DEPARTAMENTUL CĂILOR FERATE

Direcţia linii şi instalaţii

Nr. 465/277—1973

INSTRUCŢIUNI
privind executarea lucrărilor de buraj,
ridicarea căii la nivel longitudinal
şi transversal şi riparea căii, cu maşinile
grele de cale de tip BNRI sau BMNRI.

— 1980 —
 C U P R I N S

Organizarea lucrărilor
Repartizarea sarcinilor
Alcătuirea şi principiul de funcţionare al maşinii de
burat, nivelat şi ripat linia
Efectuarea şi notarea măsurătorilor în vederea lucrului
cu maşina
Numărul de coborîri, respectiv de strîngeri ale ciocanelor
Presiunea maximă a uleiului 140 at
Mărimea deschiderii şi închiderii ciocanelor . . . .
Adîncimea de coborîre a ciocanelor în balast . . . .
Forma şi mărimea tacheţilor ciocanelor
Lucrări pregătitoare şi de reglare
Verificarea funcţionării corecte a echipamentului de
rectificare a nivelului transversal
Ridicarea liniei la nivel, comandată prin vizare . . .
Ridicarea căii la nivel executat automat de maşină
(metoda bazei relative)
Riparea măsurată a căii
Riparea comandată prin vizare
Riparea căii executată automat de maşină
înregistrarea defectelor de ripare
înregistrarea săgeţilor măsurată cu coardă
înregistrarea variaţiei nivelului transversal
 PARTEA I
Organizarea lucrărilor de buraj, ridicarea căii la nivel In sens
longitudinal şi transversal şi riparea căii,
cu maşinile BNRI sau BMNRI

Maşinile BNRI sau BMNRI execută, automat sau la co-

mandă, ridicarea căii la nivel (în sers longitudinal şi transver-
sal) burajul şi riparea căii.
în cele ce urmează se reglementează măsurile car-9 trebuie
luate pe şantierele unde sînt utilizate astfel de maşini şi modul
lor de lucru. La executarea lucrărilor de reparaţii periodice şi
reparaţii capitale de linii se vor respecta şi reglementările pro-
prii acestor lucrări.

1. Programarea.
Direcţia linii şi instalaţii întocmeşte programul anual al
maşinilor, pe baza propunerilor regionalelor, la lucrările de:
— buraj general (Cb) pe porţiunile refacţionate în anul
precedent;
— pregătirea porţiunilor de linie prevăzute a se suda în
anul în curs;
— burajul şi riparea la rînd la reparaţiile periodice de pe
liniile magistrale sau principale;
— burajul general intermediar (între două reparaţii pe-
riodice) ;
— rectificarea la rînd a nivelului şi poziţiei căii în plan
pe unele porţiuni de cale mai rele în cadrul lucrărilor de între-
ţinere;
— burajul şi riparea la rînd la liniile noi date în exploa-
tare (dublări de linii).
Urmărirea activităţii maşinilor se face de către serviciul
linii din DLI care avizează toate modificările de program.
 2. Organizarea lucrărilor.
2.1. Lucrările de buraj general.
Şefii de secţie de întreţinere împreună cu şefii de districte
răspund de pregătirea, organizarea şi executarea lucrărilor de
buraj mecanic. Ei stabilesc şi programează lucrările de pregă-
tire, cu suficient timp înainte, astfel încît să nu perturbe pro-
gramul maşinilor, urmărind totodată executarea, pentru adu-
cerea liniei într-o poziţie corectă atît în ceea ce priveşte profi-
lul în lung cît şi în plan.
în acest scop trebuie controlaţi reperii existenţi de ax şi
nivel — atît în aliniament cît şi în curbe, defecţiunile urmînd
a fi remediate cu cel puţin două luni înainte de sosirea maşi-
nei. Totodată trebuie repuse în stare bună plăcuţele neciteţe
da la reperi, completarea celor lipsă etc.
Cu două săptămîni înainte.de sosirea maşinei, trebuie ter-
minate înlocuirile izolate sau completările de material, în spe-
cial plăcuţele dintre şine şi placa de suport sau plăcile elastice
dintre placa de suport şi traversa de beton (acele unde s-au
montat de la început); totodată trebuie revizuite prinderile (se
vor strînge la rînd toate tirfoanele şi buloanele după ce în prea-
labil s-au făcut completările de inele resort în cazul că. lipsesc
sau s-au rupt).
Totodată se va asigura existenţa şi corecta funcţionare a
dispozitivelor contrafugirii şinelor pe toate porţiunile unde sînt
prevăzute prin reglementările existente.
Piatra spartă necesară pentru completarea prismei de ba-
last se va aproviziona pe şantier cu cel puţin două săptămîni
înainte de sosirea maşinei şi se va încorpora.
Tot pînă la aceeaşi dată se va rectifica ecartamentul şi se
vor trata joantele (se va asigura o poziţie corectă a rosturilor
de dilataţie, se va asigura scurgerea apelor şi reînnoirea sau
eiuruirea balastrului existent, acolo unde este cazul).
2.2. La reparaţiile periodice, în afara măsurilor enunţate la
punctul 2.1. se va face eiuruirea prismei de balastare la cape-
tele traverselor cu cel puţin două săptămîni înainte de sosirea
maşinei, acolo unde nu se asigură avansul zilnic al lucrărilor
de ciuruire în acelaş ritm cu burajul mecanic.
Este indicat ca acolo unde se ridică linia cu 6—10 cm,
primul buraj să se efectueze cu ciocane electrice de burat, cu
cel puţin două săptămîni înainte, urmînd ca maşina să efectueze
burajul II.
2.3. Măsurătorile căii şi însemnarea pe traverse a ăepla-
urirdur in plan orizontal şi vertical, se vor termina cel mai tîrziu
cu o N.ipUimînă înainte de sosirea maşinei. Defectele de gradul
IV. Irebuie remediate în cel mai scurt timp, ne mai aşteptînd
sicmva maşinei.
'.',.4. Pe liniile unde nu este asigurat un strat de piatra,
hi turlă curată, de minimum 10 cm sub talpa traverselor şi deci
burajul mecanic prin vibrare nu dă rezultate mulţumitoare,
utilizarea maşinilor pentru rectificarea nivelului se va face nu-
ri mi cu luarea unor măsuri speciale şi aprobarea DLI.
Dacă defectele de ripare sînt mai mari ca 60 cm ele trebuie
corodate în prealabil (cu o maşină de burat, nivelat şi ripat,
cu o maşină de ripat sau manual), deci lucrarea se execută de
regulă în două sau mai multe faze.
2.5. Pentru asigurarea stabilităţii căii se vor lua următoa-
rele măsuri:
2.5.1. Pe calea cu joante se vor rectifica rosturile de dila-
laţie astfel încît ele să corespundă prevederilor din instrucţia
10L1.
2.5.2. Pe calea fără joante se va face detensionarea şine-
lor astfel încît temperatura în şină în tot timpul lucrului să nu
depăşească T + 1 5 ° (T fiind temperatura de fixare a căii); în
cazul cînd nu se prevăd temperaturi în şine mai mari de T-f-150
nu este necesar a se face detensionarea şinelor (la RP prin
timp de lucru se înţelege intervalul calendaristic).
2.5.3. în cazul rectificărilor de nivel mai mari de 6 cm şi
a unor ripări mai mari de 4 cm, atunci cînd temperaturile în
şină depăşejsc 40 °C la calea fără joante şi 45 °C la calea cu
joante, se va introduce o restricţie de viteză de 50 km/h atît
ziua cît şi noaptea. în tot intervalul cît se lucrează cu maşina
la temperaturi în şină mai mari de 30 °C, se va asigura com-
pactarea prismei de piatră spartă la capetele traverselor şi în-
tre ele.
2.5.4. Lucrările cu maşina în cadrul întreţinerii căii la tem-
peraturi mai mici decît temperatura de fixare, se vor executa
pînă la temperaturi în şină de T —25° (T fiind temperatura de
fixare) şi nu mai scăzută de —5*.
La executarea lucrările în aceste condiţii, se va urmări
îndeaproape dacă nu se produce o detensionare necontrolată a
căii fără joante.
în curbele cu raza de 1000 m şi mai mică se va urmări
poziţia în plan a căii faţă de reperi plantaţi din 20 în 20 m.

?
 Dacă pe baza măsurătorilor făcute la reperi înainte şi după
executarea lucrărilor cu maşina se va constata o deplasare ge-
nerală a căii înspre interiorul curbei, ceea ce indică producerea
unei detensionări necontrolate se va proceda la redetensionarea
liniei şi fixarea şinelor în limitele temperaturilor de fixare
instrucţionale.
2.6. Şeful Secţiei L. va urmări îndeaproape pregătirea li-
niei şi executarea lucrărilor cu maşina. In acest scop la fiecare
Secţie L se va stabili nominal un inginer responsabil pentru
executarea lucrărilor cu maşina.
2.6.1. Pe tot timpul executării lucrărilor cu maşina de bu-
rat nivelat şi ripat va fi prezent la locul de lucru, şeful distric-
tului local, care răspunde de siguranţa circulaţiei, Şeful distric-
tului local pe lîngă obligaţiile prevăzute în instrucţii (închide-
rea şi deschiderea liniei, semnalizare etc.) va supraveghea atent
linia pe porţiunea burată cu maşinile în ziua respectivă făcînd
revizii de linie suplimentare. In caz că va observa defecţiuni
la linie în timpul sau după terminarea lucrului cu maşina va
lua imediat măsură de siguranţă suplimentare, introducînd la
necesitate restricţie de viteză şi organizînd supravegherea per-
manentă a liniei.
2.7. Înainte de începerea lucrărilor cu maşina se va face o
verificare prealabilă a liniei de către picherul operator de la ma-
şina de burat nivelat şi ripat împreună cu şeful districtului de
linie consemnîndu-se executarea tuturor lucrărilor pregătitoare.
Verificările se vor organiza astfel pentru a se asigura frontul
de lucru al maşinei pe cel puţin 2—3 km. în caz că linia nu
este pregătită şi districtul local nu a organizat executarea aces-
tor lucrări maşina va fi îndrumată la alt şantier iar conducerea
secţiei şi districtului local vor trebui să răspundă pentru nelua-
rea măsurilor necesare.
2.8. La verificarea liniei se va preda şi tabloul cu măsu-
rătoarea rosturilor cu precizarea dacă se lucrează după instruc-
ţia 314 norme şi toleranţe la linii şi poduri sau după instrucţia
10 LI.
In oazul că s-au produs fugiri de şine se va proceda în
primul rînd la rectificarea rosturilor de dilataţie, numai după
care va intra în lucru maşina. Se va preciza temperatura pînă
la care poate lucra maşina în raport cu tipul de suprastructură.
Pe porţiunile de linie fără joante se va preciza temperatura de
fixare a liniei şi temperatura în şină pînă la care se pot exe-
cuta lucrări. în cazul că este necesar Secţia L şi districtul looal
vor proceda la detensionarea liniei, fiind răspunzători de acest

8
lucru menţionîndu-se temperatura de detensionare şi alungirea
(ifectivă.
Consemnările şi precizările se vor face în carnetul de şan-
tier al picherului operator de la maşina de burat, nivelat şi
ripat.
2.9. Picherul operator de la maşina de burat, nivelat şi ri-
pat, va menţiona în carnetul său de şantier temperatura în şină
dimineaţa, la începerea lucrului şi sfîrşitul lucrului; va nota
şi temperatura de fixare a şinelor pe porţiunea lucrată urmă-
rindu-se ca ecartul de temperatură între temperatura de fixare
şi cea efectivă în şină pe timpul lucrului să fie mai mic de 15°C.
La maşina de burat va exista în permanenţă un cupon de şină
cu termometru.
2.10. Pe locul de execuţie a lucrărilor cu maşinile grele de
burat calea se va asigura existenţa în permanenţă a unei maşini
manuale de tăiat şine cu pînzele necesare şi a patru perechi
de eclise curbate cu buloanele respective. De asemeni tot la
maşină ori în imediata apropiere a punctului lucrării se va asi-
gura existenţa balizelor, paletelor şi discurilor cu felinarele res-
pective necesare pentru semnalizarea unor eventuale restricţii
de viteză sau închideri de linie.

3. Repartizarea sarcinilor.
Sarcinile beneficiarului.
3.1. Un şef de echipă ori un meseriaş cale I. (instruiţi în
mod special sub conducerea şi supravegherea picherului şef de
district, în toată perioada cît lucrează maşina controlează cali-
tatea lucrului şi ordonă corectarea imediată a defectelor care
depăşesc toleranţele.
3.2. Pe lîngă maşina de ridicat, burat şi ripat trebuie asi-
gurată o formaţie compusă din:
— un picher sau şef echipă;
— 2—4 meseriaşi cale pentru burajul traverselor de la
joante sau din dreptul semnalelor şi care nu pot fi bu-
rate mecanic.
3.3. Calitatea execuţiei lucrării (nivelul transversal şi să-
geţile) se înregistrează grafic de aparatul de pe maşină acolo
unde este (în lipsa vagonului de măsurat calea) în prezenţa şe-
fului de district, a şefului de echipă sau a unui tehnician in-
struit.
Acesta identifică pe grafic punctele sau zonele cu defecte
care depăşesc toleranţele, analizează cauzele şi natura defecte-

9
lor şi le înseamnă pe grafic; dispune deîndată corectarea de-
fectelor sau stabileşte lista lor; face un releveu grafic al zone-
lor remediate şi-1 anexează la graficul iniţial; pliază graficul
în format A.4. şi-1 înaintează la Divizia L — Biroul de linii; în
caz că remedierile impun reţinerea maşinei mai mult decît era
prevăzut, informează din timp Biroul de linii.
Pentru remedierea defectelor referitoare la poziţia în plan
a căii este necesar să se efectueze o a doua ridicare a căii cu
buraj şi ripaj.
Ridicarea va fi de maximum 10 mm. De fiecare parte ram-
pa va fi de maximum 1 mm/m.
3.4. Sarcinile formaţiei de lucru de pe maşină.
Formaţia de lucru de pe maşină comandă şi execută ridi-
carea, riparea şi burajul mecanic al căii şi răspunde de buna
calitate a nivelului longitudinal şi transversal al căii, a ripării,
a burajului şi a rampelor de racordare, provizorii şi definitive.
Formaţia de lucru de pe mişană aparţine de regionala pro-
prietară a maşinei, pentru un schimb de lucru se compune din:
— un picher,
— un şef de echipă (ajutor picher),
— doi maşinişti I — maşini cale mecanizarea grea,
— un maşinist II — maşini cale mecanizare grea.
3.5. Sarcinile picherului care conduce formaţia de lucru:
— stabileşte şi înscrie pe traverse corecţiile de ripaj care
trebuie introduse la intrările şi ieşirile din curbele de racor-
dare;
— stabileşte prin vizare mărimea defectelor de direcţie
în aliniamente şi le înscrie pe traverse; în curbe notează defec-
tele de direcţie faţă de reperii ficşi;
— în cazul rectificării profilului în lung prin vizare, sta-
bileşte punctele înalte pe care urmează a fi amplasat postul
de vizare (nivela) şi determină cotele lor.
— instalează nivela pe punctele înalte stabilite — la cota
fixată — şi comandă ridicările.
3.6. Sarcinile şefului de echipă:
— stabileşte şi înscrie pe traverse valorile nivelului trans-
versal în curbele de racordare;
— afişează corecţiile pentru ripare.
3.7. Un mecanic comandă nivelul transversal — supraînăl-
ţările şi corecţiile la pendul.
3.8. Delegatul beneficiarului verifică în spatele maşinii pe

10
 pendul efectuarea corectă a comenzilor şi rezultatele privind
nivelul transversal.
'' • Zilnic pe porţiunea lucrată cu maşina se va măsura nive-
lul transversal din două în două traverse precum şi săgeţile
din 5 în 5 m întocmindu-se în comun de, jgictierul operator al
maşinei şi de şeful districtului L un tş$l!^cu.,recitatul măsu-
rătorii. / / g * .,.
Dacă în urma lucrărilor cu maşirji^se c^n^at| ^efecte care
depăşesc jumătate din valoarea tolenito^plor de ejsjwoatare pre-
. văzute în Instr. 314 lucrările se consiaofa^ necore»p(unzătoare şi
şe vor reface după care se vor face di%>îfeu jtâefeaşi măsură-
tori. In tabelul de măsurători se vor consemna zonele respec- l
• \iv traversele ce au fost burate manual datorită unor obsta-
. - cole ce au împiedicat burajul mecanic.
La terminarea lucrărilor pe raza unui district L se va face
recepţia lucrărilor de către Şeful Secţiei ori inginerul respon-
sabil de la Secţia L împreună cu şeful districtului şi picherul
responsabil al maşinei de burat. La procesul verbal de recepţie
ce se va încheia se vor anexa tablourile cu măsurătorile efec-
tuate zilnic, precum şi înregistrarea grafică a măsurătorii fă-
cute cu aparatul de măsurat linia al maşinei, iar în lipsa aces-
tuia se va face o măsurătoare specială cu căruciorul de măsu-
rat calea şi se va anexa banda căruciorului.
Chenzinal şeful Secţiei L va informa în scris Divizia L
despre modul de executarea lucrărilor cu maşina şi calitatea
acestora, iar pe baza acestor rapoarte Divizia L va prezenta
situaţia şi cu măsurile necesare conducerii regionalei C.F.
! • 3.9. Rapoarte de execuţie:
: ; La sfîrşitul fiecărei zile de lucru, picherul şef de district
raportează Secţiei L şi prin ea Serviciul L, lungimea burajului
efectuat, lungimea distanţelor pe care a fost necesară reface-
rea lucrării, precum şi evenimentele importante ca de exem-
plu: întîrzieri de trenuri, defecţiuni ale maşinei. Aceleaşi date
se transmit lunar şi de către picherul din formaţia de lucru
către serviciul şi Secţia propritară care le transmite la DLI.
în cazul defectărilor care necesită intervenţia atelierului
sau retragerea maşinei se anunţă imediat unitatea proprietară.
La sfîrşitul lucrării unitatea beneficiară comunică la divi-
zia L şi aceasta la rîndu-i la DLI, distanţele lucrate şi cantită-
ţile de lucru efectuate împreună cu rezultatele calitative.
3.10. Staţionarea maşinei în staţii.
La sfîrşitul lucrului, deîndată ce maşina este garată în sta-

11
ţie, pe linia unde urmează să staţioneze pînă a doua zi picherul
sau şeful de echipă montează cîte două perechi de saboţi la cca
5 sau 6 m de maşină iar, la 10 m deoparte şi de alta plantează
discuri roşii. Dacă maşina este garată pe o linie terminală o
singură pereche de saboţi este suficientă. Atunci cînd este po-
sibil se montează şi sabot de deraiere. După aşezarea dispoziti-
velor de asigurare se informează staţia sau depoul (dacă linia
de garare este în depou) înscriindu-se în registrul de revizia
instalaţiilor.
Atîta timp cît maşina staţionează în staţie fără a fi plan-
tate discurile roşii, maşina va fi acoperită cu agenţi, iar meca-
nicul va urmări în permanenţă manevrele ce se execută în
staţie fiind pregătit ca în orice moment să poată deplasa maşina
pentru a evita un eveniment.

PARTEA II

4. Alcătuirea şi principiul de funcţionare ale maşinii de

burat, nivelat şi ripat linia.

4.1. Maşina de burat, nivelat şi ripat linia se compune din:

— maşina de burat propriuzisă, constînd dintr-un vehicul
de cale ferată, de construcţie specială pe care sînt montate:
motorul de acţionare, organele de transmisie şi echipamentele
de lucru (mecanisme de burat, cilindrii de ridicare şi de ripare,
aparatura de conducere etc);
— căruciorul monoax de sprijin, legat de maşina printr-un
cadru tubular prevăzut cu cilindrii de compensare comandaţi
hidraulic, servind pentru transmiterea efortului de ridicare şi
riparea căii;
— dispozitive de măsurare şi comandă a operaţiunilor de
ridicarea liniei la nivel, atît în sens longitudinal, cît şi trans-
versal;
— dispozitive de măsurare şi comandă pentru corecţiile
direcţiei căii;
— dispozitive de înregistrare a diagramelor de lucru.
4.2. Principiul de funcţionare al mecanismelor de buraj.
Burajul traverselor se execută cu două mecanisme de bu-
rare independente, fiecare avînd cîte 4 perechi de ciocane (res-
pectiv 8 perechi de ciocane în cazul maşinilor de tipul BMNRI
— care burează simultan două traverse), dispuse faţă în faţă,

12
dv o parte şi de alta a şinei. Ciocanele exercită asupra balas-
tului o acţiune concomitentă de vibrare şi comprimare. Adîn-
cimea de pătrundere, a ciocanelor în balast, mărimea deschi-
derii şi a închiderii ciocanelor, precum şi durata şi valoarea for-
ţei de comprimare a balastului se reglează, în raport cu condi-
ţiile de lucru.
4.3. Principiul de funcţionare al echipamentului de ridi-
care la nivel.
Nivelarea liniei se realizează prin ridicarea celor două fire
ale căii la o cotă determinată de o dreaptă, care uneşte două
puncte înalte de pe unul din firele căii, luat ca fir de referinţă
(fir director, fig. II.1). Ridicarea la nivel a celor două fire se
face concomitent de două dispozitive de comandă diferite.
4.3.1. Realizarea nivelului longitudinal.
Pentru a defini în fiecare punct înălţimea de ridicare ne-
cesară este utilizată o „bază relativă de referinţă" (fig. II.2),
reprezentată prin dreapta AC, care coincide cu firul director.
Această dreaptă este materializată prin două construcţii tubu-
lare S (braţul stabilizatorului) şi T (axul longitudinal de tran-
smitere al mişcării de la pendul), articulate în punctul B, în
dreptul cleştilor de ridicare a căii.
Braţul stabilizatorului se sprijină pe un cărucior, care în
timpul lucrului se găseşte pe calea care urmează să fie ridicată
la nivel; axul longitudinal T se reazemă în partea sa din spate,
prin intermediul a doi cilindrii hidraulici, pe calea care a fost
ridicată anterior la nivel.
Nivelarea se realizează prin aducerea punctului B pe deapta
AC operaţie care se realizează în mod automat. Faţă de di-
mensiunile elementelor constitutive ale sistemului de comandă,
prin nivelarea automată se realizează reducerea erorilor de ni-
vel la V4 din valoarea iniţială.
Maşinile de burat, nivelat şi ripat linia tip BMNRI—80 şi
BNRI—85 sînt prevăzute cu o bază relativă alungită de refe-
rinţă (fig. II.3 ), care asigură, în regim de lucru automat, redu-
cerea erorilor de nivel la 1/11 din valoarea iniţială.
în cazul cînd linia pe care se lucrează prezintă denivelări
mari, pentru reducerea cărora corecţia pe care o realizează
maşina în regim automat nu este suficientă, mărimea ridicării
liniei se comandă de către picherul operator de la distanţă, de
la un post de vizare. Lucrul prin vizare nu scoate din funcţiune
sistemul de comandă automată a maşinii.

13
 4.3.2. Realizarea nivelului transversal.
Pentru ridicarea la nivelul prevăzut a celui de al doilea fir
al căii, maşina de burat este echipată cu un pendul hidraulic,
I' (fig. II.2) care realizează o bază de referinţă absolută, per-
pendiculară pe dreapta AC (firul director). Funcţionarea pen-
dulului este conjugată cu aceea a unor servomecanisme hidrau-
lice cu care se comandă poziţia supapelor de nivelment.
Sistemul este astfel conceput încît în aliniamente pendulul
comandă în mod automat aducerea la acelaşi nivel a ambelor
fire ale căii.
Pentru realizarea unei supraînălţări de o valoare dată, pen-
dulul dispune de un sistem de comandă cu ajutorul căruia se
modifică poziţia relativă a distribuitoarelor hidraulice faţă de
verticala indicată de pendul şi prin aceasta se obţine o încli-
nare a bazei transversale de referinţă, respectiv ridicarea uneia
din sine la o înălţime corespunzătoare acestei înclinări.
4.4. Principiul de funcţionare ale echipamentului de ripare.
Pentru stabilirea mărimii ripajului, maşina este prevăzută
cu un echipament de măsurare format din patru palpatori, le-
gaţi între ei, printr-un sistem de coarde, care în timpul lucrului
sînt în contact cu unui din firele căii (fig. II.4). Trei din aceştia
servesc pentru definirea unei baze de referinţă, iar cel de al
patrulea palpator determină abaterea direcţiei căii în raport
cu baza de referinţă. Informaţiile date de palpatorul de măsu-
rare sînt transformate în mărimi electrice care după ce sînt
amplificate, comandă riparea căii în sensul şi cu mărimea ne-
cesară.
Reprezentarea schematică a modului de lucra a sistemului
de măsurare este arătată în fig. II.5. In principiu, acesta este
format din două cadre mobile (1) şi (2) legate între ele prin
două fire de oţel încrucişate, primul se găseşte pe calea care
trebuie ripată, iar cel de al doilea pe calea care a fost ripată
anterior.
Palpatorii (A, C şi D) definesc un arc de cerc cu o rază
oarecare (baza de referinţă), iar palpatorul B, determină aba-
terea direcţiei căii faţă de baza de referinţă. Distanţa „a" în
dreptul palpatorului B, între poziţia teoretică, determinată de
palpatorii de referinţă, şi poziţia reală, indică mărimea ripa-
jului care trebuie efectuat în acel punct.
Ca şi în cazul nivelmentului, sistemul automat de comandă
a ripajului, acţionează în raport cu o bază relativă şi asigură

15
 fio » 2- SCH£MA OKGANELOf?
^ MASO/ZAK£ 5/ COMAA/DÂ
P£NT£U /V/V£lAe£(8A2A)
g£LAT/ VA ( SCURTA)

- l l|L .//1
I . , r A Jr

A
L 9,50 D
(i 7,3 o
2-4

.11.3 SCHEMA MAŞINI DE BURAT

BAZA RELATIVA ALUNG!TA
numai o corecţie a defectelor de direcţie a căii. Raportul de re-
ducere a acestora fiind de 9 : 1. Atunci cînd această diminuare
a defectelor nu este suficientă, riparea poate fi comandată, fie
prin vizare (în aliniamente) fie prin efectuarea unei retrasări şi
stabilirea ripajului de efectuat în raport cu reperii de direcţie
ale căii (ripajul măsurat).
4.5. Dispozitivele de comandă şi de corecţie ale maşinei
pentru nivelare şi ripare.
Pentru efectuarea comenzilor de ridicare la nivel şi ripare,
precum şi a celor de corecţie în raport cu condiţiile reale de
lucru, maşina de burat dispune de următoarele dispozitive de
comandă şi de lucru auxiliare.
4.5.1. Cutia de comandă Eo, situată pe partea frontală a
maşinii (fig. II.6) care serveşte în principal pentru:
— comanda ridicării liniei;
— alegerea regimului de lucru la ripaj (automat sau co-
mandat de către operator);
— riparea căii prin comandă directă şi pentru efectuarea
unor subripaje progresive necesare racordării la punctele fixe
(poduri, pasaje etc.).
— rotirea maşinii pentru centrarea ei în curbe;
— aducerea în poziţia necesară a rolelor de ripare şi a
cleştilor de ridicarea căii.
4.5.2. Cutia de comandă EY (fig. II.7) situată pe căruciorul m o -
noex, cu ajutorul căreia se asigură:
— aducerea corecţiilor necesare echipamentului de coman-
dă a ripării în regim de lucru automat;
— dirijarea maşinii în cazul ripajului măsurat;
— decalarea liniei zero a maşinii atunci cînd este necesară
şi deplasarea laterală a căii, concomitent cu corectarea abate-
rilor de la poziţia corectă în plan.
4.5.3. Cutia de telecomandă EY 1 fig. (II.8) care este pur-
tată de picherul operator şi serveşte pentru dirijarea de la dis-
tanţă prin radio' a maşinii pentru ridicarea la nivel, respectiv
corecţia direcţiei în aliniamente.
4.5.4. Postul mobil de vizare, constînd dintr-un aparat de ni-
vel, care se amplasează în cale prin intermediul unui suport
de construcţie specială; vizînd de la acest post, mira situată pe
cadrul palpator al maşinii se dirijează cu ajutorul cutiei de
telecomandă, corecţiile care trebuie efectuate pentru nivelul
longitudinal şi direcţia căii.

18
N>
ts5
>3 o
t-

"o
fn
—-o

fn .
Ci

= 1 pl1

•Ci

S.O

0
§
O

H>

n>
o-
c
--l
0)
I9r
o ii
"V <(& rv? 0 ^
o
IR

OS
>_ *

t-o
00
 PARTEA A III-A

5. Efectuarea şi notarea măsurătorilor în vederea lucrului

cu maşina.

5.1. însemnări pe cale (generalităţi):

însemnările ce se fac pe cale se referă la:
— nivelul transversal,
— nivelul longitudinal,
— defectele de direcţie,
— corecţiile maşinei în curbele de racordare,
—• obstacolele şi joantele.
5.2. Însemnarea nivelului transversal.
Nivelul transversal al căii se notează în mărimi din jumă-
tate în jumătate de milimetru:
— în aliniament numai pe prima şi ultima traversă, unde
• nivelul transversal este zero;
— în curba propriu-zisă pe prima şi ultima traversă, unde
supraînălţarea este completă (RC şi CR) ca şi la fiecare 40 m
aproximativ, atît timp cît supraînălţarea este constantă;
— pe rampa supraînălţării din 2 în 2 traverse folosind
tablourile de creşterea supraînălţării care urmează:

Exemplu de notare:
(In cazul refacţiilor nivelul
transversal este notat pe inima
şinei):
SC3/?Sui de rncrs ol
most net

5.3. Profilul în lung.

Profilul în lung este determinat în funcţie de:
— reperii de nivel în cazul refacţiilor;
— punctele înalte ale căii în cazul întreţinerii curente; sau
— direct de către stabilizatorul maşinei în cadrul buraju-
lui general (la rînd).
5.5.1. Mărimea ridicării căii:

24
 a) între 10 pînă la 30 mm atunci cind profilul in lung al
căii este stabilit direct de către stabilizatorul maşinei
(fără utilizarea lunetei de nivelment);
b) 10 mm minimum. în cazul cînd profilul în lung trebuie
să fie restabilit în raport cu reperii de nivel sau prin
raport cu punctele înalte ale căii (cu utilizarea lunetei,
de nivelment; punctele înalte şi colete reperilor se ri-
dică cu minimum 10 mm).
5.4. Utilizarea nivelei (lucru cu vizare).
5.4.1. Stabilirea punctelor înalte.
însemnările privind profilul în lung al căii sînt necesare
pentru punerea în staţie a nivelei.
Punctele înalte ale căii sînt determinate, ţinînd seama de
una din următoarele consideraţiuni:
— reperii de nivel al axei căii, atunci cînd profilul în lung
trebuie restabilit;
— punctele înalte ale căii — în cazul reparaţiei periodice
sau burajului general — dacă profilul în lung prezintă neregu-
larităţi numeroase şi importante.
în cazul cînd ridicarea depăşeşte 60 mm se vor fixa puncte
înalte intermediare.
Atunci cînd în profilul în lung apar diferenţe de nivel mai
mari decît 50 mm, se va lucra obligatoriu prin vizare.
în acest caz se adoptă valorile următoare:
Distanţa normală între punctele înalte de la 40 la 100 m.
înălţimea de ridicare a punctelor înalte = + 1 0 mm.
Punctele înalte sînt căutate pe un singur fir al căii denu-
mit fir director, acestea fiind:
— în aliniament firul care se ridică cel mai puţin (firul
cel mai înalt).
— în curbe firul interior.
5.4.2. însemnarea punctelor înalte.
Puncte înalte se determină folosind nivela sau crucile de
nivel.
Punctele înalte se înscriu pe capul traverselor de partea
firului director, în dreptul reperilor de nivel sau al punctelor
înalte ale căii.
în cazul refacţiilor de linii, punctele înalte se însemnează
pe inima şinei firului director, înspre interiorul căii.

25
 Valorile de ridicare se înscriu în milimetri
In aliniament în curbe

/), —-.. —LsiC

' 1 'ZJZ2S ? /lT~J . .
In curbă
r-xdJ L j Jj[A
91

Or dircrJor IO m m

func/ 'no/t

dîrcctor

în aliniamente în cazul schimbării firului director trebuie

să se înscrie punctul înalt pe fiecare cap de traversă în dreptul
acestei schimbări şi să se indice direcţia firului director. în
cazul refacţiilor însemnările se fac pe inima şinei.

5.4.3. P.I. (punct înalt) la începutul sau la sfîrşitul rampe-

lor supraînălţării.
Profilul în lung al căii se va stabili pe firul interior al căii.
Pentru a se obţine un profil în lung rezultat pe rampele
supraînălţării este necesar să se stabilească cota căii la înce-
putul şi sfîrşitul rampei. Aceste puncte se însemnează pe cape-
tele traverselor, pe partea firului interior (în cazul refacţiilor
pe inima şinei) prin literele AR şi RC respectiv CR şi RA.
Trebuie fixat totdeauna un punct bun înalt în dreptul
punctelor AR şi RC. Dacă nu există un punct înalt, trebuie să
se creeze un nou punct înalt, procedînd după cum urmează:
— se instalează două cruci de nivel cu calaje în dreptul
celor două puncte bune înalte — vecine punctelor AR sau RC
— în aliniament sau curba propriuzisă:
— se aşează a 3-a cruce de nivel în dreptul punctului AR

26
 profil m /ung
/uny/rnc c uncj/mea C U f~t> ei yunqimc O

4
eurb<~< decyrr de ^£ '-•urOfi de
r o<r Orc/or? rocQrd Orf
m

sau RC şi se ridică, pînă aproape pe linia de vizare a

celorlalte două cruci de nivel;
— se măsoară mărimea de ridicare în dreptul celei de a
3-a cruci de nivel, ceea ce dă cota punctului bun înalt
în dreptul lui A R sau RC.

!n ofrcpiu!
cpiui punctului
p AP hruo c/c v/zare
c/c vQore o Crijre cj c nt

w <a r.rrt — o
rPl V/ mo bura io coh
punciuio/ înc>ii
A!tniOme-nf 5ou curba propriu- A^R^kompo bupro 7nai //>
2/So

/n c/rcpJul punchjlw f?C

n/erJr /1 o r r
q3 cruce de
nivel
Monmco mo su
rota-col o
punctului înot-
io*
rampo bupro $pL Ahr>iorr>ent !>ou cţ/rbo propriu in
7 no Itân c '*?

27
 5.5 Puncte înalte în recordările de declivitate se disting
d.ouă cazuri:
a) Profilul în lung trebuie să fie restabilit, ţinînd seama
de reperii de rînd ai axei căii. In acest caz un punct înalt,
trebuie să fie creat în dreptul punctelor de origine şi
mijloc a racordării declivităţilor şi a reperilor interme-
diari de nivel.
OV = originea declivităţii — MV — punctul de mijloc
al racordării declivităţilor.
Punctele OV şi MV sînt însemnate pe capul traverselor
dedesubtul notaţiei PI (în cazul refacţiilor notarea se
face pe inima şinei).

Atunci cînd distanţa între doi reperi de nivel este mai

mare decît cea indicată în tabloul care urmează, trebuie
create unul sau trei puncte bune intermediare.
b) Profilul în lung este stabilit prin raport cu punctele
înalte ale căii.
In acest caz:
— Dacă distanţa între două puncte înalte este mai mare
decît cea indicată în tabloul care urmează, trebuie create
unul sau trei PI intermediare,
— Dacă distanţa între punctele înalte care încadrează punc-
tul OV este mai mare decît cea indicată în tabloul care
urmează, trebuie să se creeze un punct înalt interme-
diar în dreptul punctului OV.
Distanţe maxime între două puncte înalte (într-o racordare
de declivitate).

23
 Raza d e Distanta Raza de Distanţa
racordare m a x i m ă între racordare m a x i m ă între
a declivităţii punctele înalte a declivităţii punctele înalte

2.080 9 10.000 20
3.000 11 12.080 22
4.000 12,50 14.000 24
5.000 14 16.000 25
6.000 15,50 18.000 27
7.000 17 20.000 28
8.000 18 25.000 32
f).090 19 30.000 38

Puncte înalte intermediare în racordările de declivităţi.

Se procedează rupă cum urmează:

— se împarte distanţa între cele două puncte înalte în
două sau patru părţi egale pentru a stabili unul, respectiv trei
puncte intermediare;

f/2 '/2

ML
aou! Pi

Mir! fij nou/ fij /KW! PI

— se determină valoarea săgeţii în dreptul celor două

puncte înalte intermediare cu ajutorul diagramei care urmează:
— se instalează două cruci de nivel pe calaje de mărimea
necesară la punctele bune existente;
— se plasează cea de-a 3-a cruce de nivel la punctul bun
intermediar şi se ridică pînă cînd ea este pe linia de vizare a
celorlalte două nivelete;
— se măsoară înălţimea de ridicare a celei de-a 3-a cruci
de nivel;

29
 Diagrama de determinare a săgeţi!

o '"acordarea deciiv'Aolilor

PazQ R o r a c o r d ă r i i deci IVI t o i ilor Io meJrî

87
C 2 8 » 51 I i I i 1 l i l i l
g o g
W <Jj (- r 2 ^ Ş 2 s S gragsşg;

l|
J2 3
•15
14
17 X
16 X
17 X
18
19 X X
20
X
X
M
24
X X
U «£
C x
D 23
Q_ 30
X
N \
X V
î? X
N
40 x X
X X
x
4? X X X
X
£ X X NXN. bl

30
 — se determină valoarea punctului înalt intermediar prin
adunarea valorii săgeţii la înălţimea de ridicat în cazul racor-
dărilor convexe şi prin scăderea valorii săgeţii la înălţimea de
ridicat în cazul racordărilor concave.

Valoarea Punctului înalt Intermediar

Racordarea concavă ridicarea celei de-a 3-a nivelete-
săgeata
Racordarea convexă ridicarea celei de-a 3-a nivelete-
săgeata

Racordare concavă. , V \
•v

Ifecordor» conoavo

cfe -j/iare c/oce cfe fi/ve/

Punctul înalt la originea racordării declivităţilor.

Atunci cînd un punct înalt nu se găseşte în dreptul punc-
tului OV, şi cînd distanţa între punctele înalte care încadrează
acest punct este mai mare decît cea indicată în tabloul de la
pag. 18 trebuie să se creeze un PI intermediar în dreptul punc-
tului OV, procedînd după cum urmează:
— se instalează două cruci de nivel pe calaje de mărimea
necesară la Punctele înalte din vecinătatea punctului OV şi
situate în afara racordării de declivitate;
— se plasează cea de-a 3-a cruce de nivel în dreptul punc-

31
tului OV şi se ridică pînă cînd ea ajunge pe linia de vizare a
celor două cruci de nivel;
— se măsoară mărimea de indicare a cele? de-a 3-a cruci
de nivel (nivelete), ceea ce da valoarea Punctului înalt în drep-
tul punctului OV. (Originea racordării declivităţilor).

l/w'e de wzaţf
•f—X. rr~i ^T ' <V ->' C WC tffi
11
ii k

Atunci cînd distanţa Intre punctul OV şi primul Punct înalt

în racordare este mai mare decît cea indicată în tabloul de la
pag. 29 trebuie să se creeze Puncte Bune intermediare.

Rampe provizorii:
O rampă provizorie trebuie să fie realizată la întrerupe-
rea burajului înaintea reluării circulaţiei. începutul şi sfîrşitul
rampei nu trebuie să încalece o joantă şi trebuie pe cît posibil
să se termine în vecinătatea unui punct înalt,
înclinarea rampei este de 1 mm pe metru,
începutul rampei este însemnat cu semnul A pe ultima
traversă burată la cota definitivă în dreapta axei căii în sensul
de mers al maşinei.

f&//;oa /?/".'/vv, c'A';-'

| f f t * 0 j / f f f t/efa/foo

/o u velu/ de/fv//Vv
n
Pf>F~de mecş a/ mas//)//
N
D

32
 Reluarea burajului se începe Ia traversa cu semnul A-

5.6. însemnarea (notarea) defectelor de direcţie.

5.6.1. în cazul existenţei reperilor de ax.
a) în dreptul fiecărui reper.
Defectele de direcţie se însemană în dreptul fiecărui reper
în interiorul căii pe traverse, în dreapta semnului de mers al
maşinei.

Exemple:
Calea trebuie să fie ripată
cu 6 mm la dreapta.
Calea trebuie să fie ripată
cu 8 mm la stînga.
Calea este în ax.
b) între doi reperi.

Atunci cînd diferenţa defectelor dintre doi reperi vecini

este de 6 mm sau mai mult, trebuie însemnate defectele inter-
mediare rotunjite la milimetru. Aceste defecte se înseamnă din
4 în 4 traverse, astfel încît diferenţa dintre două însemnări
succesive să fie cel puţin de 3 mm.
Primul exemplu :
Ripajele în dreptul reperilor nr. 17 şi 18, situaţi la distanţa
de 10 m unul de altul, sunt de 7 şi 16 mm şi au acelaş sens.
Este necesar a se însemna mărimea defectelor intermediare.

33
 Diferenţa dintre defectele din dreptul reperilor este de
16—7—9 mm. Pe tabloul „gradarea diferenţelor defectelor în-
tre doi reperi" se urmăreşte linia oblică corespunzătoare va-
lorii 9. Intersecţia acestei oblice cu liniile verticale corespun-
zătoare celei de-a 4-a, a 8-a şi a 12-a traverse înscrise în partea
de sus a tabloului, din valorile diferenţelor defectelor interme-
diare, respectiv:
0 mm la cea de-a 4-a traversă ( d e f e c t = 7 + 0 = 7 )
4 mm la cea de-a 8-a traversă (def e c t = 7 + 4 = l 1)
6 mm la cea de-a 12-a traversă (d ef e c t = 7 + 6 = 1 3 ) .
Diferenţa dintre cele două însemnări succesive trebuind să
fie cel puţin de 3 mm, singur defect intermediar la cea de-a
8-a traversă este însemnat, respectiv = 11 mm.
Acest defect intermediar este îndreptat către interiorul
curbei deoarece defectele în dreptul reperilor sînt de acelaş
sens şi către interiorul curbei.
Al doilea exemplu:
Ripajele în dreptul reperilor nr. 24 şi 25 situaţi la distanţă
de 10 m sînt de 3 mm în exteriorul curbei şi de 15 mm în inte-
riorul curbei. Trebuie însemnate defectele intermediare.

Diferenţa defectelor între reperi este de 1 5 + 3 = 1 8 mm.

Pe tabloul „Gradarea diferenţelor defectelor între 2 reperi se
urmăreşte linia oblică corespunzătoare valorii 18.
Intersecţia acestei oblice cu liniile verticale care cores-
pund celei de-a 4-a, a 8~a şi a 12-a traverse înscrise în partea
de sus a tabloului din valorile diferenţelor defectelor interme-
diare respective.
4 mm la cea de-a 4-a traversă (defect = 4—-3=1 mm)
8 mm la cea de-a 8-a traversă (defect = 8 — 3 = 5 mm)
12 mm la cea de-a 12-a traversă (defect = 1 2 — 3 = 9 mm).
Mărimea diferenţei dintre cele două însemnări consecutive
fiind de minimum 3 mm, defectele intermediare sînt însem-
nate pe cea de-a 4-a, a 8-a şi a 12-a traversă.

34
Reţieri lo distant o TRAVERSE
8 \l 17
d e 10m. ' 5
Ao

Diferenţele de defecte moi

« _
3T-
mici de îmm înlre 4-)raverse
nu se iou In considerare

35
 5.6.2. Corecţii în curbe de racordare.
Cînd maşina de burat nu se găseşte în întregime în alinia-
ment sau pe o curbă circulară picherul trebuie să introducă o
corecţie în sistemul de comandă automată a ripării.
Această corecţie se adaugă progresiv la mărimea ripajului
pe lungime de 18 m din momentul cînd biselul trece de pe o
porţiune a liniei cu săgeata constantă pe una cu săgeata va-
riabilă (din aliniament în curba de racordare, din curba pro-
priu-zisă în curba de racordare etc.) şi se scade progresiv pe
lungime de 18 m din momentul în care biselul trece în curba
propriu-zisă sau în aliniament. Valorile corecţiilor se iau din
diagrama (D. 1) în funcţie de raza curbei şi lungimea curbei de
racordare. Exemplu: pentru curba circulară cu R = 600 m şi
lungimea curbei de racordare L = 70 valoarea corecţiei este de
9 mm. Sensul corecţiei este cei din exemplele care urmează.
Corecţia se adaugă Ia defectele de ripare pe lungimea ra-
cordării.
Sensul corecţiei:
Corecţia se adaugă în sensul mersului maşinei BNRI.
— La exteriorul curbei de racordare atunci cînd săgeţile
cresc (cînd maşina intră în curbă).
— La interiorul curbei de racordare atunci cînd săgeţile
descresc (cînd maşina iese din curbă).
Introducerea sau scroaterea progresivă a corecţiei se face
din 4 în 4 traverse conform tabelelor anexate.
Exemple de felul cum se adaugă şi se scoate corecţia:
Sensul corecţiei:
a) Intrarea în curbă (curba cu racordare).

36
 DîojromoCpboca) &W/-30-85, BHNCi 35-âo peniru det'errr»'-
noreo mCrimii coreei,e/ 'rt funedic ofe K * raza curbei
3/ L - Aun /rrtH \-\jt v^-ffK! •' ' Ţ '<•-•' <- gv I \ — ! yjg Ct/roG/
3umea curbei o'e racordare Se o/fes^e zuifcjluf
e ps. /tniife înc/inaJe.
exemplu : R = 6oo m. L = s. y - 3 mir,
•Zoo i 1 u M T' * MJ 11 "1—

(3 20 So 60 b 8° <l°

37
co
00

i) O
<9L.
-1
r
ă l
\
ir

ă-

Q
O
O
T>

n>

,i i + + + + + + •+
£
o
co f» o Oo to <n
+
rs> fj
Q C» N>
O
l n n n n n .o n jQ. n r -_£L
o ->
o
o * " O H "
o
8 o
.a. C/i
<6 | T T TT~*-~n • u u <v
70 TJ " D — c r
O
î C
O
rc» c
f<> t/>
Oi o
Na o
CO oo
~0T (D
—0 cn
"OT n>
-<-J o>' Ol oo o
<J3 Co -v] Ol ~oo~ o
FS CP ro o
o 00 cn ••D
x r O:
JEfL P3 Co
co Co
ro
u5 co cn 01
o C» iTl
K) NS
O
E5 «j co ~Co~
w C5 QO 4V CT> * Co
co Cto
 e) Succesiunea a două c u r b e d e sens contrar cu racordări
f ă r ă aliniament intermediar (de la raza m a r e la raza
mică)

Notă: — Corecţiile se stabilesc separat pentru fiecare curbă în funcţie

de raza curbei şi lungimea curbei de racordare, trecerea de la
mărimea unei corecţii la mărimea celeilalte corecţii se face
progresiv pe lungimea de 18 m de îndată ce biselul a atins
punctul de inflexiune.

f ) Succesiunea a două c u r b e fără racordări între ele.

Notă: — Se stabileşte din Tabloul T.l. mărimea corecţiei corespunză-

toare fiecărei curbe. In cazul curbelor de acelaş sens se aplică
o corecţie egală cu diferenţa dintre mărimile celor două co-
recţii, iar în cazul curbelor de sens diferit se aplică o corecţie
egală cu suma lor.
 3
V - Y î iS
1
 b ) Ieşirea din c u r b ă ( c u r b a c u r a c o r d a r e ) .

c) R a c o r d a r e a d o u ă c u r b e d e acelaş sens f ă r ă a l i n i a m e n t
î n t r e e l e ( d e l a raza m a r e l a raza m i c ă ) .

CB

d ) R a c o r d a r e a d o u ă c u r b e , d e acelaş sens, f ă r ă a l i n i a m e n t
i n t e r m e d i a r ( d e l a raza m i c ă l a raza m a r e ) .

lS&
a
V jf(lift ni Mici)

Notă: — în cazul racordării a două curbe de acelaş sens fără aliniament

între ele, se stabileşte din diagrama D.2. raza echivalentă celor
două curbe; de exemplu pentru R=1000 m şi r=5O0 m, raza
echivalentă este de 1000 m. Cunoscând lungimea racordării şi
raza echivalentă se stabileşte din diagrama D.l. mărimea co-
recţiei, care se introduce şi se scoate conform schemelor pre-
zentate.

41
 T.l.

Tablou cu mărimea corecţiei din metru în metru — în funcţie

de rază care se aplică în cazul curbelor fără racordări

,\
Z 3 4 s- 6 7 S 9 10 II 12 13 VS- IS IR 17
"1 m ra m m IY> m m m m m m m m n m m
\
{00 5 2o 43 So i z y ISO 24? 515 365 375 355 3d o 220 145 67 47 18
t7o 3 13 3o 53 «5 |2o 163 2lo 243 2Şo 2oo 147 97 58 27 12
Z*a 3 Io 22 4o 62 9o 122 (59 162 iaa 177 l7o 1*1 o 73 43 Zo 9

23o 2 8 ia 32 5o 72 38 136 146 1 Şo 142 l2o 88 ?a 34 16 7

300 Z 7 15 27 42 60 82 to? 122, !IQ loo 73 48 2a 13 6
3îo - 6 23 36 52 7o 9o lo4 107 101 S& «5 41 26 H 7

4oo - y 11 2o 31 4? 61 79 91 94 3Ş 77 77" 3 « 21 10 7
4?o - 7 10 12 28 4o 74 70 ai as 79 67;- 49 52 19 9 4
7oo - 4 9 16 30 49 6? 7? 7? 71 6a 44 29 17 8 4
?5« - 4 8 1? 2> 3? 4? 77 66 66 6?- 77 40 26 17 7 3
6oo - 5 8 '3 2) îo 41 72 61 G3 79 7o 37 24 14 7 5
6?0 - 7 7 12 19 48 38 48 76 58 77 4S 54 22 15 S 3
7oo - 3 6 II 18 26 3? ?2 ?4 71 43 31 21 12. s 3
7?0 - - 6 II 17 «4 33 42 4<3 47 4 0 29 u 7 5
8oo - - 6 IO 16 «3 31 39 46 47 44 37 27 18 II 7 5

a?o - - 5 9 21 29 57 4? 44 42. 3 ? K 17 10 -

9oo - - ţi 14 20 27 37 41 42 40 33'' 24 16 9 4 -

9?o - - 5 8 13 19 26 33 38 39 38 32 23 9 & -

tooo - - 7 8 '3 18 31 37 58 3 O 24 14 9 4 -
IIOO - - 7 12 16 21 Î8 33 34 32 27 2o !7 fl 4 -

I2oo - - 4 7 10 îo 26 30 5» 3o 27 16 12 7 5 -

42
 g) în cazul că nu se cunosc razele curbelor care se succed
se măsoară două săgeţi consecutive la coarda de 20 m
şi în funcţie de diferenţa dintre cele două săgeţi se ob-
ţine mărimea corecţiei din tabloul de mai jos, care se
introduce progresiv pe lungime de 18 m.

Corecţii Corecţii Corecţii Corecţii Corecţii

12—fl Ymax f2—-fl Ymax f2—fl Ymax f2-- f l Ymax f2—fl Ymax

2 1 17--18 10 32—33 19 48--49 28 63—64 37

3— 4 2 19 11 34 20 50 29 65—66 38
5— 6 3 20--21 12 35—36 21 51--52 30 67 39

7 4 22--23 13 37—38 22 5 3 --54 31 68—69 40

8— 9 5 24 14 39—40 23 55 32 70—71 41
10—11 6 25--26 15 41—42 24 56--57 33 72—73 42

12 7 27—28 16 43 25 58—59 34 74 43
13—14 8 26 17 44—45 26 60—61 35 75—76 44
15—16 9 30—31 18 46—47 27 62 36 77—78 45

5.6.3. Notarea corecţiei şi adăugarea defectelor de direcţie.

Corecţiile se înseamnă pe traverse în interiorul căii în
partea stîngă a sensului de mers a maşinei.

43
 Valorile corecţiei şi aceea a defectului de direcţie se însu-
mează algebric, după sensul lor, iar rezultatul se înseamnă pe
traversă în partea stîngă, în interiorul căii.
In curbele de racordare este necesar să se aibă însemiaă-
rile corecţiei şi a defectului de direcţie pe aceleaşi traverse,
respectiv la fiecare a 4-a traversă.

nn 0//T003if>it
3NZ/

Vîrful triunghiului indică sensul rezultatului.

Atunci cînd două curbe au punctele R.A. şi A.R. apropiate
sau comune, atunci sînt două însemnări a corecţiei. A doua
corecţie este însemnată la dreapta primei. Rezultatul este ob-
ţinut prin:
— adunare, dacă cele două corecţii au acelaş sens;
— .scădere, dacă cele două corecţii sînt de sensuri opuse.

2e-/v» /oi/no^w/' es/(

ncJol A

44
 Atunci cînd distanţa între punctele TI şi TE ale unor curbe
cu raze diferite este mai mică decît 18 m, rezultatul se obţine
luînd în consideraţie cea mai mică dintre cele două corecţii.
TI — tangenta de intrare, TE = tangenta de ieşire.
Exemplu:

Atunci cînd ramîne constantă, ea se înseamnă numai pe

prima tarversă în felul următor:

5.7. Stabilirea defectelor de direcţie în aliniamente pe dis-

tanţele fără reperi, cu ajutorul lunetei şi rigletei orizontale; se
aleg punctele situate la distanţa de 100—150 m considerate
practic cu defect de ripaj zero, care urmează a deveni situaţii
pentru plasarea lunetei, respectiv a rigletei. Primul punct pe
care urmează a se plasa luneta se ia pe porţiunea pa care a

45
lucrat maşina şi a corectat defectele de direcţie. Rigleta orizon-
tală se aşează cu faţa spre lunetă pe punctul cu defect de di-
recţie zero cel mai apropiat de lunetă. După reglarea rigletei
orizontale la zero şi a lunetei, se înseamnă pe traversele clin
dreptul lor că defectul de ripare este zero.
Se deplasează apoi rigleta spre lunetă din 4 în 4 traverse
şi se deplasează cursorul de pe rigletă pînă ce acul cursorului
se suprapune peste firul vertical al lunetei.
Valoarea defectului de ripare se citeşte pe rigletă şi este
egal cu distanţa dintre zero a rigletei şi arcul cursorului, iar
sensul ripării este acelaş cu cel de deplasare al cursorului.
După stabilirea defectelor de direcţie dintre primele două
puncte se mută luneta în punctul de defect zero unde a fost
plasată la început rigleta orizontală, iar rigleta orizontală în
punctul de defect zero apropiat.
5.8. Obstacole şi joante.
De regulă lucrările cu maşina trebuiesc făcute la rind, fără
întreruperi şi racordări evitîndu-se deci burarea manuală a unor
traverse izolate, aceasta fiind în detrimentul calităţii lucrărilor
ca atare pe liniile echipate cu instalaţii ECT la executarea lu-
crărilor cu maşina va asista în permanenţă un meseriaş stabilit
de organele ECT, care va avea în sarcină demontarea (respec-
tiv remontare) instalaţiilor ce împiedică executarea burajului
mecanic (inductoare de cale, legături electrice care pot fi lovite
de ciocanele de burat etc.).
Obstacolele care împiedică burajul şi ripajul mecanic şi
care nu au putut fi îndepărtate (demontate) sînt însemnate
printr-un semn 0, precedat de 4 semne pe traverse, în interio-
rul căii în dreapta sensului de mers al maşinei. Traversa care
precede obstacolul este însemnată cu semnul —.

Sens o'e
HBHk
mers or
«A/e/

Ove r-S(„>

42
 Traversele care nu pot fi lucrate mecanic trebuie să fie
lucrate manual, imediat după trecerea maşinei BNRI.
Aceste traverse sînt însemnate prin semnele 0, în interiorul
căii, în direcţia sensului de mers al maşinei BNRI. Traversa
care precede pe aceea care nu trebuie burată este însemnată
cu semnul ->.

n
j
"""

•Sens c/e mer s

c o
«amea»
o/ Sve, , Semn /
c otaz S7-> fţ C~0 1 / C
Lj
5.9. Semnalizarea joantelor.
Apropierea unei joante este însemnată prin semnul pe a
doua traversă dinaintea traverselor de la joanta în interiorul
căii, pe dreapta, în sensul de mers ai maşinei.

Se^s <y«.
LP
>i
„ rp

47
 PARTEA A IV-A

Executarea lucrărilor cu maşinile de burat, nivelat şi ripat linia

6. Efectuarea barajului.
Ciclul de lucru pentru burajul unei traverse cuprinde ur-
mătoarele faze:
— coborîrea mecanismelor de burat şi pătrunderea cioca-
nelor în balast;
— închiderea ciocanelor (burajul propriu-zis), în timpul
căreia are loc vibrarea şi îndesarea balastului sub talpa tra-
verselor;
— desfacerea ciocanelor şi ridicarea mecanismelor de
burat;
— deplasarea maşinii la traversa următoare.
6.1. Numărul de coborîri, respectiv de strîngeri ale cioca-
nelor de burat cu care trebuie burată linia, depind de mărimea
ridicării căii pentru rectificarea nivelului, precum şi de gra-
nulometria balastului.
în condiţii obişnuite de lucru, pentru lin balast normal cu
granulaţie de 25—60 mm este indicat să se lucreze astfel:
— la ridicarea căii, pînă la 25 mm în dreptul punctelor
înalte cu o singură coborîre şi strîngere ale ciocanelor;
— la ridicarea între 25—50 mm, cu două coborîri şi strîn-
geri ale ciocanelor;
— la ridicări mai mari de 50 mm, se vor face trei cobo-
rîri şi strîngeri ale ciocanelor.
Efectuarea burajului cu o ridicare a căii mai mare de 70
mm trebuie evitată, deoarece cantitatea de balast care poate
fi introdusă sub traverse, este insuficientă pentru o umplere
completă a golului format prin ridicarea căii, respectiv pentru
formarea unui reazem suficient de compact sub traversă.
Traversele de la joante trebuie burate cu un număr dublu
de coborîri şi strîngeri, decît traversele din cîmpul panoului.
Întrucît din cauza ecliselor, nu se poate apuca cu cleştii
şi ridica linia la nivel, atunci cînd ciocanele sînt în dreptul

48
traversei alăturate joantei. burarea joantei se va face după cum
urmează: după ce a fost burată penultima traversă, înaintea
joantei, se trece peste traversa următoare şi se burează joarfta
(calea fiind ridicată de cleştii care au depăşit eclisele), după
care maşina revine la traversa dinaintea, joantei pe care o bu-
rează fără să mai ridice linia (poziţia ei este determinată de
traversele alăturate care au fost burate anterior).
In cazul maşinilor cu mecanisme duble la apropierea joan-
tei se va căuta ca ciocanele de mijloc să bureze al treilea inter-
val dinaintea joantei, şi apoi cei alăturat joantei; dar dacă în
apropierea unei joante numărul de traverse simple rămase de
burat este un număr cu soţ, ciocanele de mijloc (centrale) se
introduc în intervalul penultim, după care trec în intervalul
anterior şi se lucrează fără ciocanele din spate. Apoi se intro-
duc în intervalul din faţă traverselor joantive pe care le bu-
rează cu ciocanele din fată.
6.2. La presiunea maximă a uleiului de 140 at din circui-
tul de strîngere a ciocanelor, fiecare ciocan dezvoltă o forţă
de apăsare asupra balastului de 900 kgf, aceasta scade la valoa-
rea de cca 500 kgf/cm pentru poziţia I-a a ventilului de re-
glare. In poziţia a 2-a mijlocia, forţa dezvoltată este de cca 750
kgf, care este optimă pentru burajul unui balast cu granulaţia
de 40—70 mm.
In cazul cînd se efectuează burajul în cadrul întreţinerii
curente a liniilor, este indicat să se lucreze cu presiuni de strîn-
gere mai ridicate; stabilirea presiunii de lucru optime trebuie
însă determinată pentru fiecare lucrare în parte pe baza de
observaţii asupra modului în care se comportă calea burată
anterior.
6.3. Mărimea, deschiderii şi închiderii ciocanelor.
Mărimea deschiderii şi închiderii ciocanelor influenţează
în mod direct gradul de comportare şi omogenitate a reazeme-
lor de balast formate sub talpa traverselor.
In poziţia desfăcută, deschiderea ciocanelor depinde de
felul lucrării şi al traverselor şi anume:
— la burajul efectuat în cadrul întreţinerii, cînd ridicarea
căii este mai mică, distanţa dintre tacheţii ciocanelor trebuie
să fie de 500—520 mm;
— îa burajul din cadrul reparaţiilor capitale de linie, cînd
ridicările sînt în general mari, distanţa optimă dintre tacheţii
ciocanelor este de 530—560 mm;

49
 ZTş- BSg

>
L/sr}' ,'orea
(o / /

lj /nch> derî / l//n/fareaCT4'l/miJar&a

/o 7s-o •serse c/u6/e cfrderil /a fro- penfru ir-o-serse
verse S'^'.yj/o
:tg. At.o'cV o<? redare o 7nchidsn, si c/escA/VeW
Ctocooe/or c/«? buro't

K g . IV. 2. Forma şt" dimerisiunitt tackeţifor

ci'ocaneCor

Toohei a??/'
 •— la traversele dublu de la joante, distanţa dintre tacheţi
va fi de 760—770 mm.
Valorile pentru limita maximă indicată mai sus nu trebuie
în nici un caz să fie depăşite deoarece în cazul unei deschideri
mai mari, în momentul introducerii în balast, ciocanele datu»—^
riorizează reazemul traversei burate anterior. , m
în poziţie închisă, între tacheţii ciocanelor de bur^^m fae ^
ţele verticale ale traverselor trebuie să rămînă un joc l W ţ S P — , , *
mm atît în cazul traverselor simple, cît şi în cazul tra\apj?selo£
d u b l e de l a j o a n t e . V >>, » A
T o a t e ciocanele t r e b u i e să e f e c t u e z e aceeaşi cursă d e m ^ a s ^ ^
dere, respectiv deschidere, abaterea maximă admisă fiind de
5 mm.
Reglarea mărimii închiderii, şi respectiv a deschiderii cio-
canelor de burat se face cu ajutorul limitatoarelor de cursă
ES 8, ET 8, ES 9, ET 9 montati pe mecanismele de burat (fig.
IV. 1).
Poziţionarea acestora trebuie făcută cu arborele cu excen-
trice pentru producerea vibraţiilor, oprit şi adus, prin rotire
cu mîna, în poziţia în care tacheţii au ajuns la distanţa minimă
unul faţă de celălalt.
Efectuarea lucrului cu curse inegale de închidere ale cio-
canelor, are ca rezultat un buraj neuniform, care va produce
în scurt timp tasarea inegală a reazemelor formate sub talpa
traverselor.
6.4. Adîncimea de coborîre a ciocanelor în balast trebuie
să fie stabilită în raport cu înălţimea traverselor şi anume în
poziţia închisă, faţă superioară a tacheţilor ciocanelor trebuie
să se găsească la 10 mm sub faţa inferioară a traverselor.
Întrucît înălţimea traverselor de lemn diferă de aceea a
traverselor din beton, reglajul se va face pentru ambele cazuri
şi anume: profunzimea I-a va corespunde pentru traversele
de lemn, iar profunzimea a Il-a pentru traversele din beton.
Reglajul trebuie făcut separat pentru fiecare mecanism de
burat, cu ciocanele strînse, fără să vibreze, după ce în prea-
labil a fost îndepărtat balastul -de lîngă feţele laterale ale tra-
versei.
La fiecare schimbare de suprastructură, care are ca rezultat
modificarea înălţimii de la inferioară a traversei pînă la faţa
de rulare a şinei, trebuie făcută din nou reglarea adîncimii de
t-oborîre a ciocanelor de burat.

51
 6.5. Forma şi mărimea tacheţilor ciocanelor.
Atît forma cît şi mărimea tacheţilor ciocanelor influen-
ţează calitatea burajului. De aceea cînd se constată micşorarea
suprafeţei active a tacheţilor ca urmare uzurii cu mai mult de
10—15 mm pe latura sau 15—20 mm la colţuri (fig. IV. 2) este
necesară recondiţionarea lor prin încărcare cu sudură sau în-
locuirea completă a ciocanelor.

7. Ridicarea liniei Ia nivel.

7.1. Lucrări pregătioare şi de reglare.
7.1.1. Lucrări pregătitoare pentru punerea maşinii în po-
ziţie de lucru:
— alimentarea cu curent a circuitelor electrice pentru ni-
velare şi punerea în funcţiune a instalaţiei hidraulice şi pneu-
matice;
— coborîrea pe linie a cadrului cleştilor;
— stabilirea gradului de încărcare a biselului; încărcare
mijlocie pentru ridicarea căii cu 10 . . . 15 mm în dreptul punc-
telor înalte, încărcare puternică pentru ridicări mai mari la
maşinile tip BNRI—85 se comandă cu ajutorul butonului E022,
respectiv prin rotirea pîrghiei de acţionare a distribuitorului
manual situat în faţa cadrului cleştilor, la celelalte tipuri mai
vechi);
— aşezarea pe cale a cărucioarelor care formează sistemul
de măsurare al maşinii;
— aşezarea pe cale a pendulului; se va avea grijă ca în
prealabil să se afişeze pe indicatorul de supraînălţare E022 (şi
respectiv pe cel de control de pe pendul) supraînălţarea reală
a căii din dreptul pendului;
— rotirea selectorului pendulului în direcţia firului di-
rector; la maşinile de burat fără baza alungită, se aşează şi vîr-
ful stabilizatorului pe suportul căruciorului de palpare din
partea firului director.
7.1.2. Instalarea în cale a postului de comandă prin vizare:
— instalarea postului de vizare, pe cale, în dreptul punc-
telor înalte, în aşa fel încît aparatul de nivel să se găsească
deasupra firului director;
•— reglarea verticalităţii suportului aparatului de nivel;
— ridicarea axului de vizare a nivelei la cota corespunză-
toare înălţimii cu care urmează să fie ridicată linia în punctul

52
respectiv (gradaţia zero a tijei suport se găseşte la aceeaşi înăl-
ţime faţă de suprafaţa de rulare a şinei ca şi linia zero a mirei
de pe cadrul de ridicarea al maşinii).
7.2. Verificarea funcţionării corecte a echipamentului de
rectificare a nivelului transversal:
— se măsoară cu tiparul de măsurat calea nivelul trans-
versal al celor două şine în dreptul cleştilor de ridicare şi se
afişează valoarea măsurată pe indicatorul de supraînălţare
E020; se verifică dacă afişarea indicatorului de supraînălţare
(de control) de pe pendul, corespunde cu aceea de pe pendul,
corespunde cu aceea de pe cutia EO;
— se aduce stabilizatorul în poziţia sa cea mai de jos, ac-
ţionînd butonul E O l l pînă cînd motorul electric de antrenarea
acestuia se opreşte singur;
— se comandă agăţarea cleştilor pentru nivelare, şi se ac-
ţionează butonul E O l l pentru a ridica linia cu cc 5 mm;
— se controlează cu ajutorul tiparului, aşezat în dreptul
cleştilor de ridicare, dacă nivelul celor două şine este identic
cu cel dinaintea ridicării; în cazul unei diferenţe, se acţio-
nează asupra supapelor de nivelare pînă cînd cele două şine
se vor găsi la nivelul afişat pe indicatorul de supraînălţare;
— prin acţionarea repetată a pedalei de nivelare, se co-
mandă de mai multe ori ridicarea şi coborîrea căii şi se veri-
fică dacă nivelul reglat este stabil, după care se blochează şu-
ruburile de reglaj ale supapelor de nivelare;
— se aduce din nou stabilizatorul în poziţia cea mai de
jos (pînă la oprirea de la sine a motorului de acţionare).
7.3. Ridicarea liniei la nivel, comandată prin vizare.
7.3.1. Rectificarea nivelului longitudinal:
— se aduce maşina în punctul de începere a lucrării;
— se măsoară supraînălţarea din dreptul cleştilor cu tipa-
rul de măsurat şi se afişează pe indicatorul de E020;
— se controlează concordanţa dintre acesta şi indicatorul
de control de pe pendul;
— se comandă agăţarea cleştilor de ridicare a căii;
— prin acţionarea butonului EOll, se comandă ridicarea
liniei cu 1 . . . 2 mm; se verifică dacă ambele fire au fost ridi-
cate de pe patul de balast;
— se vizează cu aparatul de nivelare linia zero de pe mira
de nivelare a maşinii şi se comandă începerea lucrării propriu-
zise, cu maşina;

53
 — se urmăreşte de către operatorul instalat la postul de
vizare, modul în care se execută ridicarea la nivel a firului
director; corecţiile necesare se comandă prin acţionarea butoa-
nelor corespunzătoare de pe cutia de telecomandă EY.l.
Pentru realizarea unei nivelări de bună calitate este ne-
cesar ca:
— comenzile pentru corecţii să fie date numai după ter-
minarea completă a unui ciclu de lucru, respectiv în momentul
deplasării maşinii la traversa următoare;
— comenzile pentru corecţii să fie cît mai scurte şi să fie
repartizate pe un număr mare de traverse;
— înainte de emiterea unei comenzi de corecţie, să se
constate mărimea ridicării căii la cel puţin la 2 traverse con-
secutive ;
— să nu se intervină cu o corecţie atîta timp cît abaterea
reperului de pe mira de nivelare, faţă de linia de vizare nu
depăşeşte + 2 mm.
Gînd maşina s-a apropiat la cca 2 m pe postul de vizare,
acesta se mută de pe alt punct înalt. Pentru reglarea din nou
a liniei de vizare se procedează în felul următor:
— aparatul de nivel se fixează la cota corespunzătoare
ridicării care trebuie dată căii în acest nou punct de vizare;
— cu maşina oprită deasupra ultimii traverse burate, se
comandă prinderea creştilor de ridicare (ridicarea căii):
— se stabileşte linia de vizare;
— se comandă continuarea lucrului.
In cazul în care pe următorii 10 . . . 15 m firul director nu
are denivelări mai mari de 10 mm, maşina poate să continue
lucrul în timpul mutării postului de vizare, oprirea ei fiind
nesecară numai pentru reglarea liniei de vizare.
7.3.2. Rectificarea nivelului transversal.
Pe porţiunile de linie aflate în aliniament, ridicarea celui
de al doilea fir al căii, la nivelul firului director, se face în mod
automat de către pendulul hidraulic al maşinii.
în curbele de racordare, este necesară comandarea ridicării
firului exterior al căii pentru realizarea rampei supraînălţării
prevăzute; modul de lucru este următorul:
— cînd maşina ajunge cu cleştii de ridicare in dreptul
punctelor însemnate pe traverse (conf. prevederilor pct. 5.2.),

Nota: L a m a ş i n i l e de b u r a t f ă r ă b a z ă alungită, p r i n a c ţ i o n a r e a b u t o n u -
lui EOIO s e realizează o variaţie a supraînălţării cu 0,5 m m , astfel
ca pentru c o m a n d a r e a unei a n u m i t e supraînăîţări d e „ n " m i l i -
metrii este necesar un n u m ă r d u b l u d e acţionări a l e butonului.

54
se acţionează butonul EOIO în sensul ridicării sau coborîrii fi-
rului exterior al curbei cu mărimea stabilită.
La marinile de burat cu bază alungită, sistemul de co-
mandă a pendulului pentru supraînălţare este antrenat de un
motor electric. Acesta este în funcţiune atîta timp cît este apă-
sat butonul EOIO, astfel că pentru comandarea unei anumite
supraînălţări se menţine apăsat butonul de comandă pînă cînd
axul indicatorului pentru supraînălţare ajunge în dreptul gra-
daţiei corespunzătoae supraînălţării necesare.
In curba circulară supraînălţarea fiind constantă, este men-
ţinută automat de pendulul maşinii, la nivelul comandat.
7.3.3. întreruperea lucrului şi efectuarea racordării în plan
vertical.
La întreruperea lucrului, trecerea de pe porţiunea de cale
ridicată la nivel şi burată, la calea nelucrată se face prin inter-
mediul unei rampe provizorii de racordare, care se realizează
în felul următor:
— se stabileşte lungimea de racordare în aşa fel, încît să
se asigure realizarea unei declivităţi a rampei de racordare de
1 mm/m (de exemplu dacă înălţimea de ridicare în momentul
începerii racordării a fost de 30 mm, lungimea de racordare
necesară este de 30 m);
— se instalează postul de vizare la cca 10 m de punctul
unde se va termina racordarea (în cazul exemplului, la 40 rn)
şi se fixează înălţimea aparatului de nivel în aşa fel încît re-
perul ei să coincidă cu punctul zero de pe tija suport (axul de
vizare la aceeaşi înălţime faţă de şină ca şi linia zero a mirei
de nivel); şi se reglează linia de vizare;
— se continuă lucrul cu maşina, reducînd treptat, ridica-
rea firului director pînă la anularea completă a ridicării;
•— după ce maşina s ajuns în punctul de terminare a ra-
cordării, se scot clin funcţiune sistemele de comandă ale nive-
lului longitudinal şi transversal şi se continuă lucrul cu maşina,
burînd (fără nivelare) încă 10 traverse;
— se înseamnă locul de unde a fost începută rampa de
racordare.
7.3.4. Reluarea lucrului:
— se aduce maşina în punctul de unde a început racor-
darea anterioară;
— se execută toate operaţiile preliminare de punere în
funcţia, verificare şi reglare ale maşinii, precum şi instalarea
postului de vizare ca şi în cazul începerii unui şantier nou, după

55
care se trece la efectuarea nivelării şi burajului conform celor
arătate mai sus.
7.4. Ridicarea căii la nivel, executată automat de maşină
(metoda bazei relative).
7.4.1. Se execută lucrările pregătitoare pentru punerea
maşinii în poziţie de lucru arătate la paragr. 7.1.1. şi se verifică
funcţionarea corectă a echipameatului de rectificare a nivelului
transversal (paragr. 7.1.2).
7.4.2. Rectificarea nivelului longitudinal:
— se aduce maşina în punctul de începerea lucrării şi se
execută operaţiile preliminare de reglare ca şi în cascu-l lucrului
prin vizare (aliniatul 2, 3 şi 4; paragr. 7.3.1.);
— se execută rampa de racordare pentru trecerea de la
cota la care se găseşte linia pe care se află maşina, la cota la
care urmează să fie ridicată linia.
Lungimea rampei de racordare se determină în raport cu
înălţimea cu care trebuie ridicată linia, ţinînd seamă de faptul
că panta declivităţii să fie de 1 mm/m.
Ridicarea progresivă a liniei se face prin acţionarea buto-
nului E O l l . După atingerea nivelului prevăzut, se va continua
lucrul lăsînd maşina să execute singură nivelarea longitudi-
nală;
Nivelarea rampei de racordare este indicat să se Iacă cu
ajutorul postului de vizare, în care scop postul de vizare se
instalează pe punct înalt înaintea maşinei, situat la distanţa
corespunzătoare pentru realizarea unei declivităţi de 1 ram/m.
Modul de lucru şi ordinea de executare cu operaţiunile, sînt
cele arătate la paragr. 7.3.1.
După realizarea rampei de racordare se va continua lucrul
lăsînd maşina să execute singură nivelarea longitudinală.
7.4.3. Rectificarea nivelului transversal.
Se procedează la fel ca şi în cazul lucrului prin vizare (pa-
ragr. 7.3.2.)
7.4.4. întreruperea lucrului şi efectuarea racordării în plan
vertical:
— se stabileşte lungimea de racordare ţinînd seamă de
faptul că panta racordării să fie de 1 mm/m şi se continuă lu-
crul cu maşina coborînd progresiv linia pînă la anularea com-
pletă a ridicării;
— după ce maşina a ajuns în punctul de terminare a ra-
cordării, se scot din funcţie sistemele de comandă pentru ni-

56
velare longitudinală şi transversală şi se burează în continuare
încă 10 traverse;
— se înseamnă locul unde a fost începută racordarea.
Pentru executarea racordării în cazul întreruperii lucrului,
prin vizare, se va proceda conform celor arătate la paragr. 7.3.3.
7.4.5. Reluarea lucrului:
— se aduce maşina în punctul de unde a fost începută ra-
cordarea anterioară;
— se execută operaţiile preliminare de punere în func-
ţiune şi reglare;
— se ridică linia 1 . . . 2 mm şi se controlează, privind din
faţa maşinei, în lungul muchiei exterioare ciupercii şinei, care
constituie firul director, dacă în dreptul traversei care trebuie
burată şina este corect aliniată. In caz de necesitate se face
corecţia nivelului;
— se începe lucrul cu maşina, ridicînd progresiv linia pînă
ce ajunge la cota necesară, după care se lasă maşina să corec-
teze automat nivelul longitudinal ai căii.
Intrucît echipamentul pentru comanda nivelării longitudi-
nale în regim automat (baza relativă) nu este dotat şi cu un
sistem de măsurare a ridicării firului director, pentru realiza-
rea corectă a rampelor de racordare la începerea şi terminarea
lucrului, este indicat ca acestea să fie executate numai prin
comanda nivelării longitudinale prin vizare.

8. Riparea căii.

Corectarea defectelor de direcţie ale căii poate fi execu-

tată în următoarele regimuri de lucru:
— ripare măsurată (după reperi);
— ripare comandată prin vizare (în aliniamente);
— ripare automată.
8.1. Riparea măsurată a căii.
8.1.1. Mărimea cu care trebuie vizată linia, măsurată şi
înscrisă din 4 în 4 traverse, se afişează pe indicatorul de afi-
şare a ripajului EY10 prin manipularea butonului EY8, în sen-
sul notat pe traversă.
Cum raportul de transmitere al sistemului de comandă
este de 1 : 4,25, mărimea cu care trebuie deplasată calea, se
afişează multiplicată cu acest factor.

57
 Exemplu: pentru o ripare a căii cu 8 mm, acul indicatorului
de ripaj trebuie să se găsească în dreptul diviziunii 34.
8.1.2. Afişarea valorilor de ripare trebuie făcută progresiv,
astfel încît, cînd biselul a ajuns în dreptul traversei, cantitatea
afişată să fie egală cu aceea înscrisă pe traversă multiplicată
cu 4,25.
Prin acţionarea pedalei de comandă ridicării şi ripării, ca-
lea va fi adusă în poziţia prestabilită, terminarea ripării fiind
arătată de deplasarea acului indicatorului de ripaj EO]{', în po-
ziţia centrală (zona roşie).
8.1.3. In cazul unor ripări care nu depăşesc 14 mm, mări-
mea cu care trebuie deplasată calea, poate fi comandată şi. cu
ajutorul butoanelor de decalarea liniei zero E013 sau KY13.
în acest caz indicatorul de afişare a ripajului va rămîne po po-
ziţia zero.
8.1.4. Executarea ripării poate fi comandată şi manual de
operator, independent de celelalte operaţiuni ale ciclului de
lucru, după cum urmează:
— se aduce butonul E014, în poziţia „ripare comandată
manual";
— se acţionează butonul E015 în sensul în caro trebuie
deplasată calea pînă cînd acul indicatorului ripaj ajun<,e in po-
ziţia centrală.
8.2. Riparea comandată prin vizare (in aliniamente).
în principiu, din punct de vedere al dirijării lucrului maşi-
nei riparea comandată prin vizare se desfăşoară în acelaşi mod
ca şi ridicarea la nivel comandată prin vizare, succesiunea ope-
raţiilor fiind următoarea:
— se stabilesc punctele unde urmează să fie instalai, pos-
tul de vizare şi se determină mărimea deplasării căii m aceste
puncte; distanţa între două puncte de vizare nu trebuie sa fie
mai mare de 60 m. In cazul cînd se comandă prin v i z a r e con-
comitent şi nivelarea, postul de vizare va fi instalat în punctele
înalte stabilite pentru nivelare;
— se instalează postul de vizare şi se fixează poziţia apa-
ratului de nivel astfel ca axul optic al aparatului de nivel să
se găsească în poziţia în care trebuie adusă calea în acel punct
(at'it ca direcţie, cît şi ca nivel longitudinal);
— maşina găsindu-se în punctul de începere a lucrului,
cu toate operaţiile preliminare de punere în poziţie de lucru
efectuate, se reglează linia de vizare în aşa fel încît firele re-

58
ticulare să coincidă cu liniile de zero (vertical şi orizontal) ale
mirei de pe cadrul mobil al maşinii;
— se începe executarea lucrării. Conducerea maşinii, res-
pectiv comenzile pentru corectarea erorilor de direcţie se dau
prin acţionarea butonului de comanda ripării (EY103) de pe
cutia de telecomandă, procedîndu-se ca şi în cazul nivelării lon-
gitudinale prin vizare.
în timpul lucrului aparatura de comandă automată a ripă-
rii este menţinută în funcţiune (butonul E014 se va găsi pe
poziţia: „ripare automată'').
Cînd maşina s-a apropiat la cca 2 m de postul de vizare,
acesta se mută în punctul de vizare următor, şi se reglează din
nou linia de vizare, aşa cum s-a arătat mai sus.
8.3. Riparea căii executată automat de maşină.
Procedeul de lucru în regim automat poate fi folosit numai
atunci, cînd poziţia căii în plan nu are defecte mari, astfel în-
cît prin corecţia automată efectuată de maşină, care asigură o
diminuare a acestora cu raportul 9 : 1 , defectele reziduale să
se încadreze în toleranţele admise.
Riparea căii în regi'm automat comportă efectuarea urmă-
toarelor operaţii preliminare:
— examinarea prealabilă a poziţiei căii în plan;
— riparea de îndreptare;
— reglarea maşinii în raport cu media defectelor (integra-
rea erorilor).
8.3.1. Examinarea prealabilă a poziţiei căii:
— se aduce întrerupătorul E019 pe poziţia „zero" si co-
mutatorul EC 231 (EC 23) pe poziţia „3" „examinare" (fig. IV.3);
— făcînd să avanseze maşina, se urmăreşte indicatorul de
defecte EC22 de pe cutia electronică de comandă EC2; mărimea
deviaţiilor acului indicatorului, într-o parte sau alta faţă de
zero, arată mărimea deripărilor exprimată în mm.
Dacă devierile acului ajung la 60 mm, faţă de zero. Este
necesară efectuarea unei ripări de îndreptare (riparea sumară).
8.3.2. Riparea de îndreptare (independent de celelalte ope-
raţiuni) :
— se decuplează acţionarea mecanismelor de burat;
— se aduce pe poziţia „ripare" distribuitorului HH041;
— cu ajutorul supapei reglabile HL02 şi respectiv a bu-
tonului EOll, se reglează o ridicare a căii de 1 . . . 2 mm, care
să uşureze deplasarea laterală a căii;

59
 £CZ o^/rAre tiEcreortrcA />£ COMANDA A
£C3 INTEGPATOZ

COMOWO? covor* 7op '«O/CATQZ AfrccTE

/>vr£GeAZ£ AVASC/'UV AF D/eSCT/ă
EQ-212 F.C-23/ FC-2 €C 22

EC-2Q
Port'i/7/om
esaiAJ zteoerau
r/G STrvG J/^fcro,
EC-2& -
OoroN pt tQeAe*
*/t>UL'Ji Afecc;
EC- 26 —
Po7f^T-o /v e m f
r/e

COf^OfZ ee/vreu
OZ<J*4<JL Cjf&coZ?

Ffg.lv. 3,Cui io de comando pedru ripare

 • — se aduc pe poziţia „zero" butoanele E017, EO!9, EY10
şi EY13, iar butonul EL14 pe poziţia „nivelare-f-ripare" şi bu-
tonul E014 pe poziţia „ripare automată;
— făcînd să avanseze maşina, se urmăreşte indicatorul de
defecte E 0 23; cînd se constată o deviaţie a acului indicatoru-
lui, mai mare de 5 mm, se opreşte maşina şi se comandă ripa-
rea căii;
— se avansează din nou, continuîndu-se lucrul conform
celor arătate mai sus.
8.3.3. Integrarea erorilor.
Are ca scop punerea în concordanţă a „liniei zero" a sis-
temului de măsurare al maşinii cu media erorilor existente în
cale.
Succesiunea operaţiilor este următoarea:
— se aduc la zero E017, E019, EY10, EX13 şi EC304;
—• comutatorul EC231 (EC23) se aduce pe poziţia („inte-
grare"),
— comutatorul EC232 (EC32) se aduce pe poziţia „1";
— comutatorul EC281 se aduce în direcţia firului director
pe care se va face integrarea;
— prin rotirea butonului EC28 care corespunde firului
director ales, se aduce la zero acul indicatorului EC22;
— se roteşte comutatorul EC232 (EC32) pe poziţia „2" şi
se aşteaptă ca acul indicatorului de ripaj EC31 să revină la
zero;
— se avansează cu maşina pe o lungime de cca 40 m, ob-
servînd ca acul indicatorului EC22 să nu ajungă la capătul
cursei;
— se roteşte comutatorul EC232 pe poziţia „2" şi se aş-
teaptă ca acul indicatorului EC22 să se oprească;
— se roteşte comutatorul EC232 pe poziţia „ 3 " ;
— cu ajutorul butonului EC28 se aduce la zero acul indi-
catorului de ripaj EC31.
După efectuarea acestor operaţiuni potenţiometrul EC28
nu trebuie mişcat din poziţia stabilită pînă la efectuarea unei
noi operaţiuni de integrare.
Integrarea erorilor poate fi făcută numai în aliniamente
sau curbe circulare.
Deoarece firul director pentru măsurarea căii, respectiv
comanda automată a ripării este firul exterior al curbei, atunci
cînd se trece dintr-o curbă în altă curbă de sens contrar (cu sau
fără aliniamente sau curbe de racordare intermediare), în punc-
tul de începere al curbei de sens contrar (curbe în S) trebuie

61
schimbată poziţia palpatorilor. Avînd în vedere că reglarea
„liniei zero" a maşinei a fost făcută după firul exterior al pri-
mei curbe, în momentul aplicării palpatorilor pe celălat fir al
căii s-ar putea produce o deripare bruscă din cauza variaţiei
ecartamentului — respectiv a supralărgirii. Pentru evitarea
acestui lucru se va proceda în felul următor;
— la maşinile de burat cu două potenţiometre EC28 pentru
reglarea liniei „zero" — pe porţiunea de cale premergătoare
curbelor — se vor face două integrări, cîte una pentru fiecare
fir al căii. Fiecare integrare se face conform precedeului pre-
zentat mai sus;
— la maşinile de burat care nu au dispozitivul menţionat
este necesar să se facă o nouă integrare după schimbarea firu-
lui director.
Deoarece după executarea integrării şi a reglării maşinii
în raport cu media erorilor, poziţia reală a căii în punctul res-
pectiv poate să difere de această medie, pentru a se evita pro-
ducerea unei deripări în loc, se va proceda în felul următor;
— se aduce comutatorul EC231 (EC23) în poziţia „3" „exa-
minare" ;
— se citeşte poziţia acului indicatorului EC22, care va arăla
poziţia căii faţă de linia care reprezintă media defectelor de
direcţie determinate prin integrare.
în cazul în care acul indicatorului EC22 arată o diferenţă
maşina va fi deplasată înapoi pînă în punctul în care indicato-
rul de defecte EC22 va arăta zero.
8.3.4. Efectuarea ripării propriu-zise:
— se aduc butoanele de comandă ale pupitrelor elecU-ic.o
şi electronice în poziţiile corespunzătoare (EL14 în poz. 3-a
nivelare şi ripaj: EC231 în poz. 2, ripare; E014 în poz. ripare
automată; E017, E019, EY10 şi EY13, în poz zero);
— efectuarea ripării se face concomitent cu ridicarea liniei
şi se comandă de maşinist prin acţionarea pedalei de nivelare,
în timpul ripării în aliniamente şi în curbele circulare nu mai
este necesară nici o intervenţie, corectarea defectelor de direc-
ţie fiind făcută, automat de maşină; la sfîrşitelor de direcţie
fiind făcută, automat de maşină; la sfîrşitul ciclului de lucru
acele indicatoarelor de ripare ajung în zona roşie a cadranelor
respective, ceea ce înseamnă că abaterea faţă de poziţia ide;ilă
este de ± 0,5 mm.
8.5.3. Corectarea sistemului de comandă automată a marii
în raport cu geometria căii.

.62
 Cînd maşina de burat nu se găseşte în întregime în alinia-
ment sau pe o curbă circulară, este necesar să se acţioneze
asupra sistemului de comandă automată a ripării prin intro-
ducerea corecţiilor arătate la paragraful 5.6.
Corecţiile stabilite se aplică din momentul în care palpa-
torul de ripare A (din spatele căruciorului monoax)
dreptul însemnării făcute pe traverse. Valoarea c^Şkţiei", sj».,
afişează în mărime egală pe cadranul EY10. 00 *^
Pot surveni următoarele situaţii: u!j u * *jj
8.3.5.1. Trecerea dintr-un aliniament într-o cui^i,circulară*" /
— între ale existînd o curbă de racordare. X'. ,
Sensul de afişare a corecţiei pe cadranul EXl6V'"în...jSj5£e
e s t e r i o r u l c u r b e i î n c a r e i n t r ă maşina, r e s p e c t i v :
— la intrarea într-o curbă cu centrul în partea dreaptă,
sensul de afişare a corecţiei este spre stînga;
— la intrarea într-o curbă cu centrul în partea stingă, sen-
sul de afişare a corecţiei este în spre dreapta.
8.3.5.2. Trecerea dintr-o curbă circulară în aliniament prin
intermediul unei curbe de racordare.
Sensul de afişare a corecţiei pe cadranul EY10 în spre par-
tea în care este centrul curbei de pe care iese maşina respec-
tivă;
— la ieşirea dintr-o curbă cu centrul în partea dreaptă
sensul de afişare a corecţiei este spre dreapta;
— la ieşirea dintr-o curbă cu centrul în partea stingă sen-
sul de afişare a corecţiei este spre stînga.
8.3.5.3. Trecerea din aliniament într-o curbă circulară fără
curbă de racordare intermediară.
Sensul de afişare a corecţiei: în spre exteriorul curbei pe
care intră maşina.
8.3.4.5. Trecerea de pe o curbă circulară pe un aliniament
fără curbă de racordare.
Sensul de afişare a corecţiei: în spre centrul curbei din
care a ieşit maşina.
8.3.5.5. Succesiunea a două curbe circulare cu raza diferite,
între ele fiind o curbă de racordare intermediară.
Sensul de afişare a corecţiei între cele două curbe:
La curbele de sens contrar:
— în spre dreapta, dacă maşina trece de pe o curbă, avînd
centrul spre dreapta, pe o curbă care are centrul spre stînga;
— în spre stînga, cînd maşina trece de pe o curbă cu cen-
trul spre stînga, pe o curbă avînd centrul spre dreapta.

63
 La curbele de acelaş sens:
— în spre exterior, dacă raza primei curbe este mai mare
decît raza celei de a doua curbe;
— în spre interior, dacă raza primei curbe este mai mică
decît raza celei de a doua curbe.
8.3.5.6. Succesiunea a două curbe — fără racordare sau
aliniament între ele.
Sensul de afişare a corecţiei între cele două curbe:
— la curbe cu sens contrar : în spre interiorul primei curbe;
—• la curbe de acelaş sens:
— în spre interior, dacă raza primei curbe este mai
mică,
— în spre exterior, dacă raza primei curbe este mai
mare.
8.3.6. Comanda subripajului în dreptul punctelor fixe (po-
duri, pasaje de nivel etc.).
întru cît în aceste locuri calea este încastrată şi ca atare nu
poate fi deplasată, este necesar să se facă o racordare între ca-
lea ripată şi aceste porţiuni fixe. Pentru aceasta, pe măsură ce
maşina se apropie de punctul fix se reduce treptat mărimea
ripării căii, astfel încît în momentul în care căruciorul monoax
a ajuns la punctul fix, respectiv deplasarea căii să fie nulă. Ope-
raţia (denumită subripaj) se comandă cu ajutorul potenţiome-
trului E017 şi se realizează prin diminuarea sensibilităţii .siste-
mului de măsurare cu un coeficient care poate varia între 1
(sensibilitatea normală) şi zero (sensibilitatea anulată).
Pentru ca racordarea căii, în plan, cu porţiunea fixă să fie
executată în bune condiţiuni, se va proceda după cum urinează:
—se stabileşte distanţa pe care urmează să se facă racor-
darea (distanţa se alege în funcţie de mărimea ripării) de ex.
50 de traverse înainte de punctul obligatoriu şi 50 de traverse
după acest punct;
— se împarte lungimea de racordarea în 10 părţi egale şi
se marchează punctele respective pe cale (faţă de exemplul ales
fiecare a cineea traversă va constitui un reper pentru comanda
reducerii ripării);
— pe măsura ce maşina ajunge cu rolele de ripare în drep-
tul unei traverse însemnate, se roteşte potenţiometrul E017 cu
cîte o diviziune. în acest fel, în momentul în care rolele de
ripare ajung deasupra punctului fix potenţiometrul E017 a
fost adus la cea de-a 10-a diviziunea care corespunde unei de-
sensibilizări de 100 % a aparatului de comandă a ripării, res-
pectiv maşina nu mai ripează de loc;

64
 — după ce maşina a depăşit punctul fix, respectiv in mo-
mentul în care rolele ajung în dreptul traverselor însemnate,
se roteşte în sens contrar butonul cu cîte o diviziune pînă cînd
E017 ajunge din nou în punctul zero corespunzător sensibili-
tăţii normale a maşinii.
8.3.7. Racordarea căii în plan la începerea şi terminarea
lucrului.
Ca şi în cazul ridicării liniei la nivel, în scopul evitării pro-
vocării de coturi la întreruperea lucrului este necesar să se
facă o racordare a căii ripate cu porţiunea cu care urmează să
fie ripată.
în acest scop, odată cu efectuarea racordării în plan verti-
cal se va face şi racordarea în plan orizontal cu ajutorul buto-
nului de subripaj procedîndu-se ca şi în cazul precedent.
8.3.8. Deplasarea laterală a căii prin decalarea liniei zero a
maşinii.
în unele cazuri este necesar să se facă în paralel cu corec-
tarea direcţiei căii şi deplasarea ei laterală (într-o parte sau
alta) cu o cantitate bine determinată. Aceasta necesitate apare
mai ales în curbele cu supraînălţare mare pe care circulă tre-
nuri grele cu viteza mică în care caz calea are tendinţa de a
se deplasa în spre centrul curbei.
Comanda deplasării laterale a căii se face cu ajutorul bu-
tonului E019. Mărimea deplasării căii în dreptul rolelor de
ripare după primul ciclu de lucru, este de 4,25 ori mai mică
decît aceea afişată, ca urmare efectului cumulativ al sistemului
de măsurare, după parcurgerea a 18 m, mărimea cu care va fi
deplasată lateral calea, va fi egală cu aceea afişată.
9. Efectuarea înregistrărilor de verificare a calităţii.
9.1. înregistrarea defectelor de ripare.
înregistrarea reprezintă diagrama variaţiei poziţiei palpa-
torului de comandă (B) faţă de arcul de cerc definit de ceilalţi
trei palpatori de măsurare (A, C, D).
Calitatea luciului efectuat se constată prin compararea
diagramei ridicată înainte de executarea lucrării, cu diagrama
ridicată după terminarea lucrului.
Diagrama ridicată în prealabil poate fi folosită de asemeni
în cazul ripării comandate manual, pentru stabilirea punctelor
în care trebuie făcută riparea de îndreptare înainte de inte-
grare.
Pentru efectuarea înregistrării se procedează după cum
urmează:

65
 — se aduce butonul E019 în poziţia „zero" iar comuta-
torul EC231 (EC23) pe poziţia de înregistrare;
—• pe aparatul de înregistrare propriu-zis se aduce comu-
tatorul EC505 pentru scara de înregistrare pe poziţia 1 : 1 după
care se pune în funcţie aparatul, dînd butonul EC501 pe pozi-
ţia „Poweron". Din acest moment, acul indicator al aparatului
se va deplasa într-un sens sau altul, faţă de poziţia mijlocie,
proporţional cu defectele de poziţie ale căii.
In momentul începerii înregistrării trebuie să existe o con-
cordanţă între poziţia acului indicator de înregistrare .şi pozi-
ţia acului indicator de ripaj EC22; pentru a îndeplini această
condiţie se aduce EC231 (EC23) în poziţia „examinare", .se ci-
teşte şi indicaţia de pe EC22 după care cu ajutorul butonului
EC507 (ZERO ADJ) de pe aparatul de înregistrare, se aduce
acul acestuia la valoarea indicată de EC22; după acest reglaj
EC231 se aduce din nou în poziţia iniţială.
— Se alege scara pentru înregistrarea lungimii: se apasă
pe butonul EC508 aflat pe partea dreaptă a aparatului de înre-
gistrare şi se aduce una din cifrele 0,25, 0,5, 1 sau 2 în dreptul
reperului de culoare roşie, după care se lasă butonul l i b e r .
Prin aceasta se stabileşte viteza de derulare a hirliei de
înregistrare de 0,25, 0,5, 1 sau 2 mm pentru 1 m de cale;
— se cuplează, cu ajutorul întrerupătorului EC502 a d u s în
poziţia „Chart ON", mecanismul de acţionare al hîrtiei pe care
se face înregistrarea;
— se acţionează întrerupătorul EC506 (Pen Down) cu aju-
torul căruia se comandă coborîrea peniţei pe hîrtie;
— se readuce EC23 în poziţia „înregistrare".
După efectuarea acestor operaţii, din momentul citul s-a
apăsat pe pedala de avans odată cu înaintarea maşinii, esle în
funcţie şi aparatul de înregistrare care trasează diagrama ero-
rilor de ripare.
9.2. Înregistrarea săgeţii măsurată cu o coardă de 10 m
(se poate face numai la maşinile din seria 85, echipate c u î n r e -
gistratoare cu două canale şi respectiv cu cărucior-palpator
suplimentar.
Se execută toate reglajele arătate mai sus, cu excepţia co-
mutatorului EC231 care va trebui să se găsească pe una din
poziţiile „2" (ripare) „3" (examinare), sau „4" (integrare).
In această situaţia este posibilă înregistrarea diagramei de
variaţie a săgeţii, fie independent de celelalte operaţii, fie con-
comitent cu executarea operaţiilor de nivelare-burare.

66
 In curbele cu rază mai mică de 180 m, scara de înregis-
trare a mărimii săgeţii trebuie să fie 1 : 2, pentru curbele cu
rază mai mare, la care săgeata măsurată cu o coardă de 10 m
nu depăşeşte 70 mm, înregistrarea poate fi făcută la scara
„1 : 1".
9.3. Înregistrarea variaţiei nivelului transversal (se poate
face numai la maşinile din seria 85 echipate cu înregistratoare
cu două canale).
Se poate face fie independent, fie concomitent cu celelalte
înregistrări. Pentru efectuarea operaţiei de înregistrare se pro-
cedează în felul următor:
— se pune în funcţie aparatul de înregistrare cu ajutorul
întrerupătorului EC501;
— se pune în funcţiune mecanismul de deplasare a hîrtiei
(întrerupătorul EC502);
— cu ajutorul inversorului EC505 se stabileşte scara de
înregistrare; pentru o supraînălţare mai mare ca 125 mm, scara
de înregistrare trebuie să fie „1 : 2";
— întrerupătorul EC526 se basculează în jos;
— prin rotirea butonului EC517 se aduce acul indicatoru-
lui canalului 2 la zero;
— se aduce întrerupătorul EC526, pe poziţia „înreistrare"
(în sus).
Odată făcute aceste reglaje pe măsură ce avansează maşina,
înregistratorul va trasa diagrama variaţiei nivelului transversal
al căii.

67