Drept Comunitar European

Prof: Augustin Fuerea Seminar: Alina Conea Curs 1 18.02.2009 Constitutia Romaniei Titlul 6 art 148 alin (2) 1) Evolutii de natura istorica si conceptuala A. Originile ideii la nivel European B. Aparitia comunitatii europene Concepte (notiuni) Uniunea Europeana 2) Dezvoltarea constructiei comunitare A. Dimensiunea calitativa (perfectionarea instituiilor comunitare) - crize si esecuri - reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si esecurilor - texte de dr pozitiv care au rolul de a .. prevederile originare ale tratatelor institutive B. Dimensiunea cantitativa (extinderea sau largirea comunitatilor europene prin aderarea unor noi state) 3) Ordinea juridical a comunitatilor europene - principii - clasificarea normelor care compun dreptul comunitar - izvoarele dreptului comunitar European 4) Caracteristici comunitare - caracteristicile comunitatilor europene ca entitati de drept international - caracteristicile dreptului European comunitar, ale ordinii juridice comunitare 5) sistemul institutional comunitar European -delimitari conceptuale - principiile care guverneaza activitatile institutiilor comunitare - institutiile UE si organelle avand character ethnic auxiliar (Consiliul European, Consiliul UE, Comisia European, Parlamentul European, Curtea de Justitie, Tribinalul de Prima Instanta, Tribunalul Functii Publice, Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana) - organizare - functionare - atributii 6) Jurisprudenta Comunitara Bibliografie: A. Obligatorie - Augustin Fuerea Manualul Uniunii European, editia a 3 a, editura Universul Juridic, bucuresti 2006 - Augustin Fuerea Dreptul Comunitar al afacerilor. Editia a 2 a, editura universal juridic, bucuresti, 2006 (reeditat 2007, 2008) B. Falcultativa: - revista romana de drept comunitar - revista romana de studii internationale - revista studii de drept ramanesc - revista de drept public - curierul judiciar - revista phoenix - universitatii nicolae titulescu
1

Curs 2

25.02.2009

Evolutii de natura istorica si conceptuala

1)origini de idei si de unitate la nivel european 2)aparitia comunitatilor europene(CE) 3)delimitari conceptuale UE este acea entitate suis generis acre in existenta sa se sprijina pe cei 3 pilieri ai (comunitatii europene, politica externa si de securitate comuna, JAI/CJPP) Avand personalitate juridica emergenta (in devenire) -CE -PESC -jai/cjpp UE- Tr.mastrichk 1992/1993 UE si-a propus sa dobandeasca personaltate juridica prin Tratatul Constituttional (art.7), care a esuat si va dobandi personalitate juridica prn trtatatul de la Lisabona, semnat in 13 dec 2007 si care va intra in vigoare in 2009(art.46a-varianta originara si art.47-varianta consolidata) 06.2003-a fost depus tratatul constitutional al UE->01.11.2009 06.2004-a fost adaptat tratatul constitutional al UE ->01.11.2006 25.04.2005-Romania a semnat tratatul de aderare - 1)act de aderare - 2)protocol de aderare 1.11.2006-tratatul constitutional al UE ? Originile sunt plasate in timp diferit de catre reprezentantiiunor categorii socioprofesionale la randuri diferite. Din punctul de vedere al plasarii int imp a unor astfel de oriini, istoricii se impart in 3 categorii: Cei care plaseaza in timp aceste origini inca din antichitate Identifica anumite evenimente care au avut loc in plan european chiar cu originile unei astfel de idei de unitate (ex. Al campaniilor lui Napoleon care intre altele au urmarit si scopuri integratoare) Plaseaza in timp aceaste origini in prima jum a sec. 20, perioada care a fost esentialmente marcata de cele 2 razboaie mondiale Cu acesta categorie de istorici se identifica si punctele de vedereformate de juristi. Aparitia comunitatilor europene: Context: politic, militar, economic -ele apar dupa cele 2 razboaie mondiale Carta ONU- a aparut pe fondul falimentul natiunilor Domeniul politic apar Consiliul Europei, organizatiile internationale 1950 Jean Momet care indeplinea calitatea de presedinte al organizatie nationale al planificarii din Franta, a fundamentat teza realizarii controluli international asupra productiei de cabune si otel din Franta si Germania prin infiintarea primei comunitati europene, comunitatea europeana a Carbunelui si Otelui. Atat carbunele cat si otelul reprezentau ramuri de baza ae industriei de armament. In acest fel se dorea conversia, transformarea productiei de raboi intr-o productie de pace, adica se dorea realizarea ca principal obiectiv a inlaturarii dezastrelor produse de
2

cele 2 razboaie mondiale si pe cale de consecinta bunastarea materiala si implicit spirituala a popoarelor, statelor Europei occidentale . Teza fundamentata de J.Moment a fost lansata public ina celasi an 1950 la data de 9.05 de catre Robert Schuman care aeva statutul de Ministru al afacerilor externe din Franta prin intermediul unei declaratii/plan numit Schuman. Planul Schuman nu genera efecte juridice(drepturi si obligatii). Acesta avea numai rolul de a orienta conduta subiectelor de drept carora li se adresa; motiv pentru care in 1951, la 18.04, la acest plan se alatura Frantei si Germaniei alte 4 state , adica Italia si Benelux care state au semnat la Paris Tratatul de instituire a primei comunitati europene, adica cea a carbunelui si otelului, tratat care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani. La 23 iulie 2002 tratatul de la Paris si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima comunitate europeana si-a incetat existenta . In 1956 politicianul belgian Paul Henry Spark elaboreaza raportul prin intermediul caruia propune infiintarea a inca 2 comunitati europene si anume Comunitatea Economica Europeana si Euratomul . Raportul Spark in mod similar Schuman nu produce efecte juridice, motiv pentru care in 1957 la 25.03 aceleasi 6 state fondatoare CECA au semnat la Roma tratatele de instituire de infiintare a comunitatilor economice euruopene si comunitatii europene a energiei atomice. Cele 2 tratate au intrat in vigoare in ian.1958 pentru o perioada nedeterminata , considerente pentru care acestea produc efecte si-n prezent , pe acle de consecinta ele continua sa existe pana cand va intra in vigoare tratatul de la Lisabona cand UE se substituie comunitatii europene continuand sa existe de sine statator Euratomul. Curs 3 04.03.2009

Aparitia Comunitatilor Europene

- CEC(O)A - CEE - CEEA (EURATOM) Pt a exista si functiona cele 3 comunitati europene au infiintat institutiile in 4 mari domenii: - domeniul decizional - domeniul executiv - domeniul controlului politic - domeniul jurisdictional Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de institutiile infiintate prin tratatul de la Paris. Institutiile infiintate prin tratatele de la roma se simplifica si se uniformizeaza sub aspectul denumirii lor, daca le raportam la institutiile infiintate prin tratatul de la paris Din motive de coerenta si celeritate institutiile similare din cadrul celor 3 comunitati europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice, uniforme pt toate cele 3 comunitati europene. Institutiile nou-rezultate in urma procesului de fuziune duc la indeplinire atributiilor competente inscrise in toate cele 3 tratate constitutive. Fuziunea s-a realizat la nivelul institutiilor, nu la nivelul Comunitatilor. Fuziunea nu s-a realizat in acelasi timp,
3

ci s-a realizat gradual, treptat, incepand cu institutiile jurisdictionale (1958), continuand cu institutiile Controlului politic (1960) si desavarsindu-se cu institutiile executive si decizionale prin tratatul de Bruxelles din 1965 intrat in vigoare in 1967, cunoscut a fi in doctrina si sub denumirea de tratatul instituind o camisie unica si un consiliu unic.

Dezvoltarea Constructiei Comunitare

Dimensiunea calitativa A. Crize si esecuri Reflectii cu privire la depasirea crizei si a esecurilor B. Texte de drept pozitiv care au rolul de a . Sau dezvoltarea prevederilor speciale ale tratatelor institutive A. Crize si esecuri In evolutia constructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si esecuri, dar retine doctrinei si practicii materiei, criza provocata de politica scaunului gol practicata de catre Franta in perioada iulie 1965-ianuarie 1966. Contexte: In ce priveste contextual, tratatele institutiilor au inscris in contextul lor faptul ca in prima ..deciziile vor fi adoptate cu unanimitatea de voturi. In prima perioada a constructiei comunitare, statele fondatoare inregistrau un caracter pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare. Votul unanim are de natura sa plaseze statele in pozitii de deplina egalitate, adica era de natura sa ofere posibilitatea fiecarui stat membru de a invoca dreptul de veto atunci cand situatia o impunea. Considerandu-se ca pana in 1965 este posibila realizarea unei relative uniformizari a nivelurilor de dezvoltare existente in statele fondatoare s-a decis ca hotararile sa fie adoptate cu majoritate calificata. In acest context, in trecerea de la votul unanim la votul majoritar, Franta a considerat ca ii sunt puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca nu va mai participa la adoptarea deciziilor, adica va partica politica scaunului gol. Votul unanim Votul majoritar Consecinte pozitive Consecinte negative Consecinte pozitive Consecinte negative Statele membre Comunitatile Comunitatile Statele membre Euopene Europene Criza a fost solutionata prin compromisul de la Luxemburg, compromise care suna astfel: incepand cu 1 ian 1966, deciziile importante se vor adopta in continuare cu unanimitate de voturi, iar deciziile mai putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar. B. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor Ca si crizele, si acestea au fost numeroase, imbracand forma unor rapoarte, analize, sinteze, dezbateri si altele, acestea avand un caracter abstract, adica prin intermediul acestora se dorea numai orientarea conduitei subiectelor de drept carora li se adresau instrumentelor adoptate. Uneori, acestea au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie. C. Textele de drept pozitiv care au rolul de a modifica, analiza, rezolva prevederilor originale ale tratatelor institutive.
4

Curs 4

11.03.2009

Dezvoltarea constructiei comunitare

Continuare Textele de drept pozitiv In mod similar crizelor si reflectiilor si textile de dr pozitiv sunt numeroase. Dreptul pozitiv dr scris, in vigoare la un moment dat. Norme care au avut caracter modificator: a) Tratatul de la Bruxelles (1965), intrat in vigoare in 1967, cunoscut in doctrina si sub denumirea de tratatul instituind o comisie unica si un consiliu unic. b) Modificarile intervenite succesiv in materie financiara (1970-1975) delegatii sau comisarii pt conturi ( se gasesc la originile actualei Curti de Conturi). c) Actul unic European (1986), intrat in vigoare in 1987 d) Tratatul de la Mastricht (Olanda) din 1992, intrat in vigoare la 1 nov 1993 e) tratatul de la Amsterdam (1997), intrat in vigoare in 1999 f) Tratatul de la Nisa (2001), intrat in vigoare in 2003, tratat care pt data adduce in Romania intr-un top European (Top 27 Romania ocupa locul 7) g) Actele de asociere si de aderare a statelor la comunitatile europene, respectiv UE i) Tratatul de la Lisabona 2007 Extinderea/largirea comunitatilor europene prin aderarea unor noi state Comunitatile europene au evoluat gradual, treptat de la 6 state fondatoare la cele 9, 10, 12, 15, 25, 27 cate exista in prezent. Specific comunitatilot europene este faptul ca de la inceputul constructiei comuniatre si pana in present au fost inregistrate numai solicitari de asociere ori aderare. Nu a fost inregistrata nici o cerere de renuntare la statutul de stat membru sau stat asociat. A fost inregistrata o situatie si anume respingerea de 2 ori consecutive prin referendum de catre Norvegia a aderarii la cominitatile europene. Ultima respingere prin referendum a avut loc in toamna anului 1994, chiar in conditiile in care in primavera aceluiasi an intervenise compromisul de la Olso, numit in doctrina si compromisul pestelui. Statelor member li se alatura statele candidate (Serbia, Macedonia, Kosovo, Ucraina, Rep. Moldova, Albania), state in curs de aderare (nu exista nici un stat cu statutul de stat in curs de aderare).

Ordinea juridica a UE
1) Constitutia Romaniei Titlu VI - Integrarea euroatlantica, art 148 (Integrarea in UE), art 149 - art 148 alin (2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu character obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile cotrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 2) Legea nr 157/2005 Tratatul de aderare - 24 mai 2005 Perioade de tranzitie prevazute in Tratat Definitie: Ordinea juridica reprezinta acel ansamblu de norme care guverneaza raporturile stabilite intre comunitatile europene si statele membre, intre comunitatile europene si statele in curs de aderare, intre comunitatile europene si statele candidate la aderare, intre comunitatile europene si statele asociate, intre comunitatile europene si
5

statele terte (altele decat cele de mai sus), intre comunitatile europene si alte organizatii internationale si intre comunitatile europene si personae fizice si personae juridice apartinand statelor membre. Date fiind diversitatea si complexitatea normelor care compun acquis-ul comunitar, in doctrina si practica domeniului au fost cautate identificate o serie de principii care sa le guverneze existenta si o serie de criterii de clasificare, ierarhizare, sistemetizare a acestor norme. Principiile care guverneaza ansamblul normelor: 1) Principiul asimilarii, incorporarii, absortiei dr comunitar in/sau de catre dr intern (dr national). Acest principiu isi gaseste consacrarea prin 2 caracteristici specifice dr comunitar: - aplicarea imediata si directa a dr comunitar in dr intern al statelor membre 2) Principiul preeminentei ori prevalentei sau al prioritatii dr comunitar in raport cu dr intern sau dr national al statelor membre Ierarhizarea, clasificarea, sistematizarea normelor care compun dr comunitar: - criteriul fortei juridice a normelor care compun dr comunitar European. Potrivit acestui criteriu exista o clasificare in sensul larg al cuvantului si un in sens restrans. Curs 5 18.03.2009

Ordinea juridica a comunitatilor europene

2 categorii de izvoare in sens larg: - izvoare primare, originare, fundamentale ale dr comunitar European - izvoare derivate, secundare 5 categorii de izvoare in sens restrans: - izvoare primare - izvoare derivate, secundare - acordurile externe ale comunitatilor europene - izvoare complementare - izvoare nescrise 1. Izvoarele primare, fundamentale, principale sunt edictate, adoptate si aplicate de catre state ca subiecte de dr international in temeiul suveranitatii da care acestea dispun. Izvoarele primare au caracter fundamental, constitutional, in sensul ca de la acestea nu se poate deroga. Este motivul pt care constitutionalistii le numesc legi fundamentale, iar internationalistii le numesc tratate internationale multilaterale. Se impart in 2 categorii: - tratate institutive - tratate modificatoare Tratatele institutive - Tratatul instituind comunitatea europeana a carbunelui si otelului (CECA/O) semnat de cele 6 state fondatoare (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) semnat la Paris la 18 aprilie 1951, intrat in vigoare la 23 iulie 1953 pt o perioada de 50 de ani. La 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele sip e cale de consecinta prima comunitate europeana s-a desfiintat.
6

- Comunitatea Economica Europeana (actuala C.E.E.) si a EURATOM (a Comunitatii Europeana a Energiei Atomice) semnate da catre aceleasi 6 state fondatoare CECA la Roma la 25 martie 1957, intrat in vigoare la 1958 pe termen nelimitat, motiv pt care si in present cele 2 tratate produc efecte, pana cand va intra in vigoare tratatul de la Lisabona prin care se substituie comunitatile europene. Tratatele modificatoare - tratatul de la Bruxelles tratatul de fuziune a institutiilor similare, din 1965, intrat in vigoare in 1967, cunoscut si sub denumirea de tratatul instituind o comisie unica si un consiliu unic - modificarile intervenite in materie financiara 1865 - actul unic European - tratatul de la Maastricht - tratatul de la Amsterdam - tratatul de la Nisa semnat in 2001, intrat in vigoare in 2003 - actele de asociere si aderare a statelor la comunitatilor europene - tratatul de la Lisabona tratat de reforma Atat acordul de asociere cat sic el de aderare se pot gasi atat in categoria tratatelor externe. 2. Izvoare derivate (secundare) sunt edictate, adoptate si aplicate de catre institutii in existenta si adoptarea lor. Sunt similare izvoarelor din dr intern: regulamentul, directive, decizia, recomandarea si avizul. = obligativitatea: - subiectelor de dr intern carora li se adreseaza numai anumitor state membre - care se adreseaza tuturor statelor membre = material: - obligativitate cu privire la scop - obligativitate cu privire la mijloc = norme de rezultat a) Regulamentul este similar legii, din dr intern, opereaza prin abstractizare. Este aplicabil in tot si in toate. Se aplica direct, nu se transpune in ordinea juridical interna. Regulamentul se adreseaza subiectelor de dr intern din toate statele membre. Regulamentul este obligatoriu atat cu privire la scopul final propus de atins, cat si in ce priveste formele si mijloacele prin intermediul carora se poate ajunge la indeplinirea scopului final. Regulamentul este o norma atat de rezultat cate si de mijloc. b) Directiva este mult mai flexibila decat regulamentul. Flexibila fidela. Norma aplicabila in 2 trepte: urmeaza tehnica legii cadru complementata cu decretele de aplicare. Din primul punct de vedere: directive ca regula generala, spre deosebire de regulament este obligatorie pt subiectele de dr intern din anumite state membre, numai pe cale de exceptie, directiva se poate adresa si subiectelor de dr intern din toate statele membre, dar cand se intampla acest lucru, specifica, precizeaza in continutul ei. Din cel de-al doilea punct de vedere: directive, spre deosebire de regulament este obligatorie doar in ce priveste scopul final propus de atins. Lasa la dispozitia statelor membre acele forme si mijloace prin intermediul carora se poate ajunge la rezultatul propus. Este motivul pt care precizam ca directive este o norma de rezultat, nu de mijloace. Spre deosebire de regulament, directiva se transpune in ordinea juridica interna, fiind o norma in 2 trepte de aplicare.
7

c) Decizia potrivit art 189 din tratatul CEE, este obligatorie pt destinadarii desemnati. Din punct de vedere al subiectelor de dr carora li se adreseaza decizia, asemanator directivei ca regula generala si spre deosebire de regulament este obligatorie pt subiectele de dr intern din anumite state membre. Din punct de vedere al scopului final, al formelor si mijloacelor decizia asemanator regulamentului si spre deosebire de directiva este obligatorie atat cu privire la scopul final prous de atins, cat si cu privire la fomele si mijloacele prin care se poate ajunge la realizarea scopului final. d) Recomandarea si avizul nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus, nu tin, nu leaga, nu obliga si au rolul numai de a orienta conduita subiectelor de dr carora li se adreseaza. Acestea uneori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta obligatorie (ex: avizul conform dat tratatului de adrerare al Ro si Bulgariei la UE din 13 aprilie 2005) Curs 6 25.03.2009 3. Acordurile externe ale comunitatilor europene Acordurile europene de asociere si acordurile de asociere - Acordul Shengen (Elvetia) - Acordul de la Laumme (acordul cafelei) - acordurile incheiate de comunitatile europene cu statele puternic industrializate (SUA, Japonia etc) - acordurile incheiate cu statele din zona ACP (Africa, Caraibe, Pacific) Aceste acorduri sunt edictate si adoptate de catre comunitatile europene in calitatea lor de subiecte de dr international, de organizatii internationale, mai precis in temeiul suveranitatii statelor membre ale comunitatilor europene, state care inteleg sa exercite in comun suveranitatea in acele domenii sau materii convenite prin tratatele institutive si cele modificatoare; Nivelul ierarhic pe care il ocupa acordurile externe in ansamblul ordinii juridice comunitare: - acestea ocupa un loc ierarhic inferior izvoarelor primare, dar un loc ierarhic superior izvoarelor derivate, mai prcis spunem ca prin acordurile externe nu se mai poate deroga de la tratatele institutive si de la cele modificatoare, in schimb acestea pot determina modificari ale izvoarelor derivate: 1. Constitutia 1. Izvoare primare 2. Tratatul international 2. Acorduri externe 3. Legea interna 3. Izvoare derivate 4. Izvoarele complementare reprezinta acele norme care se gasesc in campul si in prelungirea izvoarelor primare. 1. Competente exclusive ale comunitatilor europene = Politici comune - P.A.C. - P.B. - P.C.C. - P.C.T. 2. Competente Partajate - Comunitati Europene - Statele membre = Politici comunitare Politica de Mediu 3. Competenta exlcusiva a statelor membre PESC (Politica Externa si de Securitate Comuna)
8

Exista unel domenii sau materii in care competenta edictarii si adoptarii normelor comunitare apartine exlcusiv comunitatilor europene. In aceste domenii sau materii orice interventie a statelor membre este interzisa fiind considerata o incalcare a prevederilor tratatelor institutive si modificatoare. In partea diametral opusa, exista unele domenii sau materii (PESC) unde competenta si adoptarii normelor apartine exclusiv statelor membre. Pe cale de consecinta orice interventie a comunitatilor europene este interzisa, fiind considerate o violare a prevederilor tratatelor institutive si modificatoare. Exista domenii sau materii in care asistam la o competenta partajata din punct de vedere al edictarii si adoptarii normelor comunitare (Politica de Mediu, Politica in domeniu concurentei). In caz de conflict intre normele comunitare si cele nationale prioritatea apartine normelor comunitare: ex. : alegerile europarlamentare 5. Izvoare nescrise - regulile si metodele de interpretare folosite de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (metoda teleological sic ea sistematica) Instantele nationale indiferent de grad pot forma un recurs in interpretare atunci cand considera ca este necesar. Principiile generale de drept ca sediu principal al materiei (art 38 din CIJ statutul Curtii Internationale de Justitie) cu principiile fundamentale de dr international Principiul dreptului la aparare Garantarea dreptului de proprietate Lor li se adauga principiile care au character ethnic: - principiul neplatii zilelor de greva

Caracteristici comunitare
1) Caracteristicile comunitatilor europene ca entitati de dr international (ca subiect de dr international, respective ca organizatii internationale) Comunitatile europene: A- sunt asociatii de tip economic B- sunt organizatii internationale C- au o structura institutionala proprie originala 2) Caracteristicile ordinii juridice a comunitatilor europene (caracteristici dreptului European comunitar): A- aplicabilitatea imediata a dreptului comunitar in dreptul intern al statelor membre B- aplicabilitatea directa a dreptului comunitar in dreptul intern al statelor membre C- prioritatea, preeminenta, prevalenta dreptului comunitar in raport cu dreptul intern 1) A. Comunitatile Europene sunt asociatii de tip economic a) argumente invocate in sprijinul caracteristicilor potrivit careia comunitatilor europene au character economic sau urmaresc obiective economice: - argumente de text (date de chiar denumirile tratatelor institutive: Tratatul instituind comunitatea europeana a carbunelui si otelului, Comunitatea Economica Europeana, Tratatul instituind Comunitatea europeana a energiei atomice EURATOM) - obiectivul initial stabilit de debutul constructiei comunitare (inlaturarea dezastrelor produse in cele 2 razboaie mondiale si realizarea bunastarii materiale a popoarelor,
9

statelor Europei Occidentale prin Conversia, transferarea productiei de razboi intr-o productie de pace) b) argumente care pledeaza pt character precum ca comunitatile sunt asociatii integrate. Acestea au luat fiinta prin unificarea teritoriului statelor membre si a economiilor existente pe aceste teritorii. Asistam la fuziunea ariilor geografice ale statelor membre care fuziune se finalizeaza prin realizarea unei arii geografice unice numita piata comuna, interna sau unica. O astfel de piata comuna fiind comparabila cu marile metropole ale lumii numarand peste 485 mil de locuitori. Realizarea pitei commune a fost posibila prin punerea in aplicare a unor masuri avand natura multipla (masuri avand natura politica, economica, administrative si juridica). Masuri de natura juridica pt realizarea pietei commune, interne sau unice: a) inlaturarea barierelor vamale dintre statele membre si a taxelor adiacente acestora, respective inlocuirea lor cu taxele vamale commune dintre statele membre si state nemembre (terte) b) eliminarea, interzicerea, discriminarilor de natura publica sau privata intemeiate pe cetatenie ori nationalitate dintre personae fizice si personae juridice apartinand statelor membre ale comunitatilor europene. este de natura sa stimuleze concurenta la nivel comunitar. c) interdictia cu privire la ajutoarele de orice fel acordate de catre state ramurilor neperformante ale economiei nationale de natura sa contribuie la consolidarea spiritului concurential la nivel comunitar. 1) B. Comunitatile Europene sunt organizatii internationale Comunitatile europene sunt organizatii internationale regionale, europene deschise posibilitatilor aderarii tuturor statelor europene, sub rezerva indeplinirii a 4 categorii de conditii, avand caracter inchis si supranational cu personalitate juridical. - sunt organizatii internationale - sunt organizatii regionale europene - deschise posibilitatilor aderarii tuturor statelor europene - conditii pe care statele deschise aderarii trebuie sa le indeplineasca - caracterul inchis - supranational - personalitate juridical Curs 7 01.04.2009 a) Comunitatile Europene sunt organizatii internationale pt ca acestea au luat fiinta in temeiul acordului de vointa liber exprimat de statele membre prin intermediul reprezentantilor special desemnati sa participe la negocierea si incheierea tratatelor institutive. Tratatele institutive reprezinta acele tratate internationale multilaterale. b) Comunitatile europene sunt organizatii internationale regionale europene. la aceste comunitati europene pot deveni state membre numai statele europene. Acestea, premergator dobandirii unui astfel de statut dobandesc statutul de state associate, in temeiul acordurilor europene instituind o asociere intre statul in cauza pe de o parte si comunitatile europene, respective statele membre ale acestora pe de alta parte.

10

O nota distincta este data de statutul Turciei raportat la comunitatile europene. in vederea dobandirii statutului de stat asociat, Turcia a semnat nu un acord European de asociere ci a semnat un acord instituind o asociere sau de asociere. In timp ce acordurile europene de asociere includ dialogul politic, acordurile de asociere nu includ un astfel de dialog, dimpotriva il exclud, raporturile unor astfel de state vizand cu precadere sfera comerciala. c) Comunitatile europene sunt asociatii internationale deschise posibilitatii aderarii tuturor statelor europene. d) Conditiile pe care statele trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii. Le regasim in ceea ce poarta denumirea de criteriile de la Copenhaga, Madrid, Helsinki. - cerinte de natura politica - cerinte de natura militara - cerinte de natura juridica - cerinte de natura economica Cerinte de natura politica: - statul candidat la aderare sa promoveze respectarea dr omului (inclusiv respectarea dr minoritatilor nationale) - rezolvarea problemei copiilor institutionalizati - in statul candidat la aderare trebuie sa existe o democratie de tip pluripartid ( aderarea Romaniei la Consiliul Europei 1993, stat parte la Comventia Europeana 1994) Cerinte de natura militara: Sunt sintetizate in exigenta potrivit carei statele candidate trebuie sa fie deopotriva state furnizoare se securitate si consumatoare de securitate. Aceste state nu trebui sa fie numai consumatoare de securitate. O astfel de exigenta pt Romania era iminenta pt ca Ro era implicate in asigurarea securizarii frontierei de est a UE in procent de 25%. Ro a indeplinit o astfel de cerinta prin aderarea la NATO ( 2 aprilie 2004 a dobandit statutul de stat membru). Cerinte de natura juridica: Sunt concretizate in angajamentul asumat de statele candidate la aderare de a aplica imediat direct si privitor dr comunitar in raport cu dr intern. Argumentul principal il reprezinta Constitutia Ro revizuita in 2003, Titlul VI ( Integrarea Euro-atlantica, art 148 - integrarea in UE, 149 - integrarea in NATO). Cerinte de natura economica: - criterii de convergenta pt trecerea la moneda unica - inflatia ( nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB) - deficitul bugetar (3%) - datoria statului catre populatie ( nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB) - nivelul dobanzilor pt creditele acordate populatiei (7-9%) dobanzi anuale effective. Dobandirea de catre Ro a statutului de stat cu economie de piata functionala, capabil sa faca fata tensiunilor determinate de concurenta existenta in cadrul comunitatilor europene, statut pe care Ro l-a dobandit prin raportul de tara dat publicitatii in 6 oct 2004. e) Caracterul inchis este dat de procedura parcursa da catre statele candidate in vederea obtinerii de statutul de stat membru. O astfel de procedura incumba acordul dat intr-un astfel de sens atat de catre institutiile comunitatilor europene, cat si de catre fiecare stat membru in parte.
11

Comisia Europeana s-a ocupat de negocierile tehnice cu statul Roman. Parlamentul European care a dat avizul conform tratatului de aderare. Consiliul European care a fost implicat in. Ulterior a avut loc ratificarea tratatului de aderare de statele membre, dar si de statele candidate. f) Comunitatile europene au caracter supranational se regaseste in chiar angajamentul asumat de statele membre comunitatilor europene de a aplica imediat, direct si prioritar dr comunitar in ordinea juridical interna. 1) C. Comunitatile europene au o structura institutionala proprie originala. Intalnim un sistem atipic, nonclasic. Structura clasica, tipica este tripartida. Structura pe care o gasim in statutul semnat la Londra 1949. Curs 8 08.04.2009 2) A. Aplicabilitatea imediata a dr comunitar Principiile dr international obliga statele membre sa respecte tratatele pe care le-au incheiat si sa determine aplicarea acestora in ordinea juridica interna. Dr international nu reglementeaza conditiile in care statele vor integra normele tratatelor in ordinea juridica interna. Potrivit conceptiei dualiste, ordinea juridica internationala si ordinea juridica nationala reprezinta sisteme independente si separate. Pt a fi aplicat in ordinea juridica nationala, dr international va suferi transformare si va fi aplicat in calitate de drept national. Potrivit conceptiilor moniste, dr international este aplicat imediat in calitatea sa de norma internationala. In ceea ce priveste dr comunitar, acestuia nu ii este indiferenta natura relatiilor ce se stabileste intre dreptul international si cel national. Dreptul comunitar postuleaza monidmul si impune statelor membre aplicarea acestuia. In consecinta, dr comunitar va fi integrat in mod imediat in ordinea juridica a statelor membre fara a fi nevoie de vreo forma de acceptare sau introducere. Hotararea 6/1964 cauza Flaminio Costa impotriva ENEL 2) B. Aplicabilitatea directa Pt a fi aplicabil in ordinea juridica interna, actul comunitar nu necesita masuri legislative de executare/transpunere adoptate la nivel national. *Exceptie: Directiva Efectul direct a fost recunosut de Curte prin hotararea din cauza 26/1962 Van Gend & Loos. Efectul direct = posibilitatea normei de dr de a da nastere la dr si obligatii in mod direct in patrimoniul persoanei fizice sau juridice. Consecinta este ca orice persoana fizica sau juridica poate invoca direct o dispozitie comunitara (inclusiv in fata judecatorului national). 2) C. Aplicabilitatea pripritara a dr comunitar

12

Institutiile UE
1. Principiile sistemului institutional: - principiul autonomiei - principiul atribuirii de competente - principiul echilibrului institutional Principiul autonomiei are 2 componente esentiale si anume ca institutiile isi pot elabora propriul regulament de organizare si functionare si isi pot numi proprii functionari. Principiul atrubuirii de competente este prevazut in art 5 din Tratatul UE si in art 7 paragraful 1 din Tratatul Comunitatilor Europene. Acest principiu nu indica faptul ca institutiile vor aduce la indeplinire doar acele atributii ce le sunt in mod expres conferit prin tratat. Principiul echilibrului institutional presupune atat separarea puterilor institutiilor, dar si colaborarea dintre acestea. 2. Cadrul institutional comunitar - institutii in sens strict - organe comunitare - agentii Institutii in sens strict: - Consiliul de Ministri - Parlamentul European - Comisia Europeana - Curtea de Justitie - Curtea de Conturi Consiliul European este institutionalizat, dar insa nu este o institutie in sens strict. 3. Organe prevazute de tratate: Organe consultative: - Comitetul Economic si Social - Comitetul Regiunilor Organe financiare: - Banca Centrala Europeana - Banca Europeana de Investiti Agentii care sunt infiintate pe baza tratatelor de catre institutiile comunitare si sunt specializate in aducerea la indeplinire a anumitor atributii ale comunitatilor: - Oficiul de Amortizare in Piata Interna (sediul in Alicante, Spania) - Europolul Consiliul European Consiliul de Ministri Criteriul aparitie: Consiliul European a aparut pe cale neconventionala prin intalnirile la nivel inalt ale sefilor de state si de guvern. Consiliu de Ministri a aparut prin tratate europene, pe cale conventionala. Competenta: Consiliul European este compus din sefii de stat si de guvern + presedintele Comisiei Europene. Consiliul de Ministri este compus din ministri de resort din statele membre. Criteriul abritutiilor:
13

Consiliul European are in principal un rol politic, iar Consiliul de Ministri are un rol decizional fiind supremul legislativ al comunitatilor europene. CE S-a hotarat permanentizarea intrunirilor la nivel inalt a sefilor de stat si de guvern pt problematica afacerilor externe (Summitul din 1974) 1986-Actul Unic European CE va fi institutionalizat in sensul in care isi gaseste mentinerea intr-un tratat comunitar. 1992-Tratatul de la Maastricht vor fi precizate atributiile sale, iar acest moment se regaseste in art 4 din Tratatul privind EU. Sefii de stat si de guvern pot fi asistati de ministri de externe. Organizarea si functionarea Consiliului European: Lucrarile Consiliului European sunt pregatite de Consiliul Afaceri Generale, adica de Consiliul reunit la nivel de ministri de externe. Consiliul European se reuneste sub presedebtia statului membru care detine Presedentia Consiliului. CE se reuneste de cel putin 2 ori pe an si trebuie sa elaboreze un raport anual si un raport dupa fiecare reuniune catre Parlamentul European (concluziile Consiliului European). Curs 9 15.04.2009 Consiliul Uniunii Europene nu se confunda cu Consiliul Europei Acesta imparte decizia cu Parlamentul european Este o institutie inter-guvernamentala fiind format din ministrii afacerior externe (Consiliul general al afacerilor externe) si ministrii de resort ex. M.finantelor, M.agriculturii (Consilii sectoriale sau consilii specializate) Promoveaza, apara si garanteaza interesele statelor membre Functionarea sa presupune urmatoarele : 1.exercitarea presedentiei 2.existenta organelor care au caracter auxiliar-tehnic 3.regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot Exercitarea presedentiei : Presedentia se exercita tim de cate 6 luni de catre fiecare stat membru potrivit principiului rotatiei. Tratatul de la Lisabona introduce institutia presedentiei, andatul fiind de 2 ani si jumatate. Ordinea initiala de exercitare a presedentiei a fost stabilita prin tratatele institutive. Ulterior aceasta ordine s-a schimbat din 2 considerente : 1.permanenta procesului de extinere a Curtii Europene care a determinat cresterea intervalulu de timp la care vine randul fiecarui stat membru sa exercite o astfel de demnitate 2.deplina egalitate in drepturi a determinat situatia potrivt careia statele care in cadrul unui ciclu complet de exercitat presedentia in prima jumatate a anului in continuare exercita aceasta demnitate in cea de-a 2-a jumatate a anului Presedinteleeste cel care stabileste agenda de lucru cu principalele prioritati ale etapei respective ; in functie de aceasta agenda, presedintele este cel care stabileste problematica inscrisa pe ordinea de zi a reuniunilor, pe care o transmite membriilor consiliului cu suficient timp inaintea dezbaterilor Membrii consiliului pot formula amendamente asupra problemelor inscrise pe ordinea de zi, acestea putand fi acceptate numai cu votul unanim al membrilor consiliului.
14

Ordinea de zi astfel elaborata si completata face obiectul aprobarii de catre plenul constituit cu unanimitate de voturi. O astfel de oridine de zi contine 2 parti: 1.partea A 2.Partea B Patea A: Include acele probleme asupra membrilor consiliului U.E care siau exprimat acordul anterior reuniunilor. Sunt inscrise in ordinea de zi pe considerente formale , nu se mai organizeaza dezbateri ci fac obiectul numai al supunerii spre aprobare prin votul membrilor consiliului.Un astfel de acord este obtinut de catre organul tehnic COR Partea B: Partea B a ordinii de zi intruneste acele probleme care parcurg ordinea fireasca :se organizeaza dezbateri acestea fiind supuse spre aprobare votului membrilor consiliului. Existenta organelor avand caracter tehnico-auxiliar : Acestea se regasesc pe 3 .... : -preatesc decizia comunitara -asigura continuitatea activitatilor la nivel comunitar -urmaresc aplicarea deciziei adoptate la nivel comunitar Acestea sunt implicate in principiul de monitorizare Intalnim un Secretariat general condus de un secretar general care se foloseste sub autoritatea Consiliului in sensul in care Consiliul s regaseste in unanimitate de voturi. Directiile generale Serviciile Foarte multe comitete(aceasta..... de infiintare este criticata in doctrina sub fenomenul comitologiei) Cel mai important comitet este comitetul reprezentantilor permanenti ; acesta isi gaseste originile in delegatiile la Bruxelle de catre statele membre in prima perioada a constructiei comunitare pentru a urmari aplicarea tratatelor institutive Delegatiile in cauza au in componenta lor un sef de delegatie cu rang de ambasator, la acre se adauga un adjunct cu rang de ministru plenipotentiar la care se aduga mai multi experti care la randul lor au caracter temporar, ad-hoc, permament. Repezentantii comisiei europene Acestia avand rol de a sustine initiativa comisiei europene in cadrul lucrarilor comitetului reprezentantilor permanenti COREP Are rolul de a repreznta interesele statelor membre la nivelul consiliulu si de a prezenta in cadrul statelor membre si strategiile sustinute de consiliu. Comitetele care sunt invocate prin tratatul institutional 1.comitetul regiunilor 2.comitetul economic si social Reguli si metode de exercitare a dreptului de vot -Trecerea de la votul unanim la votul majoritar -Adoptarea deciziilor se facea cu votul unanim -Votul majoritar -Trecerea la majoritatea calificata -Dubla majoritate atat numarul de voturi cat si numarul statelor membre care dau aceasta majoritate la care se adauga si majoritatea data de populatia statelor membre care se ridia la procentul de 65%
15