Lucrarea nr.

METODE DE SEPARARE A COMPONENTELOR UNUI AMESTEC. FILTRAREA

Un amestec este un sistem format din două sau mai multe substanțe, între care nu au loc
fenomene chimice.
Un amestec omogen are aceeași compoziție și proprietăți în toată masa
Un amestec eterogen prezintă în masa lui compoziție și proprietăți diferite.
Sistemele eterogene sunt formate din cel puţin doua faze: faza dispersă (discontinuă sau
internă) care se află răspândită într-o stare de divizare fină în cea de-a doua fază, numită
dispersantă(continuă sau externă).
Faza dispersantă determină starea sistemului eterogen: gazos, lichid şi solid. Elementele
de volum ale fazei disperse se numesc bule pentru gaze, picături pentru lichide şi granule pentru
solide.
Separarea sistemelor sterogene în fazele componente se face pentru a obţine una sau
ambele faze în stare cât mai pură şi pentru recuperarea fazei disperse, pentru protecţia aparatelor
contra eroziunii.
Separarea sistemelor eterogene se realizează sub acţiunea diferenţiată a unor câmpuri de
forţe asupra fazelor de densităţi diferite sau folosind un mediu de filtrare care reţine faza
dispersă.

Separarea sistemelor eterogene lichid-solid

Starea fizica a unui sistem eterogen este determinată de starea de agregare a fazei
continue.
Sistemele eterogene lichide sunt: suspensiile, emulsiile şi spumele. Mediul de dispersie
este lichid; faza dispersată este solidă, lichidă şi gazoasă.

Faza continuă Faza discontinuă Sistemul eterogen

Gaz Lichid Ceaţă
Solid Praf, Fum
Lichid Gaz Spumă
Lichid Emulsie
Solid Suspensie

Pentru separarea particulelor solide din amestecuri eterogene solid – lichid se aplica
sedimentarea, centrifugarea, decantarea sau filtrarea
Sedimentarea este operaţia de depunere a fazei solide sub acţiunea diferenţiată a
gravitaţiei, asupra fazelor cu densităţi diferite ale sistemului eterogen solid-lichid. Separarea prin
sedimentare se face cu atât mai uşor cu cât diferenţa dintre densităţile fazelor este mai mare.

1
 Faza discontinuă obţinută în urma sedimentării se numeşe sediment, iar faza continuă se
numeşte supernatant. Factorii care influienţează sedimentarea se referă la natura, proprietăţile şi
concentraţia fazei solide, la natura şi proprietăţile fazei lichide,
Centrifugarea este o operaţie de mărire a vitezei de sedimentare sub acţiunea forţei
centrifuge care apare în timpul rotirii, partea solidă a suspensiei depunându-se la fundul vasului.
Decantarea este operaţia de îndepărtare a fazei lichide, prin scurgerea uşoară a acesteia.
Operaţia se execută cu multă atenţie pentru a nu se tulbura soluţia şi deci antrena şi faza solidă.

Filtrarea este operaţia de separare a fazei solide dintr-un amestec eterogen solid-lichid
cu ajutorul materialelor filtrante. Faza dispersantă care trece prin mediul filtrant se numeşte
filtrat, iar faza solidă reţinută de mediul filtrant se numeste precipitat.
Pentru ca filtrarea să aibă loc este necesar ca diferenţa de presiune deasupra şi sub mediul
filtrant să fie mai mare decât rezistenţa pe care stratul de precipitat şi mediul filtrant o opun
curgerii.
Operatia de filtrare este rezultatul următoarelor operaţii care au loc succesiv sau
concomitent: sedimentare (particulele se depun deasupra mediului filtrant, cernere (particulele
cu dimensiuni mai mari decât porii materialului filtrant sunt reţinute la suprafaţa acestuia sau
de către stratul de precipitat) şi absorbţie (mediul filtrant reţine particulele solide de dimensiuni
mai mici decât porii acestuia).
Ciclul de filtrare comportă următoarele etape: de filtrare propriu-zisă, de spălare a
precipitatului (purificarea precipitatului sau recuperarea integrală a filtratului folosind un
lichid adecvat ) şi de regenerare a mediului filtrant (îndepărtarea precipitatului şi
recondiţionarea mediului filtrant).
Factorii de care depinde viteza de filtrare sunt:
- mărimea suprafeţei filtrante
- grosimea filtrului
- dimensiunile porilor
- presiunea între feţele stratului filtrant
- temperatura
Filtrarea poate fi accelerată prin mărirea presiunii deasupra lichidului de filtrat (filtrare
sub presiune) sau aspiraţia filtratului (filtrare la vid). Pentru majoritatea lichidelor, filtrarea
decurge mai repede la cald, datorită scăderii vâscozităţii lor.
Materiale filtrante utilizate:
- hârtia de filtru
- mase poroase din sticlă
- materiale fibroase
- pânză
- azbest
Dispozitivele care folosesc aceste materiale filtrante sunt :
- pâlnii de diferite tipuri

2
 - creuzete cu masă filtrantă
- tuburi filtrante cu masă poroasă
Tehnica filtrarii la presiune atmosferică
Se trece cantitativ soluţia cu precipitat în pâlnie, pe hârtia de filtru, turnând la început
lichidul limpede
Se aduce întreaga cantitate de precipitat pe filtru cu ajutorul unei pisete umplută cu apă
distilată sau lichid de spălare
Filtrul cutat se utilizează pentru mărirea vitezei de filtrare
Tehnica filtrarii la presiune redusă
Se obţine presiunea redusă (vidul) prin legarea vasului de filtrare la o trompă de apă sau
la o pompă de vid.
Se folosesc pâlnii speciale Buchner confecţionate din sticlă sau porţelan şi creuzete
filtrante.
Creuzetele cu masă filtrantă se utilizează în cazul în care precipitatul separat nu este
supus unor operaţii ulterioare, cum ar fi calcinarea.

Experienţe privind factorii care influenţează viteza de filtrare

A. Influenţa temperaturii asupra vitezei de filtrare

Materiale necesare

Soluţie H2SO4 0.1N, soluţie BaCl2 0.1N, apă distilată

Pâlnie de filtrare, pahar Berzelius, piseta, bagheta, termometru, cronometru
Stativ, inel metalic pentru pâlnie, bec de gaz, hârtie de filtru cu porozitate mică

Modul de lucru

– în trei pahare Berzelius se introduc câte 50 ml soluţie de clorură de bariu şi 50 ml

soluţie acid sulfuric
– se amestecă cele două soluţii
– se filtrează amestecul din primul pahar şi se notează timpul de filtrare
– se încălzeşte amestecul din paharul al doilea la 30 0C şi se filtrează
– se notează timpul de filtrare
– amestecul din paharul al treilea se încălzeşte la 40 0C, apoi se filtrează şi se notează
timpul de filtrare

Se înregistrează rezultatele în tabelul de mai jos:

Nr. Temperatura de filtrare Timpul de filtrare Viteza filtrării

crt. (0C) (s) V = 1/t [min.-1]
1.
3
 2.
3.

Se formulează concluzii legate de experimentul efectuat.

Se reprezintă grafic viteza de filtrare în funcţie de temperatura suspensiei.

V[min.-1]

Temp.[0C]

B. Influenţa mărimii porilor asupra vitezei de filtrare

Materiale necesare:
Soluţie H2SO4 0.1N, soluţie BaCl2 0.1N, apă distilată
Pâlnii de filtrare, pahare Berzelius, piseta, bagheta, cronometru
Stativ, inel metalic pentru pâlnie, hârtie de filtru cu porozitate mică, medie şi mare

Modul de lucru

– în trei pahare Berzelius se introduc câte 50 ml soluţie de clorură de bariu şi 50 ml

soluţie acid sulfuric
– se amestecă cele două soluţii
– se filtrează cele trei amestecuri utilizând pentru suspensia din primul pahar o hârtie de
filtru cu pori mici, pentru cea din paharul al doilea cu pori medii, iar pentru cea din
paharul al treilea cu pori mari
– se notează de fiecare dată timpul de filtrare

Înregistrarea rezultatelor

Nr.cr Tipul hârtiei de filtru Timpul de filtrare (s) Viteza filtrării V = 1/t
t. [min.-1]
1.

2.

3.

Se formulează concluzii privind experimentul efectuat.

4
 C. Influenţa grosimii filtrului asupra vitezei de filtrare

Materiale necesare: ca în cazul A, folosind însă hârtie de filtru de un singur tip

Modul de lucru

– în trei pahare Berzelius se introduc câte 50 ml soluţie de clorură de bariu şi 50 ml soluţie

acid sulfuric
– se amestecă cele două soluţii
– se filtrează cele trei amestecuri utilizând pentru suspensia din primul pahar o hărtie de
filtru cu pori mici, pentru cea din paharul al doilea, două hârtii de filtru suprapuse, iar
pentru cea din paharul al treilea, trei hârtii de filtru suprapuse
– se notează de fiecare dată timpul de filtrare

Se înregistrează rezultatele în tabelul de mai jos şi se formulează concluzii privind experimental

efectuat.
Nr.crt. Grosimea stratului Timpul de filtrare Viteza filtrării
filtrant (s) V = 1/t [min.-1]
1.
2.
3.

D. Influenţa presiunii asupra vitezei de filtrare

Materiale necesare

Soluţie H2SO4 0.1N, soluţie BaCl2 0.1N, apă distilată

Pâlnie de filtrare, pâlnie BÜchner, pahar Berzelius, piseta, bagheta, cronometru
Stativ, inel metalic pentru pâlnie, pompa de vid, hârtie de filtru cu porozitate mică

Modul de lucru
– în două pahare Berzelius se introduc câte 50 ml soluţie de clorură de bariu şi 50 ml
soluţie acid sulfuric
– se amestecă cele două soluţii
– se filtrează cele două amestecuri utilizând pentru suspensia din primul pahar o
instalaţie de filtrare la presiune atmosferică iar pentru cea din paharul al doilea o
instalaţie de filtrare la vid
– se notează de fiecare dată timpul de filtrare

Se înregistrează rezultatele în tabelul de mai jos:

5
Nr.cr Presiunea de Timpul de filtrare Viteza filtrării
t. filtrare (s) V = 1/t
1.
2.

Se formulează concluzii legate de influenţa presiunii asupra vitezei de filtrare.