,darscandal ul
deacum er apr eaior oschi arşipent rust andar delelocal e,iar
uni is- augândi tcăaribi nesăi ntervi năşisă- ipunăcapăt .
— A,nu,l asă- isă- şir ezol ve singur ipr oblemel e,a spus
unuldi nt rebăr baţ i
.Ni meninuar edr eptulsăseamest ece.
Şiat unci ,s- au spr ij
initdear i
pi lemaşi ni l
or ,sau dest âl
pii
gar dur i
lor , or i s- au aşez at pe capacel e di n spat e al e
cami oanel or,depar căariasi statl ar odeo.
Br usc, unul di nt re t abl our il
e mamei a z bur at pe o
fereas trădel ae taj.Dupăaceea,aur matşeval etul.Mul ţ
imea
de dedesubts- at ras î n spat e,să evi te posi bil
itatea de a
încasa vr eo l ovi t
ur ă.Apoi ,pi cioar ele mameiau apăr utpe
fereas tră,ur mat eder estulcor pul ui.At ârnadel ae taj,dând
cu săl băt ici
edi npi cioar e.Tat aoţ ineadebr aţe,înt i
mpceea
încer casă- ideaunpumnî nf aţ ă.
— Aj ut or!aţ ipatmama.Vr easămăomoar e!
— Ladr acu’ ,RoseMar y,treciî ncasă,as trigatt ata.
— Sănu- ifacivr eunr ău,as trigatşiLor i.
Mama se cl ăt i
na î ncolo şiî ncoace.Rochi a eide bumbac
galben ise adunase î nj ur ult al iei
,i ar mul ţi
mea î iput ea
vedeal enj eriai nt i
măal bă.Chi loţiier au dest uldevechişide
lăbăr ţaţi,i armi eî mier at eamă că arput ea cădea purşi
simpl u de pe ea.Câţ i
va adul ţiau î nceputsă st rige spr e
păr inţiinoşt r
i,sper iaţicămamaarput easăcadă,darunui
grupdecopi ilisepăr eacămamasemănacu un ci mpanz eu
car e at ârna di ntr-
un copac, şi - au î nceput să i mite ni şte
mai muţ e,să se scar pine la subsuor işisă r âdă.Br ian s- a
încr unt atşişi -aî ncleştatpumni i.Şieu si mţ eam i mpul sulde
a-ipocni ,darl -am t raspeBr iandeacol o.
Mama sez băt ea cu at âtaf or ţă,î ncâti -au căz utpant oii.
Din cât esevedea,ariput utal uneca uşordi n strânsoar ea
tateisau l -ari put utt r
age şipe elpe f ereas tr
ă.Lor is- a
întor sspr eBr ianşispr emi ne:
— Hai de ţi
!
 Am al ergatî n casă,apoipescăr iî n susşil-am apucatde
picioarepet ata,canu cumvagr eutateamameisă- ltragăşi
peelaf arăpef ereastr
ă.Î n celedin ur mă,ar euşi
ts- otragă
înapoiî ncasă.Eas- apr ăbuşi tpepodea.
— Aî ncer catsămăomoar e,asuspinatmama.Tat ălvostru
vreasămăvadămoar tă.
— N- am împi ns-o,apr otestattata.JurpeDumnez eucăn-
am f acut-o.Eaasăr it.
St ătea apl ecat deasupr a mamei ,î nti
nzând mâi ni
le, cu
palmel eî nsus,pl edându- şinevinovăţia.
Lor ia mângâi at-o pemama pe părşii -
a şt
erslacrimile.
Br i
ans- alipitdeper et
ecl ăti
nânddi ncap.
— E- nr egul ăacum,r epetam euî nneşt i
re.

*
**

Îndi mineaţ aur mătoare,înl ocsădoar măpânăt âr ziu,aşa

cum făceadeobi cei
,mamas- atrez i
todat ăcu noi ,copi ii,şi
ne-aînsoţitpânăl aşcoal agi mnaz ial
ăBat tleMount ain,car e
era peste drum de şcoal a element ară Mar y S.Bl ack.Şi -a
depuscandi daturapent r
u osl ujbăşiaf ostangajat ăpel oc,
datii nd că avea di pl
omă,i arîn Bat tl
e Mount ai
n nu er au
nici
odat ăîndeaj unsdemul ţiprofesor i
.Ceicâţ ivapr ofesoripe
careîiaveaor aşulnu er au nicipedepar teelit
apedagogi ei,
dupăcum î iplăceat ateisăspună,şit otuşi,înpoidaacest or
li
psuri,câteunulmaier a concedi at.Cu două săpt ămâniî n
urmă,domni şoaraPagef usesedat ăaf arădupăcedi rector ul
o surprinsese pl i
mbându- se cu o puşcă î ncărcată de col o
până colo,pe cor i
dorulşcol ii
.Domni şoara Page a spus că
voia nimic al tceva decât să- şi mot iveze elevii să-şi f acă
temel e.
Învăţ ătoar ea l uiLor inu să se maipr ez entase la cur sur i
cam di nper ioadaî ncar ef useseconcedi at ădomni şoar aPage,
aşa că mama a f ostr epar ti
zată să pr edea l a clasa l uiLor i.
El eviieiau si mpat izat-ocu adevăr at.Aveaaceeaşiconcepţ ie
despr eeducaţ i
a copi il
or,pe car e o avea şidespr e creşterea
lor.Consi der acăr egul i
leşidi sci plinast au î n caleaevol uţiei
oameni lorşisi mţ eacămodal i
tat eaceamaibunăpent ru a- i
lăsa pe copi i să- şi val or iice pot enţial ul er a să l e ofer i
liber tate.Nu- ipăsa dacă el eviieiî ntâr ziau,sau dacă nu- şi
făceau t emel e.Dacăvoi au săsedez l
ănţ ui e,eanu aveani cio
pr oblemă cu ast a,at âtat imp câtnu l ef ăceau vr eun r ău
cel orlalţi.
Mama î şiî mbr ăţişa în per manenţ ă el eviişil espunea cât
de mi nunaţ işide speci al iîiconsi der a.Le spunea copi i
lor
mexi canisă nu l asepeni menivr eodat ă să l espună că nu
er aul af eldebunipr ecum copi iicaucaz i
eni .Îiînvăţapecopi i
dei ndi eninavaj o şiapaşisă iemândr idedescendenţ al or
nobi l
ă,i ndi ană.El evi iconsi deraţipânăat uncicopi ipr oblemă
sau cu i nt electr edusau î nceputsăî nve ţef oartebi ne.Uni io
ur măr eaupemamapest et ot,cani şt ecâi nif ărăstăpân.
Chi ardacăel eviiopl ăceau,mamadet est asăpr edea.Er a
nevoi t ăs- ol asepeMaur een,car eî ncănu î mpl i
nisedoiani ,
în gr ijauneif emeialcăr eisoţf useset raicantdedr ogur işi
car e,î npr ez ent ,i spăşeaosent i
nţ ăî nî nchi soare.Dar ,ceeace
o der anja cu adevăr at er a f aptul că mama ei f usese
învăţ ăt oareşii nsi staseca şimama să obţ ină o dipl omă de
pedagog,săai băosl ujbă,î ncaz ulî ncar evi suleideadeveni
ar tistă nu se î mpl inea.Mama si mţ ea că buni ca Smi th nu
avusese î ncr eder eî nt alent uleiar tistic,i arpr inf apt ulcă
deveni seî nvăţ ătoareacum,er acaşicum arir ecunoscutcă
mamaeiavusesedr eptateî nt otacestt imp.Sear aseî mbuf na
şimor măi a.Di mineaţ a,dor mea până t âr zi
u şise pr efăcea
bolnavă.Depi ndeadeLor i,deBr ian şidemi nesăoscoat em
dinpatşisăavem gr ijăsăseî mbr aceşisăpl ecel at i
mpspr e
şcoal ă.
— Suntof emei eadul tă,spuneamamaapr oapeî n iecar e
dimi neaţ ă.Decenupotsăf accevr eau?
— Pr edat ulest edi stract i
vşiî ţiaduceşisat isf
acţii,spunea
Lor i.O săt eînve ţ
isă- ţipl acă.
Unadi nt repr oblemeer acăcei lalţipr of esor işidi r
ectoar ea,
domni şoar aBeat ty
,er au depăr erecămamaeoî nvăţătoar e
execr abi lă.Băgau capulî n sal adecl asăşi -
ivedeau peel evi
jucândl eapşaşiar uncândcu bur eţiunulî n cel ălalt,înt i
mp
ce mama st ătea înf aţ a clasei,î nvâr tindu- se ca o el i
ce şi
lăsând bucăţ i de cr etă să- iz boar e di n mâi ni, pentru a
demonst r aforţ acent rifugă.
Domni şoar a Beat ty,car eîşiţ inea ochel ariipeun l anţî n
jurul gât ului şi se ducea să se coaf eze săpt ămânal l a
Wi nnemucca, î i spunea mamei că t r ebui e să i mpună
disci plina.De asemenea,domni şoar a Beat tyî imaicer ea
mamei pl anur i pedagogi ce săpt ămânal e, să supr aveghez e
cur ăţ eniacl aseiî ncar epr edaşisădeanot eadecvat etemel or .
Darmamaer aî nper manenţ ănăuci tă,compl etadat elegr eşit
pepl anur il
edeî nvăţ ământsaupi erdeat emel e.
Domni şoar a Beat tyameni nţa că o va concedi a,deaceea,
eu,Lor işiBr ian am î nceputsăoaj ut ăm cu muncaeidel a
şcoal ă.Măduceam l aeaî n clasădupăcet er mi nam or eleşi
ştergeam t abla,scut ur am bur eţiidepr afşiadunam hâr tiil
e
depej os.Sear a,eu,Lor işiBr i
an cor ectam t emeleşit estele
elevi l
orei .Mama nel ăsa să dăm not el ucr ăril
orcar eaveau
teste gr ilă, r ăspunsur i de „ da“ şi „ nu“ sau exer ciţi
i de
compl etar ea spaţ iil
orgoal e–adi că nedădea apr oapet ot ul,
cu excepţ ia subi ectelor de t ip eseu,pe car e consider a că
trebui esă l eeval uez eea,pent ru că put eau it ratatecor ect
într-o mul ţimedemodal it
ăţ idi f
er i
te.Î mipl ăcea să cor ectez
temel e.Î mipl ăcea să descopărcă suntî n st are să f ac un
lucr u pe car eî lf ăceau oameni imar ipent r
u a- şicâş t
iga
pâi nea.Lor ioaj ut apemamaşil apr ogr amel epedagogi ce.Se
asigur a că mama l e compl etase cu pr ecizie şi-i cor ect a
greşel il
edeor togr aieşidemat emat ică.
— Mamă,Hal loween se scr ie cu dubl u„ l“
,spunea Lor i,
ştergândscr isulmameişinot ândcu cr eionulschi mbăr il
e.Pe
lângăast a,ar edubl u„ e“şinuexi stă„ e“mutl asfârşit.
Mamasemi nunadedeşt ept ăciuneal uiLor i:
— Lor inuar edecâtcal i
icat ivulA,mi -az isodat ă.
— Aşaam şieu,i -am r ăspuns.
— Da,dart ut rebui esămunceşt ipent ruast a.
Mamaaveadr ept ate,Lor ierascl i
pi toar e.Cr ed căaj ut orul
pe car ei -ldădea pe mameier a una di ntreî ndel e
t nicirile
pref erateal el uiLor i.Nu avea oconst ituţief oar t
eat le ti
că şi
nu- ipl ăcea să expl orez eî mpr ejur imi le,aşa cum ne pl ăcea
mi eşil uiBr ian,dari ubea t otceavea l egăt ură cu hâr tia şi
creioanel e. După ce t ermi nau de conceput pr ogr amel e
pedagogi ce,mamaşiLor iseaşez auî nj ur ulmesei -bobi nă,se
desenau una pe ceal al tă şidecupau f otogr aiicu ani mal e,
peisaj e şioamenicu f eţer idat e dinr eviste,punându- leî n
dosar ulmameicusubi ectespeci alepent rupi cturi.
Lor io î nţelegea pe mama maibi ne decâtor icine.Nu o
der anj afapt ulcă,or idecât eor idomni şoar aBeat tyveneaî n
inspecţ ie,mama î ncepea să ţi
pe la ea,ca să-idovedească
directoar eică er aîn st ar
e să-şidiscipl
inez
e elevi
i.Odat ă,
mamaamer sat âtdedepar t
e,încâti-acerutluiLorisăiasă
înfaţacl aseişial ovit-ocuunbăţdel emn.
— Aif ăcutvr eopr osti
e?am întrebat-opeLor i
,dupăceam
auz i
tdepedeapsă.
— Nu,ar ăspunsea.
— At uncidecei -atrecutprinmi ntemameisăt el
ovească?
— Tr ebui asăpedepseascăpeci nevaşinu voiasă-isuper e
pecei lalţicopii,aspusLor i.

*
**

Dupăcemamaaî nceputsăpr edea,am cr ezutcă,poat e,

vom r euşisă ne cumpăr ăm hai ne noi,să luăm pr ânz ull a
cant i
nă,ba chi arsă maiavem şibanide buz unarpent ru
chest ii supli
ment ar eirez i
stibi
le, cum ar i f otograii le cu
clasa,pecar eşcoal al efăceaî n iecarean.Mamaşit at anu
fuseser ă niciodatăî n stare să ne cumper e poz ele de gr up
deşi,decât eva or i,mama a maisubt i
li
zatcât eo f otogr aie
dint eanc,î nainte să le dea î napoi.În poida f aptuluică
mamaaveaunsal ari
u,nuam cumpăr atfot
ograiicu cl asaî n
anulacel a–şini cimăcarnu l e-
am furat–dar ,poat eaf ost
maibi ne că s-aî ntâmpl ataşa.Mama ci t
ise pe undeva că
mai onez a est e bună pent r u îngri
jir
ea păr ului,i ar î n
dimi neaţ acândaveni tfotografullaşcoală,mi -
aî nt i
nscât eva
li
ngur idemai onezăîncap.Darnu şi -adatseamacăt r ebui a
să şicl ăt
eştimai onez a după aceea,aşa că î nf otograia de
grupdi n acelan,pr i
veam î ncordatădesubocoamăţ eapănă
depăr .
 Şit otuşi,lucr ur i
les- au schi mbatî n bi ne.Chi ardacăt ata
fusese concedi atde l a mi na de bar i
u,am put utl ocuiî n
cont i
nuar el adepou,pl ăt indu- lechi riecel ordel acompani a
mi nieră,pent ru că ni ciuna di ntr e cel
el altefami liinu er au
dor nicesăl ocuiascăacol o.Acum,aveam mâncar eî nf ri
gider,
celpuţ in până spr e sfâr şitull uni icând nise t er minau de
obiceibani i
,pent ru că ni cimama,ni cit ata nu st ăpâneau
preabi near taî ntocmi r i
iunuibuge t.
Darsal ariulmameiacr eatonouăser iedepr obl eme.Tat ei
îiplăceacămamaaduceaacasăun ceccu un sal ar i
u;pede
altă par te,se vedea capulf ami lieişisusţ i
nea că bani ii -
ar
trebuiî nmânaţ il ui .Er ar esponsabi li
tat ea lui,spunea,să
admi ni streze inanţ elef ami l
iei .Şiavea nevoi e de banisă- şi
sponsor izezecer cetăr i
ledeil tr areaaur ul ui.
— Si ngur acer cet arepecar eoef ectuez iacum est eceacar e
vizeaz ăcapaci tat eaicat ul uit ău deaabsor bial cool ,spunea
mama.
Şit otuşi,îier a gr eu să- lînf r unt edi rectpet ata.Di ntr-un
mot iv sau al tul,nu avea t ăr ia de a- ispune „ nu” .Dacă
încercasăf acăast a,elî ncepeasăsecer te,săol inguşească,
săf acăpeî mbuf nat ul,săohăr ţuiască;î ntr-
un cuvânt ,săo
extenuez e. Şi at unci , ea a r ecur sl a st r
ategii evaz ive. Îi
spuneat ateicănu î ncasaseî ncăbani i
,sau sepr efăceacăa
uitatcecull aşcoal ăşiî lascundeapânăcând i zbut easăse
strecoar e până l a bancă.Apoi ,pr eti
ndea că a pi erdutt oţi
bani i
.
În cur ând,t at a a căpăt atobi ceiulde a venil a şcoal ăî n
ziuasal ariului,aşt eptând- oaf ar ă,î n maşi nă.Dupăaceeane
ducea pet oţidi rectl a Wi nnemucca,undeer asedi ulbănci i,
astfelca mama să î ncasez ei medi atcecul .Tatai nsi sta să o
însoţească pe mama î năunt r
u,î n sedi ulbănci i.Mama ne
punea şipenoisă î iî nsoţi
m,şiast fel,put ea încerca să ne
strecoar emaiî ntâinouăopar t edinbani .Dupăceur cam din
nou î n maşi nă,t ata o căut a pemama î n poşe tă şilua toţi
bani i.
Într-oastfeldeexpedi ţi
e,mamaai ntratsi ngur ăîn bancă,
pent ru că t ata n- ar euşitsă găsească un l oc de par care.
Cândai eşit
,îil ipseaoşose tă.
— Jeanne tt
e,osă- ţ idau oşoset ăpecar evr eau s-opuil a
locsi gur,mi -aspusmamacândaaj unsl amaşi nă.
Mi- afăcutun semn ost entativcu ochi ul,î nt imp cebăga
mâna î n sut ien şiî şiscot ea cealaltă şose tă,î nnodatăl a
mi jl
ocşiumlat ăînvâr f
.
— Ascunde- oundevaundeni meninu opoat egăsi,pentru
căşt iicâtder aresuntşoset eleî ncasanoas tră.
— Ladr acu’,RoseMar y,aexpl odatt ata.Cr ezicăsuntun
idiotbăt utîncap?
— Pof ti
m? a excl amatmama,r i
dicând br aţeleîn aer.Nu
maiam voi esă- idauii ceimeleoşoset ă?
Mi- a făcut di n nou cu ochi ul, să se asi gure că o
înţelesesem.
Dupăcene- am î ntor slaBat tleMount ain,t at aainsistatcă
e caz ulsă mer gem l a Cl ubulBuf ni
ţ ei
,să săr bătorim ziua
salar i
uluişia comandatf ri
pt uripent rut oţ
i.Aveau un gust
atâtdebun,î ncâtam ui tatcănot adepl atăvaiechi val
entul
aliment elorpeosăpt ămână.
— Hei ,Căpr iţ
ădeMunt e,aspust atalasf ârşit
ulcinei,în
timp cemama aduna r ămăşiţeledepemasă şil eîndesa în
poşe tă.Vr eisă- miî mpr umuţ işimi e şoset a ai a pentruo
secundă?
 M-am ui t
at de j ur-împrejurul mesei. Nimeni nu mi -
a
susţi
nutpr i
virea,except ându-lpe tata,car erânjea ca un
ali
gator.I-am î nti
ns şoset a. Mama a scos un suspi n
dramat i
c,deî nfrângere,şişi-alăsatcapulsăcadăpemasă.
Decis să-iarat e ci
ne e şeful,tatai-al ăsatchelneri
ţ eiun
bacşi
şdez ecedol ari
,darl aieşiremamaşi -ast
recurat-odin
nouînpoşe tă.

*
**

Cur ânddupăaceea,nis- au ter minatdi n nou bani i

.Când
tata ne- a dus pe mi ne şipe Br ian l a şcoal ă cu maşi na,a
obser vatcănuaveam pacheţ elel
ecugust ări.
— Undevăsuntgust ări
le?ne- aînt rebatt at a.
Ne-am ui t
atunull aal t
ulşiam r idicatdi numer i
.
— Nuavem ni ciunpi cdemâncar eî ncasă,az isBr i
an.
Când a auz it una ca ast a,t at aaî nceput să f acă pe
indignat ul,depar că acum arialatpent ru pr i
ma oar ă că
odr asleleluimur eaudef oame.
— La dr acu’,Rose Mar y ast a nu chel tuie bani idecâtpe
vopsel eşipensul e!a mor măi tel,pr efacându- secă vor beşt e
însi neal ui.
Apoi ,adecl aratşimaiz gomot os:
— Ni ciunuldi nt recopiimeinut rebui esălămânz ească!
Dupăcene- al ăsatlaşcoal ă,ast ri
gatdupănoi :
— Copi i
,nuvăf aceţigri
jiînpr ivi
nţ aast a.
Cândasosi tor apr ânzul ui,Br ianşicu mi nene- am aşez at
unull ângă al tul,la cant i
nă.M- am pr efăcutcă î lajutsă- şi
facă t emel e,ca nu cumva să ne î nt rebe ci neva de ce nu
mâncăm când,br usc,t ata a apăr utî n cadr uluşi i
,cu o
pungă mar e cu aliment e.L-am văz utcer cetând din pri
vir
i
încăperea,căutându- ne.
— Ăş tia mici
iaimeiau ui tatsă-şii a demâncar epentru
prânz ast ăzi
,a i nf
ormat -o el pe pr ofesoar
a car e era de
servici
ul acantină,înt impceseî ndreptaspr enoi .
A puspungapemasă,î nfaţ ameaşial uiBr i
an,şiascos
din ea o f ranzelă, un salam de Bol ogna, un bor can cu
mai oneză,doilit
ricusucdepor t
ocale,douămer e,unbor can
demur ăturişidouăbat oanedeci ocolată.
— V- am dez amăgi t eu vreodată? ne- aî ntrebat el
,după
cares- aîntorsşiapl ecat.
— Da,az i
sBr i
anî nşoapt ăcasănu- laudăt ata.

*
**

— Tat a va t rebuisă înceapă să aducă şielni ştebaniî n

casă,aspusLor i,aruncând opr ivireînlăuntrulf r
igiderului
gol.
— Darf aceast a!am r i
postateu.Câş t
igăbanidi n slujbele
aleaocaz i
onal e.
— Chel tuieşt e pe băutur ă maimul tdecâtcâşt igă,a z is
Br ian.
Scul pt
a, i ar aşchi il
e cădeau pe podea, undeva l ângă
bucăt ări
e,undenealam noiacum.Br i
an căpătaseobi ceiul
deaaveaî ntot deaunal aeluncuţ itaşdebuz unar,şiadeseor i
scul ptabucăţ elemi cidelemn,î nt i
mpcesegândeal aceva.
— Nu- ichel t
ui eştepet oţipebăut ur ă,am z i
seu.Ceimai
mul ţ
isuntpent rucer cet
ar eadiz
olvăr i
ipr i
ncianur ă.
— Tat a n-ar e nevoie să facă cercetăridespre dizolvare,a
inter veni
tBr ian.E exper t
.
 ElşiLor iau începutsăchi cot ească.M- am ui tatur âtlaei .
Ştiam maimul t
e decâteidespr e si tuaţiat atei,pent ru că
vorbea cu mi ne maimul t decât cu or icine al tci
neva di n
fami l
ie.Încăneduceam î mpreunăl aVânăt oar edeDemoniî n
deşer t,doarde dr agulvr emur ilorde al tădat ă,datii nd că
întret imp împlinisem şapt e anişier am pr ea mar e să mai
credî n demoni .Tat aîmivor bisedespr et oatepl anurileluişi
îmiar ătase paginil
e cu schi ţe,cal cule şigr aice geol ogi
ce,
careî nfăţ i
şau straturi
le de sedi mentî n car e eraî ngropat
aur ul.
Î
mispunea că er am preferatal ui,darm- a pussă pr omi t
cănu- ivoispuneacestl ucru ni cil uiLor i,ni ciluiBr ian,ni ci
luiMaur een.Erasecr etulnost ru:
—Î ţijur,scumpamea,suntmoment eî n car ecr ed căeşt i
singur a di n jur car e mai ar e î ncr eder e î n mi ne, îmi
măr t
ur i
seael.Nuşt iuce-aşfacedacăaşpi erdechest iaasta.
I
-am spuscănuosă- mipier dni ci odatăî ncr edereaî nel.Şi
mi -am pr omismi eînsămicănuovoif ace.

*
**

La cât eva lunidupă ce mama a î nceputsă l ucr

eze ca
învăţătoare,eu şiBr i
an şiam t r
ecutpel ângăGr eenLanter
n.
Nor i
ide deasupr a soareluicar e asinţea er au dungaţiîn
stacoji
u şi pur pur i
u. Temper atura scădea r api
d, de la
caniculăi st
ovit
oarel ar ăcoare,î nt
r-un intervalde numai
câtevami nute,aşacum seî ntâmpl ăîntotdeaunaî ndeşertpe
înserate.Pever andadi nfaţădel aGr eenLant erneraofemeie
carepur ta un şalcu franjuriînfăşuratî njur ulumeril
orşi
fumaoţ igară.I-afăcutsemncumânal uiBr i
an,darelnui -a
răspuns.
— Hei !Br ian,eusunt ,dul ceaţ ă!Gi nger !as tri
gatea.
Br ianai gnor at-o.
— Ci neet ipaai a?am î ntrebateu.
— O pr ietenăat at
ei,ar ăspunsel .E pr oast ă.
— Deceepr oast ă?
— Ni cimăcarnu şt i
et oat ecuvi nteledi ntr-ocar tecu benz i
desenat eSadSac k,aspusBr ian.
Mi -a povest itcă,î n ur mă cu ceva t imp,t ataî lscoseseî n
oraş dez i
ua l ui .La magaz i
n,t ataî lpusese pe Br ian să-şi
aleagă ce cadou voi a,şiBr ian al esese o car te cu benz i
desenat eSadSac k.Apoiseduseser ăl aHot elulNevada,car e
eral ângă Cl ubulBuf niţeişiavea o pancar t ă afară pe car e
scr i
a BAR GRI LL CLEAN MODERN.Au l uatci na cu Gi nger,
car er âdeat ott impul ,vor beamul tpr eat ar eşiî it otatingea
peTat aşipeBr ian.Apoi ,auur catt oţit reiscăr ilepânăî ntr
- o
camer ă a hot elul ui.Er a un apar tament ,cu o camer ă dez i
mi căşiun dor mi tor.Tat aşiGi ngers- au dusî n dor mit
or,în
ti
mp ce Br i
an a r ămas î n camer a de z işia î nceputsă- şi
citeascănouacar tecubenz idesenat e.Dupăcet ataşiGi nger
au i eşitdi n dor mi tor,ea s- aaşez atî nf aţal uiBr ian.Eln- a
ridicatpr ivirea.Acont inuatsăseui teconcent ratl acar t
eacu
benz idesenat e,deşio ci tise dej a de l aî nceputşipână l a
sfârşi t,de două or i.Gi ngera z is că î ipl ăcea Sad Sac k.Şi
atunci ,tatal -aobl igatpeBr i
ansă- iofer el uiGi ngercar t
eacu
benz idesenat e,spunându- ică er a un gestcaval erescdel a
sineî nţ eles.
— Er a a mea!a pr otest atBr ian.I area mă t otpunea să- i
citesccuvi ntelemail ungi .E oper soanăadul tă,darnu eî n
stareni cimăcarsăci teascăocar tecubenz idesenat e!
 Brian oant ipat izaat âtdet arepeGi nger ,î ncâtmi -am dat
seama că ea f ăcuse cu si guranţ ă maimul tdecâtsă pună
ghear a pecar tea l uidebenz idesenat e.M- am î ntrebatdacă
îşidăduseseama deceva anumedespr eGi ngerşicel elal
te
doamne de l a Gr een Lant ern.Poat e că şt i
a de ce sus ţinea
mama că sunt r ele. Poat e că ăst a er a de f apt mot i
vul
supăr ăriil
ui.
— Aialatcu ceseocupăel e,acol o,î n Gr eenLant em?am
întrebat.
Brianar ămascupr ivir
eaixat ăî nai nt e.Am î ncer catsă- mi
dau seamal aceseui ta,darnu er ani mi cacol o,î n af arăde
Munţ i
iTuscar ora,car e se î năl ţ
au până l al inia or iz ontului
dinceî ncemaiî nt unecat .
— Câş ti
găogr ămadădebani ,az i
selî n cel edi n ur mă,şi
art rebuisă- şicumper e singur ă af urisitele al ea de căr ţ
icu
benz idesenat e.
Existau oamenicăr oral e pl ăcea să r âdă pe socot eala
oraşul uiBattleMount ai n.Un z i
ari mpor t antdi n estal ansat
odat ăun concur s,căut ândcelmaiur ât ,celmaipăr ăgi nitşi
celmaibăt utde soar tă oraş di nî ntreaga ţ ar ă,i ar Bat tl
e
Mount ainaf ostdecl ar atcâş tigător.Ni cimăcarl ocal ni ciinu- l
tratau cu pr ea mul t
ă consi deraţie.Obi şnui au să ar at espr e
irmai mensă,cuneoaner oşiişigal bene,agăţ atăî npar teade
susa unuist âlp del ângă benz inăr ia Shel l–alcăr ei„ S“se
arsese–şispuneaucuunsoidemândr ieper ver să:
15
— Aşae,ai cilocui m noi ,îni ad.
Dareu er am f er icit
ăî n Bat tl
eMount ain.Pe trecusem acol o
apr oape un an,şiaj unsesem să- lconsi dercămi nulmeu –
primulcămi n adevăr atpecar emi -lput eam ami nt i
.Tat aer a

15Hel
l–i
adî
nli
mbaengl
eză(
n.Tr
.)
.
pecal edea- şiperfecţi
onapr ocedeuldeexpl oat
areaaur ului
cu ajutorulcianurii,eu şiBr i
an aveam deşertul
,mama şi
Loripictau şicit
eau împr eună,i arMaureen,careaveapăr ul
blond-deschis, măt ăsos şi o gaşcă î ntr
eagă de pr i
eteni
imaginari, erafericită să alerge de col
o până colo, fără
scutece.Am cr ezutcă se t er
mi nasecu făcutulbagajel
orîn
vit
ezăşipl ecar
eaî nt r
ombăcumaşi naîntoiulnopţi
i.

*
**

În cartierulŞi nelors- au mut at,chi ardupă z iua mea de

naşt ere–î mpl inisem optani–Bi l
lyDeelşit atălsău.Bi l
lyera
cu t reianimaimar edecâtmi ne,î nalt,numaipi eleşios,cu
păr ulde cul oar ea ni sipul ui,tuns mi l
ităreşte şiavea ochi
albaşt ri
.Darnu er afr umos.Tr ăsăt urai nteresant ăal uiBi l
ly
era că avea capuldef ormat .O femei epej umăt atei ndiancă,
pe nume Ber t ha Pi cior-Alb,car el ocuiaî nt r
-o coci oabă di n
apr opierea depoul uişiţ i
nea vr eoci ncizecidecâi niîn cur t
e,
spunea că ast a er a di n cauz ă că mama l uiBi ll
y nu î l
întorsesedel oc,at uncicânder abebel uş.Nu f ăcusedecâtsă
stea cul catacol o,î n aceeaşipoz iţie,în iecar ez i
,i aracea
latur ă a capul uisău,car efusesel ipită desal t
ea,er a puţin
aplat iz
ată.Darnu r emar caiimedi at,doardacăt eui tailael
cu at enţie,şif oar tepuţ ină lumer euşea,pent ru că Bi ll
yse
mi şca în per manenţ ăî ncol o şiî ncoace de par că ari avut
mâncăr ici.Îşiţ ineaţ i
găr i
leMar lbor oîntr-unadi nt remâneci le
sulecat e alet r
i coului ,iar când f uma, l e apr indea cu o
brichet ă Zippo,pe car e era poz a uneidoamne dez br ăcat
e,
aplecat eînf aţ ă.
Billylocui aî mpr eună cu t atălsău î nt r
-o casă const rui
tă
dinhâr ti
egudr onat ăşit ablăr ugini tă,alat ăt otînapr opierea
căiif erate,darmaij osdecasanoast ră.Nu vor beani ciodată
despr e mama l uişit e aver ti
z a di n pr imulmomentsă nu
aducivor ba despr e ea,aşa că n- am alat ni ciodat ă dacă
fugiseî nlumesau mur ise.Tat ălsău l ucr aî n mi nadebar iu
şiî şipe tr
ecea ser il
el a Cl ubulBuf niţei,pr in ur mar e,Bi ll
y
avea o gr ămadă de t imp l a di spoziţieî n car e nu er a
supr avegheat .
Ber tha Pi cior- Albl -a por eclit„ di avolult unsmi l i
tăr eşte“şi
„teroar eaşi nel or ”.Sus ţineacăpr i
nsesedoidi nt recâi ni ieişi
ledădusef oc,căj upui secât evadi nt repi siciledincar tierşile
atâr nasepeof r ânghi eder uf e,săf acăpast ramădi nel e.Bi ll
y
spunea că Ber t ha mi nt edeî ngheaţ ă apel e.Eu nu şt iam pe
cine să cr ed.Până l a ur mă,Bi ll
y Deeler a un del incvent
mi norcu act eî nr egulă.Nepovest isecăavusesedei spăşi to
pedeapsăî nt r-uncent ru dedet enţiedi nRenopent r
uf ur tdin
magaz ineşivandal i
zareamaşi ni l
or .Lascur tăvr emedupăce
s-a mut at î n car ti
er ul Şi nel or, Bi l
ly a î nceput să mă
ur măr ească pest et ot. Mă t ot ur măr ea cu pr ivirea şi l e
spuneacel or l
al ţicopi icăest epr ietenulmeu.
— Nu,nu eadevăr at ,pr otest am eu deiecar edat ă,deşi ,în
secr et,îmipl ăceaf aptulcăşi -aridor itsăiepr ietenulmeu.
Lacât eval unidupăces- amut atî n or aş,Bi llymi -aspus
căvr easăî miar atecevacuadevăr atcar aghi os.
— Dacă e o pi si
că j upui tă, nu vr eau s- o văd, l -
am
aver tizat.
— Nu,nu eni mi cdegenulăst a,ai nsist atel .E haz l
iu pe
bune.O săt et ăvăl eştipej osder âs.Î ţigar antez.Sau poat e
căţ i-ef ri
că.
— Bi neînţelescănumi -efr i
că,i -am spus.
 Lucr ulcar aghiospecar evoi a Bi llysă mi -lar ateer al a el
acasă;ocasăî ntunecoasă,undemi roseaapi pi ,undeşier a
chiarmaimul tămur dăr iedecâtl anoiacasă–un al ttip de
mur dărie.Casa noas tră er a pl ină de obi ect e:hâr ti
i,căr ţi
,
instrument e,cher est ea,t abl our i,mat er i
ale pent r u pictatşi
statuial el uiVenusdi n Mi lovopsi teî nt oat ecul or i
le.În casa
luiBi ll
ynuer ani mi c.Nuaveaumobi lă.Ni cimăcarbobi nede
lemn dr ept mese.Er a o si ngur ă camer ă cu două sal tele
întinse pe podea,î nf aţa unuit eleviz or.Pe per eţinu er a
nimi c,ni cimăcarun t ablou sau vr eun desen.Un becat ârna
dint avan,al ătur idet reisaupat ruf âşiispi ral at edehâr tiede
muşt e,at âtde î ncăr cate de i nsect eî ncâtnu put eaivedea
supr afaţa gal benă şil ipicioasă de dedesubt .Podeaua er a
plină de cut iide ber e,de st i
cle de whi skey goal e şide
conser vepej umăt ategoal edecâr naţ iVi enna.Peunadi ntre
salteleer aî nt i
nst at ăll uiBi lly,sf orăindner egul at .Aveagur a
deschi să,i ar muşt ele ise adunaser ăî n bar ba ţ epoasă.O
pat ă udă,de cul oar eî nchi să îiacoper ise pant aloniipână
apr oape de genunchi .Avea f ermoar uldeschi s,i ar peni sul
scâr bosî iat âr naînt r
-opar t
e.M- am hol batt ăcut ăl ael,apoi
am î ntrebat :
— Car eechest iacar aghi oasă?
— Nu vez i?a î nt rebatBi ll
y,ar ătând spr et at ălsău.S- a
pişatpeel !
Billya î nceputsă r âdă î n hohot e.Eu am si mţ i
tcă î mi
luaser ăfocobr aji
i.
— Nu poţ i să r âz i de pr opr iul t ău t ată, i -
am spus.
Niciodat ă.
— Hei ,iast ai,nuf acepei nteresant acumi ne,mi -atrânt i
t-
oBi l
ly.Nu î ncer casăt epr efacicăeşt imaibunădecâtmi ne.
Pent ru că şt iu că şit aică- tău et otun be ţ
ivan,l af elca al
meu.
Î
n acelmoment ,l -
am ur âtpeBi l
lydint oatăi nima.M- am
gândi tsă- ipovest escdespr esi stemulnumer i
cbi nar,despr e
Cast elulde st iclă,despr e Venus şidespr et oatel ucr ur i
le
care- lfăceau pet at ălmeu speci alşicompl etdi feritdeall ui,
darş tiam căBi ll
ynu vaî nţelege.Am por nitî nf ugăspr euşa
casei,dar ,dupăaceea,m- am opr i
tşim- am înt ors.
— Tat ălmeu ni cinu secompar ăcu alt ău!am st rigateu.
Când t atălmeu cade pe j os de beatce e,nu f ace pe el
niciodat ă!Î n aceasear ă,l aci nă,am î nceputsăl epovest esc
celorlal ţidespret at ăldez gust ătorall uiBi ll
yşidespr egr oapa
hidoasădegunoiî ncar el ocui au.
Mamaal ăsatfur culi
ţadi nmână.
— Jeanne t
te,mădez amăgeşt i,mi -aspus.Măaşt ept am să-
iar ăţimaimul tăcompasi une.
— Dece?am î nt rebateu.E r ău.E undel i
ncventmi nor .
— Ni ciun copilnu se naşt e del i
ncvent ,a spus mama.
Ajungsădevi năi nfractor i,acont i
nuatea,doardacănu i -a
iubitni menipecând er au copi i.Copiiilipsiţ
idedr agost ese
transf or măî ncr i
mi naliînser iesauî nalcoolicil amat uritate.
Mamai -
aar uncatopr i
vi real uzivătatei,apoişi -aî ndr eptat
din nou ochi ispr emi ne.Mi -aspuscăart rebuisăî ncer csă
măcompor tmaif r umoscuBi ll
y.
— Nu ar et oate avant ajel e pe car el e aveţivoi ,copi i,a
adăugat .

*
**

Dat
avi
it
oar
ecândl
-am î
ntâl
nitpeBi
ll
y,i
-am spuscăosă
iu pr i
etenăcu el–darnu pr ietenal ui!— dacăî mipr omi t
ea
sănu- şimaibat ăj ocdet at ălcui va.Bi llymi -
apr omi s.Dara
continuatsăî ncer cesădevi năpr i
etenulmeu.Mi -aspuscă,
dacăaşipr iet enal ui ,m- arapăr aî ntot deauna,araveagr ij
ă
sănu miseî nt âmpl eni ciodat ăni mi cr ău şimi -arcumpăr a
cadour iscumpe.I ardacăr efuz am săiupr iet
enal ui,az i
sel ,
osă- mipar ăr ău.I - am spuscă,dacănu semul ţumeasăim
doarbunipr i
e teni ,er aî nr egul ădi n punct ulmeu deveder e,
număt emeam deel .
Pesteapr oximat i
vosăpt ămână,măj ucam cu al ţicopi idin
carti
erulŞi nel orşine ui tam l a gunoi ulcar e ar dea î ntr-un
containermar e şir ugi nit.Toţ iar uncau î năunt ru cr enguţ e
ruptedi nt uişur ipent ru aî nt reţinef ocul ,şibucăţ imar ide
cauciucr uptedi nr oţ i
lecami oanel orşinebucur am def umul
grosşinegr u,car act eristiccauci ucul uiar s,car enepi şcă.
Billys- aapr opiatdemi neşim- al uatdebr aţ,trăgându- mă
laopar tedi nt recei lalţicopi i.A băgatmânaî n buz unarşia
scosuni neldear gint ,împodobi tcut ur coaz e.
— E pent rut ine,mi -aspus.
L-am l uatşil -am ţ inutî n pal mă.Mamaaveaocol ecţ i
ede
bij
uteriiindi enedear gint,cut ur coaz e,darl epăst raacasă,l a
bunica,nu cumva să l e amanet ezet at a.Cel e maimul te
dintreel eer au f oar t evechişif oar teval oroase–un t ip del a
un muz eu di n Phoeni xî ncer case de mai mul t
e or i să
cumper e bi jut eriidi n col ecţ i
a ei– i ar când o vi zi
t am pe
bunica,mama ne dădea voi e mi e şil uiLor isă î ncer căm
coli
erele,br ăţăr i
leşibr âur ilecu cat ar ame.I neluldel aBi lly
arătacaunuldi nt reacel eaal emamei .Mil -am trecutpr i
nt re
dinţişipe l imbă,aşa cum mă î nvăţ ase mama.Mi - am dat
seamadupăgus tuluşoramăr uicăer aar gintveritabi l.
 — Deundeaif ăcutr ostdei nelulăst a?l -am întrebat.
— Af ostalmameimel e,mi -az i
sBi ll
y.
Într
-adevăr ,er a un i nelf rumos.Avea o dungă si mpl ă,
subţ ir
eşiopi at răoval ădet ur coazî nchi slacul oare,mont at
între ire şer pui t
oar e de ar gint .Nu aveam ni cio bij
uterie şi
trecusemul tăvr emedecândî mif ăcuseci nevavr eun cadou,
altulînaf ar ădepl anet aVenus.
L-am î ncer cat .Er a mul tpr ea mar e pentru dege tulmeu,
darput eam î nfăşur ăaţ ăînj ur ull ui,aşacum f ăceauf etel
ede
li
ceu car epur t au i nelelei ubiţilorl or.Şit otuşi,mi -erateamă
că,dacăaccept am i nel ul,Bi l
lyariî nţelescăer am pr i
etena
lui. Le va vor bi despr e ast a t uturor copi ilor,iar dacă
spuneam cănu er aadevăr at,put eadovediar ătândi nelul.Pe
de al tă par te,am pr esupus că mama ar i de acor d să- l
pr i
mesc,pent rucăl -arf acepeBi llysăsesi mt ăbi neînpi el
ea
lui.Am hot ărâtsăf acuncompr omi s:
— O să- lpăst rez ,i
- am spus.Darn- osă- lpor t.
Bill
yaz âmbi tl arg.
— Darsănu cr ezicăast aînseamnăcăsunt em împr eună,
am compl e tateu.Şisă nu aii mpr esia că astaî nseamnă că
poţ isămăsăr uţ i
.

*
**

N-am spus ni mănuini mic despr

ei nel, ni
cimăcar l ui
Brian.Îlţi
neam în buzunaruldelapantaloniînti
mpulz i
lei
,
i
arnoapt ea,îlascundeam înfundulcutieidecart
on în care
î
miţ ineam hainel
e.
Dar Bi l
ly Deel nu s-a putut abţi
ne şi a început să
tr
ăncănească t ut
uror despreinel
.A început să le spună
celorlalţicopi ibal iver necum arică,deî ndat ăcevoicr eşte,
o să ne căsăt or im.Când am auz it ce debi ta,mi -
am dat
seama că f ăcusem omar egr eşeal ă atuncicând accept asem
inelul.Deasemenea,am î nţelescăart rebuisăi -ldauî napoi .
Dar n- am f acut - o.Aveam de gând să o f ac şi ,î n iecar e
dimi neaţ ă,î lbăgăm î n buz unarcu i nt enţ ia de a- lînapoi a,
darnu mă put eam hot ăr îsă o f ac.I nel ulăl a er a,purşi
simpl u,pr eaalnai biidef rumos.
Cât eva săpt ămâni mai t âr ziu, mă j ucam de- a v -aţi
ascunsel ea înz ona şi nel orcu câţ i
va puşt anidi n veci ni .Am
găsitascunz ătoar ea per fectă,o mi că bar acă de unel te din
spat ele unuipâl c de Ar temi sia,un l oc î n car e nu se mai
ascunsese ni menipână at unci .Dar ,chi arî n clipa î n car e
copilulcar eî şiţ ineaochi iînchi şit ermi nasedenumăr at,uşa
s-a deschi s şial tcineva a î ncer catsă i ntr eîn şopr on.Er a
BillyDeel .Ni cimăcarnusej ucasecunoi .
— Nut epoţ iascundecumi ne,i -
am şopt iteu.Tr ebui esă- ţi
găseşt ipr opr iaascunz ătoare.
— E pr ea t ârz i
u,a spusel .Ăl a apr oapecă a t er mi natde
număr at .
Bi ll
y s- a st recur atî năunt ru.Bar aca er a mi nuscul ă,abi a
era l oc pent ru o si ngur ă per soană, ghemui t . Nu er am
dispusăsăr ecunosc,dargândulcăst ăteam at âtdeapr oape
deBi l
lymăsper ia.
— Sunt em pr eaî nghesui ţi!am şopt i
teu.Pl eacă.
— Nu,az i
sBi lly .Încăpem.
Şi -amut atpoz iţiapi cioarelor ,apăsându- lepest eal emel e.
Stăteam at âtde apr oape unulde al t
ul ,că î iput eam si mţ i
respi r
aţiapef aţă.
— St ăm pr eaî nghesui ţi,am r epetat.Şiî mir espir iînf aţă.
 S-apr efăcutcănumăaude.
— Şt iice f ac oameni ila Gr een Lant em,nu- iaşa? m- a
întrebatel .
Auz eam,est ompat e,z gomot ele pe car el ef ăceau cei l
alţi
copii,f ugăriţidebăi at ulcar eîiur măreal ar ând.Î midor eam
sănu- miial esoascunz ătoareat âtdebună.
— Si gur,am r ăspunseu.
— Cef ac?
— Femei ledeacol osuntamabi lecubăr baţii
.
— Da,darcef ac?
Af ăcutopauz ă.
— Vez i,nuşt ii.
— Başt iu!am i nsistat .
— Vr eisă- ţispuneu?
— Vr eausă- ţigăseşt ioal t
ăascunz ătoare!
— Laî nceput ,sesăr ut ă,aspusel .Aisăr utatvr eodatăpe
cineva?
Înr azeleî ngust edel umi nă car epăt rundeau pr in găurile
din păr ţ
ilelat eraleal ebar ăcii
,î iputeam vedea cer curil
ede
mur dăr i
edi nj ur ulgât uluisubţ ire.
— Bi neînţelescăam f ăcut-o.Denenumăr ateor i
.
— Peci ne?
— Pet ata.
— Tai că-tău nu se pune.Doarăi a care nu f ac par t
e din
fami liata.Şicu ochi iî nchişi.Nu sepunedecâtdacăaiochi i
închi şi.
I-
am spusl uiBi l
lycăast aer aceamaimar epr ostiepecar e
am auz i
t-o vr eodat ă.Dacă ţ i
neaiochi iînchişi,nu- lput eai
vedeapecelpecar e-lsăr utai.
Billymi -ar ăspunscă sunto gr ămadă del ucrur ipecar e
nu l eş ti
u despr ebăr baţişif emei .Mi -aspuscăuni ibăr baţi
înig cuţ iteînf emeiî nt i
mp ce l e săr ută,maial es dacă
femei lesuntr ăut ăci oaseşinu vorsă- isăr uteşiel e.Darm- a
asi gur at că elnu mi -ar face ni ciodat ă una ca ast a.Şi -a
apr opi atf aţadeamea.
—Î nchideochi i
,mi -az is.
— Ni cinumăgândesc,am r ipost at.
Bi llyşi-al i
pitchi puldealmeu,apoim- apr insdepăr ,mi -a
apl ecatcapulî nt r
- opar t
eşimi -aî ndesatl i
mbaî n gură.Er a
cleioasăşidez gust ătoar e,darcândam î ncercatsămăsmul g
de l ângă el , s-aî mpi ns mai mul tî n mi ne. Cu cât mă
retr ăgeam,cu at âtsel i
peamaimul tdemi ne,pânăcând,î n
celedi n urmă,aaj unsdeasupr ameaşii -
am si mţitdeget ele
pipăi ndu- mipant al oni iscur ţi.Cu ceal altămână,î şidesf ăcea
nas tur i
ide l a pant al oni.Î ncer când să- lopr esc,i -
am pus
mânaacol ojos,iarcândam at ins-o,mi -am datseamaceer a,
deşinumaipusesem mânapeni ciunapânăat unci .
Nu aveam cum săl ovesccu genunchi ul,cum măî nvăţase
tata să f ac dacă un băi atsar e pe mi ne,pent ru că aveam
genunchi iînaf arapi cioarelorl ui,aşacăl -am muşcatt arede
ur eche.Cu si gur anţ ă că l -a dur ut,pent ru că a scos un
strigătşim- apocni t.Sângel emi -aţ âşni tpenas.
Cei lalţicopi iau auz itgăl ăgi a şiau veni tî nf ugă.Unul
dint reeiadeschi suşa bar ăcii
,i arBi ll
yşicu mi neam i eşit
clăt inându- neşiar anj ându- nehai nel e.
— Am săr ut at-opeJeanne tte!ast rigatBi ll
y.
— Nu eadevăr at !am pr otest ateu.E un mi ncinos!N- am
făcutdecâtsănebat em,at âtat ot.
Chi arer a un mi nci nos,mi -am r epe tatt otr estulz il
ei.Eu
nu- lsăr ut asem cu adevăr atsau,celpuţ in,nu cont a pr ea
t
are.Ţi
nusem ochi
ideschi
şit
ott
impul
.

*
**

Înz iua ur măt oare,i -am dus i nelulî napoil uiBi lly Deel ,
acasăl ael .L- am găsi tîn spat elecasei ,st ând înt r-
omaşi nă
abandonat ă. Vopseaua r oşi e se decol or ase de l a soar ele
deşertuluişisef ăcusepor tocal i
e.Roţ ileer au spar t
edemul t
,
iar capot a neagr ă, scor ojită, se decoj ea. Bi l
ly st ătea pe
scaunulşof er ului,scoţ ând di n gâtsunet e car ei mi tau un
motorşipr efăcându- secămânui eşteunschi mbăt ordevi t
ez e
imaginar .
M- am opr i
t î n apr opi ere, aşt ept ând să- mi obser ve
prezenţa.Nuaf ăcut-o,şiat unciam vor bi teupr ima:
— Nu vr eau să iu pr iet enă cu t i
ne.Şinu vr eau să mai
păstrezinel uldel atine.
— Număi ntereseaz ă,az is.Ni cieunu- lvr eau.
A cont inuatsă seui teî nf aţă,pr in par br i
zulcr ăpat .Am
băgatmâna pr inf ereast ra deschi să,i -am ar uncati nel ulî n
poală, apoi m- am î ntor s şi m- am î ndepăr t
at. Am auz i
t
pocne t
ulşibuf niturapor tier eideschi zându- seşiî nchi zându-
se în ur ma mea.Am mer s maidepar te.Apoi ,am si mţ i
to
împunsăt ur ă ascuţ it
ăî n ceaf ă, de par că m- ar i i z bito
piet
ricică.Bi llyar uncasecui nelulî nmi ne.Num- am opr it
.
— Şt iiceva?az bieratBi l
ly .Te-am vi olat!
M- am î nt ors şil -
am văz ut st ând acol o,l ângă maşi nă,
arătândr ăni tşif ur i
os,darmaipuţ inî nal tdecâtî lştiam.M-
am gândi tî ndel ungl aor epl icăt ăioasă,dar ,datii nd cănu
şti
am ceî nseamnă „ a vi ola” ,totcemi - at recutpr in cap să
spunaf ost:
 — Aşa,şi?
Acasă,am căut atcuvântulîn dicţ
ionar.Apoi,am căut at
cuvintel
e careî lexpli
cau şi,chiar dacă n- am reuşit ni
ci
atuncisăînţelegpedepl i
nl aceser ef
erea,mi -am datseama
cănu er adebi ne.Deobi cei
,cândnu î nţ
elegeam un cuvânt,
îlî
ntrebam pet ataceînseamnă,ci t
eam împr eunădeiniţiaşi
odiscutam.Dar ,dedat aasta,nu voiam.Aveam obănui ală
căaşiput utstârniprobleme.

*
**

Înz i
uaur mătoare,stăteam cu Lor işiBr i
an launadi ntr e
mesel e-bobi nă din depou,j ucând poker cu ci ncicăr ţişi
supr aveghi nd-opeMaur een cu un ochi ,înt i
mp cemamaşi
tataer au l aCl ubulBuf niţei
.L- am auz itpeBi l
lyDeelaf ară,
strigându- mă.Lor is-a uitatla mine,i areu am cl ătinatdi n
cap.Ne- am cont inuatjoculdecăr ţi
,darBi ll
yacont inuatsă
strige.At unci,Lor iaieşitpever andă,car eerav echi ulper on
de unde oameni ise ur cau î ntren,şii -
a spus l uiBi ll
y să
plece.Apoiai ntr
atdinnouî ncasăşiaz is:
— Ar eoar mă.
Lor ial uat-oîn braţepeMaur een.Unadi ntr
ef erest res- a
făcutţ ăndăr i
,apoiBi l
lyaapăr utî n cadr ulei.S- af olositde
pat ulpuş ti
ica să cureţeşiul t
imelebucăţ ides t i
clă,apoia
aţintitţ eavaspr ei nt
erior.
— Nu edecâtopuşcă cu aercompr imat ,cu bi l
e,a spus
Br ian.
— Ţi -am spuscăosă- ţiparăr ău,mi -az i
sBi l
lyşiaapăsat
pet r
ăgaci .
M- am si mţitde parcă m- ari înţepato vi espe în coast e.
Billya î nceputsă t ragă î n noi ,mi şcând r apidî ncăr cătorul
înaint eşiî napoi ,laiecar etr ager e.Br i
an ar ăsturnatmasa-
bobi năşine- am î nghesui tcut oţiidupăea.
Bi lelesel oveau det ăbl ia meseişir icoşau.Maur een ur l
a.
M- am î ntorsspr eLor i,car eer aceamaimar eşişef anoast ră.
Îşimuşca buz a dej os,gândi ndu- secesă f acem.Apoi ,mi -a
pus- opeMaur een î n br aţeşia t r aversatî nf ugă încăper ea.
Billyani mer it- oodat ăsaudedouăor i–i arBr i
ans- aridicat
pent ru aî ncer ca să at ragă f ocur ileasupr al ui–dar ,în cele
din ur mă,ea a r euşi tsă aj ungă până sus,l ae taj.Apoi ,a
cobor ât din nou. Ţi nea î n mâi ni r evol verul t atei, şi l-a
îndr ept atspr eBi lly.
— E dej ucăr ie,aspusel ,darvoceaî it r
emur apuţ in.
— E adevăr at ,pebune,am st ri
gateu.Est epi stol
ult atei!
— A, da a spus el , at unci n- o să ai bă c ojones să- l
fol
osească.
— Pune- măl aî ncer care,l -apr ovocatLor i
.
— Hai ,dă- ibăt aie,ar ipost atBi ll
y.Î mpuşcă- măşivez ice
seî nt âmpl ă.
Lor inu er aoţ int aşă l af elde bună ca mi ne, dar a
îndr ept atpistol ulspr eBi l
lyşi -aapăsatpet răgaci.Am î nchis
ochi is trâns,am auz i
texpl oz ia,i arcând i -am deschi s,Bi l
ly
dispăr use.
Am al ergatcu t oţ iiaf ară,î ntr ebându- ne dacă vom găsi
trupulnăcl ăitdesângeall uiBi llyî ntinspepământ ,darel
stătea ghemui tsub f er eas t
ră.Când ne- a văz ut,a por nitî n
fugă pest radă î nj os,de- al ungulşi nel or.După vr eo 50 de
me tr iaî nceputsă t ragă di n nou cu puşca l uicu bi le.I-am
smul sl uiLor ipi st oluldi n mâna,am ţ intitj osşiam apăsat
pe t răgaci .Er am pr ea sur esci tată pent ru aţ i
ne ar ma aşa
cum mă î nvăţase tata şirecululapr oape că mi-a smul s
umăr uldi
n articul
aţie.Noroi
ulaţ âşnitîn suscu câţi
vapaşi
înf aţaluiBill
y.Elasăr i
tîn sus–apr oapeun me tru –şia
rupt -
onebuneşt elafugăpel ini
aşinelor.
Am începutcu t oţi
isă râdem,darî nt âmplar
ea nu nis- a
păr utamuz antă decâtosecundă sau două.Apoiam r ămas
tăcuţi,privi
ndu- ne unulpe altul.Mi-am datseama că î mi
tremur aatâtdet aremânaî ncâtabiamaiţ i
neam pist
olul.

*
**

Puţ i
n mait ârziu,o maşi nă de pol iţie s-a opr i
tî nf aţa
depoul ui,şidi n ea au cobor âtmama şit ata.Păr eau foarte
ser i
oşi .Odat ăcu ei ,s- adatj osdi nmaşi năşiunpol i
ţist.Noi
stăteam cu t oţiiînăunt ru,pebănci ,cu expr esiipolit
icoase,
respect uoase.Pol iţi
s tulne- a privit pe iecar eîn par te,de
par căne- arinumăr at .Mi -am încr ucişatmâi nil
eînpoal ă,ca
săar ătcăsuntbi needucat ă.
Tatas- aghemui tînf aţanoas tr ăcu un genunchipepodea
şicu br aţel
eî ncruci şat eînj urulcel uilaltgenunchi ,ca un
cowboy .
— Aşadar ,ces- aî nt âmpl atpe- aici
?ne- aîntrebat.
— Af ostaut oapăr are,am z iscuvocepi ţ
igăiată.
Tata ne spusese î ntotdeauna că aut oapăr ar
ea est eo
justiicar epent ruaî mpuşcaoal tăper soană.
—Î nţeleg,az istat a.
Poliţistulne-aspuscăni şteveci nianunţ aserăcăau văz ut
copi itrăgândcu ar medef ocuni iî n alţ
ii
,şivoi asăşt i
ecese
întâmpl ase.Am î ncer catsăexpl icăm căBi llyîncepuse,căam
fostpr ovocaţi,că eram î nl egiti
mă apăr ar eşini cimăcarnu
am ţ intitîn aşa f elî ncâtsă- luci dem,darpe pol i
ţistnu- l
interesau amănunt el e. I-a spus t ateică t oat ăf ami l
ia va
trebuisă sepr ez i
nt el atribunala doua z idi mineaţ ă,şisă
stea de vor bă cu j udecăt orul.Vor i acol o şiBi l
ly Deel ,
împr eunăcu t atălsău.Judecăt orulvadescâl ciiţelesi t
uaţiei
şivadeci demăsur il
ecar et rebuiaul uate.
— Şivom it rimi şil a un cent r
u decor ecţ ie? l-aînt r
ebat
Br i
anpepol iţ
ist.
— Ast adepindedej udecăt or
,ar ăspunsr espect ivul.
Î
nnoapt eaaceea,mamaşit ataau pe t
recutobunăbucat ă
devr emel aet aj,di scut ândpeun t on scăzut ,î ntimpcenoi ,
copiii,stăteam î ntinşiî n cut i
il
e noast re.Î ntr-un t ârziu au
cobor ât,păstrându- şiexpr esiaserioasăpef aţă.
— Plecăm laPhoeni x,aspust ata.
— Când?am î nt rebat .
—Î nsear aast a.

*
**

Tatai-aper misiecăr ui
adi ntrenoisăi acu sineunsi ngur
obi ect
.Am i eşi
taf ară cu o pungă de hâr tieîn car
e să- mi
adun pi et
rel epref
erate.Cândm- am întors,ţinândpungacea
grea de fund,să nu se r upă,tata şiBr ian se cer
tau di n
cauz a dovleaculuide Hal loween,pl in de soldăţeide plasti
c
ver de,pecar eBr i
anvoi asă- liacuel .
—I eicut inejucăr i
i?aî ntrebattata.
— Aispus că potl ua un obi ect,iar ăsta e obi
ectul,a
ripostatBr ian.
— Şiăstaest eobi ectulmeu,am spus,r i
dicândpunga.
Lori,car eţ i
nea î n mână Vr ăji
toruldin Oz a pr otestat,
spunândcăocol ecţ iedepi etrenu eun obi ect ,cimaimul te
obiect e.Aşa,ariput utşiea să- şiaducă t oat ecăr ţi
le.Am
argument atcăşisol dăţeiiluiBr ianer aut otocol ecţie.
— Şi ,or i
cum,nu eî ntreaga col ecţiedepi etre.Suntdoar
celemaibuneexempl are.
Cu t oat e că de obi ceiîipl ăceau dez bat erile pe chest i
uni
cum aridacăopungăcu l ucr ur iesteun si ngurl ucr u sau
nu,t atanu aveadi spoz iţ
ianecesar ăpent ru aşacevaşimi -a
spuscăpi etreleer aupr eagr ele.
— Poţ il uaunasi ngur ă,ahot ărâtel.
— Suntogr ămadădepi e t
r eî nPhoeni x,aadăugatmama.
Am al eso si ngur ă geodă,cu i nteriorulpl acatcu cr istale
minuscul e,al be,ţ inând- os trânsî n mâi ni.Pl ecând l adr um,
m- am ui tatpef ereas t
radi nspat e,săvădpent ru ul timaoar ă
depoul .Tat a ui tasel umi na apr insă lae taj,iarf ereast ra cea
mică s trălucea. M- am gândi tl at oate celel altef ami l
iide
miner i şi pr ospect ori car e veni seră la Bat tle Mount ain
sper ând că vor găsi aur şi car e se văz user ă nevoi ţi să
păr ăseascăor aşul ,aşacum of ăceam şinoiacum,dupăcel i
set er mi nasenor ocul .Tat a spunea că elnu cr edeî n nor oc,
dar eu cr edeam.Avusesem o f ărâmă de nor oc î n Bat t
le
Mount ain,şimi -aşidor i
tsăiţ i
nutmaimul t.
Am t recut pe l ângă Gr een Lant ern,al e căr eil umi nide
Crăci un scl i
peau î n cont inuar e deasupr a uşi işipe l ângă
ClubulBuf niţei,cubuf niţaluideneon,cubone tădebucăt ar
şicar ef ăceacu ochi ul,apoine- am pomeni tî npl in deşer t
,î n
ti
mpcel umi ni leor aşul uiBat tleMount aindi spăr eau înur ma
noas tră.Î n noapt ea neagr ă ca smoal a nu t e put eaiui t al a
nimi c,doarl adr umuldi nf aţ at a,lumi natdef ar ur i.
 *
**

Casamar eşial băabuni ci iSmi thaveaobl oanever zişier a

înconjur atădeeucal ipţ i
.Î năunt ru er au uşif ranţuzeştiînal te,
covoareper saneşiun pi an cu coadă ur i
aşcar eapr oapecă
dansacândbuni caî şii nt erpr et
amuz icaeihonkyt onk16.Or i
decât eor istăteam l abuni caSmi t h,măduceaî n dormi tor ul
eişimăaşez alamăsuţ adet oalet
ă,car eer aplinădes t
icluţ e
depar fumur işidecut iidepudr ădecul oripastelate.Înt imp
ceeu desf ăceam s t
icluţ eleşil eadul mecam,eaî ncer casă- şi
treacă pi eptenelel ung,de me tal,pr in păr ulmeu,î njur ând
pr i
ntredi nţipent rucăer aat âtdeî ncâlcit.
— Da’l eneşa ai a af ur i
sită de mai că-ta nu î ţipi apt ănă
niciodatăpăr ul?m- aî nt r
ebatodat ă.
I-
am expl i
catcămamaer adepăr erecăceimi ciart rebui
săier esponsabi l
ipent rupr oprial orîngr i
jir
e.Buni caor icum
credeacăaveam păr ulpr eal ung.Mi -apusuncas tronî ncap,
at ăiattotpăr ulcar ei eşeadesubel ,apoimi -aspuscăar ăt
caopuşt oaicăr ebelă.
Şibuni ca Smi thf usese l a vremea eio puşt oai că rebel ă.
Dar ,dupăcenăscusedoicopi i,pemamaşipeunchi ulJi m,
obţ i
nusedi plomadeî nvăţ ătoar epent ru cănu aveaî ncr eder e
săl aseeducaţ ial orî n seamaal t
cui va.A pr edatî ntr-
oşcoal ă
cu osi ngur ăî ncăper edi nt r
- un oraşnumi tYampi .Mamaur a
faptulcăer aii caî nvăţ ătoar ei.De testaşif elulîn caremama
eioadmonest aî n per manenţ ă,at âtl a şcoală,câtşiacasă.
Buni ca Smi th avea păr erif oar t
ef ermedespr ecum t rebui au
făcutel ucr urile–cum să t eî mbr aci ,cum să vor beşti,cum

16Muzi
cădeacompani
ament
,cu i
nluenţ
ecount
ry,speci
icăbar
uri
lordi
nsudul
St
atel
orUni
te(
n.Tr
.)
.
să-ţior ganizezit impul ,cum să găt eşt işisă f acit rebur il
e
casei,cum să- ţiadmi nist
rezibani i–i areaşimamaau f ost
pe poz i
ţiiadver se de l a bun î nceput .Mameiise păr ea că
buni ca Smit h o sâcâi a şitoto băt ea la cap,cu t otfelulde
regulişisancţ i
uni .Ast aoener vadi n cal e- afarăpemama,şi
deaceeanune- ai mpusni ci
odat ăvr eor egul ă.
Dareu o i ubeam pe buni ca Smi th.Er aof emei eî nal
tă,
car e se ţ inea bi ne, umer il aţi, ochi i ver zi şi băr bia
proemi nentă.Î mispuneacăer am nepoat aeipr eferatăşicu
siguranţ ăosădevi n oper soanăi mpor tant ăcândosăcr esc.
Ba chi ar îmipl ăceau t oater egulile ei.Î mipl ăcea cum ne
trezeaîn iecar edi mi neaţă,înz ori,strigând:„ Hai,sus,t oată
lumea! ”şiinsi stasănespăl ăm pemâi nişisănepi ept ănăm
înaintedeaneaşez al ami culdej un.Nepr egăteacer ealede
grâu cu untadevăr at,apoinesupr avegheaî nt i
mpcef ăceam
ordinepemasăşispăl am vasel e.Dupăaceea,neduceasăne
cumpăr ăm hai nenoisau mer geam l aun il m,Mar yPoppi ns
deexempl u.
Acum,î ndr um spr ePhoeni x,m- am r i
di catdepebanche ta
din spat e a maşi niişim- am apl ecatpest eloculdi nf aţă
dintremamaşit ata.
— Mer gem săst ăm labuni ca?i -
am î nt rebat .
— Nu,ar ăspunsmama.
Seuit apef ereastră,dari arăsăpr i
veascăcevaanume.
— Buni caamur i
t,aspusî ncel edi nur mă.
— Poftim?am excl amateu.
O auz i
sem,darer am at âtdes tupeiat ă,î ncâtmăsi mţ eam
depar căn- aşiauz it.
Mama a r epetat,cont i
nuând să se ui te pe f ereastră.Am
aruncato pr i
vire spr e LorişiBr ian,dareidor meau.Tat a
fuma,cuochi iaţintiţ
iasupr adr umul ui.Nu- miveneasăcr ed
că st ătusem acol ogândi ndu- mă l a buni ca Smi t
h,aşt eptând
cu ner ăbdar e să mâncăm cer eale şisă- mipi eptene părul
bombăni nd,i areaer amoar tădef apt .Am î nceputsăol ovesc
pemamacu pumnulî număr ,dinr ăsput eri,şisăoî ntr
ebde
cenu ne- aspus.Î n celedi n ur mă,t atam- aapucatdebr aţ
cu o mână,î nt imp ce ţ inea at âtţ igara,câtşivol anulcu
ceal altă,şimi -aspus:
— Gat a,Căpr iţădeMunt e.
Mamapăr easur prinsăcăer am at âtdet ul bur ată.
— Decenune- aispus?am î ntrebat -o.
— Numis- apăr utcaar er ost,mi -ar ăspunsea.
— Ces- aînt âmpl at?
Buni ca avea doarşai zecişiceva deani ,i arceimaimul ţi
membr iaif ami li
eisal etrăiser ă până apr oapedeo sut ă de
ani .
Doct or i
ispuneau că a mur itdel eucemi e,darmama er a
sigur ă că f usesedi n cauz a otrăviriir adioact ive.Guver nula
testatî ntotdeaunabombel enucl eareî n deşer t,ne-apovest i
t
mama.Ea şiJi m obi şnuiau să i asă peaf ar ă cu un apar at
Gei gerşisăcaut epietrel
ecar e-lfăceausăpul seze.
Peacest eal edepoz i
tau înpi vni ţ
ăşiauf ol osi tcâtevadi nt
re
elepent r
ua- ifacebi j
uteriibuni cii.
— Nuavem deces- ojelim,az ismama.Toţ ineducem î ntr
-
o bună z i
,i ar buni ca a avut o vi aţ ă mail ungă şimai
împl initădecâtamul toroameni .
At ăcutocl ipă.
— Şiacum avem ocasăî ncar esăl ocui m.
Ne- aexpl i
catcăbuni ca Smi th avusesedouăcase,una î n
car el ocui a–aceeacu obol anever zişiuşif ranţ uzeşti–şio
casămaiveche,const rui tădi n chi rpici
,î n centrulcomer ci
al
alor aşul uiPhoeni x.Pent ru că mama er a cea maimar e,
buni caSmi th oî ntrebasepecar edi ntrecel edouăcasevoi a
săomoşt enească.Casacuobl oanever zivaloramaimul t,dar
mama o al esese pe cea de chi rpici. Se ala apr oape de
cart i
er ulcomer cial,aşadarer al oculi dealpent ru ca mama
să-şif acăuns tudio.Moşt eniseşini ştebani,ceeaceî nsemna
că put ea r enunţ a l a pr edat şi -şi put ea cumpăr a t oate
mat er ialel
epent rupi ctur ăpecar el evoi a.
Se gândi se că art rebuisă ne mut ăm î napoiî n Phoeni x
încădecândmur isebuni ca,cucât eval uniî nur mă,dart ata
refuzasesăpl ecedi n Bat tleMount ain,pent ru căer aat âtde
apr oape să- şi r ealizez e pr oiectul cu di z
olvarea pr in
intermedi ulci anur i
i.
— Şichi arer am,ai nt er venittata.
Mamaapuf ni tşi-ai zbucni tînr âs.
— Aşacănecaz uriledecar eaţ idatcuBi llyDeelauf ostde
fapt o bi necuvânt are mascat ă, a spus ea. Car iera mea
artisticăvaî nlor iî nPhoeni x.Chi arsi mtchest iaasta.
Apois- aînt orsspr emi ne:
— Am por ni tînt r
-onouăavent ură,mi cuţ
ăJeanne tte.Nu e
mi nunat ?
Ochi imameist răluceau.
— Suntdependent ădesuspans!

*
**

Când am opr itî

nfaţa caseidepeNor th Thi
rd Street,nu
mi-
aveni tsăcredcăvom locuicuadevăr
atacolo.Er apracti
c
un conac,atâtde mareîncâtbunica Smith oî nchinase l
a
douăf ami l
ii
.Acum,t otacestspaţ iu eraladi spoz iţ
ianoast r ă.
Mamane- apovest i
tcăf useseconst ruitcu apr oapeosut ăde
aniî n ur mă şiavusesemeni rea dea io f ort ăreaţă.Per eţii
exter i
or i,acoperiţicust ucal b,aveauunme tr ugr osime.
— Arput eaopr isăge ţ
ileşiindi enilor,i-am spusl uiBr ian.
Noi,copi ii
,am l uat -ol af ugă pr in casă şiam număr at
paispr ez ece camer e, l uând î n consi der ar e şi băi le, şi
bucăt ăr i
il
e.Acest eaer au mobi l
at ecu l ucr ur ilepecar emama
le moşt enise de l a buni ca Smi th:o masă spani olă pent ru
cină,di nlemn î nchi sl a culoar e,cu optscauneasor tate;o
piani nă scul ptată;buf eturicu se t
ur ivechide ar gi
nt ărie şi
17
dul apur icu uşidest iclă,pl i
nedepor ţelanur il
ecu os al e
buni cii,deceamaibunăcal i
tate,aşacum ne- ademonst rat -o
şimama,r i
dicândof arfurieînl umi năşiar ăt ându- necum i
sevedeaupr ineacont ururileclar eal emâi nii.
Î
ncur teadi nfaţăer aunpal mi er,iarînceadi nspat eer au
por tocal iîn carecr eşteau por tocal eadevăr ate.Nu avusesem
ocaz ia până at uncisă l ocuim î nt r
-o casă cu copaci .Î mi
plăceaî nmodspeci alpal mierul,car emăf ăceasăcr edcăam
ajunsî ntr-
ooaz ă.Î n gr ădinămaier aşinal bă,şit uişur ide
oleandr u cu lor irozşial be.Î n spat elecur ţiier aun şopr on,
laf elde mar e ca unel e dintre casel eîn car el ocui sem,i ar
lângăşopr on seî ntindeaopar car esuici entdel argăpent ru
douămaşi ni.Cu si gur anţă,si t
uaţ i
anoas tr ăseî mbunăt ăţise
vizibil.

*
**

17 Sorti
mentdefoart
e bună cal
itat
e depor
ţel
an al
b,obţ
inutpr
inî
mbogăţ
irea
acest
uiacucenuşădeoase(n.Tr.
).
 Oameni icar el ocuiaupeNor t
hThi rdSt r eeterauî nceamai
mar e par te mexi canişii ndienicar e se mut aserăî n car tier
după pl ecar ea al bil
or,car e se î ndrept aser ă spre subur bi i.
Aceşt i
aî mpăr ţi
ser ă casel e mar işivechiî n apar tament e.
Păr eau să l ocui ască o mul ţ
ime de oameniî n iecar e casă,
băr baţ icar ebeau ber e,mamet i
ner eî ngr ij
indu-şibebel uşi i,
doamneî n vâr stăcar ef ăceau pl ajăpever andel edăr ăpănat e,
hoar dedecopi i.
Toţ icopi i
ide pe Nor th Thi rd St ree t şidi nîmpr ejurimi
învăţ au l a Şcoal a Catolică a Bi sericiiSt .Mar y,alat ăî n
apr opi ere.Şit otuşi,mama spunea că mai cile erau ni şt e
acr i
t ur icar e di strugeau t oat ă plăcerea de a st udiar eligia.
Aşa că a i nsistatsă ne ducem l a şcoal a de st atEmer son.
Deşil ocui am înaf aracar tieruluir espect iv,mamal -
ai mpl or at
şil -al inguşi tpedi r
ectorpânăcând ne- aapr obatînscr i
er ea
acol o.
Aut obuz ulnu ci r
cula pe r uta aceea şiaveam dest ulde
mul t de mer s până l a şcoal ă, dar mer sul pe j os nu- i
displ ăcea ni ci
unui a dintre noi .Emer son er aî ntr
-un car tier
elegant ,cu s trăz iumbr ite de eucal ipţi,i ar clădirea şcol ii
semănacuohac i
endaspani olă,cuacoper i
şr oşudet eracot ă.
Er aî nconj uratădepal mi erişibanani eri,iarcând secoceau
fruct ele,t oţiel eviipr i
meau l a pr ânz o banană.Ter enulde
joacădel aEmer son eraacoper itcu iar băver de,luxur i
ant ă,
udat ă deun si stem deţ âşni torişiavea maimul tei nstalaţ ii
decât văz usem vr eodat ă: bal ansoar e, l eagăne, un j ungl e
18
gym ,st âl pişimi ngidet ether ballşiopi stăpent rualer gări.
Domni şoar a Shaw,î nvăţ ătoarea claseia t reia,la car eam
18 Const
rucţ
iecompl
exă pent
ru copi
i,const
ând di
ntr
-oconst
rucţ
iedel
emn cu
turn,carepermit
ei nst
alar
ea compl
ement
ară a mei
imul
tori
nst
rument
epent
ru
div
ersej i(
ocur n.Tr.
).
fostr epar tizată,avea păr ulgr izonant ,sâr mos,ochel aricu
rameşiogur ăcar edenot asever itate.Dupăcei - am spuscă
citi
sem t oat e căr ţi
le Laur ei I ngal l
s Wi lder , şi -a r idicat
spr âncenel escept i
că,dardupăceam ci titcu vocet aredi ntr-
unadi ntreel e,m- at ransf eratî nt r-un gr updel ect urăpent r
u
copi iavansaţ i.
Î
nvăţ ător iiluiLor işiBr i
an i -au î nscr isşipeeiî n grupur i
de l ectur ă pent ru copi iavansaţ i.Br i
an det estal ucr ulăst a,
pent ru căr estulcopi il
orer au maiî nvâr stă,i areler apuşt iul
celmaiscunddi ncl asă;î nschi mb,eu şiLor ier am î ncânt ate
în sineanoast răpent ru căer am consi der atespeci al
e.Darî n
locsăr ecunoaşt em ceeacesi mţ eam cu adevăr at,am î nceput
să f acem gl umedespr east a.Când l e-am povest i
tmameişi
tatei, am f ăcut o pauz ăî nai nte de cuvânt ul „ avansat ”,
încr ucişând mâi nil
e sub băr bi e,lut ur ând di n pl eoape şi
aişândoexpr esieangel i
căpr efăcut ă.
— Nu vă bat e ţ
ij oc de chest ia ast a, a r ipostat t ata.
Bineî nţ el
es că sunt e ţi speci ali. Nu v -am spus eu
dint otdeaunachest i
aast a?
Br i
ani -aar uncatt at eiopr ivirepi ezi
şă.
— Dacăsunt em at âtdespeci ali,aspuselî nce t,decenu…
Cuvi nt eleis- aus t
inspebuz e.
— Ce?aî nt rebatt at a.Ceanume?
Br i
ancl ătinatdi ncap.
— Ni mi c.

*
**

LaEmerson eraoasist
entămedi
cal
ă,carene-
achematpe
t
oţitr
eişine-
af ăcutexameneof
tal
mologi
ceşiORL–pri
mele
dinvi aţanoast r
ă.Mi emi -
aui eşittest elecubr io.
— Ochide vul turşiur echide el efant ,a zisasi stent a,în
schimb,Lor is-achi nui tmul tsăci teascăopt ot i
pul .Asi stent a
adi agnost icat-ocu mi opiegr avăşii - at ri
mi smameiun bi let
pr i
ncar eoanunţ acăLor iaveanevoi edeochel ar i
.
— Nicivor bă,aspusmama.
Nu er a de acor d cu pur tarea ochel ari
lor. Dacă aveai
veder easl abă,zi ceamama,ochi ităiaveaunevoi edeexer ciţ
iu
pent ru a devenimaiput er nici
.Aşa cum vedea ea l ucr ur i
le,
ochelar i
ier au cani ştepr optele.Î iîmpi edicau peoameni icu
ochibol navisă î nve ţe să vadă l umea cu f orţele pr oprii
.A
spus că oameni iau î ncer catsă o convi ngă aniî n şi r să
poar te ochelari,i area a r efuz atsă o f acă.Darasi stentaa
trimis un al tbi let ,pr in car eoi nf orma că Lor inu put ea
frecventa şcoal a Emer son decâtdacă pur ta ochel ar işică
şcoalaer adi spusăsă- ipl ătească.At uncimamaacedat .
Cândochel ariiau f ostgat a,ne- am duscu t oţiilaopt i
cian.
Lent i
leleer au atâtdegr oase,î ncâtf ăceau caochi iluiLor isă
par ămar işibul bucaţ i,caaipeşt ilor.Eaî şitotr oteacapulî n
jur,însusşi -nj os.
— Car eepr obl ema?am î ntrebat -o.
Înlocsă- mir ăspundă,Lor iai eşitî nf ugă.M- am dusdupă
ea.Seopr i
seî n par care,pr ivi
nd copl eşit
ă copaci i,casel eşi
clădiril
edebi rour idinspat elel or.
— Vez icopaculăl adecol o?aî nt rebatea,ar ătândspr eun
smochi nalatl avr eotrei z
ecideme tridi stanţă.
Am datdi ncap.
— Nu numaicăpotsăvădcopaculăl a,darpotsă- ivădşi
frunz el
e,peiecar eî npar te.
S-aui tatlami ne,t r
iumf ătoar e.
 — Tupoţ isăl evez i?
Am dati ar ăşidi ncap.Einui -aveni tsămăcr eadă.
— Fr unz ele,pe iecar eî n par te? Vreau să z ic,nu doar
crengile,ciiecar ef runz uliţă?
Am datat reiaoar ădi ncap.Lor im- apr ivit
,apoiai z
bucni t
înpl âns.
În dr um spr e casă,a cont inuatsă se ui t
e pent ru prima
oarăl at oatel ucrur il
east ea,pecar enimenial t
cinevanu se
opreasăl er emar ce,pent r ucăoameni il
evedeauî niecar ez i
.
Citea t ăbliţele cu numel es trăz i
lorşipanour ile publicit
are.
Ne-aar ătatgr aur iicocoţaţ ipeir eledet elefon.Am i ntratîntr-
obancă,i areaapr i
vitt avanulbol t
itşine- adescr i
smodel ul
octogonal .
Când am aj uns acasă,Lor ia i nsistatcă ar t rebuisă- i
încercochel ar ii.Aceşt i
aur mausă- miî nceţoşez evedereal afel
demul tpecâtocor ectau peaei ,susţineaea,şiat uncivoi
vedea şieu l ucr ur i
leaşa cum l evăz useea decând seş ti
a.
Mi -
am pus ochel arii,iarl umea s- a destrămatî n cont ururi
neclare,păt at e.Am f ăcutcâţ i
vapaşişim- am izbitdemăsuţ a
de caf ea.At unciam î nţ eles de ce l uiLor inu- ipl ăcea să
explorez el af eldemul tcum nepl ăcea mi eşil uiBr ian.Nu
vedea.
Lor iaconvi ns- oşipemamasă- iîncerceochel arii
.Mamaşi
i-a puspenas,apois- a ui tatdej ur-împr ejurpr in camer ă,
cli
pind.Şi -
a exami natt ăcut ă unuldi ntrepr opr i
iletablour i
,
apoii -
aî napoi atochel ariiluiLor i.
— Aivăz utmaibi ne?am î ntr ebat-o.
— N- aş spune că maibi ne,a r ăspuns mama.Aş spune
„dif
er i
t”.
— Poat ecăart rebuisă- ţiieişit uoper eche,mamă.
 — Mi eî mipl ace foar te mul tlumea aşa cum o văd,a
decret
atea.
DarLor ier aîncânt at ă să vadă lumea l impede.A î nceput
sădesenez eşisăpi ct
ez ecu frenez i
et oat
el ucrur ilemi nunate
pecarel edescoper ea,deexempl u,modulî ncar eiecar eţigl
ă
rotunj
itădepeacoper işulşcol iiEmer son îşipr oiectapr opri
a
umbr ă circulară pe ţ igl
a de dedesubt , şimodulî n care
soarel
e pictaî nr ozpânt ecel
e nor il
orl a asinţ it,lăsându- l
e
spinări
leîngrămădi tesăpăs trezeonuanţ ăpur pur ie.
Lascur tt i
mpdupăceşi -
apr imitochelar i
iLor iadeci scă
vreasăiear ti
stă,lafelcamama.

*
**

Deî ndat ă cene- am mut at,mama s- a abandonatcar i

erei
de pict
or iţ
ă.A pus o pancar tă mar eîn cur tea di nf aţ
ă,pe
care pi
ct ase cu grijă,cu l itere negre,cont ur ate cu aur iu:
STUDI OULDE ARTĂ R.M.WALLS.A t ransfor matcel edouă
încăperidinf aţăînat el
ierşigal erieşiaî nceputsăf ol
osească
douădor mitoaredin spatedr eptdepoz i
t.În apr opiereseala
unmagaz i
ncu ar ti
colepent r
u pictură,şi,dat or it
ămoşt eniri
i
mamei , put eam să f acem expedi ţii r egul ate pent ru
cumpăr ătur i
,aducând acasăsul ur idepânz ăpecar etatal e
înti
ndea şi l e prindea pe r ame de l emn. De asemenea,
cumpăr am cul oripe baz ă de ul ei
,acuar ele,cul oriacr i
li
ce,
ghips,rame pent ru ixar ea măt ăsii,tuş indi an,pensul e şi
peniţedest i
lou,creioanedecăr bune,cr ei
oanepas tel,hâr t
ie
inădi n deşeur itextil
epent ru desenepast el,bachi arşiun
manechi n del emn cu ar ticulaţi
imobi lepecar el -am bot ezat
Edwar d şipecar e,spuneamama,aveasă- lfoloseascădr ept
modelcâtt imper am noil aşcoal ă.
Mamaahot ăr âtcă,î naint edeaseapucaser iosdepi ctat
ceva,avea nevoi e de o col ecţ i
e cupr inzăt oar e de r ef erinţ e
artistice.Şi -acumpăr atduz iniî nt regidedosar ecu f oimar i
,
detaşabi leşiogr ămadădet eancur idehâr tiel iniată.Fi ecar e
subi ectavea pr opr i
uldosar :câi ni ,pi sici,cai ,ani mal edel a
fermă,ani mal e di n pădur e,lor i,f ruct e şil egume,pei saj e
urbane,pei saj er ural e,chi pur idebăr baţi,chi pur idef emei ,
trupur i de băr baţi,t rupur i de f emei şi mâi ni -pi cioar e-
fundur i-şi-alte- păr ţi-ale- trupul ui -amest ecate. Am pe trecut
nenumăr ate or ef runz ărind r evist e vechi ,căut ând i lust raţ i
i
interesant e,şi ,cândz ăr eam unacar enisepăr eacăarput ea
iun subi ectdemn depi ctat,i -oar ătam mamei .Ea cer cet a
poz at imp deosecundăşiî şiexpr ima accept ulsau r efuz ul.
Dacăf otogr aiat receadesel ecţie,odecupam,ol i
peam peo
bucat ă de hâr t i
el iniat ă şiî ntăr eam găur ile di n hâr t
ie cu
bucăţ ideadez iv ,pent rucapagi nasănuz boar e.Dupăaceea,
alegeam dosar ul adecvat , adăugam noua f otogr aie şi
închi deam st r ânsi nel el e.Car ăspl atăpent ru căoaj ut am cu
colecţ i
aeider ef er i
nţ e,mamanepr edat utur orl ecţi
idear tă.
Cuaceeaşisâr gui nţ ă,s- aapucatşidescr is.Şi -acumpăr at
maimul temaşi nidescr is–manual eşiel ect rice–să ai bă
var i
ant eder ez er vă dacă pr eferat a eisedef ecta.Leţ inea î n
atelierulei .N- apubl icatni ciodat ăni mi cdi n ceeacescr isese
dar ,di n când î n când,pr imea cât e o scr i
soar e de r efuz
încur ajat oar epecar eopr indea deper etecu pi unez e.Când
veneam acasă del a şcoal ă,ea er a de obi ceiî n at elierulei ,
lucrând. Dacă er a l inişte, pi ct a sau st udi a pot enţ i
alel e
subi ect e.Dacăseauz eau pocne t elemaşi ni idescr is,l ucr al a
vreunr omansau poem,l avr eopi esădet eat ru,povest iresau
la col
ecţ
iail
ustrată devor bededuh –cum ari „ Vi
aţaeca
un castron cu cireşe,în care au fost ar
uncaţ
işicâţ i
va
sâmbur “–i
i nti
tulată„ Fi
losoiadeviaţ
ăal uiR.M.Walls”
.

*
**

Tatas- aî nscr i
sî n sindicatulel ectricieni
l orlocali
.Phoeni x
eraî n pl i
nă ascensi une,i arelşi -a găsi tdest ulder epedeo
slujbă.Pl eca de acasă di s-de-dimi neaţ ă,pur tând o păl ăr ie
tareşigal benă şibocancii menşicu bombeu deoţ el,car e-l
făceau să ar atecâtsepoat edebi ne.Dat or i
tă sindicat ului ,
câş t
igamaimul ţibanidecâtvăz userăm noivr eodată.Î nz i
ua
încar eal uatpr i
mulsal ariu,aveni tacasăşine- achematpe
toţiîn camer a dez i
.Ne- a spuscă noi ,copi i
i,neui taser ăm
jucăr i
il
eî ncur te.
— Nu,n- am f ăcutaşaceva,i -am z is.
— Baeucr edcăaţ if
ăcut ,ar i
post atel .Mer geţisăvede ţi.
Am al ergatspr euşadel aint rare.Af ară,î n curte,aşez at e
înşi r
,er aut reibi ci
clete–unamar e,r oşieşidouămaimi ci,o
biciclet
ăal bast rădebăi atşiunamov ,def ată.
Laînceputam cr ez utcăl eui taserăacol oni ştecopi i
.Când
Lor iasuger atcă,evi dent,t atal ecumpăr asepent ru noi ,n-
am cr ezut -o.Nu avuseser ăm ni ciodat ăbi ciclet
e–am î nvăţ at
să mer gem pe bi cicle
tele al tor copi i – şi nu- mi t recuse
niciodatăpr in mi ntecă,î nt r
-obunăz i,aşput eaşieu săam
una.Maial esunanouă.
M-am î ntors, tat a stăt ea î n pr agul uşi i cu br aţel e
încrucişat eşicuunz âmbe tşmecherpef aţă.
— Bicicle t
ele astea nu suntpent ru noi ,nu- iaşa? l -am
întrebat.
 — Păi ,sunt cam mi cipent r u mama voast ră şipent ru
mi ne,aspusel .
LorişiBr ian s- au ur catpebi cicletelelorşi -
au începutsă
sepl imbedecol o- colopet rotuar .Eu măui t
am ixl aamea.
Er amov ,străluci toar eşiaveaşauaal bă,înf ormădebanană,
coşul eţedesâr mă î nl ater al,ghi don decr om car eseî nălţa
falnic,cani şt ecoar nedet ăur aş,şimâner edepl astical b,cu
ciucur imovşiar gi nt i
i.Tat aaî ngenuncheatl ângămi ne.
—Î ţ
iplace?m- aî ntrebat .
Am datdi ncapair mat iv.
— Şt i
i,Căpr i
ţădeMunt e,î ncămăsi mtvi novatpent ru că
te-am obl i
gatsă- ţiabandonez icol ecţia de pi etreî n Bat t l
e
Mount ain,mi -a spus.Dar t rebui a să căl ătorim cu puţ ine
bagaj e.
— Şt i
u,i -am spus.Or icum,er amaimul tdecâtun si ngur
lucru.
— Nu suntat âtde si gur de ast a,a spus t ata.Fi ecar e
blestemăţ iedeobi ectalacest uiuni verspoat eidesf ăcutî n
obiect e maimi ci,ba chi ar î n at omi ,ba chi ar în pr otoni,
aşadar ,t eor eti
c vor bind, pr esupun că aveai dr ept ate. O
colecţiedeobi ecteart rebuiconsi derat ăunsi ngurobi ect.Di n
nefer i
cire,teor i
aet eor i
eşipr acticaepr acti
că.
Neduceam pest et otcu bi cicletele.Uneor i,agăţ am căr ţ
ide
jocdef urcă,i aracest eapocneau i zbi ndu-sedel anţ,cândse
întorceau r oţ i
le. Acum că Lor i vedea bi ne, ea a dev enit
explor atorulnost ru.Şi -apr ocur atohar tăaor aşul uidel ao
benz inăr i
e şipl ănui at raseel eî n avans.Tr eceam pe l ângă
West war d Ho Hot el,apoipe Cent r alAvenue,unde f emei
indience cu f e
ţe păt rate vi ndeau col i
ere cu măr gele sau
 19
mocasi niexpuşipesar ape- ur i î
nt oatecul orilecur cubeului,
pecar eleî ntindeaupet r
otuar .Pedal am pânăl aWool worth’s,
care er a mai mar e decât t oat e magaz i
nele di n Bat tle
Mount ainl uat el a un l oc şij ucam l eapşa pr i
nt reraioane
până când ne dădea admi ni s
trator ul afară. Am găsi t
racheteledet eni svechi,dinl emn,al ebuni ciiSmi th,şine-am
dus cu bi cicletel
e până l a Uni versitatea Phoeni x,unde am
încercat să j ucăm t eni s cu mi ngile pi er
dut e,abandonat e.
Pedalam pânăî n Cent r
ulCi vic,undeer aobi bliotecăaicăr ei
angajaţiner ecunoşt eau,datii nd căneduceam at âtdedes
peacol o.Neaj utau să găsi m căr ţ
icar ecr edeau că o să ne
placă,iarnoineumpl eam coşur il
ebi ciclet
elor,apoipor neam
sprecasă,mer gândchi arpemi jlocult r
ot uarului,depar căt ot
oraşularif ostalnost ru.

*
**

Pent rucămamaşit ataaveauacum at âtdemul ţibani,ne-

am i nstalat propriul nostru t el
efon. Nu mai avuseser ăm
niciodatăunt el
efon pânăat uncişi ,or
idecât eorisuna,noi ,
copiii
,ne î ngrămădeam să aj ungem la el.Celcar e ajungea
primuladopt aunaccentengl ezesc,câtsepoat edeî ngâmfat.
— Ai cireşedinţaWal ls,majordomull at el
efon,cu cevăpot
ajuta?
Cei l
alţ
ir âdeauî nhohot e.
De asemenea,î ntr-
un dul ap de lemn aveam un pi ck-up
mar e,caref usesealbuni ci
i.Put eaiaşezapeelun t eancde
discuri,iarcând pi eseledepeun di scset er mi
nau,br aţul

19 Şal
uridi
nlână gr
oasă, asemănăt
oar
e unor păt
uri
, pur
tat
e maial
es î
n
Amer
icaLat
ină(
n.Tr
.)
.
aculuiseî nt indeaaut omat ,lăsându- lpeur măt orulsăcadă
cu un pocne tvesel .Mama şit atai ubeau muz ica,maial es
chest i
ilepr ovocat oar ecar et ef ăceausăt er idicişisădansez i
,
sau,celpuţ in,să daidi n cap şisă baţ ir i
tmulcu pi ciorul.
Mama col inda t ot t impul magaz inel e sec ond hand şi se
întorcea cu al bume vechide pol ca,negr o-spirituals,f anf are
nemţ eşt i,oper ei tal ieneşicânt ecede c owboy.Cumpăr a,de
asemenea,pant oicu t ocl amânaadoua,pecar eîinumea
pant oiieidedans.I ncăl ţa o per echedepant oi,punea un
teancdedi scur ipef onogr afşidădeasonor ull amaxi m.Dacă
tata er a pe acol o,dansa cu ea;dacă nu,se mul ţumea să
dansez esi ngur ă,val sând,bâţ âi ndu- sepej azzsauţ opăi ndpe
Texas- two- stepdi nt r- ocamer ăî n alta,i arcasaseumpl eacu
voceal uiMar ioLanz a,cu acel„ umpa“alt ubel orsau cu un
glasmel ancol icdec owboycar ecânt a„ TheSt r
eetsofLar edo” .
Mamaşit ataau cumpăr atşiomaşi nădespăl atel ect r
ică,
pecar eo ţ ineam î n cur t
ea i nt eri
oar ă.Er a un t ub deemai l
alb,pe două pi ci oar e,iar noiî lumpl eam cu apă de l a
furtunuldi n gr ădi nă.O pal et ă mar e se r ăsucea î nai nte şi
înapoi ,făcândî nt r eagamaşi năsădansez epeci ment ulcur ţi
i
interioar e.Nuaveaci cluridespăl are,deaceea,aşt eptaisăse
mur dăr eascăapa,apoit receaihai nel epr in stor cător–două
axedecauci uccar eseî nvâr teau,i nst alat edeasupr at ubul ui
şiacţ i
onat e de un mot or. Pent ru a dăţ ihai nel e, r epetai
procedur a,darf ăr ăsăadaugide tergent ,apoil ăsaiapasăse
scurgăî ncur te,casăcr eascăi arba.
Î
npoidaapar at elornoas trecasni cemi r aculoase,vi aţ adi n
Phoeni x nu er at oat ă numaiun l ux.Aveam o gr ămadă de
gândaci ,ni ştechest iimar işiput erni cecu ar i
pis t
răluci toare.
Laî nceputer au numaicâţ iva,darpent ru cămamanu er ao
împăt imi tăacur ăţenieis- au înmul ţit.Dupăovr eme,ar mat e
întregise per i
ndau de- al ungulper eţil
or ,pe podel e şipe
dul apur i
le di n bucăt ăr i
e.Î n Bat tle Mount ain,avuseser ăm
şopâr lecar emâncau muşt el
eşipi sicicar emâncau şopâr lele.
Nu şt iam ceani malariput utsămănâncegândaci ,deaceea
am pr opus să cumpăr ăm şinoispr ay pent r
u gândaci ,aşa
cum f ăceau t oţi veci ni i noşt r i, dar mama er aî mpot r i
va
răz boiul uichi mi c.Er acaşicu f âşiil
eal eadehâr ti
edemuşt e
Shel lNo- Pest,a spusea;î n celedi n ur mă,neot răveam pe
noiî nşi ne.
Mama a hot ăr âtcă l upt a directă,cu pr opr ii
lemâi ni,er a
ceamaibunăs trategie.Am î ntr eprinsmasacr edegândaciî n
bucăt ăr i
e,noapt ea,pent ru că at unciî şidesf ăşur au t oat e
forţele.Ne î narmam cu r evistef ăcut e sulsau cu pant oi –
chiardacăaveam doarnouăani ,pur t
am dej a40 l apant oi,
pe car e Br i
an î i por eclise „ ucigaşi i de gândaci “ – şi ne
strecur am î n bucăt ărie.Apoimamaapr i
ndeal umi na,i arnoi
începeam at acul.Ni cimăcarnu t rebui asăţ i
nt eşti
.Er au atât
de mul ţigândaci ,î ncâtdacă i zbeaior i
ce supr afaţă plană,
făceaicusi guranţ ăcât evavi ctime.
Pel ângă ast a,maier au şit ermi te.Am descoper i
tast al a
câteva l unidupă ce ne- am mut at,când pi ciorull uiLor ia
trecutpurşisi mpl u pr in podeauadel emn di n camer adez i.
După ce a i nspect at casa,t at a a deci s că i nfest area cu
termi te er a atâtde gr avă,î ncâtnu aveam ce să f acem î n
pr i
vinţ aast a.Tr ebui asăt răim al ătur ideacest ecr eat uri.Aşa
căam î nceputsăocol im gaur adi npodeauasuf rager i
ei.
Dar l emnul er a r os pest e t ot . Or iunde căl cam pe
scândur ilemoicar eal căt uiau par che tul,sespăr gea cr eând
noigăur i.
 — Aldr aculuisăiu dacăpodeauaast anu începesăar ate
caobucat ădeşvai ţ
er ,az istataîntr-
oz i
.
Mi-a spus să- iaduc cl eşti
ide tăiatsârmă,un ci ocan şi
câtevacui epent rut abl ă.Şi-aterminatberea,at ăiatcutiacu
ajutorulcleştil
or,aapl atiz
at -
ocuci ocanulşiabăt ut-oîncui e
deasupr agăur ii.Aveanevoi edemaimul tecârpituri,aspus
el,deaceea,t r
ebui asăseducăşisămaicumper eunpache t
cu şasecut iideber e.După cegol ea câteo cutie,o folosea
pentr u amair epar aogaur ă.Dupăaceea,or idecât eor imai
apăr eavreun or iici
u,scot eaciocanul,dădeapegâtober eşi
cârpeapar chetul.

*
**

Mulţidi ntre vecini inoşt ride pe Nor th Thi rd St r

eeter au
cam ci udaţ i
.În apr opi erel ocuiaun cl an deţ iganiî ntr-
ocasă
mar e,dăr ăpănat ă,acăr eiver andăf useseacoper i
tăcu pl acaj
pent ru măr ispaţiul.Nef ur au î
ntotdeaunal ucr uril
eşiodat ă,
dupăcedi spărusebăţ uldepogoall uiBr i
an,acest aavăz ut-
o pe una di ntreţ igănci le bătrâne bâţ âindu- se cu el pe
trotuar.Ţigancaar ef uzatsă- lînapoiez eşiat uncimamas- a
cer t
atr ău cu căpe teni a clanului,iarî nz i
ua ur mătoaream
găsitpepr aguluşi idel ai ntrareunpuicugât ult ăiat.Eraun
feldevr aj
ăţ igănească.Aşa că mama a hot ărâtsă combat ă
magi a pr i
n magi e – sau celpuţ i
n aşa a spus.A scos un
ciolan de por c din oal a cu f asol
e şis- a dus până l a casa
ţiganil
or,lut urându- lî n aer .Oprindu- sepet rotuar,ar idicat
osulî n sus,capeun cr uciixî nt i
mpuluneiexor cizări
,şia
blestematt otneamulţ i
gănescşicasal or,jurând căaceast a
sevapr ăbuşicueit oţiînăunt ru,iarmăr untai el
epământ ului
sevordeschi deşi -ivorî nghiţipent r
ut otdeaunadacănevor
maider anj avr eodat ă.Adouaz idedi mi neaţă,băţ ull uiBr i
an
pent rupogoer aî ncur t
eanoas tr ădi nf aţă.
Car tier ulîşiaveaşigaşcadeper verşi.Ceimaimul ţidintre
eier au băr baţ ineî ngrij
iţi,cocoşaţ i
,cu vocil inguşi toar e,care
aştept au pe l a colţur i
les t
răz i
lor şine ur măr eau până l a
şcoal ă,şidel aşcoal ăpânăacasă,î ncer cândsănef acăvânt
atunci când ne căţ ăram pe cât e un gar d, of erindu- ne
bomboaneşimăr unţ işcasănej ucăm cu ei .Noil espuneam
căsuntpsi hopaţ işist rigam l aeisănel aseî n pace,dareu
îmif ăceam gr ij
icăpoat el erănescsent imentel e,pent rucănu
măput eam abţ inesănu măî nt rebdacănu cumvaspuneau
adevăr ul ,dacă nu cumva î şidor eau doarsă iepr ietenicu
noişiat ât.
Noapt ea,mamaşit atal ăsau î ntotdeaunadeschi seuşadi n
faţă,uşadi n spat eşit oat eferest rele.Datii nd cănu aveam
aercondi ţi
onat ,ne- au expbcatei ,t rebui asăl ăsăm aer ulsă
circule.Di ncândî ncând,maii nt raî ncasăcât eunvagabond
sauunbe ţivan,cr ezândcăer aabandonat ă.Cândnet rezeam
dimi neaţ a,î lgăseam peom ador mitî n camer a di nf aţă.De
îndat ă ce î it rezeam, pl ecau t ârşâindu- şi pi cioar ele şi
cerându- şiscuz e.Mamaneasi gur aî ntotdeauna cănu er au
decâtbe ţiviinofensi vi
.
Maur een,car e avea pat ru anişise t emea î ngr ozitor de
bau- bau, vi sa noapt e de noapt e că pr in uşi le deschi se
năvăl esci nt r
uşipur tândmăş tideHal loween,săpunăghear a
penoi .Î ntr-o noapt e,pecând aveam apr oapez eceani ,am
fosttr ez i
tădeci nevacar eî şitreceamâi nil
epest epăr ţ
ilemel e
intime.Laî nceput ,af ostder utant .Lor işicu mi nedor meam
înacel aşipat ,deaceeaam cr ezutcăpoat esemi şcaî nsomn.
Am î mpi nssomnor oasămânal aopar te.
— Nu vr eau decâtsă j ucăm un j ocul eţ ,a spuso vocede
băr bat.
Am r ecunoscutvocea.Î iapar ţinea unuit i
p neî ngr ij
it,cu
obr aji
isupţ i,car eset otî nvâr t
iseî n ul ti
ma vr emepeNor t
h
Thi rd St ree t.Î ncer case să ne conducă până acasă,după
şcoal ăşiî idăr ui sel uiBr ianor evi stăi nt itul atăCopi iidel ao
fermă,cu f otogr aiial eunorbăi eţ eişial eunorf etiţecar enu
pur taudecâtl enj eriei ntimă.
— Per ver sule!am s tr
igatşil - am l ovitcu pi ci or ulpest e
mână.
Br i
an a i nt r
atal ergând î n camer ă,cu o secur epecar eo
ţinea lângăpat ,i aromulaţ âşni tpeuşăaf ară.Tat anu er a
acasă î n noapt ea aceea,i armama,când dor mea,er a ca şi
moar tă.Deaceea,euşiBr ianam por ni tsi ngur idupăbăr bat.
Cândam aj unspet rotuar ,lumi natdest r ăl ucir ear oşi ati
căa
feli
nar elor ,di spăr eadupăcol ţ.L- am căut atpr int otcar t
ierul,
iarBr ianai z
bi ttoat etuişur il
ecusecur ea,darnul -am găsi t.
Înt i
mp ce ne î nt or ceam spr e casă,am băt utpal ma şiam
începutsăl ovim cu pumni iînaer ,depar căam icâş tigatun
mecidebox.Am z iscăf useseoVânăt oar edePer ver şi,car e
semăna cu Vânăt oar ea deDemoni ,numaică,dedat a asta,
duşmanul er a r eal şi per icul os, nu er a doar pr odusul
imagi naţ ieimul tpr eaact iveaunuicopi l.
Înz iuaur măt oar e,dupăceaveni tt at aacasă,i arnoii -am
povest itceseî nt âmpl ase,aspuscăî lvauci depenenor ocitul
ăla.Î mpr eună cu mi neşiBr ian,a por ni tl a oVânăt oarede
Per verşişimaiser i
oasă.Fur ioşi,am cer ce t ats tr ăzilet impde
maimul teor e,darnu l -am maigăsi tni ci odat ă pet ip.I -am
întrebatpemama şipet ata dacă am put ea î nchi deuşi leşi
ferestrelecândneduceam l aculcare.Ni cin-
au vr utsăiaîn
consi derareast a.Aveam nevoi edeaercur at
,au spusei ,şi
erai mpor tantsănunel ăsăm pradăf rici
i.
Aşadar ,ferestreleau rămasdeschi se.Maur een acontinuat
să ai bă coşmar uri cu băr baţi car e purt au măş t
i de
Hal loween.Şi ,cât eodată,când Br ian şicu mi nenesi mţeam
stresaţ i
,elî nşfăcaomacet ă,iareu obât ădebasebal l,apoi
plecam l aVânăt oaredePer verşi
,eliberândstr ăzi
ledeciudaţi
car e-ihărţuiaupecopi i.

*
**

Mameişit ateilepl ăceasăsus ţi

năot eor i
ecum cănu ar
trebuisăcedez ini ciodatăf ricii,sau pr ejudecăţ i
lor,sau cel or
cumi ntea-ngust ă,car eîncer causăl espunăt utur orcelorl
al ţ
i
cesecuvi neşicenu.Tr ebui asăi gnorăm oi leal eacu cr eier
întunecat ,cum l enumeat ata.Î ntr-ozi,mamane- aî nsoţi
tl a
bibli
otecaCent ruluiCi vic.Pent rucăer aînăbuşi tordecal d,a
sugeratcăam put easănebăl ăcimî nf ânt ânaar tez
ianădi n
faţacl ădirii
.Apaer amul tpr eapuţ i
năpent ru aî notaî n ea,
dar am băt ut -
o cu br aţele, pr efacându- ne că sunt em
crocodi l
i,pânăcândam at rasun gr updeoameni ,careîit ot
repetaumameicăî not ulacol oer ai nterzi
s.
— Vede ţi-
vădet r ebur i
levoas tre,ar i
post atmama.
Si
mţ i
ndu- mă oar ecum st ânj enită,am datsă mă ur c pe
mar gineaf ânt ânii.
—I gnor ă-ipepapă- lapteăşt i
a!mi -aspusmamaşi ,pent ru
a subl ini
af apt ulcă nu dădea doibanipeast f
eldeoameni
sau pe păr erilelor ,s- a căţăr atpe mar gi nea fânt âniişis- a
aruncatşiea,î mpr oşcândapăî nj ur.
 Pemamanuoder anj ani ciodat ădacăoameni iseî nt or ceau
şise hol bau l a ea,ni cichi ar în bi ser i
că.Deşicr edea că
mai ci
le sunt ni şte acr itur i şi nu ur ma t oat e por unci l
e
Biser icii–t r ata Cel e Zece Por uncimaidegr abă ca pe Cel e
ZeceSugest ii–mamaseconsi der aocat olică devot at ăşine
duceal asl uj băapr oapeî niecar edumi nică.St .Mar yer acea
mai mar e şi mai f rumoasă bi ser i
că pe car e o văz usem
vreodat ă.Er a const ruit ă din ar gilă de cul oar ea ni sipul uişi
aveadouăt ur nur iseme ţ
e,unvi traliur otundur iaşşi ,î nf aţa
celor două uşi pr inci pal e, scăr ii mpoz ant e, pl ine de
por umbei . Cel elalte mame se î mbr ăcau f rumos pent ru
sluj bă,aveau un acoper ământde dant el
ă neagr ă pecap şi
poşe t
ever zi,r oşiisau gal benecu cat aramă,car eseasor t
au
cu pant oii.Mameiisepăr eaodovadădesuper icial itat esă
teî ngr ij
orez iîn pr i
vinţ a modul uiî n car e arăţ i
.Susţ inea că
Dumnez eu ar eaceeaşipăr er e,deaceeaseduceal abi ser ică
în hai ner upt esau păt atedevopsel e.Spi rituli nteriorcont a
cu adevăr at,nu î nfăţişarea ext er ioară,spunea ea,i arcând
venea moment ulcânt ăr iiimnur ilor,îşidez vălui a spi r i
t ulî n
faţaî ntregiicongr egaţ ii,cânt ândcu ovoceat âtdeput er nică
încâtî ifăceapeoameni iaşez aţiînf aţanoast răsăseî nt oar că
şisăsehol bez elaea.
Mer sullabi sericăer aoexper i
enţ ăcu adevăr atchi nui toare
atuncicând venea şit ata.Elf usesecr escutî n conf esi unea
bapt i
stă, dar nu pr ea î nghi ţea r eli
gia şi nu cr edea î n
Dumnez eu.Aveaî ncreder eî nş tiinţ ăşiî nr aţiune,spuneael ,
nu î n super stiţi
işiî n voodoo.Darmama r efuz ase să ai bă
copi idacăt at an- arif ostacor dsăiecr escuţ iînconf esi unea
cat oli
căşisăvi năşiell abi ser i
căî nz i
leledesăr bătoar e.
Tat a stăt ea pe l ocul l ui , spumegând, agi tându- se şi
muşcându- şil imba î nt imp pe pr eotulpr edica despreI sus
careî lr i
dicase pe Laz ărdi n mor ţ
işidespr e enor i
aşiicar e
primeau sf ânt acumi necăt ură,dor nicisămănânceşisăbea
trupulşisângel eDomnul ui.Î n celedi n ur mă,când t at anu
semaiput eaabţ ine,s trigacevacasă- lpr ovoacepepr eot ,îşi
stri
gapunct uldeveder epeunt onpr ietenos:
— Al o,Padr e!începea.
Deobi cei,pr eotulî lignor a şiî ncer ca să cont inuesl ujba,
dar t atai nsi sta.Î ll ua l a banimăr unţipe pr eot despr e
imposi bi
litatea şt iinţiică a mi r
acol elor
,i ar când pr eot ul
continua să- li gnor e, se î nf uria şi î ncepea să r ăcnească
despr ecopi i
idi nlor iaiPapeiAl exandr ualVI -lea,saudespr e
hedoni smulPapeiLeon alX- lea,sau despr e simonia Papei
Nicolae alI l
I-lea,sau despr e cr i
mel eî nfăptui t
eî n numel e
Bisericii
,î nt impulI nchi zi
ţieiSpani ole.Darl a ce te put eai
aştepta,cont inua el ,de l aoI nsti
tuţ i
e condusă de băr baţ i
celi
bat aricar epur tau r ochii.Î n acelmoment ,nisecer easă
plecăm.
— Nu- ţifacegr ij
i,Dumnez eu înţelege,z iceamama.Şt i
ecă
tatăltăuecr uceapecar et rebui es- oducem.

*
**

Vi
aţal aoraşerapr eamul tpentrut ata.
—Î ncep sămăsi mtcaun şobol an capt i
vî ntr
-un l abiri
nt,
î
mispuneael .
Uramodulat âtdeme ti
culosîn career au organizat etoate
l
ucrurileîn Phoenix;işedepont aj,cont ur
ibancar e,f acturi
t
elef
onice,apar at
e care pontau par carea,formul ar
e pent ru
i
mpoz it
e, ceasuri deştept
ătoare, şedinţe ale Asoci aţiei de
păr inţ i şi pr ofesor i, şi per soane car ef ăceau sondaj e de
opi nie,car eîţibăt eau la uşă şiî şibăgau nasulî nt rebur ile
tede.Î iur apet oţioameni icar el ocuiau î ncasedot atecu aer
condi ţi
onat , cu f erestrele î n per manenţ ă î nchi se, car e
conduceau maşi nidot ate cu aer condi ţi
onat ,mer gând l a
ser viciu del a nouădi mineaţ a pânăl a cincidupă- ami az aî n
birour idot atecu aercondi ţ
ionat ,despr ecar eelspunea că
nusuntni mical tcevadecâtni şteî nchisoriîmpopoţ onat e.Pur
şisi mpl u,i magi nea acest oroameniducându- se lal ucr uî l
făceasăsesi mt ăî ncol ţi
tşii ritabil.A începutsăsepl ângăcă
deveneam pr ea moi , pr ea dependenţ i de conf ort şi că
începeam săpi erdem l egăt ur acuor dineanat uralăal umi i.
Tat eiî ili
psea săl băt i
cia.Avea nevoi esă hoi năr ească l i
ber
în nat ură şi să l ocuiască pr intre ani mal e neî mbl ânz ite.
Simţ eacăebi nepent r u sule tulomul uisăieî nconj ur atde
ulii,coi oţişişer pi.Aşa i -af ost dat omul uisă t răi ască,
spunea el ,în ar moni e cu nat ur a,ca i ndieni i
,nu t ent ativa
ast a peni bi
lă de st ăpânii- lumi i,car eî ncercau să guver nez e
într eaga af ur isită de pl anet ă, def ri
şând t oat e pădur ile şi
uci gând t oatef ăpt ur i
le pe car e nu l e put eaif ace să ţ ise
gudur elapi cioar e.
Înt r
-oz iam auz itlar adi ocăof emei edin subur biiavăz ut
opumăî n spat el
ecaseişiachematpol iţ
ia,car eaî mpuşcat
ani mal ul .Tatas- aî nfur i
atat âtdet ar e,căaspar tun per e te
cupumnul .
— Puma ai a avea acel aşi dr ept la viaţ ă cum avea şi
cotor oanţ a aia băt rână şiacr ă,a spus el .Nu poţ iuci de o
iinţ ădoarpent r ucăesăl bat i
că.
Tat a acl ocot itobucat ădevr emeî n sucpr opriu,sor bind
înce tdi ntr-
o ber e,apoine- a spus să ne ur căm cu t oţ iiîn
maşi nă.
— Undemer gem?l - am înt rebat .
Nu maif usesem ni cimăcar î ntr-o singur ă expedi ţi
e de
cândnemut aser ăm laPhoeni x.Leduceam dor ul.
— Vr eau să vă demonst r ez,a spus el ,că ni ci
un ani mal ,
oricâtde mar e şide săl bat ic ari,nu est e per i
culos at âta
vremecâtşt iicef aci.
Ne- am î ngr ămădi tînmaşi nă.Tat aconduceasor bi
ndî ncăo
ber e şibombăni nd despr e puma ai a nevi novat ă şidespr e
javraai acăcăci oasădi nsubur bii.Ne- am opr i
tî nfaţagr ădi nii
zool ogice.Ni ciunuldi nt renoinumaif usesevr eodat ălaz ooşi
nu şt iam l a ce să ne aşt eptăm.Lor ia spus că gr ădini le
zool ogiceart rebuiscoaseî naf aral egii.
Mama,car eo ţ i
nea peMaur een î nt r-
o mână şibl oculde
desen sub cel ălalt br aţ, a expl icat că acest e ani mal e
renunţ aser ăl al i
ber tateî nf avoar easi guranţ ei.Ne- amaispus
că,at uncicândl epr i
vea,easepr efăceacănuvedegr atii
le.
La i nt r
ar e,t at a ne- a cumpăr at bi l
ete,bombăni nd ceva
despr ei dioţeni a deapl ătibanipent ru at eui t
al a animal e,
apoine- acondusî nai ntepeal ee.Cel emaimul tecuş tier au
def aptpe ti
cedepământaf ânat ,înconj urat edegr ati
ideier ,
cu gor i
le or opsi te,ur şinel i
nişt i
ţi,mai muţ ei rascibile sau
gaz elesper iateghemui teînt r-un col ţ.O gr ămadădecopi ise
distr au demi nune,căscând gur a,chi cotind şiar uncându- le
alune ani mal elor , dar mi ei magi nea bi et
elor f ăpturiî mi
puseseunnodî ngât ,
— M- am t otgândi tsă mă st recorî ncoaceî ntr-
onoapt eşi
săel iberezii nţ el east ea,aspust at a.
— Potsăt eaj utşieu?l -am î ntrebat .
Mi -aci uful i
tpăr ul.
 — Noidoi ,Căpr iţă de Munt e,a z is el.Noidoio să ne
ducem l abunsf âr şitoper aţiuneadeel iberar eaani mal elor.
Ne- am opr it pe un pod. Sub el ,î ntr-un canaladânc,
aligator i
ist ăt eau î nt i
nşil asoar epepi etrelecar eî nconj ur au
unel eşteu.
— Cot oroanţ a car e a dat de puma ai a nu î nţ elegea
psi hologia ani mal elor,a z i
st ata.Dacă l e arăţică nu ţ i-
e
teamă,t el asăî npace.
Tat ane- aar ătatcelmaimar eşimaiior osaligator.
— Euşinemer niculăl ahi dososăneî nt r
ecem î npr ivi ri
.
Tat as- aopr i
tpepod,ui tându- seî ncr unt atlaaligator .
La î nceput ,al igator ulpăr ea somnor os,dardupă aceea a
cli
pi tşia r idicatpr i
virea spr etata.Tat a a cont inuatsă se
hol bez elael ,cu ochi imi j
iţiîntr-opr ivireduşmănoasă.După
unmi nut ,al igat orulaî nceputsădeadi nsăl bat i
ccoadă,şi -a
întor spr ivireaî nal tăpar t
eşiaal unecatî napă.
— Vez i,nu t rebui e decâtsă- ţicomuni cipoz iţia,a spus
tata.
— Poat ecăseduceaor i
cum săf acăobai e,aşopt i
tBr ian.
— Cevor beşt i?am î ntrebateu.N- aivăz utcâtdener vosa
deveni tăla?Tat al -adet ermi natsăf acăast a.
L-am ur matpet atapânăl acuşcal eilor,dardor meau,aşa
că t ata a hot ărâtcă e maibi ne să- ilăsăm î n pace.Por cul
fur nicarer aocupatsădevor ezefur nici,iart ataaz iscănu e
binesăder anj ez iani mal elecândmănâncă,pr i
nur mar el -
am
lăsat î n pace şine- am cont i
nuat dr umulpână l a cuşca
ghepar dul ui, car e er a cât suf rager i
a noas t
ră de mar e şi
înconj ur ată de un gar d de sâr mă gr oasă. Ghepar dul se
plimba si ngur atic de col o-colo,i ar muşchi iumer ilor ise
reliefau laiecar epas.Tat aşi -aî ncruci şatbr aţelel api eptşi
l-apr ivitcuat enţ i
e.
— E un ani mal bun – cel mai r apid pat r uped de pe
plane tă,ne- az is.Nuef er i
citînbl est emat aastadecuşcă,dar
s-ar esemnat ,nu maie f urios.Hai de ţisă vedem dacă î ie
foame.
Am mer s cu t at
a până l a mi cul magaz in al gr ădinii
zool ogi ce.I -
aspusvânz ătoareică avea opr oblemă medi cală
neobi şnui tă şinu put ea consuma car negăt i
tă,deaceea ar
vreasăcumper eunhambur gercr ud.
— Da,cum sănu,az isvânz ătoar ea.
I-a spust ateică gr ădi na z oologi că nu per mi tea vânz area
căr ni icr udepent ru căoamenipr oşt iîncer cau săhr ănească
ani mal ele.
— Mi -arpl ăcea să hr ănesc ani mal ele cu cur uleigr as,a
bombăni ttata.
Mi -a cumpăr at o pungă de lor icel e şine- am î nt or sl a
cuşca ghepar dul ui.Tat a s- a ghemui tl ângă gar duldevi zavi
de ghepar d.Ani malula veni tmaiapr oape de gr at
iişis- a
uitat l a el cur ios. Tat al -
a pr ivitî n cont i
nuar e, dar nu
duşmănos,cum sehol basel aal igat or.Ghepar dull -apr ivitla
rândulsău.Î n celedi n ur mă,s- aaşez at.Tat aat recutpest e
gar duldesâr măşiaî ngenuncheatl ângăcuşcaghepar dul ui.
Acest aar ămasnemi şcat ,cont inuândsăseui tel at ata.
Tat a şi -
ar i
dicatî nce tmâna dr eapt ă şia l i
pi t-odecuşcă.
Ghepar duls- aui tatlamânat at ei,darnus- ami şcat .Tat aşi-
a t r ecut cal m mâna pr i
ntr e gr atii şi -
a pus- o pe gât ul
ghepar dului.Ani malulşi -af recatf aţademânal ui ,depar că
ari cer utsă ie mângâi at.Tat al -
a mângâi atener gic,aşa
cum aimângâi auncâi nedet al i
emar e.
— Si tuaţ i
a esub cont rol,a spusel ,facându- nesemn să
trecem şinoi .
Ne- am st recuratpesub gar d şi -
am î ngenuncheatî nj urul
tatei,î nt i
mpceelmângâi aghepar dul.Întret imp,auî nceput
să se adune câţ iva oameni .Unuldi ntr
e eit otstriga să ne
întoar cem. L- am i gnor at. Am î ngenuncheat apr oape de
ghepar d.I nimaî mibăt ear epede,darnu er am sper iată,doar
emoţ ionat ă. Si mţ eam r espi r
aţ ia ier binte a ghepar dul ui
veni ndu- mi î nf aţ ă. Se ui taţ intăl a mi ne. Ochi il ui de
culoar eachi hli
mbar uluier au bl ânz i
,dart r
işti,depar căari
ştiutcănuvamair evedeani ciodat ăcâmpi i
leAf rici
i.
— Potsă- lmângâi ,ter og?l -am î ntrebatpet ata.
Mi -a l uat mâna şi a căl ăuzit-
o î nce t spr e gât ul
ghepar dul ui.Er a moal e,dart otodată sâr moasă.Ghepar dul
şi-aî nt or scapulşişi -al ipitbot ulumeddemânamea.Apoia
scos l imba mar e şir oz şimi -al i
ns mâna.Mis- at ăi at
respi raţ ia.Tat a mi - a desf ăcutmâna şimi -
aţ i
nutdege t
el e
răsir at e.Ghepar dulmi -al i
ns pal ma şiî isi mţ eam l imba
caldă şiaspr ă,ca şmi r ghelulî nmui atîn apă ier binte.Mă
gâdi la.
— Cr edcămăpl ace,am z is.
— Aşa e,a spust ata.Î ipl acşisar ea şiunt ulcar eţ i-au
rămaspemânădel alor icele.
Într et imp,î nf aţ a cuşt i
iseadunaseun gr up deoameni ,
iaro f emei eapr oapedi sper ată m- aî nşfăcatdecămaşă şia
încer catsămăt r
agăpest egar d.
— Eî nr egulă,i -am spus.Tat ălmeu f acel ucrur idegenul
ăstat ott impul .
— Art rebuisăiear est at,az bieratea.
— Ast ae,copi i,aspust ata.Ci vili
iser evoltă.Arimaibi ne
săspăl ăm put i
na.
 Am t r
ecutpest egar d.Când am pr i
vitîn urmă,ghepar dul
neur măr i
se pe o l atur ă a cuşt i
i.Î nainte să apucăm să ne
croim dr um pr in mul ţi
me,a apăr utî nf ugă un băr batsol i
d
într-
ouni f
or măbl eumar in.Seţ ineadepuşcaşidebast onul
depol iţi
stpecar eleaveaagăţ atel acur ea,şias taîlfăceasă
aratedepar căarial ergatcumâi nilepecoapse.Răcneaceva
despr er egulament e şidespr e cum f useseră sfâşiaţini şte
idioţ
icar ei ntraser ăî n cuşt i,apoine- a spus că trebui e să
plecăm i medi at .L- a pr i
ns pe t ata de umăr ,dar t atal -a
împinsl aopar t eşial uatopoz i
ţiedel uptă.Ni şt
ebăr baţ idin
mul ţi
me i -au imobi li
z att ateibr aţele,şimama l -ar ugatpe
tatasăf acăceî ispusesegar dianul .
Tat a a dat di n cap şişi -
ar idicat mâi nil
eî ntr-un gest
împăci uit
or.Ne- aconduspr in mul ţ
ime,spr eieşir
e,chi cotind
şicl ăti
nând di n cap pent r u a ne l ăsa pe noi ,copi i
i,să
înţel
egem căpr oştiiăşt i
anumer itaut impuldecar eariavut
nevoiepent ru a-icaf tiz dravăn.Î iauz eam peoameni idi nj ur
şuşot i
nd despr e be ţi
vanulnebun şidespr e derbedeiil uide
copiimi cişimur dar i,darcuiî ipăsa cespuneau?Ni ci
unul
nuf usesel inspemânădeunghepar d.

*
**

Cam pe- atunci,tata şi

-a pi
erdutl oculde muncă.Ne- a
spuscăn- aveam decesănef acem grij
i,pentru căPhoeni x
eraatâtdemar eşisedez vol
taat âtder api
d,încâtîşiput ea
găsidelucr u undevaundesănu sespunămi nciunidespr e
el.Daraf ostconcediatdeadouacompani e,apoideat r
eia,
apoiafostdataf ar
ădi nsindi
catulelect
rici
enil
or,şis-aîntors
latotfel
uldesl uj
beciudateşil a muncidez i
li
er.Toţibanii
moşt eni ţidemamadel a buni caSmi th set opiseră şii arne
duceam z ileledeaz ipemâi ne.
Darn- am lămânz it.O masă cal dă la şcoal ă costa 25 de
cenţ i
,o sumă pe car e,de obi cei,ne- o put eam per mi te.I ar
cândn- am maiput utşii -am spusdoamneiEl l
is,pr ofesoar a
mea di n cl asa a I V- a,că î miui tasem bani i
,a spus că î n
dosar eigur acăci nevapl ătisedej apent ru mi ne.Deşimise
păr ea o coi ncidenţ ă never osimi l
ă,n- am vr ut să- mif orţez
nor ocul punând pr ea mul teî nt r
ebăr i despr ei dent itatea
per soaneir espect ive.Am pr imitpr ânz ulcal d.Uneor i,er a
singur ameamasădi nz i
,darer aî nr egul ă,mădescur cam de
mi nunecuosi ngur ămasă.
Î
nt r-odupăami az ă,cândeu şiBr ianam veni tacasăşi -am
găsi tf rigider ul gol , am i eşit pe al eea di n spat ele casei ,
căut ândst iclepecar esăl er eciclăm.Maij os,peal ee,er aun
spaţ iu deapr ovi zi
onar epent r u un depoz it
.Î n par car eer aşi
uncont ainerdegunoimar eşiver de.Făr ăsănevadăni meni ,
am r i
dicatcapaculcont ainer ului,ne- am căţ ăratdeasupr aşi
am pl onj atî năunt ru,căut ând st i
cle.Mi -erat eamă că s- ar
put ea să ie pl in de gunoai e scârboase.Î nl oc de ast a,am
descoper ito comoar ă neaşt eptată:cut iide car ton pl ine cu
ciocolatăneambal ată.Unel ebucăţ ier au al bicioaseşipăr eau
uscat e,i aral teleer au acoper i
tecu un mucegaimi steriosşi
verde,darcel emaimul teer auî nr egul ă.Am mâncatcapor ci
i
ciocolată,şideat unci ,oridecât eor imamaer apr eaocupat ă
ca să pr egăt ească ci na sau nise t ermi na mâncar ea,ne
întorceam l a cont ai ner să vedem dacă nu cumva ne mai
aştept a ni şt eci ocol at ă.Di n când î n când,maigăseam cât e
ceva.
 *
**

Di nt r
- un mot i
vi nexpl i
cabi l,nu er au copi ide vâr st al ui
Maur eenpeNor t
hThi r
dSt r eet.Er apr eami căsăhoi năr ească
împr eună cu mi neşicu Br i
an,şideaceea î şipe trecea cea
maimar epar teat i
mpul uipl imbându- seî ncoloşiî ncoacepe
tricicleta eir oşie şij ucându- se cu pr iet
enii magi nar i.Toţ i
aveau nume şivor bea cu eior eî n şi r.Râdeau î mpr eună,
pur tauconver saţ iielabor ate,bachi arseşicer tau.Î nt r
- oz i
,a
veni tacasă pl ângând,şicând am î nt rebat-o decepl ângea,
mi -apovest itcăsecer tasecu Suz ieQ. ,unadi ntrepr i
e tenele
eii magi nar e.
Maur een er acu ci ncianimaimi cădecâtBr ian,şimama
eradepăr er ecă,dacănu aveaal iaţ idevâr staeiî nf ami l
ie,
mer itamăcarun t r
at amentspeci al.A hot ărâtsăoî nscr iepe
Maur een l agr ădi niţă,darnu voi acaii caeiceamaimi căsă
seî mbr acecu hai nelel amânaadouapecar el epur t
am noi ,
ceilalţ i
.Deaceea,ne- aanunţ atea,osămer gem săf ur ăm di n
magaz ine.
— Ast anueunpăcat ?am î nt rebat -
oeupemama.
— Nu chi ar,a r ăspunsea.Dumnez eu nu sesupăr ă dacă
încâl cipuţ inr egul i
le,când aiun mot ivbi neî nt emei at.E ca
omuci der ea î nl egiti
mă apăr ar e.Ast a va i şt erpeleal ăî n
legitimăapăr ar e.
Planulmameier acaeaşiMaur eensăi ntrecuunt eancde
hai neî n cabi na depr obă a unuimagaz i
n.După cei eşeau,
mama ur ma să- ispună vânz ătoar eică nu- ipl ăcea ni cio
rochi e.Î nacelmoment ,eu,Lor işiBr i
anur masăs târ nim un
scandalpent ru a- idi strage acest eia at enţ i
a,i ar mama va
ascundeor ochi ţ
ăsubunpar desi upecar eîlvaţ inepebr aţ.
 Am f ăcut r ost de t reisau pat r
ur ochi idr ăguţe pent r
u
Maur een,darî ntr-unadi ni ncursiuni,î nt impceeu şiBr ian
nepr ef ăceam cănedăm pumniî ngur ă,iarmamaer apecal e
să- şist recoar eor ochi ţ
ăsubpar desiu,vânz ătoareas-aî ntor s
spr e mama şia î nt rebat-o dacă avea de gând să cumper e
rochi a pecar eoţ inea î n mână.Mama nu a avutdeal es,a
trebui ts- opl ătească.
— Pai spr ezecedol ar ipent ruor ochi ţă,aspuseaî nt i
mpce
ieşeam di nmagaz i
n.E hoţ ieladr umulmar e!
Tat a a conceputun mod i ngeniosdea f acer ostdeni şte
baniî npl us.S- agândi tcă,at uncicândr etrăgeaiosumădi n
contpr inghi şeulpent ru şoferialbănci i
,er anevoi edecât eva
mi nut epent ru ca t r anz acţi
a să ieî nr egistr atăîn comput er.
Aşa că, ur ma să- şi deschi dă un cont bancar ,iar pest e
apr oxi mat i
vosăpt ămână,săscoat ăt oţibani idel aunghi şeu
din bancă,î nt i
mp cemama va r etrageaceeaşisumă del a
ghi şeulpent ru şofer i.Lor iaz i
scăast asunade- adr eptulca
oescr ocher ie,dart at aaspuscănu f ăceadecâtsă- iî ntreacă
îni nt eligenţ ă pe pr opr i
etariiîmbui baţ i de bănci , car eî l
înşel au peomulder ândst abili
ndni şt edobânz ide-adr ept ul
jecmăni toare.
— Aişaţ iexpr esiii nocent e,ne- a spus mama pr i
ma oar ă
cândl -al ăsatpet at asăcoboar edinmaşi năî nfaţabănci i.
— Şinu vom aj unge l a o casă de cor ecţ i
e dacă sunt em
pr i
nşi ?am î ntrebat .
Mamam- aasi gur atcăt otuleraper fectl egal .
— Oameni iext r
ag t ott i
mpulmaimul ţibanidecâtau î n
cont ,a spus ea.Dacă vom i pr inşi,nu vom pl ăt
idecâto
amendăpent rucăavem unconti arăacoper ire.
Ne- aexpl icatcăer acaşicum am isol icitatunî mpr umut
bancar,darf ără să necompl icăm cu t oată hârţogăraia aia.
Dar,întimpceneapr opiam cu maşi nadegeamulcasi erului,
mamaar ătaner voasăşichi coteaemoţ ionat ăcândai ntrodus
f
or mularulder etragereabani l
orpr infer eastrabli
ndat ă.Am
presupuscăsavur apl ăcereadeal uabanidel abogaţ i
.
După cef emei a dinăunt ru ne-a datbani i
,mama a ocol it
banca,ajungândî nfaţ ă.Dupăunmi nut ,tataai eşi
tagal e.A
urcatpel oculdinf aţăl ângămama,s- aî nt or
sspr enoişi ,cu
un r ânjet diabolic, ne- a arătat un t eanc de bancnot e
răsirându-lecudege t
ulmar e.

*
**

Motivulpent r
u car et ata nu r euşea nicicum să obţ ină o
slujbăst abilă–dupăcum î ncercaelsăneconvi ngă–const a
în corupţ ia sindicat uluielectr i
cienil
or din Phoeni x.Acest a
eracondusdeMaie,spuneael ,car econtrolat oatepr oiectele
deconst r ucţiidin or aş,deaceea,casăf acăr ostdeosl ujbă
decent ă,t rebuia maiî ntâisă al unge crima or ganizată din
oraş. Acest l ucr u necesi ta o i nvestigaţie subt erană
amănunţ ită, iar locul cel mai bun pent ru a acumul a
informaţ i
ier au barur i
lede ţi
nut edemaioţ i.Deaceea,t ataa
ajunssă- şipe t
reacăceamaimar epar t
eat i
mpul uiîn astfel
despel unci .
Mamadădeaochi ipest ecap or idecât eor ipomeneat at a
despr einvest i
gaţial ui.Am î nceputşieu săam î ndoi elivizavi
del ucrur i
lepecar el efăcea.Veneaacasăî nt r
-ost aredebe ţie
atâtdef ur ibundă,î ncâtdeobi ceimamaseascundea,î nt i
mp
cenoi ,copi ii
,încer cam să- lliniştim.Spăr geageamur i,făcea
zobvaseşimobi l
ăpânăcândî şidescărcat oatăf ur i
a;apoise
uitaî nj ur la dez astr ulpe car eî lf ăcuse şil a noi ,car e
stăteam adunaţ iî nj ur ull ui.După ce î şidădea seama ce
făcuse,î şilăsacapulî nj os,ext enuatşir uşinat .Apoicădea
îngenunchişisepr ăbuşeacuf aţaî nj ospepodea.
După ce t at a se pr ăbuşea,eu î ncer cam să f ac puţ ină
ordi neî nj ur,darmamamăopr eaî nt otdeauna.Ci t i
set otfelul
decăr ţidespr ecum să t ecompor ţicu un al cool i
c,şit oat e
spuneau căbe ţiviinu- şiami nteau i eşi ri
levi olent e,deaceea,
dacă f ăceaicur atî n ur ma l or,cr edeau că nu s- aî nt âmpl at
nimi c.
— Tat ăltăut rebui esăvadămi zer iapecar eof aceî nvi eţile
noas tr
e,sus ţ
i neamama.
Darcândset rezea,t at asepur tadepar cădez as tr ulnu ar
iexi statşini meninu î ndr ăz neasăvor beascădespr east acu
el.Aşadar ,t rebui asăneobi şnui m săpăşi m pest emobi l
ierul
distr usşici obur iledes ticlă.
Mama neî nvăţ asesă- if ur ăm t ateit oţibani idi n buz unar
când er a beat .Nepr i
cepeam dest uldebi nel at reaba ast a.
Odat ă, după ce î lî ntor sesem pe t at a şi -
i scosesem di n
buz unarun pumn demăr unţ i
ş,i -
am desf ăcutdeget eledepe
sticlapecar eoţ ineaî nmână.Er aapr oapegoal ă.M- am ui tat
lal ichi dulde cul oare chi hl imbar i
e.Mama nu se at i
ngea
niciodat ă deaşaceva şim- am î ntrebatdecet at eiisepar e
atâtde i rezistibilă.Am dest upatst icla şii -am adul mecat
conţ inut ul.Mi rosulî nior ăt ormi -aî nţ epatnăr ile,dardupăce
mi -am f ăcut cur aj am l uat o î nghi ţ
itur ă. Avea un gust
îngr ozitor,dens,cu i zdef um,şiar deaat âtdet ar eî ncâtmă
ust ur al i
mba.Am al ergatl abai e,am scui patşimi -
am cl ătit
gur a.
— Tocmaiam l uatoî nghi ţit
ur ădebăut ură,i - am spusl ui
Brian.E ceamaior i
bilăchesti
epecar eam gust at-oîn vi
aţa
mea.
Br i
anmi - asmul ssticl
adinmână.Agol it-
oî nchiuvet
adi n
bucătărie,apoim- a duspână af ară,la şopr on,şia deschis
un cufărdel emn pealcăr uicapacscr i
a JUCĂRI I.Era era
pli
n cu sticle goal
e.De iecar e dat ă când t ataleşi
na,mi -a
povesti
tBr ian,îiluadi n mânăst icl
adi n car ebăuse,ogol ea
şio ascundea î n cufăr.Aştept
a până când aduna z ecesau
douăsprezece,apoil educeal auncoşdegunoialatl acâteva
casedepăr tarepent r
u căt atas-ariî nf uriatdacăarivăz ut
sti
clel
egoal e.

*
**

— Am opr esi mţ irebunăî n pri

vinţaacest uiCr ăciun,ne- a
măr t
urisitmamal aînceput ulluidecembr i
e.
Loria ţ i
nutsă- ispună că ul ti
mel eluninu f useser ă prea
bune.
— Tocmai ,a z is mama.Est e calea pr i
n car e Dumnez eu
alege să ne spună că ar i caz ul să ne asumăm
responsabi li
tat ea î n pr i
vinţa pr opriului nost ru dest i
n.
Dumnez euîiaj utăpeceicar eseajutăsi ngur i
.
Aveaopr esi mţ ir
eat âtdebunăî ncâtahot ăr âtca,î n acel
an,săsăr băt
or i
m Cr ăci
unulchi arî nziuadeCr ăciun,şinu
cuosăpt ămânămait ârzi
u.
Mama er a un cumpăr ător profesi
oni st din magaz ine la
mânaadoua.Ci teae ti
chetelehainelorşiî ntorceaf arfurii
leşi
vaz el
e,să cer ceteze mar cajulde pe spat e.Nu se j ena să-i
spunăvânz ătoar eicăor ochieeval uatăl a25 decenţ ivalora
doarci nci ,şideobi ceioşiobţ i
nea la pr eţ
ulr espect i
v.Ne- a
dus l a un t ur de cumpăr ătur iîn săpt ămâni le dinaintea
Cr ăciunul ui,dându- iiecăr ui adi ntrenoiundol arpecar esă-
lchel tuim pecadour i
.I-am cumpăr atmameiovaz ămi căde
sticlăr oşie,t ateioscr umi er ădeoni x,l uiBr i
an ocol ecţi
ede
mache tedemaşi ni,ocar tedespr eel ipent ru Lor işi,pent ru
Maur een,un t igr u depl uşcăr uiaî iat âr naour eche,darpe
car emamam- aaj utatsăocosl aloc.
În di mi neaţ a de Cr ăci un, am mer s cu mama l a o
benz inăr i
eundesevi ndeau br azi.A al esuncopacDougl as20,
înalt,închi slacul oar e,darpuţ i
nuscat .
— Acestbi etcopac nu se va vi nde până desear ă şiar e
nevoi e de ci neva car e să-li ubească,i -a spus vânz ătorului,
oferindu- it r
eidol ari
.
Omuls- aui tatl acopac,apoil amama,apoine- apr i
vitpe
noi ,copi ii.Rochi a mea avea maimul ţ
inast ur ilipsă.Î n
tricoull uiMaur eenseî ntrez ăreaucât evagăur i
.
— Doamnă,pr eţull uiaf ostr edusl aundol ar,aspus.
Am căr at copacul până acasă şi l -am î mpodobi t cu
ornament ele vechişiel egant e al e buni cii
:gl obur icol orate,
pot ârnichidel icat edi ns t
iclă şil umi nicu t ubur ilungipl i
ne
cu apă car ef ăcea bul e. Abi a aşt ept am să î mi desf ac
cadour il
e,darmamaai nsi statsăsăr băt orim Cr ăciunuldupă
tradiţia cat olică şisă ne of erim dar ur ile de-abi a după ce
par ti
cipam l a sl ujba de l a mi ezulnopţ ii.Tat a,car e şt i
a că
toat e cârciumi le şimagaz inel e de băut ur ivori î nchi se de
Cr ăciun,seapr ovizionasedi n bel şugî n avans.Î şidesf ăcuse
primacut iedeBudwei sercu mul tînai nt edemi culdej un,iar
cânds- aapr opi ator al iturghi ei–mi ezulnopţ ii–î ieragr eusă

20 Vari
etat
e de pi
n,speci
ic Amer
ici
ide Nor
d.Se numeşt
e ast
feldupă Davi
d
Dougl
as,bot
ani
stscoţ
iancar
east
udi
ataceast
ăspeci
edeconi
f e(
er n.R.
).
ser idi ceînpi ci
oar e.
Am suger atcă,măcardeaceast ădat ă,poat ecăarimai
bine ca mama să î lscut ească pe t ata de par t
icipar ea l a
li
tur ghi e,dareaaspuscăovi zit
ăî ncasaDomnul ui,chi arşi
pent ru un scur tsal ut,er acu at âtmed i mpor t ant ăî n as tf
el
demoment e,aşacăt atas- aîmpl e ti
citşis- acl ătinatpânăl a
biser ică,î mpr eunăcu noi .Înt impulpr edicii,pr eotulavor bit
despr emi racolulI macul at eiConcepţ i
işidespr enaşt erea lui
Cr ist osdi nFeci oar aMar ia.
— Feci oară pe dr acu’! a st ri
gat t ata. Mar i
a a f ost o
puşt oai căevr eicădr ăgălaşăcar ear ămascubur tal agur ă!
Sl uj ba s- aî ntrer uptbr usc.Toat ăl umea se hol ba la noi .
Membr i
icor ul uis- au î ntor sl a uni son şiau î ncr emeni t,cu
gur iledeschi se.Chi arşipr eotulr ămăsesei arăr epl ică.
Pechi pult ateiaapăr utunr ânj etmul ţumi t.
—I arI susCr istosest ecelmaii ubi tcopi ldi n lor idepe
lumeaast a!
Am f ost escor taţ iafar ă. Î n dr um spr e casă, t ata şi -a
pet recutbr aţulî nj ur ulumer i
lormei ,căut ândspr iji
n.
— Fe ti
ţa mea,dacă pr ietenult ău î ţiaj unge vr eodat ăî n
chil oţ işit epomeneşt ică aicăz utpe bec,j ură-tecă a f ost
Concepţ i
e I macul ată şi î ncepe să t răncăneşt i despr e
mi racol e,m- a sf ătui tel.Apoi ,totce t rebui e să f acie să
plimbicut iuţacudonaţ i
iî niecar edumi nică.
Nu î lsupor tam pet atacând vor beaaşaşiam î ncer catsă
măî ndepăr tezdeel ,darm- aîmbr ăţişatşimaist r
âns.
Dupăceam aj unsacasă,am î ncer catsă- llinişt im.Mama
i-adatunuldi ntr ecadour ilecumpăr at epent r u el,obr ichet ă
de al amă di n ani i’ 20,î nf ormă de t errierscoţ i
an.Tat aa
apr ins- odecât eva or i,legănându- seî nainteşiî napoi ;după
aceea,ar idicat -oînlumi năşiaexami nat -
o.
— Haisă l umi năm cu adevăr ataceast ăz ide Cr ăciun,a
spust ataşiaaz vârl
itcubr i
chetaapr insăî nbr adulDougl as.
Aceleuscat es- au aprinsi mediat .Flăcăr il
eau ţ âşni tdej ur
împr ejurulcr engilor
,pocni nd.Or nament ele de Cr ăciun au
expl odatdi ncauz acăldur ii.
Timp decât evamoment e,am f ostpr easur prinşipent rua
put ea face ceva.Apoimama a s trigatsă aducem păt urişi
apă.Am r euşi tsă st i
ngem f ocul ,dar numaidupă ce am
dăr âmat copacul , spăr gând maj or i
tatea podoabel or şi
distrugând t oatecadour il
e.Î ntotacestt imp,t ata a st atpe
canapea,r âz ândşispunându- imameicăî if ăcuseof avoar e,
pent rucăbr aziierausimbol uripăgânedeador aţie.
Dupăces- ast i
nsincendi ul,şicopacular s,î mbi batcuapă
zăcea pe podea,ar zând î năbuşit,am r ămas cu t oţiiacol o,
tăcuţ i
.Ni ciunuldi ntrenoinu aî ncer catsăî lst rângăpet at a
degâtsau măcarsă- ir eproşezecă di struseseCr ăciunulpe
car et oat
ăf ami li
aî lplani icaset imp decât eva săpt ămâni–
Cr ăciunulcar e ari t r
ebui tsă ie celmaif rumos di n câte
avuseser ăm.Când t ataol ua raz na,iecar e di ntre noiavea
propr iamet odădeat recepest east a–am f acut -oşiî n acea
noapt e.

*
**

În acea primăvar
ă am î mpli
nitz ece ani, dar zi
lel
e de
naşter
enu er au marelucr uîn casa noastr
ă.Uneor i
,mama
înigea cât
eva lumânăriîntr-oîngheţată şicântam cu t oţ
ii
„Mulţianit răi
ască”
.Al teori
,mama şit ata ne cumpăr au
vreun cadouaş –o revi
stă cu benzidesenat e,o per
eche de
pant oisau un se tdel enj eriei ntimă –,daral teor iuitau de
zil
elenoas tredenaşt ere,purşisi mpl u.
De aceea,am f ostsur pr insă când,î nz i
ua î n car e am
împlini tz eceani ,tat am- achematpânăaf ară,î n cur teadi n
spate,şim- aîntrebatce î midor eam celmaimul tşimai
mul t.
— E oocaz iespeci ală,pent ru căde- acum î ncol ovâr stat a
se va scr ie cu două ci fre,a spus el .Cr eştialdr acul uide
repede,Căpr iţă de Munt e. Î n scur tt i
mp,veii pe cont
propr iu,şidacăexi st ăvr eun l ucr u pecar esă- lmaipotf ace
pent rut ineacum,î nai nt esăpl eci,ast aesteocaz ia.
Şt i
am că t ata nu vor beşt e despr e cumpăr ar ea vr eunui
cadou ext ravagant,cum ari un poneisau o casă pent r
u
păpuşi .Măî ntrebaceput eaf aceel ,acum,căer am apr oapeo
adul tă,pent r
u a- mif ace ul timiianide copi l
ăr ie aşa cum
sperasem săie.Exi staun si ngurl ucr u pecar emi -ldor eam
cu adevăr at,un lucr u despr ecar eş tiam că neva schi mba
vieţi
le,darmi -
erat eamăsă- lcer .Doargândulcăvoir ost icu
vocet ar eacel ecuvi nt emăi nt i
mi da.
Tat a mi -a obser vatez itar ea.A î ngenuncheat ,ca să mă
priveascăî nochi .
— Despr eceevor ba?aî nt rebatel .Cer edirect .
— E cevai mportant .
— Cer e-l,păpuşă,purşisi mpl u.
— Mi -et eamă.
— Şt iicădacăvaiomeneşt eposi bilî ţ
ivoif acer ostdeel .
Iardacănuvaiomeneşt eposi bil,voimur iîncer când.
Am r idicatpr i
vireaspr er otocoal el
esubţ ir
ial enor il
or ,sus
pecer ulal bastru alAr iz
onei .Cu pr i
virea aţintită sprenor i
i
îndepăr taţ i,am trasaerî npi eptşiam z is:
 — Crezicăaiput easăt elaşidebăut ură?
Tata nu a scos ni cio vorbă.Rămăsese cu capulpl ecat,
ixândci ment ul,iarcânds- aî ntorsspremi ne,igural uiavea
oexpr esier ănită,caaunuicâi nebăt ut.
— Cu sigur anţ ă că ţi-
ecumpl i
tder uşi nedet atăltău,a
zis.
— Nu,am spus eu r epede.Darcr ed că mama ari mai
ferici
tă.Înpl us,am put eapuneni ştebanideopar te.
— Nut rebui esă-midaiexpl i
caţii
,az i
st ata.
Vocealuinu maier adecâtoşoapt ă.S-ar idi
catînpi ci
oare
şis- aaşezatsubpor tocali
.L- am ur matşim- am aşezatlângă
el.Voiam să- liaudemână,darpânăsăf acast a,aspus:
— Dacănu t esuper i,scumpamea,aşvr easăst au puţ i
n
singurovr eme.

*
**

A douaz idi mineaţ a,tatami -

aspuscăt i
mpdecât evaz il
e
o să stea l a elî n dor mitor
.Voi a ca noi ,copiii
,să neţ i
nem
depar tedeel ,săst ăm toatăz iuape- afarăşisănej ucăm.Î n
primaz itotulamer sbi ne.Cândmăî nt orceam del aşcoalăa
doua z i, am auz it un geamăt cumpl it venind di nspre
dor mitor.
— Tată?am st ri
gat.
N-aveni tni ciunr ăspuns.Am deschi suşa.
Tata eral egatde patcu f r
ânghi işicur el
e.Nu şt iu dacă
făcuse ast a de unulsi ngursau dacă î laj utase mama,dar
acum sez bătea,seagi taî nlegăturişit răgeadeel e,răcnind
„Nu! ”
,„ Gata!” şi „ Dumnez eule!” Avea chi pul cenuşi u şi
transpiraţiaî işiroia.L- am strigatdin nou,darnu m- avăz ut
şinu m- aauz it.Am i nt r
atî n bucăt ăr ieşiam umpl utcu apă
ocar afa del imonadă.M- am aşez atl ângă uşa t atei,punând
vasulcu apăl ângămi ne,pent ru caz ulî ncar eisef ăcease te.
Mamam- avăz utşimi -aspussăi esaf arăşisămăj oc.I-am
spuscăvoi am să- laj utpet ata.Eaaz iscănu aveam cef ace
înpr i
vinţaast a,daram r ămasor i
cum l ângăuşă.
Cr izat ateia dur atmaimul tez i
le.Când mă î ntorceam
acasădel aşcoal ă,aduceam vasulcu apă,î mir eluam l ocul
del ângăuşăşiaşt ept am acol opânăl aor acul cării
.Br i
an şi
Maur een sej ucau peaf ară,i arLor iser e t
r ăgeaî n col ţ
ulcel
maiî ndepăr tatalcasei .Mamapi ctaî nat elierulei .Ni meninu
vorbeapr eamul tdespr eceseî ntâmpl a.Î nt r-
osear ă,î ntimp
cel uam masa,t at a a scosun ur l
e tmaiî ngr oz i
tordecâtde
obicei .M- am ui tatl amama,car emest ecaî n supă,depar că
nus- ariî ntâmpl atni mic.
— Făceva!am ţ ipatl aea.Tr ebui esăf aciceva,să- lajuţipe
tata!
— Tat ălt ău nu sepoat eajut adecâtsi ngur ,aspusmama.
Numaielş tiecum săsel uptecupr opr i
iil uidemoni .
Săpt ămâna ur măt oar e, del irul t atei a î nce t
at şi ne- a
chematî n dor mi tor,săvor bim cu el .Sespr i
ji
neadeoper nă,
eramaipal idşimaisl abcani ciodat ă.Al uatvasulcuapăpe
car eil -am of erit.Mâi ni l
eî itremur au at âtdet are,î ncâtabi a
ar euşi tsă- lţină,i arapa î ipi cura depebăr bieî nt imp ce
sor bea.
Cât evaz ilemait ârz i
u,t ataar euşi tsăf acăopl imbar epr i
n
casă,darnuaveapof tădemâncar eşimâi nilecont i
nuausă- i
tremur e. I-am spus mameică poat ef ăcusem o gr eşeal ă
cumpl ită,darmamaaz iscăuneor itrebui esă- ţ
iiemair ău
pent r
ucadupăaceeasă- ţ
iiemaibi ne.Dupăal t
ecât evaz ile,
tata păr ea aproape nor mal,numaică deveni se nesigurde
sine,bachi artimi d,î
ntr-unfel
.Nez âmbeafoar t
emul tnouă,
copiil
or,şines trângea deumer i,iaruneor isespr i
jinea de
noi,casăst eadr ept.
— Mă î ntreb cum va i vi aţa de acum î ncolo, i-am
măr turisitluiLor i
.
— Caşipânăacum,az i
sea.Amaiî ncer
catsăsel ase,dar
niciodatăn- ar euşit.
— Dedat aast a,ovaf ace,am spuseu.
— Deundeşt ii?
— E cadoulpent ruziuamea.

*
**

Tat aape trecutvar aînconval escenţă.Zi l

eî nşirast atsub
por tocal i
,ci t
ind.Pe l aî nceput ult oamnei ,îşirecuper ase o
bunăpar tedi nf orţ
a izi
că.Pent ru a-şisăr bătorinoua vi aţă
deabst i
nentşipent ruacr eaodi stanţăî ntresi neşirătăcir i
le
de al coolic,a hot ărâtcă f ami l
ia Wal ls va f ace o excur sie
lungă,cu cor tul
,l a Marele Cani on.Vom evi ta pădurariişi
vom găsiopeşt erăpeundeva,de- al ungulr âului.Vom înot a,
vom pescuişivom găt ipradal af oc,înaerl i
ber .MamaşiLor i
put eausăpi cteze,iareu,t ataşiBr ianput eam sănecăţ ăr ăm
pest âncişisăexami năm st ratur i
legeol ogiceal ecanionul ui.
Vaicaî nvr emur i
ledeal tădat ă.Noi ,copiii,nu er am obligaţi
să mer gem l a şcoală,susţ inea el .Elşimama ne put eau
instr uimaibi nedecâtor icaredi ntrepr ofesor i
iăiacu cr eieri
plinider ahat.
—I art u,Căpr i
ţă de Munt e,poţ isă-ţif acio colecţie de
pietrecum nus- amaivăz ut,mi -aspust ata.
 Ideea lis- a păr utmi nunat ăt utur or.Eu şiBr i
an am f ost
atâtdeent uz i
asmaţ iîncâtam î nceputsăţ opăi m chi aracol o,
pe podeaua di n suf r
ager ie. Am pus î n bagaj e al iment e,
tacâmur i, undi ţe, păt ur a de cul oar ea l avandei pe car e
Maur een o l ua pest etotdupă ea,şeval e tulmamei ,pânz e,
pensul eşicul or i
.Cenu aî ncăputî npor tbagaj ulmaşi nii,am
legatdeasupr a.Deasemenea,am l uatcunoiar culel egantcu
săge ţialmamei ,f ăcutdi nl emn f ur nirui tdepomif ruct i
feri,
pent rucăt ataz i
ceacănuseş t
iecevânatam put eagăsipr i
n
cot l
oanel e cani onul ui.Ne- a pr omis mi e şil uiBr ian că,l a
întoar cere,osăaj ungem sămânui m ar culşisăge ţil
ecadoi
copi idei ndienipur -sânge.Dacănevom î ntoar cevr eodat ă.La
dracu’ ,am put ear ămânesăl ocuimî n Mar eleCani on pent ru
totdeauna.
Am por nita doua z i
,di mi neaţa devr eme.Odat ă ce am
ajuns l a nor d de Phoeni x, după ce- am t recut de z onel e
rez i
denţ i
ale al e subur biilor,t raiculs- a lui diz at,i art ataa
începutsăconducădi nceî ncemair epede.
— Nu exi stă o senz aţie maibună decâtaceea că eşt ipe
dr um,aspusel .
Acum er am î n deşer tşist âlpiidet elefon t receau r api d pe
lângănoi .
— Hei ,Căpr iţădeMunt e,ast rigatel .Câtder epedecr ezi
căpotf acesămear gămaşi naast a?
— Mair epededecâtvi tezal umi ni i
!am r ăspunseu.
M- am apl ecat pest el oculdi nf aţ ă şiam ur măr it acul
vitezome truluiur când.Mer geam cu145ki l
ome tripeor ă.
— O să vez iaculăl a cum se duce până l a capăt ,l a
mar gineacadr anul ui,az istat a.
I-am văz utpi ci or ulmi şcându- secândacăl cataccel eraţia.
Lăsaser ăm geamur il
e deschi se, i ar hăr ţi
le, hâr ti
a pent ru
pictatşiscr umuldeţ i
garăau î nceputsăseî nvâr tăî nj urul
capet elor noast re.Aculvi tezome tr uluia t recutde 160 de
kilome t ri
,ul ti
mulnumărdepecadr an,şiaaj unsî n spaţ i
ul
goldedi ncol odeacest a.Maşi naaî nceputsăsecut remur e,
dart at anuar i
di catpi cioruldepeaccel eraţie.
Mama şi -a acoper itcapulcu br aţele şii -a cer utt ateisă
înce t
inească,darast anul -afăcutdecâtsăapeseşimaimul t
peaccel eraţie.
Brusc,sub maşi nă s-a auz i
tun z gomotca un cl ămpăni t.
M- am ui tatîn ur mă,sămăasi gurcănu căz usevr eobucat ă
impor tant ă di n maşi nă, şi am obser vat un con de f um
cenuşi u î n ur ma noas t
ră. Chi ar at unci, un abur al b,
mi rosindaieraî nceputsăi asădi ncapot ă,t recândpel ângă
ferestre.Tr emur uls- a accent uat şimaşi na a î nceput să
înce t
ineascăscoţ ândun z gomott er ibil,caot use,sau caun
tropăi t.Înscur tt imp,abi aseţ âra.Apoimot orulamur itpur
şisi mpl u.Am maial unecatcâţ ivame triînl inişte,î nainteca
maşi nasăseopr eascădet ot.
— Aicomi s-oşipe- asta,aspusmama.
Noi,copi i
i,î mpr eunăcu t ataam cobor âtşiam î nceputsă
împi ngem naşi na pe mar ginea dr umul ui,înt imp ce mama
stătea l a vol an.I -am ur măr i
t pe elşipe Br ian st udi i
nd
mot or ulcar ef umega,pl in de unsoar e,şivor bind despr e
păr ţi
lecomponent e.Apoim- am dusî n maşi nă,l ângămama,
Lor işiMaur een.
Lorimi -a ar uncato pr ivi
r edez gust at ă,depar că er a vina
meacăses tricasemaşi na.
— Dece- lîncur ajezideiecar edat ă?m- aînt rebatea.
— Nu- ţifacegr iji,am spuseu.Tat aos- or epar e.
 Am r ămas acol o o bună bucat ă de vr eme.Vedeam ul i
i
dându- ne t âr coale î n depăr t
are, şi mi -
am ami ntit de
ner ecunoscăt or ulăl a de Bust er.Poat e că ari t r
ebui tsă- i
acor d puţ ină î ncr edere.Cu ar ipa l uir ănită şidupă o vi aţă
înt reagă î n car e mâncase doarmor tăciuni ,pr obabi lcă nu
pr eaaveamot ivesăier ecunoscăt or.Pr eamul teîncer căr ipot
înr ăipeor i
cine.
Încel edi nur mă,t ataaî nchi scapot a.
— O poţ irepar a,nu- iaşa?l -am î nt r
ebat .
— Bi neînţ eles,aspusel .Dacăaşaveascul elenecesar e.
Tr ebui asăamânăm pent ruunt impexpedi ţi
apânăî n
Mar el e Cani on,ne- a spus.Pr ioritatea er a acum să ne
înt oar cem î nPhoeni x,casăf acăr ostdescul elenecesar e.
— Cum?aî nt rebatLor i.
— Aut ostopularioopţ iune,az ist ata.Dars- arput easă
ie gr eu de găsi t o maşi nă car e să ie î ndeaj uns de
încăpăt oare pent ru a put ea t ranspor t
a pat ru copi işidoi
adul ţi
.Dar ,datii nd căt oţ ieram at âtdeat l
eticişini ci unul
dint renoinu er a un pl ângăci os,dr umulpej ospână acasă
nuer aopr obl emă.
— Suntapr oape130deki l
ome t
r i
,apr otestatLor i.
— Aşae,aspust ata.
Dacăpar cur geam ci nciki lome tripeor ă,t i
mpdeoptor epe
zi,put eam aj unge î nt reiz il
e.Tr ebui a să abandonăm t oat e
lucr urile,înaf arădepăt ur amoval uiMaur eenşiar gint ăr i
a.
Ast ai ncludea şiar culcu săge ţialmamei .Pent ru că mama
ţineal aacelar ccu săge ţi,car eî ifusesedăr uitdecăt reTat ăl
ei,euşiBr ianl -am ascunsî ntr-
unşanţpent rui r
igaţii.Ur ma
săneî ntoarcem şisă- lr ecuper ăm cevamait ârziu.
Tat a o ducea peMaur een.Pent ru a ne r i
dica mor alul ,a
începutsăst rige„ un,doi ,trei,pat ru”,darmamaşiLor iau
refuz atsămăr şăluiascăî nr i
tmull ui .Încel edi nur mă,t at aa
renunţ atşis- al ăsatl i
ni şt
ea,t ulbur ată doarde paşi icar e
scâr ţâiau pe ni sip şipe pi etre,şide vânt ulcar e bici uia
deşer tul .Dupăceam mer soveşni cie,am aj unsl aunpanou
publ icitarpent r u un mot elpel ângăcar et recuser ăm doarcu
unmi nutsauaşacevaî nai ntecamaşi nasăsedef ecteze.Di n
cândî ncând,mait receaşui erândcât eomaşi năşit ataf ăcea
semncumâna,darni ciunanuopr ea.Pel aor apr ânzului,un
Bui ck mar e,al bast ru,cu bar e de pr otecţie strălucit
oar e de
crom aî nce t
ini tşiat raspedr eapt al ângănoi .O doamnăcu
ocoaf ur ăelegant ăacobor âtgeamul .
— Săr aciidevoi ,aexcl amatea.Sunt eţ
iînr egul ă?
Ne- aî ntrebatundeneducem şicândi -am spuscămer gem
la Phoeni x, s- a of erit să ne ducă până acol o. Aer ul
condi ţionatdi n Bui ck er aat âtder ececămis- af ăcutpi elea
degăi nă pebr aţeşipi cioare.Doamna ne- a spusmi eşil ui
Lor isă î mpăr ţim st i
cledeCoca Col a şisendvi şuridint r-un
mi cf rigideralatî nspaţ i
ulpent ru pi cioare.Tat aaz i
scănu- i
ef oame.
Doamnane- apovest itcum ii caeiveneadi ndi recţ
iaopusă
pe şosea,ne văz use,şidupă ce aj unse acasă,î ipovest ise
despr e săr aca f ami lie car e mer gea pe j os, pe mar ginea
drumul ui.
—I areu i -am spusii ceimel e:„ Cum,nu potsă- ilaspe
săr aciioameniaşa. ”I -am z is ii ceimel e:„ Săr aciicopii,cu
sigur anţ ăcăsuntmor ţideset e,săr aciideei .
”
— Nusunt em săr aci ,i-am z iseu.
Folosi secuvânt ulăst adepr eamul teor i.
— Bi neînţelescănu sunt e
ţi,ar ăspunsdeî ndat ădoamna.
N-am spus-oînsensulăla.
Darmi -am datseamacăof ăcuse.Doamnaaamuţ it
,şi,în
ul
timapar t
eacălători
ei,nici
unuldi nt
renoin-avorbitprea
mult.Deîndatăcene- alăsatînfaţacasei
,tat
aadispărut.L-
am aştept
atafarăpescăripânăt ârzi
u,darnuavenit.

*
**

Treiz il
emait ârziu,înt impceeuşiLor ist ăteam aşez atel a
piani na buni cii,încer când să ne î nvăţ ăm una pe al ta să
cânt ăm,am auz i
tpaşigr eişii negalil a uşa di nf aţă.Ne- am
întors şil -
am văz utpe t ata.S- aî mpi edi catde măsuţ a de
cafea şiacăz ut.Când am î ncercatsă- laj ut ăm săser i
dice,
ne- aî njuratşis- a clăti
nat ,agitând pumnulî n aer .Voi a să
ştieundeenenor ocitaşibl estemat aai ademamăanoast ră
şis- aî nfuriatat âtde t are pent ru că nu i -am spus,că a
ridicatpest ecapdul apulcupor ţelanur ilebuni cii,trânt i
ndu- l
şif acându- leţ ăndăr ipe t oate.Br ian a i ntrat î nf ugă î n
încăper e.A î ncercatsă- lpr indă pet ata depi ci or,dara f ost
expedi atcuunşut .
Apoi ,tata a smuci tser t
ar ulcu ar gintăr ieşia î mpr ăştiat
furcul i
ţele,l ingur il
e şicuţ i
tele print oată camer a şi ,după
aceea,ar i
di catunscaunşil -afăcutpr afl ovi ndu- ldemasă.
— RoseMar y
,undedr acu’eşt i
,t ârfăî mpuţ ită?ar ăcni tel.
Undeecur vaai a?
A găsi t-
opemama î n baie,ghemui tăî n cadă.Î nt imp ce
trecea î nf ugă pe l ângă el ,a î nşfacat -o de r ochi e şiea a
începutsădeadi nmâi nişidi npicioar e.S- au l upt atunulcu
altulpânăcândau aj unsî n sufrager ieşieli -adatol ovitur ă
car eat r i
mi s-opepodea.Eaaî nt i
nsmânaspr emor manulde
tacâmur ipecar et atal eaz vâr l
isepej os,aî nşfăcatun cuţ i
t
demăcel ărieşiil -
alut uratînf aţă.
Tat as- al ăsatpespat e.
— Ol uptăcucuţ i
te,da?
Az âmbi t
.
—Î nr egul ă,dacăaşavr ei.
Al uatşieluncuţ i
t,trecându- ldint r
-omânăî nal ta.Apoia
lovitcuţ i
t uldinmânamamei ,f acându- lsăcadă,şi -aar uncat
propr iulcuţ itşis- alupt atcu eapânăadobor ât-opepodea.
Noi ,copi i
i,am î nceputsă- lizbi m cu pumni iîn spateşil -
am
impl or atsăî nce teze,darnu ne- abăgatî n seamă.Î n cel edin
ur mă,i -ai mobi li
z atmameimâi ni l
epedupăcap.
— RoseMar y,eşt iofemei epeci nste,i-aspust ata.
Mamai -arăspunscăeunbe ţi
vanî mpuţ it .
— Da,darî li ubeşt ipebe ţivanulăst abăt rân,nu- iaşa?a
zist at a.
Laî nceput ,mamaaspuscănu,nu î liubeşte,dart ataa
întrebat -oiarşii ar,şicândeaaspusî ncel edinur măda,s-
au cal matamândoi .Cear t
a s- a evapor atde par că n- ar i
existat .Tat aaî nceputsă r âdă şis- oîmbr ăţi
şezepemama,
car er âdea şiea,agăţ ându- se de gât ull ui.Se pur t
au de
par că er au at âtdef eri
ciţică nu s- au ucisunulpecel ăl
alt
,
încâts- auî ndr ăgost itdinnouunuldecel ălalt.
N- aveam chefdesăr bător i
t.Dupăt oat echi nuril
epr i
n care
trecuse,nu- miveneasăcr edcăt at aseapucasei ardebăut .

*
**

Acum că t
ata seapucaseiardebăutşinu aveam ni ci
un
veni
t,mama a î nceputsă se gândească să ne mut
ăm pe
coast a de est ,î n WestVi rgini a,unde l ocui au păr inţiitat ei
.
Poat ecăail uii zbuteausă- lţ inăsubcont rol.Dacănu,măcar
put eau să nemaiaj ut einanci ar,aşa cum f ăcuseşibuni ca
Smi th.
O sănesi mţ i
m mi nunatî nWestVi rginia,nespuneaea.O
să l ocui m î n pădur e,î n munţ i,pr intre vever i
ţe.Ur ma să- i
cunoaşt em pe buni culşibuni ca Wal l
s,car e erau munt eni
aut ent ici.
Poveşt i
le mameif ăceau ca WestVi rginia să par ă o al tă
avent urăf abul oasăşi ,înscur tt i
mpnoi ,copi i
i,accept aser ăm
ideeaacest eicăl ăt
or i
i.Şit otuşi ,t atadet estai deeaşir efuzas-
oaj utepemama,pr in ur mar e,ea a pl ani icatt otuldeuna
singur ă.Pent r ucăn- am mair ecuper atmaşi na–sauvr eunul
dint rel ucr uril
e păr ăsite – di n expedi ţia eşuat ă până l a
Mar eleCani on,pr imull ucr u decar espuneamamacăaveam
nevoi e er a un mi j
loc de t ranspor t
.Spusese că Dumnez eu
acţ ioneaz ăpecăimi st erioase,şichi araşas- aşiî ntâmpl at:a
moşt eni tunt erenînTexasdupămoar teabuni cii
.
A aşt eptatpână când a pr imi tun cec de cât eva sut e de
dol aridel acompani acar ede ţ
ineadr eptur il
edef oraj.Apois-
adussăcumper eomaşi năl amânaadoua.
Un post l ocal de r adi o avea o emi siune săpt ămânal ă
promoţ ională, sus ţinut ă de un cent ru de vânz are a
aut omobi lelordeocaz ie,pel ângăcar etreceam î n dr um spr e
şcoal ă.Î n iecar e mi ercur i, DJ- i
işivânz ătoriide maşi ni
folosite obi şnui au să del irez e pe post despr e af aceri
incr edibi l
eşidespr ecel emaimi cipr e
ţur idin or aş;pent r ua
dovediast a,au anunţ atof ert aPi ggyBankSpeci al:omaşi nă
car esă cost emaipuţ in deo mi ededol arişipecar eo vor
vindepr i
mul uiapel antnor ocos.Mamaapusochi ipeof erta
PiggyBankSpeci al.Nu avr utsăr iştedânddoart elefon;s- a
duspânăacol o,cubani iînmână,şiar ămasî nbi roulir mei,
înt imp cenoi ,copi ii,o aşt eptam peo bancă di n par culde
pestedr um,ascul tândemi si
uneal aunr adi ocut ranz istor i
.
În aceami er cur i,of ertaPi ggyBank Speci alconst aî nt r
-un
Oldsmobi ledi n 1956,pecar emama l -
a cumpăr atcu două
sute de dol ar i. Am auz it
-o cum a vor bitl a mi cr ofon,
spunându- le ascul tător il
oremi siuniică r ecunoşt ea imedi at
unchi li
piraldr acu’debun.
Nu is- a per mi s să dea o t ur ă de pr obă cu of erta Pi ggy
Bank Speci alî nai nt es- ocumper e.Maşi nas- al egănatşis- a
opritde maimul te or ipână acasă.Ne er ai mposi bilsă ne
dăm seama dacă er a di n cauz a mani ereide- a şofa amamei
saudacăneal eseser ăm cuor abl ă.
Noi ,copi ii,nu er am î ncânt aţ ila gândulcă vom t r aver sa
ţara,cu mama pe postde şof er.Î n primulr ând,nu avea
permi s de conducer e val abil,şiî n aldoi lea r ând,f usese
dintot deauna un şof ergr oazni c.Când t ata se î mbăt a pr ea
tare,ur ca ea la vol an,darni cio maşi nă nu păr ea că mer ge
aşa cum t r ebui e când o conducea mama.Odat ă,pe când
mer geam cu maşi na pr i
n cent rul oraşul ui, nu a put ut
acţiona f r
ânel e,şiat uncine- a pus pe Br ian şipe mi ne să
scoat em cape t
el epegeam şisăs t
rigăm:
— N- avem f râne!N- avem f râne!
În acestt imp,t receam val - vâr t
ejpr ini ntersecţ i
i ,i ar ea
căut a ceva r elat i
vmoal edecar esă sel ovească.Î n cel edi n
urmă,am opr iti zbindu- ne de un cont ainer de gunoidi n
spat eleunuisuper mar ke tşiam mer spej ospânăacasă.
Mamaspuneacăor i
cineaveavr eoobi ecţ iel egat ădef elul
încar eşofaeaput eapr el
uaaceast ăsar ci nă.Acum căaveam
maşi nă, a cont inuat ea, put eam pl eca a doua z i
, de
dimi neaţ ă.Er a oct ombr i
e şit recuse dej aol ună di n anul
şcol ar,dar mama susţ inea că nu aveam t imp să l e mai
spunem pr ofesor ilornoşt rică ne r et
r agem,sau să obţ inem
act elepr i
vi ndsi t
uaţ i
aşcol ară.Cândnevom î nscr i el aşcoal ă
în WestVi rginia,va gar ant a ea pent rur ezul tatel e noas tre
şcol ar e,şi ,odat ă ce noi inoşt ripr ofesor ine vorauz icum
citim,î şivordaseamacâtdeavansaţ ier am cut oţii.
Tat ar ef uzasăvi năcu noi .Dupăpl ecar eanoas tr ăspunea
că va por ni de unul si ngur pr i
n deşer t şi se va f ace
prospect or .Am î nt rebat-o pe mama dacă avea de gând să
vândăcasadepeNor thThi r
dSt ree tsaus- oî nchi riez e.
— Ni ciuna,ni cial t
a,az isea.E casamea.
Ne- a expl icatcă er a pl ăcutsă de ţ i
iceva,să- ţir ămână
mer eu o al ternat ivă,şinu avea ni ciun r osts- o vândă doar
pent ru că nemut am.Nu voi a ni cis- oî nchi riez e,pent r
u că
nu- ipl ăceai deeade- alăsapeci nevasăl ocui ascăî n casaei .
Ol ăsam aşa cum er a.Pent r u a- iîmpi edi ca pet âl har işipe
vandal isădeaospar gere,vom agăţ ar uf epef rânghi eşivom
lăsa vase mur dar eî n chi uvet ă.Aşa,ne- a expl icatmama,
pot enţ iali
ii nt ruşivorpr esupunecăel ocui tăşivoripr ostiţ
i
să cr eadă că oameni icar e stăt eau ai ciput eau veniacasă
dint r-ocl ipăî nal ta.
În di mi neaţ a ur măt oar e,ne- am f ăcutbagaj ele,î nt imp ce
tata st ătea î mbuf natî n suf rager i
e.Am l egatmat er i
alele de
pict ur ă al e mamei de acoper i
şul maşi ni i şi am umpl ut
por tbagaj ulcu vase,t i
găişipăt ur i.Mamanecumpăr asecât e
ohai nă căl dur oasă del a un magaz in devechi tur i,să avem
cu cesăneî mbr ăcăm î n WestVi r ginia,undeer aat âtdef r
ig
înt impuli er niiîncâtni ngea.Ne- aspuscăneput em l uacât e
un l ucru cu noi , ca at unci când am pl ecat din Bat tl
e
Mount ai
n.Am vr utsăi au bicicle
ta,darmamaaspuscăer a
preamar e,şiat uncimi -am luatgeoda.
Am al ergatpânăî n cur t
eadi n spateşimi -am luatr ămas-
bundel apor t
ocal i,apoiam veni tînf ugăî nfaţacasei,săur c
în Oldsmobi l
e.A t rebui tsămăcaţ ărpest eBr ian,pent ru că
elşiLor iîşirez er vaserădej al ocuril
edel ângăgeam.Maur een
era aşez ată pe l oculdi nf aţ ă,lângă mama,car e por nise
mot orulşiexer sa mânui rea schi mbăt oarelordevi teză.Tat a
erat otî n casă,aşa că,m- am apl ecatpest e Br i
an şil -am
stri
gatcâtam put utdet are.Tat aaapăr utî n praguluşi i
,cu
braţeleîncr ucişat el apiept.
— Tat ă,t erugăm săvi i
,avem nevoi edet ine!am st r
igat.
Lor i
,Br ian,mamaşiMaur eenaui ntervenitşiei:
— Avem nevoi edet i
ne!st r
igam cut oţii
.
— Eşt icapulf ami li
ei!Eştit atălnost r
u!Vi nocunoi !
Tat ane- apr ivi tt i
mpdeun mi nut .Apoiaaz vârl
itîn cur t
e
ţi
gar apecar eof uma,aî nchi suşadel aint r
are,aveni tînt r
-
unsal tpânăl amaşi năşii -aspusmameisăsedeal aopar t
e
–voi asăconducăel .
 II
I
WELCH

Pe când er am î n Bat tl
e Mount ain,î ncetaserăm să dăm
numemaşi nilorfami li
eiWal ls,pent r
u că erau ni ştehâr bur i
atâtde j enant eîncâtni cimăcarnu mer i
tau nume.Mama
spuneacăî ncopi lăriaeil af ermă,nudădeauni ciodat ănume
vitelor,pentr ucăşt iaucăvorisi liţisăleomoar e.Dacănul e
dădeam numemaşi nilor,nu maier am at âtdet ri
ştiat unci
cândt rebuiasăl eabandonăm.
Aşadar ,PiggyBankSpeci alar ămasOl dsmobi l
eşiat ât ,iar
noinu i -am r ostit niciodat ă numel e cu af ecţiune şini ci
măcarcu compasi une.Ol dsmobi leaf ostor ablădi n cl i
paî n
car el-am cumpăr at.Pr ima oar ă când a dator t
ulpopi i,nu
eram decâtl aoor ădi stanţ ădegr aniţacu New Mexi co.Tat a
şi-a băgatcapulsub capot ă,a câr păcitceva la mot orşil -a
por nit,darcât eva oremait ârziu a cedatdi n nou.Tat al -a
făcutdi n nou să mear gă –„ maidegr abă să şchi opătez e”,a
spus el ,dar n- a atins ni ciodat ă maimul tde 25 – 30 de
kilome tripeor ă.În afar ă deast a,net otsăr ea capot a,şia
trebui ts-olegăm cuof rânghi e.
Am r euşitsă evi tăm gher et
ele unde se pl ăteau t axe de
dr um l uând- o pe r ute ocol i
toare cu două benz i,unde de
obi ceiseaduna î n spatelenost ru o coadă i nter mi nabilă de
şofer i
,t oţiclaxonând exasper aţi.Când una di nt ref erestrele
Ol dsmobi le-uluinu s- a maiî nchis,î n Oklahoma,am l i
pit
sacipent ru gunoipest e ea.Dor meam î n maşi nă î n iecar e
noapte,i ar î n Muskogee am aj uns noapt ea t âr ziu şiam
parcatpe o s tradă goal ă di n cent rulor aşul ui.Ne- am t rezit
dimineaţ a cu o gr ămadă de oameniî nj ur ulmaşi nii,copi i
micicu nasur i
lel ipitedegeamur işiadul ţicar ecl ăt i
nau di n
capşisehl iz eau.
Mamaaf ăcutcumânamul ţi
mi i.
— Poţ isă- ţ idaiseamacăt e- aidusder âpăat uncicândşi
oameni idinOkl ahomar âddet ine,az isea.
Cu geamull i
pi tcu sacidegunoi ,capot alegat ăcu f r
ânghi e
şimat erialeledepi ctur ăixat epeacoper i
ş,er am maij alnici
decâtoameni idi nOkl ahoma.Gândulăst aaamuz at-ot eribil.
Mi-am t rasopăt ur ăpest ecapşiam r efuz atsăi esdesub
eapânăcândam i eşi tdinMuskogee.
— Vi aţa est e ca o pi esă de t eatrut ragicomi că,mi -az is
mama.Art rebuisăî nve ţisăt ebucur imaimul tcândt răieşti
moment elecomi ce.
Ne-al uatol ună până când am r euşitsă t r aver săm ţ ar a.
Am iput utf acecăl ăt ori
al af eldebi neşiî nt r-o căr uţ ă cu
covi
lti
r.Î n pl us,mama i nsi sta mer eu să f acem şiocol uri
turi
sti
ce,sănel ăr gi m orizont ur il
e.Am aj unspânăl aAl amo.
— DavyCr ocke t
tşiJamesBowi eau pr imi tce- au mer itat,
pentru că au f ur atacestpământde l a mexi cani ,a spus
mama.
Apoi,ne- am î ndr eptatspr eBeaumont ,undeechi pament ele
deforajpl anau cani şt epăsăr igigant i
ce.ÎnLoui siana,mama
ne-apussănecăţ ărăm peacoper işulmaşi ni işisăcul egem
smocur ide muşchispani ol,car e atârnau de pe cr engi le
copacil
or .
Dupăceam t r aver satMi ssi ssippi-ul,am por ni tcăt renor d,
spr e Kent ucky , apoi spr e est.Î nl ocul deşer tului î nt ins,
măr gini tdemunţ istâncoşi ,aiciterenulseî nălţaşicobor aca
un cear şafscut urat .Î n cele di n urmă,am aj uns î nz ona
mont ană,ur când di n ce î n ce maisus şimaiadânc spr e
inima Munţ i
lorAppal achi ,opr i
ndu- nedi n când î n când,să
lăsăm Ol dsmobi l
e- ulsă semaiodi hnească după dr umur ile
abr upt e şişer pui toare.Er a dej a noiembr ie.Fr unzele er au
mar oni işicădeau di n copaci ,iar pant ele munţ ilor er au
învăl ui tedeoceaţ ăr ece.Vedeaii zvoareşipâr aiepest et ot,î n
loculşanţ urilordei rigaţiidi n vest,şiaer ulsesi mţea al tfel.
Totulf oar t
el ini ştit,gr eu şidens,şioar ecum maiî nchi sl a
cul oar e.Purşisi mpl uam amuţ itcut oţii
.
La asinţ it,ne- an apr opiatde o cot itură,unde r ecl ame
scr ise de mână,băt ut eî n cuie de copaci ide la mar ginea
drumul uipr omovau ser viciide r epar aţi
iaut o şil i
vr ăr ide
căr buni .Am l uatcur başine- am pomeni tîntr-
oval eadâncă.
Casel edel emn şiconst r
ucţ ii
lemi cidecăr ămi dă măr gineau
râulşise r idicau î n gr upur ii negale,pe ambel e pant e al e
munt elui .
— Bi neaţ iveni tlaWel ch!aexcl amatmama.
Am mer s cu maşi na de- al ungul st răzi
lor întunecat e,
îngust e,apoine- am opr i
tî nf aţauneicasemar i,păr ăgi nit e.
Sealaî npant ăaşacăat rebuitsăcobor âm niştescăr icasă
ajungem pânăl aea.Î nt impcet ropăiam pever andă,of emei e
adeschi suşa.Er aur iaşă,cupi el
eapal idăşibol năvicioasăşi
avea vr eo treibăr bii.Avea păr ulne ted şicăr untpr ins cu
agr afenegr eşioţ igarăî ngur ă.
— Bi ne- ai veni t acasă, iul e, i -a spus ea t at ei,
îmbr ăţişându- lîndel ung.
Apoi ,s- aînt or sspr emama.
 — Dr ăguţdi n par tea t a să- miof eriocaz ia de a- mivedea
nepoţ i
iînai ntedemoar te,i-az i
sf ăr ăsăz âmbească.
Făr ă să- şiscoat ăţ i
gar a din gur ă,ne- aîmbr ăţ i
şatpet oţi
,
rapi dşiţ eapăn.Aveaobr azulumeddet r
anspi raţie.
— Măbucursăt ecunosc,buni co,i -am zis.
— Nu- mispune„ buni co” ,ai z bucni tea.MăcheamăEr ma.
— Nu- ipl acepent ru căof acesăpar ăbăt rână,aspusun
băr batcar eaapăr utdi nspat eleei .
Păr ea un băr batbol năvi cios,cu părscur tşial b,ţ epos.
Aveaovoceat âtdemol făită,î ncâtabi aizbuteam săî nţ el
egce
spunea.Nu- midădeam seamadacăer adincauz aaccent ului,
saupoat epent rucănu- şipur t
apr ot eza.
— Mă cheamă Ted, dar poţ i să- mi spui „ buni cule”,a
cont inuatel .Pemi nenumăder anj eaz ăsăiubuni c.
Înspat elebuni culuier aunbăr batcu f aţabr onz ată,cu un
vâr tejsăl bati
c de părr oşu car e-ii eşea de sub o şapcă de
basebal lcu embl emă Mayt ag.Pur ta o hai nă cadr il
at ă,r oşu
cu negr u,darnu aveacămaşăpededesubt .Net otr epe tai ar
şii arcăer aunchi ulnost r
u St anl ey ,şinu maiî ncet asămă
îmbr ăţi
şez eşisămăsăr ute,depar cămăi ubeacu adevăr at
şinu măvăz usedef oar temul tăvr eme.Put eaisi mţimi rosul
de whi sky alr espiraţieil ui ,iau* când vor bea ise vedeau
mar giniler ozalegi ngi i
lorşt irbe.
M- am hol batl a Er ma,l a St anl ey şil a buni cul,căut ând
măcarot răsătur ăcar esăî miami nt eascădet at a,darn- am
văz utni ciuna.Poat e că er a una di ntrefar sel
et atei ,m- am
gândi teu.Cu si guranţ ă,t ata a ar anj atca ceimeu ci udaţ i
oamenidi n oraş să se dea dr eptf amilial ui.După cât eva
mi nut e,ur ma să i zbucnească î nr âs şisă ne spună unde
locui au păr i
nţiil uiadevăr aţ i
,i arnoinevom duceacol oşio
femei
ez âmbi
toarecu părulmi r
osi
ndfrumosnevaî nt
âmpi na
cu dragşinevaoferifarfuri
iaburi
ndedecremădegr âu.M-
am ui t
atlatata.Nu z âmbea şise t
otscărpi
na pe gât
,de
parcăariavutmâncăr i
mi .

*
**

I-am ur matpeEr ma,peSt anl eyşipebuni culî năunt ru,în

casă.Er af r igşimi roseaamucegai ,afum deţ igar ăşiar uf e
nespălat e.Ne- am î nghesui tcu t oţiiînj uruluneisobe cu
cărbuni ,osobăr otundă,di nf ont ă,alatăî nmi jloculcamer ei
de z i
,şine- am î ncăl zitmâi ni l
e.Er ma a scos o st iclă de
whisky di n buz unar ulcapot uluişit ata a păr ut bucur os
pentrupr imaoar ădecândpl ecasem di nPhoeni x.
Er mane- apof ti
tî n bucăt ărie,undepr egăteaci na.Un bec
selegănadi nt avan,ar uncândol umi nănecr uţăt oareasupr a
pereţil
or î ngăl beni ţi, acoper iţi cu o pel iculă subţ ire de
grăsime.Er maaî niptobar ăcur bat ădeoţ elîntr-un discde
ier de deasupr a uneisobe vechide găt it,al iment ată cu
cărbuni ,l -
ar i
di cat,şicu ceal altămânăaî nşfăcatun văt rai
agăţat de per ete şi a î nceput să î mpungă căr buni i
incandescenţ i,por tocal i
i.A amest ecat într-
o oal ăî n car e
ierbeaî năbuşi tni ştef asolevechecusl ănină,şiaar uncatun
pumn desar eî năunt ru.Apoiapuspemasadi n bucăt ări
eo
tavă cu bi scui ţiPi llsbur y şine- aî mpăr ţi
tiecăr uia câteo
farf
ur i
ecuf asole.
Fasolea ier sese at âtde mul tî ncâts-af ărâmatcând am
îniptf ur culiţaî n ea,şier a at âtde săr ată,încâtabi a am
reuşits- oî nghi t.M- am ţ i
nuts t
rânsdenas;aşamăî nvăţase
mamasăî nghi tl ucrur ilecareer auunpi cstricate.Er mam- a
văz utşim- apl esni tpest emână.
— Cer şe toriinuf acnaz ur i
,az isea.
Er au t reidor mi toar elaet aj,aspusEr ma,darni meninu
urcase acol o de apr oape z ece ani ,pent ru că podeaua er a
compl etput rezită.Unchi ulSt anl ey s- a of eritsă ne cedez e
locull uidi n pi vni ţăşisădoar măpeun patdecampani eî n
hol ,câtt i
mpst ăt eam l aei .
— St ăm doarcât evaz ile,aspust at a,pânăosănegăsi mo
casăanoast ră.
După ci nă,noi ,copi i
i,am cobor âtî mpr eună cu mama î n
pivni ţă.Er aoî ncăper e mar e,umedă şir ece,cu per eţide
cimentşipodeaacoper i
tăcu l i nol eum ver de.Aveaosobăcu
căr buni ,un pat ,o canapea ext ensibi lă,pe car e urmau să
doar mă mama şit at a şiun dul ap cu ser tar evopsitî ntr
-un
roşu ca almaşi ni lorde pompi er i
.Î n ser t are erau sute de
revist e cu benz idesenat e,cu col ţ
ur ileîndoi te:Litt
le Lulu,
Richi e Ri ch,Beet l
e Bai ley,Ar chi e and Jughead – pe car e
unchi ulSt anleyl ecol ecţionasede- alungulani lor.Subdul ap
eraus ti
clecubăut ur ă.
Noi ,copi i
i,am ur catî n pat ulunchi uluiSt anley.Casănu
stăm pr eaî nghesui ţ i
,euşiLor ine- am aşez atl auncapăt ,iar
Br i
an şiMaur een l acel ăl al
t.Pi ci oarel eluiBr i
an îmiveneau
înf aţă,aşacăl -am pr i
nsdegl ez neşil -am muşcatdedeget e.
Elaî nceputsăr âdăşisădeadi n pi cioare.M- amuşcatşiel
dedege te,săser ăz bune,şim- af ăcutsăi z bucnescî nhohot e
der âs.Am auz itunpoc -
poc -pocr ăsunăt ordedeasupr a.
— Ceî nseamnăast a?m- aînt r ebatLor i.
— Poat e că gândaci ide ai cisuntmaimar idecâtceidi n
Phoeni x,apr esupusBr i
an.
Am i zbucni tcu t oţ iiînr âs,şiat uncis- aauz itdinnou acel
poc-
poc -
poc .Mama a ur catsă vadă ce se întâmplă,apoia
coborâtşine- aexpl i
catcăEr mai zbeaînpodeacuocoadăde
mătur ă,săneat ragăatenţi
acăf ăceam preamul tzgomot.
— Az issănumair âdeţ
icâtt impsunt eţ
iîncasaei,aspus
mama.O cal căpener vi
.
— Nucr edcăEr manepl acef oartemult,am zi
seu.
— E doar o f emeie bătr
ână car e a avuto viaţă gr
ea,a
int
erveni tmama.
— Toţ isuntcam ci udaţi
,ar emar catLori
.
— O săneobi şnuim,aspusmama.
Sauosăpl ecăm maidepar te,m- am gânditeu.

*
**

A doua z ier a dumi nică.Unchi ulSt anley se spriji

nea de
fri
giderşisehol ba la aparatulder adio,car escotea sune te
ciudat e,darnu er au par azi
ţi,cio combi naţi
e de ţ i
pe t
e şi
boce te.
— Vor besc î n limbi ,a z i
s el . Numai Dumnez eu poat e
înţel
ege.
Predicat orula î nceputsă vor bească î n engleză,maimul t
sau maipuţ in.Aveaunaccentmunt enescat âtdepr onunţat,
încât er a apr oape l af elde gr eu de î nţeles cum er au şi
cântecel er eligioase.Le- a cerutt uturoroameni l
orbunidi n
faţa r adiour il
or, car e f useseră aj utaţi de aceast ă
transmi siune di rectă a spiri
tuluil uiDumnez eu,să t rimită
donaţ ii.Tat aai nt r
atî nbucăt ări
eşiaauz i
t.
— Ast aegenulăl adevoodoocar eî ţ
ifur ăsule tul,aspus
el,ast am- af ăcutat eu.
Cevamait âr ziu,în aceeaşizi,am ur catî n Oldsmobi le,iar
mamaşit at ane- au dussăf acem un t uralor aşul ui.Wel ch
eraî nconj ur atdi nt oate di recţii
le de munţ iat âtde abr upţ i
încâtţ isepăr eacă- ipriveştidepef undulunuicast ron.Tat a
ne- aexpl icatcăpant eledi nj urulWel ch-uluier au mul tpr ea
abr upt epent ruaput eacul tivaor icef eldel egumesauf r uct e.
Nu put eaicr eşteoisau vi te,nu put eaini cimăcarsăl ucr ez i
pământ uldecât ,poat e,doarat âtcâtsă- ţihr ăneşt ifami lia.
De aceea,par tea asta de l ume a f ostabandonat ăî n mar e
par te, până când, l a î nceput ul secol ului XX, magnaţ ii
jecmăni tor idi n nor d au făcutun dr um asf altatî n aceast ă
regiune şiau adus f orţă de muncă i ef
t i
nă,să expl oat ez e
terenur il
ei mense,pl inecucăr buni .
Ne- am opr itsub un pod decal ef erată şiam cobor âtdi n
maşi năsăadmi răm r âulcar etraver saor aşul.Cur geal eneş,
21
abi acl ipoci nd.Numel er âuluier aTug ,ne- aspust ata.
— Poat el a var ă osă veni m să pescui m şisă î notăm,am
propuseu.
Tat a a cl ătinatdi n cap.Regi unea ast a nu avea r eţea de
canal izar e,ne- az i
sel ,deaceea,când oameni itrăgeau apa
pest et reabamar e,toateexcr eţi
ilesescur geau di rectî n Tug.
Uneor i,r âul se r evărsa şi apa ur ca până l a cor oanel e
copaci l
or.Tat ane- aar ătatf âşii
ledehâr t
ieigienicăagăţ at ede
crengi ,de- al ungulţ ărmul ui .Tug,ne- a maispust ata,avea
nivelulcelmair i
dicatdebact er i
if ecal edi ntr
et oater âur ile
Amer iciideNor d.
— Ceî nseamnă„ fecale”?am î nt rebat .
— Rahat ,ar ăspunsTat a,pr ivindr âul.
Tat a ne- a condus apoi pe bul evardul pr i
nci pal car e
traver sa or aşul .Er aî ngust ,cu cl ădi rivechide căr ămi dă

21Şt
reangul(
n.Tr
.)
.
înghesui tpeambel el atur i.Magaz i
nele,panour il
e,t rotuar ele,
maşi nilet oateer au acoper itecu opel iculădepr afnegr u de
căr bune, ceea ce- i conf erea î ntregului or aş o î nfăţ i
şar e
apr oape monocr omat ică, ca o f otograie veche, r etuşat ă.
Wel ch er a mur darşisăr ăcăci os,darî ţ
iput eaida seama că
odini oar ăf useseol ocal itateînlor i
toare.Peundeal ,seî nălţ a
clădi rea i mensă di n mar mur ă,a t ri
bunal ului,cu un t urn
impoz antcu ceas.Pest e drum er a o bancă spl endidă,cu
ferestr ear cuiteşiuşădeierf orjat.
Îţiput eaida seamacă oameni idin Wel ch sest rădui au în
cont inuar e să conf ere mândr ie locului . Un panou di n
apr opi erea singur uluisemaf oralor aşul uianunţ a că Wel ch
er ar eşedi nţa districtul uiMedowel lşi ,că deanidez i
le,di n
pământ uril
e districtul uiMedowel lf usese ext ras maimul t
căr bune decât de or iunde al tundeva. Al ătur i era un al t
panou,car e anunţ a că Wel ch avea cea maimar e par car e
muni ci palăînaerl iberdi nAmer icadeNor d.
Dar r ecl
amel e vesel e pi ct ate pe z i
dur ile cl ădiril
or , de
exempl u acel ea de l a r estaur antul Ti c Toc sau de l a
cinemat ografulPocahont as se decol oraser ă şier au apr oape
indesci frabil
e.Tat a ne- a povest itcă per ioada gr ea a început
în ani i’ 50.Cr izal ovi se di n gr eu,apoior aşulnu şi -a mai
reveni t.Pr eşedinteleJohnE Kennedyveni sel aWel chl apuţ in
timp după ce f usese al es şi î nmânase per sonal pr imel e
tiche tepent ru aliment eai ci,peMedowel lSt r eet
,pent ru a- şi
demonst rapunct uldeveder e–pecar eamer icani iobişnui ţiîl
consi der au greu de cr ezut – şianume,că săr ăcia,până
apr oapedeni velulî nfomet ării,existacu adevăr atî n pr opr ia
lorţ ar ă.
Şoseaua di n Wel ch,ne- a spus t ata,ducea maisus,î n
munţ ii cu cl imă umedă, i nsupor tabi lă, căt r
e al te oraşe
mi niere mur i
bunde.Puţ i
nis trăinimait r
eceau pr i
n Wel ch
acum şiapr oapet oţiceicar eof ăceau,veneau doarpent rua
maiaduceonenor oci re–săconcedi ez emunci tori,săî nchidă
o mi nă,să conişt ecasa i pot ecat ă a cui va,să ocupecât eo
slujbăcar emaiapăr ea,arareor i.Oameni idin oraşnu- iprea
agr eaupevene t
ici.
Străzile erau î n mar e par tel ini şt i
te şi goal eî n acea
dimi neaţ ă dar,di n când î n când,t receam pe l ângă cât eo
femei e cu bi gudi ur isau pe l ângă un gr up de băr baţicu
tricour ipăt ate de mot ori
nă,car e st ăt eau î n pragulvr eunei
uşi .Am î ncercatsăl eatragat enţ ia,săl ef acsemn cu capul
şisăz âmbesc,pent rua- ifacesăî nţel eagăcănuaveam decât
intenţ i
ibune,darnu mi -
au r ăspunsl a semne,n- au scoso
vor băşini cimăcarn- auar uncatopr ivireîndi recţianoas t
r ă.
Dar ,i medi atcet receam,l esi mţ eam pr i
viril
eur măr i
ndu- ne
pânăl acol ţulstrăz ii
.
Tata o adusesepemama î ntr-o scur tă vizit
ăl a Wel ch cu
cincispr ezece ani î n ur mă, l a puţ in t imp după ce se
căsăt oriseră.
— Doamne,l ucr uriles-au cam dusder âpă,decând am
fostul ti
maoar ăpe- aici,aobser vatea.
Tata a puf nit scur tînr âs.A pr ivit-o de par că s-ar i
pregăt itsăoî ntrebe„ Cedr acu’am t otî ncer catsă- ţispun?” ,
înl ocsăf acăast a,s- amul ţumi tsăcl at inedi ncap.
Deodat ă,mamaaz âmbitlar g.
— Pr esupuncănu maiexi stăal ţ iar ti
ştiînWel ch,az isea.
N- osăam concur enţ ă.Carierameaosăi aavântai ci.

*
**
 Înz iuaur măt oar e,mamane- aduspemi neşipeBr ian l a
şcoala el ement ar ă di n Wel ch,apr oape de per iferi
e.A i ntr at
încrezăt oareî n bi r ouldi rectorului,î mpreună cu noi ,şil - a
anunţ atcă va avea pl ăcer ea de a î nscrieî n şcoalal uidoi
dintreceimaii nt eligenţ işimaicr eativicopi idinAmer i
ca.
Direct or
ula pr ivit-opemama pedeasupr a ochelar ilorcu
rame negr e,dar a r ămas aşez at în spat ele biroul uisău.
Mamaaexpl icatcănegr ăbi ser
ăm f oartet ar elaplecar eadi n
Phoeni x,înţel ege ţ idumneavoast răcum mer gl ucrur i
leşi ,di n
păcat e,cu t oat e di icul t
ăţ i
le mut ării,uitase să i a cu ea şi
chestiicum arisi tuaţ i
aşcol arăsaucer ti
icat eledenaşt ere.
— Darput eţisămăcr ede ţipecuvântcăJeanne t
teşiBr ian
suntexcepţ ionalde i nteligenţi,ba chi ar copi i-minune,i - a
spusea.
Direct or
ulne- amăsur atdi npriviripeBr ianşipemi ne,cu
păr ulnost ru nespăl atşicu hai nelesubţ i
r i,deoamenicar e
veneau di n deşer t.Chi pull uia căpăt at o expr esie acr ă,
sceptică.S- aconcent ratasupr amea,şi -aîmpi nsochel ariiî n
suspenasşiaspuscevadegenul :
— Chhtf ecohtohrşabt h?
— Pof tim?l -am î nt rebat .
— Ohtohrşabt h!aspuselcevamait are.
Eram compl etnăuci t ă.M- am ui tatlamama.
— Nuvăî nţ elegeaccent ul,i-aspusmamadi rectorul ui.
Acest as- aî ncr unt at .Mamas- aîntorsspr emi ne.
— Teî ntreabăcâtf acoptor işapte.
— Ah,am s trigateu.Ci ncizecişişase!Optor işapt ee
cincizecişişase.
Am î nceput să debi tez tot soiulde ecuaţ iimat emat i
ce.
Directorulsehol bal ami ne,năuc.
— Nu î nţelege ce-i spui , mi -az i
s mama. Î ncearcă să
vorbeştimair ar.
Directorulmi -a maipus cât eva întrebăripe car e n- am
reuşitsăl eî nţeleg.Dupăcemamamil e-atradus,i -am dat
răspunsur ipecar en-af ostelî nst aresăl eînţeleagă.Apoi ,i-
apuscât evaî ntrebărişil uiBr ian,darni cicu elnu ar euşit
săcomuni ce.
Prin urmar e,direct
oruladeci scăşieu şiBr ian eram un
picî nceţila mi nte şiaveam,di icultăţide vor bi
re car e-i
împiedicau pe cei l
alţ
isă ne î nţeleagă.Ne- ar eparti
z at pe
amândoi î n cl ase speci ale, pent ru elevi cu di icultăţi de
învăţare.

*
**

— Vat r
ebuisă- iimpr esionaţ icui nteli
genţ avoast r ă,aspus
mama,at uncicândeuşiBr i
anam por nitspr eşcoal ă,î nz iua
ur măt oare.Nuvăiet eamăsăiţ imaii nteligenţidecâtei .
Plouaseî nnoapt eadi nai nteapr imeinoast rez i
ledeşcoal ă.
Cândam cobor âtcu Br ian din aut obuz ulcar eneadusesel a
şcoal ă,pant oiinis- au umpl utcu apădi n ur mel enor oi
oase
decauci ucur il
ăsatedeaut obuz eleşcolar e.M- am ui tatînj ur
dupăt erenuldej oacă,gândi ndu- măcăî mivoiput eaat rage
câţivapr ieteninoicu apt i
tudini l
ef enomenal edet etherballpe
car elecăpăt asem laEmer son,darn- am văz utni cimăcarun
leagănsauunj ungl egym,dar ămi t
eunst âlpdet ether ball
.
Eraf rigîn permanenţ ădecând aj unseser ăm în Wel ch.Î n
ziua pr ecedentă,mama despachet ase pal toanelel a mâna a
douapecar enil ecumpăr aseî n Phoeni x.Când i -
am ar ătat
căl aalmeu er au r upţ it oţinast ur i
imi -ar ăspunscădef ectul
ăst a mi norer a compensatî ntrut ot uldef apt ulcă pal tonul
er ai mpor tatdi n Fr anţ a şier af abr i catdi nl ână 100%.Î n
timpceaşt ept am săsunecl opoţel uldei ntrar e,st ăt eam l ângă
Br ian pemar gineat er enul uidej oacă,cu br aţ el eî ncruci şate
pent ru aţinepal tonull ipitdecor p.Cei lal
ţicopi isehol bau l a
noi ,şuşot indî nt reei ,darnu păr eau î nst aresăsehot ărască
dacăer am pr ădăt or isau pr adă.Cr edeam căî n WestVi rginia
nu er au decâtal bi,aşa că am f ostsur pr insă de număr ul
mar edecopi inegr i.Am văz utonegr esăî nal tă,cu maxi larul
pr oemi nentşicu ochi imi gdal aţiz âmbi ndu- mi .I -am f ăcutun
semndesal utşii -am z âmbi tşieu,apoimi -am datseamacă
er a ceva răut ăci osî nz âmbe tulei .Mi -am st r ânsşimait are
br aţelelapi ept .
Er am încl asaaci ncea,deaceeaz iuameaer aî mpăr ţităîn
cur sur i
,cu pr of esor işisăl ide cl asă di f
er i
t e pent ru iecar e
di ntre ele.Pr i
mulcur s er ai stor ia st atul uiWest Vi rginia.
Istor i
a er a una di ntre mat er ii
le mel e pr ef er ate. Er am
ent uz i
asmat ă,pr egăt ităsăr idicmânadeî ndat ăcepr ofesor ul
aripusoî nt rebar el acar eşt i
am săr ăspund;darels- aopr it
înf aţacl asei,l ângăohar tăcar eî nf ăţişaWestVi r giniaşişi -a
pe trecutt otcur suli ndi cânddi strict eşicer ându- l
eel evilorsă
le numească.La aldoi lea cur s,ne- am pe tr ecutt oat ă or a
viz i
onândoî nr egistrar eameci ul uidef otbalpecar eî ljucase
liceuldi n Wel ch cu cât eva z ileî n ur mă.Ni ciunuldi ntre
pr ofesoriiăş tianu m- apr ezent atcl asei ;t oţipăr eau l af elde
nesi gur icaşicopi iiî n pr ivinţacompor tament ul uipecar ear
trebuisă- ladopt efaţ ădeost răină.
Ur măt orulcur saf ostengl ezapent rucopi iicudi icul tăţide
învăţ are. Domni şoar a Capar ossi a î nceput pr in a spune
claseică arput ea i sur prinşisă ale că uni ioamenidi n
lumeaast aaui mpr esiacăsuntmaibunidecâtal ţioameni .
— Suntconvi nşicăsuntat âtdespeci ali,încâtnu t r
ebui e
săr espect er egul il
epecar eleur meaz ăalţ ioameni ,cum ari,
să pr ezinte si tuaţ ia şcol ară at uncicând se î nscriuî ntr-o
nouăi nstituţiedeî nvăţ ământ ,aspusea.
Aar uncatopr ivirespr emi ne,apoişi -ar idicatspr âncenel e
cusubî nţeles.
— Cuiisepar ecănu ecor ect?i -aînt rebateapeceidi n
clasă.
Toţ icopiiiaur idi catmâna,î naf ar ădemi ne.
— Vădcănouanoast r ăelevănu edeacor d,az i
sea.Poat e
vreisăneexpl ici?
St ăteam î npenul timabancă.Toţ icopiidi nf aţăs- au întors
săsehol bez elami ne.Am deci ssă- ilascu gur acăscat ă,cu
unr ăspunsdi nj oculEr go.
—I nfor maţ i
a est ei nsuici ent ă pent ru at rageoconcl uz i
e,
am z is.
— Ser i
os? a î nt rebat domni şoara Capar ossi. Aşa se
vor beşt eînt r-
unor aşmar e,cum ePhoeni x?
Pr onunţ a„ Feeeeeni x” . Apoi s- aî ntor s spr e clasă şi a
repe tatcuovocepi ţi
găi ată,bat jocor i
toare:
—I nfor maţ i
aest ei nsuici ent ăpent ruat rageoconcl uz i
e.
Toat ălumeaaî nceputsăr âdăî nhohot e.
Am si mţ itceva ascuţ itşidur erosî ntreomopl aţişim- am
întor s.Negr esa înal t
ă cu ochimi gdalaţist ătea î n banca di n
spat el e meu.Ţi nând î n mână cr eionulascuţ itcu car e mă
împunsese î n spat e,mi -a ar uncatacel aşiz âmbe tr ăutăcios
demaidevr eme.
 *
**

L- am căut at pe Br ian l a cant ină, când a veni t or a

prânz ului ,darceidi ncl asaapat raaveauunpr ogr am diferit,
aşa că m- am aşez at si ngur ăl a o masă şi am l uat o
înghi ţ
itur ă di n sendvi şulpe car e mi -
lpr egăt i
se Er ma de
dimi neaţ ă.Er aunsur osşif ără gus t.Am desf ăcutcel edouă
fel
iide pâi ne,î năunt ru nu er a decâtun s tratsubţ i
r e de
unt ur ădepor c.At âtat ot.Făr ăcar ne,fărăbr ânz ă,f ărăof elie
de mur ăt ură, măcar . Chi ar şi aşa, l -
am mest ecat înce t,
uitându- mă cu at enţiel a ur mel e de muşcăt ur ipe car el e
lăsam î n pâi ne, pent ru a amâna cât put eam de mul t
moment ulî ncar evoiisi lit
ăsăpăr ăsesccant i
naşisăi espe
terenuldej oacă.Când am r ămas ul ti
ma el evă din cant ină,
omulde ser viciu,car e aşez a scaunel e pe mese să poat ă
măt ur apodeaua,mi -aspuscăer at impulsăpl ec.
Af ară pl utea o ceaţ ă subţ ire. Mi -am st r
âns mai t ar e
palt onulpe l ângă mi ne.Tr einegr ese,conduse de f ata cu
ochi imi gdal aţi, au por ni t spre mi ne de î ndat ă ce m- au
obser vat.Al teşasef e
tel e-auur mat .Încât evasecunde,m- am
pomeni tî nconj ur ată.
— Cr ez icăeşt imaibunădecâtnoi ?m- aî ntrebatf atacea
înalt ă.
— Nu.Cr edcăsunt em cut oţiiegali.
— Tecr ez ilafeldebunăcami ne?
Mi -at r asun pumn.Cândî nlocsă- mir i
di cbr aţelepent ru
amăapăr a,am cont inuatsă- miţ in paltonulst rânsî nj urul
cor pul ui,şi -adatseamacănuaveam nast ur i.
— Fat aast an- arenast urilapal ton,as trigat.
Acestl ucr uapăr utsăieper misiuneadecar eaveanevoi e.
M- aîmpi nsşiam căz utpespat e.Am î ncer
catsă mă ridic,
dar toate cel
et r
eif et
e au începutsă dea î n mine.M-am
ghemui tîntr-
obăl toacădenor oi,ţipândsăî nce t
ezeşil
ovind
sprepi ci
oarele caremă i zbeau dint oatedirecţi
il
e.Cel
elalte
fet
e se strânseserăî ntr-
un cercî nj urulnost r
u,pentru ca
profesori
isănu vadăcesepe trecea.Nimi cnu leputeaopr i
pânănusesăt uraudebăt ai
e.

*
**

Când am aj uns acasă după- ami ază,mama şit ata erau

ner ăbdător isăalecum f usesepr imanoas t r
ăz ideşcoal ă.
Le- am spuscăaf ostbi ne.
Nu voi am să- ispun mameiadevăr ul.N- aveam chefsăaud
încăunadi ntrepr edicileeidespr eput ereagândi riipoz i
ti
ve.
— Vez i
? mi -a spus ea.Şt iam că o să t eint egrezifără
probl eme.
Br ian a datdi n umer il at oateî ntrebăr i
le mameişial e
tatei,iarLor in-avr utni cieasăvor bească.
— Cum au f ostcei lalţicopii? am î nt r
ebat -o eu ceva mai
târziu.
—Î nr egulă, a spus ea, dar s- aî ntors cu spat ele, şi
conver saţias-aî nchei at.

*
**

Hărţuial
a a conti
nuat zide z
i,săptămâniî n şi
r.Fata
înaltă,pecareochemaDi niti
aHewit
t,măpr iveazâmbindîn
timp ce aştept
am cu toţi
ipe ter
enulde joacă să î
nceapă
cur suri
le.Laprânz,î
mimâncam sendvi
şuril
ecuunt urăcuo
lentoar epar alizant ă,darmaidevr emesau mait ârziu,omul
deser viciuî ncepeasăpunăscaunel epemese.I eşeam af ar ă
încercând să- miţ in capulsus,darDi ni t
ia şigaşca eimă
înconjur auşiol uam del acapăt .
Întimp cemăbăt eau,î mispuneau căsuntsăr acă,ur âtă
şimur dar ă,şier a gr eu să l econt razic.N- aveam decâtt rei
rochiţe, t oat e moşt eni te sau cumpăr ate di n magaz i
ne de
vechitur i,ceeaceî nsemnacăî niecar esăpt ămânăt rebuiasă
por tdouă di ntre el e de două or i.Er au at âtde uz ate de
nenumăr ate spăl ăr i
,că î ncepeau să l ise deşi re cusăturile.
Er am înt ot deaunamur dar i.Nuer avor bademur dăr i
auscat ă
a deşer tului ,cide o mur dăr ie pl ină de f uni ngine şipr af
uleios de l a soba cu căr buni .Er ma nu ne dădea voi e să
facem bai edecâto dat ă pesăpt ămână,î n 10 cent ime t
ride
apă pecar eo î ncăl zea pecupt oruldi n bucăt ărieşipecar e
trebuias- oî mpăr ţimt oţipat r
u.
M-am gândi tsăvor bescdespr ebăt ăileast eacu t ata.Dar
nu voi am săparopl ângăci oasă.Î n plus,nu- lpr eavăz usem
treazdecând sosi serăm î n Wel ch şimă t emeam că dacă î i
spuneam, o să apar ă pe l a şcoal ă abţ iguit şi o să
înrăut ăţeascăşimaimul tl ucrur ile.
În schi mb,am î ncer catsă vor besc cu mama.Nu m- am
put uthot ărîsă- ipovest esc despr e băt ăii,t emându- mă că
dacă o f ăceam,o să î ncer ce să i ntervină şiast a nu put ea
decât să î nrăut ăţească si tuaţia.Î n schi mb,i -am spus că
fetel
e de cul oare mă t er orizeaz ă pent ru că sunt em săr aci.
Mamami -aspuscăart rebuisăl eexpl iccănueni mi crăuî n
a isăr ac,că Abr aham Li ncol n,celmaimar epr eşedintepe
car el- a avutţ ara ast a,venea di ntr-of ami l
ie săr acă li
pită
pământ ului .Deasemenea,mi -az iscăaşput easăl espuncă
Mar tin Lut her Ki ng Juni or ar i f ost r uşinat de
compor tament ul l or. Deşi şt iam că acest e ar gument e
intelect ual enuvorduceni căieri,am f ăcutor i
cum oî ncer care
–„ Mar tin Lut herKi ngarif ostr uşi nat !”–i aracest ecuvi nte
le-au f ăcutpecel et reifetesăsecut remur eder âsî nt i
mpce
dădeaucumi nedepământ .
Noapt ea,î nt imp cest ăt eam cul cat ăî n pat ulluiSt anley,
împr eunăcu Lor i,Br i
an şiMaur een,concepeam scenar iide
răzbunar e.Mă i magi nam ca t at aî nz i
lel
el uide sol datî n
For ţeleAer i
ene,băt ându- lemărpet oat et r
ei.După şcoal ă,
mă duceam l a mor manul de l emne de l ângă pi vniţă şi
exer sam l ovituridekar ateşil ovitur icu pi ciorul,înt i
mp ce
bolbor oseam bl esteme câtse poat e de di abolice.Pe de al tă
par te, mă gândeam l a Di niti
a şi î ncercam să- iî nţ eleg
compor tament ul. Am sper at pent ru o vr eme că mă voi
împr ietenicu ea.O văz usem z âmbi nd de cât eva or icu o
căldur ăaut enticăşiat unciiset ransf or macompl etf aţa.Cu
un z âmbe tcaăst a,aveacu si gur anţ ăşicevabun î n ea,dar
nuşt i
am cum să- lfacsăser ăsf rângăasupr amea.
Î nt r-
oz i,cam l aol unădupăî nceper eaşcol ii
,măpl i
mbam
print r-un par cdin vâr fuluneicol inecândam auz itun l ătrat
răsunăt or,fur i
os,di n ceal altă par te a monument uluicar e
comemor a vi cti
mel e Pr i
mul ui Răz boi Mondi al. Am ur cat
scăr ileî nf ugă şiam văz ut un mai danez mar e şif ur ios
încol ţind un copi lde cul oar e de vr eo ci ncisau şase ani .
Copi lulsel i
pisedemonumentşiî ncer casăl oveascăcâi nele
cu pi cior ul,înt impceacest aî llătr aşisăr easpr eel .Copi lul
priveaspr eşiruldecopacidi ndepăr tar eşimi -am datseama
căî şical culaşansel ede- aaj ungepânăacol o.
— Nuf ugi!i-
am st r i
gateu.
 Copi lula r i
dicat pr ivirea spr e mi ne.La f ela f ăcut şi
câinel e,şiî naceacl ipă,copi l
ulapor ni
tî ngoanăspr ecopaci ,
fără ni cio şansă de r euşi tă.Câi nele s- a năpus titdupă el ,
lătrând,apoil -aaj unsdi nur măşil -apr i
nsdepi ci
or.
Înt r
-adevăr , exi stă câi ni t urbaţ i. Câi ni sălbatici. Câini
uci gaşi .Dacă unuldi nt r-ăstaî ţisar el a gât,st r
ânge până
cândsaut u,sauel ,daţ ior t
ulpopi i.Darmi -am datseamacă
ăstanu er aun câi necu adevăr atr ău.Ariput utsă- lsfâşi e
pepuşt i
,darsedi st r
a sper i
indu- l
,l ătrând şit răgându- lde
pant aloni.Er adoaropot aiecar eî ncasasepr eamul teşut ur i
şiacum sebucur asăgăseascăof ăpt urăcar esetemeadeel .
Am l uatunbăţşiam f ugitspr eei .
— Mar ş!i -am s trigatcâi nelui.
Cândi -am ar ătatbăţ ul ,câinel eaî nceputsăscheauneşia
şter s-o.
Di nţiicâi neluiaj unseser ăl a pi ele,darî isf
âşiaser ă doar
pant alonii.Copi l
ult remur a de par că avea o cr i
ză.M- am
ofer itsă- lconducpânăacasăşi ,pânăl aur mă,am aj unssă- l
ducî n câr că.Er auşorcaopană.Nu am r euşitsăscotni ci
măcar un cuvânt de l a el , cu excepţ ia unor i ndicaţii
monosi labice:„ acolo” ,„ pe ai ci“– cu o voce pe car e abiao
auz eam.
Casel edi n car tierer au vechi ,darpr oaspătvăr uite,unel e
încul or istrăl ucit
oar e,lavandăsauver dei rlandez.
— Ast a deai ci
,mi -a şopt i
tbăi eţelul,când am aj unsl ao
casăcuobl oaneal bas tre.
Avea ocur t
ecur at ă,darat âtdemi că,depar că arif ost
locui tădepi ti
ci.Când l -am pusj os,puş tiulal uat-ol af ugă
în sus pe scăr işia i ntr atr epede î n casă.M- am î ntors să
plec.
 Dini
ti
aHewi t
tst
ăteapever
andadepest
edr
um,pr
ivi
ndu-
măcuri
oasă.

*
**

A doua z i,când am i eşitpet erenuldej oacă după pr ânz ,

grupulde f ete a por nitspr e mi ne,darDi ni t
ia s- a abţ i
nut .
Făr ă conducăt oar e,cel elalt
e şi-au pi erdutmot ivaţia şis- au
opr i
tl aomi cădi st anţădemi ne.Pest eosăpt ămână,Di niti
a
mi -acer utaj utorulpent ru ot emăl aengl ez ă.Nu mi -aspus
niciodat ă că- ipar er ău pent r u hăr ţuială,ni cimăcar n- a
ami ntitdespr east a,darmi -a mul ţumi tcă l -am adusacasă
peveci nulei ,şimi -am datseamacăaceast ăcer eredeaj utor
era chest i
a cea maiapr opiată deo scuz ă pecar eo put eam
primi .Er maî şiexpr i
masef oar teclarpăr ereadespr eoameni i
decul oar e,aşacăî nl ocs- oi nvitpeDi ni t
ial anoiacasă,să
lucrăm l at emă,i -am suger atsă mă duc eu acasă l a ea,
sâmbăt aur măt oar e.
În sâmbăt a aceea,am i eşitdi n casă î n acel aşit imp cu
unchi ulSt anl ey.Elnu avusese ni ciodată banişimaşi nă
pent ru aî nvăţ a să conducă,darî n iecar ez ivenea să- lia
cineva de l a magaz i
nulde el ect r
ocasni ce unde l ucra.M- a
întrebatdacă voi am să mă ducă undeva.Când i -am spus
încotromăî ndr ept am,s- aîncrunt at:
— Acol oeCar tierulCi oroil
or,az isel.Cecauţ ituacol o?
Stanl eyn- avr utsă- şilasepr ietenulsămăducăacol ocu
maşi na,pr in ur mar eam mer spej os.Când m- am î ntorsî n
aceadupă- ami ază,casaer agoal ă,cuexcepţ i
aEr mei ,car enu
seduceani ciodat ăni căieri.St ăteaî n bucăt ărie,amest ecând
într-ooal ăcu f asol ever deşisor bind din st icl
adepi lealăpe
car eoaveaî nbuz unar .
— Şi ,cum af ostî nCar tier ulCi or oil
or?m- aî ntrebat.
Er ma per orat ot timpul despr e„ cioroi”
. Casa ei şi a
buni cul ui er a pe Cour t St ree t
,l a mar ginea car ti
er ului
oameni lordecul oar e.O ener vasecăaceşt iaî ncepuser ăsăse
mut eî n aceapar t
eaor aşul uişiobi şnui asăspunăcăWel ch
decăz usenumaidi n vina l or .Când st ăteaiî n camer a dez i
,
undeEr ma ţ i
nea î n per manenţ ă st orur i
let rase,put eaiauz i
grupur ideoamenidecul oar emer gând spr eor aş,vor bi nd şi
râz ând.
— Ci or oi bl est emaţ i, bombănea Er ma. N- am i eşi t de
cinci spr ez eceanidi ncasaast adi ntr -
unsi ngurmot iv:pent ru
cănuvr eausăvădvr eunci oroisausămăvadăvr eunul .
Mama şi t ata ne i nt er ziseser ăî ntotdeauna să f olosim
cuvânt ulăst a.Er amul tmaiur âtdecâtor iceî njurătur ă,ne-
au expl icat ei .Dar pent r u că Er ma er a buni ca mea,nu
coment am ni ciodat ăcândoauz eam f olosindu- l.
Er macont inuasăamest eceî nf asol e.
— Ţi ne- ot otaşaşil umeaosăcr eadăcăî ţipl accior oii
,a
spusea.
M- a pr ivit gr av, de par că mi -ar i î mpăr tăşito l ecţie
ser ioasădevi aţă,l acar earit rebui tsăcuge tşidi n car esă
tragî nvăţ ămi nte.A scosdopuls t
icleidebăut ur ăşi-al uato
înghi ţ i
tur ăl ungă,medi tativă.
Pr ivind- o cum bea,am si mţ ito gr eut ateî n pieptşi -am
simţ i
tnevoi as- oel iberez .
— N- art rebuisăf oloseşt icuvânt ulăst a,i-am spus.
Chi pulEr meiaî ncremeni tdes tupef acţi
e.
— Mamaspunecăsuntl af elcanoi ,am cont inuat ,at âta
doarcăauocul oar edi f
er i
t ăapi el
ii.
 Ermaseholbalami ne.Am cr ez
utcăosă- mideaun dos
depalmă,darî
nlocsăf acăasta,aspus:
— Căcatmicşinerecunoscătorceeşti
.Să iu a dracul
ui
dacăîmimaimănâncimâncar eaînsearaast
a.Mişcă-ţ
icurul
ăl
adeom denimicjosînpi vni
ţă.

*
**

Lorim- aî mbr ăţişatcândaauz itcăi -am datr eplicaEr mei .

Şit otuşi,mamas- asupăr at.
— Poat ecă nu sunt em de acor d cu mul te dintre opi ni il
e
Er mei ,aspusea,dart r ebui esăţ i
nem mi ntecă,at âtavr eme
câtsunt em oaspe ţ
iiei ,tr ebui esăim pol it
icoşi.
Cuvi nteleast eanu păr eau să- iapar ţ
inămamei .Eaşit ata
înjurau cu nădufpe or icine l e displăcea sau nu l et rez ea
respect ul:pedi rect oriidel aSt andar dOi i,peJ.EdgarHoover
şi,maial es,snobi işir asi şt i
i.Neî ncuraj aserăî ntotdeaunasă
im di recţiîn pr ivinţaopi ni ilornoas tre.Acum,seaşt eptaca
noisăneabţ i
nem.Daraveadr eptate;Er maarif os tînst are
sănedeaaf arădi n casă.Si tuaţiil
edegenulăst a,mi -am dat
euseama,î itransf ormaupeoameniî ni pocr iţ
i.
— O ur ăscpeEr ma,i -am spusmamei .
— Tr ebui esă- iar ăţ icompasi une,az i
smama.
Părinţ i
i Er mei au mur i
t când er a mi că, ne- a povest i
t
mama,i area f useseexpedi ată del a or udă la alt a şit oţio
trataser ăcapeoser vitoar e.Fr ecatulhai nelorpeoscândur ă
der ufepână când î isânger au dege tele–ast a er a ami nt irea
ceamaiput erni cădi n copi lăr i
aEr mei.Celmaibun l ucr u pe
car eîlf ăcusebuni culpent ru ea când s- au căsăt oritf usese
să- icumper eomaşi nădespăl at,dart oat ăbucur iapecar ei-
oiadus- oaceastacândvadi spăr usedemul t.
— Er ma nu se poat e detaşa de nef ericir
ea ei, a spus
mama.E si ngur ullucrupecar eîlcunoaşt e.
A mei i adăugat că n- ar trebui să ur ăşti nici
odată pe
nimeni,ni cimăcarpeduşmani iceimaiapr igi.
— Fi ecare om ar e ceva bun,a spus ea.Tr ebuie doarsă
găseşt
ical i
tateaaceeaizbăvit
oar eşisă-liubeşt ipentr
uast a.
— A,da? am spus eu.ŞiHi tl
er? Care er a cal
it
atea lui
iz
băvitoar e?
— Hi tler iubea câinii, a spus mama f ără să stea pe
gândur i.

*
**

Pel asf ârşituli ernii,mamaşit ataauhot ărâtsămear găcu

Oldsmobi le-ulpână l a Phoenix.Au spus că ne vor aduce
bicicl
e teleşit oatecel elalt
el ucruripecar ef useserăm nevoi ţ
i
să lel ăsăm î n ur mă,că vorl ua copi iale situaţieinoastre
şcolar eşivorvedeadacăpotsal vaar culcu săge ţialmamei
lăsatî n şanţ ulde i rigaţi
idi n drumulspr e Mar ele Canion.
Noi ,copi i
i,t rebui asăr ămânem î n Wel ch.Pent ru căLor iera
ceamaimar edi nt r
enoi ,mamaşit ataauspuscăeaer aşefa.
Bineînţ eles,cut oţ i
it r
ebuiasăascul tăm deEr ma.
Au pl ecatî ntr-o dimi neaţă,înt impuldez gheţului.Mi-am
datseama după r oşeaţa din obrajiimameică er aî ncântată
deper spect ivauneiavent uri.Şitataer avizibilnerăbdătorsă
scapedi nWel ch.Nu- şigăsiseosl ujbăşidepi ndeam deEr ma
dint oate punct ele de veder e.Lor ii -a suger attateisă se
angaj ezel a mi nă,dara spus că mi nele erau cont rol
ate de
sindicat e,i arsi ndi catel
eer au controlat edeMaie,i areler a
pel ista neagr ă a Maieipent ru că seapucasesă anche t
eze
cor upţ ia di n si ndi cat ulel ect rici
enilor,pe când l ocui am î n
Phoeni x.Un al tmot i
v pent ru car e dor ea să se î nt oar că în
Phoeni x er a să î şi si stemat i
zeze cer cet ăril
e pr ivitoar el a
cor upţ ie,pent ru că si ngur ulmod pr i
n car e put ea obţ ine o
slujbă î n mi ne er a o cont ribuţ iel ar ef
or mar ea Si ndi catului
Lucr ător i
lorMi nier idi nAmer ica.
Mi -aşidor itsăpl ecăm cu t oţi
i.Îmidor eam sămăî ntorc
în Phoeni x,să st au sub por tocaliidin spat elecaseinoas t
re
de chi r pici, să mer g pe bi ci
cletă până l a bi bli
ot ecă, să
mănâncbanane gr at uiteî nt r-o şcoală cu pr ofesor icar e mă
credeau i nteligent ă. Voi am să si mt soar el e deşer t
ului
băt ându- miî nf aţ ă,să r espi raer uluscatşisă mă caţ ărpe
munţ i
iabr upţ işist âncoşiî nt imp cet at aneconduceaî ntr
-
unadi nt reexcur siileacel eal ungipecar el enumeaexpedi ţii
deexpl or ar egeol ogi că.
I-am î nt rebatdacăam put easămer gem t oţi,dart at ami -a
spus că elşimama nu vorf ace decâto căl ătorier apidă,
afacer işini mi cmaimul t ,iarnoi ,copi i
i,nuam f acedecâtsă-
iî ncur căm.Î n af ar ă deast a,nu put ea să ne r et
ragă de l a
şcoal ăî n mi j
loculanul ui .I -am ar gument atcă ast a nu î l
împi edi case ni ciodat ă până acum.Wel ch nu er a ca t oate
celelaltel ocur i, ne- a spus el . Aici, exi stau r egul i car e
trebui au ur mat e,i aroameni inu t e pr iveau cu pr ea mul tă
bunăvoi nţădacăl eî ncăl cai.
— Cr ez ică se maiî nt orc? a î ntrebatBr i
an,î nt i
mp ce
mamaşit at aseî ndepăr tau.
— Bi neînţ el
es,i - am r ăspuns,deşiî mipusesem aceeaşi
întrebar e.
Înul timavr eme,păr eacăam deveni topr oblemămaimar e
decâtî nai
nt e.Lorieradejaadolescentă,iarî
n câţ i
vaani ,l a
felşieu şiBr ian.Nu maiput eau să ne arunce î n spatele
unuicami on sau sănepunăsădor mim noapteaî n cutiide
carton.
Eu şiBr ian am început să aler
găm după Ol dsmobi le.
Mamas- aî ntorsodat ăşine-af
ăcutcumâna,i art ataascos
mâna pef ereastr
ă.I-am urmărittotdr umulpână peCour t
Street,undeau accel eratşiapoiau l uatcurba.Tr ebuia să
credcăsevorî ntoar
ce,mi -
am spus.Dacănu cr edeam ast a,
poate că nu se î nt
orceau.Poate că ne păr ăseau pent ru
totdeauna.

*
**

După cemama şit ata au pl ecat,Er ma a deveni tşimai

nesuf erit
ă.Dacăsepăr eacăneui tăm ur ât,nepocneaî ncap
cu unpol onic.Odat ă,ascosdeundevaof otograieînr ămat ă
at atăluieişine- apovest itcăelaf ostsi ngurulcar eai ubit-o
vreodat ă.Povest ea i arşii ardespr ecâtdemul tsuferiseca
orfanăî nmâi nilemăt uşilorşiunchi lorei,carenuot rataseră
nicimăcarcu j umăt atedi n bunătat eapecar ene- oar ătaea
nouă.
Cam l a o săpt ămână după pl ecarea mameişia t atei
,
stăteam cu t oţiiî n camer a de zia Er mei,ui tându- ne la
televi
z or. St
anl ey dor mea î n hol. Er ma, car e băuse f ără
încetar edel a mi culdej un,i -
a spusl uiBr i
an că pant al
onii
luit r
ebui au cusuţ i.Ela î nceputsă şi -iscoat ă,darEr ma a
ripostatcă nu voi a să- lvadă al ergând pr in casă în chiloţi
,
sau cu un pr osopî nf ăşur atînj urull ui,arătânddepar căar
i pur tato af urisită de r ochie.Î ier a maiuşor să- icoasă
pant al oni idacăr ămâneaî mbr ăcat .I-acer utsăvi năcu eaî n
dor mi tor ulbuni cul ui,undeaveat rusadecusut .
Stăt eau acol odeun mi nutsau două,când l -am auz itpe
Br ian pr otest ând.Am i ntratîn dor mi tor ulbuni cul uişiam
văz ut-opeEr ma î ngenuncheat ăpepodea,î nf aţal uiBr i
an,
pipăi ndu- i pr ohabul pant aloni l
or , apăsându- l şi
frământ ându- lî nt i
mpceî ispuneasăst eal iniştit,ladr acu’.
Br ian,cu obr ajiipl i
nidel acri
mi ,îşiţ inea mâi ni l
epr otect or
întrepi cioar e.
— Er ma,l asă- lî npace!i -am str i
gat .
Er ma,î ncăî ngenuncheat ă,s- aî ntorsşis- ahol batl ami ne.
— Cevr ei,nemer ni cămi că?m- aînt rebat .
Lor iaauz itt ăr ăboi ulşiaveni tî nf ugă.I -am spuscăEr ma
îlat i
ngea peBr ian î ntr-un mod nepot rivit.Er ma a sus ţinut
cănuf ăceadecâtsă- icoasepant aloni işicăn- aredecesăse
aper eî mpot ri
vaacuz aţii
loruneicur viştinemi nci noase.
— Şt iuceam văz ut ,am i nterveni t.E oper versiune!
Er ma s- aî ntins să mă păl mui ască,dar Lor ii -a prins
mâna.
— Hai de ţ
isănecal măm cut oţii,aspusLor ipeacel aşit on
pecar eî lfolosea când mama şit ata mer geau pr ea depar te
cândsecer tau.Toat ăl umea.Cal maţ i-vă.
Er ma şi -a smuci t mâna di ns trânsoar ea l uiLor işia
pocni t- oat âtdet are,î ncâtochel ariil uiLor iau z buratpr in
camer ă.Lor i,car eî mpl iniset reisprez eceani ,a păl mui t-o şi
ea.Er ma a l ovit -odi n nou peLor i,şidedat a ast a,Lor ii -a
trasEr meiun pumn î nf al
că.Apois- au năpus titunaasupr a
celeilalt e,încăi er ându- se,smuci ndu- seşit răgându- sedepăr ,
agăţ ate una de ceal altă,i ar Br ian şicu mi ne i -am f ăcut
galer i
el uiLor i,până când l -
am t rez i
tpe unchi ulSt anl ey,
car eai ntratî mpl e tici
ndu- seîncamer ăşil e- adespăr ţit.
După ast a,Er ma ne- a goni tdeini tivîn pi vniţă.O uşă a
pi vniţeidădea di r ectspr e ext erior,aşa că n- am maiur cat
ni ciodat ăî n casă.Ni cimăcarnu maiaveam voi esă f olosim
toal eta Er mei ,ceea ce î nsemna ie că t rebui a să r ezistăm
până l a şcoal ă, ie că i eşeam af ară după ce se l ăsa
înt uner i
cul.Unchi ulSt anl ey se f ur i
şa uneor ipână j os cu
ni ştef asolepecar eoier sesepent ru noi ,darî ier at eamăcă
dacăr ămâneasămaivor bi
m,Er mavacr edecăedepar tea
noas trăşisevaî nf ur iaşipeel .
Săpt ămânaur măt oare,avi scol i
t.Temper aturaascăz utşi
aî nceputsăni ngă.Er manu ne- alăsatsăf olosim ni ciun pi c
decăr bune–asusţ i
nutcănu şt im cum săut ili
z ăm sobaşi
am iî n st aresă dăm f occasei .Er a atâtdef rigî n pi vniţă,
încâteu,Lor i,Br ianşiMaur eenam f ostfer iciţ
icăî mpăr ţeam
acel aşipat .I medi at ce aj ungeam acasă de l a şcoal ă,ne
băgăm subpăt ur iî mbr ăcaţ işinef ăceam t emel eacol o.
Er am î n patî n noapt eaî n car es- au înt orsmamaşit ata.
N- am auz i
tz gomot ulmaşi niicânds- aopr i tînf aţacasei .Tot
ce- am auz ita f ostuşa del ai ntrar edeschi zându- seundeva
deasupr a,apoivoci lemameişit atei,apoipeEr mar ecitând
listapl ânger i
lorî mpot rivanoas t
ră.A ur matt ropăi tult ateipe
scăr iî nj os,până î n pi vniţă,f urios pe noit oţi,pe mi ne
pent ru că- irăspunsesem obr az nicEr meişif ăcusem acuz aţii
incal iicabi le,şimaif uriospeLor ipent ru căî ndr ăz nisesă- şi
lovească buni ca,i arpe Br ian pent ru că f usese un bl eg şi
decl anşase t oat ă povest ea.Am cr ezutcă t ata va t r ece de
par t
eanoast răi medi atcevaalaces- aîntâmpl at,aşacăam
încer catsă- iexpl ic.
— Număi nter eseaz ăces- aî nt âmpl at!ar ăcnitel .
 — Darnuf ăceam decâtsăneapăr ăm,am obi ect
at .
— Br ianebăr bat ,poat esăt reacăpest east a,aspusel .Nu
maivr eausăaudni micdespr east a.M- aţ iauz it?
Clătinadi ncap,darat âtdevi olent,depar căaricr ezutcă
aşa put ea să- şial unge di n ur echisune tulvoci imel e.Ni ci
măcarnuseui t
al ami ne.
După cet at a a urcatdi n nou l ae taj,să- şii a por ţi
a di n
pileala Er mei ,noine- am ur catî napoiî n patşiBr ian m- a
muşcatdedege tuldel api ci or
,casămăf acăsăr âd,darl -am
împi ns î ntr-o par te.St ăteam cu t oţiacol o,î nî nt uner icul
tăcut .
— Tat a s- a compor tat f oarte ciudat ,am z is,pent ru că
cinevat rebuias- ospunăşipeast a.
— Şit ut e-aicompor taci udatdacăEr maarimamat a,a
spusLor i.
— Cr ez ică i -af ăcutvr eodat ăt ateiceea ce i -af ăcutl ui
Br ian?am î ntrebat .
Nimenin- amaiscosvr eovor bă.
Era scâr bos şisi nistr u să ne gândi m l a ast a,darput ea
expl i
ca mul tel ucrur i.Decet at a a plecatdeacasă at âtde
devr eme.Decebea at âtdemul tşideceseî nfuria atâtde
tare.Decen- avr utni ciodat ăsăveni mî n vi zi
tăl aWel ch pe
când er am maimi ci.De ce a r efuzatl aî nceputsă vi nă î n
West Vi rginia cu noi , şide ce a ez itat până î n ul timul
moment ,când a săr i
tî n maşi nă.Dececl ătina at âtdet are
din cap,apr oapedepar că arivr utsă- şiacoper eur echi l
e,
cândam î ncer catsă- iexpl icce- ifăcuseEr mal uiBr ian.
— Nu t egândil al ucr ur idegenulăst a,mi -aspusLor i.O
săt eînnebunească.
Şiat unci,mi -am îndepăr tatgândur i
least eadi nmi nte.
 *
**

Mamaşit atane- au spuscădupăceau aj unsl aPhoeni x

au descoper it că şmecher ia mamei cu r uf eleî nt inse pe
frânghi enu î iţ inusepei ntruşil adi stanţ ă.Casanoast răde
pe Nor th Thi rd St reetf usese j efuită.Di spăr user ă apr oape
toatel ucr ur i
le di n casă, pr intre car e, desi gur , bi cicletele
noas tre.Mama şit at aî nchi ri
aser ă or emor că,săt ranspor te
până ai cipuţ inele obi ecte car e mair ămăseser ă – mama a
spus că hoţ iiăi a pr oşt iui t
aser ă să ia cât eva l ucr urif oar te
bune,cum arioper echedepant alonidecăl ăr i
eaibuni cii
Smi th,deceamaibunăcal it
ate,di n ani i’ 30,–darmot or ul
Ol dsmobi le-uluicedase î n Nashvi lle şif useser ă nev oiţisă- l
abandonez eacol o,î mpr eună cu r emor caşicu pant aloni ide
călărie aibuni ciiSmi th,şisă i a aut obuz ulpent rur est ul
călător i
ei,pânăl aWel ch.
Am pr esupus că dacă mama şit at a se î nt or seser ă,vor
reuşisăoî mpacepeEr ma.Dareaaspuscănu vaput easă
nei erteni ciodat ăşinuaveadegândsănemaiţ inăî ncasaei
nicimăcarî n pivni ţ
ă,si lenţioşicani şteşoar ecidebucăt ărie.
Er am al ungaţ i.Ăstaaf ostcuvânt ulpecar el -af ol ositt ata.
— Aţ igr eşit,aspusel ,şiacum sunt em al ungaţ icut oţii.
— Ast anuechi arGr ădi naEdenul ui ,ar emar catLor i.
Eu er am mai supăr ată din cauz a bi ci cletei decât di n
pr i
cinaf apt ul uicăer am al ungaţ idecăt r eEr ma.
— Decenu nemut ăm î napoiî n Phoeni x,purşisi mpl u?
am î ntrebat - oeupemama.
— Am f ostdej aacol o,aspusea.Şiai ciexi st ăt otf elulde
opor tuni tăţidecar eni cimăcarnusunt em conşt i
enţ i.
 Ea şit ata au începutsă caut eo l ocui
nţ ă nouă.Cea mai
ieft
ină casă de î nchiriatdi n Welch er a un apar tamentde
deasupr a unuir estaur antdepeMedowel lSt r
eet,carecost a
75 dedol aripe l ună,ceea ce depăşea posi bi
lit
ăţi
lenoast re
inanci are.Înpl us,mamaşit at
avoi au un spaţiuînaerl iber
pecar esă- lputem numialnos tru,aşa că s- au hotărâtsă
cumper e ceva.Datii nd că nu aveam banipent ru o plată
integrală şi niciun veni t st abil
, opţ i
unil
e er au dest ul de
limitate,dar î n cât eva z ile,mama şit ata ne- au spus că
găsiserăocasăpecar ene- oput eam per mite.
— Nu echi arun pal at,aşacăvom işimaiapr opiaţiunii
decei l
alţi,aspusmama.Şiar eotent ărustică.
— Câtder ustică?aî ntr ebatLor i
.
Mama a f ăcut o pauz ă. Se gândea cum să f or
mul eze
răspunsul .
— Nuar ecanal izarei nter i
oară,az is.

*
**

Tata încă mai căut a o maşi nă care să î nlocuiască

Ol dsmobile-ul–iarbuge tulnostru aveacu chiu cu vaidouă
cifre–deaceea,l asfâr
şitdesăpt ămână,am mer scu t oţ
iipe
jossănevi zi
tăm pentru pri
maoar ănouacasă.Am cobor ât
până î n vale,am t r
ecutde cent ruloraşuluişiam ocol ito
pant ă, trecând pe l ângă casel e îngrij
it
e de căr ămidă,
const rui
te după ce mi neri
iî şi făcuseră sindi cate. Am
traversatunpâr âucar esevăr saînr âulTugşiam î nceputsă
ur căm peun dr um cu o singură bandă deci rculaţie,pr ost
asf al
tat,care se numea Littl
e Hobar tStreet.Dr umulf ăcea
maimul t
ecur bebr uşteşi,într
-opor ţi
unedr eapt ă,avea un
unghiat ât de abr upt î ncât t rebuia să mer gipe vâr f
ur ile
picioar elor .Dacă î ncer caisă puit oatăt alpa pe pământ ,î ţi
întindeaigambel epânăt edur eau.
Casel edeai ci,desus,er au maipăr ăginitedecâtcel ede
cărămi dă,di nval e.Er auconst ruitedi nlemn,cuver andeşui ,
acoper işur ideformat e,j gheabur idescur ger eruginiteşiol ane
dehâr tiegudr onat ăsau debi tum car esedespr indeau î nce t,
darsi gurdeper eteledededesubt .Apr oapeî n iecar ecur te,
unulsau doidul ăi,l egaţ icu l anţuldeun copacsau deun
stâlp de uscat r uf ele, l ăt rau f ur i
oşi când t receam. Ca
maj or i
t atea casel ordi n Wel ch,şiacest ea er au încăl zi
te cu
cărbune. Fami l
iile mai î nst ărit
e aveau şopr oane pent ru
cărbune;cel emaisăr acel ăsaucăr bunel eî ntr
-unmor man,î n
faţacasei .Ver andel eer au l afeldemobi latecaşii nterioarel e
celormaimul tecase,cu f r i
gider epăt ateder ugină,mesecu
picioar e demont abi l
e,car pete,canapel e sau banche te di n
maşi nipent ru ceicar e- şipe treceau timpulpe ver andă şi
poat eundul apde t
er ior at,găur itpeopar te,pentru capi sica
săai băunl occonf or tabi ldedor mi t
.
Am mer spânăapr oapedecapăt uldrumul ui,şiacol o,t ata
ne-aar ătatnouanoast răcasă.
— Eibi ne,copi i
i,bi neaţ iveni tpeLi ttleHobar tSt r
ee t,l a
număr ul93!a spus mama.Bi neaţ iveni tîn casa noast ră,
dulcecasă.
Am r ămascu gur ilecăscat e.Casa er a o chest iemi că,î n
par teadesusadr umul ui,peopant ăat âtdeabr upt ăîncât
numaipar teadinspat eaconst rucţieiati
ngeapământ ul.
Par tea di nfaţă,car ei ncludea şio ver andă dăr ăpănat ă,
atâr napr ecarîn aer ,sus ţinut ădest âlpiî nalţişisubţ iridi n
beton.Fusesevopsi tăî n al b cu mul tti
mp î n ur mă,darî n
locur il
e î n car e nu se decoj i
se de t ot, vopseaua se
transf or maseî ntr-uncenuşi umohor ât.
— E bi ne că v -am cr escut pe voi , ăşt ia mi ci, să iţ i
rezistenţ i,aspust at a.Pent ru căăst anu eun l ocpent u cei
slabidei ni mă.
Am ur catî n ur mal uit reptele,career au f ăcut edi n pietre
uni te unel e de al tele cu ci ment .Din cauz a er oz i
uni işia
const rucţ iei de mânt ui al
ă, se î ncl
inau pr imej dios căt re
stradă.Undeset er mi nau t repteledepi atră,î ncepea un şi r
şubr ed de t rept e de l emn f ăcute din cher est ea de 2x4,
semănând maimul tcu o scar ă mobi l
ă decâtcu un şi rde
trepte–car et educeaupânăl averandadi nf aţă.
Înăunt r u,er au t reiî ncăper i,iecar e de apr oximat iv 3x3
me t r
i.Toat e dădeau spr e ver anda di nf aţă.Casa nu avea
bai e,dardedesubt ,î ndăr ătulunui a dintrest âlpi idebe t
on,
era oî ncăper e de di mensi unea uneidebar ale,cu podea de
cimentşiot oalet ă.Toal etanu er alegat ăl avr eun si st
em de
canal izar esauvr eof osăsept ică.Er a,purşisi mpl u,deasupr a
uneigr opiadâncidevr eodoime t
ri.Nuexi staapăcur entă.Î n
apr opier ea băi i, un r obine t de apă se r i
di ca l a câţ iva
cent rime trideasupr apământ ului,aşadar ,î ţiput eaiaduceo
găleat ă,cu car esă car iapa pescăr iî n sus.Deşicasa er a
conect atăl a el ectr i
citat e, tata ne-a măr turisi t că pent r u
momentnuneput eam per mi tesăopor nim.
Par teabună,acont inuatt ata,eracănecost asenumaio
mi ededol ari,iarpr opr iet
ar ulnu i nsistaseasupr a plăţi
icu
bani ij os.Tr ebui a să- idăm cât ecincizecidedol ar ipel ună.
Dacă pl ăt eam l at imp,ur ma să im st ăpâni ide dr ept ai
acest eil ocui nţeî nmaipuţ indedoiani .
— E gr eu decr ez utcăî nt r-
obunăz it oateast eavorial e
noas tre,aspusLor i.
Începuse să cape t
e ceea ce mama numea o t ent ă uşor
sar cast ică.
— Săiir ecunoscăt oar e,ar i
post atmama,exi st ăoameniî n
Etiopi acar earuci depent ruocasăcaast a.
Ne- a demonst rat că l ocui nţa avea, t ot uşi , cât eva
car act eristiciat r ăgătoar e.De exempl u,î n suf rager ie er ao
sobăcu căr bunir otundă,di nf ont ă,pent ruî ncăl zir eşigăt it.
Er amar eşif rumoasă,cupi cioar emasi veî nf or mădel abede
urs,şinu seî ndoi acăer aun obi ectval or os,dacăl -aiidus
într- un l ocî ncar eoameni iapr eci au ant i
chi tăţile.Darpent ru
că l ocui nţ a nu avea hor n,ţ eava sobeiscot ea f umulpr int r
- o
fereas t
ră di n spat e.Ci neva î nl ocui se cu pl acajst icla di n
par tea de sus a f er estrei şi î nf aşur ase st ani ol î n j urul
deschi zăt urii, să î mpi edice f umul să scape î n î ncăper e.
Stani olulnuf usesepr eaeici ent ,aşacăt avanuler anegr ude
funi ngi ne.Ci neva – pr obabi l,acel aşici neva – f ăcuse,de
asemenea,gr eşealadeaî ncer casăcur eţet avanulî n cât eva
locur i,darnu r euşise decâtsă î mpr ăşt ie şisă mânj ească
loculcuf uni ngine,cr eândpet eal be,car et efăceausăobser vi
şimaibi necâter adenegr ur estult avanul ui .
— Casa î n si nenu emar el ucr u,s- a scuz att at a,darnu
vom l ocuiai cimul tăvr eme.
Lucr ulcelmaii mpor tant ,mot ivulpent ru car eelşimama
hot ăr âser ă să achi ziţi
onez e aceast ă pr opr ietate î n mod
speci al,f usesef aptulcăaveaşiun t eren dest uldemar e,pe
car e ne put eam const ruinoua noas t
ră casă.I nt enţ i
ona să
înceapăl ucr uldeî ndat ă.Aveadegândsăr espect epl anur ile
pent ru Cast eluldes ticlă,dart rebui asăf acăni ştemodi icăr i
ser ioaseşisăext i
ndădi mensi uni lecel ul elorsol are,datii nd
că eram pe ver
santulnordi
c almunt elui
,î nconj
uraţ
ide
piscuridi
ntoatedir
ecţi
il
e,şivom beneicia de f
oar
tepuţi
n
soare.

*
**

Ne-am mut atî n casă î n acea după- ami ază.Nu că am i

avutf oar te mul te chestiide mut at.Tat aaî mpr umut atun
cami on de l a magaz i
nul de el ectrocasni ce l a car el ucra
unchi ulSt anley şia aduso canapea pecar eun pr i
et en al
buni culuivoi as- oar unce.Deasemenea,t at aar ecuper atdi n
gunoicât eva mese şiscaune şia const rui tni şte dulapur i
impr ovizate–car e,def apt ,er au dest uldeşi c–di n bucăţ ide
ţeavăpr insedet avan,cuni ştesâr me.
Mama şi t ata şi -au î nsuşit î ncăper ea cu soba,
transformând- oî ntr-ocombi naţ iedecamer ădez i,dor mi tor,
ateli
erşibi rou de scr ii
t or.Am pus canapeaua acol o,deşi ,
după ceam desf acut -o odat ă,nu am r euşi tni ciodată să o
strângem l al oc.Tat aaf ăcutr aft
ur ipe t oţiper eţi
i,ca să
depoz it
ez e mat erialel
e de pi ctură al e mamei .Ea şi -a pus
şevaletulsub coşulsobei ,chi ar lângă f er eas t
r a din spat e,
pent ru că,sus ţineaea,acol oaveal umi nănat ur ală–ceeace
eraadevăr at,compar ati
vcu al teungher e.Şi -apusmaşi nile
de scr is sub al t
ă f ereast ră, aducându- şi r af t
uri pent ru
manuscr iseşioper eleînl ucr u,apoiaî nceput ,înscur tt imp,
săpr indăî npi onez edeper e t
eişecui deider omane.
Noiam al essă dor mim cu t oţi
iî n camer a di n mi jl
oc.La
început ,am î mpăr ţi
tun si ngur patmar e,l ăsatde f ostul
propr i
etar,dar t ata a hot ărâtcă am cam cr escutpent ru
chest i
aast a.Deasemenea,er am pr eamar ipent ruador miî n
cut i
ide car ton,şior i
cum,nu er a suici entl oc pe podea
pent ru el e,aşacă l - am aj utatpet at a săconst ruiască două
setur i de pat ur i supr apuse. Am const ruit cadr ul di n
cher estea de 2x4,apoiam per f
or atmar ginile,şiam t recut
câteva f rânghi ipr i
nt re găur i.Pe postde sal tele,am î ntins
car t
oane pest ef rânghi i. După ce am t er mi nat , pat uril
e
arătau cam banal ,aşacăam vopsi tpăr ţi
lel ater alecu spr ay,
creândun modelcompl i
catdear abescur iroşi işinegr e.Tat a
a adus acasă o măsuţ ă de t oalet ăl uat ă de l ar ebut ur i
,cu
pat ru ser tar e, cât e unul pent r u iecar e di nt re noi . De
asemenea,ne- af ăcutcât e o cut ie de l emn cu uşigl isante
pent ru obi ect e per sonal e. Le- am băt ut î n cui e pe per e t
e
deasupr apat ur il
or ,şiacol omi -am păst ratgeoda.
At rei
a camer ă a caseide l a număr ul93 de pe Li ttl
e
Hobar t St ree t
, bucăt ăr ia, f ăcea par te di ntr- o cat egor i
e
speci ală.Aveaomaşi nădegăt i
tel ect r
ică,darr acor dur i
lenu
erau chi arconf orme,cu r acoardedef ecte,ir edescoper iteşi
întrerupăt oar ecar ebâz âi au.
22
— Cu si gur anţ ă,Hel en Kel l
er ar acordataf ur isitaast ade
casăl areţ ea,z iceat ata.
A ajunsl a concl uz ia că t oatăt reaba er a pr ea compl i
cată
pent rucaelsăseder anjez es- or epar e.
Noipor ecliserăm bucăt ăria„ camer a unde t ef acivar ză”,
pent ru că, î n r arel e ocaz iiî n car e pl ăt eam f actur a la
electricitate şi aveam cur ent el ectr i
c, ne el ect rocut am al
dracul uide t aredacă at ingeam or ice supr afaţă umedă sau
me talicădi nî ncăper e.Pr imaoar ăcândm- am cur ent at,mis-
at ăiatr espi raţiaşiam căz utz vâr colindu- mă.Ne- am obi şnuit
destul de r epede ca, or i de cât e or i ne avent uram î n

22Scri
it
oar
eşiact
ivi
stădi
nSUA,sur
dăşioar
bă(
1880-
1968)(
n.r
.).
bucăt ări
e,săneî nfăşur ăm mâi nileîn cel
emaiuscat eşose t
e
sau câr pe pe car el e put eam găsi .Dacă ne cur ent am,î i
anunţ am pe cei l
alţi
,de par că l e-am i împăr tăşi
tbul e t
inul
me teorol
ogic.
— O smuci tur
ă put er nică, at unci când am at ins soba
astăz i
,spuneam.Luaţ imaimul tecârpe.
Î
nt r
-un colţ alt avanul uidi n bucăt ărie,apa cur gea ca
printr-un ciur.Or ide cât e or ipl oua,t avanulde r i
gi ps se
umlaşiseî ngreuna,iarapaî ncepeasăser everseînşuvoai e
din mi jl
oculumlăt ur i
i .Î nt impuluneif urtuniext rem de
violentedinaceapr imăvar ă,t avanuls- aumlatat âtdemul t,
încâts- a spart,iarapa şir igipsuls-au r evărsatpe podea.
Tata nu l -ar eparatni ciodat ă.Noi ,copi ii,am î ncercatsă
pe t
icim singuritavanulcu hâr tiegudronat ă,staniol,lemn şi
adez i
vEl mer,dari ndifer entcef ăceam,apar euşeasăt reacă.
În celedin urmă,am r enunţ at.Aşacă,or idecât eor ipl oua
afară,plouaşiî nbucăt ăr i
e.

*
**

La început ,mama a î ncer catsă facă viaţa de pe Li ttle

Hobar tSt reet
,număr ul93,săpar ăoavent ur ă.Femei acar e
locui seacol oînai
nteanoas trănel ăsasemoşt enireomaşi nă
de cusutde modă veche,pe car e o acţ
ionaicu o pedal ă.
Mama a spuscă er afoarteut il
ă pentru că aşa neput eam
conf ecţionasingurihainel
e,chi arşiatuncicândel ectrici
tatea
era opr it
ă.Ea pr eti
ndea,t otodată,că nu aveainev oi
e de
model epent ru aputeacroi,er adeajunssăiicr eat i
vşisă- i
daibăt aie.Lascurttimpdupăcene- am mut atacol o,mama,
Lor işicumi nene-am măsur atunapeceal altăşiam î ncercat
săneconf ecţionăm si ngur eni şt erochi i.
A dur at o veşni cie şi r ochi i
le ne- au i eşitl ăbăr ţ ate şi
dif
or me,cu mânecidel ungi midi feri
teşigăur ipent ru br aţe
în mijloculspat elui.N- am r euşi tsămi -ot r
agpeameapest e
cappânăcândmamanuadesf ăcutcât evacusăt ur i.
— E mi nunat ă,az isea.
Dareu i -
am spuscăar ăt am depar căaşipur tatof aţ ăde
pernă i mensă di n car ei eşeau î nl ater alt r
ompe de el efant.
Loriar efuzatsăopoar tepeaeipeaf ar ăşichi arşiî năunt ru,
iarmamaat rebuitsăadmi tăcăcr oitor ianu r epr ezent acea
maibună me todă dea nef olosiener gia creat i
vă sau bani i
.
Mat erialulcelmaii efti
n pecar eîlput eam găsicost a 70 de
cenţ /me
i trul,şiaveainevoi edeapr oapedoime tripent ruo
rochie. Avea mai mul t sens să cumpăr ăm hai ne di n
magaz i
nel e de vechi t
ur i;măcaraveau găur ile pent ru br aţe
acoloundet r
ebui a.
Deasemenea,mamaaî ncer catsăî nveseleascăl ocui nţa.A
decor atper e ţ
iisuf ragerieicu pi ctur i
leeiî nul eişi,î ncur ând,
iecar ecent ime tru păt r
atdeper et
eer a acoper it,cu excepţ ia
spaţ i
uluide deasupr a maşi niide scr is,car e er ar ez ervat
pent ru işe.Aveam apusur idesoar est rălucitoaredi n deşer t
,
caicupr i
nşide pani că,pi sicidor mi nd,munţ iacoper iţicu
zăpadă,vasecu f ruct e,lor iî mboboci t eşipor tr
etel enoast r
e,
alecopi ilor.
Pent ru că mama avea maimul tepi cturidecâtaveam noi
spaţ i
u peper eţi
,tat aabăt utî n cui eni şt esupor tur ilungide
rafturipe per ete,i ar ea a at ârnatt abl ourile unulî nf aţa
celuilalt,pânăcând s- au supr apust r eisau pat ru.Di n când
încând,r oteat ablour il
e:
— Redecor ezpuţ in,învi or ezl ocul ,obi şnuiaeasăspună.
 Dareuer am si gur ăcăsegândeal at ablour i
leeical ani şt
e
copiişiîşidor eacael esăiet r
atateînmodegal .
Mama a maiconst ruitşi ruride r af t
ur ilaf erestr
e şia
aranjats t
iclevi ucol oratecar esăcapt ezel umi na.
— Aratădepar căam aveavi t
ral
ii,az isea.
Î
ntr-un fel,aşa şier a,darcasa er aî n continuarer eceşi
umedă. Î n iecar e noapt e, în t impul pr i
mel or câteva
săptămâni ,î nt insă pe sal teaua mea de car t
on şiascul tând
sune t
ulst ropi lor de pl oai
e car e picurau î n bucăt ărie,am
visatladeşer t ,lasoar e,lacasanoas t
rămar edinPhoeni xcu
un pal mier înf aţă,cu por t
ocalişiol eandr iîn spat e.Noi
fuseserăm pr opr ietariiaceleicase.Er am î n cont inuare,mă
gândeam.Er aanoas t
ră,si ngurulcămi n adevăr atpecar el -
am avutvr eodat ă.
— Nemaiî nt oar cem vr eodat ăacasă?l -am î ntrebatîntr-
oz i
pet ata.
— Acasă?
— LaPhoeni x.
— Acum,ai cieacasă.

*
**

Alând că acum Wel ch era noulnost r

u domi cil
iu,eu şi
Brian am hotărâtsăval ori
icăm chest iaastacâtseput eade
bine.Tata near ătaseloculdel ângă casă undeur ma să ie
fundaţiaşipivniţaCastelul
uidest iclă.Măsur aseterenulşiî l
mar casecu par işicu frânghii
.Dar ,pent ru că tat
a nu er a
nici
odatăacasă–i eşeasăî şistabil
eascăor eţeadecont acte
şisă invest
ighezeSi ndi
catulLucr ătoril
orMi nieri
,ne- a spus
el–şinu seapucasesădesţ el
eneascăpământ ul
,eu şiBr i
an
am hot ărâtsă- lajut ăm.Am găsi tol opat ăşiunt ârnăcopl ao
fer mă abandonat ă şiam pe tr
ecutapr oape iecar e moment
libersăpând ogr oapă.Şt iam că t rebui esă of acem mar eşi
adâncă.
— Nu ar er ostsăconst ruieştiocasăbună,dacănu eşt iîn
star esă- ifaciof undaţ iepemăsur ă,obi şnui at atasăspună.
Af ostomuncăgr ea,dardupăol unăam r euşi tsăsăpăm
ogr oapăî ndeaj unsdeadâncăî ncâtsădi spăr em î nea.Chi ar
dacănu î ndr eptaser ăm mar ginileşinu- inivelaser ăm fundul ,
er am t ot
uşiainai biidemândr idenoiî nşi ne.Odat ăcet ata
vat urnaf undaţ i
a,î lput eam aj utal aconst rucţ i
e.
Dar , pent ru că nu ne per mi team să pl ătim t axa
or ăşenească de col ect are a deşeur il
or ,gunoai ele noast re se
adunau î nmor manepr eamar i
.Î nt r
-oz i,tatane- aspussăl e
ar uncăm î ngr oapă.
— Darast aepent r uCast eluldest i
clă,i -am z is.
— E omăsur ăt empor ar ă,ar ăspunst ata.
Mi -aexpl icatcăvaî nchi riaun cami on car esăt r
anspor t e
toat ă mi zerial a gr oapa de gunoi .Darnu a maif ăcutni ci
ast a,şisub pr ivirile mel e şial el uiBr ian gr oapa săpat ă
pent r
uf undaţ ia Cast eluluides ticlă s- a umpl ut ,treptat,cu
gunoai e.
Cam î n acea per ioadă,poat ecă di n cauz a gunoai elor,un
şobol an deapămar eşihi dosşi -ast abi li
tr eşedi nţapeLi ttle
Hobar tSt ree t,la număr ul93.Î ntâi ,l- am găsi tî n bol ulcu
zahăr .Şobol anulăst a arif ostpr ea mar epent r u aî ncăpea
înt r
-un bolcu z ahărde măr i
me obi şnui tă,dar ,pent ru că
mamaaveaopof tăi nsaţ iabilădedul ciur işipuneacelpuţ in
optl ingur i
ţe de z ahărî ntr-o cană de ceai ,ţ i
neam z ahăr ul
înt r
-uncas tronpent rupunci ,pemasadi nbucăt ărie.
 Şobol anulăst anusemul ţumeasămănâncez ahărul ,înot a
înz ahăr ,set ăvălea pr in el ,set ol ănea cu desf ătarepr in el,
iarcoadat remur ăt oareî iat ârnapest emar gineacas tronul ui,
az vârlind cu z ahăr pest e masă. Când l -am văz ut , am
încr emeni t,apoiam mer s de- a-ndăr ăt elea,până când am
ieşit di n bucăt ăr ie. I-am povest itt otul l ui Br ian, şi am
deschi sî mpr eună uşa bucăt ăr iei,pr ecauţ i.Şobol anuli eşise
din cast ronuldez ahărşisăr isepesobă.Î ivedeam ur mel e
dinţ il
orpemor manuldecar toi,pemâncar e,peof arfur iede
pesobă.Br i
an aar uncatcu cr atiţadef ont ăî n el.Cr atiţal -a
nimer it,apoia z ăngăni tl ovindu- sedepodea,darî nl ocsă
fugă,şobol anulaşui eratî ndi r ecţ i
anoas tră,depar cănoiam
if osti nt ruşii.Am i eşitînf ugădi n bucăt ăriet rântinduşaî n
ur manoas trăşiam î ndesatcâr pesubea.
În acea noapt e,Maur een,car e avea ci nciani ,er a pr ea
îngr ozită pent ru a put ea dor mi . Repe ta l a nesf âr şit că
şobol anulosăvi năsăoî nhaţ e.Î lauz eat âr ându- sedi nceî n
cemaiapr oape.I -am spussănumaiieaşaobl eagă.
— Chi araudşobol anul ,aspusea.Cr edcăel ângămi ne.
I-am spus că l ăsa f rica să pr eia cont rolulasupr a eişi ,
pent r
u că er a unul di nt re moment ele î n car e aveam
elect ri
citate, am apr ins l umi na să- i dovedesc. Şi acol o,
ghemui t pe păt ur a ei de cul oar ea l avandei ,l a câţ iva
cent ime tridef aţasur oriimel e,sealaşobol anul .Maur een a
ţipatşia î mpi ns păt ura de pe ea,i arşobol anula săr itpe
podea.Am î nşfăcato măt ură şiam î ncer catsă- llovesc cu
coadaei ,darm- af ent at.Br ianaî nhăţ atobât ădebasebal lşi
l-am mânat ,şuierândşipl esni nd,pânăî ntr-uncol ţ.
Câi nele nost ru,Ti nkl e,cor citur a de t err i
erJack Russel l
car e-lur măr isepeBr ian pânăacasăî nt r-
obunăz i,apr i
ns
şobol anulî nt re dinţ
işil -al ovitde podea până l -
a omor ât.
Cândai ntratmama,Ti nkledeil aţ anţoşpr i
n camer ă,caun
veritabi lucigaşdeiar eceer a.Mamaaz iscăî ierami l
ă,într-
unf el,deşobol an.
— Şişobol aniitrebuiesămănânce,asubl i
niatea.
Chi ardacăer amor t
,mer itaun nume,acont i
nuatea,aşa
căl -abot ez
atRuf us.Brian,car eciti
secăr ăzboini ci
ipr i
mi t
ivi
înigeau păr ţidin corpuril
e vi cti
mel orînţ ăruşipent ru a-şi
intimi daduşmani i,l
-aagăţatpeRuf usdecoadăî ntr-
unpl op
dinf aţa casei ,a doua z ide di mi neaţă.După- ami aza,am
auz i
tf ocuride ar mă.DomnulFr eeman,de vi z avi,văzuse
şobol anulat ârnândcu capulî nj os.Ruf user aat âtdemar e,
încâtdomnulFr eeman crezusecă eun oposum,sedusese,
îşiluasepuşcadevânăt oareşiî lfăcusepr afdi ntr-unf oc.Din
Ruf usn- amair ămasdecâtobucat ăsf ârt
ecat ădecoadă.

*
**

Dupăi ncident ulRuf us,am dor mi tcuobât ădebasebal lî

n
pat .Br i
an dor mea cu o mace tăl ângă el .Maur een de- abi
a
reuşea să adoar mă.Vi sa în mod r epetatcă era devor at
ă de
şobol anişise f ol
osea de t oat
e pr etextel
e pe carel e găsea
pent ru a-şipe tr
ecenopţ il
eacasăl apr i
eteni.Mamaşit at
aau
ridicatdin umer icând au auz itdei ncidentulRuf us.Ne- au
spus că avuseser ăm de dus l upt e cu adversar i şi mai
sălbat i
ciîntr ecut,şinisevamaiî ntâmpl aşiînviitor
.
— Cef acem cu gr oapa degunoi ?am î ntrebatîntr-oz i.E
apr oapepl i
nă.
— O măr i
m,aspusmama.
— Nu put em cont inua să ar uncăm gunoai e acolo,i -am
spus.Ce- osăz icălumea?
— Vi aţaepr eascur tăsănef acem gr ijidespr ececr edal ţi
oameni ,a spus mama.Or i
cum,ar t rebuisă ne accept e
pent ruceeacesunt em.
Eram convi nsă că oameni iarput ea imaidi spuşisă ne
accept e aşa cum er am dacă am i f ăcutun ef or tpent rua
îmbunăt ăţ ifelulî n carear ăta casa număr ul93 depeLi ttle
Hobar tSt reet.Er au ogr ămadădel ucr ur ipecar el eput eam
face, mă gândeam, car e nu cost au apr oape ni mi c. Uni i
oamenidepr i
n Wel ch tăiau cauci ucur iîn douăsemi cer cur i,
le vopseau î n al b şil ef oloseau pe r ostde bor dur ipent ru
grădi nă.Poat ecă nu neput eam per mi teîncă să const rui m
Cast eluldest iclă,darcu si gur anţăput eam punecauci ucur i
vopsi teînj urulcur ţi
idi nf aţă,să o maiî nfrumuse ţăm un
pic.
— Ast ane- arf acesănei ntegr ăm măcarpuţ in,am pl edat
euî nf aţamamei .
— Făr ăî ndoi alăcăda,az ismama.
Dar ,în ceea ce- ipr ivea pe ceidi n Wel ch,pe ea nu o
interesacât uşidepuţ insăsei ntegrez e.
— Pr efersă am ocur tepl ină cu gunoai ever i
t abile,decât
cudecor aţ i
unidepr oast ăcal i
tat epent rupaj i
şte.
Am cont inuatsăcautal temodur ide- af aceî mbunăt ăţiri.
Într-oz i,tat ane- aadusacasăocut iedeapr oape20 del itri
de vopsea de ext er
ior,r ămasă de l a vr eunuldi nt rel ocur ile
undel ucr ase.Î n dimi neaţ aur măt oar eam deschi scut iacu o
pâr ghie.Er aapr oapepl inăcu vopseagal benă,st răluci toar e.
Tat a adusese acasă şicât eva bi dinel e.Un st ratde vopsea
galbenă,mi -am dateu seama,ariput utt ransfor macompl et
casacenuşi eşiponosi tă.Put easăar ate,măcardi n ext er ior,
aproapel af elcucasel eî ncar el ocui aual ţioameni .
Er am at âtdeent uz iasmat ădeper spect ivade- al ocuiî ntr -o
casăgal benă,s tr ăluci toare,căde- abi aam r euşi tsăador mî n
noapt ear espect ivă.M- am t rezitadouaz i,disde- dimi neaţ ăşi
mi -
am pr inspăr ul ,pr egăt i
tăsăî ncepsăvopsesccasa.
— Dacămunci m cut oţii,put em t ermi nachest i
aast aî ntr -o
zisaudouă,l e-
am spust ut uror .
Dart at a a spuscă număr ul93,Li t t
leHobar tSt r eet,er a
unasemeneamor mandegunoai e,cănu mer itasănei rosi m
cu elt impulsau ener gia pecar eam iput utsă l edevot ăm
Castel ul uides t
icl ă.Mama a z iscă isepăr ea că l ocui nţel e
vopsiteî n galben s trăluci torer au depr ostgus t.Br ian şiLor i
auobi ect atcănuavem scăr işischel e.
Tat a nu f ăcea ni ciun pr ogr esvi zibi lîn pr ivinţa Cast elul ui
de sticl ă,i areu ş tiam că r ecipient ulcu vopsea gal benă va
rămânepever andă,dacă nu pr eluam eu î nsămisar cina.O
să împr umuto scar ă sau o să- mif ac una,m- am hot ăr ât.
Eram si gur ăcă,odat ăcevavedeat oat ăl umeat ransf or mar ea
mi r
acul oasăacasei ,misevoral ătur a.
Am deschi s cut ia pe ver andă şiam amest ecatun băţ ,
omogeni zând ul ei ulcar eser idicasel asupr afaţă,pânăcând
vopseaua, de cul oar ea lor i
i pi cior ul cocoşul ui s- af ăcut
cremoasă.Am băgat î n ea o pensul ă mar e şiam î ntins
vopseaua de- al ungulper e ţil
orl ateral idi n scândur ă veche,
cu mi şcăr il i
ne.Er al umi noasă,s t
r ălucitoar eşiar ăt a chi ar
maibi nedecâtsper asem.Am î nceputdi nl atur aîndepăr tat ă
a ver andeişiam cont inuatî nj ur uluşi icar e dădea spr e
bucăt ăr ie.Î n cât eva or e,acoper isem t oatesupr afeţel edepe
verandăl acar eput eam aj unge.Unel epăr ţial eper et eluidi n
faţă er au î ncă nevopsi te,l af elşiopar tea per eţi
lorl ateral i
,
darf olosisem maipuţ i
n de un sf ertdi n vopsea.Dacă t oţi
ceilalţimăaj utau,am iput utvopsit oatesupr afeţel
el acar e
nuput eam aj ungeşi ,încelmaiscur ttimp,am iavutocasă
galbenăşivesel ă.
Dar ni ci mama, ni ci tata, ni ci Br i
an, ni ci Lor i
, ni ci
Maur eenn- auf ostimpr esionaţi.
— Deci ,o par te din casă e gal benă acum,a spus Lor i.
Chest i
aast aosăschi mbecuadevăr atlucr uril
epent r unoi .
Trebui asăt ermint r
eabadeunasi ngur ă.Am î ncer catsă-
miconf ecţi
onezoscar ădi n bucăţ idel emn,darsepr ăbuşea
deiecar edat ă când mă l ăsam cu t oată greutatea pest eea.
Încă maiî ncercam să const ruiescoscar ăr ezi
stentă,cât eva
zile mai t ârziu, când di n cauz a unei scăder i br uşte de
temper atură,vopseaua aî nghe ţatpânăl asol idiicar e.După
ce s- af ăcut suici ent de cal d pent ru ca vopseaua să se
dez gheţ e,am deschi scut i
a.Î ntimpulî nghe ţul
ui,subst anţ ele
chimi cesesepar aseră,iarl i
chidulat âtdeomogenî nai nteer a
acum pl in de cocol oaşe şi apos ca l apt el
e covăsi t. Am
amest ecat-o câtam put utdebi neşiam cont i
nuatsă o f ac
chiarşidupă cemi -am datseama că vopseaua sest ricase
pent ru căşt i
am cănu vom f acer ostdeal t
ani ciodat ă,şiî n
loculuneicasegal bene,st răl
uci t
oar e,pr oaspătvopsi te,sau
chiar a unei a cenuşi i
,ponosi t
e,aveam acum o t reabă de
mânt uialăf ăcutădoarpej umăt ate,cu unaspectbi zar–car e
dădeadeş tirelumi icăoameni icar elocui au î
n casaast aî şi
dor eau să o r epare,dar l el i
psea i niţi
ativa pent ru a duce
treabal abunsf ârşit.

*
**
 LittleHobar tSt ree tdădeaspr eunadi nt reacel er âpeat ât
deadâncişideabr upteî ncât ,după cum z iceau oameni iî n
glumă, t rebui a să mont ez i conduct e pent ru a- i asi gur a
lumi na soar elui.Î n car t
ier l ocuiau o mul ţi
me de copi i–
Maur een avea,pent ru pr i
maoar ă,pr i
eteniadevăr aţ
i–şit oţ i
aveam obi cei ulsănepe tr
ecem t impulî n preajmadepoz it
ul ui
de ar mamentalGăr zil
orNaţ ional e,sub deal .Băi eţi
ij ucau
fotbal amer ican. Maj ori
t atea f etel
or de vâr st a mea î şi
pe treceau după- ami ezele st ând pe z idulde căr ămi dă car e
înconj ura depoz i
t ul de ar mament , piept ănându- se sau
împr ospăt ându- şil uciulde buz e,pr efacându- se i ndi gnat e,
darbucur ându- se î n secr etdacă l e luier a vreun sol datî n
rez ervă t unsscur t.Una di nt ref ete,Ci ndyThompson,f ăcea
efor tur iieşitedincomunpent r u aseî mpr i
et enicu mi ne,dar
s- adovedi tcă,def apt,ceeacei ntenţionaeacu adevăr atsă
facă er a să mă r ecr utezeî n Ku Kl ux Kl an,or ganiz aţia de
juni or i.Ni cimachi at ul,ni cii deea de- a pur t a un cear şafnu
măat răgeau di n cal e-afară,aşacăam pr eferatsăj ocf ot bal
cu băi eţii
,car erenunţ aser ăl ar eguladeanu accept af eteşi
mă l ăsau să mă al ătur echi pei dacă n- aveau suici enţ i
jucăt or i.
Oameni imaiî nst ăriţ
idi n Wel ch nu se ar ătaser ă pr ea
inter esaţ ide aceast ă par te a or aşul ui.Pe s trada noast ră
locui au câţ iva mi ner i,dar ceimaimul ţidi nt re adul ţinu
lucr au del oc.Unel emamenu aveau soţ i
,i aruni itaţ iaveau
ant racoz ă.Cei l
alţier auiepr eat ulbur aţidenecaz urilel or,ie
lipsiţidevoi nţă,purşisi mpl u,deaceeat oat ăl umeaaccept a
cu r anchi unăof or măoar ecar edeaj utordel ast at.Dar ,deşi
noier am cea maisăr acă f ami l
iedepeLi ttleHobar tSt ree t,
mama şit ata nu au sol ici
t at ni ci
odat ă aj utor soci alsau
bonur i de masă şi au r efuz at de iecar e dat ă acţ iunile
caritabile.Cândpr ofesor iine- au of eritsacidehai neobţ inut e
prin campani ile bi ser i
cii,mama ne- a obl i
gatsă l e ducem
înapoi .
— Put em avea gr ij
ă de copi iinoşt ri,l e plăcea mameişi
tateisăspună.Nuaccept ăm pomanădi npar teani mănui .
Cândl ucrur ileseî nr ăut ăţeau,mamaner eami nt eacăuni i
copiidepeLi ttl
eHobar tSt reetoduceau maigr eu decâtnoi .
Ceidoi spr ezececopi iaif ami li
eiGr adynuaveaut ată–mur i
se
într-
o mi nă car esesur pasesau f ugiseî nl umecu o t ârfa,
depindeadecelpecar eîlî ntrebai–i armamal orî şipe t
recea
zil
eleî npat ,suf erinddemi grene.Pr inur mar e,băi eţiif
ami l
iei
Gradysesăl băt iciser ăcompl et.Er agr eu să-idi stingipeuni i
deal ţiipent ru căt oţ ipur tau bl ugial başt ri
,t ricour irupteşi
ser âdeau î ncappent ru aţ i
nepăduchi iladi stanţ ă.Cândcel
maimar edi ntr eeiagăsi topuşcăvechesubpat ulmameil or,
adeci ssă- şiexer sez eapt it
udi niledeţ intaşasupr ameaşia
luiBr i
an,t răgând cu al ice în noi ,î nt imp ce f ugeam pr i
n
pădur epent ruanesal vavi eţile.
Apoi ,er au ceidi nf ami lia Hal i
.Toţ iceişasef raţiHal ise
născuser ăr etardaţ imi nt alşi,deşier au adul ţiacum,l ocuiau
totcu mamaşit at ăll or.Pent ru căam f ostpr ietenoasăcu el ,
celmaimar edi nt r ef raţi,KennyHal i
,î n vârstăde42deani ,
af ăcuto pasi unenăpr asni că pent ru demi ne.Cei lalţ
icopi i
din car tier îlt achi nau pe Kenny ,spunându- ică,dacă l e
dădea un dol arsau dacă se dez br ăca până l ai zmene şil e
arătapeni sul ,măvorconvi ngesăvi nl aoî nt âlnirecu el .În
seril
edesâmbăt ă,dacă er a păcăl itast fel,venea şiseopr ea
pes tradă,î nf aţacaseinoas tre,suspi nândşis trigândcănu
îmiţ ineam pr omi siuneadeavenil aînt âlni
r e,i areu t rebui a
săcoborşisă- iexpl iccăcei l
al ţ
icopi iîij ucaser ăof est ăşică,
deşiaveamul tecal i
tăţidemnedeadmi r at ,aveam or egul ăde
anui eşicubăr baţ imaiî nvâr stă.
Şit otuşi,t rebui esăspuncăoameni icar eoduceaucelmai
greu pe Li ttle Hobar t St r
ee t er au f ami lia Past or. Mama,
Gi nni e Sue Past or,er a cur va or aşul ui .Gi nni e Sue Past or
avea 33 de ani ,opt ii ce şiun iu.Toat e numel el or se
termi nau cu „ y” .Soţ ulei ,Cl arencePast or,aveaant r acozăşi
stăt eapever andadi nfaţăacaseil orimense,dăr ăpănat e,cât
eraz iuadel ungă,darnu z âmbeani ciodat ăşinu l ef ăceacu
mânat recător ilor.St ăteaacol o,purşisi mpl u,depar căari
fostî mpi et
rit.Toat ăl umeadi n or aşspuneadespr eelcăer a
impot entdemul ţianişini ciunuldi nt recopi inuer aall ui.
Gi nni eSuePast orsef erea dest uldemul tdeoameni .La
început ,m- am î nt rebatdacă st ătea înt insă,î mbr ăcat ăîntr-
un negl i
jeu de dant elă,f umând ţ igăr işiaşt ept ând vi zi
tele
domni lor .În Bat tle Mount ai n,f emei le car et rândăveau pe
ver anda di n f aţ ă de l a Gr een Lant er n –î ntret imp, î mi
dăduseam seama cu ce se ocupau de f apt– aveau r ujuri
deschi sel a cul oar e,r i
meinegr u şibl uz ecu nas tur ipar ţ
ial
deschi şi,car el edez văluiau par tea desusa sut ienel or.Dar
Gi nni e Sue Past or nu ar ăt a ca o cur vă. Er aof emei e
şleampăt ă,cu păr ulvopsi t bl ond şidi n când î n când o
obser vam pe af ară,pr i
n cur tea di nf aţ ă,t ăind l emne sau
încăr cândun coşcu căr bune.Deobi cei ,pur taacel aşit ipde
şor ţur işide hai ne gr osol ane cu car e er au î mbr ăcat e şi
celel alt efemeidepeLi tt
leHobar tSt ree t.Ar ătacaor icareal tă
mamă.
Mămaiî nt r
ebam şicum r euşeasăcur văsăr ească,avându-
ipet oţ icopi iiăi aî n gri
jă.Î nt r
-onoapt e,am văz utomaşi nă
opr indu- seî nf aţacaseiPast orşif ăcânddouăsemnal escur te
cuf ar ur i
le.Dupăunmi nut ,Gi nni eSueai eşitî nfugăpeuşă
şia ur cat pe scaunulde l ângă şof er. Apoi , maşi na s- a
îndepăr tat.
Kat hy er a ii ca cea maimar ea l uiGi nni e Sue Past or.
Cei l
al ţ
icopi io t rat au ca pe o par ia absol ut ă,ţipându- ică
mama ei er a „ cur vă“ şi por eclind- o „ fat a cu păduchi ”.
Adevăr uler acăsuf er eadeopedi culoz ădest uldeavansat ă,
încer ca mer eu să se î mpr i
etenească cu mi ne.Î ntr-o după-
ami az ă,cândneî ntor ceam del aşcoal ăşii -am povest itcăam
locui t o vr eme î n Cal ifornia, i s- al umi nat chi pul . Mi- a
măr tur i
sitcă mama eişi -a dor itî ntot deauna să se ducă
acol o.M- aîntrebatdacăaşput easăt recpel aeapeacasăşi
să-ipovest escmameisal edespr evi aţaî nCal i
fornia.
Bineî nţelescăm- am dus.Nu apucasem ni ciodatăsăi ntru
înGr eenLant em,daracum aveam ocaz i
asăvăddeapr oapeo
prost ituată adevăr at ă. Exi stau mul tel ucr ur ipe car eî mi
dor eam săl eşt i
u:Pr ostituţiaaduceauşorbani ?Seî ntâmpl a
să ie şidi stract i
v sau doar scâr bos şiat ât ? Oare Kat hy ,
sur or i
le şit atăleişt iau cu t oţ i
ică Gi nni e Sue Past orer a
cur vă?Cepăr ereaveau despr east a?Nu i nt enţionam săpun
toat eî ntrebăr ile aşa,di rect,dar cr edeam si ncer că dacă
intram î n casaf ami lieiPast orşiocunoşt eam peGi nnySue,
put eam i eşideacol omăcarcuoi deeasupr ar ăspunsur il
or.
Clar encePast or ,st ătea aşez atpever andă şine- ai gnor at
peKat hyşipemi necând am t recutpel ângă el .Înăunt ru,
erau mul tecamer emi ci,uni teî ntreel eca ni ştevagoanede
mar fa.Di n cauz a modul uiî n car e er a poz iţ
ionată casa,pe
pant a afectată deer oz iunea munt el
ui ,podel ele,tavanel eşi
ferest r
eleseî nclinau î nunghi uridi ferite.Nu exi stau tablour i
pe per eţ i,darceidi nf ami li
a Past orl ipiser ă poz e ale unor
femeiî mbr ăcat eel egant ,dincat aloageleSear sRoebuck.
Suror ilemaimi cial el uiKat hy seî nvâr t
eau decol o colo
gălăgioase,pe j umăt ate dez br ăcat e.Ni ci
una di nt re ele nu
semăna cu cel el
al te; una er ar oşcată, una bl ondă, una
br unetă,al teleaveaudi f
er i
t enuanţ edeşat en.Swee tMan,cel
maimi c,se ţ âr a pe podeaua camer eide z i,mol f
aind un
cas tr
avet e mur at. Gi nni e Sue Past or st ătea l a masa di n
bucăt ăr ie.Lângăeaer aot avămar eşiscumpă,genulpecar e
noinuaveam cum săni -lper mi tem.Gi nni eSueaveaunchi p
obosi t
,r idat ,darunz âmbe tveselşideschi s.
— Mă bucur să t e cunosc,mi -a spus ea,şt ergându- şi
mâi niledepoal el ecămăşi i.Nusunt em obi şnui ţ
icuvi z i
tele.
Ginni e Sue ne- a of eritscaune.Avea sânimar i
,car e se
legănau at unci când se mi şca, i ar păr ul ei bl ond av ea
rădăci nileî nchi sel acul oar e.
— Aj ut aţi-mă cu pasăr ea ast a,şi -osă f acni şter uladede
puispeci alede- alel u’Gi nni eSue.
S-aî nt orsspr emi ne.
— Şt iicum săcur eţiopasăr e?
— Bi neî nţelescăşt i
u,i -am z is.
Numâncasem ni mi ctoat ăz i
ua.
—I asăt evăd,aspusGi nni eSue.
Am apucatî ntâio ar i
pă şiam desf ăcutcel e două oase
subţ ir
i,scoţ ând t oat ă car nea ascunsă acol o.Apoi ,m- am
concent ratasupr a oasel orpi ciorul uişipul pei,frângându- le
articulaţ iil
e,coj ind t endoanel eşiscobi nd măduva.Kat hy şi
Gi nnieSuecur ăţ au şiel e,darî n curând s- au opr itsă mă
pr i
vească.Di n spat e,am scos bucat a aceea del icioasă de
car nepecar et oat ăl umeaor ateaz ă.Apoiam î ntorscar casa
cususulî nj osşiam cul escu unghi agr ăsimeacaunj eleu şi
bucăţ eleledecar ne.În cel edin ur mă,am băgatmânapână
la cotî ni nteriorulpăsăr iisă scott oată car nea car e ari
put utr ămâneagăţ atădeşi raspi năr ii
.
— Fat ă,a spusGi nni eSue,decând sunt ,n- am văz utpe
nimenisăcur eţeogăi năaşacum of acitu.
Am l uatcar t
ilagi
ulî nf ormădesul i
ţădi nosulpi eptul ui ,pe
car e ceimaimul ţioameninu- lmănâncă,şi -am muşcat ,
ronţ ăindsat isfăcută.
Gi nni eSuea t ocatcar nea înt r
-un cas t
r on,a amest ecat -o
cu mai onez ă şicu CheezWhi z ,apoia măr unţ ito mână de
car toi pr ăj i
ţişii -
a adăugat .A î nt i
ns amest eculpe două
bucăţ idepâi neWonder ,apoiar ulatfeli
ileşinil e-aî nt i
ns.
— Păsăr iîmpăt urite,aspusea.
Er adel icios.
— Mamă,Jeanne tteal ocuitî nCal i
fornia,az isKat hy .
— Pebune?s- ami ratGi nnieSue.Săl ocui escî nCal iforni a
şisăiu st ewar desă,ăst a af ostvi sulmeu,aof tatea.N- am
trecutni ciodat ămaidepar tedeBl ueiel d.
Le- am povest iteişil uiKat hy despr e vi aţa pe trecut ăî n
Cal if
or nia.Am obser vatdest ulder epedecă nu l ei nt eresau
oraşel e mi niere din deşer t,şiat uncil e-am povest itde San
Fr anci sco şiapoidespr e Las Vegas,car e nu er a chi ar î n
Cal if
or nia,darnu păr easăl epese.Descr ierilemel eau f ăcut
ca z il
el e pe car el e-am pe trecut acol o să par ă ani ,i ar
dansat oar ele pe car el e văz usem di n depăr t
are să par ă
pr ietene apr opiate şi veci ne. Le- am descr is caz inour ile
străluci toar e şi j ucăt or
ii eleganţ i, palmi erii şi pi scinel e,
hot elur il
ecu aercondi ţi
onatr ececa gheaţ a şir estaur ant ele
în car e ani mat oare cu mănuşi l ungi şi al be apr i
ndeau
desertur ilambat e.
— Nu se poat e ceva maif rumos de at ât!a spus Gi nnie
Sue.
— Nu,doamnă,si gurnusepoat e,i -am răspunseu.
Swee tManai nt ratînî ncăperepl ângând,i arGi nnie
Suel -
al uatînbr aţeşil -alăsatsăl ingăni ştemai onez
ăde
pedege t.
— Te- aidescur catbi necu pasăr eaai a,aspusGi nnieSue.
Misepar ecăeşt igenulăl adef atăcar eîntr-obunăz iosă
mănâncecâtpuipr ăj
itşicât edeser tur idin alealambat eo
săvrea.
Mi-af ăcutcuochi ul.
De- abiaî n dr um spr e casă mi -am dat seama că nu
pri
mi sem r ăspunsl ani ci
unadi ntreî ntrebărilemele.Î ntimp
cestăt eam acolo,di scut ând cu Ginni eSue,ui t
asem că era
târf
ă.Un l ucru era sigurî n pri
vinţ a curvăsăr i
ei:î
ţiasigura
carnedepuipemasă.

*
**

Ne băt eam foarte mul tîn Wel ch.Nu doar pent ru a ne

învinge adversar i
i, ci pent r
u a ne i ntegra. Poate că se
întâmpl aaşapent ru căer au at âtdepuţ i
nel ucruridef ăcut
în Wel ch;poat e pent r
u că vi aţ a era grea şiî iaspr ea pe
oameni ;poat e din cauz at utur or luptelor sângeroase car e
avuseser ă loc după ce mi nele f useseră or ganizate în
sindicate; poat e pent r u că mi nerit
ul er a o muncă
per i
culoasă,greaşimur dară,car elecr eatutur orminer i
loro
stareir i
tare,i
areiveneau acasăşisedescăr cau penevest e,
care se descăr cau pe copi i,i ar aceştia,lar ândull or
,se
descăr cau peal ţicopi i
.I ndi ferentcar earif ostmot ivul,se
păr ea că apr oapet utur ordi n Wel ch –băr baţ i,femei ,băi eţi
,
fete–l epl ăceasăsebat ă.
Apăr eau caf tel ide s t
r adă,î nj unghi er ipr i
n bar ur i,lupt e
prin par căr i,pal me dat e soţ iilor şibăt ăiapl i
cate copi il
or.
Uneor i,er apurşisi mpl u unpumnî nt âmpl ăt ordatdeci neva
şi t oată povest ea se t er mi na î nai nte să- ţidaiseama că
începuse. Al teor i,l ucr urile semănau mai mul t cu o
compe tiţiededouăspr ez ecer undecu pr emi işicu spect atori
car el ef ăceau gal er i
e combat anţ i
lor t ranspi r aţişipl i
nide
sânge.Apoi ,er au r anchi unel e şiduşmăni ile car e dur au de
maimul ţiani ,deexempl u:doif raţ icar ebăt eauunt ippent ru
căî nani i’ 50t at ălacest ui aî lbăt usepet atăll or;osoţ iecar e
îşiî mpuşca cea maibună pr iet enă pent ru că secul casecu
soţulei ,i arapoi ,fratelecel eimaibunepr ieteneî lînj unghi a
pesoţ .Tr eceaipeMedowel lSt ree t,şij umăt at edi ntr
eoameni i
pecar e- iî ntâlneaipăr eaucă- şiî ngr ijescor anăcăpăt at ăînt r
-
o al t
er caţ ie. Vedeai ochi î nvi ne ţi
ţi, buz e spar te, pome ţi
umlaţ i, br aţe pl i
ne de vânăt ăi, pumni j ul i
ţi şi ur echi
muşcat e. St ătuser ăm î n dest ul el ocur i pl ine cu oameni
violenţi,pecânder am î n deşer t,darmamaspuneacăWel ch
eradedepar t
ecelmaiper i
cul osor aşpecar eî lvăz use.
Eu,Br ian,Lor işiMaur een aveam par te de maimul te
cafteli decât cei lalţi copi i. Di nitia Hewi tt şi pr ietenele ei
fuseser ă doar pr imel e di ntr -un l ung şi r de găşt icar e se
băt eau cu unulsau cu maimul ţidi nt renoi .Uni icopi ivoiau
sănebat ăpent ru căaveam păr ulr oşcat ,pent ru căt ataer a
un be ţiv ,pent ru că er am î mbr ăcaţ iî nz dr enţe şinu ne
spăl am câtarif ostcaz ul,pent ru căl ocuiam î ntr
-ocasăpe
cale să se sur pe,vopsi t ă par ţialî n gal ben şicu o gr oapă
plină cu gunoi ,pent ru că t receau pe l ângă casa noas tră
învăluită noapt ea î nî ntuner ic şivedeau că nu ne put em
per miteni cimăcarcur entel ect ri
c.
Darî iat acam l ar ândulnost ru,deobi ceiîn echi pă.Lupt a
noas tră cea maispect acul oasă şivi ctoria noast ră bazat ă pe
cea maiî ndr ăzneaţ ăs trategi e –Băt ăli
a de pe Li ttle Hobar t
Str eet–a avutl ocî mpot riva l uiEr nieGoad şia pr i
etenilor
săi,pe când eu aveam z ece anişiBr ian avea nouă.Er nie
Goad er a un puşt icu nasult ur titşiceaf a groasă,cu ochi i
mi ci,aşez aţipar căî nl at eral ulcapul ui,caobal enă.Sepur ta
caşicum arif ostj uratsăal ungef ami l
iaWal l
sdi nor aş.
Totula î nceputî ntr-oz iî n car e mă j ucam cu al ţicâţ iva
copi ipe t anculdi n apr opi er ea depoz i
tuluide ar mament .
Eddi eGoadaapăr ut ,aî nceputsăar uncecu pi etreî n mi ne
şisă st rigecă t oţiceidi nf ami li
a Wal lsart rebuisă pl ecăm
dinWel chpent r
ucăî lîmpuţ eam at âtdet ar e.
Am ar uncatşieu cu cât evapi etreî nelşii -am spussămă
laseî npace.
— Obl igă- mă,az i
sEr ni e.
— Eunuf acgunoi ,i- am st rigat .Euî lard.
Asta er a de obi ceiun r ăspuns car ef uncţ i
ona î mpot riva
proşt i
lor,compensând pr i
n di spr eţlipsadeor i
ginalitate,dar
acum aavutunef ectopus.
— Voi ,ăşt ia di nf ami l
ia Wal ls,nu ar de ţ
igunoi ul,mi -a
răcni tEr ni eî napoi .Voiî lar uncaţ ipe totî ntr-o groapă de
lângăcasavoast ră.Locui ţiî nel !
Am î ncer catsămăgândescl aor epli
căbună,darmi ntea
mi s- a bl ocat pent ru că Er nie spusese adevăr ul: chi ar
locuiam î ngunoi .
Ernieşi -aapr opiatf aţadeameaşiaur lat:
 — Gunoai e! Locui
ţiî n gunoi pentru că sunte ţi ni
şte
gunoai e!
L- am lovi
tcâtam put utde t ar
e,apoim- am întors spre
ceil
al ţ
icopii
,sper ând că mă vorsusţi
ne;dareisef er
eau şi
priveau în pământ ,de parcă ari fostruşi
naţ ică au fost
sur prinşij
ucându- secu ofată careavea ogroapă degunoi
lângăcasă.

*
**

Înaceasâmbăt ă,eu şiBr ianciteam pecanapea,cânduna

dint ref ereast re s-af ăcutţ ăndăr işio pi atră a at erizatpe
podea.Am al ergatspr euşă.Er nie,î mpr eunăcu t reipr ieteni
de- ail ui,pedal au pe bi cicleteî ncol o şiî ncoace pe Li ttl
e
Hobar tSt reet,z bierândcusăl băti
cie:
— Gunoai e!Gunoai e!Toţisunt eţiogr ămadădegunoai e!
Br i
anai eşitpever andă.Unuldi nt repuşt iamaiar uncato
piat r
ă,car el -a ni mer itpeBr ian în cap.Br i
an s-a cl ătinat ,
dând î napoi ,apoia cobor âtî nf ugă scăr i
le,dar Er ni e şi
pr iet
eniisăis- au î ndepăr tat pe bi ciclete,ţ ipând.Br ian a
ur catscăr i
le,cu sângel ecur gându- ipeobr ajişipet ri
cou,î n
ti
mp ce un cucuiise cont ur a dej a deasupr a spr âncenei .
Gaşca l ui Er nie s- a î ntor s cât eva mi nut e mai t ârziu,
ar uncând cu pi etreşiţ ipând căvăz user ăcu ochi il orcoci na
depor ciî n car el ocui au copi i
ifami lieiWal lsşil evorspune
tut urorcel ordel aşcoal ăcăer amair ăudecâtcr edeau.
Dedat aast a,eu şiBr ianam r upt -olaf ugădupăei .Chi ar
dacă ne î nt receau numer ic,l e plăcea pr ea mul tjoculde- a
zelemeauaî mpot ri
vanoast r ă,pent ru aî ncepel upt apr opr iu-
zisă.Au cobor âtcu bi cicletelel aval e,pânăl acot i
tur ă–şi -au
scăpat .
— Sevorî nt oar ce,aspusBr ian.
— Ceosăf acem?l -am î ntrebat.
Br ian ast atpuţ i n săsegândească,apoimi -aspuscăar e
un pl an.A găsi tni ştef rânghi esubcasă,apoim- acondusî n
suspeopant ă,deasupr adeLi t
tleHobar tSt reet.Î nur măcu
câtevasăpt ămâni ,eu şiBr ian târ âser ăm osal t
eavechepână
acol o,pent rucănegândeam sănef acem uncor t.Br ianmi -a
expl icatcum put eam f ace o cat apul tă,ca acel ea medi evale
despr ecar eci tiser ăm,î ngr ămădi ndpi etr
epesal teaşil egând-
o cu f rânghi iî nfăşur at edecr engi lecopaci l
or.Am asambl at
rapi di nvenţ iaşiam t est at-oodat ă,smuci ndî n acel aşit i
mp
frânghi i
le,după o număr ătoar e până t rei.A f uncţ ionat–o
aval anşă de pi e
tr e a căz ut pe s tradă.Er a,cr edeam noi ,
suici entpent r u a- luci depeEr ni eGoad şipeceidi n gaşca
lui,i ar acest a er al ucr ul pe car ei ntenţionam cu t oată
serioz itateasă- lfacem:să- iomor âm şisăl eluăm bi ci cletel
e,
lăsându- l
ecadavr el eîn mi jl
oculst răzii,capeun aver tisment
adr esatal tor a.
Am î ngr ămădi t di n nou pi et re pe sal t
ea, am agăţ at
frânghi i
le cat apul teişiam aşt ept at.După cât eva mi nute,
Er nie şigaşca l uiau apăr utl a cot itură.Fi ecar e di nt re ei
conducea bi ci cleta cu o si ngur ă mână şiavea o pi at ră de
măr imea unuiou î n ceal altă.Veneau unuldupă al tul,ca
niştel upt ăt oridi nt r i
bulPawnee,l a câţiva me tr iunulde
altul .Nu- iput eam ni mer ipet oţideodat ă,aşacăl -am ţ inti
t
peEr nie,car eer aî nf runt eagr upul ui.
Cândaaj unsî nz onapot rivi
tă,Br ianadatsemnal ulşiam
smuci tfrânghi il
e.Sal teaua a săr itî nainte şiar senal ulde
pietr eaz bur at pr i
n aer .Am auz i
t pi et
relel ovi ndu- se de
corpull uiEr ni eşipocni nd,iz bindu- sedeasf alt.Elaţ ipatşi
aî nceputsăî njure,înt imp cebi ciclet
ai -aalunecat.Puş ti
ul
dedupăEmi es- aciocni tdeel ,şiau căz utamândoi .Cei l
alţi
dois- au întorsşiau pl ecatîn vi teză.Eu şiBr i
an am î nceput
săar uncăm î n eipi etrelepecar el eaveam l aî ndemână.Dat
iindcăer au laval e,aveam opoz iţ
iebunăşii -am nimer itde
maimul te oril ar ând.Pi et
r elel e-au i z
bitbicicl
etele,l e-au
zgâriatvopseauaşil e-augăur itapăr ătoarel
e.
ApoiBr ianas trigat:
— At acăm!
Şi am cobor ât val -vârt
ej pe pant a dealului. Er nie şi
prietenull uiau săr i
tî napoipe bi cicl
ete şis-au îndepăr tat
furioşi,înainte să- iput em ajunge.Î nt i
mp ce dispăr eau pe
dupăcot itură,Br ianşicu mi neam f ăcutundansalvi ctoriei
înst radapl i
nădepi etre,scoţândst r i
găteder ăzboi.

*
**

Pe măsură ce vr emea se încălzea,un soide f r

umuseţ e
sălbati
căaî nvăluitpant el
emont aneabr upt ecar eînconjurau
Littl
e Hobar t Street. Napul indian şi lor il
e de dicent ra
înmugur eau.Fl oril
e albe de mor cov săl batic,brumăr elele
pur puri
işilor ile portocali
ide cr in sălbat i
cî nloreau de- a
lungul dr umului.Î n timpul iernii, put eai vedea maşi ni
abandonat e,fri
gidereşir uinelecaselorpăr ăsi t
edin pădur e,
darpr i
măvar a,lujerii
,ierburil
eşimuşchi ullenăpădeauşiî n
celmaiscur ttimp,t oateacesteadispăr eauf ăr ăurmă.
Un avantajalver iiera că în iecarez iaveam maimul tă
lumi nă pentru citi
t.Mama se apr oviziona cu un di tamai
teanculde căr ţ
i.Aducea acasă de l a biblioteca publi
că din
Wel ch,î niecar esăpt ămânăsaucelpuţ inl adouăsăpt ămâni ,
of aţ ă de per nă pl ină cu r omane,bi ogr aiişipovest i
r i
.Se
cui băr ea î n patcu el eşi ,di n când î n când,r idica pr ivirea,
spunând că î ipar er ău,că şt i
ecă arit rebui tsă f acă ceva
meu pr oduct i
v,dar ,caşit ata,aveaşieadependenţ eleei ,i ar
citituler aunadi ntreel e.
Toţici team,dat n- am maisi mţ it niciodat ă sent iment ul
acel a dei nt imi tat epecar eî lt răi serăm î n Bat tleMount ain,
când st ăteam t oţiî n depou,cu căr ţ
ile noast re.Î n Wel ch,
iecar eseî ndepăr taî ntr-unal tcol ţalcasei .Odat ăcesel ăsa
noapt ea,noi ,copi i
i,ne î nt indeam î n pat urile noas t
r e de
frânghi işicar ton,ci tind l al umi na l anter neisau a unei
lumânăr ipecar eopuneam î ncât eocut iedel emn,şiast fel
,
iecar eî şicr eami casar az ădel umi năsl abă.
Lorier a cea maiobsedat ă de ci t
it.O f ascina l it
er atur a
ştiinţi
ico- fant ast ică, mai al es St ăpânuli nelelor
. Când nu
citea,desena or eişihobbi ţ
i.Î ncer ca să convi ngă pe t oat ă
lumeadi nf ami liesăci teascăacest ecăr ţi.
— Tet ranspor t ăînt r
-ocut otulal tălume,spuneaea.
Eu nu î midor eam să iu t ranspor tatăî nt r
-o al tăl ume.
Toat e căr ţile mel e pref erate er au despr e oameni car e se
conf runt au cu di icul tăţi.Î mi pl ăceau Fr uc t
ele mâni ei
,
Împăr at ulmuşt elorşi ,maial es,Un c opacc reşteî n Brookl yn.
Mă gândeam că Fr anci e Noi an şicu mi ne sunt em de f apt
ident i
ce,except ând f apt ulcă ea a t r
ăi tcu 50 de animai
înai nte,î n Br ookl yn,i ar mama eiţ i
nea î ntotdeauna casa
cur ată.Î n mod si gur ,tat ălluiFr ancieNoi an î miami nt eade
tata.Dacă Fr anci evedea numail atura poz i
tivă a tat ăluiei ,
deşimaj oritatea oameni l
or îlconsi derau un be ţivan l eneş,
poat e că nu er am o pr oastă i recuper abi lă dacă aveam
încr eder eîntr-almeu.Sau dacăî ncer cam săam î ncr edereî n
el.Începeasăiedi nceî ncemaidi ici l
.
Într-onoapt eaacel eiver i,întimpcest ăteam î n patşit oţi
ceilalţidor meau,am auz ituşa di nf aţă deschi z ându- se şi
vocea cui va mur mur ând,î nt i
mp cebâj bâia prinî ntuner ic.
Tat a aj unsese acasă.M- am dus î n suf rager i
e,unde l -am
văz utaşez atlamasadedesen.Am obser vatl alumi nal uni i
car et receapr inf ereas trăcăaveaf aţaşipăr ulpl inedesânge.
L-am î ntrebatceseî nt âmpl ase.
— M- am l uatl abăt aiecu un munt e,aspusel ,şimunt ele
acâş tigat.
M- am ui tatl amama,ador mit
ăpecanapea,cucapulsubo
per nă.Avea somnuladâncşinu semi şca.Când am apr ins
lampacupe tr
ol,am obser vatcăt at amaiaveaşiocr estătur ă
peant ebraţuldr eptşiot ăi et
urăat âtdeadâncăpecap,î ncât
îiput eam vedea al bulcr aniului.Am aduso scobi toar eşio
penset ă,cu car eam adunatpi etrişulaspr u di n cr estătur ă.
Nicin- atresăr i
tcând i -
am t urnatspi rtper ană.Di n cauz a
păr ului ,nu aveam cum să- lbandaj ez şii -
am spus că ar
trebuisăr adz onadi nj ur ult ăi
etur ii
.
— La dr acu’,iubi t
o,ast a mi-ardi strugei magi nea,a spus
el.Unt i
pcuopoz iţiecaameat rebui esăar at epr ezent abil.
Tata şi -a exami nat t ăietura de pe ant ebraţ. Şi -al egat
strânsun gar ou î nj ur ulbr aţuluişimi -aspussăaduct rusa
de cusuta mamei .A cot robăitpr in ea după un mosorde
măt ase,darnegăsi nd a hot ărâtcă aţ a de bumbac e f oar te
bună.A pus î n ac un irde aţ ă neagr ă,mil -
aî ntins şia
arăt atspr ecr estăt ură.
— Coase- o,az is.
— Tat ă!Nupotsăf acast a.
 — Hai ,dă- iînai nte,dr aga mea.Aşf ace-o cu mâna mea,
numai că nu pot f ace chest ii prea compl i
cate cu mâna
stângă,a spuselz âmbi nd.Nu- ţifacegr i
jiîn pr i
vi nţa mea.
Suntat âtdet r
ecutpr in ciurşipr in dâr mon,căn- osăsi mt
nimi c.
Tat aşi -aapr insoţ igarăşiaî ntinsbr aţulpemasă.
— Hai de,f a-o,aspusel .
Am at inspi eleat ateicuaculşim- am cut remur at .
— Hai de,f ă-o,ar epetat .
Am apăsataculşiam si mţito uşoar ă smuci tur ă,at unci
când a s t
răpuns pi elea.Î midor eam să î nchi d ochi i,dar
trebui a să văd ce f ăceam.Am î mpi ns ceva mait are şiam
simţ itr ez i
stenţa muşchi lor.Era depar că aşicusutcar ne.
Def apt ,chiarcoseam car ne.
— Nu pot ,tat ă,îmipar er ău,purşisi mplu nu pots- ofac,
i-
am spus.
— O s- ofacem î mpr eună,aspust ata.
Fol osindu- sedemânast ângă,mi -aghi datdeget eleî nt i
mp
ceî mpi ngeam aculpr in pieleşii eşea pepar teaceal altă.Au
apăr utcât eva pi căturidesânge.Am t r
asdeac,scoţ ându- l
,
apoiam t ras ir ulbl ând,să s tr
âng.Am î nnodatcel e două
capet eal eaţei,aşacum mi -aspust ata,apoi ,pent ru af aceo
adouacusăt ur ă,am r epetatpr ocedur a.Cr estăturaer amar e
şii -armaiipr insbi necât evacusăt ur i
,darnu măsi mţ eam
înst ar esămaiî nigodat ăaculî nbr aţult atei.
Ne- am ui tat amândoil a cele două cusăt uriî nchi se la
cul oar e,cam negl i
jente.
— E ot r
eabă f oartef rumoasă,a spus t ata.Suntcâtse
poat edemândr udet i
ne,Căpr i
ţădeMunt e.
Când am pl ecatde acasă,a doua z ide di mineaţ ă,t ata
dor
meaî
ncă.Sear
a,cândam aj
unsacasă,er
adej
apl
ecat
.

*
**

Tat acăpăt aseobi ceiuldeadi spăr eamaimul t

ez il
eî n şir
.
Cândî lîntrebam undef usese,expl icaţii
leluier au ieat âtde
vagi ,ieat âtdenever osimi le,încâtam r enunţ atsă-imaipun
întrebăr i
.Tot uşi,or ide cât e or ivenea acasă,aducea cât e
două pungicu al iment e.Noidevor am sendvi şuricu şuncă
picant ă şif eliigr oase de ceapă,î nt i
mp ce elne povest ea
despr e evol uţia anche tei l ui r eferitoare l a Si ndicatul
Lucr ătoril
orMi nierişidespr eul t
imel epl anurideaf acebani .
Oameni iîiof ereau sl ujbef ărăî ncetare,nepovest eael,darpe
elnu î linter esa munca de angaj at,să cânt eî ns trună,să
facăt emenel e,săl inguşeascăşisăpr i
meascăor dine.
— Nu veif aceni ciodat ă aver edacă l ucrezipent ru un şef,
neexpl i
cael .
Seconcent raasupr ai deiideî mbogăţ i
re.Poat ecăî n West
Virgi nia nu se găsea aur , dar er au o mul ţi
me de al te
modal i
tăţipent ru a-ţiumpl epunga.Deexempl u,acum l ucra
la ot ehnol ogi e de ar der e maieici entă a căr bunelui,as tf
el
încâtşicăr bunel edecal itatei nf
erioar ăsăpoat ăiexpl oatat
şivândut .Exi sta o pi aţă mar e pent ru asta,spunea el ,iar
ast aaveasăneî mbogăţ eascăcum ni cinuvi sam.
Ascul tam pl anur ile t atei şi î ncer cam să- lî ncur aj
ez,
sper ând că l ucr ur i
lepecar el epovest ea era adevăr ate,dar
totodat ăsigur ădef apt ulcănuer au.Bani iveneau–şi ,odat ă
cu ei ,mâncar ea–î nr ar eleocaz i
icândt atamaipr i
ndeacât e
o sl uj bă sau mama căpăt a câte un cec de l a compani a
pet rolieră car e expl oatat erenur i
le eidi n Texas.Mama er a
mer eu evaz i
văcândveneavor badespr edi mensi uni l
eacest ui
teren sau l oculexact î n car e se ala şir efuz a să i aî n
consi derareposi bi l
itateavânz ării
.Totceşt iam er acă,odat ă
la cât eva luni ,apăr ea acestcec,i arnoiaveam mâncar edi n
belşugpent rucât evaz ile.
Cândaveam el ectricitate,mâncam ogr ămadădef asole.Un
sacmar edef asol epi nto cost a maipuţ i
n deun dol arşine
ajungeat i
mpdemaimul tez il
e.Er af oar tegust oasămaial es
dacă î i adăugai o l ingur iţ
ă de mai onez ă. De asemenea,
mâncam ogr ămadădeor ezcu macr ou car e,spuneamama,
eraunal i
mentf oar t
ebunpent rucrei er.Macr oulnuer alaf el
de gust os pr ecum t onul , dar er a mai ape tisant decât
mâncar ea pent ru pi sicipe car e o mâncam uneor i
, când
sit
uaţ iadeveneacu adevăr atdi ici
lă.Uneor i,mamanef ăcea
o por ţ
ie mar e de lor icele pent ru ci nă. Por umbul ar eo
grămadă deibr e,subl inia ea,punându- nesă l esăr ăm di n
plin,pent rucăi odulneî mpi edicasăf acem guşă.
— Nuvr eausăar ătaţ icani ştepelicani ,nespunea.
Odat ă,când asosi tun ceccu osumămaimar edecâtde
obicei ,mamane- acumpăr atoconser văi mensăcu şuncăde
por c.Am mâncatdi n ea z i
leî n şi
r,t ăi nd feliigr oasepent ru
sendvi şuri.Pent ru că nu aveam f rigider ,am l ăsatşunca pe
un r aftdin bucăt ărie.Dupăvr eosăpt ămână,m- am dussă-
mit aiobucat ăpent ru ci năşiam găsi t-opl i
nădevi ermi şori
mi cişial bi.
Mama st ătea pe canapea,mâncând bucat a pe car e şi -o
tăiasepent ruea.
— Mamă,şuncaast aepl i
nădevi er mi ,i-am spus.
— Nu maif aceat âteamof tur i
,ar ipost atea.E deaj unssă
taipăr ţil
ecuvi ermi .Îni nterior,ebună.
 *
**

Eu şiBr i
an am deveni tpr ădăt oripr ofesionişti.Cul egeam
mer e pădur eţe, mur e şi papaya, i ar toamna şt erpel eam
şti
uleţidepor umb del af ermabăt rânul uiWi lson.Por umbul
eratare–băt rânulWi lsonî lcr eşteapent rua- şihr ănivi tele–,
dar dacă î lmest ecaiî ndeaj uns de mul t,îlput eaiî nghi ţi
.
Odatăam pr insomi erlăr ănită,ar uncândopăt ur ăpest eea,
şiam pr esupuscă put eam f aceo pl ăcintă demi erl
ă,ca î n
poezioara pent ru copi i
.Dar nu ne- am put ut hot ăr îsă o
omor am şi ,or i
cum,er a pr ea sf riji
tă ca să mer i
te să ie
mâncat ă.
Am auz itdeunf eldemâncar enumi tsalat ădecâr mâz .Şi,
pentru că în spat ele caseinoas t
re er a un pe ti
c de pământ
acoperitcu câr mâz ,eu şiBr i
an am z i
ssăf acem oî ncer care.
Dacăer abun,am iavutonouăsur sădehr ană.Laî nceput ,
am încercatsă mâncăm câr mâz ulgol ,darer a cumpl itde
23
amarşiat uncil -
am ier t–cânt ând „ PokeSal ad Anni e! “cu
nerăbdare–dart otavea un gustamarşivâscos,dene- au
usturatli
mbi lecât evaz i
ledupăaceea.
Într-
oz i,înt imp cecăut am mâncar e,am i ntratpegeam
înt
r-ocasapăr ăsit
ă.Camer eleer aumi nuscul eşipodeauaer a
din pământ ,dar î n bucăt ărie am găsi tr afturipe car e se
ali
niaumaimul teşi rur ideconser ve.
— O comoar ă!as t
r i
gatBr ian.
— Moment ulospăţ ul ui!am z i
seu.
Conser veleerau pl inedepr afşiî ncepuser ăsăr uginească,

23Pol
kSaladAnnieerauncânt
ecfoart
ecunoscutî
nSUAînani
i’70.Ai
ciest
eun
j
ocdecuvi
ntepol
ket r
ansf
ormatînpoke,r
espect
iv„
câr
mâz
“(n.
tr.
).
dar noi am pr esupus că ali
ment ele erau încă bune de
mâncat , dat iind că ast a era de fapt ideea conservări
i:
păstrarea.I-am înt i
nsoconservăder oşi
iluiBr ian,careşi-
a
scosbr iceagul
.Î nclipaîncareast r
ăpunscut i
a,conţinutuli-
a explodatî nf aţă,acoperi
ndu- ne cu un lichi
d mar oniu şi
spumos.Am î ncer catmaimul t
ecut ii
,dart oateau explodat,
şi ne-am î ntors acasă fără să i mâncat ni mic, dar cu
cămăşi l
eşif eţ
elepăt at
ecur oşi
iputrede.

*
**

Cândam î nceputcl asaaşasea,cei lalţ

icopi iîşibăt eau joc
demi neşideBr ian,pent ru că eram at âtdesl ăbănogi .Mă
por ecleau „picioaredepăi anjen”,„fat
a schel et”,„cur ăţătoar e
de ţ evi ,„
” scândur ă”,„ f
und osos” ,„femei a băţ ”,„ arac de
fasol e“şi„girafa“şiî mispuneau căaşput easămăf erescde
ploai eadăpost indu- măsubuncabl ut elef
oni c.
La pr ânz ,când cei l
alţicopiiîşidespache tau sendvi şurile
sau î şicumpăr au mâncar ecaldă,eu şiBr i
an scot eam căr ţile
şiîncepeam săci t
im.Br i
anl espuneat utur orcăt rebui esă- şi
menţ inăgr eutateapent ru căvoi asăi nt r
eî n echipadel upt e
atuncicând aj ungeaî nl i
ceu.Eu l espuneam t utur orcăî mi
uitasem mâncar eaacasă.Ni meninumăcr edea,şiat unciam
începutsă mă ascund î n bai e când sosea or a pr ânz ul
ui .
Stăt eam î nt r
-una di ntr
e cabi ne cu uşa î ncui ată şi cu
picioar ele sprij
ini
te de ceva, pent ru ca ni menisă nu- mi
recunoascăpant oii.
Când al t
ef etei ntrau în baie şiîşiar uncau pungi le cu
mâncar eîncoşur i
ledegunoi ,măduceam săl er ecuper ez.Nu
înţelegeam cum put eaucopiiisăar unceat âtamâncar ecâtse
poat edebună:mer e,ouă ier tetar i,pachet edebi scuiţicu
untdear ahide,mur ăturifeliate,cut iicu laptedeun sf ertde
li
tru,sendvi şur icu caşcavaldi n car eluaser ăosi ngur ăgur ă,
doar pent ru că nu l e pl ăceau ar deiiî n caşcaval . Mă
întor ceam î ncabi năşidevor am descoper iri
ledel i
cioase.
Dar ,di n când î n când,găseam maimul tă mâncar eî n
gunoidecâtput eam mânca.Pr ima oar ă când am găsi tun
sur pl us de mâncar e – un sendvi ş cu sal am de Bol ogna şi
caşcaval– l -am î ndesat în geant ă să- liau acasă pent ru
Br i
an.Cândm- am î ntorsîncl asă,am î nceputsă- mifacgr i
ji
:
cum să- iexpl i
cl uiBr i
andeundeî laveam.Er am sigurăcăşi
elcot robăia pr in coşur i
le cu gunoai e,dar nu am vor bit
niciodat ădespr east a.
Î
nt i
mp cest ăt eam acol o,încercând să găsescmaimul te
expl icaţ ii pent ru Br ian, am î nceput să si mt mi r
osul
salamul ui. Păr ea că umpl e înt reaga î ncăper e. Am f ost
îngr oz i
t ăl a gândulcă r estulcopi il
or ar put ea simţişiei
mi rosul ,căsevorî ntoarceşiî mivorvedeageant aumlat ăşi ,
pent r u căt oţişt iau cănu mâncam ni ciodatăl apr ânz,îşivor
daseamacăl -am şt erpeli
tdi ngunoi .Imedi atces- at erminat
cur sul ,am datof ugă până l a baieşiam î ndesatsendvi şul
înapoiî ncoşuldegunoi .
Maur een aveamer eu demâncar edi n belşug,pent ru căî şi
făcuseomul ţimedepr i
eteniî n car t
ierşiapăr eaacasăl aei
pel aor aci nei.Habarnu aveam cef ăceau mamaşiLor i.Î n
mod bi zar,mama seî ngrăşa.Î ntr-osear ă,când t ata nu er a
acasă şinu aveam ni mic de mâncar e,st ăteam cu t oţiiî n
sufr ager i
e,încer cândsănu negândi ml amâncar e,mamat ot
dispăr ea sub păt ura de pe canapea.La un moment dat ,
Br i
ans- aui tatspr eea.
 — Mest eciceva?aî ntrebat-o.
— Mă dordi nţii
,a spus mama,darpr ivir
ea ise pl imba
prin î ncăpere, evi t
ându- l
e pe al e noast r
e. E di n cauz a
gingii
lormel ebol nave.Î mimi şcmandi bulapent ru ast i
mul a
circulaţi
a.
Bri
an asmul sbr usccuver turil
edepeea.Pesal tea,lângă
mama,er aot abletă de ci ocolată Hershey de dimensi une
mar e, „ pentru t oată f ami li
a”,i ar ambal ajul strălucit
or,
argintiu,eradesf ăcut .Mamaomâncasedej apej umăt ate.
Aînceputsăpl ângă.
— Nu mă pot abţ ine,suspi na ea.Sunt dependent ă de
zahăr,aşacum t atălvostr ueal cooli
c.
Ne-a spuscă art rebuisă oi ert
ăm,aşa cum î liertam pe
tata pent ru că bea.Ni ciunuldi ntrenoinu a scos o vor bă.
Br i
anaî nhăţ atciocolataşiaî mpăr ţi
t-oînpat ru bucăţi.Sub
privir
ilemamei ,le-am hal itpel oc.

*
**

Iarna a f ost gr ea î n anul acel a. Chi ar după Zi ua

Recunoşt inţeiaî nceputpr i
mani nsoar e.Ful gimar işiumez i,
demăr imeaunorlut uripl ut eau leneşiî njos.Au f ostur maţ i
def ul
gimaimi cişimeul ipicioşi,car eaucăz utz i
leînşi r.L-a
început, mi -a plăcut i arna di n Wel ch.Păt ura de z ăpadă
ascundeaf uningineaşif ăceacaî ntregulor aşsăpar ăcur atşi
confortabil.Casanoas trăar ătaapr oapel af elcaor icar
eal ta
depeLi t
tleHobar tStreet.
Er a atâtde f rig,încâtr amur ile cele mait i
nere şif ragil
e
pocneau î n aer ulînghe ţatşi ,foar t
ecur ând,am î nceputsă
resimtşieu chest iaasta.Încănu aveam al tcevadepur tat,în
afarădehai nameasubţ iredel ânăcăr eiaî il ipseau nast ur ii
.
În casămi -eraapr oapel afeldef rig.Deşiaveam osobă,nu
aveam căr bunipent ru ea.Î n car tea de t elefoane di n Wel ch
erau înşi raţi42def urnizoridecăr bune.O t onădecăr bune,
carene- ariţ inutapr oapet oatăi ar na,cost aapr oximat i
v50
dedol ari–cu l ivrar eainclusă–sau chi arsumamodest ăde
30 dedol aripent ru mar f
a decal i
t atemaipr oast ă.Mama a
spus că î ipăr ea r ău,darî n buge tulnost ru nu er ai ncl us
cărbunel e.Tr ebui a să descoper im al t
e modal it
ăţ ide a ne
încălzi.
Oridecât eor iveneau cami oanel esă f acă l ivr ări,di n el e
cădeau mer eu căr buni ,aşa că Br ian mi - a pr opus să l uăm
amândoio găl eată şisă adunăm. Ne pl imbam pe Li ttle
Hobar t St reet, cul egând bucăţ i de căr bune, când veci nii
noşt r
i,fami liaNoe,au t recutpel ângănoiî ntr- unaut ot urism
combi .Fe t
el elor ,Kar enşiCar ol,st ăt eauî nspat e,ui tându- se
pef ereast ră.
— Adunăm pent r u colecţia noas tr ă de pi e tre,am st rigat
eu.
Bucăţ ilepecar el e-am găsi ter auat âtdemi ci ,încâtdupăo
orănu umpl user ăm decâtj umăt atedegăl eată.Aveam nevoi e
decelpuţ inunapl inăpent ru unf occar esăţ inăt oatăsear a.
Deaceea,deşif ăceam di n când î n când expedi ţi
idecol ectat
cărbune,f oloseam maimul tlemne.Nu neper mi team să l e
cumpăr ăm,aşacum nu neper mi team ni cicăr bune,i art at a
nu er a pr in pr eajmă să l et aie şisă l e spar gă,ceea ce
însemnacănouă,copi i
lor,ner evenear esponsabi l
itateadea
adunacr engir upt eşibuşt enidi npădur e.
Căut area de l emne bune,uscat e,er a o pr ovocar e.Am
cut r
eierat t oată pant a căut ând bucăţ i car e nu f useser ă
îmbi batecu apăşinu er au put rede,scut ur ândz ăpadadepe
crengi .Darcol indam alnai biider epedeî ntr eaga pădur e;şi
pel ângăast a,dacăun f ocdecăr buneî nier bânt ăat mosf era,
unul de l emne nu el iber eaz ă pr ea mul t ă căl dur ă. Ne
înghesui am cu t oţiiî nj ur ulsobeir otunde, î nfăşur aţ iî n
păt ur i, ţinându- ne mâi nil e deasupr a val ului sl ab şi
fumegând de căl dur ă.Mama a spus că ar t rebuisă im
recunoscăt or i, pent r u că ne mer gea mai bi ne decât
pioni er i
lor
,car enu aveau dot ărimoder ne,cum arif er estre
dest iclăşisobedef ont ă.
Înt r-
oz i
,am r euşi t să f acem un f oc mar e,dar t ot ne
vedeam abur iirespi raţieişilor iledegheaţ ăpef erest r
e.Euşi
Br ianam deci scănet rebui eunf ocşimaimar eşine- am dus
săadunăm maimul tel emne.Când neî ntor ceam,Br ian s- a
opr itbr uscşis- aui tatspr ecasanoast ră.
— Peacoper işulnost ru,nuez ăpadă,aspusel .
Aveadr ept ate.Set opi secompl e t
.
— Toat ecel elaltecaseauz ăpadăpeacoper iş,aadăugat .
Aveadr ept ateşiî npr ivinţ aast a.
— Casa ast a nu ar eni ciun pi cdei z
ol aţi
et ermică,i -az is
Br ian mamei ,dupăceam i ntr atî n casă.Toat ăcăldur at rece
directpr inacoper iş.
— Poat ecănu avem i zolaţ iet er mică,aspusmamaî nt i
mp
ceneadunam cu t oţiiînj ur ulsobei ,darcelpuţ in neavem
unulpeal t
ul .
Er aat âtdef r i
gî ncasă,î ncâtţ urţuridegheaţ ăat ârnau de
pet avanulbucăt ăr i
ei,apadi n chi uvetăset ransf ormaseî ntr
-
un bl ocsol id degheaţ ă,i arvasel emur daresel i
piser ăacol o
depar căarif ostci ment ate.Chi arşial bi acu apăpecar eo
ţineam deobi ceiînsuf rager ie,sănespăl ăm,aveaunst ratde
gheaţ ă deasupr a.Umbl am pr in casă cu pal toanel e pe noi ,
înfăşur aţiî n pătur i.Pur tam pal t
oanel e chi ar şiî n pat .În
dor mi tor ulnost ru nu exi sta osobă şii ndi ferentcât epăt uri
îngr ămădeam pest e mi ne,t otmi -er af rig.Noapt ea stăt eam
înt i
nsă,t r ează,f recându- mipi cioar elecu mâi nilecasămil e
încăl zesc.
Necer tam pent ru pr i
vilegiulde- ador micu câi ni i–Ti nkle,
ter r
ier ulJackRussel l,şiPi ppi n,un dul ău cu păr ulcr eţcar e
apăr useî nt r
-oz iînt impcer ătăceam pr i
npădur e–pent rucă
ne ţ ineau de cal d.De obi cei,se adunau î ntr-o gr ămăjoar ă
deasupr amamei ,pent r u căeaaveat rupulmaimar eşil eer a
şil orf rig.Br i
an cumpăr ase o i guană de l a G.C.Mur phy,
magaz inuldear ticolei efti
nedepeMedowel lSt reet,pent rucă
îiami nt ea dedeşer t
.Bot ezaseşopâr laI ggyşidor mea cu ea
li
pi tădepi eptpent ru aoî ncălz i
,dart otamur itdef ri
gî ntr-o
noapt e.
At rebui tsăl ăsăm r obine tuldi nf aţacaseisăpi cure,al tf
el
riscam să î ngheţ e apa pe ţ eavă.Când s- af ăcutger ,apa a
înghe ţator icum şine- am pomeni tcu un ţ ur ţur emar ecar e
atâr nadi nr obine t.Am î ncer catsădez ghe ţăm ţ eavapl imbând
pe sub ea un l emn car e ardea,darî nghe ţase at âtde t are,
încât nu put eam să f acem al tceva decât să aşt ept ăm
ur măt orulvalde căl dur ă. Când ţ eava î ngheţ a as tf
el, ne
pr ocur am apa t opi nd z ăpadă sau ţ ur ţur idegheaţ ăîn al bia
decosi t
orpecar eopuneam pest esobar otundă.
De cât eva or i,când nu er a dest ulăz ăpadă,mama m- a
trimi sî n veci nisăî mpr umutogăl eat ăcu apădel adomnul
Fr eeman,un mi nerpensi onarcar el ocuiaî mpr eună cu iul
său, Peanut şiii ca sa, Pr issy , amândoiadul ţi. Nu m- a
refuz atdi rectni ciodat ă,darobi şnui asăseui tel ami net imp
de un mi nut,î nt ăcer e,apoicl ătina di n cap şidi spăr ea în
casă.Când î miî napoi a găleat a,maicl ăt ina o dat ă di n cap
spr emi ne,î n semn dedez gust ,chi arşidupă ce- lasi gur am
căl apr imăvar avapr imit oatăapapecar eovador i
.
— Ur ăsci ar na,i -am spuseumamei .
— Toat e anot impur ile au cât e ceva de of er i
t ,a z is ea.
Vremear ecevăf acebi ne.Uci debact er iile.
Acestl ucr u păr easăieadevăr atpent ru căni ci unuldi nt re
noinu s- aî mbol năvi t
.Dar ,chi ardacă m- aş i t rez i
tî ntr-o
dimi neaţ ă cu f ebr ă mar e,nu i -aş i măr turisitmameisub
niciof ormă. Să iibol nav î nsemna să st aiacasă, î nt r-o
locui nţăî nghe ţ ată,înl ocsă- ţipe treciz iuaî ntr-osal ădecl asă
cuot emper atur ăagr eabi l
ă.
O al tăcal i
tat eai erni ieracămenţ i
neami r
osur il
el ani vel
mi nim.Pânăl aAnulNou,nu nespăl aser ăm hai neledecâto
singur ă dat ă de l a acea pr imă ni nsoar e di n noi embr ie.Î n
var ă,mama cumpăr aseomaşi nă despăl atcu st or cător,ca
aceea pe car e o avuseser ăm î n Phoeni x,şio ţ ineam î n
bucăt ărie.Or idecât eor iaveam cur ent ,spăl am hai neleşil e
atâr nam pe ver anda di nf aţă,să se usuce.Chi arşiat unci
cândvr emeaer acăl dur oasă,t rebui au săst eamaimul tez ile
lauscat ,pent r u căaer uler amer eu umed î n aceascobi tur ă
depel atur anor dicăamunt elui .Dar ,decândsef ăcusef rig,
ne- am spăl atosi ngur ădat ăr ufeleşiauî ngheţ atpever andă.
Am adushai nel eîncasă–ci or api iseî nt ăr i
ser ă,luândf orma
unorsemnedeî ntrebar e,i arpant aloni ier au at âtdeţ epeni ,
încâtî iput eaispr i
jinide per ete – şil e-am i zbitde sobă,
încer cândsăl eî nmui em.
— Măcarnuvat rebuisăcumpăr ăm apr et,aspusLor i
.
Cut otf ri
gul ,pânăî ni anuar i
eam î nceputsăpuţ im at âtde
tare cu t oţii
,î ncâtmama a deci s că sosi se moment ulsă
facem o r i
sipă:ne vom duce l a spăl ător i
e.Ne- am î ncăr cat
hai nel emur dareî n ni
şt efeţedeper năşil e-am căr atlaval e,
apoiî nsus,peSt ewartSt r
ee t
.
Mama şi -a pus saculî ncăr catpe cap,aşa cum f ăceau
femei le din Af rica şia î ncercat să ne convi ngă să f acem
acel aşil ucr u.Aspuscăer amaibi nepent ruţ inut anoast răşi
o povar ă maiuşoar ă pent ru col oana ver tebrală,darnouă,
copi ilor,ni ciprinmi ntenu net receasăim văz uţ itraversând
Wel ch- ulcu sacide r uf e pe cap.Am ur mat -
o pe mama,
ţinândsaci iagăţaţ ideumer i,dândochi ipest ecapdecât eor i
neî nt âlneam cu oameni i
,casăl ear ăt ăm căer am deacor d
cuei :doamnacusaculpecaper aî nt r
- adevărci udat ă.
Spăl ătoria, cu geamur il
e compl e t abur i
te, er a caldă şi
umedă ca o bai et ur cească.Mama ne- a datvoi e nouă să
punem monedel eî nmaşi niledespăl at,apoine- am căţ ăr atşi
am r ămas aşez aţ ipe el e.Căl dur a car ei eşea di n maşi ni l
e
zgomot oaseneî nvăl uiaf undur il
eşiniser ăspândea t rept at
în cor p. După ce am t ermi nat cu spăl atul, am î ndesat
teancur il
e de r uf e ude î n uscăt oar e şil e-am pr ivi
tcum se
învâr t eau,depar căarif ostînt r-un car uselalunuipar cde
distr acţ ii
.După ce s- aî ncheiatci clul ,am scos di n uscăt or
hai nel eier binţişine- am î ngropatf eţel eî n ele.Le- am î nt ins
pe mese şi l e- am î mpăt ur i
t cu gr ijă, al i
ni i
nd mâneci l
e
cămăşi lorşicusăt ur i
lepant aloni l
orşif ăcând ghem ci or api i
împer echeaţ i
.Acasănuneî mpăt ur eam ni ciodat ăhai nele,dar
spăl ăt oria aceea er a at âtde cal dă şide conf ortabilă,î ncât
căut am or i
cepr e textpent ruanepr elungivi zi
ta.

*
**
 O per i
oadădecăl dur ă,î nianuar ie,nis- apăr utaiovest e
bună,dardupă aceea a î nceputsă se t opească z ăpada şi
lemnel e di n pădur e s-au udatcompl et.Nu put eam scoat e
dint r-un focmaimul tdecâtun f um bol bor osi t
.Dacăl emnul
era ud,î ls tropeam cu pe trolulpe car eî lf ol
oseam pent ru
lămpi . Tat a dez apr oba f olosirea pe tr olului pe post de
subst anţ ăinlamabi l
ă.Ni ciuncol onistvest icadevăr atnus- ar
iumi li
tsăf oloseascăaşaceva.Nu er ai eftin şi,datii nd că
nu emana căl dur ă at unci când ar dea, er a nevoi e de o
cant itate mar e pent ru a apr inde l emnul .Î n pl us, er a
per iculos.Tat a spunea că dacă er aineat ent cu pe trol ul,
put easăexpl odez e.Şit otuşi,dacăl emnuler aud şinu voi a
să seapr indă,i arnoideger am def ri
g,t ur nam puţ in pe trol
deasupr a.
Într-o z i
, eu şi Br ian am ur cat pe pant a munt elui,
încer cândsăgăsi m ni ştel emnuscat ,înt impceLor istăt eaî n
casăr ăscol indf ocul.Î nt i
mpceeu şiBr ianscut ur am z ăpada
de pe cât eva cr engicar e ne dădeau sper anţ e,am auz i
to
detunăt ur ă put ernică veni nd di nspr e casă.M- am î ntor s şi
am văz utlăcăr iler i
di cându- sepânăl af erest re.
Am scăpatl emnuldi n mâi nişiam cobor âtî nf ugăpant a,
îndr ept ându- nespr ecasă.Lor iseî mple ticeapr in sufrager ie,
cu spr âncenel eşibr etonulpâi j
oli
te,iarmi r osulpăr uluiar s
stăr uiaî n aer .Fol osisepe trol,încercând săî nteţeascăf ocul ,
iaracest a expl odase,î nt ocmaicum pr ez isese t ata că se va
întâmpl a.Ni mi cdi ncasănul uasefoc,cuexcepţ iapăr uluil ui
Lor i,darexpl oz i
aî isf âşiase hai na şif ust a,i arlăcăr ileî i
lăsaser ăar sur isuper ici alepecoapse.Br i
an ai eşitsăaducă
niştez ăpadă,pecar eam aşez at
-opepi ci oar eleluiLor i,car e
căpăt aserăot entăr oz-
închis.Înz i
uaur măt oare,s- atrez itcu
băşi cipecoapse.
— Ami nteşte-
ţi că ceea ce nu t e ucide t e f ace mai
put ernică,i-aspusmama.
— Dacă l ucrulăst a ari fostadevăr at,aş i f ostHer cul e
pânăacum,aspusLor i.
Peste câteva zi
le,după ce is- au spar tbăşi cil
e,l ichidul
transpar entdinint eri
orullori -
acur spepi cioareî njos.Ti mp
demaimul tesăptămâni ,aavutpar teadinf aţăapi cioar elor
acoper ităder ănideschi se,atâtdesensi bi
leî ncâtodur easă
stea acoper i
tă cu păt uri. Dar,î ntr
e t imp, t emper atur a
scăz usedi nnou,iardacăsedez vel
ea,înghe ţa.

*
**

Î
ntr-oz i
,din acea iar nă m- am dus acasă l a o col egă de
clasă,să lucrăm l a un pr oiectşcol ar
.Tat ălluiCar rie Mae
Blankenshi p er a admi nistrator al Spi t
alului Di st r
ictului
Medowel l,şifami l
iaeil ocuiaî ntr-
ocasăsol idădecăr ămi dă,
peMedowel lSt reet
.Camer adez ier adecor atăîn nuanţ ede
por t
ocali
u şimar oniu,i armodel ulecosezalper del elorer a
asortatcu tapiţeriacanapel ei.Peper ete,eraopoz ăî nr ămat ă
asur oriimaimar ial uiCar ri
eMae,î nr obadel aabsol virea
li
ceului. Fotograia er al umi nat ă de o l ampă mi nuscul ă,
întocmaicaî ntr-unmuz eu.
Deasemenea,maier aocut iemi cădepl asti
c,peper etele
del ângă uşa suf r
ageriei.Deasupr a eiera un şirdenumer e
mi nuscule,subun mâner .Tat ălluiCar riem- avăz utpr i
vind
cuat enţiecutia,întimpceii cal uinuer aîncamer ă.
— E un termost at,mi -
aspusel .Trebuiesămi ştimâner ul
pent ruaî ncăl zisauar ăcicasa.
24
Cr edeam că î mispune ceva r eferi
t orla picior ,darela
mi şcatmâner ulşiam auz itunvâj âi
tî năbuşitcareveneadi n
pivniţă.
— Acol oecaz anul ,mi -aspus.
Mi -a ar ătatun or iiciu di n podea şim- a pus să- miţ in
mâna deasupr a acest uia şisă si mtaer ulcald car e adiaî n
sus.N- am vr utsă spun ni mi c care să arate câter am de
impr esionat ă dar,t i
mp de maimul te nopţil ar ând după
aceeaam vi satcăaveam unt ermostatpeLi ttl
eHobar tSt reet,
lanumăr ul93.Am vi satcăt otceaveam def ăcutpent ruane
umpl ecasa cu acea căl dur ă plăcută şicur ată,gener ată de
caz an,er asămi şcăm unmâner .
Emmaamur i
tî nt impulul t
imeini nsorigreledel ainal ul
celeide- adouai er nipecar eam pe tr
ecut -onoiî nWel ch.Tat a
az iscă,purşisi mpl u,i -
acedaticat ul.Mamaasus ţinutcă
Emmaabăutpânăamur i
t .
— Af ostsi nuci dereî n adevăr atulsensalcuvânt ului,caşi
cum şi -aribăgatcapulî n cupt or,aspusmama,numaică
mail ent ă.
Or icar e ar i f ost mot ivul, Er ma f ăcuse pr egăt i
ri
amănunţ itepent ru ocaz iaî nmor mânt ări
iei.Deanibunide
zil
e,ci eaTheWel
t c h Dai l
yNewsnumaipent ru necroloageşi
mesaj el
e memor iale î n chenar negr u, decupându- le şi
păs trându- l
e pe pr eferatele ei.Acest ea îiofereau inspi raţie
pent ru pr opriulanunţ mor tuar,pe car eî lscria şiî lt ot
rescria. De asemenea, scr i
sese mai mul t
e pagi ni cu
instrucţ iunir eferitoarel af elulîn caredor easăsedesf ăşoar e
înmor mânt area ei . Al esese t oatei mnur il
e şi r ugăci unile,

24Conf
uzi
edat
orat
ăasemănăr
iicuvi
nt or„
el lever
“(mâner
)şi„
leg“(
pici
or)(
n.Tr
.)
.
opt ase pent ru ir ma de pompe f unebr e pr eferată, î şi
comandase o cămaşă de noapt e din dant elă de cul oarea
lavandeidel a J.C.Penney ,veşmânt ulîn car edor ea să ie
îngr opat ă,şial eseseun coşci ugt otdecul oar eal avandei ,în
două nuanţ e,cu mâner e sclipitoar e de crom,di n cat alogul
unuiant r eprenordepompef unebr e.
Moar teaEr meiascosl aiveal ăl atur api oasă amamei .În
timpceî laştept am pepr eot,şi- ascosmăt ăni i
leşi -aînceput
săser oagepent rusule tulEr mei ,pent rucar eset emeacăar
if ost în per icoldeoar ece,după cum vedea ea l ucrur il
e,
aceast asesi nuci sese.Aî ncer catdeasemeneasăneconvi ngă
să săr ut ăm cadavr ul Er mei . Noi am r ef
uz at-o f ără
menaj ament e,darmamaai eşi tînf aţaboci tor i
lor
,s- aapl ecat
cu o mi şcar e ampl ă,şia săr utatat âtde ener gic obr azul
Er mei ,î ncâtsune tulstânj enitora put uti auz i
tdi nt oate
col ţurilecapel ei .
St ăteam l ângă t ata.Er a pr ima oar ăî n viaţa mea când î l
vedeam pur tând cr avată, pe car e o numi se înt otdeauna
„şt reang” .Chi pull uier aî ncordatşil ipsitdeexpr esie,darî mi
dădeam seamacăer atulbur at.Mait ul buratdecâtî lvăz usem
vr eodat ă,ceea ce mă sur prindea,pent ru că Er ma mise
păr usecă a avutun f eldeput eredi abol i
că asupr at atei,şi
cr edeam că ar i t rebuitsă se si mt ă uşur atacum că se
eliber asedeea.
Înt imp ce ne î ntorceam agal e spr e casă,mama ne- a
înt rebatpenoi ,copi ii
,dacăaveam cevadr ăguţdez isdespr e
Er ma,acum,căat recutî n neii nţ ă.Am f ăcutcâţ ivapaşiî n
linişte,apoiLor iaz i
s:
— Di ng- dong,vr ăjit
oareaamur it.
Br ian şicu mi ne am î nceputsă chi cot i
m,dar t ata s-a
întorsbr uscşii -
aaz vâr
litl
uiLor iopr i
vir
eatâtder eceşide
furioasăîncâtmis- apăr utcăariî nstaresă-
ideaopal mă.
— Er a mama mea,pent ru numel eluiDumnez eu,a spus
el.
S- auitatiel anoi.
— Măi ,copii.Măf ace
ţisă-miier uşinecu voi
.Măauz i
ţi
?
Ruşi ne!
S- aî ntors spre barul l
ui Juni or. L-
am pr i
vit cum se
îndepăr t
eaz ă.
— Ţi eţi-eruşinecunoi ?as t
rigatLoridupăel.
Tat aşi-acont i
nuatdrumul .

*
**

Dupăpat ruz il
e,pent r
ucăt ataî ncănuseî ntorseseacasă,
mamam- at ri
mi ssă- lcaut.
— Decet r
ebui esă- laduceuî ntot deauna?am î ntrebat.
— Pentru căpet inet epl acecelmaimul t,aspusea.Şio
săvinăacasădacă- ispuit usăf acăast a.
Pr i
mulpasî n găsi rea tateia f ostsă mă ducl a vecini,la
famili
aFreeman,car enel ăsau săl ef olosimt el
efonulpent r
u
10 cenţi
,şisă- lsun pe buni cul ,să- lî ntr
eb dacă t ata era
acolo.Buniculmi -aspuscăhabarn- areundeet ata.
— Când o să vă cumpăr aţ i un t elef
on? m- aî ntrebat
domnulFr eeman,dupăceam î nchi s.
— Mama nu edeacor d cu t elefoanel e,i-am spusî ntimp
ce-ipuneam o monedă de z ece cenţ ipe măsuţ a de cafea.
Credecăsuntmi jloacei mper sonal edecomuni care.
Pr i
mameaopr ire,cadeobi cei,af ostl aJunior’s.Astaer a
celmaielegantbardi n Welch,cu of er eastrăcaredădeaspr e
o pr iveliştef rumoasă,cu un gr ătar pe car e se pr egăt eau
hambur ger işicar toif ranţ uz eştişicuunaut omatdepi nbal l
.
— Hei ,as trigatunuldi nt r ecl i
enţ i
iidel iînt i
mpcei ntr am.
Ef etiţaluiRex.Cef aci,dul ceaţ ă?
— Suntbi ne,mul ţumesc.Tat aepe- aici?
— Rex? s- aî ntor s elspr e băr bat ulde l ângă el .Unde e
sconcsulăl abăt rândeRex?
— L- am văz utî ndi mi neaţ aast apel aHowdyHouse.
—I ubito,ar ăţidepar căţ i-arpr indebi neunpi cdeodi hnă,
mi -aspusbar manul .St aij osşibeaoCocaCol adi n par t
ea
casei .
— Nu,mul ţ
umesc.Am chest iidef ăcut .
M- am dusl aHowdyHouse,car eer aospel uncămaipr ej
os
de Juni or ’
s.Er a maimi că şimaiî nt unecat ă,şisi ngur a
mâncar epecar eoser veaer au ouăl emur ate.Bar manulmi -
a
spus că t ata se dusese l a Pub,o spel uncă şimaij egoasă
decâtHowdy House – neagr ă precum cat ranul ,cu un bar
li
picios,undenu ser vea mâncar e.Ai cier a,î n mijloculal t
or
câţivaobi şnui ţiail ocalul ui,povest indu- şiunadi ntrei stor i
il
e
luidi nFor ţeleAer iene.
Când m- a văz ut ,t at a a î ntrerupt povest ir
ea şi mi -
a
aruncatpr ivirea pe car e mi -o adr esa de iecar e dată când
trebui a să î lcautpr in bar ur i.Er aî ntotdeauna un moment
nepl ăcutpent r u amândoi .Nu î midor eam să- liau deacol o
mai mul t decât î şi dor ea el ca ii ca l ui mur dar ă şi
zdrenţ ur oasăsă- lchemeacasăcapeunşcol arrătăci tor.M- a
pr i
vitî nf elulăst ar eceşici udatdoarocl i
pă,apoipechi pi -a
apăr utunz âmbe tcal d.
— Hei ,Căpr iţ
ă deMunt e,a st rigatel .Cedr acu’cauţ iîn
bombaast a?
 — Mamaspunecăt rebuiesăvi iacasă,i -
am r ăspuns.
— Aşaspune,nu?
Mi -acomandatoCocaCol aşiî ncăun whi skypent ru el.Îi
totr epetam căer atimpulsăpl ecăm,darcont inuasăamâne
şisă comandemaimul tepahar e dewhi sky ,depar că ari
trebui tsădeapegâtcâtput eademul teînai nt edeaî ndur a
ce- laşteptaacasă.S- adusî mplet i
cindu-sepânăl abai e,s- a
întor s,amaicomandatunulpent r
u dr um,at rânti
tpahar ul
înapoipebarşial uat-ospreuşă.S- adezechi libratîncer când
s-odeschi dăşiacăz utl atl
apodea.Am î ncer catsă- laj utsă
ser i
dice,darset otpr ăbuşea.
—I ubit
o,n- o să aj ungini căier icu el ,aşa,a spus un
băr bat din spat ele meu.Hai de,dă- mivoi e să t e duc cu
maşi napânăacasă.
— V- aşir ecunoscăt oare,domnul e,i-am r ăspunseu.Dacă
nueunocolpr eamar epent rudumneavoas t
r ă.
Câţ i
va dintre ceil
alţiobişnui ţiaicaseine- au ajut atsă- l
ur căm pet at
aî n cami on.L- am spr ij
initdeol adăcu unel te.
Er adupă- amiazat ârzi
eauneiz il
edel aînceput ulprimăver ii
,
începea să se l ase întunericul,iaroameni ide pe Medowel l
Str eetîşiînchideau magaz i
neleşipl ecau.Tat aaî nceputsă
cânt eunadi ntr
emel odii
leluipr eferate.

Swinglow,sweetc
har
iot
Comingfortocar
rymehome.

Tat
a avea o voce plăcută de bari
ton,cu f
orţă,t
imbr
u şi
ampli
tudineşiîn poidaf apt
uluicăer abeat
,cântaaşacum
secădeasăiei nterpretatuncânt ecpli
ndepat i
mă.
 Il
ookedoverJordan,andwhatdidIsee
Comingfortocarr
ymehome?
Abandofangelscomingaf
terme
Comingfortocarrymehome.

Am ur catî nf aţ ă,lângăşof er
.Î n dr um spr ecasă–î nt imp
cet atacont inuasăcânt eînspat e,pr elungi ndcuvânt ul„ l
ow“
atâtdemul tîncâtaj unsesesăsemenecumuge tuluneivaci–
omulm- aî ntrebatcum mer geşcoal a.I -am spuscăî nvăţ am
din greu pent r u căî midor eam sămăf aciemedi cve terinar,
iegeol ogspeci alistînper ioadami ocenul ui ,cânds- auf ormat
munţ i
i.Îipovest eam cum s- au f or matgeodel edi n bul elede
aerpr inseî nl avă,cândm- aî ntrer upt .
— Pent ruf at a cel uimaimar e be ţiv din or aş,aipl anur i
mar i,mi -az i
s.
— Opr iţicami onul ,am r i
post ateu.Neput em descur caşi
singur ideai ciîncol o.
— Vai,darn- am vr utsăspun ni mi cr ău cu ast a,az isel.
Şişt i
icănuî lpoţ iduceacasădeunasi ngur ă.
Şitotuşi ,a opr it.Am deschi s uşa or iz
ont al ă din spat ele
cami onul uişiam î ncer catsă- lt âr ăscpet ataj os,daromul
avusesedr eptat e.Nuer am î nst ar e.Şiat unciam ur catînapoi
pel oculdel ângăşof er,mi -am î ncr uci şatbr aţelepest epi ept
şiam pr ivitdr eptî naint e.Când am aj uns pe Li ttle Hobar t
Street,lanumăr ul93,omulm- aaj ut atsă- ldauj ospet ata.
— Şt i
u că t e-aisi mţ i
tj i
gni tă di n cauz a cuvi ntelormel e,a
spusbăr bat ul.Adevăr ulecăam avutdegândsăoz i
ccape
uncompl i
ment .
Poate că ari t r
ebuitsă- imul ţumesc,darnu am f ăcut
decâtsăaşt eptpânăcânds- aîndepăr t
atşiapoil -am chemat
peBrian să mă aj
utesă-
ltâr
ăscpet
ataî
n suspedeal
,şi
apoiî
ncasă.

*
**

La cât eva l unidupă moar t

ea Er mei ,unchi ulSt anl ey a
ador mi tîn pi vni ţă,înt impceci tear evist ecu benz idesenat e
şif uma o ţ igar ă.Casa cea mar e de l emn a ar s până l a
temel ii,darbuni culşiSt anl ey au scăpatcu vi aţ ă şis- au
mut atî ntr-un apar t
amentcu două camer e,f ărăf erestr e,î n
subsol uluneicasevechidepest edeal .Tr aicanţ iidedr ogur i
carel ocui serăpeacol oînaint edeast ascr i
seser ăî nj urăt ur işi
desenaser ămodel epsi hedel i
cecu spr aypeper eţişipeţ evi le
dint avan.Pr opr ietarulcaseinu l e acoper i
se cu var ;ni ci
buni culşini ciSt anleyn- auf ăcut -o.
Şi t otuşi, buni cul şi unchi ul St anl ey aveau o bai e
funcţ ională,deaceea,l aiecar esf ârşitdesăpt ămână,câţ iva
dintrenoineduceam până acol osă f acem obai e.Î nt r-oz i,
stăteam l ângăunchi ulStanl eypecanapeauadi n camer al ui ,
uitându- mă l a Hee Haw şiaşt eptându- mir ândull a cadă.
Buni culer apl ecatl aMooseLodge,undeî şipe treceaobună
par t
edi n iecar ez i;Lor ifăceabai e,iarmamast ăt eal amasă
în camer a buni cului, dez legând cuvi nteî ncruci şate. Am
simţ i
tmânal uiSt anleys trecur ându- mi -sepecoapsă.M- am
uitatl ael ,darseui talaf eteledi n HeeHaw cu at ât aat enţ ie,
încâtnu put eam isi gur ădacăof ăceadel iberat;aşacăi -am
împi nsmânal aopar tefăr ăsă- ispun ni mi c.Cât evami nut e
mait âr zi
u,mânal uis- ast recur atînapoipecoapsamea.M-
am ui tat în j os şi am obser vat că pant alonii unchi ului
Stanl eyaveau f er moar uldesf ăcut ,şică sej uca cu pr opr iul
mădul ar.Am si mţ i
ti mpul suldea- llovi,darmăt emeam căo
săi ntruî n bel ea,aşacum iseî ntâmpl asel uiLor idupăceo
pocnise pe Er ma,aşa că,am t uli
t-o afară di n camer ă,l a
mama.
— Mamă,unchi ulSt anley se compor t
ăi nadecvat ,i -am
spus.
— Ah,si guredoarî ni magi naţiata,az isea.
— M- api păit.Şi-şif acel aba!
Mamaacl ătinatdi ncapşiapăr utî ngrij
or ată.
— Săr aculSt anley ,spuseea.E at âtdesi ngur .
— Daraf ostscâr bos!
Mamam- aîntrebatdacămăsi mţeam bi ne.Am r idicatdin
umer işi-am datdi ncap.
— Vez i
,ast ae,aspusea.
Mi -a z is că agr esi unea sexual ă er a oi nfracţiune de
percepţie.
— Dacănu cr ezicăaif ostpr ejudiciată,nu eşt i,aspusea.
Atâteaf emeif acun mar etărăboidi n cauz achest iil
orăst ora.
Dart ueşt imaiput er nică.
Şis- aî nt orslacuvi nt eleeiîncr ucişate.
După ast a,am r ef uzatsă- lmaivi zit
ezpebuni cul .Er aîn
regulă să iu put er nică,dar ul timull ucru de car e aveam
nevoieer acaunchi ulSt anleysăcr eadăcămăî nt
or ceam laei
în casăpent ru caelsăsemaideal ami ne.Am f ăcutt otce
îmist ătea cu put i
nţ ă pent ru a mă spăl a acasă,pe Hobar t
Street.Î n bucăt ărie, aveam o cadă de al umi niu î n car e
încăpeaidacă î ţist rângeaipi cioarelel a pi ept.Vr emea s- a
încălzi
tsuici entpent ru ca să potumpl ecada cu apă del a
robinetuldesubcasăşisăf acbai eî n bucăt ărie.Dupăbai e,
măghemui am l amar gineacăz i
i,îmiscuf undam păr ulînapă
şimăspăl am pecap.Darcăr atult ut uroracel orgăl e
ţicu apă
până î n casă er a muncă gr ea,i ar eu amânam de obi cei
îmbăi at ulpânăcândî miadunam cur ajulpent ruast a.
Primăvar a au î nceputpl oi le,i nundând val ea maimul te
zil
e,î n valur ide apă car e se r evăr sau pest et ot.Apa se
scur gea pr inf ăgaşel e de pe pant ele munţ i
lor,l uând cu ea
pietreşicopacimaimi ci,ser evăr sapest edr umur i,smul gând
bucăţ ideasf al t.Ţâşneapr i
npâr aie,car eseumlauşif ormau
deasupr aospumămar onie,ca mi l
kshake- urilecu ci ocol ată.
Pâr aieleser evăr sau î n Tug,i aracest aşi -ai eşitdi n mat că,a
năvăl itpe ţ ăr mur işia i nundatcasel e şimagaz inel e de pe
Medowel lStr eet.Nor oiuldin unel ecaseavea oadânci mede
120 de cent ime tr i
,i arcami oanel e şir ul otele oameni lorau
fostmăt ur
ate.Maiî ncolo,înBufal oCr eekHol l
ow,î ndi gui r
ea
uneimi neacedat ,şiun valdeapăî nchi săl acul oar e,î nalt
depest ez eceme t r
i,auci s126 deoameni .Mamaaspuscă
aşaser ăzbunanat urapeoameni icar evi olentau şideval i
zau
pământ uril
e,di st r
ugând si st emulde canal i
zar e pr opr i
u al
nat uriipr in def r işareapădur i
lorşiexpl oat areaî n excespr i
n
mi ner it
.
LittleHobar tSt reeter amul tpr easuspent ru asuf er idin
cauz ai nundaţ ii
lor ,daror i
cum,pl oaia a măt ur ato par t
ea
pavaj uluiî n cur ţileoameni lorcar el ocuiau maij osdecâtnoi .
De asemenea,apa a măci nat o par t
e di n pământ ulcar e
înconj ur a stâl piicar e ne susţ ineau casa,f acând- o şimai
instabi lă.Gaur adi n acoper işulbucăt ări
eis- alăr git,şiapaa
începutsă pi cur e şipr in acoper işuldor mi torului ,î n col ţul
dinspr eBr i
an şiMaur een.Br ian aveapat uldesus,i arcând
plouat rebuiasăî nt i
ndăopr el atădeasupr a,săsef ereascăde
stropi ideapă.
 Toate obi ect ele din casă er au umede.Un mucegaiin şi
ver de năpădi se căr ţi
le, hâr tii
le şi t ablour il
e, adunat eî n
mor maneat âtdeî nalteşiî ngr ămădi teî n aşa halî ncâtde-
abi ai zbut eaisă t raversez iî ncăper ea.Ci uper cimi titele au
răsăr itpr i
ncol ţuri.Umez ealaaer odatşiscăr iledel emncar e
duceau spr e casă,i arur car ea lora deveni tun r isc z ilnic.
Mamaacăz utpr intr-ot reapt ăput r
ezităşis- adusde- adur a
pe pant a deal ului.A avutvânăt ăipe br aţ e şipe pi cioar e
săpt ămâniî nşi r
.
— Soţ ulmeu nu măbat e,spunea,dacăci nevasehol bal a
ea.Purşisi mpl u,nuvr easăr epar escăr i
le.
Şiver anda î ncepuse să put rezească.Maj oritatea st âlpi lor
car e susţ i
neau bal ustrada, pr ecum şi gr i
lajul acest eia,
cedaser ă, iar scândur il
e podel ei deveni seră bur e toase şi
alunecoase di n cauz a mucegai ul ui şi a al gelor. Er a o
adevăr at ă pr ovocar e să cobor âm sub casă pent r u af ol osi
toal e
taî n t impul nopţ i
i. Fi ecar e di ntre noi al unecase şi
căz use de pe ver andă celpuţ i
n o dat ă.Ver anda er al ao
înăl ţ
imedevr eotreime tridepământ .
— Tr ebui esăf acem cevaî n pr ivinţapr obl emeicu ver anda,
i-am spusmamei .În ul t
imavr eme,eun adevăr atper icolsă
teducil abai eî ntimpulnopţ ii.
În afar ă de ast a,t oaleta de sub casă deveni se compl et
inut il
izabilă.Sei nundaseşit edescur caimul tmaibi nedacă
îţisăpaiogr oapăundeva,pepant amunt elui.
— Aidr ept ate,ar ăspunsmama.Tr ebui esăf acem ceva.
A cumpăr atogăl eată.Er adi n pl asticgal ben,oţ ineam pe
podeaua bucăt ărieişideat unciam f olosit-o or idecât eor i
trebui asămer gem labai e.Cândseumpl ea,unsule tcur aj os
oduceaaf ar ă,săpaogr oapăşiogol ea.
 *
**

Într-oz i, când er am cu Br ian pe af ară, hoinăr ind l a

mar ginilepr opr iet
ăţiinoast re,ar idi catobucat ădecher estea
putrezi t
ă şisub ea,pr intrepăduchi idel emn şivi ermi ,er a
un inelcu di amant .Pi atra era mar e.La î nceput ,am cr ezut
căest eun gunoioar ecar e,apoil -am l ust r
uitcu sal ivăşiam
zgâriatst iclăcu el ,aşacum neî nvăţ aset ata,şinis- apăr ut
verit
abi l.Ne- am datseamacă,f ăr ăî ndoi ală,af ostalbăt rânei
doamnecar el ocuiseacol oşicar eamur itînaintedeveni rea
noas tră.Toat ăl umea obi şnui asă spunăcă er a puţ in sărită
depeix.
— Câtcr ez icăval or ează?l -am înt rebatpeBr ian.
— Pr obabi lmaimul tdecâtcasa,ar ăspunsel .
Ne- am gândi tcăam put easă- lvi ndem şisăcumpăr ăm de
mâncar e,să achi t
ăm cont r
avaloar ea casei– mama şit ata
rămâneau mer eu în ur mă cu pl ăţ ilel unar eşisedi scut a că
vom ievacuaţ i–bapoat echi arnevorr ămâneî ndeaj unsde
mul ţibanipent ru a ne cumpăr a ceva speci al,cum ari o
perechenouădepant oispor tpent ruiecar edi ntrenoi .
Am dusi nel ulacasă şil -am ar ăt atmamei .Ea l -ar i
dicat
însprel umi nă,apoiaspuscăvat r ebuisă- leval uăm.Î nz iua
următ oar e,a l uat aut obuz ulTr ailways până l a Blueiel d.
Când s- aî nt ors,ne- aspuscă er avor ba despr eun di amant
autent icdedouăcar at e.
— Aşadar ,câtval or eaz ă?am î ntrebat .
— N- arei mpor t
anţ ă,az ismama.
— Cum aşa?
— Pent r ucănuî lvi ndem.
 Îlvapăstr a,ne-aexpl icatea,pentru aînlocuiveri
ghetape
carei-o dărui semama ei ,cea pecar etata o amanetasela
scurtti
mpdupăcăsăt orie.
— Dar,mamă,i -am spus,i nelulălane-arput eaprocurao
grămadădemâncar e.
— Aşae,aspusmama,darpedeal t
ăpar te,arputeasă-
miî mbunăt ăţeascăî ncredereaînf or
ţel
epr oprii
.În momente
ca ast
ea,î ncr eder
ea î nf orţ
ele pr
opriieste maii mportant
ă
decâtmâncar ea.

*
**

Î
ntr-adevăr,încredereamameiî nf orţel
epr opriiav eanevoi e
deoar ecaresusţ i
ner e.Uneor i
,purşisi mpl uceda.Ser etrăgea
pecanapea şist ătea acoloz il
eî n şir,plângând şiar uncând
din cândî n cândcu di verseobi ecteî n noi.Arif ostoar ti
stă
faimoasă,ur l
a ea,dacă n- ariavutcopi i
,şini ciunuldi ntre
noinu î iapreciam sacr i
iciil
e.Înz i
uaur măt oare,dacăst area
de spiritse îmbunăt ăţea,începea di n nou să pi cteze şisă
fredoneze,depar căni mi cnus- ariî ntâmpl at .
Î
ntr-odi mineaţădesâmbăt ă,lascur ttimpdupăcemama
aî nceputsăpoar tenouli nelcu di amant ,bunadi spoz iţi
eî i
reveniseşia hot ăr âtsă facem cu t oţiicur atî n casă.Mis- a
păr uto idee mi nunat ă.I -
am spus mameică art r
ebuisă
golim iecar e camer ă,să facem o cur ăţeniet emei nică şisă
băgăm î napoiî ncasădoarl ucrur il
eesenţ iale.Misepăr eacă
era o sol uţi
e de a ne descot or oside t almeş- balmeş.Dar
mama a spuscă i deea mea sol icita prea mul tt imp,aşa că,
totce-am f ăcutpânăl aur măaf ostsăî ndr eptăm t eancur il
e
de hâr ti
işisă î ngr ămădim hai nel e mur dar eî n dul apulcu
ser tare.Mama a i nsi statsă cânt ăm Ave Mar i
aî nt i
mp ce
munceam.
— E un mod de a ne cur ăţa sule tel
eî nt imp ce f acem
cur atî n casă,aspusea.Aşa,î mpuşcăm doii epur idintr-un
foc.
Mot i vulpent ru car edeveni seomor ocănoasă,ne- aspusea
ceva mait âr ziuî n acea z i
,er af apt ulcă nu f ăcea suici ent ă
mi şcar e.
— O săî ncepsăf acgi mnas tică,ne- aanunţ atea.Odat ăce
îţipuisângel e-n mi şcare,ţ ise schi mbă compl e tviziunea
asupr avi eţii
.
S- aapl ecatşişi -aat i
nsdege teledel api cioar e.
Când s- ar idicat,ne- aspuscădej asesi mţ eamaibi ne,şi
s-a apl ecatdi n nou.Am pr ivit-o stând aşez at ăl a masa de
scr i
s,cu br aţel
eî ncr ucişatel a pi ept.Şt i
am că pr oblema nu
const aî nf apt ulcăaveam cu t oţiicirculaţ i
apr oast ă.Nu er a
caz ulsă f acem apl ecăr işisă ne at ingem deget ele de l a
picioar e. Tr ebui a să l uăm măsur i drast ice. Aveam dej a
doispr ezeceanişil uasem î n cal cult oateopţ iuni le,făcusem
niştecer cetăr ipel a bi bli
oteca publ ică şicul esesem f r
ânt uri
dei nf or maţ iidespr ecum supr avieţuiau cel elaltef ami l
iidepe
LittleHobar tSt reet
.Concepusem un pl an şiaşt ept am ocaz ia
dea- lpr ez entamamei .Sepăr eacăsosi semoment ul .
— Mamă,nuput em cont i
nuasăt răim aşa,i -am spus.
— Darnueat âtder ău,mi -ar ăspunsea.
Întredouă apl ecăr ipână l a vâr fur i
lepi cioar el or,îşir idica
braţ eleî naer .
— De t rei z i
leî ncoace, mâncăm numai popcor n, am
cont inuat .
— Eşt iî ntotdeauna at ât de negat ivistă, a z i
s ea. Î mi
ami nt eştidemai că-mea,nu f acidecâtsăcr iti
ci,săcr itici,să
criti
ci .
— Nu sunt negat ivistă, am obi ect at eu. Î ncer c să iu
realistă.
— Fact otcepotî nci rcumst anţel edat e,ar i
post atea.Cum
se f ace că nu- lî nvinui eştini ci
odat ă pe t atălt ău pent ru
nimi c?Nueunsf ânt,săşt ii
.
— Şt iu,am apr obat-o.
Mi -am t r ecutun dege tde- al ungult ăbl i
eibi roului.Tat aî şi
punea î nt otdeauna ţ igărilepemar gi nea l uişier a crest atcu
unşi rdear sur inegr edeţ igară,caomar gineor nament ală.
— Mamă,t r
ebui esă- lpăr ăseştipet at a,i-am spus.
Şi-aî ntr er uptapl ecăr i
le.
— Nu potsăcr edcăt ocmait u eşt iî nst ar esă-mispuiuna
ca ast a,a z isea.Nu- mivi nesă cr ed că di ntret oţioameni i,
tocmait ut e- aiîntoarceî mpot ri
vat at ăluit ău.
Eu er am ul ti
ma per soană car eî lmaiapăr a pe tat a,a
cont inuatea,si ngur a car esepr efăcea că- icredescuz el eşi
poveşt ile,si ngur acar epr etindeacăar eîncr edereî nplanur ile
luidevi itor .
— Tei ubeşt eat âtdemul t
,aadăugatmama.Cum poţ isă- i
faciunacaast a?
— Nu- lî nvi novăţescpet ata,am spuseu.
Nu- lacuz am.Dart atapăr eapor ni tsăseaut odistrugă,i ar
eu măt emeam cănevat ragepet oţ iîn pr ăpast i
e,î mpr eună
cuel .
— Tr ebui esăscăpăm deai ci.
— Darnupotsă- lpăr ăsescpet at ălt ău!az isea.
I-
am expl icatmameică dacă î lpăr ăsea pe t ata,s- ar i
caliicatpent ru ajutorsoci al,pecar enu- lput eapr i
miacum,
pent ru căaveaun soţsănăt osiz ic.Câţ ivadi nt recopi i
idel a
şcoal ă – ca să nu maispun de j umăt at e di ntr e ceicar e
locui au peLi tt
leHobar tSt ree t–pr i
meau aj utoar esoci aleşi
nu er a un l ucr u atâtder ău.Şt i
am că mama er aî mpot riva
asist enţ eisoci ale,darcopi iiăia pr imeau bonur idemasă şi
alocaţ i
ipent ruî mbr ăcămi nt e.St at ullecumpăr a căr buneşi
lepl ăt eamesel edel aşcoal ă.
Mamanuavr utsăaudădeunacaast a.Asi stenţ asoci ală,
a spusea,ne- arpr ovoca un r ău psi hologi ci repar abilnouă,
copi ilor.
— Poat ecă di n când î n când vă est ef oame,dardupă ce
mâncaţ i
,sunt eţiî nr egul ă,a z i
s.Poat e că vise f ace f r i
g
pent ruunt imp,darvăî ncăl z i
ţiînt otdeauna.Odat ăceapel aţ i
laaj utoar esoci ale,lucr ulăst avăvaschi mba.Chi arşidupă
cer enunţ aţilael e,nu ve ţiscăpani ci
odat ădeacestst i
gmat :
căaţ if ostodat ăuncazsoci al .Ve ţiimar caţ ipevi aţ ă.
—Î nr egulă,am z iseu.Dacănu sunt em caz ur isoci ale,fa-
ţir ostdeunl ocdemuncă.
Er aol i
psămar edepr ofesor iîn di strict ulMedowel l,exact
cum f useseşiî n Bat tleMount ain.Put ea găsiun postî ntr-o
clipă şi ,dacă avea sal ar iu,ne put eam mut aî ntr-un mi c
apar tamentî nor aş.
— Ast asunăcaovi aţăî ngr oz i
toar e,apr otestatmama.
— Mair eadecâtceadeacum?sunî ntr ebat -o.
Mama a amuţ i
t.Păr ea că se gândeşt e.Apoi ,a r idicat
privi rea.Aveaunz âmbe tseni n.
— Nu- lpotpăr ăsipe t atălvost r u,a z is ea.E î mpot riva
crez ul uicat oli
c.
Apoiaof tat.
— Şi , oricum, î ţi cunoşt i mama. Sunt dependent ă de
suspans.

*
**

Mama nu i -a spus ni ciodatăt ateică o î ndemnasem să- l

păr ăsească.Î n acea var ă,ela cont inuatsă mă consi der e
princi palulsăual iatşi ,dat ăiindconcur enţ aat âtdescăz ut ă
pent ruacestpost ,pr obabi lcăer am.
Într-odupă- ami azădi ni unie,st ăteam cu t atapever andă,
cu pi cioareleat ârnând pemar ginea ei ,ui tându- nel a casel e
dej os.În acea var ă er a atâtdecal d,î ncâtabi a puteam să
respi r.Mise păr ea că e maical d decâtl a Phoeni x sau l a
Bat tle Mount ain, unde t emper at ura ur ca î n mod r egul at
pest e38° ,aşadar ,cândt at ami -aspuscănu er au decât32° ,
am z i
scăsi gurt ermome truler ast ricat.Darelaspuscănu,
doarcănoier am obi şnui ţicu căl dur auscat ădi n deşer t,iar
aicier acăl dur ăumedă.
Er a mul tmaical d,a subl iniatt ata,î n val e,î n Stewar t
Str eet,career alancat ădecasel eacel eadr ăguţedecăr ămi dă
cu paj işti
lel orîngr i
jite,păt rat
eşipasar elelel ordinal umi niu
răsuci t.Văi leerau pr i
nseî n capcanacani culei.Casanoas tr ă
era si tuatăl a cea maimar eînăl ţimedepe pant a deal ul ui,
prin ur mar e,er al oculcelmair ăcoros di n Wel ch.Î n caz ul
inundaţ i
ilor–dupăcum văz user ăm şinoi–er aloculcelmai
sigur .
— Nu ş tiaică m- am gândi tf oar te bi ne când am hot ărât
unde să l ocui m, nu? m- aînt rebat el .Secr etulaf acer il
or
imobi liare const ă î n t rei l ucr uri, Căpr iţă de Munt e.
Ampl asament .Ampl asament .Ampl asament .
Tataaî nceput să r âdă.Er a un r âs t ăcut car e-ifăcea
umer iisăsecut remur e,şicucâtr âdeamaimul t ,cuat âtise
păr eamaiamuz ant ,şir âdeaşimait are.Am î nceputsăr âd
şieu,şi ,în scur tt imp,amândoir âdeam i ster i
c,î nt i
nşipe
spat e,cu l acrimilecur gându- nepeobr aji,lovindu- net ălpile
de podeaua ver andei .Obosi sem,aveam cr ampe di n cauz a
râsul uişicr edeam că t recusecr i
z a der âs,darunuldi nt
r e
noiî ncepea să chi cot ească,şiast aî lst âr nea pecel ălal tşi,
dinnou,î ncepeam amândoisăhăhăi m cahi enel e.
Pent ru copi ii din Wel ch, pr incipal a sur să de r ăcoar e
împot r
iva cani culeier aş t
r andulpubl i
c,alatî n val e,l ângă
şinele de t r
en,î n apr opierea găr iiEsso.Eu şiBr ian ne
duseser ăm odat ă,darEr ni eGoadşipr i
et eniiluier au acol o
şiau î nceput să l e spună t utur or că noi ,fami lia Wal ls,
locui am î n gunoişiam i î mpuţ itî n ul t
i mulhalapa di n
baz in.A f ostocaz ial uiEr nieGoad dea ser ăz buna pent ru
Băt ăliadepeLi ttleHobar tSt ree
t .Unuldi nt repr i
eteni il uia
invent atexpr esia„ epidemi edeboal ă” ,şidupăaceeas- audus
la păr inţişil a sal vamar isă l e spună că t rebui a să im
alungaţ ipent r
u apr evenioer upţ i
eî n baz in.Eu şiBr i
an am
hot ărâtsăpl ecăm.Î nt impceneî ndepăr tam,Er nieGoads- a
căţăr atpegar duldesâr mă.
— Duce ţi-
văacasă,î ngr oapadegunoi !ast ri
gatel .
Voceal uier as trident ă,di ncauz at riumf ul ui.
— Duce ţi-
văşinumaiveni ţiaici!

*
**

O săptămânămaitârz
iu,peovremelafeldet
oridă,m-am
î
ntâlnitcuDini
ti
aHewittîncent
rul
.Eaveneachi
arat uncide
l
aş t
randşiaveapărulud,pri
nslaspat
ecuoeşarfa.
 — Fr ate,câtde bi ne a fostî n apa ai a,a z is ea,l ungi nd
cuvânt ul „ bine”, car e a sunat de par că ar i avut
cinci sprez ece„ i
“înel .Tut educisăî noţi?
— Nusunt em pr eabinepr imi ţipe- acolo,i-am spus.
Dini tia a datdi n cap,deşinu- idădusem ni cio explicaţie.
Apoiaz is:
— Decenuvi isăî noţicunoi ,di mineaţ a?
Pri n„ noi“şt i
am căser ef
ereal acei l
alţioamenidecul oare.
Ştrandulnu avea un pr ogram di feri
t,or icineseput ea duce
oricând să î noat e–celpuţ int eor eti
c–darr eali
tatea er a că
toţioameni idecul oareî notau di mi neaţ a,când i nt r
ar ea er a
grat uită,şit oţialbiiseduceau l aî notsear a,când i ntr ar
ea
cost a ci ncizeci de cenţ i. Ni meni nu pl aniicase acest
aranj amentşinu exi stau r egul icar e să- limpună.Pur şi
simpl u,aşamer geaul ucruril
e.
Cu si gur anţ ăîmidor eam săi ntru din nou î n apă,darnu
îmiput eam r eprimasenz aţi
acădacăaccept am of ertaDi nit
iei
aşiî ncălcatunt abu.
— N- osăseî nfur i
eni meni?am î ntrebat -
o.
— Pent ru căeşt ialbă?aî ntrebatl ar ândulei .Poat ecăăi a
ait ăis- arî nfuria,darnoinu.I arăi aait ăinuvoriacol o.

*
**

A doua z idedi mineaţă,m- am înt

âlnitcu Dini
ti
aî nf aţa
int
răriil aş t
rand.Aveam cu mi ne costumulmeu de bai e
înt
reg cumpăr atde la magazinulde vechit
uri
,împăt uri
tîn
int
eriorul pr osopului gr i şi ponosit
. Fata albă car e
supraveghea intrar
ea mi -
a aruncatopr ivi
resurpri
nsă când
am intr at pe poartă,dar nu mi -a spus nimic. Vest
iarul
femei lorer aî ntunecatşimi rosea a sol uţ i
edecur ăţatPi ne-
Sol,aveaper e ţidi nbet onşipodeadeci ment ,udă.O mel odi e
soul venea di n magne tof on, şi t oat ef emei le de cul oar e
înghesui te pr intr e bănci le de l emn cu vopseaua scor oj ită
cânt auşidansaupemuz ică.
Î
n vest iareleî n car ef usesem până at unci,f emei le al be
păr eau î ntot deauna st ânj eni te de gol iciunea l or şi î şi
înfaşur aupr osoapeî nj ur ult al ieiînaint esăî şilasechi l
oţ iisă
aluneceî nj os,darai cimaj orit ateafemei l
orer augoal epuşcă.
Unel e er au sl abe ca ţ âr ul ,cu şol dur iascuţ i
te şicl avi cul e
ieşiteî n af ară.Al t
ele aveau f undur imar i,puf oase,şisâni
imenşil ăsaţ i,şiî nt impcedansau,î şiloveau f undur ileunul
deal tulşiî şiat ingeausâni ideaicel orlalte.
Deî ndat ăcem- au văz ut ,f emei les- au opr itdi n dans.Una
dint r
ecel edez br ăcates- aapr opiatşis- apr optitî nfaţamea,
punându- şimâi nileînşol d,cusâni iat âtdeapr oapedemi ne,
încâtm- am t emutcă sf âr cur ileeiosă mă at ingă.Di nitiaa
expl i
catcăveni sem cu eaşier am of at ădet reabă.Femei les-
auui tatunal aal taşi-audatdi numer i.
Mă apr opi am de t reispr ez ece anişier am t imi dă,aşa că,
plănui am sămăst r
ecorcu cost umuldebai epesub r ochi e.
Darmi -am f ăcutgr i
jică ast a m- ari scos şimaimul tî n
evidenţ ă aşa că am t ras aer î n pieptşim- am dez br ăcat .
Cicat ricea depecoast eer a cam câtmâna mea cu dege tele
întinse,i arDi ni tiaaobser vat - oi medi at.I -am povest i
tcăam
căpăt at -ol at r eianişicăam st atşasesăpt ămânil aspi tal ,că
mis- au f ăcutgr ef edepi eleşideaceeanu pur tam ni ciodat ă
bikini. Di nitia şi -a t recut cu del icateţe dege t
ele pest e
cicatrice.
— Nuar atăchi aratâtder ău,az i
sea.
 — Hei ,Ni tia!ast rigatunadi ntr ef emei .Pr i
eteneit aleal be
osă- icr eascăunt uişr oşu!
— Lacet eaşt eptai?aî ntr ebatDi ni tia.
— Aşa e,am spus eu.Gul erult rebui e să se asor teze cu
mâneci l
e.
Eraoexpr esiepecar eoauz isem del aDi nit
ia.Eaaz âmbi t
auz ind- o,şit oatecel elalt
ef emeiauî nceputsăr âdăşisăţ ipe.
Unadi nt redansat oareşi -
al ovitşol duldemi ne.M- am si mţ i
t
îndeaj uns de bi neveni tăî ncât să- ir ăspund cu o l ovitur ă
vioaie.
Dini ti
a şicu mi ne ne-am pe t recutî ntreaga di mineaţ ăl a
ştrand,î mpr oşcându- necu apă,exer sând înot ulpespat eşi
lut ur e.Eas- abăl ăcitîn apăapr oapel afeldemul tcami ne.
Am st at î n mâi nicu pi cioar ele af ar ă di n apă,am f ăcut
răsuci r isubacvat i
ce,am j ucatMar co Pol o şij ocull aşul ui.
Am i eşi tsă f acem săr it
ur ighi ul ea şipepenedepemar gine,
făcând apa să ţ âşnească î n col oane,ca un ghei zeri mens,
meni tsă- istropeascăpecâtmaimul ţidint r
eoameni idepe
mar gi ne. Apa al bastră scl ipea şi se î nvolbur a, făcând o
spumă al bă deasupr a. Când s- at ermi nat t i
mpul al ocat
înotul uigr atuit,aveam deget eledel amâi nişidel api cioar e
compl etî ncr eţi
te şiochi ir oşii,dur er oşidi n cauz a dori nei,
career aat âtdeconcent ratăî ncâtdepef undulbaz i
nul uise
ridicau ni şte vapor ipecar eî iput eaivedea cu ochi ulliber .
Niciodat ănum- am si mţ i
tmaicur ată.

În aceadupă- amiază,eram singurăacasăşicont inuam să

savurezsenz aţ
iademâncăr i
meşiuscăci uneapi el
iiîmbibat
e
în dorină şipe aceea de oboseală până în oase pe careo
capeţidupă exer ci
ţiiizice îndelungate,când am auz ito
băt aielauşă.Zgomot ulm- asur pr i
ns.Apr oapeni meninu ne
vizitapeLi ttleHobar tSt reet,lanumăr ul93.Am î ntredeschis
uşa câţ iva cent i
me trişim- am ui t
ataf ară.Un băr batchel
stăteapever andă,ţ i
nândundosarsubbr aţ.Cevadi nţ inuta
luisuger ai deea de „ aut or i
tăţi“– o speci e pe car et ata ne
ant renasesăoevi tăm.
— Capulf ami l
ieieacasă?aî nt rebatel.
— Ci nevr easăş t i
e?l -am î ntrebat .
Omula z âmbi t aşa cum o f aciat uncicând î ncercisă
îndul ceşt iveşt i
lepr oast e.
— Suntdel a Pr otecţia copi l
ul uişiî icautpeRex sau pe
RoseMar yWal ls,aspusel .
— Nusuntai ci,am z i
s.
— Câţ ianiai ?m- aînt rebatel .
— Doi sprez ece.
— Potsăi nt ru?
Am văz utcăî ncer casăt r
agăcu ochi ulîn spatelemeu,î n
casă.Am î mpi nsuşa,l ăsând- odoarpuţ i
ncr ăpată.
— Mama şit at a nu ari de acor d să vă dau dr umulî n
casă,am spus eu.Până când di scută cu avocat ull or
,am
adăugat ,ca să- li mpr esionez .Spune ţi-mice dor iţ
işil e voi
transmi teeumesaj ul .
Omulmi -aspuscăci neva,căr ui anuaveaper mi siuneasă-
idez văluienumel e,sunasel abi roulsău r ecomandându- isă
facă o anchet ă pr i
vind condi ţi
il
edepeLi ttl
eHobar tSt reet
,
număr ul93,undeer aposi bilcani ştecopi idevâr st
emi cisă
ienegl ijaţidepăr inţi.
— Nusunt em negl i
jaţ i
,i -
am spus.
— Eşt isigur ă?
— Suntsi gur ă,domnul e.
 — Tatălt ăumunceşt e?
— Bineînţ el
es,i -am z is.Ar e angajament et empor are.Şie
întrepri
nz ător. Dez voltă o t ehnologi e pr ivind ar derea
cărbunel uibi t
umi nösdecal itat
ei nferioarăîntr-unmodsi gur
şieicient .
— Darmamat a?
— E artistă,i-am spus.Şiscr i
itoareşipr ofesoară.
— Serios?
Omulanot atcevaî ncar neţel.
— Unde?
— Nu cr ed că mama şit ata arideacor d să vor besccu
dumneavoast r
ăi ar ă să ieai ci,am z is.Reveni ţiatuncicând
voriacasă.Văvorr ăspundel aînt r
ebăr i.
— Bine,aspusbăr bat ul
.Măvoiî nt
oar ce.Spune- leasta.
Mi-aî ntins o car t e de vizit
ă pr in crăpăt ura uşii.L-am
ur măritcupr ivi
reaî nt impcecobor a.
— Aveţigr ij
ăcu scăr il
eal ea,i-am spus.Sunt em pecalesă
facem altelenoi .

*
**

După pl ecarea bărbatului

,am f ostat âtdef urioasă încât
am luat-olaf ugăpepant ăîn susşiam î nceputsăar unccu
piet
re – pietr
e atâtde mar i
,î ncâtaveam nevoi e de ambel e
mâinipent rual er i
dica–î ngroapacugunoi .Except ând-ope
Erma,nu ur âsem peni meniat âtdemul tpecâtî lur am pe
bărbatulăst a de la Protecţ
ia copii
lor
.Ni cimăcar pe Emi e
Goad. At unci când Emi e şi gaşca lui veneau pr i
nz onă
răcnind căer am niştegunoai e,puteam măcarsă- ial ungăm
cu piet
re.Dardacăt ipuluidel aProtecţi
acopi luluiîii ntraîn
cap căer am of ami liedez organizată,nu am iavutcum să- l
alungăm.Ariî nceputoanchet ăşi ,încel edi nur mă,ne- ari
tri
mi spemi ne,peBr ian,peLor işipeMaur een săl ocui ml a
fami liidiferite,chi ardacăaveam cu t oţ iinot ebuneşiş tiam
codulMor se.Ni cipr in mi nte nu- mit recea să- ipi erd pe
Brian,Lor işiMaur een.
Mi -aş i dor itsă put em spăl a put ina.O bună bucat ă de
vreme,eu,Br i
an şiLor iam pr esupus că vom pl eca di n
Wel ch,maidevr emesau mait ârziu.Odat ăl a cât eva l uni ,îl
întrebam pet ata când o să mer gem maidepar te.Elvor bea
uneor idespr e Aust r alia sau Al aska, dar nu f ăcea ni mi c
concr et,iarcândoî nt r
ebam pemama,î ncepeasăf r edonez e
un cânt eceldespr ecum pof taeide- aser idicaşide- apl eca
ser idi caseşipl ecase.Poat ecă î ntoar cer ea l a Wel ch uci sese
imagi nea pe car et at a o avea despr e si ne, de om car e
rătăceşt edi nl ocî nl oc.Adevăr uler acăî nţ epeni ser ăm ai ci .
Când s- aî ntorsmama acasă,i -am datcar tea devi z i
t ăa
bărbat uluişii -am povest i
tdespr evi zit
al ui .I- am spuscă,dat
iind că ni ciea,ni cit ata nu seder anj au să caut edel ucr u,
iarear efuzasă- lpăr ăseascăpet ata,aut or i
t ăţil
evorr ez olva
sit
uaţ ia,dest rămândf ami lia.
M- am aşt eptat ca mama să r ipost ez e cu una di nt re
remar cile eisidăt oar e,dar mi -
a ascul tatt irada î n bni şt e.
Apoia spus că avea nevoi e să îşianal izez e opţ i
uni le.S- a
aşez atl aşeval et.Numaiaveapânz eşiî ncepusesăpi ctezepe
placaj ,aşa că al uatobucat ă depl acajdepej os,şi -
ascos
pale ta,a st ors cât eva t ubur ide vopsea pe ea şia al es o
pensul ă.
— Cef aci?am î nt rebat -
o.
— Măgândesc,ar ăspunsea.
 Mamaal ucr atrepede,mecani c,depar căariş ti
utexact
ceaveadegând săpi ctez
e.O si l
ue tăumanăs- acont uratîn
mijloculbucăţ i
idepl acaj.Eraof emeie,delat alieî
n sus,cu
braţeler i
dicate.Î nj urultalieii-au apărutcer curialbastr
e,
concent r
ice.Al bast r
uls- a dovedi ta i o apă.Mama pi cta
imagi nea uneif emeicar e se îneca î nt
r-un lac cuprins de
furtună. După ce a t erminat, a st at multt imp t ăcut
ă,
uitându-seixl api ctură.
— Aşadar ,ce- osăfacem?am î ntrebat,înceledinur mă.
— Jeanne tte, ş ti
i at ât de bi ne ce vr ei încât e
înspăimânt ător.
— Numi -airăspunsl aîntrebare,am spus.
— O să- mii auosl ujbă,Jeanne tt
e,apuf nitea.
Şi -
a ar uncat pensul aî n borcanul cu t erebenti
nă şi a
rămasacol o,uit ându-selafemei acar eseîneca.

*
**

Pr ofesori
i cal i
icaţ i er au at ât de puţ ini î n di stri
ctul
Medowel l,încâtdoidi nt repr ofesor iipecar eî iaveam l aliceul
din Wel ch nu fuseser ăl af acul t
at e.Mamaar euşitsăobţ ină
un postpână l a sfârşitulsăpt ămâni i
.Ne- am pe trecutz il
ele
acelea î ncercând cu di sper are să f acem cur at î n casă,
aştept ând să se întoar că băr bat ulde l a Pr otecţia copil
ului.
Eraosar ci
năf ărăsor ţidei zbândă,dacănegândeam l atoate
mor manel e de gunoial e mamei ,l a gaura di nt avan şil a
găleata galbenă,dez gust ătoar e,di n bucăt ărie.Şit otuşi,nu
seşt iedincemot iv,elnus- amaiî ntorsniciodat ă.
Mama pr eda citi
rea pent ru copi iidel a şcoal a element ară
dinDavy ,ocol oniedemi nerialat ăl a20deki l
ome tr inordde
Wel ch.Pent ru că t otnu aveam maşi nă,di rectorulşcol i
ia
aranj atcamamasăieadusăl aşcoal ădeoal tăpr ofesoar ă,
LucyJoRose,car et ocmaiabsol viseBl ueiel dSt at eCol l
egeşi
eraat âtdegr asă,î ncâtabi asest recur adupăvol anulDodge-
uluieimar o. Lucy Jo, car e pr imise pr actic or din de l a
directorsăî ndepl i
neascăaceast ăsar ci nă,aant ipat izat-odi n
prima cl ipă pe mama.Nu vor bea maidel oc pe dr um,î n
schi mb puneai arşii arcânt eceleBar bar eiMandr ellşif uma
Koolcu il tru.Imedi atcemamacobor adi n maşi nă,LucyJo
pul veriza ost ent ati
vl oculmameicu Lysol . La r ândulei ,
mamaconsi deracăLucyJoer aî ntristăt ordei ncul tă.Când
mama l -
a menţ ionatodat ă pe Jackson Pol lock,Lucy Jo a
25
spuscăeaaveaor i
ginepol onez ă ,aşacănu apr eci af apt ul
cămamaf ăcear ef
eriribat jocor i
toar elapopor ulpol onez .
Mama î ntâmpi na acel eaşi pr obleme cu or gani zarea
progr ameişidi sciplinael evi l
orpecar el eavuseseşiî n Bat tle
Mount ain.Celpuţ inî ntr- o di mineaţ ă di n săpt ămână f ăcea
câteocr izădei sterieşir efuz asăseducăl amuncă,i areu,
Lor işiBr i
an t rebuia să î iadunăm l ucr ur i
leşisă o ducem
până j os,î n stradă,unde o aşt ept a Lucy Jo î ncr unt ată,î n
ti
mp ce f umul al bas tru puf ăi a di n ţ eava de eşapament
rugi nităaDar t-ului.
Darcelpuţ i
n aveam bani .Deşieu aduceam ni ştebaniî n
plus f ăcând pe bona, Br ian t ăiai ar ba di n cur ţile altor
oameni ,iarLor idistr i
buiaz iare,t oat east ealaunl ocnuer au
cine şt ie ce.Acum,mama er a pl ătită cu apr oximat iv şapt e
sutededol aripel ună,şipr imaoar ăcând i -am văz utcecul
desal ar i
u ver decu gr i
,cu cot orulde taşabilşisemnăt urile

25Conf
uzecu pol
i ack,cu pr
onunţ
ieasemănăt
oar
e,t
ermenpei
orat
ivcar
evi
zeaz
ă
pol
onez
ii(
n.Tr
.)
.
aut omat e,am cr ez utcănecaz urilenoast reau l uatsf âr sit.Î n
zil
el e de sal ar i
u, mama ne l ua până l a banca de l ângă
tribunalsă î ncasez ececul .După cecasi er ulîidădea bani i
,
mamaseduceaî nt r
-uncol ţalbănci işiîiî ndesaî ntr-oşoset ă
pe car e o pr indea de sut ien cu un ac de si gur anţ ă.Apoi
dădeam cu t oţ iiot urăpel acompani adeel ectricit
at e,pel a
fur nizoruldeapăşipel apr opr i
etar,plătindu- nedat oriilecu
hâr tiide z ece şidouăz ecide dol ari
.Casi eriicăscau ochi i
atuncicândmamaî şipescui aşose tadi n sut ien,expl icându-
let utur orcar eoput eau auz icăer amet odaeide- asepr ot eja
dehoţ i
idebuz unar e.
Deasemenea,mamaacumpăr atnişter adiatoar eel ect rice
şi un f ri
gider î n r ate, şi ne duceam l a magaz inul de
elect rocasnice să pl ătim câţ iva dol ariî n iecar e l ună,
calcul ândcă,pânăi ar na,vorial enoast r e.În af arădeast a,
mama mai pl ăt ea r ate pent r
u cel puţ in o „ achi z i
ţie
extr avagant ă” ,cevadecar enu aveam cu adevăr atnevoi e–o
cuver turădi n măt ase,cu ci ucur isau ovaz ădi n cristalt ăiat
–pent ru că,spunea ea,cal ea cea maisi gur ă dea nesi mţ i
bogaţ ierasăi nvest imî n obiectedecor at i
vedecal i
tate.După
aceea, ne duceam l a magaz i
nul uni ver sal şi ne f ăceam
rezer ve de pr ovi z iicum ar i f asole şior ez,l apte pr afşi
aliment econser vat e.Mamacumpăr aînt ot deaunaconser vele
zgâr iate,chiardacănuer aul ar educeri,spunândcăşiel eau
nevoi ededr agost e.
Acasă,gol eam poşet amameipecanapeaşinumăr am bani i
rămaşi .Er au sut ededol ari,maimul tdecâtsuici entsă ne
acoper echel tui elilepână l a sfârşitulluni i,cr edeam eu.Dar ,
lună după l ună,bani idi spăr eau până l a ur măt orulcecde
salar iu,şidi n nou măpomeneam cot robăi nd dupămâncar e
pringunoi uldel aşcoal ă.
La sf ârşi tul unei l uni di n acea t oamnă, mama ne- a
anunţ atcă nu maiaveam decâtun dol arpent ru ci
nă.Er a
suicientpent ru acumpăr aocut iedet reili
trişijumăt atede
îngheţatănapol i
tanăcar e,spuneaea,nu er adoardel i
cioasă,
ciavea şif oar temul tcal ciu,car eer a bun pent ru oase.Am
adus î ngheţ ata acasă, Br ian a desf ăcut cut i
a şia t ăiat
calupulî nci ncibucăţ iegale.Mi -am î nsuşi tdreptuldeaal ege
prima.Mamane- aspuss- osavur ăm,pent ru cănu vom avea
banideci năî nsear aur măt oare.
— Mamă,ces- aî nt âmpl atcut oţibani inoşt r
i?am î ntrebat
întimpcenemâncam î nghe ţata.
— S- au dus,s- au dus, s- au dus!a r ăspuns ea. I -am
cheltuitpet oţi.
— Darpece?aî ntr ebatLor i
.
— Am casapl inădecopi işiun soţcar eabsoarbeal coolul
ca un bur et e,a z is mama.E maigr eu să t e gospodăr eşti
decâtaţ icr ede.
N-aveacum săieat âtdegr eu,mi -am spuseu.Al t
emame
reuşeau.Am î ncer catsă- ipun maimul t
eî ntr
ebăr i
.Chel tuia
baniipent r u ea?î idădea t atei?Tat aîif ura?îir i
sipeam noi
prear epede?Nuam r euşi tsăobţ inr ăspunsur i.
— Dă- nenouăbani i
,i-am pr opus.O săconcepem noiun
bugetşiosă- lrespect ăm.
— Uşordez is,ar i
post atmama.
Într-adevăr ,Lor işicu mi neam conceputunbuge t,în car e
am i nclus şi o sumă gener oasă pent ru ca mama să- şi
permi tăar ticoledel uxcum arici ocolateleuriaşeHer sheyşi
vazele de cr istalt ăiat.Dacă ne î ncadr am în acestbuge t,
credeam noi ,ne- am i put utper mi te haine noi,pant oi şi
palt
oane şisă cumpăr ăm o t onă de cărbune l
a preţ
uldi n
extr
asezon,maimi c.Î n cele di
n ur mă,am i făcutizolaţi
a
ter
mi că,am iracordatcasal areţeauadeapă,bachi aram i
pututput utl
uaşiunboi ler.Darmamanune- adatniciodată
baniipemână.Aşacă,deşiaveaosl ujbăstabi
lă,noitrăiam
aproximativl
afelcapânăat unci.

*
**

Am î nceput cl asa a şapt ea în acea t oamnă, ceea ce

însemnacămer geam l al iceuldi n Wel ch.Er aoşcoal ămar e,
apr oapedevâr fulunuideal ;ocăr areabr uptăduceaî n sus.
Copi ii erau aduşi cu aut obuz ele di n t oate depr esi
uni l
e
îndepăr tat e şidi n col oniile de mi ner icum ar i Davy şi
Hemphi ll,pr ea mi cipent ru a avea pr opr i
ull or li
ceu.Uni i
copi ipăr eau l af elde săr acica şimi ne,cu t unsor ifăcute
acasă şicu pant oiigăur iţi.Mi -
af ostmul tmaiuşorsă mă
integrezdecâtl aşcoal ael ement ar ădi nWel ch.
ŞiDi ni tiaHewi tter aacol o.Aceadi mi neaţ ădevar ăpecar e
mi -o pe tr ecusem î notând cu Di nit i
a l a şt rand f usese
moment ulcelmaif ericitpecar eî lt răisem î n Welch,darea
nuamair epet atniciodat ăi nvi t
aţ i
adupăaceeaşi ,chiardacă
eraunşt randpubl ic,simţ eam cănumăput eam ducesăî not
grat ui
tdecâtî n ur ma uneii nvitaţiidi n par tea ei.Nu m- am
maiî ntâl nit cu ea decât după ce a r eînceput şcoala,şi
niciuna di ntr e noinu a maiami nt itde z iua aceea de l a
ştrand.Pr esupun că amândouă ş ti
am că,datii nd fel
ulî n
careoameni idi n Welch pr iveau pr i
et eni aîntrer ase,arif ost
preaci udatcanoidouăsăim pr ieteneapr opiate.Înt i
mpul
prânz ului, Di nitia st ătea î mpr eună cu cei lalţi copii de
cul oare,daraveam un cur s comun,şiacol o ne st recuram
bileţel
eunaal teia.
Când a aj uns l al iceuldi n Wel ch,Di niti
a se schi mbase.
Scânt eia di n ochiise st insese.Î ncepuse să bea ber eî n
timpulcur sur ilor .Îşiumpl ea o cut ieder ăcor i
toarecu Mad
26
Dog20/20 şiol uacu eaî ncl asă.Am î ncer catsăalu cese
întâmpl ase,dart otceam r euşi tsă scotdel a ea a fostcă
noulpr ieten almameisal esemut asecu el eşisi tuaţ i
a era
puţ incam t ensi onat ă.
Într
-oz i,chi arî nai ntedeCr ăciun,Di ni ti
a mi -as trecurat
un bi leţel,înt r
ebându- mănumedef etecar eîncepeau cu D.
Am scr ist oate numel e pe car e mil e-am put ut ami nti–
Diane,Donna,Dor a,Dr eama,Di andra – şiapoii -am pus
întrebar ea:„ Dece?” .Eami -adatun al tbileţelpecar escr i
a:
„Cr edcăsuntî nsăr cinată”.
După Cr ăciun,Di ni ti
a nu s- a maiî ntor sl a şcoală.După
vreol ună,am mer spânăl aeaacasăşiam băt utl auşă.Un
băr bat a deschi s şi m- a pr ivit. Avea pi elea de cul oarea
ier uluişiochi igal benicani cot i
nă.Lăsaseuşadepr otecţi
e,
exter i
oar ă,î nchi să,aşacăat rebui tsă-ivor bescpr inpanou.
— Di nitiaeacasă?am î ntr ebat.
— Deceî nt rebi ?
— Vr eaus- ovăd.
— Eanu vr easăt evadăpet i
ne,at rânt i
t-oelşiaî nchis
uşa.
După aceea,am maivăz ut -o peDi nitia prin oraşdoaro
dat ăsau dedouăor i
,şine- am f ăcutsemn cu mâna,darn-
am maivor bitni ciodat ă.Ult erior,am alatcăf usesear estată
pent ru căî luci sesepepr i
etenulmameisal ecu ol oviturăde

26Vi
ndul
ce,f
ort
iiat(
n.r
.).
cuţ
it.

*
**

Cel elaltef ete vor beau f ăr ăî ncetareî ntr e ele despr e cel e
care maier au vi rgine şidespr e punct ulpână l a car e er au
dispusesă mear gă împr eună cu pr i
etenull or.Lumea păr ea
împăr ţităî nf ete car e aveau pr iet
en şif et e car e nu aveau.
Aceast ădi fer enţăer aceacar econt aînceamaimar emăsur ă;
practic,er asi ngur acar eaveavr eoi mpor tanţ ă.Dareu şt iam
că băi eţiisuntper iculoşi .Chi ardacă spuneau că t ei ubesc,
vânauî nt ot deaunacât eceva.
Deşinu aveam î ncreder eî n băi eţi
,mi -
aş i dor it,î nt r-
adevăr ,ca unuldi nt re eisă- miar ate puţ i
ni nteres.Kenny
Hal i
,t ipulî n vâr stă depest rada noas tră,car econt inua să
mă ur măr ească, nu se punea, Dacă un băi at ar i f ost
interesatdemi ne,mă î nt rebam dacă aşiavutcur ajulsă- i
spun,când î ncer ca să mear gă pr ea depar te,că nu er am
genulăl a def at ă.Daradevăr uler a că nu t rebui a să- mif ac
preamul tegr ij
iî n pr ivinţar espinger i
iavansur il
orpent r u că
eram – după cum î mispunea Emi e Goad or ide cât e or i
prindeaocaz ia–ur ât ăcu cot letdepor c.Pr inast a,î ncer casă
suger ezecăer am at âtdeur âtăî ncât,dacăvoi am cauncâi ne
să sej oacecu mi ne,t rebui a să-mil eg un cot letdepor cl a
gât.
Aveam ceea ce mama numea „ oî nf ăţişarei eşită di n
comun” .Ast aer aun f elde- aospune.Aveam pest e180 cm,
eram pal idă ca bur t
a uneibr oaşte şiaveam păr ulr oşu
apr i
ns. Aveam coat ele ascuţ it
e şi genunchi ca ni şt e
farfurioar epent r u ceşt i
ledeceai .Dart răsăt ur ameaceamai
proemi nent ă – şimaiî ngr oz i
toar e – er au di nţi
i.Nu er au
stricaţisau s trâmbi .De f apt ,er au mar işisănăt oşi.Dar
ieşeau î n af ar ă.Şi ruldesusţ âşneaî nai nt ecu at âtdemul t
ent uziasm,î ncâtî mier agr eu săî nchi d gur acompl et,şiî mi
întindeam î n per manenţ ă buz a super ioar ă,î ncercând să- i
acopăr .Cândr âdeam,î mipuneam mer eumânal agur ă.
Loriî mispuneacăam oi mpr esieexager at ăasupr af el ului
încar ear ăt audi nţ i
imei .
— Suntdoarpuţ in pronunţ aţi,spunea ea.Au un anume
farmec,î nst ilulluiPi ppiŞose ţi
ca.
Mamaz iceacăsupr aocluziadent arăconf ereaexpr esief eţei
mel e.Br ian spunea că mi -arif ostf olosi toar edacă t r ebui a
vreodat ăsămănâncunmărpr incr ăpăt ur avr eunuigar d.
Lucr uldecar eaveam nevoi e,şiîmidădeam seamadeast a,
era un apar atdent ar.Decât eor imă ui t am î n ogl i
ndă,î mi
dor eam ceea ce r est ul copi ior numea „
l o gur ă pl ină de
sâr me” .Bi neî nţeles,mamaşit atanu aveau banipent r u un
apar atdent ar–ni ciunuldi nt renoi ,copi ii,nuf usesevr eodat ă
ladent ist–dar ,dupăceî ncepusem săam gr ijădecopi işisă
fact emel eal tor apent ru bani ,am deci ssăf aceconomi ipână
când osă- miper mi tun apar atdent ardi n bani imei .Habar
n-aveam câtcost aunul ,aşacăam i ntratî nvor băcusi ngur a
fatădi n cl asameacar epur taapar atdent arşi ,dupăceam
compl iment at -opent rupr ogr eselef ăcute,am î nt r
ebat -oî ntr-o
doar ăcâtcost ase.Cândmi -aspuscăval or a1. 200dedol ar i
,
apr oapecăam l eşi nat.Eu pr imeam undol arpeor ăpent r ua
avea gr ijă decopi i.Lucr am deobi ceici ncisau şaseor epe
săpt ămână,i arast aînsemnacă,dacăaşieconomi sitiecar e
centcâşt igat ,mi ar i t rebui tapr oape pat r u anisă s trâng
bani i.
 Am hot
ărâtsă-
mif
acsi
ngur
ăunapar
atdent
ar.

*
**

M- am dus l a bi bli
ot ecă şi am cer ut o car te despr e
ortodonţ ie.Bi bliotecaram- apr ivitoar ecum st upeiat ăşimi -a
spus că nu ar e aşa ceva şiat uncimi -am dat seama că
trebui asă descopărsi ngur ăl ucr ur iînt i
mp cef ăceam ast a.
Procesula pr esupus o ser ie de exper i
ment e şimaimul te
star tur iratat e.La î nceput ,am f ol ositun el astic.Înai ntede
cul car e,î lî ntindeam pest edi nţ i
idi nf aţă.El asticuler a mi c,
dargr os,şiavea o st rânsoar e bună,f ermă.Darî miapăsa
incomod l imba şiuneor isăr ea î nt impulnopţ iiîncâtmă
trez eam că mă î neccu el .Tot uşi ,deobi cei
,r ămânea acol o
toat ă noapt ea,i ardi mi neaţa mă dur eau gingi ile din cauz a
presi uni ipecar eoexer ci taasupr adi nţ i
lor.
A păr utaiunsemnpr omi ţăt or,daram î nceputsă- mif ac
griji că, î nl oc să î mi î mpi ngă di nţ i
i di nf aţ ăî năunt ru,
elas ticularput ea să mi -itragă peceidi n spat eî n afară.Şi
atunci ,am f ăcutr ostdeni şteel as t
icegr oasepecar el e-am
pur tatdej urî mpr ejurulcapul ui ,şicar eîmiapăsaudi nţiidin
faţă. Pr oblema cu aceast ăt ehni că er a că el ast i
cele er au
strâmt e–t rebui au să ie aşa,pent ru af uncţ iona – şimă
trez eam cudur eridecapşisemner oşii,adânci ,î nlocur ileîn
car emiseî nipseser ăî nj ur ulfe ţei.
Aveam nevoi edeot ehnol ogi emaiavansat ă.Am î ndoi tun
umer aşdeme talînf ormădepot coavă,adapt ându- llaf orma
capul uimeu.Apoi ,am cur batcel e două cape teî n afar ă,
pent ru ca,at uncicând ţ ineam umer aşulî nj ur ulcapul ui,
mar gi nilesăseî ndepăr tezedef aţ ameaşisăf or mez ecâr li
ge
caresă ţ ină el asticulpel oc.Când l -am î ncer cat,umer aşul
măi ncomodaaşacăam f olosi tun pr osopdehâr ti
eKot expe
postdecăpt uşeal ă.
I
nvenţ i
af uncţ iona per fect , numai că t r ebuia să dor m
întinsăpespat e,unl ucr ucar epecar eî lfăceam cugr eu,mai
alesdacăer af rig;mi eî mipl ăceasăst au cuibăr it
ăî npăt ur i
,
în afar ă deast a,el asticelesemaidespr indeau di n când î n
când î nt oi
ulnopţ ii.Un al tdez avant ajer a că instalaţiaî mi
lua o gr ămadă de t i
mp,s- o pot pune aşa cum t rebuia.
Aştept am de obi ceipână se f ăcea întuner i
c,să nu o vadă
cineva.
Î
nt r
-onoapt e,st ăt eam î ntinsă în pat ulmeu,pur tându- mi
soist i
cat ul apar at dent ar-umer aş, când s- a deschis uşa
dor mitor ului.Am i z but i
tsă desl uşesc o si luetă neclar ăî n
întuner ic.
— Ci ne e acol o? am î nt rebateu,darpent r u că pur tam
apar atuldent ar,ai eşitcam aşa:„ Fi
neeacovo?”
— Et aică- tău,ar ăspunst ata.Ce-icuf onfăialaasta?
Aveni tpânăl ângăpat ulmeu,şi -
ascosbr ichetaZi ppoşia
apr i
ns- o.Fl acăr aaţ âşni tbr usc.
— Ceedr ăci aai adepecapult ău?
— Abavat uvmeuvent av,am r ăspunseu.
— Ceanume?
Mi-am scosi nvenţ iaşii -am expl icatt ateicăii ndcădi nţi
i
dinf aţ ăî mii eşeau at âtde mul tîn af ară,aveam nevoi e de
apar atdent ar ,darpent ru căaricost at1.200dedol ar i
,mi -
am f ăcutsi ngur ăunul .
— Pune- lî napoi ,aspust at a.
Mi-aexami natcuat enţ ieoper a,apoiadatdi ncap.
— Apar atul ăst a dent ar e o af ur isi
tă de cr eaţie car e
dovedeştegeni
uinginer
esc,a z
isel.L-aimoşteni
tpet ai
că-
tău.
M-al uatdebărbi
eînmânăşimi- adeschi
sgura.
— Şi,pentrunumeleluiDumnezeu,credcăf
uncţioneaz
ă.

*
**

În acelan,am î nceputsă l ucrezpent ruz iarulşcol ii,The

Mar oon Wave.Î midor eam să mă al ăt urvr eunuicl ub,unui
grupsau uneior gani zaţ i
iundesăsi mtcăer am accept at ăşi
unde oameni inu se î ndepăr tau dacă mă aşez am l ângă ei .
Eram oal ergătoar ebunăşiî nt âim- am gândi tsămăî nscr iu
în echipadeat l
etism,dart rebui asă- ţ
ipl ăteştiuni forma,i ar
mamaaspuscănu neput em per mi t
eaşaceva.Nu t rebui a
să cumper i o uni formă, un i nstr ument muz ical sau să
plăteştiot axădeî nscr ier
epent rual ucr alaWave.
Domni şoar a Jeane tte Bi vens,una di ntre prof esoare,er a
consul tant ă de speci alit
atea z i
arul uiWave.Er aof emei e
li
niştităşimi nuţ ioasă,car eer adeat âtdemul ttimpl al iceul
din Wel ch,î ncât f usese şipr ofesoar a de engl ezăat atei.
Fusesepr imaper soanădi nvi aţal ui,mi -
apovest ittataodat ă,
careî iar ătaseundr am deî ncr eder e.Eacr ezusecăar et alent
la scris şiî lî ncur ajase să t ri
mi tă un poem de douăz ecişi
patrudever sur i
,i ntitul at„Fur tunădevar ă“launconcur sde
poez i
el a ni velde st at .După ce obţ i
nuse l oculî ntâi,unul
dintrecei l
alţiprofesor iait at eisemi raseî n gur amar ecăiul
unoral cool i
cidecăz uţ icaTedşiEr maWal lsariput utscr i
e
un as t
fel de poem. Tat a se si mţ ise at ât de j i
gnit,î ncât
abandonaseşcoal a.Domni şoar a Bi vensf useseaceea car eî l
convinsesesăseî nt oar căşisă- şiiadi ploma,spunându- ică
avea t otce t rebui a ca să aj ungă ci neva.Tat a mă bot ezase
după ea;mama suger ase adăugar ea cel uide- aldoi lea „ n”,
pent rucanumel esăpar ămaiel egantşimaif ranţ uz esc.
Domni şoar a Bi vens mi -
a spus că,di n cât eş ti
a ea,er am
singur a car eal ucrat vr eodat ăl a Wave î ncă di n cl asa a
şapt ea.Am î nceputcu muncadecor ector.Î n ser iledei arnă,
înl ocsămăî nghesuiî nj ur ulsobeipeLi ttl
eHobar tSt reet,l a
număr ul93,mer geam l a bir ourileî ncăl z i
te şiuscat e al e
ziar uluiTheWel c hDai lyNews,undeer acul es,pusî npagi nă
şit ipăr itTheMar oonWave.Î mipl ăceaat mosf eraconcent rat ă
ar edacţ i
ei.Tel exur il
e cl ămpăneau l ângă per ete,î nt imp ce
rolele de hâr ti
e car e aduceau veşt i din t oat ăl umea se
adunau pej os.Lumi niluor escent eat ârnau l apat r u me t
rişi
jumăt at edeasupr abi rour i
lorî nclinat e,cusupr afeţedest iclă,
lacar est ăteau băr baţ icu coz or ocur iver zi
,di scut ândasupr a
unort eancur idear ti
col eşifotogr aii .
Luam şpal tur ileziarul uiWaveşimăaşez am l aunuldi nt re
birour i,cu spat eledr eptşiun cr eion pedupăur eche,ci tind
cu at enţ ie pagi ni l
e,î n căut ar ea gr eşelilor.Ani ipe car eî i
pe trecusem aj ut ând-o pe mama să cor ect eze or tograia di n
temel e el evilor eiî miasi gur ase suici ent ă pr act ică pent ru
genulăst a de muncă.Făceam cor ectur i
le cu un mar ker
albast r u deschi s,car e nu put ea i de t
ect atde apar atulde
fotogr aiat car e capt a pagi nile pent rut ipăr ire.Cul egăt orii
dact ilogr aiau di n nou r ândur ilepecar el ecor ect asem şil e
impr imau. Tr eceam r ândur i
le cor ectate pr in apar at ul cu
cear ăier bint ecar eleungeapar t
eadi n spat ecu adez iv,apoi
ledecupam cu un cuţ i
tX- Act oşil eaşez am pest er ândur ile
origi nal e.
Am î ncer catsă nu mă r emar c cu ni mi cî nr edacţ ie,dar
una di ntre cul egăt oare,o f emei e mor ocănoasă,car ef uma
iarăî nt r
eruper eşipur taî ntot deaunaopl asăpent ru păr,mă
antipat iza.Isepăr ea că suntmur dar ă.Când t receam pr i
n
apropi ere,se î nt orcea spr e ceilalţicul egăt orişispunea cu
vocet ar e:
— Si mţ i
ţivreunmi r
osci udat ?
Exactcum î if ăceaşiLucyJomamei ,şi -al uatobi ceiuldea
pulver iza dez i
nf ectant e şiodor izant e de camer ăî n direcţ i
a
mea.Apoi ,is- apl ânsr edact or ului-şef,domnulMuckenf uss,
că s- arput ea să am păduchişiaş put ea i nfestaî ntreaga
redacţ ie. Domnul Muckenf uss a di scut at cu domni şoar a
Bivens,i area mi -
a spuscă at âtat imp câtvoiavea gr ij
ă de
curăţ enia mea cor porală,va l upt a pent ru mi ne.Aşa că am
începutsă mă ducdi n nou î n apar tament ulbuni cul uişial
luiSt anley,pent ru bai a săpt ămânal ă,deşicând mă alam
acolo,aveam gr ij
ă să mă f eresc cât put eam de mul t de
Stanl ey.
Or i de cât e or i eram l a Dai ly News, î i ur măr eam pe
redact oriişiper epor teriicar el ucr au î nr edacţ ie.Aveau un
apar atpor nittott impul ,car emoni torizat ransmi siuniler adio
ale pol iţi
eişi ,or ide cât e or ise î nt âmpl a un acci dent,un
incendi u sau o cr imă,un r edact ort r
imi tea un r epor t
ersă
aleces- aî ntâmpl at.Acest aveneaî napoidupăcât evaor eşi
scriaun ar t
icol,car eapăr eaî nz iaruldeadouaz i.Astamă
atrăgea ext rem de mul t.Până at unci ,or ide cât e or imă
gândeam l a scr iit
or i,îmivenea î n mi nte mama,apl ecat ă
deasupr amaşi ni ieidescr is,băt ândz gomot osr omane,pi ese
det eat ru şiilosoiidevi aţăşipr imi nddi ncândî ncândcât e
oscr isoar eper sonal i
zatăder efuz .Darunr epor terdel az iar,
înl oc să se ascundă î ntr- un l oc i zol at, er aî nl egăt ură
per manent ă cu r est ul l umii. Ceea ce scr i
a r epor terul
inluenţ agândur i
leşidi scuţii
ledeadouaz ialeoameni lor;el
şti
aceseî ntâmpl ăcu adevăr at.Am hot ărâtcă vr eau să iu
unuldi ntr
eoameni icar eşt iuceseî nt âmpl ăcuadevăr at.
După ce î mi t ermi nam t reaba, ci t
eam ar ticolele car e
soseaupr i
nt el
egr af.Pent r
ucănoinuneabonasem ni ci
odat ă
laun z i
arsau or evistă,n- am şt iutni ciodat ăceseî nt âmpl a
înl ume,except ândver siuni l
edi storsionat eal eeveniment el
or,
careneer au pr ezent atedemama şit ata –cel eî n car etoţi
politici
eniier aescr oci ,toţipobţ iştiier amar dei
aşişiiecăr ui
dehncventise î nscenase ceva.Mă si mţ eam de par că aş i
înţeles înt
r eaga povest e pentru pr ima oar ă,de par că mise
înmânaser ăbucăţ elelel ipsăal ej oculuidepuz zleşiî nt r
eaga
lumeaveaacum maimul tsens.

*
**

Cât eodată,si mţeam că dau gr eşfaţă deMaur een,că nu

îmiţ i
n pr omisiuneadeaopr oteja–pr omi si
uneapecar ei-o
făcusem at uncicând o ţ i
neam î n br
aţe,când neî nt
orceam
acasă de l a spital,imedi atdupă ce se născuse.Nu aveam
cum să- ioferlucr uril
edecar eaveaceamaimar enevoie:băi
ier binţi,un patcal d,cas troaneabur i
ndedecr emădegr âu,
dimi neaţ a,înaint esă pl ecel a şcoală –darî ncercam să fac
lucr urimăr unte.Când a î mpl initşapteani ,le-am spusl ui
Br i
anşil uiLor icăt rebui asă-il uăm uncadouspeci al
.Şt i
am
cămamaşit atan- osă- icumper ecadour i
,deaceeaam f ăcut
economi it imp de mai mul t
el uni, ne-
am dus l a Dol l
ar
Gener al St ore şi l -
am cumpăr at un se t de apar ate
electrocasni cepent ru bucăt ăr
ie,dej ucărie,realiz
ateîntr-
un
mod dest ulde r ealist.Maşi na de spăl at se î nvâr tea,i ar
fri
gi der ulavear af turideme tal.Am pr esupuscăas tfelput ea,
măcar at uncicând se j uca,să se pr ef
acă că avea hai ne
cur at eşimesel aor er egul at e.
— Maipovest iţi-midespr eCal ifornia,ne- a cerutMaur een
dupăceadesf ăcutcadour ile.
Deşisenăscuseacol o,nu- şimaiami nteani mi c.Î iplăcuse
dint otdeaunasăneascul tepoveşt iledespr eviaţadi ndeşer tul
califor nian,şiat unciil e-am maispus o dat ă,i-am vor bi t
despr esoar elecar est răluceat ott impul ,despref apt ulcăer a
atâtdecal dî ncâtal ergam descul ţipest etotchi arşiî nt oiul
ierni i,despr ecum am mâncatsal atăpecâmpi il
euneif er me
şicum ne- am umpl utmaşi na demaimul teor icu s trugur i
albişidespr ecum am dor mi tpepăt urisubcer ulliber .I- am
spuscăer abl ondăpent ru căf usesenăscut ăî ntr-un st atde
unde f usese ext ras at âta aur , şi avea ochi i albaşt ri, de
culoar eaoceanul uicar emăt urapl ajel
ecal i
forniene.
— Acol oosăl ocui esccândosăiumar e,aspusMaur een.
Deşit ânj ea după Cal if
or ni a,l oculmagi c all umi niişial
căldur ii
,păr eamaif er i
cităî n Wel ch decâtnoi ,ceilalţi.Er ao
fatăf rumoasă ca di ntr-o car te de poveşt i,cu păr ull ung,
blond şiochial baş trit ulbur ăt ori
.Î şipe tr
ecea at âtde mul t
timp cu f ami l
iil
epr ietenilorei ,î ncât ,adeseor i
,nu păr ea nu
păr ea să f acă par te di nf ami lia noast ră.O mul ţi
me di nt r e
priet eniieier au pent icost al i
,aicăr orpăr inţisusţ i
neau că
mama şi t ata er au dez gust ător de i responsabi li şi î şi
asumaser ăr ăspunder eapent ru asal vasule t
ull uiMaur een.
Eioadopt aser ăcapeoii căsur ogatşioduceaul aî nt r
uni r ile
lorder eînvi ereşişedi nţ edeconf runt arecuşar pele,înJol o.
Sub i nluenţ al or,Maur een a căpăt atoat it
udi nepr ofund
rel
igi
oasă.A f ostbotezatădemaimul teor işiveneaacasăde
iecaredat ă,spunând căf useser enăscută.Odat ă,ai nsi
stat
că diavolulluase forma unuişar pe mi t
ologi
c cu coada î n
gură,car eser ostogoli
sedupă ea î nj ospemunt e,şui er
ând
căosă- iiasule tul.Brian i-aspusmameicăart rebuisăo
ţi
nem peMaur eendepar tedepent i
costal
iiăiasăriţidepeix,
darmamai -ar ăspunscăt oţiajungem lar eli
giepepr oprii
le
noastre drumur işiiecar e di ntr
e noit rebuie să r especte
pract
iciler el
igioase al
e celorlalţ
i,dat ii nd că depi nde de
iecareom să- şigăseascăcal easpr erai.

*
**

Mama put eaiî nţeleapt ăca un il osof,darschi mbăr i

leei
bruştededi spoz i
ţi
eî ncepeau să mă cal cepener vi
.Uneor i
,
eraf eri
cităt imp de maimul tez ilel ar ând,anunţ ând că
hotărâse să se concent rez e excl usiv asupr a gândur il
or
poz i
ti
ve,pent r u că,dacăainumaigândur ipozit
ive,at unciţi
se vor î ntâmpl a lucr ur i poz it
ive. Dar , de iecar e dată,
gândur il
e poz iti
ve er au î nlocui t
e de cel e negat i
ve,i ar cele
negative îiinvadau mi nt ea ca un st oli mens de ci orinegr e
care se năpust eşte asupr a or i
zont ului ,îngrămădi ndu- se
peste copaci , pest e scândur i
le gardur ilor şipest e paj i
şti
,
holbându- sel at i
neî nt r-ot ăcer er ău- prevesti
toare.Când se
întâmpla ast a,mama r efuz a să sedea j osdin pat ,chi arşi
atuncicând apăr ea LucyJosă oducă l a şcoală,cl axonând
nerăbdăt oare.
Într-o dimi neaţă,pe l a sf ârşi
tulanul ui ,mama a avuto
căder everit
abi l
ă.Arit r ebui tsăscr i
eeval uări
lereferitoarela
progresele elevil
or ei ,dar î şipe trecuse iecar e cl i
pă l i
beră
pictând,i aracum,t ermenull imi tăoapăsa,şieval uăr ileer au
totnescr ise.Pr ogr amulde ci tir
e pent ru el evi icu di icul tăţi
urmasă- şipi ardăinanţ ar ea,i ardi rectoar eaur masăieor i
furioasă, or i pur şi si mpl u dez gust ată. Mama nu put ea
supor taideeadeaseî nt âlnicu ea.LucyJo,car eoaşt ept ase
pe mama î n Dar t,a pl ecati ară ea,i armama a r ămas pe
canapea, î nvel i
tăî n păt ur i, văi tându- se cât de mul tî şi
detest aviaţ a.
Tat anu er aacasă,şini ciMaur een.Cadeobi cei,Br ian a
începutsă o i mi te,darni meninu r âdea,aşa că şi - al uat
cărţileşiai eşi tdi n casă.Lor is- aaşez atl ângămamapepat ,
încercânds- oconsol ez e.Eu st ăteam purşisi mpl uî n pr agul
uşii,cubr aţ eleî ncruci şat e,hol bându- măl aea.
Îmier a gr eu să cr ed că f emei a ast a car est ătea cu capul
subpăt uri,pl ângându- şidemi lăşidândapăl aşoar ecicaun
copildeci nciani ,eramamamea.Avea38deani ,nu maier a
tânăr ă,darnu er ani cibăt r
ână.Î n douăz ecişici ncideani ,
mi -
am spus,voiavea vâr sta eide acum.Habarnu av eam
cum vaivi aţ ameaat unci ,darî nt impceî miadunam căr ţile
pent ru şcoal ă şii eşeam pe uşă,mi -am j ur atcă nu va i
niciodat ăcaamamei ,cănuvoibocicuat âtadi sper areî nt r
-o
cocioabăi arăî ncălz i
r edi nt r-obor t
ăui tatădeDumnez eu.
Am por nitl a val e pe Li tt l
e Hobar t St r eet. Pl ouase î n
noapt ea pr ecedent ă; si ngur ul sune t car e se auz ea er a
cli
poci tulapeidepl oai ecar esescur gea î nj ospr i
nr i
golel e
erodat e de pe pant a deal ul ui. Şuvoai ele subţ i
ri de apă
noroi oasă se r evăr sau şipest e dr um,pr elingându- mi -se în
pant oi şi udându- mişoset ele. Tal pa pant of uluidr ept se
înmui aseşicl ămpăneal aiecar epas.
Lor im- aaj unsdi n ur mă.Am mer sobucat ădevr emeî n
linişt
e.
— Săr acamama,aspusLor iî n cel
edin urmă.Îiegr eu şi
ei.
— Numaigr eudecâtnouă,am r ăspunseu.
— Bada,î ieste,aspusLor i.Eaeceacar eemăr i
tatăcu
tata.
— Ast a af ostdeciziaei,am spuseu.Art rebuisăiemai
hot ărâtă,săst abi
leascăr eguliclarepent rutata,î
nlocsăse
isteri
z eze de iecar e dată. Tat a ar e nevoi
e de o f emei e
put ernică.
— Ni cimăcaro car iat
idă n- ari î ndeaj
uns de puternică
pent rut at a.
— Ce- iai a?
— Un st âl pînformădef emeie,az i
sLori.Celecar
esus ţi
n
templ elegr eceşticu capet elel
or .Măui t
am acum câtevaz ile
laof ot ogr aie cu câteva di ntre ele şimă gândeam:Ti pele
ast ea ocupă l oculdoiîntr -un clasamentalcel ormaidi icile
sar ci
nidi nl ume.

*
**

Nu er am deacor dcu Lor i

.Cr edeam căof emeieput ernică
arr euşisă-ifacăf aţătatei.Aveanevoi edeci nevacar esăie
concentr at şihotărât,ci neva car e să ie în stare să dea
ulti
mat umur i şi să ler especte. M- am gândi t că er am
suicient de put ernică pent ru a- lcontrola pe tata.Când
mama î mispusese că şt iu atâtde bi ne ce vreau,încâte
înspăimânt ător,îmidădeam că nu î ncercasesă-mif acă un
compl i
ment ,daram l uat-ocaat are.
Ocaz i
ameadeademonst racăt at
aput eaiţ i
nutî nf r
âu a
veni tî n aceavar ă,după ces- at er minatşcoal a.Mamaavea
de pe trecut opt săpt ămâniî n Char l
eston,unde ur ma să
frecvent ezecur sur iuni ver sitarepent ru a- şir eînnoidi ploma
depr ofesor.Sau,celpuţ in,aşasusţ i
nea.Măî ntrebam dacă,
def apt ,căuta o modal itatedea scăpa denoit oţipent r uo
vreme.Lor i,dat orită not elorbuneşia por tofoliuluiar tisti
c,
fusese accept at ă î nt r-
o t abăr ă de var ă sponsor izată de
aut or ităţi,pent ru el evicu t alentespeci al
e.Ast am- apus,l a
treispr ezeceani ,î nipost az adeşef aagospodăr iei.
Î
nai nt esăpl ece,mamami - adatdouăsut ededol ar i
.Er a
îndeaj uns,spunea ea,să cumpăr mâncar e pent r u mi ne,
Br i
an şiMaur een,să pl ătescapa şif actur al a electricitate.
Am f ăcutcal cul ele.Î mii eşeau 25 de dol aripe săpt ămână,
sau cu puţ in pest e 3,50 pe z i.Am f ăcutun buge tşiam
calcul at că, î nt r-adevăr , ne put eam descur ca dacă mai
câş tigam şieuni ştebanil ucr ândcabonă.
Î
n pr ima săpt ămână,t otula mer sconf or m pl anul ui.Am
cumpăr at mâncar e şi am găt i
t pent ru mi ne, Br i
an şi
Maur een.Tr ecuseapr oapeunandecândt ipuldel aPr otecţia
copi lul uine sper iase,de ter minându- ne să f acem cur at ,şi
întret impseadunasei aromi zeriedenedescr is.Mamaari
făcutocr i
zădacăaşiaz vâr li
tt otull agunoi ,daram pe trecut
mai mul t
e or ef ăcând or di ne şi î ncer când să or gani zez
teancur il
eimensedeobi ect einut ile.
Deobi cei,tat anu secul casear apânăcândnebăgăm noi
în pat ,şiî ncă maidor mea di mineaţ a,când ne t rezeam şi
plecam.Darî nt r-o după- ami az ă,cam l a o săpt ămână după
plecar eamameil aChar leston,m- asur pri
nssi ngur ăî ncasă.
—I ubi to,am nevoi edeni ştebani ,az i
sel .
— Pent ruce?
 — Pent ruber eşiţ igăr i
.
— Am unbuge tdest uldel imi tat,t ată.
— Nu- mit rebui emul t.Doarci ncidol ar i.
Eraechi val entulmâncăr iipedouăz ile.Apr oapedoil itride
lapte, o f r anz el
ă, douăspr ezece ouă, două conser ve de
macr ou,opungămi cădemer eşini ştepopcor n.I art atanu-
mif ăceani cimăcaronoar eade- asepr efacecăar enevoi ede
bani iăia pent r
u ceva f ol osit or.Nu secer ta cu mi ne,nu mă
linguşea, nu mă amăgea şinu f ăcea o demonst raţi
e de
farmec.Purşisi mpl u,seaşt ept asămar chezbanul ,depar că
arişt i
utcănu voiput easă- lr efuz.Şin- am put ut .Am scos
por t
ofelul de pl ast ic ver de pent ru măr unţ iş, am scos o
bancnot ăşi fonat ădeci ncidol ar işii -am î ntins- oînce t.
— Eşt ioscumpe te,az i
st ataşim- asăr utat.
Mi-am f er it capul .Fapt ulcă î idădusem bani iăia mă
înfuriase.Er am f ur ioasă pemi ne,darer am şimaif urioasă
pet ata.Şt iacăam osl ăbi ciunepent ru el ,aşacum nu mai
avea ni menial tcineva di nf ami li
e,şipr oita de ea.M- am
simţ i
tfolosit ă.Fe teledel aşcoal ăvor beauî ntotdeaunadespr e
cum unt i
psaual tulest eunpr oit orşidespr ecum of atăsau
alta a f ost f olosi tă, i ar acum î nţelegeam, î n adâncul
sule tului,semni icaţ iaacel uicuvânt .
Când t ata mi -
a maicer utci ncidol ar ipest ecât eva zil
e,i-
am dat .Î mivenea r ău când mă gândeam că depăşi sem
buge tulcu z ece dol ari.Pest e al te cât eva z ile,mi -a cerut
douăz eci.
— Douăz ecidedol ar i?
Numi -aveni tsăcr edcăt atamer geaat âtdedepar t
e.
— Decedouăz eci?
— Dr acu’s- oi a de t reabă,de când t rebui e să l e dau
expl i
caţ iicopiilormei ?aî nt rebatt ata.
Apoi ,mi -apovest itcăî mpr umut asemaşi naunuipr iet
enşi
trebui asăcumper ebenz ină,săsepoat ăducepânăl aGar y
pent ruoî ntâl niredeaf aceri.
— Am nevoi edebanipent ruaf acebani .Ţi-idauî napoi .
M- apr i
vit,pr ovocându- măsă- lcont razic.
— Am f actur idepl ătit
.
Auz eam că vocea î midevi ne str i
dentă,darnu o put eam
cont rola.
— Am copi idehr ăni t
.
— Nu- ţifacegr ij
iî n privinţamâncăr iişiaf acturi
lor,az is
tata.Ast ea-spr oblemecar et r
ebui esămăpr eocupepemi ne.
Înr egul ă?
Mi-am băgatmâna î n buz unar .Nu şt i
am dacă voi am să
scotbani i
,sauî ncer cam să- ipr ot
ej ez.
— Te- am dez amăgi teuvr eodată?aî ntrebatt ata.
Auz isem î nt r
ebar ea ast a decelpuţ in două sut edeor işi
răspunsesem î ntotdeauna l a ea aşa cum se aşt eptase să o
fac,pent r
u că mă gândeam că numaiî ncrederea mea î n el
fusesecea car eîlmenţ i
nuseî nfor mă înt oţiaceşt iani .Mă
pregăt eam să- i spun pent ru pr ima oar ă adevăr ul, să-l
informez că ne dez amăgi se pe t oţide nenumăr ate or i
,dar
cevam- aopr i
t.Nuer am înst aresăof ac.Î ntretimp,t ataîmi
spunea că nu mă r oagă să- idau bani i,cimi -icer e.Avea
nevoi edeei .Cr edeam oar ecămi nţ ea,atuncicândspuneacă
mi -idăî napoi ?
I-
am datceidouăz ecidedol ari
.

*
**
 În sâmbăt aaceea,t at ami -aspuscăpent ru a-midabani i
înapoi ,t rebuiamaiî ntâisă- icâşt ige.Voiasă- lînsoţescî nt r-o
călăt oriedeaf acer i
.A spuscă t r
ebui a să por tceva dr ăguţ .
Mi -acer ce tatrochi ile,car eat ârnaudeoţ eavădi ndor mit orşi
a al es una cu lor icele al bas t
re şi nas turiî n f aţă.
Împr umut ase o maşi nă,un Pl ymout h cu geamulspar tî n
drept ulpasager uluidel ângăşof er,şiam t recutmunţ iipână
la un or aş di n apr opi ere, opr indu- ne î ntr-un bar de l a
mar gineadr umul ui.
Local uler aî nt unecatşiî nceţ oşatca un câmp debăt ălie,
din cauz af umul uideţ igară.Peper eţ
istrăluceau r eclamecu
neoanedel aPabstBl ueRi bbonşiOl dMi lwaukee.Băr baţ icu
obr ajiisupţ işif emeicur ujurir oşu- î
nchisst ăteauî nşiraţ ide-
a l ungul bar ul ui . Câţ iva ţ ipi car e pur tau bocanci cu
bombeur ideoţ elj ucaubi li
ar d.
Eu şit ata ne- am aşez atl a bar .Tat a a comandatcât eun
Budspent ru amândoi ,deşiî ispusesem căvoi am un Spr i
te.
Dupăunt imp,s- ar idi catşis- adussăj oacebi li
ard.De- abi a
îşipăr ăsise locul ,că a şiapăr utun t ip car e s-a aşez atî n
locull ui.Aveaomust aţ ăneagr ă,car eser otunj eaîncol ţur ile
gur iişipr afdecăr bunesub unghi i.Şi-a pussar eîn ber e.
Tat a spunea că uni if ăceau chest ia asta pent r u că voiau să
obţ i
nămaimul tăspumă.
— Mă cheamă Robbi e,a z isel .Ti pulde- acol o epr i
e tenul
tău?
Af ăcutunsemnspr et ata.
— Et at a,am r ăspunseu.
Al insspuma,apoiaî nceputsă- mipunăî ntrebăridespr e
mi ne,apl ecându- semaiapr oapeî nt impcevor bea.
— Câţ ianiai ?
 — Tucâţ iîmidai ?am î ntrebateu.
— Cam şapt esprez ece.
Am z âmbi tşimi -am acoper itdi nţiicumâna.
— Şt i
isădansez i?aî ntrebatel .
Am datdi ncap.
— Bi neînţelescăşt i
i,aspuselşim- ar i
dicatdepescaun.
Am ar uncatopr ivirespr et at a,car eaz âmbi tşimi -afăcut
semncumâna.
Dint onomat r ăsuna vocea l ui Ki tt
y Wel ls, car e cânta
27
despr e băr baţicăsăt or i
ţişiî nger ihonky t onk .Robbi e mă
ţineast râns,det alie.Am dansatpeun aldoi leacânt ec,iar
cândne- am aşez atdi n nou pescaunel eor i
ent at espr emasa
de bi liard,cu spat elel ipitde bar ,şi-a strecur atbr aţulpe
după mi ne.Br aţ
ulăl a.M- af ăcutsă nu mă si mtî nlargul
meu,darnu neapăr atnemul ţumi tă.Nimeninu maili rtase
cu mi nedel aBi ll
yDeelî ncoace,dacănu î lluaiî n calculpe
KennyHal i.
Şi t otuşi,î mi dădeam seama ce ur măr ea Robbi e. Mă
pr egăteam să- ispun cănu er am genulăl adef ată,darapoi
m- am gândi tcă o să r ăspundă că am o i magi naţ ie prea
bogat ă.Pânăl aur mă,t otcef ăcusef usesesădansez elentcu
mi ne şisă- şipe treacă br aţ ulî nj urulmeu.Am sur prins
pr ivi
reat atei.Măaşt eptam săt raversezeval -vâr tejî ncăperea
şisă- iar dă una l uiRobbi ecu t aculpent r
u că sedădea l a
iical ui .Dar ,înl ocsăf acăast a,i - astri
gatl uiRobbi e:
— Fă ceva ut i
lcu mâi nile al ea af urisi
te.Vi no î ncoace şi
joacăopar ti
dădebi l
iardcumi ne.
Şi-au comandatcât e un whi sky şişi -
au datt acur i
le cu

27 I
tWasn’
tGod Who Made Honky Tonk Angel
s –t
itl
ulunuicunoscutcânt
ec
count
ry(
n.r
.).
cretă.Laî nceput ,t atas- aabţ inutşiapi erdut ,apoiaî nceput
sămăr eascămi zel eşisă- lbat ă.Dupăiecar ej oc,Robbi emai
voia să dansez e cu mi ne o dat ă.Lucr ur i
le au ţ i
nut-o aşa
câtevaor e,ti
mpî ncar eRobbi es- aî mbăt atpul ber e,api erdut
jocdupăj ocînf aţ at at eişiaî nceputsămăpi păieî ntimpce
dansam saust ăteam l abarî ntrej ocur i
.Totcemi -aspust ata
af ost:
— Ţi ne-ţi pi ci oarel e î ncruci şate, dul ceaţ ă, ţ i ne-l
e
încruci şatestrâns.
După ce t atal -af r aier i
tde vr eo 80 de dol ar i,Robbi ea
începutsăbombănef ur ios.A t rânt i
tcretapent rut ac,făcând
săser idiceînaerunnordepr afal bastru,şiar atatoul ti
mă
lovitură.Şi -a az vâr l
itt aculpemasă şia z i
scă s- a sătur at
,
apois- a aşezatl ângă mi ne.Avea ochi it ulbur i.Cont inua să
repe tecănu- iveneasăcr eadăcăunbăşi nosbăt rânl-af ăcut
săpi ardă80dedol ari,depar cănu seput eahot ărîdacăer a
indignatsaui mpr esionat .
Apoi mi -a spus că l ocui a î ntr-
un apar tament chi ar
deasupr abar ul ui .Avea oî nregistrarecu RoyAcuf,car enu
eraî nt onomat ,şii -ari pl ăcutsă mer gem până sus,să- l
ascul tăm.Dacănu şi - aridor i
tdecâtsămaidansăm puţ in
şievent ualcât eva săr ut ăr i,aşiput utaccept a.Daraveam
senz aţia că se consi der aî ndr eptăţ i
tsă pr imească ceva î n
schimbpent rucăpi er duseat âţiabani .
— Nusuntf oar tesigur ă,am z iseu.
— Ei ,haide!ar ipost atel .
Apoii -astrigatt atei:
— O să- ţiiauf atapânăsusl ami ne.
— Desi gur,a z ist at a.Numaisă nu- if aciceva cenu i -aş
faceeu.
 Şi-aî ndr ept att aculspr emi ne.
— St r
igă dacă ainevoi e de mi ne,a z is şimi -af ăcutcu
ochi ul,depar căarivr utsăsuger ezecăer am î nst ar esă- mi
por tsi ngur ădegr ijă,căast anuer adecâtt reabamea.
Aşadar ,cu bi necuvânt areat atei,am ur catt reptele.Aj unşi
în apar tament ,ne- am cr oitdr um pr i
ntr-oper deaf ăcutădi n
cheiţedecut iideber e.Doibăr baţ ist ăteau peocanapea şi
ur măr eauunmecidewr estlingl at elevizor.Cândm- auvăz ut,
i-au rânj ithul pavil uiRobbi e,car eapusdi sculcu RoyAcuf
fără să opr ească t elevizor ul.M- al ipitdeelşia î nceputdi n
nou sădansez e,darî midădeam seamacăt rebur ilenu mer g
în direcţ iapecar emi -aşidor it-o,şim- am opus.Şi -al ăsat
mâi nileî nj os.Mi -aî nşf ăcatf undul ,m- aî mpi nspepatşia
începutsămăsăr ut e.
— Ui t
e- aşa!a spusunuldi ntr epr i
eteniil ui
,î nt imp ceal
doileaur la:
— Dă- iî nai nte!
— Nusuntgenulăl adef ată,i-am spus,darm- aignor at.
Când am î ncercat să mă r ostogol esc de sub el , mi -a
imobi lizatbr aţelel a spat e.Tat aî mispusese să st r
ig dacă
aveam nevoi e de el ,dar nu voi am să ţ i
p.Er am at ât de
furioasă pe t at a,că nu put eam supor tai deea ca elsă mă
salvez e.Î ntr et imp,Robbi espuneacevadespr emi ne,cum că
eram pr eaosoasăcasămi -ot ragă.
— Da,ceimaimul ţiţ ipinu suntat raşidemi ne,i -am z i
s.
Înpl usmaiam şici cat riceleast ea.
— Da,si gur ,az i
sel .
Dars- aopr it.
M- am r ost ogolitdesub el ,dându- mă j osdi n pat ,mi -am
deschi sr api d r ochi a şi am dat -ol a o par te, să- i arăt
cicatri
ceapecar eoaveam îndr eapt
a.Di ncâtesevedea,ari
put utcredecăt ott
orsulmeu er adoaroî nti
nder euri
aşăde
ţesutcicatr
izat
.Robbies- auitatnesigurlapr i
eteni
ilui.Er
a
caşicum aridescoper i
tocrăpăt ur
ăpr ingard.
— Cred că î l aud pe t ata strigându-
mă, am spus
îndreptându-măspr euşă.

*
**

În maşi nă, t ata a scos bani i pe car e-i câşt

igase şi a
număr atpat ruz ecidedol ari
,pecar emii -adat .
— Facem oechi păbună,az i
sel .
Am si mţ iti mpul suldea- iazvârlibani iî napoi,daraveam
nevoie de ei ,aşa că am pus bancnot eleî n por tof
el.Nu- l
escrocasem pe Robbi e,dar acţ i
onasem asupr al uiî nt
r -
un
mod car emisepăr eade- adreptulabj ect,şimăpomeni sem
într-
osi tuaţiedel i
cat ă.DacăRobbi efuseset raspesf oar
ăde
tata,acelaşil ucr umiseî ntâmplaseşimi e.
— Te- asupăr atceva,Căpr iţ
ădeMunt e?
Pent ru osecundă,m- am gândi tsă nu- ispun ni mictat ei
.
M- am gândi tcăseval ăsacu văr saredesânge,pent ru căel
sus ţ
inea mer eu că ariî n staresă omoar epeor icinem- ar
ati
nge.Apoi ,mi -am datseamacăvr eau să- lvădpet i
pulăl a
cafti
tz dravăm.
— Tat ă,nemer niculăl am- aat acatcânder am susl ael.
— Suntsi gurcă n- af ăcutdecâtsă t epi păiepuţ i
n,a z i
s
tataî nt i
mp ce demar am di n par car e. Şt i
am că t e poţ i
descur ca.
Dr umuldeî ntoar cerepână l a Wel ch er aî ntunecatşigol .
Vânt ulşui erapr in geamulspar talPl ymout h-uluipepar tea
mea.Tataşi
-aapr i
nsoţ i
gară.
— Afostca atuncicând te-
am ar uncatînizvorulăla cu
apăsulf
uroasă,săt eî
nvăţsăî noţi
,az i
sel.Poatecăt u erai
convi
nsăcăteveiîneca,dareuşt i
am căosăt edescurci
.

*
**

Î
nsear aur măt oar e,tataadi spăr ut .Dupăcât evaz ile,mi -
a
cerutsă- lînsoţ escdi n nou l a un bar ,darl -am r ef
uz at .S- a
înfuriatşiaspuscădacănu aveam degândsăf acechi păcu
el,celpuţ i
n put eam săpar iezcâţ ivabanil abi li
ar dpeel .M-
am pomeni tcăî idau douăz ecidedol ari;apoi ,al ţidouăz eci,
pestecât evaz ile.
Mama î mispusese să aşt eptun cec cu dr ept urile eidi n
urma t erenul ui di n Texas pe l aî nceput ul lui i ulie. De
asemenea,măaver tizasecăt atavaî ncer casăpunămânape
cec.Def apt,t atal -aaşt eptatpepoşt aşl apoal eledeal ul uişii
l-al uatdi nz iua î n car e a sosi t.Poşt aşulmi -a spus ce se
întâmpl aseşiam r upt -
ol af ugăpeLi ttl
eHobar tSt reetî nj os,
prinz ându- ldin ur măpet ataî naint esăaj ungăî nor aş.I -
am
spus că mama hot ărâse ca eu să păst rez ceculpână l a
întoar cereaei .
— Haisă- lascundem î mpr eună,az istat aşiasuger atsă- l
strecur ăm î n Wor ld Book Enc yc l
opedi a di n 1933,pe car e
mamaopr imi segr at isdel abi bliotecă,l apagi na„ valute” .
Î
nz iuaur măt oar ea,cândam vr utsăascundceculî n al t
ă
par t
e,am descoper itcă di spăr use.Tat aaj ur atcă nu avea
habarceseî ntâmpl asecu el .Şt i
am cămi nte,darmaişt i
am
şică dacă î lacuz am,ariî nceputun concur sasur zitorde
urlete,car e nu mi -ari f ostde ni ciun f olos.Pent ru pr i
ma
oară,am avutoi magi necl arăasi tuaţ ieicucar eseconf runt a
mama.Să iio f emei e put erni că er a maigr eu decât mă
aştept asem.Mama maiavea maimul tdeo l ună dest atî n
Char l
eston;bani inoşt ride mâncar e er au pe t er mi nat e;i ar
câştigulmeucabonănucompensaacest el ipsur i
.
Văz usem o i nscr i
pţ e cu „
i Angaj ăm vânz ătoar e“î n vi trina
unui magaz in de bi juterii de pe Medowel l St r eet, numi t
Becker ’
sJewelBox.M- am machi atput ernic,m- am î mbr ăcat
înr ochi ameaceamaidr ăguţ ă–mov ,cubul i
nemi ci,albe,cu
un cor don car esel egal aspat e–şioper echedepant oicu
toc î nalt aimamei , pent ru că pur tam acel aşinumăr l a
încălţămi nte.Apoiam băt utdr umulî nj urulmunt elui ,să
candi dezpent rusl ujbă.
Am deschi s uşa f ăcând să r ăsune cl opoţ eiicar e atâr nau
deasupr a.Becker ’
sJewelBoxer aun magaz i
n el egant ,genul
del ocî n carenu avusesem ocaz iasăi ntru ni ciodat ă,cu un
apar atdeaercondi ţ i
onatcar evâj âia şil umi niluor escent e
carebâz âi au.
Vi trineledi ns ticlă,î ncui ate,of ereau i nele,col ier eşibr ose,
iarpe per eţi
iacoper i
ţicu l ambr iur ide pi n at âr nau cât eva
chitar eşibanj our ipent ruadi ver siicamar f
a.DomnulBecker
stăteaspr iji
ni tdet ejghea,cumâi ni leîmpr eunat e.
Avea o bur tă at âtde mar e,î ncâtcur eaua l uisubţ ire şi
neagr ăî miami nteadeecuat or ulcar eî nconj uragl obul .
Măt emeam cădomnulBeckernu mi -aridatsl ujba,dacă
arialatcăaveam doart reispr ezeceani ,aşacăi -am spuscă
am şapt espr ezece.M- a angaj at pe l oc,cu un sal ar iu de
patr uzeci de dol ar i pe săpt ămână, bani î n mână. Er am
încânt ată.Ast aer apr i
mulmeu ser viciu adevăr at .Muncade
bonă, medi t
aţ i
il
e, t emel e al tor copi i,t under ea gaz onul ui
,
col
ect
area de st
icl
e şi vânz
area ier
ului vechi nu cont
a.
Pat
ruzecidedol
aripesăptămânăeraubaniser i
oşi
.

*
**

Îmipl ăcea munca ast a.Oameni icar e cumpăr au bi j

uteri
i
erau mer eu fericiţişi ,cu t oat ecă Wel ch er a un or aşsăr ac,
Becker ’
sJewelBoxaveaosumedeni edecumpăr ători;mineri
maiî n vâr stă car el ecumpăr au nevest elorcât eo br oşă „de
nume” ,î mpodobi tăcu pi etrescumpecar esi mbol izau lunade
naştere a iecăr ui a di nt re copi iil or; sau cupl uri de
adolescenţ icar eachi ziţi
onau i neledel ogodnă–f at achicotea
entuziasmat ă, i ar băi atul avea o at itudine mândr ă şi
bărbătească.
În moment elecu t raicscăz ut ,domnulBeckerşicu mi ne
ne ui tam l a audi erile scandal ul ui Wat ergat e, la un mi c
tel
evizoral b-negr u.DomnulBeckerer af ascinatdesoţ ialui
John Dean,Maur een,car est ăt eaî n spat el esoţ uluieiat unci
când acest a depunea măr tur i
e,şipur t
a hai ne elegante şi
părulbl ondpr insl aspat e,înt r-uncocs tr
âns.
— Pet oţ idraci i
,ai a eoţ ipă cu cl asă,obi şnui a să spună
domnulBecker .
Uneor i
,dupăceseui t
al aMaur een Dean,domnulBecker
seexcit aat âtdet ar eîncâtsest recur aî nspat elemeuî nt i
mp
ce ştergeam vi tr i
na de pr af şise f reca de spat ele meu.
Obişnui am săî iî ndepăr tezmâi nil
eşisămăî ndepăr tezfără
să scot o vor bă, i ar l ibidinosul se î ntorcea î n f aţa
tel
evizorul ui,depar căni mi cnus- ariî ntâmpl at.
Când domnulBeckert r aversast radapânăl ar estaurantul
Mount aineer să i a pr ânz ul ,l ua î nt otdeauna cu el chei a
vitrineiî n car e se alau i nelele cu di amant e.Dacă veneau
cumpăr ător icar evoi au săseui telai nel e,tr ebui asămăduc
pest edr um,să- laduc.Odat ă,aui t
atsăi achei a,şidupăce
s-a î nt ors, s- a apucat să f acă o ver i
icar e ost ent ati
vă,
număr ând i nel eleî nf aţa mea.Er af elull uide a- mida de
ştirecănu aveacât uşidepuţ inî ncr eder eî n mi ne.Î nt r
-oz i
,
după cedomnulBeckers- aînt orsdel a pr ânzşia ver iicat
ost entat i
vvi tr i
nel e,m- am ener vatat âtdet are,î ncâtm- am
uitat î njur să văd dacă exi sta ceva î n af ur isit
ul ăl a de
magaz in,car e să mer itef urat.Col iere,br oşe,banj ouri–
nimi cdi nt oat east eanumăi mpr esiona.Di nt r-odat ă,pr ivi
rea
mi -afostat r asădevi tri
nacuceasur idemână.
Îmi dor isem di ntotdeauna un ceas de mână. Spr e
deosebi re de di amant e, ceasur i
le er au pr act i
ce. Fuseser ă
creat e pent ru oameni gr ăbiţi, oameni cu î ntâl ni r
i car e
trebui au r espect at eşipr ogramecar et rebui au onor at e.Ti pul
deper soanăcar eîmidor eam săiu.Zecideceasur it icăiauî n
dul apulde sub casa de mar cat .Er a unul ,maial es,după
car emăt opeam.Aveapat r
ucur eledecul oridi fer i
te–neagr ă,
mar onie,al bast ră şialbă –pr in ur mar e,î ţiput eaischi mba
cul oarea cur elei,să se asor tezel aî mbr ăcămi nte.Avea o
etichet ă de pr eţde 29, 95 dol ari,cu z ece dol ar imaipuţ in
decâtsal ariulmeu peosăpt ămână.Dar ,dacămi -ldor eam,
put eaialmeuî nt r-
osecundă,pegr atis.Cucâtmăgândeam
maimul tlaacelceas,cuat âtmăat răgeamait ar e.
Într-oz i
,f emei acar el ucraî n magaz inuldomnul uiBecker
din Wara t r ecutpel a noi .DomnulBeckeri -
a cer utsă î mi
dea cât eva sf atur ilegatedeî nf ăţişare.Î nt imp ceî miar ăta
diferitepensul edeapl icatf ardur i
le,f emei a,car eavea păr ul
plat i
nat ,ţ eapăn,şigenel enegr edeat ât ar imei ,mi -aspuscă
probabi lcâşt i
g o căr uţ ă de banidi n comi sioane.Când am
întrebat -ol aceser efer ea,mi -aspuscă,pel ângăsal ar i
ulei
depat ruz ecidedol ar ipesăpt ămână,pr imea 10 di n iecar e
vânz are. Uneor i, comi sioanel e aj ungeau până l a dubl ul
salariului .
— Ladr acu’
,aj utoruldeşomajest emaimar edepat ruzeci
de dol ari pe săpt ămână, a z is ea. Dacă nu pr i
meşt i
comi sioane,Beckert eî nşal ă.
Când l -am î ntrebatpedomnulBeckerdespr ecomi sioane,
mi -aspuscăacest eaer au pent ru oameni idel avânz ăr i,iar
eu nu er am decâtoasi st ent ăî n magaz in.A douaz i
,dupăce
domnulBeckerapl ecatl aMount aineer,am deschi svi trinaşi
am scosceasulcu pat ru cur el e.L- am str ecur atî n poşe t ăşi
am r ear anj atceasur i
ler ămăse,să acopărl ipsa.Făcusem o
grămadădevânz ăripecontpr opr i
u cânddomnulBeckerer a
ocupat .Datii ndcănu- mipl ătiseni ci
un f eldecomi sion,nu
făceam decâtsăi auceeacemisecuvenea.
CânddomnulBeckers- aî nt orsdel apr ânz ,ai nspect atdi n
nou vi trinacu i nelecu di amantaşacum f ăceaî ntotdeauna,
darnuaar uncatni cimăcaropr i
virespr eceasur i
.Î nt impce
măî ntorceam acasăcu ceasulascunsî npoşe tă,m- am si mţ i
t
uşoar ăşiame ţit
ădepl ăcer e.Dupăci nă,m- am ur catî npat ul
supr apus,unde nu mă put ea vedea ni meni ,şiam pr obat
ceasulcu iecar edi nt recel epat r
u cur ele,f ăcând gest ur ipe
car eîmii magi nam căl ef acoameni ibogaţ i
.
Săpor tceasull amuncăer aexcl us,bi neî nţeles.Apoi ,mi -
am datseamacăput eam danasî n naspr in or aşcu domnul
Beckeror icând,aşa că am hot ărâtcă,până î ncepea şcoal a,
nu voipur ta ceasuldecâtacasă.Apoiam î nceputsă mă
întrebcum l evoiexpl icaexi stenţ aacest uial uiBr ian,l uiLor i
,
mameişit atei.De asemenea,mi -am f ăcutgr ij
ică domnul
Beckerarput eavedeacevadubi osî n expr esiachi puluimeu.
Mai devr eme sau mai t ârziu, ar i descoper i
t di spariţi
a
ceasuluişim- ari l uatl aî nt r
ebăr i
,i areu ari t rebuitsă
mi ntconvi ngăt or,şinu er am pr ea bună l a ast a.Aş i f ost
trimisăl aoşcoal ădecor ecţie,împr eunăcu oamenicaBi l
ly
Deel ,iardomnulBeckerariavutsat isfacţ iagândul uicăî n
totacestt impavusesedr eptatesănuai băî ncr edereînmi ne.
Nu aveam degând să- iofersat isf
acţ i
a ast a.Î n dimineaţ a
ur mătoar e,am scos ceasuldi n cut i
a de l emn î n careî mi
ţineam geoda,l -am pus î n por t
ofelşil -am dus î napoil a
magaz in. Toat ă di mineaţ a am aşt eptat ner ăbdăt oare ca
domnul Becker să pl ece l a masa de pr ânz . După ce a
dispărut ,am deschi svitrina,am pusceasulî napoişil e-am
rearanj atpe cel elal
teînj urull ui.M- am mi şcatr epede.Î n
săptămâna pr ecedentă,f ur asem ceasulf ără ca măcar să
tresar.Daracum er am sper iatăsănu iu pr insăî nt impceî l
puneam î napoi.

*
**

La sfâr şi
tull uiaugust,spăl am rufeî n vana deme t
aldi n
sufragerie,când am auz i
tpeci nevaurcând scăr il
ecânt ând.
EraLor i.A datnăval ăîn camer adez i
,cu unsacmannar esc
pe umăr ,r âzând şi cânt ând î n gura mar e una di nt re
mel odi
ileacel eaveseledet abăr ăpecar ei ntoneaz ădeobi cei
copiiinoapt ea,înj ur
ulfocul ui.N- oauzisem ni ciodatăpeLor i
dându- şif râu liberatâtde mul tpână acum.St rălucea în
adevăratulsensalcuvânt ul uişimi -apovest itdespr emesel e
calde,despr eduşur i
leierbi nţ
işidespr et oţipr i
e t
eniipecar e
şi-ifăcuse.Bachi aravuseseunpr ietencar eosăr ut ase.
— Toat ăl umeaacr ezutcăer am oper soanănor mal ă,mi -a
spus.Af ostci udat .
Apoi,mi -apovest itcăşi -adatseamacădacăarpl ecadi n
Wel ch,depar tedef amili
e,arput eaaveaoşansădeaduceo
viaţăf ericită.Di n acelmoment ,a î nceput să aşt epte cu
ner ăbdar ez iuaî n car evapăr ăsiLi t
tleHobar tSt r eetşivai
pecontpr opr iu.
Câteva z ile mait ârz
iu,s- aî ntor s acasă şimama.Şiea
păr ea schi mbat ă. Locui se î ntr-o camer ă di n campusul
uni versit
ar ,făr ăpat rucopi idecar esăai băgr i
jă,şiî iplăcuse
la nebuni e.Par t
icipasel a cur sur işipi ctase.Ci tiset eancur i
întregidecăr ţidedez voltareper sonal ăşiacest eaof ăcuser ă
să-şi dea seama că î şi t r
ăise vi aţa pent ru al ţii oameni .
Intenţionasă- şideademi si
adi n post uleidepr ofesoar ăşisă
sededi cear tei.
— A sosi tmoment ulsăf accevaşipent r u mine,aspusea.
Asosi tmoment ulsăî ncepsă- mit răiescvi aţapent rumi ne.
— Mamă, ţ i
-ai pe trecut î nt reaga var ă r eî nnoi ndu- ţ
i
diploma.
— Dacănu aşif ăcutast a,nu aşiavutni ci
odat ăaceast ă
revelaţie.
— Nu- ţipoţ ilăsapost ul,i-am spus.Avem nevoi edebani i
ăia.
— Decet rebui esă iu î ntot deauna eu aceea car ecâşt igă
bani i?aî nt rebatmama.Tu aiosl uj bă.Poţ icâşt igabani .Şi
Lor ipoat esăcâş tigebani .Eu am l ucr ur imaii mpor tant ede
făcut .
Am cr ez utcă pe mama au apucat -oi ar pandal i
ile.Am
presupuscă,deî ndat ăcevaî ncepeemulşcol ar,vapl ecaî n
Dar t-ull uiLucy Jo spr eşcoala element ară din Davy ,chiar
dacăvat rebuisănemi logim deea.Darî n aceapr i
măz ide
şcoalămamaar efuzatsăsedeaj osdi npat .Lor i
,Br ianşicu
mineam t r
aspăt ur i
ledepeea şiam î ncercats-ot âr âm pe
podea,darn- afostdi spusăsăsecl intească.
I-am spuscăavear esponsabili
tăţi.I-am ami ntitcăceide
laPr otecţiacopi l
uluiput eau venidi n nou,dacănu l ucr a.Ea
şi-
aî ncr ucişatbr aţelel apieptşine- asus ţi
nutpr ivireapână
cândam l ăsatnoiochi iînjos.
— Număducl aşcoal ă,aspus.
— Dece?am î ntrebat -o.
— Suntbol navă.
— Ceai ?m- am inter esat.
— Am secr eţiil
enaz alegalbene,aspusmama.
— Dacă t oat ălumea car ear esecr e ţ
ii
lenaz alegal benear
staacasă,şcol il
earidest uldegoal e,am r ipostateu.
Mamaar idicatbr usccapul .
— Nupoţ isă- mivor beştiaşa,az isea.Suntmamat a.
— Dacăvr eisăiit r atatăcaomamă,i -am spus,art rebui
sătecompor ţicaat are.
Mamaseener var ar .Deobi cei,cânt asau pl ângea,darde
dataast a,f aţais- aschi monosi tdef urie.Amândouăş ti
am că
într
ecusem măsur a,darnu- mipăsa.Şieu mă schi mbasem
îndecur sulver i
i.
— Cum î ndr ăzneşt i?aţ ipatea.O săvez itu –st aisăvez i
.
Tespunl u’taică- t
ău.St aisăvi năacasă.

Ameni nţ
areamameinum- aîngri
jor
at.Aşacum vedeam eu
lucrur
ile,t
ataîmier
adator.Avusesem gri
jădecopii
iluitoat
ă
vara, î
i dădusem bani de bere şi de ţ
igăr
i, ba chi
ar îl
ajut asem să- lj ecmănească pe mi ner ul ăla, Robbi e. Î
mi
imagi nam căî lam pet ataî nbuz unar uldel aspat e.
Cândam aj unsacasăî naceadupă- amiază,mamaî ncăer a
cui băr i
tă pe canapea,cu un t eanc de căr ţialături.Tat a
stăt eal amasadeschi ţe,r ulându- şioţ i
gară.Mi -afăcutsemn
săî lur mezpânăî n bucăt ărie.Mamas- auitatlanoiî ntimp
cei eşeam.
Tat aaî nchi suşaşim- apr ivitsol emn.
— Mamat aspunecăi -air ăspunsobr azni
c.
— Da,am z is.E adevăr at.
— Da,domnul e,m- a cor ect at,dar eu nu am adăugat
nimi c.
— M- aidez amăgi t,acont inuatel .Ştiialdr aculuidebi ne
căart r
ebuisă- ţir especţipăr inţ ii
.
— Tat ă,mamanu ebol navă,chi ul eştepurşisi mpl u,i-am
zis.Art rebuisă- şiia obligaţiilemaiî n seri
os.Tr ebuiesăse
mat ur izezeunpi c.
— Ci net ecrezi ?m- aînt rebatel .E mamat a.
— Şiat uncidecenusecompor tăcaomamă?
M- am ui tatlat ataovr eme.Apoiam i zbucni t
:
—I art u,decenut ecompor ţicaunt ată?
Am văz utcum seî nroşeadener vi.M- apr insdebr aţ.
— Cer e-ţiscuz epent rucoment ariulăst a!
— Şidacănu,ce- osăseî ntâmpl e?am î nt
rebat .
Tat am- aizbitdeper ete.
— Dacănu,pent runumel el uiDumnez eu,osă- ţ
iar ătcine
eşef ulî ncasaast a.
Chi pull uier al acâţ i
vacent ime t
ridealmeu.
— Şi ce ai de gând să f aci, să mă pedepseşt i
?l -am
întrebat .Numămaiducipr i
nbar ur i
?
 Tat a şi -a r idi cat mâna, de par că ar i vr ut să mă
păl mui ască.
— Aigr i
jăcum vor beşt i
,domni şoar ă.Î ncăpotsăt ebatl a
curşisănucr ez icăn- ovoif ace.
— Nuvor beşt iser ios,am z i
seu.
Tat a şi -al ăsatmâna î nj os,şi -a scoscur eaua din găi cile
pant aloni lorl uidemuncăşişi -
aî nf aşur at-odecât evaor iîn
juruldege telor .
— Cer e-ţiscuz edel ami neşidel amai că-ta,aspusel .
— Nu.
Tat aar idicatcur eaua.
— Cer e-ţiscuz e.
— Nu.
— At unciapl eacă- te.
Tat ast ăteaî nt remi neşiuşă.Nuexi stacal edeieşire,decât
pel ângăel .Darnu- mit r ecuseni ciocl ipăpr inminteni cisăo
rup l af ugă,ni cisă mă î mpot rivesc.Aşa cum vedeam eu
lucr ur ile,eler aî nt r-osi tuaţ iemaicompl i
catădecâtmi ne.El
trebui asădeaî napoi ,pent ru că,dacăî iţ i
neapar teamamei
şimăbăt ea,ur masămăpi ardăpent rut otdeauna.
Ne- am pr ivitixunulpecel ălalt .Tat apăr eacăseaşt ept a
caeu să- mipl ecochi iînj os,să- micerscuz eşisă-ispun că
greşi sem,pent ru aneî ntoar cel ar elaţ i
anoast răant erioar ă,
daram cont inuatsă- isusţ inpr ivirea.Î ncel edinur mă,casă
pun capătcaceal mal ei,m- am î nt or s,m- am aplecatuşorşi
mi -am pusmâi nilepegenunchi .
M- am aşt ept atca elsă se î nt oar că şisă pl ece,daram
simţ i
tşasel ovi tur iust ur ătoare,iecar edi ntreeleînsoţit
ădeo
şui erăt ur ăaaer ul ui.Dej asi mţeam ur mel elorumlându- se,
chi arînai nt esămăî ndr ept.
 Am i eşi tdin bucăt ăriei arăsămăui tlat ata.Mamaer aî n
faţauşi i.Fuseseacol ot ott impul ,ascul tând.Nu m- am ui t
at
laea,dari -
am văz utcucol ţulochi uluiexpr esiat r
iumf ătoar e.
Mi -
am muşcatbuz el
e,sănupl âng.
De î ndat ă ce- am i eşitdi n casă,am l uat -ol af ugă pr in
pădur e,f erindu- mădecr engişil ujeriidevi ţăsăl bat ică.Am
crezutcăosăî ncep săpl ângacum cămăî ndepăr tasem de
casă,dar î nl oc de ast a,am vomi tat.Am mâncatpuţ ină
ment ăsăl batică,săscapdegust uldeamarşim- am pl imbat
câteva or e,sau,celpuţ i
n aşa mis- a păr ut,pe deal urile
învăl ui t
eî nl inişte.Aer uler al i
mpedeşir ăcorosşipământ ul
era acoper i
tcu un st ratgr os de f runz e care căz useră di n
cast ani ipor ceştişidi npl opi .Târ ziuînaceadupă- ami az ă,m-
am aşez atpe un but uc,apl ecându- mă î naint e,pent ru că
par teadi nspat eacoapsel orcont i
nuasămăust ur e.Pet oat ă
dur at apl imbăr i
i,dur ereamădet erminasesămăgândesc,i ar
cândam aj unsl abut uc,l uasem douădeci zii.
Pr imaer a căast af useseul t
imabăt aie.Ni meninu î miva
maif ace aşa ceva vr eodat ă.A doua er a că,l af elca Lor i,
voiam săpl ecdi nWel ch.Cucâtmair epede,cuat âtmaibi ne.
Chi arî nai nt edea t er mi na l i
ceul ,dacă seput ea.Habarnu
aveam î ncot ro,darşt iam căvoipl eca.Deasemenea,ş tiam că
nu va i uşor .Oameni ir ămâneau î nţ epeni ţiîn Wel ch.Mă
baz asem pemamaşipet at asănescoat ădeai ci,daracum
şti
am că va t rebuisă of acpecontpr opr i
u.Va inevoi ede
economi işidepl ani icar e.Am hot ărâtcaadouaz isămăduc
laG.C.Mur phyşisăcumpărun pur celuşdepl as ticr ozpe
careî lvăz usem acol o.Ur masăpun î n elcei75dedol ar ipe
carer euşi sem să- ieconomi sesc munci nd l a Becker ’
s Jewel
Box.Ur masăieî nceput ulf ondul uimeudeevadar e.
 *
**

În acea t oamnă,şi - au făcutapar iţia pr i

n Wel ch doiţ ipi
difer i
ţidet oţ ioameni ipecar eî lîntâl nisem vr eodat ă.Er au
producăt orideil medi nNew Yor kşif useser ăt rimi şilaWel ch
ca par te a unuipr ogr am guver nament alde i mpul sionar e
cul turalăaz oneir uraleaAppal achilor.Î ichemaKen Fi nkşi
BobGr oss.
La î nceput , credeam că gl umesc. Ken Fi nk28 şi Bob
Gr oss29?Di npunct ulmeudeveder e,s- ariput utpr ezent al a
felde bi ne Ken Pr ostulşiBob Ur âtul .DarKen şiBob nu
glumeau.Nu l isepăr ea cănumel elorer au cât uşidepuţ i
n
comi ce,şin- au zâmbi tat uncicând i -am î ntr ebatdacă- mi
joacăof estă.
Ken şiBob vor beau at âtde r epede – i arconver saţ ialor
abundaî nr eferi
nţ elaoamenidecar enu auz i
sem ni ciodat ă,
caSt anleyKubr ickşiWoodyAl len –şier au gr eu deur măr it
uneor i.Deşinu aveau si mţulumor uluicând veneavor bade
numel elor
,Ken şiBobf ăceau omul ţi
medebancur i.Nu er a
genuldeumorcar acter i
sticli
ceul uidi n Wel ch,cu car eer am
obi şnui t
ă – gl ume cu pol onez isau băi eţicar eî şif ăceau
mâi nil
ecăuşl asubsuoar ă,săscoat ăsune tecani ştebăşi ni.
Ken şiBob aveau o mani erăint eli
gent ă şicompe ti
t i
vă dea
glumi :unulf ăceaopoant ă,celălaltripost a,i arpr imulvenea
cuor epli
căşioţ ineaut otaşapânăcândî mivâj âiacapul .
Într-un weekend, Ken şiBon ne- au pr ezent at un il m
suedezî n amit eatrulşcol i
i.Era al b-negr u,cu subt itr
ar eşi

28Ti os(
căl n.Tr.
).
29Mârl
an,scâr
bos(n.Tr
.)
.
cu oi nt ri
găpl i
nădesi mbol ur i,aşacăcăau veni tmaipuţ i
n
dedoi sprez eceoameni ,deşii ntrareaer al iberă.Dupăaceea,
Lor ile-aar ăt atl uiKen şil uiBobcât evadi ntr ei lus t
r aţiileei.
Eii -au spuscă ar et alentşică dacă voi aî n mod ser iossă
devi năar t istă,t rebui asăseducăl aNew Yor k.Er aun l ocal
ener giil
or,alcr eativităţiişials timul ăriiintelectual e,cum nu
maivăz usem ni ciodat ă.Er a pl in deoamenicar e,pent ru că
erau uni ci şi at ât de speci ali, nu se i nt egr au ni căieri
altundeva.
Înaceanoapt e,Lor işicu mi neam st atînpat ur il
enoast re
def rânghi işiam vor bitdespr eNew Yor k.Lucr ur il
epecar el e
ştiam ni -lpr ez ent aserăî nt otdeauna ca pe un or aş mar e,
gălăgios,cu mul tăpol uar eşiomul ţimedeoameniî mbr ăcaţi
lacost um,car eî şif ăceau l occu coat eleuni ipr int real ţii,pe
trotuar e.Dar Lor ia î nceput să vadă New Yor k-ulca pe
Or aşuldeSmar alddi nOz–l oculst rălucitor,agl omer at ,del a
capăt ulunuidr um l ung,unde put ea în sf ârşi tsă devi nă
per soanacar eer adest i
natăsăie.
Ceea ceî ipl ăcea celmaimul tluiLor idin descr ierea l ui
Ken şial uiBob er af aptulcăor aşulat răgeaoamenidi feriţ
i.
Lor ieraat âtdeneconvenţ ional ă,pecâtseput eaî nWel ch.Î n
timp ce apr oape t oţi ceilalţi copi i pur tau bl ugi ,t enişi
Conver se şi t ricour i
, ea apăr ea l a şcoal ăî n bocanci de
armat ă,r ochi e albă cu bul ine r oşiişio geacă de bl ugipe
spat ele căr eia scr isese ni şte ver sur idepr esive.Cei l
al ţ
icopi i
aruncau cu bucăţ ide săpun î n ea,se î mpi ngeau unulpe
altulî n cal eaeişimâz găleau gr ait i-
ur idespr eeapeper eţi
i
băi i
.Lar ândulei ,î iînjuraî nl atină.
Acasă,ci tea şipi cta până t âr z
iuî n noapt e,l al umi na
lumânăr i
isau a l ămpi icu pe trol,dacă el ect ricitatea er a
opr ită.Î ipl ăceau det ali
ile gotice:ceaţ a deasupr a unuil ac
liniştit,r ădăci ni nodur oase i eşind di n pământ , un cor b
singur aticpr intrecr engileunuicopacdesf runz itpeunţ ărm.
Nisepăr eacăLor ieul uitoare,şinu aveam ni cioî ndoi alăcă
vaioar tist ădesucces,darnumaidacăvaput eaaj ungel a
New Yor k.Am hot ărâtcăşieu î midor eam sămer gacol o,şi
îni arna aceea,ne- am f ăcutun pl an.Lor iur ma să pl ece
singur ăl a New Yor kî ni uni e,după ce t ermi na l iceul .Se
stabi leaacol o,găseaol ocui nţă,i areu our mam deî ndat ăce
er aposi bil.
I-am spus l uiLor idespr ef ondulmeu de evadar e,cei
şapt ez ecişici ncidedol aripecar eîieconomi sisem.Deacum
încol o,i -am z i
s,vaif ondulnost ru comun.Nevom găsicât e
ceva de l ucr u după şcoal ă şivom pune t otce câş tigăm î n
pur cel uşulcueconomi i.Lor iîiput eal ual aNew Yor kşif ol
osi
pent ru a sest abiliacolo,aşa că,până î n moment ulî n car e
soseam,t ot ulur masăiepr egătit.
Lor if ăcuseî ntotdeauna aişef oar tebune,pent ru meci ur i
de f ot bal, pent r u piesele de t eatru al e coruluidr amat ic,
pent ru candi daţ i
icar e concur au l aof uncţ i
eî n consi li
ul
studenţ ilor.Acum aî nceputsăf acăaişel acomandă,cu un
dol arşi50decenţ ibucat a.Er apr eat imidăpent ru a- şiface
rostdecomenz i,aşacăf ăceam eu chest i
aast apent ru ea.O
mul ţi
me de puş tide l aliceuldi n Wel ch îşidor eau post er e
per sonal i
z at epecar esăl epunăpeper eţ
iidor mi torul ui–cu
numel e pr iet enul uisau pr ieteneil or,cu maşi na,z odia sau
formaţ ial or pr eferată.Lor idesena numel e cu l itere mar i,
tridimensi onal e,car e se î ntrepăt rundeau ca l iterel e de pe
albumel er ock,apoil epictacu vopseaDay- Gl o,cont ur atecu
tuş i ndi an,pent ru al e scoat eî nr eli
ef,şil eî nconj ur a cu
stele,bul ineşil iniir ăsuci te,car efăceausăpar ăcăsemi şcă.
Aişel e erau at ât de bune,că s- ar ăspândi t vestea,şiî n
cur ând Lor iavea un por tof
oliu at âtde mar e de comenz i,
încâtaj unsesesă st ea t r
eaz ă şisă l ucr ezepână l a or a unu
saudouădi mineaţ a.
Eu câşt i
gam banica bonă şif ăcând t emele al tor copi i
.
Făceam coment ar iide car te,eseur işit eme la mat emat i
că.
Cer eam undol arpesubi ectşigar ant am celpuţ inunA- ,sau
dacă nu,cumpăr ător ulavea dr ept ulsă- şiprimească bani i
înapoi .Dupăşcoal ă,aveam gr i
jădecopi ipent ru un dol arpe
orăşideobi ceif ăceam at uncit emel e.Deasemenea,medi tam
copi icudoidol ar ipeor ă.
I-am spusşil uiBr ian despr ef ondulnost ru deevadar e,şi
nis- a alăt
ur at,chi ar dacă nu î li ndusesem î n pl anur il
e
noas trepent rucăer aabi aî ncl asaaşapt ea.Tundeagaz oane,
tăial emne sau cosea i ar bă. Lucr a după şcoal ă până l a
apusul soar el
ui ,i ar sâmbe t
ele şi dumi ni
cil
e muncea de
dimi neaţ a până sear a,şivenea acasă cu br aţele şif aţa
zgâr iatededesi şur i
lepecar el ecur ăţase.Făr ă să pr eti
ndă
mul ţumi ri sau apr eci eri,î şi adăuga t ăcut câşt igur ileî n
por cuşor ,pecar eî lpor ecli
sem Oz .
Îlţ i
neam peOzpevechea maşi nă decusutdi n dor mi tor.
Oznuaveaunor i
ici ucudop,i argaur adedeasupr aer apr ea
îngust ă pent r
u a scoat e bancnot e di n el, chiar dacă t e
foloseaide un cuţ it,aşa că,odat ă ce puneaibani iîn Oz ,
rămâneau acol o. L- am t estat, pent ru a ne asi gur a. Nu
put eam număr a bani i,darpent ru că Oz er at ransluci d,î i
vedeam adunându- se î năunt rul,at uncicând î lr idicam l a
lumi nă.
 *
**

Într- oz idi n acea i arnă,când m- am î ntors acasă de l a

şcoal ă,î nf aţa caseinoast re er a par catun Cadi ll
ac Coupe
Devi l
le aur iu.M- am î ntr ebatdacă i nst i
tuţia de pr otecţiea
copi luluigăsi se ni şte mi l
ionar icar e să ie păr inţ iinoşt ri
adopt ivi,iaraceşt ia sosi ser ă să nei a,dart ata er aî n casă,
învâr tindol egăt ur ădecheipedege t.Ne- aexpl icatcămaşi na
de af ară er a noulnost ru vehi culoici alde f ami l
ie.Mama
per oraf ărăî ncetar ecăunaer asăl ocuieştiînt r
-ococi oabăcu
treiî ncăper i,făr ă el ectricitate,datii nd că săr ăci a avea o
anumi tă demni tate,darsă l ocui eştiî ntr-o cocioabă cu t rei
încăper işisăaiun Cadi llacaur i
uî nsemnacăeşt iun gunoi
albaut enticşisăr ănt oc.
— Deundeaif ăcutr ostdeel ?l- am î ntrebatpet at a.
— Di ntr-omânăadr acu’debunăl apokerşiocaceal maşi
maibună,az isel.
Avuseser ăm cât eva maşi ni de când ne st abi liserăm î n
Wel ch,dar f useser ă adevăr ate gr ămez ide iar e vechi ,cu
mot oar e car e se cut remur au şipar br i
ze cr ăpat e,i ar când
mer geam cu el e pe şosea,put eam vedea asf al tulpr intre
plăci l
e r ugi nite al e podel ei. Maşi nile al ea nu r ezist
au
niciodat ă mai mul t de cât eva l uni şi ,î nt ocmai cum
procedasem cu Ol dsmobi le- ulcu car eveni sem del aPhoeni x,
nu l edădeam ni ciodat ănume,dar ămi tesăl eî nr egi st
răm şi
să l e ducem l ai nspecţ iat ehni că.DaracestCoupe Devi l
le
chiaravea un abţ ibild dei nspecţ iet ehni că valabi l.Er a atât
def r umos,î ncâtt at aaspuscăsosi semoment ulsăr eînviem
tradi ţiadeadanumemaşi nil
or .
— Caddy- ulăst adeacol o,mi -az isel,îmidăsenz aţ i
acăar
mer itanumel edeEl vi s.
Mi -at r ecutpr i
n mi ntecă t ata arit rebui tsă- lvândă pe
Elvi sşisă f olosească bani ipent ru a nei nst ala ot oal etăî n
casă şipent ru a cumpăr a hai nenoipent rut oţi.Pant oiide
pieleneagr ăpecar eî icumpăr asem cuci ncizecidecenţ idel a
Dol larGener alSt or eer au pr i
nşicu acedesi gur anţă,pecar e
încer cam să l ecol orezî n negr u cu car i
ociMagi cMar ker ,să
nu sevadă.Deasemenea,f oloseam car iociMagi cMar kersă-
mif acpet ecol or atepepi cioar e,sper ând căî mivorcamula
găur il
edi npant al oni.Mi -am datseamacăaşaer au maigr eu
der emar catdecâtdacă l e-aşiacoper i
tcu pe ti
ce.Aveam o
per eche al bast ră şiuna ver de,de aceea,de cât e or iî mi
scot eam pant aloni i,aveam pi cioarele pl i
ne de pe te ver zişi
albast r
e.
Dar t at ei îi pl ăcea pr ea mul t El vis pent ru al ua î n
consi derar eposi bi l
itatea dea- lvi nde.I aradevăr uler a că şi
mi eî mipl ăcea apr oape l af elde mul t.El vi s eral ung şi
străl ucitorcauni ahtdecur se.Aveaaercondi ţionat,t api ţerie
aur ie,f er estre car e se r i
dicau şicobor au l a apăsar ea unui
but onşiol umi nădesemnal izar epent r
uschi mbăr eadi recţiei
car ef uncţ i
ona,pr in ur mar et at anu mait rebui asă- şiscoat ă
braţ ulpegeam deiecar edat ă.Când t receam pr i
n or aş în
Elvi s,dădeam di ncapgr aţioasăşiz âmbeam oameni lordepe
trotuar ,si mţ indu- măcaomoşt enitoarebogat ă.
— Ai o ver itabi ă nobl
l esse obl i
ge, Căpr iţă de Munt e,
spuneat ata.
Şimamaaaj unssă- lplacăpeEl vis.Nusemaiî ntor sesel a
slujbaeidepr ofesoar ă;î şipe t receat ott impulpi ct
ând,i arla
sfâr şitdesăpt ămânăpor neam l adr um,cut r
ei erândt âr gur ile
de meşt eşugar ide pe î ntinsulWestVi rginiei:spect acol e cu
băr baţibărboşiî mbr ăcaţiîn salope t
ecar ecânt au l
aţ ambal ,
femei î n rochi i bătrânicioase car e vindeau ust ensile de
scăr pinatspat el
ef ăcutedi nş ti
uleţidepor umb şiscul pturi
din căr bune î nf
ăţişând ur şinegr işimi ner i.Noiumpl eam
por tbagaj
ull uiEl vis cu tablour i
le mameişiî ncercam să l e
vindem l at ârguri.În plus,mama desena pel ocpor treteîn
past elpentru ceicar eerau di spuşisăpl ătească18dol arişi,
dincândî ncând,pr imeacât eocomandă.
Toţidormeam î nEl visînt impulacest orcăl ătorii
,pent rucă
decel emaimul t
eor i,baniicâşt i
gaţineaj ungeaudoarpent r
u
a pl ătibenz i
na şi ,uneor i,ni cipent r
u at ât.Şit otuşi,er a
plăcutsă im di n nou pedr um.Căl ătorii
leacel ea din Elvis
îmiami nteau câtdesi mpl u er a să ne facem bagaj eleşisă
plecăm at uncicândt rebuia.Odat ăcer euşeaisăpl eci,ni mic
numaicont a.

*
**

Cum pr i
măvar a seapr opia,iarziua absolvi
riiluiLoriera
totmaiapr oape,îmipe treceam nopţ i
letrează,gândindu- mă
lacum vaivi aţaeiînNew Yor k.
— Pesteexactt r
eiluni,i-am spuseu,osăl ocuieşt
ilaNew
York.
Săptămânaur mătoare,i-am zis:
—Î n exactdouă lunişit reisăptămâni ,o să locuieş
tila
New York.
— Vrei,terog,sătaci?ar i
postatea.
— Doarnueşt iemoţi
onat ă,nu?am î ntrebat-o.
— Tucecr ezi?
Lorieraîngrozit
ă.Nu er asi gurăceaveadef ăcutodat ăce
ajungeaî n New Yor k.Aceast afuseseî ntotdeaunapar t
eacea
mainecl ară a pl anul uinost r
u de evadar e.Î nt oamnă,nu
avusesem ni cioîndoi ală că va obţ ineo bur să la una di nt re
uni versităţile din or aş. Fusese pr intre inal iştii Bur sei
Naţ ionaledeMer it
,darat rebui tsăf acăaut ostopulpânăl a
Blueiel d,să par ticipel a examen,şia avutpar t
edeun şoc
când cami onagiulcar eo l uasea î nceputsă sedea l a ea;a
întâr z
iatapr oapeoor ăşi -ar atatexamenul .
Mama,car esusţ inea pl anur ilel uiLor idea pl eca l
a New
Yor kşii nsi stacăşi -aridor i
tsăpoat ăpl ecaşieaî n mar ele
oraş, i -a suger at să candi dez el a şcoal a de ar tă Cooper
Uni on.Lor işi -a alcăt uitun por tofoli
u dedesene şipi ctur i
,
dar chi ar î nainte de t ermenul l imi tă al depuner i
i
candi dat urilor,avăr satun i br i
cdecaf eapest eel e,ceeacea
facut -
opemamasăseî ntrebedacănu cumval uiLor iî ier a
teamădesucces.
Apoi , Lor i a alat despr e o bur să sponsor izată de o
soci et
at el i
terară pent ru st udent ulcar e ari cr eatcelmai
bun obi ectdear tăi nspi ratdeunuldi ntregeni i
lebt er atur i
i
engl eze. S- a hot ăr ât să f acă un bust di n l ut al l ui
Shakespear e.A lucr atlaelosăpt ămână,f olosindu- sedeun
beţigaş ascuţ it de î ngheţ ată pent ru a cont ura ochi iuşor
hol baţi,bar bişonul ,cer celulşipăr uldest uldel ung.Cândl -a
termi nat ,bust ulsemănaper feccuShakespear e.
În acea sear ă,st ăteam cu t oţiila masa de schi ţ
e şine
uitam l a Lor i, car ef ăcea r etuşur i
le inal el a păr ul l ui
Shakespear e,cândaaj ust at aacasă,beat .
— Seamănă î ntr- adevăr cu băt r
ânul Bi ll
y,a z i
st ata.
Singur apr oblemăecum ţ i-am maispus,căaf ostunaf ur i
sit
deescr oc.
 Demul ţiani ,or idecât eor imamaî mpr umut apiesel el ui
Shakespear edel abi bliotecă,t ataîncepeasăper orezecănu
fuseser ăscr isedecăt reWi lli
am Shakespear edi n Avon,cide
omul ţi
medeoameni ,i nclusi vdecăt reci nevanumi tCont ele
de Oxf ord,pent ru că nu er a posi bi lca un si ngurom di n
Angl ia el i
sabe t
ană să i avut vocabul ar ul de 30. 000 de
cuvi nteall uiShakespear e.Toat ăvr ăjealaast adespr emi cul
Billy Shakespear e,spunea t at a,un i mens geni uî n poida
educaţ i
eisal emodest e,acunoşt i
nţel orl uipr ecar edel at i
nă,
başimaipuţ inedegr eacă,er apur ămi tologiesent iment ală.
— Cont ribuil aper pe tuar eaacest eiescr ocher i
i,i-aspusel
luiLor i
.
— Tat ă,edoarunbust ,ar ipost atea.
— Păi ,ast aepr oblema,az ist ata.
A pr i
vitcu at enţ i
escul ptur a,apoi ,br usc,aî ntinsmânaşi
aşt er sbuz elel uiShakespear ecudege tulmar e.
— Cedr acu’f aci?ar ăcni tLor i
.
— Acum nu maie doarun bus t,a z ist ata.Acum,ar e
valoar esi mbol ică.Poţ isă- lnumeşt iBar dulmut .
— Am l ucr atz ileîn şi rl achest i
aast a,as tr i
gatLor i.Şiai
distr us-o!
— Am r idicat -ol aunnouni vel,az ist ata.
I
- aspusl uiLor icăovaaj ut asăscr i
eol ucr arepr in car e
să demonst rez ecă pi eselel uiShakespear eaveau maimul ţi
aut or i
,caşipi ct urileluiRembr andt .
— Pent ru numel el uiDumnez eu,o să r upigur al umi i
li
ter are,az i
sel .
— Nu vr eau săr up gur al umi il i
ter are!aţ i
patLor i.Vr eau
doarsăcâş ti
got âmpeni edebur să!
— Dr acu’s- oi a de t reabă,eşt iî nt r-o cur să de cai ,dar
gândeşt
icaooai
e,az
ist
ata.Oi
lenucâşt
igăcur
sedecai
.

*
**

Lorin- a maiavutener gia să r efacă bus tul.A doua z ia

strivitlutul,t ransf ormându- lîntr-unbul găremar eşil -al ăsat
pe masa de schi ţe. I -
am spus l ui Lori că dacă nu er a
accept atăl a o şcoal ă de ar tă până când t ermina l iceul,
trebui asăpl eceor icum l aNew Yor k.Sevaput eaî ntr
eţinedi n
bani i adunaţ i până când î şi găsea o sl ujbă, apoi put ea
candi dal aoşcoal ă.Acest aadeveni tnoulnost rupl an.
Toatăl umea er af ur i
oasă pet at a,ceea ce- idădea l uiun
mot i
vdea f acepeî mbuf nat ul.Spunea că nu ş tiedecese
maider anjeaz ă să vi nă acasă,pent ru că or i
cum nu pr imea
nicimăcarof ărâmădeapr ecierepent rui deil
el ui.Insist acă
nu î ncercasesăoî mpi edicepeLor isăpl ecel aNew Yor k,dar
dacă ea nu avea maimul tă mi ntedecâtdăduseDumnez eu
uneigâşt e,var ămânebl ocatăl ocul ui.
— New Yor k-ulnu edecâtogr oapă nenor ocită,maiz icea
el,pl i
nădepoponar işidevi olatori
.
Lorivaij efui tăşisevapomenipest răz i
,oaver ti
z at ata,
forţată să se pr ost i
t ueze şi aj ungând î n cele di n ur mă
dependent ădedr ogur i,caadol escenţ i
icar efugdeacasă.
—Î ţ
ispun t oateast eapent ru căt eiubesc,z i
ceael .Şinu
vreausăt evădcăsuf eri.
Într-
o sear ă,î n mai ,după apr oape nouă l uniî n car e ne
economi sisem bani i,am i nt ratîn casă cu câţ i
va dol ar ipe
car eî icâşt i
gasem ca bonă şim- am dus î n dor mitor,să- i
îndesî n Oz .Por culnu er a pevechea maşi nă decusut .Am
începutsăcautpr int oatevechi tur il
edi n dormi torşi,în cel e
din ur mă,l -am găsi tpe Ozpe podea.Ci neva î lsfâşiaseî n
douăcuuncuţ itşifur aset oţibani i
.
Ştiam căf useset ata,darî n acelaşitimp,nu mi -aveni tsă
cred căer aî n staresăsecoboar eî n halulăst a.Er aevi dent
că Lor inu descoper i
se î ncă fur tul.Er aî n camer a de z i,
fredonând ceva,î nt i
mp ce l ucr al a un aiş.Pr imulmeu
impul saf ostsă- lascundpeOz .Mi -
af ulgeratpr in capi deea
astadement ă,căaşiput utî nlocuicumvabani i,înainteca
Lor isă descoper e că lipsesc.Dar şt i
am câte de r idicolă
ideea;noit reinepe t r
ecuser ăm ceamaimar epar teaunuian
economi si
nd aceibani .Mi -arif ostimposi bilsă- iînlocui esc
într-ol ună,pânăl aabsol vireal uiLor i
.
Am i ntrat în camer a de z i şi m- am opr itl ângă ea,
încer când să mă gândescl a ceea ceaşput ea să- ispun.Ea
lucr alaun post ercu i nscr ipţa„
i TAMMY! Ӕ n culoriDay- Gl o.
Dupăocl i
pă,ar i
dicatpr ivirea.
— Cee?m- aîntrebat .
Lor i şi-a dat seama după expr esia feţei mel e că se
întâmpl aseceva.S- ar idicatat âtdebr uscî npi cioare,încâta
dăr âmatost icl
uţ ădet uşi ndian,apoiadatnăval ă pânăî n
dor mi tor. Mi -am î ncol ăcit br aţele î n j ur ul t rupul ui,
aştept ându- măsăaudun ţ ipăt,darnu aur matdecâtl inişt e
şidupăaceea,unscânce tsl ab,devast at.

*
**

Lory a st
attr
eazăî nt
reaga noapte,aşt
eptându-lpe tata,
darelnu avenitacasă.Eaachi uli
tdel aşcoalăînziuacar e
aur mat,încazcăseî nt
orcea,dartataadi spăr
utfărăur me
î
n următ oar
elet
reizi
le,pânăcândl -am auz i
turcândscările
şubr edeal ever andei .
— Nemer ni cul e!ar ăcni tLor i.Ne- aif ur atbani i!
— Despr e ce dr acu’vor beşt i
?aî nt rebatt at a.Şiaigr ijă
cum vor beşt i.
S-aspr i
jini tdeuşăşişi -aapr insoţ igar ă.
Lor iar idicatpor culsf âşi atşil -
aar uncatcâtaput uteade
tareî n t ata, dar ani mal ul er a gol şi apr oape l ipsi t de
greut at e.A l ovituşorumăr ult atei,apois- ai zbitdepodea.
Tat a s- a apl ecatcu gr ijă,depar că podeaua desub elari
put ut al uneca or i
când, a r i
dicat pur cel uşul de economi i
mal trat at,apoil -ar ăsuci tînmână.
— E alnai biidecl arcăci nevai -abăgatuncuţ itînst omac
băt rânul uiOz ,nu- iaşa?
S-aî nt or sspr emi ne.
— Jeanne tte, ai vr eo bănui ală vi zavi de ceea ce s- a
întâmpl at ?
Def apt ,apr oapecăz âmbea,pr ivindu- mă.Dupăbăt aiacu
cur eaua,t ataadopt aseun compor t
amentf ermecăt orf aţăde
mi neşi ,deşipl ănui am î n cont inuar esăpl ec,î ncămăput ea
facesăr âdat uncicândî ncer caşiî ncămăconsi deraoal iată.
Dar ,dedat aast a,mi -aşidor i
tsă- idauuna- ncap.
— Ne- ail uatbani i
,i -
am z is.Ast as- aînt âmpl at.
— Ei ,nueast aceamait ar ef azădi nl ume?az istat a.
Aî nceput să t răncănească despr e cum vi ne acasă un
băr batcar eauci sdr agoni ,î ncer cândsăveghez el asi gur anţ a
fami lieilui ,şit otceî şidor eşt eîn schi mbpent ru efor tur i
leşi
sacr iici i
lel uiepuţ inăi ubi reşir espect ,dar ,dincât esepar e,
chiar şiast ea suntpr etenţ iial e dr acu’de mar iîn ul tima
vreme.A sus ţinutcănu elne- al uatbani ipent ru New Yor k,
dardacăLor ier aanai biidechi tit
ăsăl ocui ascăî n haz naua
aia,î ivapl ătielcăl ăt oria.
Şi-a băgatmâna î n buz unar şia scos cât eva bancnot e
cocol oşitedeun dol ar .N- am f ăcutdecâtsănehol băm l ael,
şiat uncial ăsatbani imot ot oliţ
isăcadăpej os.
— Ser viţi-vă,ne- az i
s.
— Decenef acichest i
aast a,t at ă?l -am î ntrebat .Dece?
Chi pul l ui s- aî ncor dat de f ur i
e; apoi , s- aî ndr eptat,
clătinându- se,spr ecanapeaşial eşi nat .
— N- o să pl ec ni ciodat ă de ai ci ,r epeta Lor i.N- o să pl ec
niciodat ădeai ci.
— Baosăpl eci,am z i
seu.Măj ur .
Cr edeam căovaf ace.Pent ru căş tiam cădacăLor inu va
plecani ciodat ădi nWel ch,ni cieunuvoir euşi .
M- am dus a doua z ila G.C.Mur phy şim- am ui tatl a
raftulcu puşcul iţ
epur celuşi .Toţ ier au iedi n pl ast ic,iedi n
por ţelan sau di n sticlă,uşordespar t.Am cer cetatocol ecţie
de cut i
ide me t
alcu î ncui etor işichei .Bal amal elel orer au
preaf ragile,t atale-ariput utdesf aceuşor .Am cumpăr atun
por tofel al bas tr
u pent ru măr unţ iş. Î l pur tam l egat de o
cur ea,sub hai ne,t ott i
mpul .Când se umpl ea pr ea mul t
,
puneam bani iî ntr-un ci orap,pe car eî lascundeam î ntr-o
crăpăt ur ădi nper etele,subpat ulmeu.
Am î nceputsă economi si m di n nou,dar Lor ier a pr ea
dez amăgi tăcasămaipi ctez emul t,i arbani inu maiveneau
atâtder epede.Cu osăpt ămânăî nai ntedeî nchei er eaanul ui
şcol ar,nu aveam decât37 dedol ar işi20 decenţ iî n ciorap.
Apoi , una di ntref emei lel a car el ucr asem ca bonă, o
prof esoar ă,doamnaSander smi -aspuscăeaşif ami l
iaeise
mut au înapoiî nor aşuleinat aldi nI owaşim- aî nt rebatdacă
voiam să- mipe t
recvar aacol o,al ăt ur ideei .Dacăoî nsoţ eam
şioaj ut
am laî ngri
ji
reacopi l
aşil
or,azisea,îmivaplătidouă
sutededol arilasfârşit
ulver i
işiîmivacumpăr aun bil
etde
autobuzpânăî napoiî nWel ch.
M- am gânditlaofert
aei .
— Luaţ i
-opeLor iînl oculmeu,i -am spus.Iarlasfârşi
tul
ver
ii,cumpăr aţi
-iunbi l
etdeaut obuzpânăl aNew York.
DoamnaSander saf ostdeacor d.

*
**

Nor ij
oşi ,decul oareacosi tor ului,seodi hneau pepi scur i
le
munt oasecar eî nconjur au Wel ch- ul,în dimi neaţ aplecăriilui
Lor i.Erau acol oî n maj orit
at ea di mi ne ţ
il
orşiat uncicând î i
obser vam î miami nteau câtdei zolatşideui tatdel umeer a
acestor aş,un l oc t r
ist,păr ăsi t,în voi a nor il
or.De obi cei,
nor iidispăr eau până l aj umăt atea di mine ţii
,când soar ele
urcapedeasupr adeal ur il
orabr upt e,darî n unel ezil
e,caî n
aceeaî n car eapl ecatLor i,r ămâneau deasupr amunţ i
lor,şi
înval esef ormaoceaţ ăină,car eîţiumez eapăr ulşifaţa.
Când f ami li
a Sander s a opr itî n f aţ a casei noast re
aut oturismull orcombi ,Lor ier a pr egătită.Î şiîmpachet ase
într-ocut i
edecar ton hainel e,căr ţil
epr efer ateşimat eri
alele
pent ru pi ctur ă.Ne- aî mbr ăţişatpe t oţi
,cu excepţ iat atei–
refuz ase să- imaivor bească de când î lj efuise pe Oz – a
promi scăosănescr i
eşis- aur catî nmaşi nă.
Toţ iam r ămas ui t
ându- ne după ea,î nt i
mp ce maşi na
dispăr ea l a val e pe Li ttl
e Hobar tSt reet.Lor inu s- a uitat
înapoini cimăcarodat ă.Am l uat -ocapeunsemnbun.
Când am ur catscăr il
eî napoispr e casă,t ata stătea pe
verandă,f umândoţ i
gar ă.
 — Famili
aastasedestr
amă,azi
sel
.
—Î nt
r-adevăr
,i-
am r
ăspuns.

*
**

În acea t oamnă, pe când î ncepeam cl asa a z ecea,

domni şoar a Bi vens m- a numi tr edact orde şt ir
il a Mar oon
Wave.După ce l ucrasem î n cl asa a şapt ea l a cor ect ur ă,
începusem sămăocupdepagi nar eînt r-aaopt a,iarîncl asa
anoua,am î nceputsăl ucrezcar epor t
er ,săscr iu articol eşi
să f ac fotograii .Mama cumpăr ase un apar atde f otogr aiat
Mi nol t
a ca să- şif otograiezet ablour il
e,pent ru a- it r imi te
poz el uiLor i
,săl earat epel agal erii
ledear tădi n New Yor k.
Cândnu- lfoloseamama,l uam apar at ulfot opest et ot
,pent ru
cănuaveaideundesăşt iicândapăr eacevademndeoş tire.
Ceea ceî mipl ăcea celmaimul tî n pr ivinţa munci imel ede
repor terer a că î miof erea oscuz ă pent ru aapăr ea or iunde.
Pent ru că nu r euşisem să- mif ac pr ea mul ţipr i
etenipr i
n
Wel ch, r areori mă duceam pe l a meci ur i
le de f ot bal,
petr ecerilecu danssau compe tiţi
i.Măsi mţ eam st ânjeni tăsă
stauacol osi ngur ăî nt i
mpcer estull umi ieracupr iet
eni .Dar
acum că l ucram pent ru Waveaveam un mot ivsă iu acol o.
Primi sem oî nsăr cinare,eram unmembr ualpr eseiact ive,cu
car ne t
uldenot iţeî nmânăşiapar atulf otoat ârnatdegât .
Am î nceput să par ti
cip cam l a t oat e eveni ment ele
extr aşcolare al e şcol ii,iar copiiicar eî nai nte mă ocol iser ă
acum mă accept au,ba chi armă căut au,poz ând şif ăcând
giumbuşl ucur i
,î n speranţacăl evaapăr eaf otograiaî nz iar.
Acum căer am oper soanăcar eî iput eaf acef aimoşinu- şimai
băt eauj ocdemi ne.
 Chi ardacăWaveapăr eanumaiodat ăpel ună,eu l ucr am
zide z i
.Î nl oc să mă ascund î n bai eî nt impulpr ânz ului,
stăteam î n cl asa domni şoar ei Bi vens, unde î mi scr iam
articol ele,r edact am t extele scr i
se de al ţiel evişinumăr am
lit
erel edi nt i
tlur i
,sămăasi gurcăseî ncadr au încol oane.Î n
sfârşi t,aveam oscuz ăbunăpent ru cănu mâncam ni ciodat ă
lapr ânz .
— Suntcont ra-cr onome tru,obi şnui am săspun.
De asemenea, r ămâneam după pr ogr am să devel opez
fotogr aii l
eî n camer a obscur ă, i ar acest l ucr u avea un
beneici u ascuns.Mă put eam s trecur aî n cant i
nă după ce
restull umi iplecase,să cautpr i
n găl eţi
lecu gunoi .Găseam
conser ve cu por umb de di mensi uni i ndust ri
ale, apr oape
pline,şir ecipient ei mensecu sal at ă devar ză şibudi ncă de
tapioca.Numait r ebui asăscor monescpr i
ncoşur i
ledegunoi
din bai e,după mâncar e,şiapr oape n- am mailămânz it
niciodat ă.
Pecânder am î ncăî n cl
asaaz ecea,domni şoaraBi vensm-
anumi tr edact or-şef ,deşisl ujbaarit rebui tsăopr imească
cinevadi n anult er mi nal.Darnu er au decâtomânădeel evi
dispuşisăl ucr ezel aWave,i areu am aj unssăscr iu atâtde
mul te ar ticole,î ncâtam r enunţ atl a semnăt ura aut orului;
arăt a un pi cr i
di colcu numel e meu depat ru oripepr ima
pagi nă.
Ziar ulcost a cinci sprez ece cenţ işiî lvi ndeam chi ar eu,
ducându- mă de l a o cl asă l a al ta şist ând î n pici
oar e pe
cor i
doar e,f acându- ireclamă ca un puşt an car evindez iare.
Liceuldi n Wel ch aveaî nj urde1200dest udenţ i
,darnoinu
vindeam decâtcât evasut edeexempl aredi nz i
ar.Am î ncer cat
diver set er ti
pur ipent rua- icr eşt et irajul:am ţ i
nutconcur suri
de poez ie, am adăugat o r ubr ică de modă şi am scr i s
editoriale pr ovocat oar e, i nclusi v unul car e cont esta
vali
di t
at ea examenel or st andar dizat e,ceea ce mi -a adus o
scrisoarei ndignat ă di n par t
ea şef uluiDepar t ament uluide
Educaţ i
e.Ni mi cn- af uncţ i
onat .
Într-oz i,unel evpecar eîncer cam să- lconvingsăcumper e
Wavemi -aspuscănu aveani ciun mot i
vsăof acăpent ru că
înz i
ar apăr eau acel eaşinume,i ar şii ar:spor t
iviişcolii,
maj oreteleşiceicâţ ivapuş ticunoscuţ ica„ maşi nidecal cul”,
care obţ ineau î ntotdeauna pr emi i şcol are. Şi at unci, am
început o r ubr i
că numi tă„ Col ţul Ani versar”, careî nşira
numel e cel or apr oxi mativ opt zeci de oameni car e î şi
sărbăt oreauz iuadenaşt ereînl unacar eur ma.Ceimaimul ţi
dintre einu apăr user ă nici
odat ăî nz iar,şiau f ostat âtde
entuz i
asmaţ isăî şivadănumel et ipărit,căau cumpăr atmai
mul teexempl are.Ti rajuls- a dubl at.Domni şoar a Bivenss- a
întrebat cu voce t ar e dacă „ Colţul Ani versar“ put ea i
consider atj urnalism ser i
os.I-am spuscănucont a–neaj uta
săvi ndem.

*
**

În acel an, Chuck Yeager a vi zi

tat l
iceul di n Wel ch.
Auzisem despreChuck Yeagerdecând mă născusem,del a
tat
a;despr efaptulcăsenăscuseî n WestVi rginia,în oraşul
Myra de pe râulMud,î n distr
ict
ulLincoln,despr e cum se
î
nrolaseî nforţ
eleaeri
eneînt i
mpulceluide- AlDoi leaRăz boi
Mondi alşidoborâseunsprezeceavioanenemţ eştiînaintesă
î
mpl inească 22 de ani ; despre cum deveni se pi l
ot de
î
ncer carela Baza Aer
iană Edwards,în deşer t
ulMoj ave din
Cal if
or ni
a,şicum,î ntr-
oz iîn1947,deveni sepr i
mulom car e
adepăşi tvitezasune tuluicu avionulsău X- l,deşiî nnoapt ea
pr ecedentă băusepână di mi neaţa,ba maif useseaz vârli
tşi
depecalşiî şirupsesecât evacoast e.
Tatanu arir ecunoscutni ci
odat ăcăar eer oi,darChuck
Yeagercelcur ajos,căr uiaî iplăceabăut ura,daraveaomi nt e
cal culată şir ece er a singurulom pe car eî ladmi ra med
pr esus de or i
cine.Când a auz itcă Chuck Yeagerur ma să
ţinăun di scursl al i
ceuldi n Welch şicăf usesedeacor d să-
midea un i nter vi
u după aceea,t ata abi aar euşit să-şi
stăpânească ent uz iasmul .Mă aşt epta pe ver andă,cu un
stilou şihâr t
ie când am aj uns acasă de l a şcoalăî nz iua
dinai ntea mar eluii nterviu.S- a aşezatl ângă mi ne,să mă
ajut esăconcepol i
stădeî ntrebăr i
,casănumăf acder âsî n
faţacel uimaii mpor tantdintreii iWestVir gi
niei .

Cev-at r
ecutpri
nmi ntedupăceaţidepăşitMach130 pent
ru
pri
maoar ă?
Lacev-aţigânditcândA.Sc ot
tCrossiel
dadepăşi tMac h2?
Careesteaparatuldumneavoastr
ăpr ef
eratdezbor?
Care este părerea dumneavoastră despre fezabili
tat
ea
zborul
uil
avi t
ezalumi nii
?

Tataaf or
mul at vr
eo douăz ecişici ncisau t reiz
ecide
înt
rebărideacestgen şiapoiai nsi
statsăr epet
ăm i nter
vi ul
.
S-a pref
ăcutcă era Chuck Yeager şimi -a datr ăspunsur i
detal
iatelaîntr
ebările pe car
el e scri
sese.Is- au înceţoşat
ochiiînt i
mp ce descria cum a f ostsă depăşească vi teza
30NumărulMach repr
ezint
ăr apor
tuldintrevi
tez
adedeplasar
eauneiaeronave
şivi
tez
a depr
opagarea sunet
uluila at
itudi
nea l
a car
ear
el oczbor
ul.Mach1 =
1224km/h(n.r
.).
sune tul ui.Apois- agândi tcăaveam nevoi edecât evar epere
solide di ni storia aviaţ i
ei,şia r ămas t reazal ăt
ur ide mi ne
jumăt atedi nnoapt e,sămăpunăpescur tî nt emă,l al umi na
lămpi icu pe t
rol,cu pr ogr amulde exper iment e aviatice,cu
pr i
nci piil
e de baz ă al e aer odi nami cii şi cu cer cetăril
e
iz i
cianul uiaus t
r i
acEr nstMach.
Înz iua ur măt oar e,domnulJack,di rect orul ,l-
a pr ezentat
pe Chuck Yeager î n amit eatr u.Semăna maimul tcu un
cowboydecâtcu un t ip di n WestVi rgini a,cu mer sull uide
călăre ţşicu chi pulsl ab,dur ,dari medi atce a î nceputsă
vorbească,voceal uiacăpăt ataccent ulspeci ic.
Înt impcevor bea,el eviineast âmpăr aţiaur ămasl oculuipe
scaunel el orpl iant eşiau f ostcapt ivaţ idebăr batull egendar,
umbl atpr int oat ălumea,car ene- aspuscâter ademândr u
der ădăci nilel uidi n WestVi r
gini a,şicum art rebuisăim şi
noimândr ide acest er ădăci nipe car el e aveam î n comun;
cum,i ndifer entdeundeveneam,iecar edi nt renoiput ea şi
trebui asă- şiur mez evi sele,aşacum şil -aur matşielpeal
lui. După ce a t ermi nat de vor bit, apl auz ele au f ăcut
geamur i
lesăz drăngăne.
Am ur catpescenăî nai ntecael eviisăpl eceî ncolonaţ i.
— Domnul e Yeager , am spus eu, r idicând mâna. Sunt
Jeanne tteWal lsdel aMar oonWave.
ChuckYeagermi -aluatmânaşiaz âmbi t.
— Ter ogdoarsă- miscr iicor ectnumel e,domni şoar ă,az i
s
el,pent rucaaimeisăş tiedespr eci neevor ba.
Ne-am aşez atpedouăscaunepl iant eşiam vor bi tapr oape
oor ă.DomnulYeageral uatî n ser iosiecar eî ntrebar eşis- a
compor t
atde par că ari avutt ott impuldi nl ume pent ru
mi ne.Cândam menţ ionatdi versel et ipur ideavi oanecu car e
zbur ase,celedespr ecar eî mipovest iset ata,az âmbi tdinnou
şiaspus:
— La dr acu’ ,cred că avem un exper tî n avi aţi
eal ăturide
noi.
După aceea, pe cor idoar e, ceilal
ţi puş ti veneau să- mi
spunăcâtf usesem denor ocoasă.
— Cum edef apt?î nt r
ebau.Ceţ i-azis?
Toat ă l umea mă t rat a cu r espect ul acor dat numai
spor ti
vil
ordeper f
or manţ ăaişcol ii
.Chi arşif undaşulechi pei
def otbalaşcol iimi -apr inspr i
vireaşimi -af ăcutunsemncu
capul .Er am f atacar evor bisecuChuckYeager .
Tat a er a at ât de ner ăbdător să ale cum decur sese
interviul,încâtnu doarcăer aacasăcândm- am întorsdel a
şcoală,darer aşit reaz.Ai nsi
statsămăaj utel aar t
icol,săse
asigur edeacur ateţ
eal uit ehnică.
Dej a aveam o i nt roducer eîn mi nte.M- am aşez atî nf aţa
Remi ngtonul uimameişiam scr is:
Pagi nil
ec ăr ţ
il
orde i stor i
e au prins vi aţăî n aceast ălună,
când Chuc k Yeager ,omulc are a depăşi tpent ru pri
ma oar ă
vit
ezasunet ul ui,avi zit
atl iceuldinWel ch.
Tat amis- aui t
atpest eumăr .
— Mi nunat ,az isel.Darhais- ocondi ment ăm puţ in.

*
**

Lorinescriacu r
egulari
tatedin New Yor
k.Î iplăceaacolo.
Locuiaîntr
-un hotelpent r
uf emeidin Gr eenwich Vil
lage,
găsi
se un post de chelneriţ
ăî ntr
-un restaurant german,
fr
ecventacursurideartă,bachi arşidescr imă.Cunoscuse
celmaifasci
nantgr up deoameni ,iecar
edi ntreeiun geniu
ciudat .Oameni idin New Yor ki ubeau at âtdemul tmuz icaşi
arta, spunea ea, î ncât ar tiştiiîşi vindeau t abl ourile pe
trotuar e, alături de cvar te
t e de coar de car ei nterpr et au
Moz ar t.Ni cimăcar Cent ralPar k nu er a at âtde per icul os
precum cr edeau oameni idi n West Vi r gi
ni a.La sf ârşit de
săpt ămână,er a plin de oamenipe r ole,j ucăt oride f risbee,
jongler işimi micu f eţelepictateî nalb.Er asi gurăcăosă- mi
placăl anebuni edupăcevoiaj ungeacol o.Şieuer am si gur ă.
Decând î ncepusem cl asaaunspr ezecea,număr am l uni l
e
– maier au douăz ecişidouă – până când mă voiput ea
alătur aluiLor i.Aveam unpl anl impedeî nmi nt
e.Dupăcevoi
absol viliceul,mă voimut ala New Yor k,mă voiî nscr iel ao
facul t
at edeacol oşiî mivoicăut aunl ocdemuncăl aAPsau
UPI ,agenţ i
il
e de pr esă ale căr orar t
icol e se desfăşur au di n
telexur il
e de l a Wel ch Dai l
y News, sau l a una di nt r
e
publ icaţii
lecelebredi n New Yor k.Îiauz eam per epor t
er iide
la Wel ch Dai ly News f ăcând gl ume î nt re eidespr e aut orii
grandomanicar el ucr au la acel ez i
ar e.Er am hot ărâtă să
devinunuldi ntreei.

*
**

Pe lajumătatea anul uişcolar,m- am dus la domni şoara

Katona,consil
ierull i
ceului
,să-icernumedeuni ver si
tăţidi
n
New Yor k. Domni şoara Katona şi -
a pus ochel arii care
atârnau l
egaţicu o sf oarăînj urulgâtuluişis-a holbatl a
mine.Blueield Stat eeralanumai60 deki lometri
,az isea,
iarcu notel
e mel e,aş i put utobţine maimul tca si guro
bursădemer itcar esă-miacoper etoatechel
tui
eli
le.
— Vreausămăducl aof acul
tatedinNew York,i-am z i
s.
 Domni şoar a Kat ona m- a pr ivit î ncr unt ându- se
nedumer it
ă.
— Dece?
— Acol ovr eausăl ocuiesc.
Domni şoar aKat onami -aspuscădi n punct uleideveder e
era oi dee pr oast ă.Er a maiuşorsă t e ducil af acul tateî n
statulî n car et ermi nail iceul.Admi ter ea er a maipr obabi l
ă,
iarchel tuielil
edeî nt r
e ţ
iner eeraumaimi ci .
M- am gândi tl aast at impdeunmi nut .
— Poat ecăart rebuisămămutl aNew Yor kchi aracum şi
să t er minl i
ceulacol o.Poat ecă atuncivoiiconsi derată ca
veni nddi nacel aşist at .
Domni şoar aKat onaşi -ami j
itochii,pr ivindu- mă.
— Dart ul ocui eşt iaici,aspusea.Ai ciecasat a.
Domni şoar a Kat ona er a o f emei e sl abă, car e pur ta
întot deauna pul over eî nchi se până l a ul ti
mul nas t
ure şi
pant oicu t alpăgr oasă.Seangaj asel al iceuldi n Wel ch şise
vedeacănu- it recuseni ciodatăpr i
n mi ntecăarput eal ocui
altundeva.Să pl ecidi n WestVi rginia,ba chi arsă pl ecidi n
Wel ch,arif ostcevai nimagi nabildenel oial;caşicum ţ i
-aii
păr ăsi tfami lia.
— Fapt ulcăl ocui escai ci
,acum,i -am spus,nu î nseamnă
cănumăpotmut a.
— Ast aariogr eşealăcumpl ită.Locui eştiaici.Gândeşt e-
tel at otce aipi er de.La f amilia şipr ieteni
it ăi.I ar anul
termi nalest ecea maif rumoasă par t
eal iceului.O săr atezi
ZiuaAbsol vi
r ii
.O săr atezibaluldeabsol vire.

*
**
 M- am î ntorsacasămer gândagal eî naceasear ă,gândi ndu-
măl aceeaceî mispusesedomni şoar aKat ona.Er aadevăr at
cămul ţ iadul ţidinWel chvor beaudespr ef apt ulcăul timulan
de l i
ceu f usese cel mai f rumos di n vi aţal or. De Zi ua
Absol vi ri i,osăr bătoarepecar eoi nvent aser ă ceidi n şcoal ă
pent ru aî mpiedica abandonul şcol ar , elevii di n cl asa a
douăspr ez ecea pur tau hai ne ist ichi i şi aveau voi e să
chiul ească del a ore.Nu er a un mot ivf oar teconvi ngăt orsă
maist au î ncăun an î n Wel ch.I arîn ceeacepr iveabal ulde
absol vi re,aveam cam acel eaşişansel aunpar tenercum avea
tatadeapunecapătcor upţ i eidinsindi cate.
Vor bi sem i potetic despre mut area la New Yor k cu un an
maidevr eme.Dar ,mer gândspr ecasă,î midădeam seamacă
dacăî midor eam ast aput eam sămăr i
di cşisăpl ec.Poat enu
chiaracum,nu î n mi nutulăst a–er am l aj umăt ateaanul ui
şcolar–darput eam aşt ept a să t ermi n cl asa a unspr ezecea.
Pânăat unci ,voiiî mpl i
nitşapt espr ezeceani .Economi sisem
apr oapeo sut ă dedol ari
,suici enţipent r u aî ncepeo nouă
viaţăl a New Yor k.Put eam pl eca din Wel ch în maipuţ in de
cincil uni .
M- acupr i
nsun ent uziasm at âtdei nt ens,î ncâtam r upt-o
laf ugă,di n ceî n cemair epede,de- al ungulOl d Road,pe
deasupr a căr eia se î nt indeau cr engi le desf runz i
te i de
copaci lor ,apoiam l uat -
o peGr and Vi ew şiî n suspeLi ttl
e
Hobar tSt ree t
,trecândpel ângăcâi niicar el ătraupr i ncur ţişi
mor manel e de căr buniacoper i
te de chi ciur ă, t recând pe
lângăcasaf amilieiNoe,af ami l
ieiPar ish,af ami li
eiHal işia
fami lieiRenko,pânăcând,gâf âind,m- am opr itî nf aţacai sei
noas t
r e.Pent ru pr ima oar ă după câţ iva ani ,am r emar cat
tent ativa mea ne t
er minat ă de a vopsi casa î n gal ben.
Petr ecusem at ât de mul tt i
mp î n Wel ch, î ncer când să
îmbunăt ăţescpuţ inl ucrurile,şini micnuf uncţ ionase.
Def apt,casaser ui nadi n ceî n cemaimul t.Unuldi ntr e
stâlpi ide sus ţiner eî ncepea să se cur beze.Spăr tura di n
acoper iş,de deasupr a patuluil uiBr ian,se f ăcuse at âtde
mar eî ncât at unci când pl oua, el dor mea sub o bar că
pneumat ică pe car e o câş tigase mama l a un concur s,
tri
mi ţând pachet e de Benson şiHedges 100,adunat e di n
gunoi .Dacă pl ecam,Br i
an put ea dormiî n pat ulmeu.Mă
hot ărâsem.Voipl ecal aNew Yor ki mediatlasf âr şi
tulanul ui
şcol ar.
Am ur catpant apânăî n spat elecasei–scăr ileput reziser ă
compl et–şiam i ntratcăţ ăr ându- măpef ereastra di n spat e,
pecar eof oloseam acum pepostdeuşă.Tat aer alamasade
schi ţe, f ăcând ni şte cal cul e, i ar mama î şi f runz ărea
teancur il
edepi ctur i
.Dupăcel e-am î mpărtăşitpl anulmeu,
tata şi -as tins ţ i
gar a,s- ar idicatşia i eşitpe f ereast r
a di n
spat ef ărăsăscoat ăovor bă.Mamaadatdi n cap şial ăsat
privi rea înjos,şt ergând pr afuldepeunuldi nt ret ablour işi
mur mur ândcevaî nsi neaei .
— Aşadar ,cepăr er eai ?am î nt rebat.
— Mi nunat .Du- te.
— Car eepr obl ema?
— Ni ci
una.Tr ebui esăt educi .E unpl anbun.
Păr eapecal esăi zbucneascăî nplâns.
— Nuit ristă,mamă.O să- ţiscr iu.
— Nusuntsupăr at ăpent rucăosă- miiedordet ine,az is
mama.Suntsupăr at ăpent ru căt u aişansasăpl ecil aNew
Yor k,i areusuntbl ocat ăaici.Nu- icorect
.
 *
**

Când am sunat -o,Lor ia f ostde acor d cu pl anulmeu.

Puteam l ocuicu ea,a z i
s,dacă î migăseam un ser vi
ciu şi
cotizam l achi ri
e.Şil uiBr ian i -
apl ăcutideeamea,maial es
dupăcei -am spuscăî miput eamoşt enipat ul.A î nceputsă
glumească cu un accentsi mandi cosdespr ecum voideveni
unadi ntrenewyor kez eleal eaî mbr ăcateînbl ănur i,cudege tul
mi cr i
dicat şi cu nasul pe sus. A î nceput să numer e
săptămâni le până l a pl ecarea mea, î ntocmai cum l e
număr asem şieupent r uLor y,
— Pest eşaisprez ecesăpt ămâni ,veiil aNew Yor k,z i
ceael .
Săpt ămânaur măt oar e:
— Pest etreilunişit r eisăpt ămâni ,veiil aNew Yor k.
Tat a abi a maivor bea cu mi ne de când î mianunţ asem
deciz i
a. Î ntr
-o noapt e, în pr i
măvar a aceea, a i ntrat î n
dormi tor.Eu st ăteam î n pat ulmeu supr apus şiî nvăţ am.
Aveacât evahâr tiifăcut esul ,subbr aţ.
— Aiunmi nutl ibersăt eui ţilaceva?m- aî ntrebat .
— Desi gur.
L- am ur matpânăî n suf r agerie,undeadesf ăşur athâr ti
ile
pemasa deschi ţe.Er au vechi lel uipl anur ipent ru Cast elul
dest iclă,plinedepet eşicucol ţur il
eî ndoit
e.Nu- miaduceam
ami nte când l e văz usem ul ti
ma dat ă.Înce t
aser ăm să mai
vorbim despr eCast eluldes ticlădupăcegr oapadet emel i
epe
careosăpaser ăm seumpl usecugunoi .
— Cr edcăam sol uţionatî n cel edin ur măpr obl emal ipsei
del umi năsol arăpever santulăst aalmunt elui ,az ist ata.
Tr ebui a să instal eze ogl i
nz icur bate specialeî n cel ulele
solare.
 — Acum căapl ecatLor i,az isel,osăr ef
acpl anur il
e,iar
camer at avaicumul tmaimar e.
Mâi ni l
etat eitremur auuşorî nt i
mpcedesf ăşurapl anur i
le.
Desenase schi ţ
e f ront ale, schi ţe laterale şi schi ţe al e
Cast elul ui de s ticlă văz ut de sus. Făcuse scheme al e
inst alaţ ii
lor el ectrice şi al e ţ evil
or. Desenase i nt eri
or ul
camer elor,lee t i
chet aseşimenţ i
onasedi mensi unileiecăr eia,
până l a ultimulcent ime tru,cu scr i
sull uide mână cor ect,
păt răţ os.
M- am ui tatl apl anur il
el ui .
— Tat ă,i-am z is,nu veiconst ruini ciodat ă Castelulde
sticlă.
— Vr eisăspuicăn- aiî ncr edereî ntatălt ău?
— Şichi ardacăof aci ,eu nu voimaiiai ci.În maipuţ in
det reil uni,pl ecl aNew Yor k.
— Măgândeam doarcăn- art rebuisăpl ecichiaracum,a
zist at a.
Aş i put utsă r ămân,să t ermi nl i
ceuldi n Welch şisă
frecvent ez Bl ueiel d St at e, după cum î mi suger ase
domni şoar aKat ona,i arapoisăobţ i
n osl ujbăl aWel chDai l
y
News.M- araj utacu ar ticolele,aşacum of ăcuseşicu t ext ul
ăladespr eChuckYeager .
—I ar eu voiconst r uiCast elulde st i
clă,j ur.Vom l ocui
acol oî mpreună. Va i cu mul t mai bi ne decât î n or ice
apar tament pe car eî lveigăsivr eodatăî n New Yor k.Î ţi
gar ant ezasta,l adr acu’ .
— Tat ă,i-am z is,i medi atcet er min cursur il
e,omăur cî n
pr i
mulaut obuzcar e mă va duce câtmaidepar te de locul
ăst a.Dacăaut obuz elenu maici rculă,osăf acaut ostopul.O
să mer g pe j os, dacă o să ie nevoi e. Dă- i drumul şi
const
rui
eşte Castel
ulde st i
clă, dar nu f
ace chest
ia ast
a
pentr
umi ne.
Tataas tr
âns schiţ
ele şia ieşitdinîncăper
e.După un
minut,l
-am auzi
tcoborândpant a.

*
**

Fusese o i arnă bl ândă,i ar var a a veni t devreme pest e

munţ i.Pel asf ârşitull uimai ,plantelesălbat i
cededi cent raşi
rododendr oniiî nlor i
ser ă,i arpar f
umulcapr i
foiuluipl uteaî n
jos pe pant a munt elui,r ăspândi ndu-se pr in casă. Er au
primelez iledecani cul ă,înai ntedeî ncheiereaanul uişcol ar.
În acel e ultime săpt ămâni ,treceam de l a ent uziasm l a
emoţ i
i,apoil aspai măpur ă,şiî napoil aent uziasm,î nnumai
câtevami nute.Î n ultimaz ideşcoal ă,mi-am gobtdul apulşi
m- am dussă- mii aur ămas- bundel adomni şoar aBi vens.
— Am opr esimţ ireî n pr i
vi nţata,mi -az i
s.Cr edcăosăt e
descur cimi nunatacol o.Darmă l aşicu opr obl emă.Ci neo
săr edactezeWavel aanul ?
— Ve ţ
igăsipeci neva,suntsi gură.
— M- am gândi tsă î ncer c să-li spit
esc pe f ratelet ău cu
chestiaast a.
— Oameni iarput ea î ncepesă cr eadă că fami li
a Wal lsî şi
construieşteodi nastie.
Domni şoaraBi vensaz âmbi t
.
— Poat ecăast af ace ţi
.

*
**

Î
nsear
aaceea,acasă,mamaagol
itungeamant
anpecar
e
îlfolosea pent ru colecţia eidepant oidedans,i areu l -am
umpl utcu hai neşicu exempl ar eledi n Mar oon Wavel egate
într-
un t eanc.Voi am să l as t ott r
ecut ulî n ur mă,chi arşi
lucrur ilebune,deaceea,i -am dăr uitluiMaur eengeodamea.
Er apr ăfui t
ăşil i
psitădest r
ăluci re,dari -am spuscă,dacăo
frecabi ne,osăst răluceascăexactcaundi amant .Înt i
mpce-
migol eam cut i
apr i
nsăpeper ete,l ângăpat ,Br i
anmi -aspus:
— Şt iiceva?Pest eoz iosăiil aNew Yor k.
Apoi ,a începutsă- limi tepeFr ank Si natr a,cânt ând fals
New Yor k,New Yor k şii mi tându- idansulde r ăsfăţat al
cafenel elor.
— Tacidi n gur ă,pr ostănac mar e,am spus şil -am lovit
tareî număr .
— Bat ueşt iprostănacă,az iselşim- al ovitînapoi .
Am maischi mbatcâţ ivapumniî nj oacă,apoine- am uitat
încur caţiunull acel ăl
al t.
Si
ngur ul aut obuz di n Wel ch pl eca l a şapt e şi z ece
dimineaţ a.Tr ebui asăiu î nst aţ i
eî nai ntedeşapt e.Mamam-
a anunţ atcă,pent ru că nu obi şnui a set r
ez ească devreme,
nusevat rezisămăconducă.
— Şt iu cum ar ăţişişt i
u cum ar atăst aţiadeaut obuz,mi -a
zis.Iardespăr ţi
rilesuntat âtdesent iment ale.

*
**

De-abia am reuşitsă dorm în noaptea aia.NiciBr i

an nu
putea dormi.Di n când î
n când,rupea t ăcerea,anunţându-
măcăî n şapteorevoiplecadin Welch,î n şaseor evoipleca
din Welch,şiizbucneam amândoiî nr âs.Am ador mitnumai
pentru ait rezi
tă,lapr i
mar ază az ori
lor,deBr ian,căruia,
caşimamei ,nu- istăt eaînobi ceisăset rezeascădevr eme.
— Nu maigl umi m cu ast a,a z is el.Î n două or e,veii
plecat ă.
Tat a nu veni se acasă î n acea noapt e,dar după ce am
trecutpr i
nf er
east ra di n spatecu geamant anul,l-am văz ut
stând î n capăt ulde j os alt rept elor,f umând o ţ igar ă.A
insi statsă- micar egeamant anulşiam por ni tpeLi t
tleHobar t
St reetî njos,apoiam cot i
t-opeOl dRoad.
St r
ăz il
egoal eer au umede.Di n când î n când,t ataseui ta
la mi neşi -mif ăcea semn cu ochi ulsau scot ea cu li
mba un
sune tasemănăt orcu un pl escăit,depar că aşif ostun cal
iarelm- ariî mbol dit.Sepăr eacăast aî lfacesăsi mt ăcăse
compor tă ca un t at ă,î mbăr bătându- şiii ca,aj utând- o să
facăf aţ ăt erori
iuneil uminecunoscut e.
Când am aj unsî n st aţi
a deaut obuz ,tat a s-
aî ntor sspr e
mi ne:
—I ubito,s- arput eacavi aţ adi nNew Yor ksănuieat âtde
simpl ăcum cr ezitucăvai.
— O sămădescur c,i-am spus.
Tat a şi-a băgatmâna î n buz unarşia scos br i
ceagull ui
pr eferat,cu mânerdecor n şilamădeoţ elnemţ escal bas tru,
pecar eîlfolosisem pent ruVânăt oar eadeDemoni .
— O sămăsi mtmail i
nişti
tdacăş tiu căaichest iaast al a
tine.
Mi -ast recuratbr i
ceagulî nmână.
Aut obuz ula apăr utdi n colţulst răz i
işis- a opr i
tcu un
şui erde aercompr imatî nf aţa st aţieiTr ailways.Şof er ula
deschi scompar ti
ment uldebagaj eşimi -ast r
ecuratval izaî n
el,al ătur idecel elalte.L- am îmbr ăţişatpet ata.Cândnis- au
atins obr ajiişii -am i nspiratmi rosulde t utun,af ter shave
Vitalisşiwhi sky ,mi -am datseama că sebăr bierisepent r
u
mi ne.
— Dacăl ucr ur il
enumer gaşacum t rebuie,poţ ioricândsă
viiacasă,a z isel .O să iu ai cisă t eaştept .Şt iiast a,nu- i
aşa?
— Şt i
u.
Şt iam căvai,î nf elull ui.Deasemenea,ş ti
am cănu mă
voiî ntoar ceni ciodat ă.
În aut obuzer au doarcâţ iva călători,aşa că am pr insun
locbun,l ângăf ereast ră.Şof er ulaî nchi suşaşiam por nit.La
început ,eram hot ărâtăsănu măui tînapoi .Voi am sămăui t
înaint e,spr el oculî n car emăduceam,nu î napoi ,l aceeace
păr ăseam,darpânăl aur măam ar uncatopr ivi
reî napoi .
Tat aî şiapr indeaoţ igară.I -am f ăcutsemn cu mânaşiel
mi -af ăcut un semn î napoi .Apoişi -aî ndesat mâi nil
eî n
buz unar e şia r ămas acol o,cu ţ igaraî n col ţulgur i
i,în
picioar e, puţ in adus de spat e, păr ând t ulbur at . M- am
întrebatdacăî şiami nt eacum şielpl ecasedi n Wel ch pl i
n de
amăr ăciune l a 17 ani ,laf elde convi ns că nu se va mai
întoar ce niciodat ă,cum er am eu acum.Mă î ntrebam dacă
sper a că ii ca l uipr eferată se va î ntoarce sau î şidor ea ca,
spr edeosebi redeel ,săr euşeascăsăscapedeacol opent r
u
totdeauna.
Mi -am băgatmâna î n buz unarşiam at ins br i
ceagulcu
mânerdecor n,apoii -am maif ăcutunsemncumâna.Tat aa
rămasacol o.S- af ăcutdi nceî ncemaimi c,apoiaut obuz ula
cotit,iareladi spăr ut .
 IV
NEW YORK

Soar ele apunea când l -am z ărit pent r

u pr ima oar ăî n
depăr tare,pe după o cr east ă.Tot ce put eam vedea er au
turnur ileşivâr fur il
eunghi ul areal eclădi r
ilor.Apoiam aj uns
în vârfulcr esteişiacol o,pest eun r âu mar e,sealaoi nsulă
imensă,pecar eseî nghesui au z gârie-noridel a un capătl a
celălalt
,i ar sticlal or strălucea ca f ocul î n soar el
e care
apunea.
Ini ma a î nceputsă- mibat ă săl batic şimis- au umez it
palmel e.Am mer specul oarulaut obuz uluipânăl ami cabaie
din spat eşim- am spăl atla chi uveta demet al.Mi -am pr i
vit
chipulî n oglindăşim- am gândi tlacevorcr edenewyor kezii
atuncicând se vorui tal a mi ne.Vorvedea o ţ ărancă din
Appal achi,o f atăî naltă şist ângace,t oată numaigenunchi ,
coat eşidi nţipr oemi nenţ i
?Deaniî n şir,tataî mispuneacă
am of rumuseţ ei nterioară.Ceimaimul ţioamenin- ovedeau.
Eu î nsămiaveam di icul t
ăţiîn aoz ări,dart ataz i
ceacăelo
put ea vedea aldr acul uide bi ne şiăst a er a singur ullucru
carecont a.Sper am caat uncicândnewyor kez i
isevorui tala
mine,săvadăşieichest iaai apecar eoz ăreat ata.

*
**

Cândaut
obuz
ulaopr
itl
acapătdel
ini
e,mi
-am l
uatval
iza
şiam por nitspr epar teadi n mi jlocast aţiei.Un vălî nce ţoşat
det rupur igr ăbit
eanăvăl itpel ângămi ne,f acându- măsămă
simt ca o pi e
tricică î nt r
-un pâr âu,dar apoiam auz i
t pe
cineva strigându- mă penume.Er a un t i
p pal i
d cu ochel ari
groşi,cul amenegr e,car eî ifăceauochi isăpar ămi nuscul i
.Îl
chemaEvanşier aunpr ietenall uiLor i.Eaer alamuncăşiî l
rugasepeelsămăaşt epte.Evan s- aof er itsă-micar eval iza
şim- a condus până af ară,î ns tradă,un l oc zgomot os cu
oameniî nghesui ţ icar eaşt ept au să t r
aver sezelai nter secţii
,
maşi niîngr ămădi t
eunel eî n alteleşiz iar elut urânddepest e
tot.L-am ur matchi arî nini mamul ţi
mi i.
Dupăovr eme,Evanal ăsatgeamant anuldi nmână.
— E greu,az i
sel .Ceaiî năunt r u?
— Colecţ i
adecăr buni .
S-auitatnăucl ami ne.
— Glumeam doar ,i-am z isşil -am l ovi tînumăr .
Evan n- aî nţel
esf oarter epedegl uma,dareu am l uat -oca
pe un semn bun. Nu aveam ni ci
un mot i
v să mă î nior
aut omatdespi ri
tulşidei nt electulnewyor kez il
orăst ora.
Am ridicatval i
z a.Evan n- ai nsistatsă i -odau î napoi .De
fapt, a păr ut oar ecum uşur at că o căr am eu. Ne- am
cont i
nuatdr umul ,i arelset otui tal ami nedi ntr-
opar te.
— Voi,f etele di n West Vi rgini a,sunt eţio speci et ar ea
dracu’,az isel .
— Astaaşae,am r ăspuns.

*
**

Evan m-
alăsatlaun r
estaurantnemţ tZum Zum.
escnumi
Lorier
aînspatel
etej
ghel
ei,cu pat
ru hal
bedeber
eîniecare
mână,cu păr ull egatî n două coz işivor bi nd cu un accent
nemţ esc pr onunţ atpent ru că,mi -a explicatea mait âr ziu,
aşapr imeabacşi şur imaimar i.
— Azda ezde zor a mea!l e-a st ri
gatbăr baţ i
loraşez aţil a
unadi nt remese.
Eişi -aur i
dicathal beledeber eşiaust rigat :
— Vel koment oNew Yor ken!
Nuş tiam oboabădeger mană,aşacăam r ăspuns:
— Gr azi!
Lachest iaast a,au î nceputt oţisăchi cot ească.Lor ier ape
lajumăt ateat urei,aşacă,am i eşitsăhoi năr escpest răz i.M-
am r ătăcitdecât evaor işiat rebui tsăceri ndi caţii
.Fusesem
avertiz
at ă de cât eva l uniî nl egăt ură cu l i
psa de pol ite ţea
newyor kez il
or.Er aadevăr at,am descoper iteu î n aceasear ă,
cădacăî ncer caisă- iopreştipest radă,ogr ămadădi ntreeiî şi
continuau dr umul ,cl ăti
nând di n cap;i arceicar et ot uşise
opreau,nu seui t au lat i
nedi n pr i
ma.Rămâneau cu pr ivirea
pierdut ă î ntr-
un punct î ndepăr tat, cu f eţele li
psi te de
expresie.Dardeî ndat ă ceî şidădeau seama că nu î ncer cai
să-i hăr ţ
ui eşti sau să cer şeşt i
, deveneau pe l oc mai
binevoitori. Te pr iveau î n ochi şi î ţi dădeau i nstrucţ iuni
amănunţ i
te despr e cum put eai aj unge l a Empi r
e St at e
Building: mer geaiî naint e, apoio l uail a dr eapta şimai
parcur geaiobucat ăşit otaşa.Bachi arîţidesenauhăr ţi.
Newyor kez i
i,mi -am dateu seama,doarse pr efăceau că
suntnepr ietenoşi .

*
**

Ceva mait
ârz
iu, eu şiLor
iam l
uat me
troulpână l
a
Gr eenwi ch Vi l
lage,apoiam mer spej ospână l a Evangel ine,
un hot elpent ruf emeiî n car el ocui a ea. Î n acea pr imă
noapt e,m- am t rez itlat reidi mi neaţa şiam văz utt otcer ul
lumi nat,cu o t ent ă por tocalie,scl ipitoar e.M- am î nt r
ebat
dacă nu cumva er a un i ncendi u imens pe undeva, dar
dimi neaţ aLor imi -aspuscăs trălucireapor tocal ieveneadel a
poluar eaaer ului ,car er ef
ract al umi nas trăz i
lorşiacl ădi rilor.
Aici,cer ulnopţ i
iavea î ntotdeauna cul oar ea ast a,mi -a spus
ea.Ceea ce î nsemna că î n New Yor k nu vedeaini ciodat ă
stelele.Dar Venus nu er a o st ea.M- am î nt rebatdacă voi
reuşisăovăd.
Adouaz i,am obţ inutosl uj băl aunr estaur antf astf oodde
peFour teenth St reet.După pl atai mpoz itelorşia asi gurăr ii
soci ale,aduceam acasă maimul tde opt zecide dol ar ipe
săpt ămână.Pe trecusem o gr ămadă de t i
mp i magi nându- mi
cum va i î n New Yor k,darnu î midădusem seama de un
lucr u:că opor t
uni t
ăţ i
le vor veniat ât de uşor .Except ând
fapt ulcă t rebui a să por tuni for ma aceea j enant ă,r oşu cu
galben, cu păl ăr i
oar ă asor t
at ă, îmi pl ăcea munca mea.
Agl omer ările de l a pr ânz şi de sear a er au î nt ot deauna
ant renant e,cu coz ile care se for mau l at ejghea,cu casi erii
car e st rigau comenz il
e pr in mi crof
oane, cu băi eţii de l a
grăt arecar eî ndesau hamur geriipebandaier bintecaf ocul ,
şit oat ăl umeaal er gadel at ejgheauacu gar ni tur ilapunct ul
de ser vi re al r ăcor it
oarelor şi până l a apar atul cu r aze
infrar oşiidepr ăjitcar toi;cu nevoi adeaţ inet oat ecomenz il
e
sub cont rol;cu şef ulcar ei nter veneasăneaj ut eor idecât e
oriapăr eacât eocr iză.Aveam or educer ede20% l aceeace
consumam,i ar î n pr i
mel e cât eva săpt ămâniacol o,mi -am
luatcât e un cheesebur gerşiun mi lkshake cu ci ocol atăî n
iecar
ezi
,laor
apr
ânz
ului
.

*
**

Pel aj umăt atea verii,Lor ia găsi tun apar tamentpent ru

noiî ntr-un car t
ierundeneput eam per mite–Sout h Br onx.
Clădi r
ea gal benă î n s til art deco f usese pr obabi lf oar te
elegantăcândsei naugur ase,daracum per eţiiext eri
or ier au
acoper iţ
idegr ait iiarogl inz il
ecr ăpat edin holer au lipitecu
bandă adez ivă. Şi t ot uşi, avea ceea ce mama numea
structurăbună.
Apartament ulnost ru er amaimar edecâtt oat ăcasadepe
Littl
e Hobar t St ree t şi mul t mai el egant . Avea podel e
strălucitoaredi npar che tdest ejar,unholcudouăt r
ept ecar e
duceau spr ecamer adez i–undedor meam eu –şi ,înl at eral,
un dor mi torcar e a deveni tcamer al uiLor i.De asemenea,
aveam obucăt ăriecu un f rigidercar ef uncţionaşiun ar agaz
car eavealacăr ă-pilot,decinu aveainevoi edechi br i
tur isă- l
facisă f uncţ ionez e,nu f ăceaidecâtsă r oteştibut onul ,să
ascul ţ
ipocne tulşisăt eui ţilacer culdelăcăr ialbast recar e
ţâşneau pr ingăur i
lemi nuscul e.Darî ncăper eameapr eferat ă
erabai a.Aveagr esiecudal eal beşinegr e,ot oaletăl acar ese
trăgea apa cu un şui er atput ernic,o cadă at âtde adâncă
încâtt eput eaiscuf unda compl etî n ea şiapă ier bint ecar e
nuset er minani ciodată.
Nu mă der anj a că apar tament uler aî ntr-un car t
ier r ău
famat ;locui sem di ntotdeauna î n car ti
erer ău f amat e.Puşt ii
por tori
canist ăteaupeaf ară,pr i
ncar tier,laor i
ceor ădi nz işi
din noapt e,cânt ând,dansând,st ând pemaşi niabandonat e,
adunându- sel ai ntrarea st aţieideme trou şiî nf aţa bodegi i
undesevi ndeau ţ i
găr ila bucată.Am f ostatacată decât eva
ori.Misespunea î ntotdeauna că dacă er am jef
uită eramai
binesă- idau bani ihoţ ul
uidecâtsăr iscsăiu omor ât ă.Dar
nuer am di spusăni cide-adr aculuisă-idauunuis trăinbani i
meicâşt igaţicu gr eu şini cinu voiam să aj ung cunoscut ă
prin carti
ercaoţ intăuşoar ă,aşacămăl uptam şieu cu ei .
Uneor iînvingeam,al teoripierdeam.Odat ă,când ur cam î n
me tr
ou,uni ndividaî ncercatsă- miînşfacepoşeta,dareuam
smuci t-
oî napoişiis- ar uptcur eaua.Hoţ ulacăz utpeper on,
cu mâna goal ă şi
,î nt i
mp cet renulpor nea,m- am ui tatpe
geam şii-am f ăcutironic,cumâna.

*
**

Înaceat oamnă,Lor im- aaj utatsăgăsescoşcoal ăpubl i

că
unde,î nl ocsăf recvent ezecur suril
e,el eviiseî nscri
ausăf acă
pract icăpr int otor aşul .Unuldi ntrel ocurilemel edepr actică
af ostl aThePhoeni x,un z iarsăpt ămânalacăr uir edacţ i
ese
alaî ntr
- unmagaz inst radalmur dardepeAt lanticAvenue,î n
cent rul Br ooklyn- ului, l ângă vechea f abri
că Ex- Lax.
Propr ietar,edi torşir edact orşefer a Mi ke Ar mstrong.Else
consi dera o pacost ebăgăr eaţă şiî şii potecasecasa deci nci
oripent r u a menţ ine The Phoeni x pe l i
ni a de plut ir
e.Tot
per sonal ulf olosea maşi nide scr i
s manual e Under wood cu
pangl iciz drenţ ui
t eşit asteî ngălbeni te.Litera„ E“depeamea
era st ri
cat ă,de aceea f oloseam „ @“î nl oculei .Nu aveam
niciodat ăhâr tiesănescr iem ar ticoleleşipr i
nur mar escr iam
pe comuni cate de pr esă az vâr l
ite pe car el er ecuper am di n
gunoi .Celpuţ i
n o dat ă pel ună,ceculcui va desal ariu era
refuz atdebancă.Repor ter iiîşidădeau demi si
a,dez gustaţi.
În pr i
măvar a, când domnul Ar ms trong i nter vieva o
absol vent ă a uni versităţ
iidej ur nal i
sm pent ru un nou post ,
un şoar ece i -at recut pest e pi cior,şif ataaţ i
pat .După
plecar ea ei , domnul Ar mst rong mi -a ar uncat o pr i
vire.
Comi siaz onală di n Br ooklyn avea şedi nţăî n acea după-
ami az ă,iarelnuaveapeci nesăt rimităl af aţalocul ui.
— Dacă veiî ncepe să- mispuiMi ke înl oc de domnul
Arms trong,az i
sel ,poţiaveapost ul.
De- abiaî mpl i
ni sem opt sprez eceani .Mi -am datdemi si
ade
laf astf ood a doua z işiam deveni tr eporter cu nor mă
întreagăl aThePhoeni x.Nuf usesem ni ciodat ămaif er i
cită,de
când mă ş t
iam.Lucr am 90 de or epesăpt ămână,t elef
onul
îmisunai ar ăîntr erupere.Er am mer euî nf ugăspr ei nt erviuri
şiîmiconsul tam ceasulRol exdez ecedol ari,cumpăr atdepe
stradă,sămăasi gurcănu î ntâr ziam,apoimăî ntor ceam î n
fugă să î mi scr iu mat erialul şi st ăteam până l a pat ru
dimi neaţ a să-ldact il
ograiez ,când maşi na descr isceda.Şi
aduceam acasă125 dedol ar ipesăpt ămână.Dacăceculer a
accept at.

*
**

Îiscriam scrisorilungil uiBr i

an,descr ii
ndu- iviaţa bună
din New York.Elî mir ăspundea,povest indu-mică l ucrurile
mergeau din ceî n cemaipr ostîn Wel
ch.Tat aumbl anumai
beat,exceptândper ioadeleîncar eeralaî nchisoare;mamase
ret
răsesecompl etînl umea ei,iarMaur een stătea maimul t
pe la vecini. Tavanul di n dormi t
or cedase, i ar Brian îşi
mut asepatulpever andă.Î şifăcuseper eţi
,băt ând scândur i
î
n cui edebal ustrade,darşiacol oapasescur geadest ulde
rău,i areldor meat otsubpl ut apneumat ică.
I-
am spusl uiLor icăBr ian art rebuisăvi năsăl ocuiască
împr eunăcu noi ,laNew Yor k,iareaaf ostdeacor d.Darmă
temeam căBr ianşi-aridor i
tsăr ămânăî nWel ch.Păreamai
degr abă un băi at de l aţ ară decât un puşt ide la or aş.
Răt ăcea mer eu pr in pădur i,r epar ându- şimot ocicl
etaî n doi
timpi ,tăi ndlemnesauscul pt ândcapet edeani maldi nbucăţ i
mar ide l emn.Nu se pl ângea ni ci odat ă de Wel ch şi,spr e
deosebi redeLor işidemi ne,î şifăcuseomul ţi
medepr ieteni
peacol o.Darm- am gândi tcă pet er men l ungpent ru Bri an
era maibi ne să pl ece din or aşulăl a.Am f ăcuto l i
stă de
mot ivepent rucar earit r
ebui tsăsemut elaNew Yor kcasă-
lpotconvi nge.
L-am sunatacasă l a buni culşii -am pr ezentatpunct ul
meu de veder e.Va t rebuisă- şiia de l ucr u,să-şiplătească
par teal uidechi ri
eşideal iment e,i - am spus,darsl ujbelese
găseau pest et ot.Put ea î
mpăr ţicamer a dez icu mi ne–er a
dest ulspaţ iu pent ru un aldoi l
ea pat– apa de l at oaletă
funcţ iona,i art avanuler ae tanş.
Când am t erminat ,Brian a r ămas t ăcutpent ru o cli
pă.
Apoiaz is:
— Câtder epedepotsăvi n?

*
**

La felca mine,Brian a săritîn autobuz ulTrail

ways în
dimineaţadedupăsfârşi
tulclaseiaunspr ezecea.Î
nz iuacar e
a ur matsosi
riiluil
a New Yor k,şi-a găsi
to sl ujbă l
a un
chioşcdeîngheţat
ădinBr ooklyn,nu departedeThePhoeni x.
Spuneacăî iplaceBrooklyn maimul tdecâtManhat tan sau
Br onx,dar ,şi
- af ăcutun obi ceidi n at recepel aThePhoeni x
dupăcei eşeadel amuncă,aşt eptându- măpânăl at r
eisau
la pat ru di mineaţ ă,să put em l ua me t
roulî mpr eună spr e
Sout h Br onx.N- aspusni ciodat ăni micdespr east a,darcr ed
că î şidăduse seama că,l af elca at uncicând er am copi i,
aveam amândoi şanse mai bune dacă î nfrunt am l umea
împr eună.
Acum numaivedeam cer ostmaiaveasămer gl af acul tate.
Er a scumpă,i armot i
vulpent ru car eaşif r
ecvent at-o ari
fostpent ru aobţ i
neodi plomăcar esămăcal iicepent ru un
postdej ur nalist.Darî miaveam post uldel aThePhoeni x.Iar
înceeacepr i
veaî nvăţ ătur apr opr i
u- zi
să,am pr esupuscănu
aveainevoi edeodi plomăuni versitarăpent ru adeveniunul
dint reoameni icar eş tiaucesepe treceaî nr ealitate.Dacăer ai
atent l a anumi tel ucr ur i
,put eaiala l ucr ur ile şipe cont
propr iu.Şidacăauz eam menţ ionându- sechest iidespr ecar e
nu aveam habar–cum să ţ iikosher ,TammanyHal ,haut
i e
cout ure – căut am semni icaţ ia expr esiei.Î ntr-o z i, am
inter vievatun act i
vistalcomuni tăţiicar e mi - a descr is un
anumi tpr ogram del ocur idemuncădr eptoî ntoar cer eînapoi
laEr aPr ogresivă.Habarnu aveam ceer aEr aPr ogr esivă,şi
după ce m- am î nt orsî n bir ou,am î nceputsă mă ui tpr in
Wor ld Book Enc yc lopedi a.Mi keAr ms trong a vr utsă ş tiece
căut am, şicând i -am expl icat , m- aî ntrebat dacă m- am
gândi tvreodat ăsămăducl af acul tate.
— Deceaşr enunţ al a post ulăst a pentruf acul t
at e?l -am
întrebat .Aiabsol venţide f acul tate carel ucr eaz ă pe ai cişi
car ef acexactcef acşieu.
— Poat ecă n- o să- ţ ivină să cr ezi,a z isel ,darexi st ă şi
slujbe maibune pe l ume decâtcea pe car e o aiacum.Ai
putea să obţ iiuna di ntreel ecâtdecur ând.Darnu f ăr ăo
diplomăuni versit ară.
Mi ke mi -a pr omi s că,dacă mer gl af acul tate,voiput ea
revenil aThePhoeni xor icând.Dar ,aadăugatel ,seî ndoi acă
osăvr eau.
Pr ie
teni iIniLor imi -auspuscăUni versitateaCol umbi aer a
ceamaibunădi n New Yor k.Darpent ru cănu pr i
meadecât
bărbaţ ipevr emeaai a,m- am î nscr islauni versitateaînr udi t
ă,
Bamar d,şiam f ost accept ată.Am beneici at de bur se şi
împr umut ur ipent ru aacoper iceamaimar epar teat axeide
şcolarizar e, car e er a dest ul de pi perat ă; pe l ângă ast a,
economi sisem ni şt e banicând l ucram l a The Phoeni x.Dar
pent ru a acoper ir estult axei,a t rebui tsă- mipe trecun an
răspunz ândl at el efoanepent ruoir mădepeWal lSt r
eet.
Odat ă ce a î nceputşcoal a,nu mi -am maiput utsus ţ
ine
partea mea de chi rie,daro doamnă psi hol og mi -a ofer i
to
camer ă di n apar tament uleialatî n Upper West Si de,î n
schimbulser vi
ciilormel edebonă pent ru ceidoicopi iaiei .
Mi -
am găsi tosl uj bădeweekend l aogal eriedear tă,mi -am
înghesui tt oat ecur sur il
eî n douăz il
eşiam deveni tredact or
deşt irilaBamar dBul l
etin.Daram r enunţ atl aastadupăce
am f ostangaj atăt r
eiz ilepesăpt ămână ca asi stentedi t ori
al
launadi ntrecel emaimar ir evistedi n oraş.Aut oriideacol o
publ i
caser ăcăr ţi,f useser ăcor espondenţ ispeci aliînr ăzboai e
şiintervi evaser ăpr eşedinţ i.Tr ebuiasăl educcor espondenţ a,
să le ver iic decont urile şisă l e numărcuvi ntele dint ext e.
Eram î nalnouăl eacer .

*
**
 Mama şit at a ne maisunau di n când î n când de l a
buni cul ,săneţ i
năl acur entcu vi aţ adi n Welch.Am î nceput
sămăgândesccu gr oaz ăl at elef
oanel er espective,pent ru că
decât eor ipr imeam veşt idel a eier a vor ba despr eo nouă
probl emă:o aval anşă de nor oidi strusese ul ti
mel er ămăşi ţ e
ale scăr i
lor; veci nii noşt ri,f ami l
ia Fr eeman, î ncer cau să
obţ inădemol ar eacasei ;Maur een căz usedepever andăşi - şi
spăr sesecapul .
CândLor iaauz itunacaast a,aspuscăsosi set i
mpulca
Maur eensăsemut eşieal aNew Yor k.DarMaur eennu avea
decâtdoi spr ez ece anişim- am î ngr ij
oratcă poat e er a pr ea
mi căpent ru apl ecadeacasă.Aveanumaipat ru anicândne
mut aser ăm î n WestVi r
gini aşiăst aer asi ngur ull ocpecar e- l
cunoşt ea.
— Ci neosăai băgr ij
ădeea?am î nt r
ebat .
— Eu,az isLor i.Poatesăst eacumi ne.
Lor ia sunat -o pe Maur een,car ea î nceput să ţ i
pe de
ent uz iasm când aauz i
ti deea;apoi ,avor bitcu mama şicu
tata.Mameiisepăr eaun pl an excel ent ,dart at aaacuz at-o
peLor ică î if ur ă copi iişia ameni nţatcă o va dez moşt eni .
Maur een a sosi tpel aî nceput ulier nii
.Î ntret imp,Br ian se
mut aseî ntr-un bl oc î
nal tdi n apr opi erea staţieide aut obuz
car e ducea spr e Aut or itatea Por tuar ă şi ,folosi ndu- ne de
adr esal ui,am î nscr is-opeMaur eenl aoşcoal ăpubl icăbună
din Manhat tan. Î n weekendur i
, ne î ntâlneam cu t oţiiî n
apar tament ull uiLor i.Pr ăjeam cot letedepor csau pr egăt eam
farfur i
iimensecu spaghe t eşichi fteleşinepe t
r eceam t i
mpul
împr eună,vor bind despr e Wel ch,r âzând până ne dădeau
lacr i
mi ledet oat enebuni ile.
Înt r-odi mi neaţ ă,în alt reileaan dedupămut areal aNew
Yor k,mă pr egăt eam să pl ecla cur surişiascul t
am r adioul .
Real izator ula descr is un ambut eiajcumpl i
tpe aut ost rada
New Jer sey .O dubăsedef ectase,r i
sipindhai neşimobi li
erpe
toat ă şoseaua cr eând un ambut eiaj.Pol i
ţişti
iî ncercaser ă să
eli
ber ez eşoseaua,darun câi nesăr i
sedi n dubă şial erga î n
susşiî nj ospeaut ost radă,f ugăr itdedoioiţ eridepol iţie.
Repor terul a l ungi t povest ea la nesf ârşit, cont inuând să
vor bească despr eţ ărănoi icu r ablal orşicâi nel ez gomot os,
car efăcuser ămi idenave tişt
inewyor kezisăî nt âr z
ielal ucr u.
În acea sear ă,doamna psi hol og mi -
a spus că mă căut a
cineval at elefon.
— Mi cuţ ăJeanne tte!
Eramama.
— Şt i
iceva? a î nt rebat ea pe un t on car e debor da de
ent uziasm.Euşit at ălt ăune- am mut atlaNew Yor k.
Primulgând car emi -aveni tî n minteaf ostl egatdeduba
car esedef ectasepeaut ost r
adăî n aceadi mi neaţ ă.Când am
întrebat -o pemama despr east a,a r ecunoscutcă da,ea şi
tata au avutun pi cule ţdedi icultăţitehni cecu duba.Ise
rupseseocur eadet ransmi siepeoşoseamar e,agl omer at ă,
iar Ti nkl e, car e se săt ur ase până pest e cap să st ea
întemni ţat ,doarş tiişit u cum e,or upsesel af ugă.Apăr use
poliţia,i art at asel uasel acear t
ăcu ei ,i areiameni nţ aser ă
să- larest ez eşi ,Doamne,câtf usesededr amat ic.
— Deundeşt i
ai?m- aî nt r
ebatea.
— Am auz itlar adi o.
— Lar adio?aî nt rebatmama.
Nu- iveneasăcr eadă.
— Cu t otceseî ntâmpl ăpr i
nl umeî n ul t
imavr eme,f apt ul
căuneidubevechiis- ar uptcur eauadet ransmi sieedemn
depr ezent atl aşt ir i?
Darî nvoceaeir ăz băt eaoî ncânt ar eaut entică.
— De- abi aam aj unsai cişidejasunt em faimoşi !
După ce am t er mi natconvor birea cu mama,m- am ui t at
înjurpr in camer ă.Er a o camer ă de menaj eră,apr oape de
bucăt ărie,şier ami nuscul ă,cu osi ngur ăf ereastrăîngust ăşi
cu o bai e car e sl uj ea şide debar a.Darer a a mea.Acum
aveam ocamer ă,şiaveam ovi aţă,i arî n acest ea nu er al oc
pent rumama,şit ata.
Şit otuşi ,adouaz im- am dusl aapar tament ulluiLor i
,să- i
văd.Toat ăl umea er a acol o.Mama şit ata m- au îmbr ăţi
şat .
Tat a a scos o st iclă de whi sky de j umăt ate de litru dintr -o
pungă de hâr tie,î nt imp ce mama povest ea di verselel or
avent ur idi n aceast ă căl ători
e. Maidevr eme, f useser ă să
vizitezeor aşulşimer seser ăpent rupr imaoar ăcume troul,pe
car et atal -anumi togr oapănenor ocităî n pământ .Mamaa
spus că f rescele ar t deco de l a Rockef el
ler Cent er er au
dez amăgi toar e şini cinu se apr opiau ca val oare de unel e
dint re pr opr iil
e eipi ctur i
.Ni ciunuldi ntre noi ,nu f ăceam
efor t
ur ipr eamar ipent ruaî ntreţineconver saţia.
— Aşadar ,car e- ipl anul ?aî ntrebatBr ianî ncel edi nur mă.
Vămut aţ iai ci?
— Ne- am mut atdej a,az i
smama.
— Det ot ?am cont inuateu.
— Exact ,aspust at a.
— Dece?m- am i nt eresat.
Întrebar eaapăr utr ăutăcioasă.
Tataapăr utî ncur cat ,depar căr ăspunsularit r
ebui tsă
ieevi dent .
— Casăput em idi nnouof ami l
ie.
 Şi
-aridi
cats
ticl
adejumătat
edel
it
ru.
— Pentr
ufamili
e,az
isel
.

*
**

Mamaşit ataşi -au găsitocamer ăîntr-opensi unealat ăl a

cât eva bl ocur i de apar tament ul lui Lor i. Propr iet ăreasa
căr unt ăi -aaj ut atsăsemut e,iarpest ecât eval uni,dupăce
au r ămasî n ur măcu chi ria,le-ascosl ucrur i
leîns tradăşi
le-a pusun l acătl a uşă.Mama şit ata s-au mut atî ntr-un
hot eli efti
n cu şaseet aj
edi nt r
-un car t
ierşimaisăr ăcăci os.
Au r ezistatacol o câteva luni ,dar după ce t at a a datf oc
camer eiador mi nd cu oţ igară apr i
nsă în mână,au f ostdaţ i
afar ă.Br ian cr edea că mama şit atat rebuief orţ aţisă se
descur cesi ngur i,sau vordepi ndedenoipent r
ut otdeauna,
aşa că a r efuzatsă- ipr i
mească l a elacasă.DarLor i,car e
plecasedi n Sout h Bronxşisemut aseî ntr-un apar tamentî n
aceeaşicl ădi recu Br ian,le-aper missăvi năşisăst eacu ea
şicu Maur een.Numaiosăpt ămânăsau două,au asi gur at-o
mamaşit at a,celmul tol ună,pânăcând î şigăseau onouă
locui nţă.
Ol ună î n apar t
ament ull uiLor is-at ransformatî n două,
apoiî nt r
ei .Or idecât eor iveneam î n vizi
tă,apar tament ul
eraşimaiagl omer at .Mamaî şiatârnaset ablour il
edeper ete,
depoz itase obi ecte găsi t
e pe s tradă în suf ragerie şipusese
sticle col or ate l a f erestre pent ru ef ectul de vi traliu.
Mor manel e aj unseser ă până l at avan,apoisuf rager ia s- a
umpl ut ,iarcol ecţi
ilemameişil ucruril
eeigăsi teau î nceput
săumpl ebucăt ăria.
Dart at
aer aacel acar eoî nfur i
acu adevăr atpeLor i.Chi t
cănu- şigăsiseosl uj băst abi l
ă,avusesemer eu me todelelui
mi ster i
oasede- af acer ostdebanidebuz unar ,şiv eneabeat
acasă noapt ea,căut ând mot ivedecear tă.Br i
an a văz utcă
Lor ier apecal edeacedaner vos,aşacăl -ai nvitatpet atasă
locui ascălael .Apusunl acătl adul apulcubăut ur i
,dart ata
stăteaacol odemaipuţ inde- osăpt ămânăcândBr ianaveni t
acasăşiadescoper itcăt ataf olosiseoşur ubel niţăpent rua
demont a uşa di n bal amal e şiapoise î mbi base cu t otce
găsi se.
Br ian nu şi-api erdutcumpăt ul.I-aspust at eicăf ăcuseo
greşeal ă at unci când l ăsase băut ură î n apar t
ament .A
adăugatcăî ivaper mi tesămair ămână,darcăt atavat rebui
săur mezecât evar eguli,iarpr imadi ntr
eel eer asăî nceteze
cubăut ulatâtat i
mpcâtst ăteaacol o.
— Eşt iregel epr opr i
uluit ău cast elşienor malsăieaşa,a
ripost atTat a.Darmaidegr abăî ngheaţăi aduldecâtsă- ifac
eut emenel epr opr iul uimeuiu.
Elşimamamaiaveaudubaal băcucar eveni serădi nWest
Virgi nia,aşacăaî nceputsădoar măî nea.
Într etimp,Lor iî idăduse mameiun t er men l i
mi tă să
arunce gunoai ele di n apar tament .Dar t ermenull imităa
veni tşiat r
ecut ;laf els- aî ntâmpl atcu un aldoi l
eaşicu un
alt reil
ea.De asemenea,t ata apăr ea în per manenţ ă să o
viziteze pe mama, şi î ntre ei i zbucneau cer t
ur i atât de
violent e încât veci niiî ncepeau să bat ă î n per e
ţi. Tata
începusesăsei alahar ţăşicuaceşt ia.
— Numair ez i
st,mi -aspusLor iîntr-ozi.
— Poat e că va t rebui ,pur şisi mplu,s- o daipe mama
afar ă,am z iseu.
— Daremamamea.
 — Nucont eaz ă.Tescoat edi nmi nţi
.
Lor iaf ostdeacor dî n cel edi n ur mă.Apr oapecăamur i
t
cândi - aspusmameicăvat rebuisăpl eceşis- aof eritsăf acă
totceput eapent ru aoaj ut asă- şigăseascăoal t
ăl ocui nţă.
Darmamaai nsistatcăosăsedescur ce.
— Lor ifaceceeacet rebui e,mi - aspus.Uneor i,ainevoi ede
o mi că cr iză,să- ţidecl anşez e luxulde adr enalină şisă t e
ajut esă- ţidaiseamadepot enţ i
alult ău.
Mama şiTi nkle s- au mut atî n dubă,al ăt ur ide t ata.Au
locui tacol o cât eva l uni,darî nt r-oz iau l ăsat -oî ntr-oz onă
undepar car eaer ai nterzisăşiaf ostconiscat ă.Pent ru cănu
eraî nmat ri
cul ată,n- auput uts- or ecupereze.Î naceanoapt e,
audor mi tpeobancădi npar c.Er aubosche tari.
Mama şit ata ne sunau cu r egularit
ate de l at elefoane
publ ice,săvadăcemaif acem,şiodat ăpel unăneî ntâlneam
cut oţ i
il aLor iacasă.
— Nu eovi aţ ăchi arat âtder ea,ne- aspusmamadupăce
aut răi tpes t răzicât eval uni .
— Nu vă f ace ţiabsol utni cio gr ij
ă pent ru noi ,a adăugat
tata.Am f ostî nt otdeaunaî nst ar esănedescur căm si ngur i.
Mama a expl icat că f useser ă ocupaţ i să descoper e
şmecher i
i l
e speci ice. Fuseser ăl a diverse cant ine pent ru
săr aci ,î ncer caser ăf elur i
le de mâncar e, şi aveau cât eva
pref er at e.Şt iau dej a care-sbi ser icil
ecar eî mpar tsendvi şur i
şicând.Găsi ser ăbi bl i
otecipubl icecu băiconf ortabile,unde
seput eau spăl a–„ Nespăl ăm câtdemul tsepoat eîn susşi
înj os,darnu spăl ăm cenu sepoat e”,s-aexpr imatmama–,
se put eau spăl a şi pe di nţi
,i ar tat a se put ea băr bi eri.
Pescui au z iar e din coşur i
le de gunoişicăut au eveni ment e
grat ui te.Seduceau l api esedet eat r
u,spect acoledeoper ăşi
concerte prin par cur i
, ascultau cvar t
ete de coar de şi
reci
taluridepi an în holuri
leclădiri
lordebirouri
,seduceau
laproiecţ
iideil m şivizit
aumuz ee.Cândaur ămasf ărăcasă,
eraînceputulver i
i,şiau dor mitpebănciî nparcurisau prin
tuişuri.Câteodată,îimait rezeacâteun poliţi
stşilespunea
săplece,darnu f ăceau al t
cevadecâtsăgăseascăun al tloc
dedor mit.Întimpulz i
lei,î
şiascundeau saciidedor mitprin
boscheţi.
— Nuput eţ
icont i
nuasăt răi
ţiaşa,le-
am zis.
— De ce nu? a î ntrebat mama. Să ii bosche t
ar e o
aventură.

*
**

Pemăsur ăceseapr opiat oamna,z i

leleer au maiscur teşi
vremeaser ăcea,mamaşit ataau începutsăpe t
reacădi n ce
în ce mai mul tt i
mp pr in bi bl
ioteci, care er au cal de şi
confortabile,i ar unel e di ntre eler ămâneau deschi se până
târz
iuî n noapt e.Mamaci teaBal zac.Tat adeveni sei nteresat
det eoria haosul uişici ea LosAl
t amosSc i
enc eşiJour nalof
Stat
isticalPhysi c s.Susţ ineacăî iîmbunăt ăţiserădej atactica
labili
ard.
— Ceosăf ace ţilaiar nă?am î ntrebat -oeupemama.
Eaaz âmbi t.
—I arnaeunuldi nt
reanot impur i
lemel epr ef
erat e,az is.
Nuş ti
am cesăf ac.O par tedinmi neî şidor easăf acăt otce
eracu put i
nţăpent ru a-iajut apemamaşipet ata,i aroal tă
partenu- şidor ea decâtsă sespel epemâi nideei .Frigula
venit devr eme î n acel an şi or i de cât e or ii eşeam di n
apar t
ament ,m- am pomeni tcăcer ce t
am chi purileoameni l
or
iarălocui nţăpel ângăcar et receam pes tradă,î nt rebându- mă
de iecar e dat ă dacă vr eunuldi nt re eiput ea i mama sau
tata.De obi cei
,l e dădeam t otmăr unţişulpe car e- laveam,
dar nu mă put eam abţ ine să nu mă si mtde par că aş i
încercat să- mil iniştesc conşt ii
nţ aî n pr ivinţaf apt uluică
mamaşit atar ăt ăceau pest răz iînt impceeu aveam osl uj bă
stabilăşiocamer ăîncăl zi
tăl acar esămăî ntorc.
Înt
r-oz i,mă pl imbam peBr oadwaycu o col egă penume
Car olşii-am datni şt emăr unţ işunuit ipt ânăr ,vagabond.
— N- art rebuisăf acichest iaast a,mi -az isCar ol .
— Dece?
— Nuf acidecâtsă- iîncur aj ezi.Toţisuntni şt
eescr oci.
„Ceşt i
it u?”aşivr uts- oî nt reb.Am si mţ i
timpul suldea- i
spunel uiCar olcăşipăr i
nţ iimeier au pedr umur i,căhabar
nu aveacum esăaj ungil al imi tă,săn- aiundesăt educişi
să n- aice să mănânci .Darast a ari pr esupus să- iexpl ic
cineer am cu adevăr atşin- aveam degând să f acaşa ceva.
Aşadar ,la ur măt orulcol ţde s tr adă,mi -am văz utde dr um
fărăsămaiscotovor bă.
Şti
am că ar i t rebui t să- iapăr pe mama şipe t at a.
Fusesem dest uldebăt ăioasăî ncopi lărie,iarmembr iifami liei
noas tresel upt aser ă mer eu uni ipent ru al ţii
,darpeat unci
nu aveam deal es.Adevăr uler acămăsăt ur asem sămăcer t
cu oamenicar ener idi culi
z au pent ru modulî n car et răiam.
Purşisi mpl u,nu maiaveam ener gi
adeapl edaî nf aţal umi i
caz ulmameişialt atei.
Din acestmot iv nu mi -am susţ inutpăr inţi
ini ciî nf aţ a
doamneiFuchs.Er aunadi nt repr of
esoar elemel epr eferate,o
femei e măr unţică,br unetă,pl i
nă de pasi une,car e pr eda
ştii
nţe pobt ice.Î ntr-oz i,doamna Fuchs ne- aî ntr ebatdacă
situaţia cel orf ărăl ocui nţesedat ora abuz uluidedr ogur işi
progr amel ordespr i
jinpr ostdi recţionate,aşacum pr eti
ndeau
conser vator i
i,sau apăr use,dupăcum susţ i
neaul i
ber ali
i,di n
cauz ar educer il
ordef ondur ialocat epr ogramel ordeasi stenţ ă
socială şieşecul uidea cr ea opor tunităţieconomi cepent ru
săraci .DoamnaPr ofesorFuchsm- apuspemi nesăr ăspund.
Am ez it
at .
— Uneor i,credeu,nueni ciunuldi ntreacest ecaz ur i
.
— Poţ isăt eexpl i
ci?
— Cr ed că,uneor i,oameni ial eg modulde vi aţă car el e
convi ne.
— Vr eisăspuicăoameni if ărăl ocuinţăvorsăt răiascăpe
străzi?aî nt rebatdoamnaFuchs.Vr eisăspuicănu- şidor esc
pat urical deşiacoper işur ideasupr acapul ui ?
— Nu chi ar,am z i s,căut ându- micuvi nt el
e.Şil e dor esc.
Dar ,dacăuni idint reeiaridi spuşisămunceascădi n gr eu
şisă accept e compr omi sur i,s- ar put ea să nu ai bă vi eţ
i
ideale,î nschi mb,s- ardescur cadepe- ozipeal ta.
DoamnaFuchsaf ăcutunocol ,apăr ânddedupăcat edr ă.
— Ceşt iitudespr evi e ţ
ilecel ordef avorizaţi?aî ntrebatea.
Tr emur adener vi.
— Ce şt iit u despr e di icul t
ăţile şiobst acolele pe car el e
înfrunt ăcl asadej os?
Cei lal ţ
is tudenţ imăpr i
veauix.
— Ave ţidr eptate,i- am spus.

*
**

Înlunai anuar
ieaacel
uian,afostat
âtdef
rigîncâtputeai
vedea bucăţidegheaţ
ă demărimea unormaşi
nipl ut
ind la
vale pe luvi ulHudson.Î n nopţ i
le acel ea di nt oiuli ernii
,
adăpost urilepent r uvagabonz iseumpl eaur epede.
Mamaşit at aur au adăpost ur i
le.Gr opidegunoiomeneşt i
,
lenumea t ata,cui bur iblestemat edei nsecte.Mama şit ata
preferau sădoar măpebănci lebi ser i
ci l
orcar e-şideschi deau
por ţi
le pent ru oamenif ărăl ocui nţe,dar er au nopţ icând
iecar ebancădi n iecar ebisericăer aocupat ă.Î n acel enopţ i
,
tata ajungea î n cel e din ur mă î ntr-un adăpost ,î nt imp ce
mamaapăr eal aLor iacasă,cu Ti nkl epeur me.Î n asemenea
moment e, al ur a eivesel ă ceda şiî ncepea să pl ângă şi -
i
măr turisea l uiLor ică vi aţa de pe s tr
adă put ea i gr ea,
cumpl i
tdegr ea.
O vr eme, m- am gândi t să- mi î nt rerup st udiile de l a
Bar nard şisă- iaj ut .Misepăr ea odovadă i nsupor tabilă de
egoism,unl ucr u de- adr eptuli ncor ectcaeu sămăr ăsfăţcu
oeducaţ i
eî n ar telel i
berale,laof acul tatepr ivatădel ux,î n
ti
mpcemamaşit at alocuiau pes t
răz i.DarLor im- aconvi ns
că r enunţar ea l as tudiier aoi dee cr eti
nă.Nu arf ol
osil a
nimi c,az isea,şi ,înpl us,dacăaşiabandonatf acultatea,i-
aşisf ărâmati ni mat atei.Eler aext rem demândr u căar eo
iicăl afacul tate,şinul aoricar e,cil aunadedi vizia1.Or ide
câteor icunoşt ea peci neva,i zbut ea să s t
recoar ei nfor maţia
astaî npr i
mel emi nut edeconver saţie.
Mamaşit at aaveaudeal es,asubl i
ni atBr ian.S- ariput ut
mut aî napoiî n WestVi rgini
a sau î n Phoeni x.Mama ar i
put utsămuncească.Şinu săr acă.Î ncămaiaveacol ecţiade
bijuteri
iant ice indi ene,pe car eo ţ inea la ea î ntr-o casetă
zăvor ât
ă.Maier ai nelulcu un di amantdedouă car ate,pe
careeu şiBr ianî lgăsi sem subunl emn put rez i
t,î n Welch;îl
pur ta chiarşiat uncicând dor mea pe st r
adă.Î ncă avea o
casă î n Phoeni x.Şiavea pământ ulăl a di n Texas,car eî i
aduceaveni tur idi nexpl oatar eape tr olului .
Br ianaveadr ept ate;mamaaveaopţ iuni ,înt r-adevăr .M- am
întâlnitcueaî ntr-ocaf enea,săl edi scut ăm.Pr imaoar ă,i-am
suger atcăarput ea săi aîn cal culgăsi reaunuiar anjament
caalmeu:ocamer ăî nt r
-unapar tamentdr ăguţalcui va,şiîn
schimb,săai băgr i
jădecopi isaudebăt râni.
— Mi -am pe trecutt oatăvi aţ aavândgr ijădeal ţioameni ,a
zismama.Acum asosi ttimpulsăam gr i
jăşidemi ne.
— Darnuaigr ijădet ine.
— Chi ar tr ebui e să pur tăm conver saţ i
a ast a? a î ntr
ebat
mama.Am văz utcât evail mebuneî nul ti
mavr eme.
I-am pr opusmameisă- şivândăbi j
ut eriil
ei ndi ene.Ni cin- a
vrutsăaudăunacaast a.Ador abi juter iil
e.În af arădeast a,
erauami ntiridef ami li
eşiaveauval oar esent i
ment ală.
Am menţ ionatpământ uldi nTexas.
— Pământ ulăl aaf ostî nf amiliedegener aţiiî n şir,a zis
mama,şir ămâneî nf ami li
e.Nu aicum să vi nz iun pământ
caăl a.
Am î nt r
ebat -
odespr epr opr ietateadi nPhoeni x.
— Peaceeaopăs trezpent r uz il
enegr e.
— Mamă,eî nt uner i
cbez nă.
— E doaroumbr ă,at âtat ot ,az i
sea.Acuşisel umi neaz ă!
Asor bitdi nceai .
— Lucr ur il
eser ezolvăî ncel edinur mă.
— Şidacănuser ez olvă?
— Ast aînseamnăcăî ncăn- aiaj unsl aur mă.
A ar uncatopr ivirepest emasăşimi -aadr esatacelz âmbe t
pecar eîlaişez icândş tiicăair ăspunsur ilat oateî nt
rebăr i
le
oameni l
or.Aşacăam vor bitdespr eil me.
 *
**

Mamaşit at ai-au supr avieţui ti er ni i

,daror idecât eor iîi
vedeam,ar ătau mair ău:maimur dar i ,cu maimul tevânăt ăi
,
cupăr ulmaiî ncâlci t.
— Nu t ef r ământ a ni cio cli pă,a z ist ata.S- aî nt âmpl at
vreodat ăcat aică-tău săni mer eascăî ntr- osi t
uaţ i
epecar esă
n-opoat ăr ez olva?
Mi -
am t otspusî nsi neameacăt ataaveadr eptate,căer au
în staresă ai bă gr ij
ă deeiî nşi şişiunuldecel ălalt,darî n
primăvar ă mama m- a sunat să- mi spună că t ata se
îmbol năvisedet uber culoz ă.
Tat a nu seî mbol năvea apr oapeni ciodat ă.Or idecât eor i
eradobor ât ,ser i
di caî n pi ci
oar eapr oapeî n aceeaşicl ipă,de
par cănimi cnui -
ariput utf acer ăucuadevăr at.O par tedi n
mi neî ncămaicr edeat oat epoveşt il
edi n copi l
ăriepecar eni
lespuneadespr ei nvi ncibi l
it
at eal ui .Cer usesănu ievi z i
tat
deni meni ,darmama a z iscă er a si gur ă că s- aribucur at
dacăaşit recutpel aspi tal.
Am aşt ept atî ncamer aasi st ent elor ,pânăcânduni nirmi er
s-adussă- ispunăcăar eun vi zitator .Am pr esupuscăt ata
erasub omascădeoxi gen sau căz ăceaî ntr-
un pat ,tuşind
sânge î nt r
-o bat istă al bă,dar a apăr ut după un mi nut,
păşi nd grăbi tde- al ungulcor idor ul ui .Er a maipal id şicu
obr aji
imaisupţ idecâtdeobi cei ,darî n poidat utur orani lor
degr eutăţi,î mbăt râni sef oartepuţ in.Î ncă avea t otpăr ulî n
cap,l afelde negr u pr ecum căr bunel e,i arochi il uinegr i
i
străluceau deasupr a măş ti
ichi r urgical edehâr tiepecar eo
pur ta.
 Num- alăsatsă- lî
mbr ăţi
şez.
— Hei ,ţ i
ne- t
e depar te de mi ne,a z is el .Ar ăţisl ăbită,
dulceaţ ă, şi nu vr eau să t e mol ipseşt i cu i nfecţia ast a
afur i
sită.
Tat a m- a condus l a secţia de TBC,unde m- a pr ezent at
tutur orpr i
etenilorsăi .
— Poat e că n- o să vă vi nă să cr edeţi,darbăt rânulRex
Hal l
sar euşitsăconceapăcevacu car esăsepoat ăl ăuda,şi
anume,peea,l e-aspus,apoiaî nceputsăt uşească.
— Tat ă,osăt efacibi ne?l-am î ntrebat.
— Ni ciunuldi ntrenoinui esevi udi nchest i
aast a,iubi t
o,a
răspunst ata.
Er a oexpr esiepecar eof ol
osea demul teor i,i ardedat a
asta,păr easă- lmul ţ
umeascăî nmodspeci al.
Tat am- aconduspânăl apat ullui .Alăt ur i
,aveaun t eanc
ordonat de căr ţi. Mi -a povest it că pr oblema ast a cu
tuber cul ozal -a determi natsă medi tezel a car act erulef emer
alvi eţi
işil a or i
ginea cosmosul ui.Fusese mer eu t r eaz ,de
când se i nternase, şi ci ti
se t ot maimul t
e despr et eoria
haosul ui , mai al es despr e cer cetăr ile l ui Mi tchell
Feigenbaum, un iz ician di n Los Al amos car ef ăcuse un
studiuasupr at ranz i
ţieidel aordi nel atur bul enţă.Săieelal
dracul ui,spunea t ata,dacă Fei genbaum nu avea un mod
convi ngăt or de a susţ i
ne că, de f apt,t urbul enţ a nu er a
întâmpl ăt oare,ciur măr eaun spect ru secvenţ i
aldef r ecvenţ e
variate.Dacă iecar e acţiune a unuiuni vers pe car e noiî l
credeam î ntâmpl ător se conf or meaz ă de f apt unuimodel
raţional ,z i
cea t ata,ast a presupunea exi st enţa unuicr eator
raţional ,iarelî ncepeasă- şirevizuiascăvi ziuneadeat eu.
— Nu spun că exi stă un băt rân băr bospenumeI ehova,
car est ăsusî n nor işideci decar eechi pădef otbalvacâşt iga
Cupa,az i
st ata.Dardacăiz ica–iz icacuant ică–suger eaz ă
că Dumnez eu exi stă,suntmaimul tdecâtdi spussă i au î n
consi derarei deea.
Tata mi -a ar ătatcât eva di ntre cal cul elel a car elucr a.A
obser vatcă mă ui tam l a dege telel uit remur ătoare şil e-a
ridicat.
— Li psa deal coolsau f rica deDumnez eu –nu ş tiu car e
dint r
eel eî mipr ovoacăast a,az isel.Poat ecăambel e.
— Pr omi te-micăosăr ămâiai cipânăt esi mţ imaibi ne,i -
am z is.Nuvr eausăspel iput ina.
Ai zbucni tînt r
-un r âscar es- aî nchei atcu î ncăocr izăde
tuse.
Tataast atşasesăpt ămâniî n spi tal.Înt ret imp,nu numai
că a î nvinst uber culoza,dara maişir ămast reazmaimul t
ti
mp decâtor i
când,cu excepţ iacur eidedez alcool i
zaredel a
Phoeni x.Unuldi nt readmi ni strator i
ispi tal uluii -af ăcutr ost
de o sl ujbă de el ectromecani cî ntr -o st aţi
une di n nor dul
statului , cu l ocui nţă şi caz ar e i ncluse. A î ncercat s- o
convi ngăşipemamasă- lî nsoţ ească,darl -ar efuz atcl ar.
—Î nnor dulst atuluieţ ărăni e,az isea.
Aşacăt at as- adusdeunulsi ngur .Mămaisunadi ncând
încândşipăr eacaî şiar anjaseovi aţ acar eîiconvenea.Avea
ogar soni erădeasupr aunuigar aj,îipl ăceasăf acăr epar aţiil
e
şiver iicărilevechi icabi neşiî ipl ăceacăseî ntor seseundeva
laoar uncăt uradebăţdenat ur aneî mbl ânz ită;pel ângăast a,
semenţ ineat reaz.Când aî nceputsăsel asedi n nou f rigul ,
mamal -
asunatşii -aspuscăer acu mul tmaiuşorpent ru
doioamenisăseî ncăl zeascăî nt impuli er nii,şicâtdemul tîi
ducea dor ulTi nkle,câi nel e,î n noi embr ie,după pr i
mulger
cumpl it
,am pr imitun telefon delaBrian,car emi-aspuscă
mamaar euşitsă-lconvingăpet atasăr enunţelaslujbăşisă
seîntoarcăînor aş.
— Şicr ezicăosăr ămânăt r
eaz?am înt r
ebateu.
— Dej as-aapucatdebăut ,az i
sBrian.
Peste cât eva săptămâni după î ntoarcerea tatei
,l -am
revăzutacasăl aLor i
.St ăteapecanapea,cu un br aţînj urul
mameişicuos t
icl
ădej umăt atedelit
ruî nmână.Râdea.
— Nebunaast ademamăavoast r
ă,nu poţ itrăicu ea,nu
poţitrăifăr
ăea.Şialdr acu’săiudacănusi mt eşieaacelaşi
lucrupent rumi ne.

*
**

Pe at unci ,iecar e dint re noi,copi i

i,aveam dej a o vi aţ ă
propr i
e.Lor ier ai l
ust rat oarela oedi tură carescot ea revi ste
de benz i desenat e, Maur een locuiaî mpr eună cu Lor i şi
mer gea lal iceu,iarBr ian,car eî şidor isesă devi nă pol iţist
încădecândt rebui sesăchemepol i
ţiaacasă,î n Phoeni x,să
potoleascăocear t
ăî ntremamaşit ata,er aşefdeechi păî ntr-
un depoz i
t şi se î nr olase înf or ţ
el e auxiliare până când
împlineavâr stapent ru aseî nscriel aexamenuldeadmi ter e
la poli
ţie.Mama a pr opussă pe trecem cu t oţi
iCr ăci
unulî n
apar t
ament ull uiLor i
.I -am cumpăr atmameio cr uceveche
dear gint,dargăsi r eaunuicadoupent rutataaf ostosar cină
maigr ea;elsusţ ineaî ntotdeaunacănu ar enevoi edeni mi c.
Datii nd căseanunţ aoal tăiarnădi icil
ăşipent ru căt at a
nupur tani ciodatăal t
cevadecâthai nal uidepi lot,chiarşipe
vremea cea maif rigur oasă,am hot ărâtsă- icumpăr ni şte
hainecăl dur oase.Del aunmagaz incusur plusur imilit
ar e,i -
am cumpăr at cămăşide lanel ă,i zmene,ci orapigr oşide
lână,pant al onial başt r
idel ucr u cum poar tămecani ciiaut o
şioper echenouădebocancicuvâr furideoţ el.
Lor iadecor atapar t
ament ulcu l umi nicol orate,crengide
pin şiî nger idehâr tie;Br ian a pr epar atlichiordeouă;i ar
pent ruademonst racăaveadegândsăadopt ecelmaidecent
compor t ament ,t ata s- a asigur atde nenumăr ate orică nu
conţineaal coolî naint esăaccept eunpahar .Mamaaî mpăr ţit
cadour il
e de l a ei,împachet ateî nz iare şil egate cu sf oară.
Loria pr i
mi t o veioz ă puţ in cr ăpat ă,car e ar i put ut i
Tifany; Maur een, o păpuşă veche de por ţel
an car eî şi
pierduse cea maimar e par te di n păr ;Br ian,un vol um de
poez i
e di n secol ulalXl X-lea,căr uiaî ilipseau coper ta şi
primel e cât eva pagi ni. Cadoul meu a f ost un pul over
por t
ocal iu cu gul erulr otund,puţ i
n păt at,darconf ecţionat,a
sublini atmama,di nl ânăShe tlandver i
t abil
ă.
Cândi -
am î nti
nst ateiteanculmeudecut iiîmpache tatecu
grij
ă,apr ot estatcănuaveanevoi eşinu- şidor eani mic.
— Hai de,l -am î ndemnat .Desf a-l
e.
L- am pr ivi tîn t imp ce l e despachet a cu at enţie di n
ambal aj.A r i
dicat capacel e şi s- a hol bat l a hai nel e
împăt ur ite.
Chi pull uiacăpăt atexpr esiaaceear ănităpecar eoadopt a
oridecât eor ilumeadi nj urî idenunţ aocaceal ma.
— Pr obabi lcă- ţiet arer uşinedet aică- tău,az i
sel .
— Cevr eisăspui ?l -
am î ntrebat .
— Aii mpr esiacă- sunnenor oci tdecazcar itabil.
Tat a s- ar i
dicatşişi -aî mbr ăcathai na de pi lot.Îşif erea
privireadenoi .
— Undet educi ?l-am înt rebat .
 Tata n-af ăcut decât să- şir i
dice gulerulşia i eşi
t din
apartament .I-
am auz i
ttropăi t
ulbocanci l
orcobor ândscăr il
e.
— Ce- am făcut?am întrebateu.
— Priveştelucruri
ledi n perspectivalui,az i
smama.Tu î i
cumper itoatelucruril
east eanoişidr ăguţe,iart otcear eel
să-ţ
ioferesuntgunoai edepes t
radă.Elet atăl.Elecelcar e
artrebuisăai băgrij
ădet ine.
Pentruocl ipă,camer aaf ostînvălui
tăînt ăcer e.
— Presupun că ni citu nu vr eisă accepţ icadour ile,i-
am
zi
smamei .
— O,bada,ar epl
icatea.Adorsăpr imesccadour i
.

*
**

Î
nur măt oareavar ă,mamaşit ataî ncepeaualt reil
eaande
locuitpest răzi
.Î şidăduser ădej aseamacum săseadapt eze
lat raiulăst aşit reptatam aj unssăaccepti deeacăiecă- mi
plăcea,iecănu,aşast ăt eaul ucr uriledeacum î ncolo.
— E oar ecum vi naor aşului,mi -az ismama.E pr easimpl u
săl ocui eşt
ipest radă.Dacăaricu adevăr atdenesupor tat
,
poat ecăam f aceal tceva.
Î
n augus t,tata m- a sunatsă di scutăm cur suril
epecar e
ur ma să mil e aleg pent ru semest rulde toamnă.Voi a,de
asemenea,sădi scut edespr ecât evadi ntrecăr ţ
il
edepel i
sta
de bi bliograie.De când veni se la New Yor k,împr umut ase
cărţ i
lepecar et r
ebui asăl eci tescdi n bibli
otecil
epubl i
ce.Le
par cursese pe iecar eî n par te,mi -
a spus el ,ca să poat ă
răspunde l at oat eî ntrebăr i
le pe car ele-aş i put ut avea.
Mama spunea că ăst a era modull uide a beneici a de o
educaţ i
euni versitarăîmpr eunăcumi ne.
 Când m- aî ntrebat l a ce cur sur imă î nscrisesem,i -am
măr t urisit:
— Măgândeam să- miî ntrer upst udi i
le.
— Ei ,pedr acu’ ,ar ipostatt at a.
I-
am expl icatcă,deşiceamaimar epar teat axeimel ede
şcolar izar eer aacoper i
tădeinanţ ăr i,împr umut urişibur se,
şcoal aî micer easăcont ribuişieu cu douămi idedol aripe
an.Darî nt i
mpulver iinu r euşi sem săeconomi sescdecâto
mi e.Aveam nevoi edeomi ededol ar işinu şt i
am cum săf ac
rostdeei .
— Şidecenumi -aispuspânăacum?aî ntrebatt ata.
M- asunatdupăosăpt ămânăşimi -acer utsăneî nt âlnim
acasăl aLor i.Cândasosi tîmpr eunăcumama,duceaunsac
mar edi n pl asticpent ru gunoi ,l egatl agur ă,şiopungămi că
dehâr t
iemar oni e,înghesui t
ăsubbr aţ.Am pr esupuscăavea
os ticlădebăut urăacol o,dareladeschi spungaşiaî nt ors-o
cu susulî nj os.Sut edebancnot e–deun dol ar,deci nci,de
zece,dedouăz eci,toat eboţ iteşiuz ate–mis- au revăr satî n
poal ă.
— Ai cisunt950dedol ari,az ist at a.
Apoiadesf ăcutpungadepl as tic,şidi n eaacăz utohai nă
debl ană.
—I arast aedenur că.Art rebuisă poţ is-oamane tezipe
celpuţ i
nci nci zecidedol ar i
.
M- am hol batl apr adă.
— Deundeaif ăcutr ostdet oat east ea? l-
am î ntrebatî n
celedi nur mă.
— New Yor k-ulepl in dej ucăt or idepokercar enu şt iu să
facădi f
er enţ adi ntr ecur ullorşiogr oapădepej os.
— Tat ă,am z is,voiave ţimaimul tă nevoiedebani iăşt ia
decâtmine.
— Suntait ăi,aspust ata.Decândegr eşitcaun tatăsă
ai
băgr i
jădef etiţalui ?
— Darnusepoat e.
M-am ui tatla mama.S- a aşezatlângă mineşim- a băt
ut
uşorpepi cior
.
— Am cr ezutîntot deaunaînval oareauneieducaţ i
ibune,a
zi
s.
Aşadar,când m- am î nscr
isî n ult
imulan l a Bar
nard,mi -
am plăti
tpar tea mea di ntaxa deşcol ar
izarecu bancnotel
e
şi
fonateşiboţ i
tealet at
ei.

*
**

Ol unămait âr zi
u,am pr imitun t elefon del amama.Er a
atâtde ent uziasmat ăî ncâtse bâl bâia.Ea şit ata găsi ser
ă
undesă l ocuiască.Noua l orcasă,a spusmama,er aînt r-
o
clădireabandonat ădi nLowerEastSi de.
— E puţ i
n cam dăr ăpănat ă,a recunoscutea.Darnu ar e
nevoi e decât de puţ ină dr agoste şi gr ij
ă. Şi, ce e mai
impor tant,egr atis.
Şialţioamenisemut au încl ădiriabandonat e,mi-az i
sea.
31 32
Senumeausquat teri,i arcl ădiri
leeraunumi tesquat-uri .
— Tatălt ău şicu mi ne sunt em pi onieri
,a z i
s mama.
Întocmai ca st r ă-străbuni cul meu, car e a cont ribuitl a
îmbl ânzir
eaVest uluiSăl batic.
Mama mi -a mait elef
onatpest e alte câteva săptămânişi
mi -aspuscădeşisqwai -ulmaiaveanevoi edecât evaretuşur i

31Ocupanţii
legal
iaiunori
mobile(n.Tr
.)
.
32I
mobilel
eocupatedesquatt
eri
,iarăact
edepr
opr
iet
ate(
n.Tr
.)
.
inal e – o uşă l ai nt rare,de exempl u – ea şit at a pr imeau
oicialvi zitator i.Am l uatme t
roulpânăl aAst orPl aceî ntr-oz i
de pr imăvar ăt âr zi
e şiam por nit-
o spr e est.Apar tament ul
mameişialt ateier aî ntr-un bl oc de şase et aje,f ărăl ift
.
Mor tar ulse f ăr âmi ţa,i ar căr ămi zi
le er au dez locat e.Toat e
ferestrel e de l a pr i
mule tajf useseră acoper ite cu scândur i
.
Am î nt i
ns mâna să deschi d uşa di nf aţ ăai mobi lului,dar
acoloundearit rebui tsăiebr oascaşicl anţa,nu er adecât
o gaur ă.Î năunt r u,un si ngur bec at âr na de o sâr mă î n
tavanulhol ul ui.Pe un per ete,bucăţ iî ntregide i psos se
sfărâmaser ă,l ăsând să se vadă schel etulde l emn,ţ evile şi
instalaţ ia el ect ri
că.La et ajulalt reil
ea,am băt ut l a uşa
apar tament ul uimameişit ateişiam auz i
tvoceaî năbuşi t
ăa
tatei.Dar ,î nl ocsăsedeschi dăuşaspr eî năunt ru,auapăr ut
dege tedeambel epăr ţial eacest ei
a,r i
di când- opurşisi mpl u
din cadr u. Şi i at ă-l pe t ata, străluci nd de bucur ie şi
îmbr ăţ işându- mă î nt i
mp ce î mispunea că maiavea de
mont atbal amal epent ru uşă.Def apt ,de- abiaf ăcuser ăr ost
deuşa pr opr iu- zisă,pecar eo găsi seî n pi vniţa al teicl ădiri
abandonat e.
Mama a apăr utr epedededupă el ,z âmbi nd at âtdel ar g
încâtî iput eaivedea mol ar ii
,şim- aî mbr ăţişatcu căl dur ă,
tataaal ungatopi sicădepescaun –dej aadopt aser ăcât eva
fărăst ăpân –şimi -aof eritun l oc.Camer aer apl inăochicu
mobi lă r upt ă, mal dăr e de hai ne, t eancur i de căr ţi şi
mat er ialele pent ru pi ct ur i ale mamei . Pat ru sau ci nci
radiat oar eel ect ricedădeau căl dură.Mamaaexpl icatcăt at a
conect aseiecar eapar tamentdi nclădi rel auncabl ui z
olatpe
car eî lt răsese de l a un st âlp de electricitate de l a capăt ul
blocul ui .
 — Toţ i avem cur ent gr ati
s, dat or it
ăt atălui t ău, a z is
mama.Ni menidi n cl ădirea ast a n-arput ea supr avi eţ
uif ără
el.
Tat aachi cotitmodest .Mi -
aspuscâtdecompl icatf usese,
pent rucăi nst alaţ i
ileel ectricedi ncl ădi r
eer auf oart evechi.
— Celmainenor ocitsi stem el ectricpecar el -am văz ut,a
zis el.Cu si gur anţ ă că manual ulluide i ns trucţi unia f ost
scriscuhi eroglife.
M- am ui t
atî nj urşim- ai zbitgândulcă,dacă î nlocuiai
radiatoareleel ect ricecu osobădecăr bune,squat - ulăst ade
pe LowerEastSi de semăna dest ulde mul tcu casa de pe
Littl
eHobar tSt ree t.Evadasem o dat ă di n Wel ch,i aracum,
inspirând acel eaşi vechi mi rosur i de t erebent i
nă, păr de
câine,hai nemur dar e,ber est ăt ută,fum deţ igarăşimâncar e
neţinutăl af rigiderşicar esest ricat reptat ,am si mţ i
tnevoi a
de-aor upel agoană.Darmamaşit ataer au evi dentmândr i
,
şiî nt i
mp ceî iascul t
am vor bind –î ntrer upând- seunulpe
altul pent ru a cor ecta amănunt e şi pent ru a compl eta
omi siunil
edi n povest e–despr etovar ăşiil orsquat ter i
,despr e
prieteniipe car e şi - ifăcuser ă pr in car tier şidespr elupt a
comună î mpot riva admi ni straţiei locui nţ elor, mi -am dat
seama că găsi ser ă o î nt reagă comuni tate de oameni
asemănăt oril or,oamenicar e duceau vi e ţ
inonconf ormiste,
înfruntândaut or it
ăţ il
e,şicăr or al epl ăceaacestl ucr u.După
toţiaceştianidehoi năr eal ă,aj unseser ăî nsf ârşitacasă.

*
**

Î
n pr
imăvaraaceea,am absol
vitBarnard.Bri
an aveni
tla
cer
emonie,darLorişiMaureen erau l
a muncă,iarmama a
spus că nu vor i or icum decâto gr ămadă de di scur sur i
despr edr umull ungşiî ntor tocheatalvi e
ţii
.Aşivr utsăvi nă
tata,darer au toat eşansel esă apar ă beatşisă î ncer cesă
cont raz i
căvor bitorii.
— Nu- mipotasumar isculăst a,t ată,i-am z is.
— La dr acu’,a r ăspuns el ,nu am nevoi e să o văd pe
Căpr iţameadeMunt el uândobucat ădehâr tiepent ru aş ti
căşi -aobţ i
nutdi pl omauni ver sitară.
Revi stal a car el ucr asem două z i
le pe săpt ămână mi -a
oferitacum osl ujbăcu pr ogr am î nt r
eg.Maiaveam nevoi ede
un apar t
amentî n car esăl ocui esc.Demaimul ţianii eşeam
cuunbăr batpenumeEr ic,unpr ietenalunui adint reami cii
lui Lor i – genii excent rice, car e pr ovenea di ntr-of ami lie
bogat ă, conducea o mi că ir mă şi l ocui a si ngur î n
apar tament uldepePar kAvenueî ncar ecrescuse.Er aunt i
p
independent ,organi zatpânăapr oapedef anat ism,car ef ăcea
diagr ame de t
aliate de or gani zarea t impul ui şi şt ia pe
dinaf ar ăstatist
icinesf âr şitedebasebal l
.Darer adet reabăşi
responsabi l, nu j uca ni ciodat ăl aj ocur i de nor oc, nu- şi
pier dea cumpăt ulşiî şipl ăt ea înt otdeauna f acturil
el at imp.
Când a auz itcă î micăut am o col egă decamer ă cu car esă
împar tun apar tament ,mi - apr opussămămutl ael .Nu- mi
put eam per mi t
ej umăt atedi n chi r ie,i-am spus,şinu er am
dispusă să l ocui esc acol o decât dacă î mi put eam pl ăti
caz area î nfelulmeu.A suger atcă aş put ea începe pr ina
plăt icâtî miput eam per mi teşi ,pemăsur ăcesal ari
ulmeuva
creşt e,put eam măr isuma.A f acut -osăsunecaopr opuner e
de af aceri,dar una dur abi l
ă,şidupă ce m- am gândi to
vreme,am accept atof er ta.
Când i -
am spust ateidespr epl anur i
lemel e,m- aî ntrebat
dacăEr icmăf ăceaf eri
cităşidacăsepur tabi necumi ne.
— Pent ru cădacănu of ace,az ist ata,j urpeDumnez eu
căî it ăbăcesccur ul ,dei -lmutdi nl oc.
— Sepoar tăbi necumi ne,t ată,i -am r ăspuns.
Ceeacevoi am săspun er acăşt i
am căEr i
cnu vaî ncerca
niciodat ă să- mif ur ececuldesal ar i
u sau să mă ar uncepe
fereas tră, că f usesem î ntotdeauna î ngr ozi
tă că mă v oi
îndr ăgos tideunnemer nicbe ţivan,scandal agiu şicar ismat ic
cat ata,darcăur masăr ămân cu un băr batcar eer aexact
opusull ui.
Toat el ucr ur i
le mel e au î ncăputî n două l ăz ide pl astic,
cum suntcel eî n car esecar ăl apt ele,şiî ntr-
un sacpent ru
gunoi .Le- am t ârâtpână î ns tradă,i -am f ăcutsemn unui
taxime tristşil e-am căr atpânăî nceal altăpar teaor aşului,l a
blocull uiEr ic.Por tarul,îmbr ăcatî nt r-ouni f
ormăal bastrăcu
şnur uriaur ii
,ai eşitgr ăbitdi n cabi năşiai nsistatsăcar eel
lăzileî nhol .
Apar tament ull uiEr icavea t avanuldi n gr i
nz idel emn şi
un şemi neu cu o pol iţă ar tdeco.Chi ar locui esc pe Par k
Avenue,î mit otr epe t
am,î nt imp ce î miaşez am hai neleî n
dul apul pe car e Er i
cî lel i
ber ase pent ru mi ne. Apoi am
începutsămăgândescl amamaşil at at a.Cânds- au mut at
însquat -ullor–l aodi stanţ ădevr eoci nci sprezecemi nutecu
me tr oulşivr eoşasesecol e–păr eau căşi -au găsi t,î
nsf ârşit,
locul căr uiaî i apar ţineau, şi mă î ntrebam dacă mi se
întâmpl aseacel aşil ucru.

*
**

I
-am i
nvi
tatpemamaşipet
atal
aapar
tament
.Tat
aaspus
cănus- arsi mţ iînl argull uişinuaveni tniciodat ăacol o,dar
mamam- avi zitatfoar tecur ând.A î ntorsvaz elecu susulî n
jos să ci tească numel ef abr i
cant ul ui şi a r idi cat col ţul
covor uluiper san pent ru a număr a nodur il
e.A î ndr eptat
por ţelanur i
lespr el umi nă şişi -at r ecutdege tulde- al ungul
cuf ăruluiant ic.Apois- a dus l af er eastră şis- a ui tat la
clădi ri
lecuapar tament edepest edr um,const ruitedi npi atră
şidi nmar mur ă.
— Nu- mipr eapl acePar kAvenue,aspusea.Ar hit ecturae
preamonot onă.Pr eferar hitectur adi nCent ralPar kWest .
I-am spusmameicăer aceamaiî ngâmf at ăsquat t er-
iţăpe
car e o văz usem vr eodat ă,şiast aaf acut -o să r âdă.Ne- am
aşez atpecanapeaî ncamer adez i.Aveam cevadedi scut atcu
ea.Acum aveam o sl uj bă bună,i -am spus,şiput eam să- i
ajut ,peeaşipet ata.Î midor eam săl eof ercevacar el e-ari
put ut uşur a vi aţa.Put ea i o maşi nă mi că.Put ea i un
depoz i
tbancarl at ermen,cu chi r
ia pe cât eva lunia unui
apar t
ament .Put eaipl ataî nbanil ichi ziauneil ocui nţeîntr-
uncar t
ieriefti
n.
— N- avem nevoi edeni mi c,az i
smama.Sunt em î nr egulă.
Şi-apusceaşcadeceaipemasă.
— Tueşt iceacar emăî ngrijorează.
— Tueşt iîngr ij
oratăî npr i
vinţamea?
— Da.Foar teî ngrij
or ată.
— Mamă,i -
am z is.Mă descur cf oar tebi ne.Tr ăi esccâtse
poat edeconf or tabil.
— Ast amăî ngr ij
oreaz ă,az ismama.Ui tă-tel afel ulî ncar e
trăieştiacum.Ne- aitr ădat .Dat avi it oare,osămăpomenesc
căaideveni trepubl i
cană.
Acl ătinatdi ncap.
 — Unde-
sval
ori
lecucar
ete-
am cr
escut
?

*
**

Mama s- aî ngr i
jor atşimait areî n pr ivinţ a valor i
lormel e
când edi torulmeu mi -a ofer i
tsar cina de a scr ieo r ubr i
că
săpt ămânal ădespr eceeaceelnumeami şcăr il
edi ncul i
seale
celormar işit ari.Mama er a de păr ere că t rebui a să scriu
dez văluir
idespr epr opr ietariidespot ici,nedr ept atesoci alăşi
lupt adecl asădi nLowerEastSi de.Dareuam accept atpel oc
slujba,pent r
ucăast aî nsemnacăvoideveniunadi nt reacele
per soane car eş ti
au ceea ce se î nt âmpl a cu adevăr at.De
asemenea, maj ori
tat ea oameni lor di n Wel ch avuseser ăo
imagi nedest uldecl ar ă asupr a hal ul uidenedescr isîn care
trăiaf amilia Wal l
s,pecând adevăr uler a că eit oţiîşiaveau
propr ii
lepr obleme–numaicăer aumaipr i
cepuţ idecâtnoiî n
al eascunde,î midor eam sădez văluil umi icăni meninu ar e
ovi aţăper fectăşichi arşioameni icar epăr eau căde ţ
int ot
ul
aupr oprii
lesecr ete.
Tatei i se păr ea mi nunat f apt ul că aveam o r ubr i
că
săpt ămânal ădespr e„ tipelesl ăbănoageşibi bani igr aşi”,cum
a numi t-
o el.A deveni tunuldi nt receimaiidel ici tit
oriai
meişise ducea adeseor ila bi bl iotecă, să- icer ceteze pe
oameni idespr ecar escr iam,apoimăsunasă- mideasugest ii.
— Ti pa asta,Ast or,ar eun t recutaldr acul ui ,mi -az isel
odat ă.Poat ecăart rebuisăf acem ni ştesăpăt uriî n direcţi
a
aia.
Până la ur mă,chi arşimama a r ecunoscutcă l uasem o
deci zi
ecor ectă.
— Ni meninu s- a aşt eptat la ceva i eşi t di n comun di n
par teat a,mi -
az isea.Lor ier aceai nt eligent ă,Maur een er a
cea f rumoasă, i ar Br ian er a cel cur ajos. Tu n- ai avut
nici odat ăvr eocal i
tatei eşitădi n comun,cu excepţ i
af apt ului
căt est rădui ai
.
Îmipl ăceanouameasl ujbăchi armaimul tdecâtl ocui nţ a
din Par k Avenue.Er am i nvitatăl aomul ţi
medepe trecer iî n
iecar esăpt ămână:l aver nisajeal egal er ii
lordear tă,labal uri
decar i
t ate,la premi ereal eil mel or,lal ansăr idecar t eşil a
cine pr ivate în suf r
ager ii cu podel e de mar mur ă. Am
cunoscut magnaţ i ai af acer ilor i mobi liare, i mpr esar i
,
moşt eni toare bogat e, admi nistrator i de f ondur i, avocaţ i
,
creat ori de modă, j ucăt or i pr ofesioni şti de basche t
,
producăt oride il me şicor espondenţ iait elevizi
uni lor.Am
întâl nitoamenicar e aveau col ecţiiî ntregide case şicar e
chel tuiau maimul tpe o masă l ar estaur antdecâtpl ătise
fami l
ia mea pe casa de l a număr ul93,pe Li t
tle Hobar t
Stree t.
Fi e că er a sau nu adevăr at,er am convi nsă că dacă t oţi
aceşt ioameniari alatadevăr uldespr e mama şit at a,şi
despr eadevăr atameai dent i
tat e,mi -arif osti mposibi lsă- mi
păs t r
ezsl ujba.De aceea,evi tam să vor besc despr e păr i
nţ i
i
mei .I arcânder am nevoi tăsăvor bescdespr eei ,mi nţeam.
La un an după ceam î nceputr ubr ica,mă alam î nt r
-un
rest aur antf oarteaglomer at,i arînf aţ ameast ăteaof emei eî n
vâr stă,el egantă,cu un t ur ban de măt ase î n cap,car e se
ocupa de t opuli nternaţ ionalalcel or maibi ne îmbr ăcaţi
oameni .
— Aşadar ,deundeeşt i,Jeanne tt
e?
— Di nWestVi r
ginia.
— Deunde?
 — Di nWel ch.
— Cedr ăguţ !Car eepr i
ncipal aindust riedi nWel ch?
— Expl oat areacăr buni l
or.
În t i mp ce mă i nteroga, î mi st udi a î mbr ăcămi ntea,
evaluând mat er ialele, estimând cost ul iecăr ui ar ticol şi
formul ândj udecăţ idespr egust ri
lemel e.
— Şif ami li
at ade ţinemi nedecăr buni ?
— Nu.
— Cuceseocupăpăr i
nţiităi?
— Mamaest ear t
istă.
—I art atălt ău?
— Eî nt reprinz ăt or.
— Şicef ace?
Am r espi ratadânc.
— Lucr eaz ăl aot ehnologie de ar dere mai eici entăa
cărbunel uibi t
umi nosdecal itateinferioară,i- am r ăspuns.
— Şisuntt otî nWestVi rginiaşiacum?aî nt rebatea.
Am deci ssăt ermi nodat ă.
— Lepl acel anebuni eacol o,am spuseu.Au ocasăv eche,
minunat ă,peun deal ,cu veder espr eun r âu spl endi d.Şi -au
petrecutmaimul ţ ianir estaur ând-o.
Vi aţameaal ăt ur ideEr icer acalmăşipr evizibilă,i armi e
îmipl ăceaaşacum er a.Şi,dupăpat ru anidel amut areaî n
apar tament ul l ui , ne- am căsăt orit
. La scur tt imp după
nunt ă,f rat elemamei ,unchi ulmeu Ji m,amur i
tî n Ar i
zona.
Mama a veni tpână l a noiacasă să- midea vest ea şisă- mi
cearăof avoar e.
— Tr ebui esăcumpăr ăm pământ ull uiJi m,aspusea.
Mamaşif r
at eleeimoşt eniserăiecar ejumăt atedi nt erenul
deţinutdet atăll orî npar t
eadevestast atuluiTexas.Pet oată
durat a copi lărieinoast re,mama f usesemi steriosdeevaz ivă
în pr ivinţa di mensi uni işia val oriiacest uit eren,dar eu
avusesem i mpr esiacăer avor badecât evasut edepogoanede
deşer t,maimul tsau maipuţ i
nlocui bil,l
aki lome tridi stanţă
deor icedr um.
— Tr ebui esăpăs trăm pământ ulălaî nf ami lie,az ismama.
Ei mpor tant,di nmot ivesent i
mentale.
— Săvedem dacăî lput em cumpăr a,at unci ,i-am r ăspuns.
Câtosăcost e?
— Poţ iî mpr umut a bani i de l a Er i
c, acum, că v -aţ
i
căsăt orit,aspusmama.
— Am şieucevabani ,am r i
postat.Câtosăcost e?
Ci tisem peundevacăt erenulsituatdepar tedeşosel edi n
vestulcani cul aralTexasul uicostaî nj urdeosut ădedol ari
pogonul .
— Poţ iîmpr umut adel aEr ic,arepe tatmama.
— Eibi ne,cât ?
— Unmi liondedol ari
.
— Pof tim?
— Unmi liondedol ari
.
— Darpământ ulunchi uluiJim areaceeaşidi mensi uneca
şialt ău.
Vor beam r ar ,pentru căvoi am sămăasi gurcăî nţelesesem
semni icaţiil
eaceeaceî mispusesemama.
— Amândoi aţ i moşt enit câteo j umăt ate di n t erenul
buni cul uiSmi th.
— Apr oximat iv,ar ăspunsmama.
— Aşadar , dacă pământ ul unchiul ui Ji m val oreaz ă un
miliondedol ari,astaî nseamnăcăşipământ ult ău val orează
unmi li
ondedol ari.
 — Nuşt iu.
— Cum adi că nu ş tii
?Ar eaceeaşidi mensi unecu t erenul
lui.
— Nuş tiucâtval or ează,pent rucăn- am cer utni ci
odat ăsă
ieeval uat.Nu aveam degândsă- lvândni ciodată.Tat ălmeu
m- asf ătuitsănuvândni ciodat ăpământ .Aşacăvat r ebuisă
cumpăr ăm pământ ulunchi ul uiJi m.Să- lpăst răm î nfami lie.
— Vr eisăspuicăde ţ
iipământî n valoar edeun mi lion de
dolar i
?
Eram î nmăr mur ită.Î ndur asem t oţiani iăi aîn Wel ch,f ăr ă
mâncar e,f ărăcăr buni ,făr ăapăcur ent ă,i armamapăst rase
un pământî n valoar edeun mi lion dedol ar i
?Oar et oţiani i
ăia,pr ecum şit impulpecar emamaşit at aî lpe t
recuser ăpe
stradă –nemai vor bind devi aţ al ordeacum,î nt r
-un i mobi l
abandonat– f useser ă un capr iciui mpus de mama? Ar i
put utea cu adevăr at să ne r ez ol
ve pr oblemel e inanci ar e
vânz ând acest pământ pe car e ni ci măcar nu- l văz use
vreodat ă?Dareami -aevi tatî ntrebăr ile,şiat unciam î nţeles
că pent ru mama păst r
ar ea acest uipământnu er a at âto
strategiei nvestiţi
onal ă,ci ,maidegr abă,un gestdecr edi nţ ă,
un adevăr dez văl
ui t, at ât de pr ofund şide i ncont estabi l
pent ruea,cum er aşicr ez uleicat ol
ic.Şi ,or i
câtaşii nsist at,
n-am put uts- oconvi ngsă- mispunăcâtval orapământ ulăl a.
— Ţi -am spuscănuşt iu,ai nsi statea.
— At uncispune- micedi mensi unear e,undesealăexact
şivoialacam câtcost ă.
Nu mă i nteresau bani iei ,purşisi mpl u,voi am să alu –
trebuia să alu – r ăspunsull aî ntrebar ea mea:câtval or a
afur i
situlăl adepământ ?Poat ecăî nt r
-adevărnu şt ia.Poat e
că îier at eamă să ale.Poat e că î ier at eamă de păr er ea
noas tr
ă,at ut uror ,dacăalam.Dar ,înlocsă- mir ăspundă,ea
repetai ar şii ar că er aimpor tant să păst r
ăm î nf ami l
ie
terenulunchi uluiJi m –t erenulcar eaapar ţinutt atăluiei,şi
tatăluiacestui a,şit atăluitatăl
uisău.
— Mamă,nu- ipotcer eluiEr i
cunmi liondedol ari.
— Jeanne tte,nuţ i-am cerutpr eamul tef avorur i
,darî ţicer
unulacum.N- aşif acut -
o,dacănu arif ostimpor tant.Dar
eimpor t
ant .
I-am spusmameicănu cr edeam căEr i
caridi spussă- mi
împr umut eun mi li
on dedol ari
,să cumpărni ştepământî n
Texas,şi ,chiardacăelarf aceast a,nui -aşaccept aeu.
— Sunt pr ea mul ţibani ,i-am spus.Ce să f ac eu cu
pământ ulăla?
— Să- lpăstrez iînf amil
ie.
— Nu- mivi nesăcr edcăî micer iunacaast a,am z is.Nici
măcarn- am văz utvr eodatăpământ ulăla.
— Jeanne tte,aspusmamadupăceaaccept atîn celedi n
urmăf aptulcănuvaobţ i
necevoi a,m- aidez amăgi tcumpl it
.

*
**

Lor il ucra ca ar ti
stăl i
ber-
profesionistă, special
izatăî n
fantasy:i l
ustra calendare,cut iipentr uj ocurişicoper t
e de
carte. Br ian se î nrol
ase î n poliţi
ei medi at ce împl ini
se
douăz ecideani .Tat anu- şiput eadaseamacef ăcusegr eşit
încâtcr escuseun iu car elamat ur i
tatedeveni semembr u al
gestapo- ul
ui.Dareu am f ostatâtdemândr ădef ratelemeu
înz i
uaî ncar eadepusj ur ământ ul
,st ândacol oînşi rur i
lede
noi oiţ eri, cu umer i
i dr epţi
,î mbr ăcat î n uni f
or ma lui
bleumar i
ncunas turistrălucit
orideal amă.
 Înt ret imp,Maur een absol viseliceulşiseî nscrisesel auna
dint ref acul tăţile di n or aş, dar nu s- a dus ni ciodat ăl a
cur sur işiî n cel edi n urmăaaj unssăl ocui ascăl amamaşi
lat at a.Lucr adi n cândî n cândcabar mani ţăsau chel ner iţă,
darsl uj belenudur auni ciodat ăpr eamul t.Î ncădi ncopi lărie,
căut asepeci neva car esă ai bă grij
ă deea.Î n Wel ch,veci nii
pent i
cost aliî iasi gur aser ă cel e necesar e,şiacum,î n New
Yor k,cu păr uleibl ond,l ung,şiochi imar i,albaş tri,găsea
diver şibăr baţ idispuşisăoaj ute.
Pr ietenii,î nsă, nu aveau mai mul tă st abilitate decât
slujbel e. Ea spunea că vr ea să t ermine f acultat ea şisă
studi ez e dr ept ul,darchest iil
e car e o di străgeau de l a ast a
cont inuausăseadune.Cucâtst ăteamaimul tlamamaşil a
tata,cu at ât devenea maiabsent ă şi ,după un t imp,î şi
pet recea maj oritatea timpul uiî n apar tament ullor ,fumând,
citindr omaneşi ,dincândî ncând,pi ctândaut opor tretenud.
Squat -uldedouăcamer eer aagl omer at,iarî ntreMaur een şi
tatai zbucneau cel emaior ibil
ecer turi.Maur een î lfăcea pe
tata be ţivr at at,iarelî ispunea eică e un căţ eluş bol nav ,
exempl aruldef ectalgr upul uidepui ,car earit rebui tînecat
lanaşt er e.
Maur een sel ăsasechi arşideci titşidor meacâter az iua
del ungă,i eşinddi n apar tamentnumaipent ru a-şicumpăr a
ţi
găr i.Am sunat -oşiam convi ns-osă vi nă pel a mi neşisă
discut ăm despr e vi i
torul ei . Când a sosi t, de- abia am
recunoscut -o.Î şidecol orasepăr ulşispr âncenel eî n cul oarea
plat ineişiaveaunmachi ajî nchisl acul oar e,l afeldes trident
ca aluneidansat oare de kabuki .Î şiapr indea ţ igară de l a
ţi
gar ă se t ot ui ta de j ur- î
mpr ejur pr i
n camer ă.Când am
deschi ssubi ect ulposi bil
ităţilorpr ofesionale,mi -aspuscăt ot
ce-şi dor ea er a să cont ri
bui el al uptaî mpot riva cul
t elor
mor monecar er ăpeaumi ideoameniî nUt ah.
— Cecul te?am î ntrebat .
— Nu t epr efacecănu ş ti
i,ar i
postatea.Î nseamnăcăf aci
par t
edi nt r
eei .
Dupăaceea,l -am sunatpeBr ian.
— Cr ezicăMaur eensedr ogheaz ă?l-am întrebat.
— Dacănu,poat eart rebuisăi amedi cament e,ar ăspuns
el.Aî nnebuni t
.
I
-am spus mamei că Maur een avea nevoi e de aj ut or
specializat,dareaacont i
nuatsăi nsi
stecăsi ngur ullucr
ude
careavea nevoi eMaur een er a aercur atşil umi na soarelui.
Am di scut atcu maimul ţidoctor i,dareimi -au spuscă,de
vreme ce Maur een refuza să apel ez
el a ajutor din propr ie
iniţi
ativă, put ea i t ratat ă numai î n ur ma unei deci zii
judecăt oreşti, dacă se dovedea că r eprezenta un per icol
pent r
usi nesaupent r
ual ţii.

*
**

Şasel unimait ârziu,Maur een aînjunghiat-

opemama.S-
aî nt
âmpl atdupăcemamaahot ărâtcăsosi semoment ulca
Maur eensădevi năcevamaii ndependent ă,mutându- sedel a
eişigăsindu- şiol ocuinţăpropr i
e.Dumnez eu îiajutăpecei
careseaj ut ăsi
ngur i
,i-aspusmamal uiMaur een,şi ,pentru
binele ei
,va t rebuisă pl ece din cuibulpăr intesc şisă- şi
găsească pr opriul dr um pr in lume. Maur een n- a putut
suportai deeacăpr opriamamăvr eas-odeaaf arăîns tradăşi
aavutoi eşi
reviolentă.Mamaai nsistatcădef aptMaur een
nu încercasecu adevăr ats-
oomoar e–purşisi mpl u,fusese
conf uz ă şit ulbur at ă,spunea ea – dar r ănile au necesi tat
copcişiMaur eenaf ostar est
at ă.
Pr ocesulaavutl occât evaz il
emait ârz i
u.Mama,t ata,Lor i
,
Br ian şicu mi neam f ostcu t oţiiacolo.Br ian spumega de
furie.Lor ipăr ea dobor âtă de dur ere.Tat a er a pe j umăt ate
abţ igui tşiî ncer casăsei alahar ţ
ăcu gar dieni ipubl i
ci.Dar
mama s- a compor tat ca de obi cei – nonşal ant ăî n f aţa
diicul tăţil
or.Î nt i
mp ce st ăteam pe bănci l
et ribunal ul ui,
aştept ând,f redonacevaî ncetişorşif ăceaschi ţecel orlalţ
i.
Maur een ai nt ratî n salăt ârşâindu- şipicioar ele,cu căt uşe
şisal opet ăpor tocal ie.Aveaf aţ aumlat ăşipăr eanăuci tă,dar
cândne- avăz utaz âmbi tşine- afăcutcu mâna.Avocat ulei
i-a cer ut j udecăt oarei să st abilească o cauţ iune.
Împr umut asem maimul temi idedol ar idel a Er i
cşiaveam
banigheaţ ăî n poşet ă.Dar după ce a ascul t
atver siunea
procur or uluidespr e ceea ce se î ntâmpl ase,j udecăt oar ea a
clătinatdi ncapî nver şunat ă:
— Cauţ iuneaser espinge!
Pecor i
dorai zbucni tocear tăz gomot oasăî nt reLor işit ata,
despr e ci ne er a de vi nă că o î mpi nsese pe Maur een î n
prăpas ti
e. Lor iî l acuz a pe t at a că gener ase un cl imat
inadecvat ,î n t i
mp ce t ata susţ i
nea că Maur een avea
mansar da def ectă. Mama a i ntervenit, spunând că t oat ă
mâncar eanesănăt oasăpecar eoconsumaMaur een adusl a
un dez echi l
ibr u chi mic, iar Br i
an a î nceput să l es trige
tutur orsăt acădr acu’di n gur ă,cădacănu,osă- iarest eze.
Eu n- am f ăcut decât să st au acol o pr ivindu- le chi pur i
le
schi monosi t
e, ci or ovăielil
ef urioase, în t i
mp ce membr i
i
fami lieiWal ls dădeau gl as tutur orani lorde supăr are şide
furie, şi iecar e di ntre ei î şi descăr ca pr opr ii
le dur er i
,
învi novăţ i
ndu- ipe cei lalţ ipent ru că o l ăsaser ă pe cea mai
fragi lădint r
enoisăsesf ăr âme.
Judecăt oar ea a t rimi s-o pe Maur een l a un spi tal di n
nor dulst atului .Af ostext ernatădupăunanşişi -acumpăr at
imedi atun bi letdeaut obuzdoardus spr eCal i
fornia.I -am
spusl uiBr iancăt rebui as- oopr im.Maur eennucunoşt eape
absol utni meniî nCal ifor nia.Cum aveasăsedescur ce?
DarBr ian cr edea că ăst a era celmaii nteli
gentl ucr u pe
car eî lput ea f ace pent ru ea î nsăşi .A spus că Maur een
trebui asăpl ececâtseput eadedepar t edemamaşidet ata
şi,pr obabil,şidenoicei lalţi
.
Am hot ărâtcă Br i
an avea dr eptate.Şiam t otsper atcă
Maur een aleseseCal ifor niapent ru căoconsi der aadevăr atul
eicămi n,l oculcăr uiaî iapar ţinea cu adevăr at,unde er a
întot deauna cal d şiunde put eaisă dansez iî n ploaie,să
cul egist rugur idi r ectdepevi ţa devi eşisă dor minoapt ea
afar ă,subcer ull i
ber .
Maur een nu a vr ut să ie condusă până l a staţi
a de
aut obuz de ni ciunuldi nt re noi .Î n di mi neaţaî n car e er a
plani icată plecar ea ei ,m- am t rez i
tcu noapt ea- n cap.Pl eca
devr eme,i areu î midor eam săiu t r
eaz ăşisămăgândescl a
ea î n cl i
pa î n car e aut obuz uleipor nea,să- ipotspune „ l
a
reveder e“măcarî ngând.M- am dusl af ereastrăşim- am ui t
at
afar ă,spr ecer ulr eceşiumed.M- am înt rebatdacăsegândea
lanoişidacăosă- ilipsi m.Avusesem î nt otdeaunasent i
ment e
incer teîn pr i vinţa veni riieil a New Yor k,dar f usesem de
acor dcu sosi r eaei .Odat ăcesosi se,am f ostpr eaocupat ăsă
am gr i
jădemi neî nsămipent r
uaaveagr i
jădeea.
—Î mipar er ău,Maur een,am spus când a sosi t clipa
plecăr ii
,îmipar er ăupent rut ot.
 *
**

După aceea,nu pr ea m- am maiî nt âlnitcu mama şicu

tata. Ni ci Br ian nu a mai f acut -o. Se î nsur ase şi -
şi
cumpăr aseocasădăr ăpănat ăînst ilvict orianî nLongI sland,
pecar eor estaurase,i arelşisoţ ial uiaveauuncopi l,of e
tiţ
ă.
Ele er au acum f ami l
ia l ui. Lor i, car e l ocuia t ot î n
apar tament uldi n apr opi erea aut orităţ iipor tuare, ţ i
nea o
legăt ur ămaist r
ânsăcumamaşicut ata,darşieapor nisepe
dr umulei .Nu nemaiî nt âlnisem cu t oţ i
idel a procesull ui
Maur een.Cevadi ni nterior ulnost ru,alt utur or,sedi strusese
în acea z işiapoin- am meu avutpor nirea de a or ganiza
întruni ridef ami li
e.
Cam l aunandupăpl ecar ealuiMaur eenî nCal i
for nia,am
pr i
mi tunt elefonlamuncădel atat a.Mi -aspuscăt rebuiesă
neî nt âlni m,sădi scut ăm cevai mpor t
ant .
— Şinuput em s-of acem l atelefon?
— Tr ebui esăt evădper sonal ,dul ceaţ ă.
Tat ami -acer utsămăducpânăl aLowerEas tSideî nacea
sear ă.
— Şidacănu eun der anjpr eamar e,aadăugat ,poţ isăt e
opr eşt iîndr um şisăcumper ios ticlădevodcă?
— Ah,despr east aer avor ba.
— Nu,nu,dul ceaţ ă.Chi art r
ebui esăvor besccu t ine.Dar
ţi-
aş i r ecunoscăt or dacă ai aduce ni şte vodcă. Ni mi c
deosebi t,purşisi mpl u,ceamaii eft i
năpoşi rcăpecar eoau.
Oj umăt ate de l i
tru ar i mi nunat ă.Dacă ar i 750,ar i
ext raor dinar .
M- aener vatmodulvi clean alt at eidea- micer evodcă–că
strecur asesol i
citareal ainal ulconver saţiei,depar căn- ari
fostdecâtoi deeul terioară,cânddef apt,î midădeam seama
căăst aer apr obabi lmot i
vulapel ului.În după- ami azaaceea
am sunat -opemama,car enu consuma ni ciodată ceva mai
taredecâtceai ulşiam î ntrebat -odacă art rebuisă- ifacpe
plact at ei.
— Tat ălt ău eaşa cum e,a r ăspunsmama.E puţ in cam
preat ârz i
usăî ncercisă- lschi mbi.Fă-iomul uipl ăcerea.
Î
n acea sear ă, m- am opr itl a un magaz i
n de băut uri
alcool i
ceşiam cumpăr atdoil i
tridin ceamaii efti
năpoşi r
că,
întocmaicum î micer uset ata,apoiam l uatun t axipânăî n
LowerEas tSi de.Am ur catscăr i
leînvăluiteî nî ntuner i
cşiam
deschi suşa,car eer adescui at ă.Mamaşit atast ăteau înti
nşi
în pat ,sub un mor man depăt urisubţ iri.Am avuti mpr esia
că-şipe trecuser ăt oatăz iua aşa.Mama a scoso excl amaţ i
e
când m- avăz ut ,iart at aaî nceputsă- şicear ăscuz epent ru
dez ordine, spunându- mi că dacă mama i -ar da voi e să
aruncecât evadi ntregunoai eleei,araveal ocpent ruunacî n
camer aai a,ceeaceaf acut -opemamasă- lnumeascăpet ata
hul igan.
— Măbucursăvăvăd,l e-am spusî nt impce- isărut am.A
trecutcevavr eme.
Mamaşit atas- au chi nui tsăser i
diceî n capuloasel or.L-
am obser vatpet ataui tându- selapungadehâr tiemar oşii-
am î nt i
ns- o.
— O st iclă mar e, a z is t ata, cu vocea suf ocată de
recunoşt inţă,î nt impcescot east icl
adi npungă.
Ascosdopulşial uatoî nghi ţ
iturălungă,adâncă.
—Î ţimul ţumesc,i ubi tamea,az isel .Eşt iatâtdebunăcu
băt rânult ăut ată.
 Mama pur ta un pul overl arg,t r i
cot at.Avea pi elea de pe
mâi nif oarte crăpat ă şipăr ulî ncâl cit,darchi puleiavea o
străluci re sănăt oasă, r oz alie, i ar ochi iî i erau l i
mpez i şi
străluci tori
.Pel ângăea,t atapăr eanumaipi eleşios.Păr ul
lui,car eer at otnegr u pr ecum căr bunel e,cu excepţ iacât orva
şuvi ţeal bepel at âmpl e,er api ept ănatpespat e,darobr aji
iîi
erau supţ i şi avea o bar bă scur t
ă. Fusese î ntotdeauna
băr bier i
timpecabi l
,chi arşiî nz i
lelepecar el epe t
recusepe
stradă.
— Deceţ i-ailăsatbar bă,Tat ă?am î nt r
ebateu.
— Or icebăr batt rebui esă- şil ase,măcarodat ăî nvi aţă.
— Dardeceacum?
— Acum or ini ci
odat ă,a z ist at a.Adevăr ule că suntpe
moar te.
Am r âsner vos,apoiam pr ivit-o pemama,car eî nt i
nsese
mânadupăbl oculdedesen,f ăr ăsăscoat ăvr eovor bă.
Tat amăpr iveacu at enţ i e.Mi -aî nt inss t
iclacu vodcă.Deşi
nu beam al coolapr oape ni ciodat ă,am l uato î nghi ţitură şi
am si mţ i
tarsur aî nt i
mpcel i
chi dulî micobor aspr est omac.
— Chest iaast apoat esă- ţicr eez edependenţ ă,i -am z i
s.
— N- olăsa,ar ăspunst at a.
Aî nceputsă- mispunăcăsemol ipsisedeoboal ătr opicală
rară după ce se i mpl icase î nt r-
o al tercaţie sânger oasă cu
niştet raicanţ idedr ogur ini ger i
eni .Doct or i
iîlconsul taseră,
decl araser ăcăboal aer ai ncur abi lăşiî ispuseser ăcămaiar e
det r ăitcâtevasăpt ămâni ,poat ecât eval uni.
Er a ovr ăjealăr i
dicolă.Adevăr uler a că deşit ata nu avea
decât59 de ani ,f umase cât e pat ru pachet e de ţ i
găr ipe z i
încădel at r
eispr ezeceanişi ,cam t otdeat unci ,dădeapegât
câteun l i
tru debăut urăpez i.Er a,dupăcum spuseseşiel
demaimul teor i
,compl e tmur at.
Darî n poida scandal ului,r uineişihaosul uipe car el e
aduseseî n vi e ţ
ilenoast re,nu- miput eam i magi na cum va i
viaţa mea –cum va il umea –f ăr ă el .Or icâtdeî ngrozi
tor
fusese,ş t
iam că mă i ubi se î
ntr-un f elî n car e nu o f ăcuse
nimeni ,niciodat ă.Am ar uncatopr ivi repef ereast ră.
— Acum,sănu daiapăl aşoar ecisau săt eboceşt ipentru
băt r
ânulăst aamăr âtdeRex,az ist at a.Nu vr eau ni mi cdin
toateastea,ni ciacum,ni cidupăcemăduc.
Am datdi ncap.
— Darl -aii ubitînt ot deaunapet aică- tu,nu- iaşa?
— Da,t ată,i -am spus.Şit um- aii ubi tpemi ne.
— Sincer,ăst aeadevăr ulînf aţ al uiDumnez eu,achi cotit
tata.Am pe t
r ecutmoment ebune,nu?
— Da.
— Nuam const rui tni ciodat ăCast elulăl ades ticlă.
— Darne- am di st ratat uncicândl - am pl ani icat .
— Aleaauf ostni ştepl anur ialedr acu’demi şto.
Mama nu s- a băgatî n di scuţie,pr eferând să desenez eîn
tăcere.
— Tată,i -am spus,î mipar er ău,chi ararit r ebuitsă te
chem l aceremoni adeabsol vire.
— Ladr acu’cu ast a,ar âsel .Cer emoni i
len- au însemnat
niciodatăni mi cpent r umi ne.
Amail uatoî nghi ţitur ămar edi ns ticlă.
— Suntmul telucr uripecar el er egr etîn vi aţamea,az is
el.Darsuntaldr acu’demândr u det ine,Căpr iţ
ădeMunt e,
def elulî
ncar eaicr escut .Decât eor imăgândescl atine,îmi
spuncăam f ăcutt ot uşicevabunpel ume.
— Bineînţel escăaif ăcut .
 — Ei ,atunciebi ne.
Am maivor bitovr emedespr ezil
eledeodi nioarăşi
,încele
din urmă,a sosi ttimpulsă pl ec.I-
am săr utatpeamândoi ,
apoi,dinuşă,m- am întorssă-lmaipr i
vescpet ata.
— Hei ,az i
sel.
Mi -
af ăcutcuochi ulşiaî ntinsundege tspremi ne.
— Te- am dezamăgi teuvr eodată?
Aî nceputsă chi cotească,pent ru că şti
a că nu put eam
răspunde decât î ntr-un singur fell aîntrebarea asta.Am
zâmbi t
.Şiapoiam î nchisuşa.

*
**

Douăsăpt ămânimait âr zi
u,t at
aasuf eritunat acdecor d.
Cândam aj unsl aspi t
al,eraî ntr-
un pat ,l aur genţe,cu ochi i
închişi.MamaşiLor istăteauî npicioar e,al ătur i
.
— Doarapar ateleîlmaiţ inî nviaţă,î nacestmoment ,az is
mama.
Şti
am că t ata ari de testatuna ca ast a,să- şipe treacă
ultimelecl i
peî ntr-
unspi tal,conectatl ani şteapar ate.Elşi -
ar
idor itca l ucrulăst a să seî ntâmpl eundeva î n nat ură.Ne
spuneaî ntotdeaunacădupăcemur ea,art rebuisă- llăsăm
undeva peun vâr fdemunt eşisă l ăsăm ul iiişicoi oţi
isă- i
sfâşiet r
upul .Am si mţitimpul sulăl a săl baticde a- llua î n
braţeşideanăvăl ipeuşăaf ară–oul timăext ernareî ns t
ilul
RexWal ls.
Înlocdeast a,l-am luatdemână.Er a cal dă şigr ea.Iar
dupăoor ă,apar atel
eauf ostopr it
e.

*
**
 Î
nl uni l
ecar eau ur mat ,m- am pomeni tcăîmidor eam fără
încetar esăiu î nal t
ăpar tedecâtacol oundemăalam.Dacă
eram l a muncă,î midor eam să iu acasă.Dacă er am î n
apar tament ,aşt eptam cu ner ăbdar esăi es.Dacăun t axipe
careî lopr isem r ămânea bl ocatî nt raic maimul tde un
mi nut ,cobor am şio por neam pe j os.Mă si mţ eam celmai
bine at uncicând er am în mi şcar e,ducându- mă undeva,şi
nu at uncicândaj ungeam î nl oculr espect i
v.M- am apucatde
pat i
naj . Mă t r
ez eam di mi neaţ a devr eme şi por neam pe
străzilelini
ş ti
te,învăl ui
teî nlumi naz oril
or,pânăl apat i
noar,
unde î mil egam at âtde s trâns pat i
nele,î ncâtmă dur eau
picioarele.Mă bucur am de f rigulnăuci tor şichi ar şide
lovituril
epecar el esufeream at uncicând cădeam pegheaţ a
tare şir ece.Manevr elerapide,r epetiti
ve,mă di st
răgeau,şi
uneor imă î ntorceam şisear a să pat inez,î ntor
cându- mă
acasă numaicând se f ăcea f oar t
et ârz i
u şimă si mţeam
extenuat ă.Am avutnevoi edeobucat ă devr emesă- midau
seama că nu er aî ndeajuns să iu î n mi şcare;t r
ebui a să
regândesct otul.

*
**

Launandupămoar t
eat atei,l
-am părăsi
tpeEr ic.Eraun
om bun,darnu er acelpotrivi
tpent r
u mine.IarParkAvenue
nuer aloculcărui
aîiaparţineam.
Am găsitun apartamentmi cîn WestSide.Nu aveapor t
ar
şi nici şemineu, dar avea f er
estr
e mar i, car
ei nundau
încăperi
le cu lumină, podele cu parchet şi un mi c hol,
întocmaicapr imulapartamentpecar eeu şiLoriîlgăsi
sem
înBr onx.Misepăr eapot rivit
.
M-am dus mair arl a patinaj
,iardupă ce mis- au furat
patinele,nu mi -am maicumpăr atalt
ele.Nevoia compul si
vă
deaimer eu î
nmi şcareaî nceputsădi spară.Darî miplăcea
să facpl i
mbăr ilungiî nt impulnopţ ii
.Adeseor i,o porneam
spre vest,în di recţ i
a luvi ului.Lumi nil
e oraşuluieclipsau
stelel
e, dar în nopţ il
e seni ne o put eam vedea pe Venus
deasupr a lini
ei or iz
ontul ui, deasupr a apei î ntunecate,
strălucindcontinuu.
 V
ZI
UA RECUNOŞTI
NŢEI

Stăteam peper on împr eunăcu celde- aldoi leasoţalmeu,

John. Un şui er s- a auz i
t din depăr tare, l umi nir oşiiau
începutsă st răl ucească şiun cl opoţela r ăsunat ,înt i
mp ce
por ţi
lecobor au pest eşosea.S- aauz itdi nnou şui eratul,apoi
aapăr utt renulpr int r
ecopaci ,dedupăcot itur ăşianăvăl it
spr e gară,cu cel e două f arur ifrontale păl i
nd î nl umi na
strălucitoareadupă- amiezeidenoi embr i
e.
Trenula î nce tinit, apoia opr i
t.Mot oar ele electri
ce au
bâz âit şiau vi br at,i ar după o pauz ăl ungă, uşi le s-au
deschi s.Peper onanăvăl itpuhoiuldepasager i,ducândz i
ar e
împăt ur i
te,genţ ideweekend di n stofaşihai nevi u colorate.
Pr i
n mul ţi
me,l e-am văz utpemamaşipeLor icobor ând din
trenşil e-am f ăcutsemncumâna.
Trecuser ă ci nci ani de l a moar t
ea t atei. Nu mă mai
întâlnisem decâtar areoricu mama de at unci ,iarea nu î l
cunoscusepeJohn şini cinu vizit
asecasa vechedel aţ ară
pecar ene- ocumpăr asem cu un an î n urmă.John avusese
ideeadea- iinvi tapeea,peLor işipeBr ian l anoiacasăde
Ziua Recunoşt inţei ;pr i
ma întâlnireaf amilieiWal l
sdedupă
înmor mânt areat atei.
Pe chi pulmameia apăr utun z âmbe tl ar g.A por ni
tî n
grabă spr e noi .Nu avea pal ton,pur t
a,di n cât e se vedea,
pat ru pul over e unul pest e altul, un şal , o per eche de
pantalonide cor d şinişte pant oi sportvechi .Ducea ni şte
pungidecumpăr ăturiimenseî n iecaremână.Î n spateleei
era Lori
,car e purta o pelerină şio păl ărie neagr ă.Er au o
perechecaresăr eaînochi .
Mama m- aî mbrăţ i
şat.Păr uleil ung î ncărunţ i
se aproape
de tot,dar avea obr aji
it randair i
işiochi is t
r ăluci
tori,ca
întot
deauna.Apoim- aîmbr ăţişatLor i
,iareu l -am pr ez
ent at
peJohn.
— Scuz ă-mi ţinuta, a z is mama, dar pl ănui esc să- mi
schimbpant oiiăş t
iaconf ortabil
icual ţi
iadecvaţ i,lacină.
A băgatmânaî nt r
-unadi ntrepungi l
edecumpăr ător
işia
scosoper echedemocasi niuz aţi.

*
**

Dr umulşer puitorpână acasă ne- a pur tatpesub podur i

de pi atră,prin pădur işisat e,şipest e hel eşteie pe care
plut eau l
ebedepedeasupr aapeilimpez icaogl inda.Fr unz el
e
căz useră,iarrafaleledevântl educeau î nspi ralede-al ungul
drumul ui.Pri
ndesi şur i
ledecopacidespui aţ i
,sev edeaucase
caref useserăinvizibi l
eînt i
mpulver ii
.
Î
nt imp ceconducea,John l e-apovest i
tmameişil uiLor i
despr eaceastăr egiune,despr efer
mel eder aţe,despr ecelecu
lor işidespr e or i
ginea i ndiană a numel uior aşului.St ând
alătur ide el,îipr iveam pr oilulşinu- miput eam s tăpâni
zâmbe tul.John scr ia căr ţ
işiar ti
cole pent r
ur evist
e.Ca şi
mi ne,şielsemut aseenor m demul tîn copi lărie,darmama
luicr escuseîntr-un satdi n Appalachi,în Tennessee,cam l a
160 deki lometr
ideWel ch,aşadar,put eaispunecăf ami li
il
e
noas t
reveneau depeacel aşimunt e.Nu î nt âlnisem niciodată
un băr batcu car e să- mipl acă at âtde mul tsă- mipe trec
timpul .Îli ubeam pent rut otsoi uldemot ive:pent ru căgăt ea
fărăr eţete;pent ru căscr iapoez iiiar ăsenspent ru nepoţ elele
lui;pent ru căf ami li
al uimar e,af ectuoasă,măaccept aseca
pe una di nt re ail or.I ar când i -am ar ăt atcicatricea mea
pent ru pr ima oar ă,mi -
a spus că er ai nt eresantă.A f olosit
cuvânt ul „ textur ată” .A z is că l ucr urile „ netede“ sunt
plictisitoar e, dar cel e „ textur ate“ er au i nteresante, i ar
cicat ricea î nsemna că f usesem maiput er nică decâtl ucr ul
car eîncer casesămăr ănească.
Am opr itpeal ee.Jessi ca,ii ca de15 ania l uiJohn di n
pr i
mal uicăsăt or i
e,ai eşitdi ncasă,î mpr eunăcu Br ianşicu
Ver oni ca,f ata de optania acest uia,şicu mast if-ull or,
Char lie.Ni ciBr ian nu seî ntâlni sepr ea descu mama del a
înmor mânt area t at ei.A î mbr ăţişat -o şi a î nceput să o
tachi nez eî nl egăt ur ăcu cadour ileadunat edi n gunoipecar e
leadusesepent r
ut oat ăl umea î n sacoşel edecumpăr ătur i
:
argint ăr i
er uginită,căr ţ
işir evi ste vechi ,cât eva obiect e di n
por ţelanincuosdi nani i’20,z gâr i
at efoar tepuţ in.
Br ian er a un ser gent de pol iţ
ie decor at şiconducea o
uni tat especi alăcar eanchet acr imaor gani zată.Elşisoţ ial ui
sedespăr ţi
ser ăcam at uncicândmădespăr ţi
sem eu deEr ic,
darseconsol asecumpăr ându- şişir enovândodăr ăpănăt ur ă
decasădi n Br ookl yn.Ref acusei nst alaţiael ectri
căşipecea
de apă,mont ase un şemi neu nou,î ntăr ise podelele şiî i
făcuseover andănouă;t oateast eacu mânal ui.Er aadoua
oar ă când r estaur al a per fecţieor uină.Î n pl us,exi stau cel
puţ indouăf emeicar eîlvânau,dor indu- şisăsemăr itecuel .
Sedescur caalnai biidebi ne.
 *
**

Le- am ar ătat mamei şi l ui Lor i gr ădi nile, care er au

pregăt i
t epent rui arnă.Eu şiJohnf acuser ăm muncasi ngur i:
grebl aser ăm f runz eleşilef ărâmi ţaser ăm cu apar atulspeci al,
tunseser ăm pl ant ele moar te şiacoper iser ăm cu un st rat
prot ect orr ăsadur il
e,puseser ăm cul opat aî ngr ăşămint epest e
grădi na cu l egumeşio săpaser ăm,scoseser ăm di n pământ
bul biidal iilorşiî idepoz it
aser ăm î n pi vniţă,î nt r-
ogăl eatăcu
nisip.Pe l ângă ast a,John t ăiase şiar anj ase în gr ădi nă
lemnulunuiar ţaruscatpecar eî ldobor âseşiî nlocuiseni şt e
olanedecedr ucar eput reziser ăpeacoper iş.
Mamaadatdi n capcândne- avăz utpr egăt iri
le;apreci ase
dint otdeaunai ndependenţ a.Aadmi ratgl ici nacar eîmpr esur a
dint oat e păr ţ
ile şopr onul ,l uj eriide t rompet a căţărăt oar e
car eseur cau pecopacişipâl culmar edebambuşidi nspat e.
Când a văz utpi scina,a cupr i
ns- o un i mpul sşia r upt -ol a
fugă,săr ind pe acoper itoarea el astică,ver de,să- it estez e
rezistenţ a.Char l
ie,câi nele,asăr itdupăea.Acoper it
oar eas- a
clătinatsubei ,iareaacăz ut,hohot indder âs.JohnşiBr ian
s-au văz utnevoi ţisă o r idice,î nt imp ce ii ca luiBr ian,
Ver oni ca,sehol bal aeacu ochi imar i.Nu ovăz usepemama
decânder ami cădet ot.
— Buni caWal lsedi feritădeceal al tăbuni căat a,i-am z is
eu.
— Foar tedi fer it
ă,aconir matVer oni ca.
Fiical uiJohn,Jessi ca,s- aî nt orsspr emi neşiaspus:
— Darr âdeexactcat i
ne.
Le- am ar ătatmameişil uiLor icasa.Î ncămămaiduceam
la bi rou,î n or aş,o dat ă pe săpt ămână,darai cit răiam şi
munceam î mpr eună cu John,er a cămi nulnost ru – pr ima
casă car eer a cu adevăr ata mea.Mama şiLor iau admi rat
podeaua,şemi neur il
emar işit avanulcu gr inziconf ecţ i
onat e
dinl emn de r oşcov ,cu ur me,l ăsat e de t oporulcu car e
fuseser ătăiate.Ochi imameiaucăz utpeocanapeaegi pteană
pe car e o cumpăr asem de l a o pi aţă de vechi tur i.Avea
picioar e sculpt at e şi o spe tează de l emn, decor ată cu
triunghi uridesi def.Adatdi ncapmul ţ
umi tă.
— Or ice casă ar e nevoi e de un obi ectde mobi lierde un
aut enticprostgus t.
Bucăt ăriaer aî nvălui tădemi rosulcur canul uilacupt orpe
car eî lpregătiseJohn,cu oumpl ut ur ă decâr naţi,ciuper ci,
nuci ,mer e şicr utoanecondi ment ate.De asemenea,f ăcuse
cremă de ceapă,or ez i ndian,sos de aine şimâncar e de
dovl ecei.Eu f ăcusem t r eiplăci nte cu mer e,aduse di ntr-o
li
vadădi napr opi ere.
— Fest i
n!as trigatBr ian.
— Moment ulospăţ ului !i-
am z i
s.
S- auitatl at oatef elur il
eal ea demâncar e.Şt iam l a cese
gândeşt e,ceî şispuneor idecât eor ivedeaoas t
felder isipă.
Acl ăt i
natdi ncapşiaz is:
— Şt ii
,nu echi arat âtdegr eu să puimâncar epemasă,
dacăt ehot ărăş ticăvr eisăf acil ucr ulăst a.
— Hai ,fărăr epr oşur i,i-aspusLor i.
Dupăcene- am aşez atl amasă,ne- aspusşimamaveş til
e
eibune.Er asquat terdepest eci ncispr ezeceani ,iarpr imăr i
a
deci seseîn sf âr şitsă l evândă apar tament ele,eişicel orlalţi
squat teri
,cu un dol arbucat a.Nu neput eaaccept ainvi t
aţ i
a
deamair ămâneovr emepel anoi ,ne- aspusea,pent r u că
trebui a să aj ungă î napoi ,la o şedi nţă a consi li
ul ui de
squatteri.Ne- a maispus şică l uase l egătura cu Maur een,
carelocui at otî n Cal i
for ni
a,şicăsor anoast r
ăceami că,cu
care nu maivor bi serăm de când pl ecase din New Yor k,se
gândeasăseî nt oar căacasăşisănef acăovi zi
tă.
Am î nceputsăvor bim despr ecâtevadi ntremar il
eavent uri
aletatei:cum măl ăsasesămângâighepar dul,cum nel uase
laVânăt oar edeDemoni ,cum nedăr uisest eledeCr ăciun.
— Art rebuisăt oast ăm înami ntirealuiRex,az i
sJohn.
Mamaar idicatochi ispr et avan,păr ândcăsegândeşt e.
— Şt iu.
Apoişi -aî nălţatpahar ul
.
— Vi aţacut at ălvos t runuaf ostniciodatăpl icti
sitoare.
Am r idicatcu t oţ i
ipahar ele.Apr oapecăî lput eam auz ipe
tatachi coti
nd l ar emar camamei ,aşacum of ăceadeiecar e
dată când î i pl ăcea cu adevăr at ceva. Af ar ă se l ăsase
întunericul.A por ni tun vântcar ea scut uratf er
est r
ele,i ar
lăcărilel umânăr ilor au î nceput să se agi t
e, dansând l a
graniţ
adi ntret ur bul enţ ăşior dine.
 Mul
ţumi
ri

Aşdor isă- imul ţumescf rat eluimeu,Br i

an,pent rucămi -a
fostal ătur iîncopi lăr i
eşicâtt impam scr i
saceast ăcar te.De
asemenea,î isuntr ecunoscăt oare mameimel e pentru că a
crez utî n ar t
ă şiî n adevăr ,şia sus ţ
inuti deea acesteicăr ţi
;
sur or i
imel e maimar i
,scl i
pi tor de i ntel
igente şit alentate
Lor i,pent ru căşi -aschi mbatpunct uldeveder eînpr ivi
nţaei
şi sur orii mele mai mi ci, Maur een, pe car e o voi i ubi
întot deauna.Şit at ăluimeu,Rex S.Wal ls,pent ru că avut
toateacel evisenemai pomeni t e.
Deasemenea,mul ţumirispeci aleagent uluimeu,Jenni f
er
Rudol ph Wal sh, pent ru compasi une, spi ri
t,t enacitate şi
sus ţiner e entuziast ă;edi toareimel e,Nan Gr aham,pent ru
simţ ulacutalmăsur i
işipent ru afecţ i
uneaat âtdepr ofundă;
precum şil uiAl exisGar gagliano,pent r ulecturame ti
culoasă
şisensi bil
ă.
Recunoşt inţa mea pent r u sus ţinerea cont i
nuă,î ncă del a
bun î nceput ,se î ndr eaptă spr e Jay şiBe tsy Taylor,Laur ie
Peck,Cynt hia şiDavi d Young,Amy şiJi m Scul ly,Ashl ey
Pear son,Dan Mat thews,Susan Wat son,Jessi ca Taylor şi
AlexGuer rios.
Nu î ipotmul ţumiî ndeajuns de mul tsoţ uluimeu,John
Tayl or,car e m- a convi ns că a sosi tmoment ulsă- mispun
povest ea,apoiaext r as-odinmi ne.