Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 te whe wok pb We pensProf.dr.ing. Kiss Zoltén Prof.dr.ing, Traian Onet Universitatea Tehnied din Cluj Napoca Facultatea de Constructii Catedra Constructii de Beton Armat i Constructii Metalice Sponsori SC. PLAN 31 RO SRL., Cluj Napoca SC. ASA CONS ROMANIA SRL., Turda SC. MACON SA., Deva PEIKKO GROUP HALFEN DEHA ‘Tehnoredactare computerizati ing. Bindea Mihai ing. Muresan Monica ing. Vass Szikszai Melinda Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Ro KISS ZOLTAN Proijectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1 / Kiss Zoltan, Traian Onet, - Cluj-Napoca : Editura Abel, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-114-070-4 miei 1. One}, Traian 624,012.45 PREFATA in ultima perioad’ tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, coneretizate printr-un mare volum de luerari remarcabile. Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinti 0 important tehnic’ si economic’ ridicat. Tocmai de aceea susfinerea dezvoltitii in acest domeniu este esential pentru intreaga industrie a construcfiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezint’ diferente mari de la o tard la alta, Trebuie si lum in considerare ins o Europa fir granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari Uniunea European favorizeaz libera cireulafie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre {arile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive — CPD). Parte integranta a acesteia, o formeazii elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistenta. in tirile membre ale Comunititii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranfi cat si in privinfa principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care firile membre, ined de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei piefi unitare, Prescripfiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfi sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea European elaborarea acestora a fost ineredinfatd Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizirii standardelor nafionale au aparut la sPargitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitard, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de o activitate pregittitoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nafionale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar ci nivelul cel mai sedzut de siguranti I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’: metoda stirilor limita, insd, in aceste {ri se folosea de mult, pe cand in farile vestice ined nu era in uz. Lansarea reali a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta dati {rile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglementarilor proieetirii structurilor de rezistenta, ‘asa numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoasi a volumului de informafii a permis imbundtifirea substangiali: a prescripfiilor de proiectare ale ror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfé mai mare structurilor realizate Prestandardele au ficut posibil ca anumifi parametri si proceduri de calul 8 poati fi alease in mod diferit in farile membre. Acesti parametri in ENV sunt numifi valori recomandate. Tarile membre, pe ling prestandarde, trebuie si pregiteasci Documente Nafionale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specifieul geografic, meteorologic, ete., respectiv nivelele de siguranfa care decurg din acestea din urmd, pentru {arile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei iri membre UE cele dow’ se pot folosi doar impreuni.{in prezent siandardele existente gi Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate tarile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din picate, pani in prezent in Roménia nu a aparut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafi s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au adaugat si prevederile din noul cod P100-2006. Prin confinut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza att studentilor c&t si inginerilor din proiectare si executie, Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la (chnoredactarea fucrarii, Cluj —Napoca, aprilie 2008 Autorii Ld 12 124 122 1.23 13 14 1s 15.1 15.2 153 16 17 17 1.72 1.73 18 19 1.9.1 19.1.1 1.9.1.2 19.1.3 1.9.2 1.9.3 19.4 1.9.5 21 211 212 2.13 214 215 2.1.6 22 2.2.1 2.2.2 23 23.4 23.2 2.3.3 2.3.4 CUPRINS PREPATA.. CUPRINS. sessee NOTATII PRINCIPALE. CONCEPTUL GENERAL Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton. ‘Scopul si cerinfele proiectiri Scoput proiectiri, Cerinfe fundamentale... Cerinfe de durabilitate.. Durata de viata proiectata, Siguranta optima sau riscul acceptabi Aplicarea conditiei de siguranti a studiul structurilor, Stabilirea unor sti limit... nnn Gestionarea sigurantei structurale... Metodele de calcul... Semmificalia coeficientului de comportar. Metoda coeficientilor de siguran(i partial (metoda stiilor limita). Stiri limits, Situatii de proiectare. Principiile de proiectare la starile limit Metoda bazati pe analiza comportirii sigure. Analiza structurala. Modelarea comportarii structurale... Analiza liniard elastied cu sau fird redistribuir Analiza plastica, ‘Analiza ne-liniar’, Consideratea imperfeejiunilor geometrice 5a efectelor de ordinul Il sub ineirciri axiale... nrc Ffectele secundare ale precomprimiari.. Condifii de ductilitate de ansamblu si local... Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate.. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR, $1 ACTIUNILOR........ Betonul... Rezistenjele betonului.. Deformatiile elastice. Curgerea lenti si contractia Diagrama efort-deformatie.... Betonul continat, Betonul eu agregate usoare., Armituri........... ‘Armiitura nepretensionat Asmaitura pretensionati. Actiuni in construeti Clasificarea actiuni Intensitatile caracteristice ale actiunilor.. Intensitatile de calcul ale actiunitor... Combinafia actiunilor pentru stitile limita ultime (fara oboseala) 5 29424 Combinafia actiunilor pentru starile limita de serviciv.... PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA. Incovoierea cu sau fara forta axiali.., Ipoteze de calcul Relatii de calcul... Dimensionarea grinzilor Sectiuni dreptunghiula Seetiuni in forma T.... Dimensionarea stalpilor. Sectiuni dreptunghinlare. Sectiuni circulare si inelare. Fora taietoare. Determinarea forfei tdietoare de calcul Ves. Grinzi simplu rezemate sau continue... Elemente structurale participante la preluarea forfelor seismice. Calcutul la forts taietoare. Etapele de calcul Elemente care nu necesiti armaturi transversala din calcul (Vea < Vea! Elemente care necesita armturi transversala din calcul (Vu > Vic) Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale,.. Forfecarea intre inima si placa grinzilor T. Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite Console scurte... Colturile grinzilor frént Noduri de cadru. inciredri aplicate pe iniltimea grinzii sau mu suspendate.. Goluri in inima grinzilor. Torsiunea... Stabilizea sectiunii de calcul... Modelul de calcul la torsiune...... Calculul armaturilor pentru preluarea torsiuni Strapungered..... Perimetrul de contro... Determinarea efortului de calcul vi Calcutul la stripungere.. Btapele de calcul. Capacitatea portanté la strdipungere a plicilor fara armatura specific (Vea VRae) + Cpacitatea portanté la strapungere a plicilor eu armaturd specifics (¥e4> Vac) : incaredti locale... Verificarea in starea limita de oboseald. Eforturi pentru verificarea la oboseali, Procedeul de verificare a armiturilor. Procedeul de verificare a betonul VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE. Limitarea eforturilor.. Fisurarea, Controlul fisurdrii rd calcul direct. 49 51 51 51 52 55 55 58 59 59 65 61 67 67 69 n n 2 B 71 7 9 81 87 88 89 92 93 94 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 wt Calculul deschiderii fisurilo Deformatii. Verificarea fra calculul explicit...... Verificarea sigefilor prin calcu... REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA, Reguli generale pentru armare... Stratul de acoperire cu beton.... Acoperirea minima cu beton, Cig Tolerante admisibile in pozitia armaturilor... Distanfa dintre barele longitudinale. Ancorarea gi innidirea armturilor pentru beton armat.. Ancorarea armiaturilor.. inniidirea armaturilor. : Ancorarea si cuplarea armiturilor pretens Ancorarea armiturilor preintinse Ancorarea armiturilor postintinse.. Cuplarea armiiturilor pretensionate. Reguli de armare pentru elemente structurale. Plici. Grosii Dispozitii privind armatura din i incovoiere. Dispozitii privind armarea la forta taietoare, Placi tip dala. Realizarea golurilor in plic Armarea plicilor fifinte (rampa scar: si podest) Centuri.. 5 Grinzi.. Forma si dimensiunile seetiunii transversale. Dispozitii constructive privind armarea longitudinal Dispozitii constructive privind armarea transversal sionate Forma si dimensiunile seetiunii transversale. Ammatura longitudinal de rezistenta. Armitura transversali.. Noduri de cadre. ‘Tipuri de noduri monolite.... Armarea cotjului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite. Armarea nodurilor de cadre etajate monolite... Perefi din beton armat (diafragme) . Forme si dimensiuni.. . Armarea peretilor... Armarea riglelor de cuplare. Armarea intersecfiilor de pereti la rezervoare i bazine. Reguli suplimentare pentru, elemente gi structuri prefubricate. Plangee nn oaae Elemente prefabricate de suprata( Alciituirea plangeelor. 113 115 1s 116 119 119 119 9 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148 148, 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 77 17 V7 1753.13 5.3.2 53.2.1 5.3.2.2 53.2.3 533 533.1 53.3.2 5333 534 $34.1 5.3.4.2 53.4.3 53.5 53.5.1 53.5.2 5.3.5.3 6.1 62 62.1 62.2 62.2 63 11 Td TAQ TAB 714 TAL 71142 7143 TA44 TAS 115.1 TAS 7153 VASA 116 7.1.6.1 71.6.2 7.1.63 TGA WAT TAB 72 Decofrarea si montajul elementelor de suprafati. Grinzi. Forma si dimensiunile sectiunii transversale ‘Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefubricate Stdlpi...... Forma gi dimensiunile stalpilor.. imbinarea stilpilor. Montajul stalpilor... Noduri de cadru.... Tipuri de noduri. Noduri articulate........ Noduri rigide sau semirigis Pereti... Forma elementelor prefabricate... imbinarea elementelor prefabricate, Decofrarea si montajul panourilo1 PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDILOR. ce Criterii de rezistenga la incendi Aprecierea rezistengei la foe a unui element structural Efectele incendiilor... Tabelele de calcul. Metode simplificate de calcul. Masuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele din beton armat... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURA, DIN BETON ARMAT. Planseu curent din placd armati pe o directie, eri Date de proicctare..... Alegerea materialelor eee Predimensionarea sectiunilor de beton. Placa... Evaluarea acfiunilor.. Calculul static... : Dimensionarea armaturilor de rezistent Ancorarea armituril Grinda secundara (nervura) Evaluarea actiunilo Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenfa.. Determinarea rotirii O¢. Dimensionarea Verificarea 8 178 178 178, 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 2u1 212 212 213 214 218, 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271 721 72.2 T2221 72.2.2 7223 723 7231 723.2 724 1241 724.2 1243 13 731 73.2 733 7331 733.2 134 1341 73.4.2 13.43 13.44 1345 ANEXE LL 12 13 i ml m2 3 4 Ml. WV. Wa IV.2 vl v2 v3 Vi. VILL V2 VL3 VL4 VLS VIL. Date de proiectare. Placa. Evaluarea actiunilor. Caleulul s Dimensionarea armaturilor de rezistengi. Grinda transversal GR1-25x50.. Evaluarea incircarilor si calculul static Dimensionarea armiturilor de rezistenfi. Grinda longitudinala GR2-25x45..... Evaluarea incdrcdrilor si calculul static. Dimensionarea armaturilor de rezisten Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimilor. Plangeu curent fara grinzi, i Date de proiectare. Evaluarea actiunilor.. Proicetarea planscului dala Ia moment incovoietor. Calcutul static Dimensionarea armiturilor de rezistent Verificarea la stripungere. nro rea forfei de strpungere Vy Capacitatea Ia strapungere a dalei fra armitura specific. Calculul armaturilor transversale necesare la stripungere.. Ancorarea armiturilor.. CERINTE DE DURABILITA’ Generalitagi Clase de expunere.... Cerin{e minime la stabilirea compozitiei betonului... z MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURAL. Definirea elementelor structurale. Determinarea lifimii efective a i Deschiderea efectiva a plicilor gi grinzilor... Reducerea momentelor pe reazeme. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE.. CRITERI PENTRU NEGLUAREA EFECTELOR DE ORDINUL 1 Criterii pentru elemente izolate... : Criterii pentru structuri METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL Il SUB INCARCARI AXIALE. 7 Metoda generald de anali ‘Metoda bazati pe rigiditatea nominala a elementului. Metoda bazatii pe curbura nominal a elementului. INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE, Fenomenul instabilitatii laterale..... Situafii in care instabilitatea lateral se poate neglija... Procedee de verificare. : Solicitarile in reazem. Legiturile de rigidizare......... STABILIREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA EFORTURILOR UNITARE....--.0.--0 Seat te an 272 272 273 214 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342VILt vul2 vu VI3.1 vil.3.2 ‘VIL3.2.1 VUL3.2.2 VUL3.2.3 VI3.2.4 VUL3.3 VIL4 VL. VILL VILA. VHLLAA VUNL.1.1.2 ViHLA.2 VILL.21 ‘VIILL.2.2 VIL VINL2.1 VUIL2.1.1 ‘VIL2.1.2 VIIL.2.2 1X, 1X1 IXL1 IX.1.2 1X2 1X21 1X.2.2 x. XA X2 x3 X4 Xi. xm. XII XIL2 XI, XIV. XV. XVI Xvi. Forfa de precomprimate.......n Forfa de pretensionare maxim. Pierderi de tensiune. Pierderi instantanee in cazul pretensionirii prin preintindere.. Pierderi instantanee in cazul precomprimirii prin postintindere. Pierderi datorita deformatiei instantanee a betOMUl......esnnns Pierderi datoritd frecdr Pierderi in ancoraje.... Pierderi datorité tratamentului termic.....0-. Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse.. Limitarea eforturilor unitare in beton... _ : CALCULUL STATIC AL PLACILOR. Caleulul in domeniul elastic... : Plici care luereazii dupa o singura directie 1, /1,>2) Plici cu deschideri cgale.... Plici cu deschideri neegale. Phici care Iucreazii dupa doui direct (1,1, <2)... Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale Calculul in domeniul plastic. ae Plici care lucreazi dup’ o singura direclic... : Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. : Plici care Iucreaz’i dupa dow’ direct... CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. Calculul in domeniul elastic Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.. Caleulul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale.. Grinzi cu deschideri neegale.. INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE. innddirea prin sudurd cap la cay innadirea prin suprapunere. Innddirea cu plici de ancorare......... innadirea cu profile tnetalice. APARATE DE REAZEM... Dimensiunile aparatelor de reazem..... Ancorarea armiturilor in dreptul reazemelor. SISTEME DE RIDICARE. PLASE SUDATE. CODURI DE FASONARE ARMATURI SI LUNGIMI DE ANCORARE. CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE $I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT. BIBLIOGRAFIE.......... see ee J. 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348, 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380 Aww Deg E Fo Ecos Ever Bea Eon Ed) Ey Ey Fa Fr NOTATH PRINCIPALE Actiunea accidental Aria sec{iunii transversale Aria sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subjiri Aria sectiunii armiturilor pretensionate Aria sectiunii armiiturilor pentru beton armat Aria sectiunii minime de armatur’ Aria armaturilor transversale Indice de degradare datoriti oboselii Efeot al actiunilor ‘Modulul de elasticitate tangent in origine (la un efort o. = volumicd normala la 28 zile Modulul de clasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (6, = 0) la timpul ¢ pentru un beton de mas& volumica normal Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armiturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei actiuni Vatoarea caracteristici a unei acfiuni permanente Momentul de inertie al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului ineovoietor Momentul incovoietor clastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forfa de precomprimare Forfa initialé la extremitatea activa a armiiturii pretensionate imediat dupa tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportarii sigure ‘Valoarea caracteristica a unei acfiuni variabile Valoarea caracterist Capacitatea portant Momentul sta Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a forfei tlietoare aplicate Distant Dati geometrici Toleranga pentru datele geometrice Lafimea total a unei sectiuni transversale sau Litimea real a tlpii unei grinzi in forma de T sau L Latimea inimii grinzilor in forma de'T, 1 sau L Stratul de acoperire cu beton Diametrul inalfimea utild a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominal a agregatului Diametrul domulni de indoire 0) pentru un beton de mastdy Sia Sea Sa fon fe fam So at So0.tk Som Yost eget Yo ae ve yo Ys Diametrul armaturilor longitudinale Excentticitatea Bfortul unitar ultim de aderenga Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristic’ a rezistenjei la compresiune a betonului, masuratd pe cilindri la 28 de zile Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masuratd pe cilindri Rezistenta caracteristicd la intindere direct a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului Rezistenta caracteristica la intindere a armiturilor pretensionate Limita de elasticitate conventionala la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristica a limite’ de clasticitate conventionale la 0 alungire rezidualii de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limite’ de elasticitate convenfionale Ia 0 alungire rezidualii de 0,2 a armiturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristica la intindere a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristic a armfturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funetia de randament Inaltimea totalii a sectiunii transversale inaltimea plicii Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o seofiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicirii incarcdrii Perimetrul seotiunii transversale de beton a cirei arie este A, Componente ale deplasirii unui punct inditimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor inteme Coeficienfi de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile aceidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseal Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprictatca unui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprictitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru acjiunile asociate precompriméii P Coeficient partial pentru acjiunile variabile Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat 2 Yfoe % Ys Pn eer Cou p(t.t0) ‘(2a10) y o Coeficient partial pentru armturile pentru beton armat sau precomprimat sub incircarea de oboseall Coeficient parfial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model | Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru propriettile unui material, numai incertitudinile asupra proprietitii materialului fiind late in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. f Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristicd a deformatiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastic’ admis Rotirea elementului sub incirearile de calcul Coeficient de zveltee Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forfa tietoare Raportul intre capacitatea de aderen{& a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfa a armaturilor de beton armat Pozitia relativa a axci neutre Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pierderii prin relaxare (in %), Ia 1000 de ore dupa tensionare, la o temperaturii medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversalit Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datorit unei forfe axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime Ia compresiune ex Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de armatura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si 10, in raport cu deformatia elasti 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient Bdy Soa fea fe Sem Ses fem Joa frase Sask Se b Se drt Sova By Te thet Pepa Yr pas Ye ye ye Yo a Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea Efortul unitar ultim de aderenfi Valoarea de calcul a rezistenfei la compresiune a betonului Valoarea caracteristici a rezistenjei la compresiune a betonului, misurat pe cilindri la 28 de zile Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masuratd pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere direct’ a betonului Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului Rezistenta caracteristici la intindere a armaturilor pretensionate Limita de elasticitate conventional la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduali de 0,1% a armaturilor pretensionate Valoarea caracteristic’ a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduali de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenfa caracteristicd fa intindere a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a arméturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristici a armiturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funefia de randament fnaljimea totali a sectiunii transversale inaltimea plicii Raza de grat Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalents Rava Curbura intr-o seefiune data Grosimea Moment de timp considerat Varsta betonului in momentul aplicdrii incdncari Perimetrul sectiunii transversale de beton a crei arie este Ae Componente ale deplasiii unui punet inaljimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al eforturilor interme Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiunile accidentale A’ Coeficient parfial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient parfial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseali Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprictatea umui material, care fine seama de incertitudinile asupra proprietitii insigi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient partial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat 12 Sut Gua Oe o(tt0) (asd) v o Coeficient parfial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat sub incérearea de oboseala Coeficient parfial pentru actiuni, care mu fin scama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu fine seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru proprietiile unui material, numai incertitudinile asupra proprietiitii materialului fiind luate in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire ‘Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specific’ la compresiune a betonului corespunzitoare efortului unitar max. f Deformatia specifica ultimi a betonului la compresiune Deformatie specific’ a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristic’ a deformafiei specifice a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastica admis Rotirea clementului sub inciredrile de calcul Coeficient de zvelicje Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armaturile pretensionate si canelele Lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenfei betonului fisurat la for(i taietoare Raportul intre capacitatea de aderen{a a armiturilor pretensionate gi capacitatea de adereng a armiturilor de beton armat Pozitia relativa a axei neutre Masi volumica a betonului uscat in etuva, in ke/m* ‘Valoarea pierderii prin relaxare (in %), Ja 1000 de ore dupa tensionare, Ja o temperatura medie de 20° C Coeficientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversal Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datoriti unei forfe axiale sau precomprimarii Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformafiei ultime la compresiune é.. Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de armatura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si 10, in raport cu deformatia elastic’ Ia 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficienti care definese valorile reprezentative ale acfiunilor variabile Coeficient SS eee Ses Seeee1. CONCEPTUL GENERAL DE PROTECTARE L1 Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daca rispunde mai multor cerinte care se refer’ la: rezistenfa si stabilitate, siguran{i in caz de incendiu, igiend, sinitate si mediu, siguranfa in exploatare, protectia impotriva zgomotului gi respectiv la economia energiei si conservarea cildurii Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile gi industriale, Aceste norme sunt folosite ca documente de refering pentru a dovedi ci lucriitile de inginerie civila gi cladirile satisfac cerinele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de constructii. in continuare se prezinti lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat gi beton precomprimat EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR. EN 1991 (BC1) ACTIUNI IN CONSTRUCTIL EN 1991-I-1 Actiuni generale, Densitdfi, greutatea proprie si clitdiri EN 1991-1-2 Acfiuni generale, Actiuni asupra structurilor expuse la foc EN 1991-I-3 Actiuni generale. Actiuni din zdpada. Acfiuni generale. Actiuni din vant. Aetiuni generale. Actiuni termice. Actiuni generale. Actiuni in timpul executici. Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2. Actiuni din eirculatia pe podurt. EN 1991-3 Actiuni din poduri rulante $i instalafii. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON, EN 1992-1-1 Reguli generale si reguli pentru eladiri EN 1992-1-2. Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton. EN 1992-3 Structuri pentru retinerea si inmagazinarea lichidelor. EN 1997 (BC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru cliidiri. EN 1998-2 Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea clitdirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte. EN 1998-5 Fundatii si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. incaredrile utile pentru Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atét pentru structurile gi clementele traditionale cat si pentru cele de concepfie now. Pentru proieetarea unor structuri eu forme speciale sau pentru situafii de proiectare mult diferite de cele obignuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic. ‘Totodata conceptul de standardizare curopeand realizeazi interfafa intre proiectare, executic si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerca betonului ete.). 15fn anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi curopean gi standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate gi in Romania. Au fost elaborate norme europene gi pentru oeluri, dar gi pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton. EN 197 Ciment: compozitie, specificatit si criterti de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietiti, preparare, punere in operti, condiii de calitate. EN 10080 Ofel beton. Ofelul sudabil. Generalitai. EN 10138 fel pentru precomprimare EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu © cifrd urmati de litera P sunt considerate principii de bazi fri alternative, iar cele numerotate in parantezi sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baza). Th local regulilor de utilizare enunjate se pot folosi si alte reguli, daca se demonstreaza ca sunt conforme cu principitle de baza si conferd structurilor siguranga mecanicd, de utilizare si durabilitate cel pufin egalii cu cea din Eurocodurt. Eurocodurile se pot utiliza in fiecare fara pe baza Documentului Nafional de Aplicare NAD care confine textul complet editat de cdtre Comisia Europeani de Standardicare CEN (impreuni eu toate anexele) precedate eventual de o pagina cu titlul normei gi o prefafi nationald, iar la urmi 0 anexi national. Anexa national poate contine doar informatii despre acei parametri care au fost Lasati deschisi {in Eurocod in functie de situafia nafionala, cunoscufi ca parametri definiti national (NDP), si care pot fi folositi pentru proiectarea cladirilor si luerarilor ingineresti din fara respectiva. Acesti parametti pot fi: — valori gi clase pentru care se dau altemative in Eurocoduris — valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol; ~ date specifice ficcarei fari (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zApadi; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod; = detalii despre aplicarea unor anexe informative; referinfe la informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordant’ intre specificatiile tehnice armonizate pentru produse de constructii (Agrement ‘Tehnic European ETA) gi regulile tehnice pentru lueriti de constructii (EN), toate informatiile care insotesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un clement prefabricat) trebuie sii menfioneze in mod clar care sunt parametti defini national ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de construcfii nu este posibiki folosirea unor reguli de utilizare alternative datorité marcajului C Programul de eliberare a normelor europene confine o serie de standarde pentru elemente prefubricate din beton numite standarde de produs: EN 1168 Fasii cu goluri. prEN 12794 Pilofi. EN 12843 Stalpé pentru antene, EN 13224 Elemente de planseu cu nervuri. EN 13225 Elemente strueturale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. prEN 13747 Plici pentru sisteme de planseu. prEN 13978 Garaje din elemente de beton precomprimat. prEN 14843 Sediri prEN 14991 Blemente de fundagii 16 oa prlEN 14992 Elemente pentru pereti. Performanta si proprietafile produselor. Notafia pr. inaintea normei araté ci acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea final) etarii 1.2 Scopul si cerintele pr 1.2.1 Seopul proiectii Scopul general al proiectiti este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabili, ca structura proiectata si se comporte satisficitor pe durata de viata programati. Dupi determinarea stirii de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor aotiunilor care pot si intervind in timpul executiei sau a exploatirit ei, urmeazi etapa de dimensionare i alcituirea elementelor structurale. in proiectare pot sa apara douti situagii de caleul: ~ dimensionarea unei structuri, cu scopul determinatii dimensiunilor sectiunilor de beton si a ccantititii de armitur’; aceasti determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce mu sunt reflectate in calcul; i evaluarea capacitéfii portante a unei structuri cu alcdtuirea cunoscutd (dimensiunile seojiunii de beton gi armarea clementelor); in acest caz se determin’ in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerin{e fundamentale Cerinta fundamental fafi de o structuri de rezistenti este aceea de a poseda suficienti siguranfi mecanica, parametrul de care depinde insigi viafa si integritatea persoanclor care folosese constructia respectiva. z De aici rezulti c& rolul principal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau cediri prin luarea urmitoarelor masuri ingineresti: — eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supust; ~ alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusi Ia riscurile considerate; — alegerea unei forme structurale care si poatd suporta eliminarea accidental a unui element sau aparifia unor deteriorari locale acceptabile; — evitarea sistemelor structurale care pot ceda fara preavizs — legarea elementelor structurale intre cle. 1.2.3 Cerinfe de durabilitate O cauzi care a condus la comportarea inadecvata in timp a construcfiilor a fost si cea a considetirii betonului ca un material durabil in sine, fird sa fie necesar si se ia masuri speciale. fn aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinfa si se ocupe doar de caractetisticile de rezistenfa ale betonului, Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitaii constructiilor, Misurile pentru asigurarea duratei de viati depind de conditiile de mediu si de importanfa constructiei. EEE Condifiile de mediu reprezinta toate actiunile chimice, fizice si biofizice la care constructiile sunt expuse si care mu sunt Iuate in considerare ca actiuni in proiectare, Se pot defini, pe lingit condifiile de macroclimat in care se aflé intreaga constructie si conditiile de microclimat, din imediata vecinatate a suptafefei clementului considerat, Pozitia elementelor in structuri (vertical sau orizontal4, supra - sau subterani), expunerea Ia soare, vant gi ploaie, pot determina condifii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absolut’, Un beton poate fi proicctat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvata la schimbarea acestor 7. Din aceasti cauzit este necesar ca betonul si fie proiectat inclusiv din punct de vedere al ‘compozitiei in functie de condifiile de mediu de exploatare (Anexa D). 1.3 Durata de viatd proiectatt Pentru fiecare constructie trebuie si existe o perioad minima de serviciu, exprimata in ani, perioad’ in care nu este nevoie de nici o reparatie major’ pentru menginerea starii tehnice a ci. Perioada de serviciu este de fapt durata de viat& proiectati (7) a constructie, si se obtine din tabelul 1.1 in funetie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proicctata Daraia de viaih Ctasa | Or ca . Exemple i i 10 Struct provizori Elemente structurale care sc pot schimba pe durata de viaji: 2 10.25 (de exemplu calea de ralare gi elemente de fixate ale podutilor rulante). 3 1530 ‘Construefit agricole gi construiiasemfaitoare 4 50 Construcii obisnuite 5 100 ‘Constructii foarte importante,(de exemplu: monumentele, podurile ete.). Pe durata de viati proiectati 7: ostsT (uty a unci structuri este valabild relatia (fig. 1.1): Prob [Ryy ~ By = Agel!) 2 0]2 P, (1.2) in care P,= 1 ~ P; reprezinta probabilitatea comportirii sigure (reliabilitatea) si P; probabilitatea de cedare, iar £(#) este efectul acfiunii si R(2) este raspunsul structurii la timpul ¢. In figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distributiile lor statistice. ER A RW) a Sea RO q K g aA Hee Heer tt E(t) | EO a ae t es uti Figura 1.1 Variatia in timp a capacitifii portante (R) si a solicitirilor (E) La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitifii portante pentru 7< 50 ani, tindnd cont de: — eresterea in timp a rezistenfei betonului; ~ stratul de acoperire cu beton previzzut; — limitarea deschiderii fisuritor, — prevederea unor pelicule de protectie ulterioare, Pentru o durati de viata proiectata mai mare de 7'> 50 ani, in general se va fine cont de o eventuald reducere a capacitifii portante. ‘Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viati proiectat& structura nu isi pierde imediat capacitatea portant sau nu devine inutilizabilé. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste. 18 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proicctarea si realizarea oricirei construcfii se urmfreste obfinerea urmatoarelor calitifi: 0 bund functionalitate, siguranfa ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoper, cost total ct mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime, Prevederea unui nivel de siguranfi ridicat ar tnsemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale inifiale, pe de alti parte daca s-ar urmérii realizarea unci structuri de rezisten{ cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibili, deformafii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenfa acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere. Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru menfinerea unei constructii (fig.1.2), se compun din cheltuiclile initiale (Cp) si cheltuielile de intreginere (C\). cheltuieli [2C]nin siguranti sigurantit ‘optima Figura 1.2 Siguranfa optima intr-o formulare simplist in cheltuiclile de intrefinere C; se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedari, GC t PG. (13) unde: C),; —cheltuielile efective de intretinere; Ci2 ~ reprezint& cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea Ps Siguranta optima cu un rise acceptabil de cedare (Pr«) se obfine atunci cand valoarea totalé a cheltuielilor generalizate este minima [2C]uin. Prin stabilirea siguranfei optime nu se obtine o siguranti absoluid a structurii decat se tinde citre 0 siguranga suficienti. Siguranta suficicnté reprezinti acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viafi proicctata asigura o utilizare corespunzitoare construcfiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu atit probabilitatea de cedare este mai mic si siguranfa structurii este mai mare. Marimea siguranfei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, difer’ pentru fiecare structura in parte, dar poate sa difere si pentru pairtile componente ale sale. La nivelul societitii civile valorile riscului de cedare (P)), pentru o pericada de referinfi 1 an, se poate clasifica astfel ~ Pr 10% inacceptabil; — P= 10%,..107 acceptabil; — Py 107 neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacitiii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dupa cum urmeazé: 19~ P/=10°...107 constructii de importanta deosebit: — Py= 10%...10° constructii de importan{’ normala; — Py= 10°...10 constructii de imporianfi redusi. Este bine de stiut cit la 0 proiectare mai curajoasi, adioa la prevederea unui siguranfe mai mici decdt cea optima, creste $i riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viatii proiectatd, 1.5 Aplicarea condifiei de siguranfa la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stiri limits Elementul cel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor il constitui filozofia conceptului de sigurangi. Pentru a garanta un grad de siguranti corespunzitor la proiectare trebuie Iuate in considerare toate situatile periculoase, care pot si apard pe durata de serviciu (7) a unei construc Abordarea problematicii siguranfei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacititii portante optime (vezi pot. 1.4) nu este posibili deoarece in unele cazuri structura devine nepotrivitd pentru utilizare datorita unor modificdri structurale (de exemplu deformatii exagerate ete.). Pentru a demonstra ci o structurai nu mai satisface criteriile de performan{& pentru care a fost conceputi, este mai potrivit sii se studieze probabilitatea aparitiei unor stdri limita, fizic posibile, iar dimensiunile structurale si rezulte dupa starea limit’ mai defavorabila. in functic de particularititile pe care le prezinti, stiile limita se clasificd in dou categorii: ~ stiri limit# ultime sunt acele stiri limita care sunt in legiturd cu siguranfa oamenilor si/sau siguranfa structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cediri prin rupere sau prin deformatii a unor parfi sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp ete.); ~ stiri limita ale exploatirii sunt acele stiri limit care se referd la comportarea normal a structurilor sau sunt in legiturd cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deforma(ii, fisuri si vibrafii excesiv de mari sau probleme de durabilitate ete. 1.5.2 Gestionarea siguran(ei structurale La stabilirea nivelului de siguranja acceptabil 1a o structurd se vor Iva in considerare urmitoarele aspecte: — cauza si/sau modul de depsisire a stiri limits consecinfele vitale si economice ale unei eventuale cedar repulsia public& fat de o cedare; cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare, Se pot utiliza diferite niveluri de siguranta pentru diferite stari limita, Incadrarea intr-un nivel de siguranfi se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale. Nivelul de siguranfi acceptabila pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a tunei structuri se pot objine in general, prin doua cai: 2) printr-un calcul adecvat si misuri de proiectare; ) prin luarea unor masuri de verificare a calitatiiatdt in execufie cét si fn proiectare. Evident c& aceste misuri se pot utiliza cel mai cficient in combinafie: ~ misuri privind calculut de rezisten{i (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor gi alegerea coeficientilor de siguranti parfiali); ~ misuri_privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustefea structurabi, alegerca duratei de viati proiectata, durabilitatea, nivelul gi calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjuritor gi ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de aledituire); ' I 20 misuri preventive si de protectie (de exemplu masuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii ete.); ~ miisuri privind reducerea greselilor umane atiit in proiectare eat gi in exec ~ misuri privind asigurarea calitati; © executie eficienti; ~ efectuarea tuturor verificitilor prevaizute in proiect privind execufia lucririlor. Pentru stabilirea nivelului de siguranti (referitor Ia capacitatea portant) constructiile si structurile se pot incadra in elase de rise in functie de pagubele care apar in urma unci cediri, adic pierderi sau accidentiri umane gi consecinfele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa o similitudine intre clasele de rise gi importanfa constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CCI...CC3 din tabelul 1.2, corespunde eate un grad de asigurare RCL..RC3. dn EN 1990 sunt prezentate, cu tithy informativ, doud modalitifi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functic de: ~ coeficientul de comportare sigurii ~ coeficientul suplimentar de siguranta yr ‘Tabelul 1.2 fncadrarea in clasa de rise Ineadrare in 7 ad pe Comer _Bremple de rt iss maT perder de vie : : “Tribune illu aglomert de ccs | omency concn coon, mene consis eames, | ayn (de exe sal Je cn) Rise mediu in pierderi de victi cz} omens piconet cconomce, | it doe ion sav ate | sociale si de mediu considerabil. nae | cen ple de Vict Consnai aol nar de obi cel 7 Ne ‘nu se afl oameni (de exemplu: Sook de medi mits Hume (de ‘neglijable. : lepozite, sere) {in tabelul 1.3 sunt tecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare fn functie de perioada de refering’. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare sigura f pentru capacitate portant ‘Valoates mini hi B seen | Reioadk de Petioadi de refers tan | refoin 50 i RG 52 43 REE fa 38 RCI 42 BS Pentru obtinerea nivelului de siguranti acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atat la actiuni (tab. 1.4) ct gi la rezistenfele materialelor (folosifi mai rar), Accast metoda este utilizata in prezent de normele roménesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficienfi suplimentari yyy pentru aofiuni Gradul de asigarare Covfciental — perp RO RG 09 19 1 Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezistenfai se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementirilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calitifii si elimindrii unor posibile greseli umane att in proiectare eat i in executie,in EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordant cu nivelului de siguranf (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3): ~ DSL 3 (RC3) ~ verificarea de ciitre un verificator independent de firma de proiectare; = DSL 2 (RC2) — verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar independent de proiectantul responsabil; ~ DSL 1 (RCI) - verificare de citre proiectant (autoverificare), Pe Kinga verificirile de mai sus se pot aplica si alte masuri ca de exemplu clasificarea dup nivelul de competent al proiectanjilor gi organelor de verificare. in EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accept si stabilirea unor metode care permit verificarea aminunfit’ a tipului si marimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active 3i pasive de verificare si limitare ale acestor actiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de Zpadi pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depaisirii acestor limite). Verificarile obligatorii la fafa locului a executiei sunt clasificate astfel: ~ IL 3 (RC3) — verificare independent’ — IL 2 (RC2) — verificare in cadrul firmei de executie, — IL 1 (RCL) — autoverificare. Dupéi cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordant cu gradul de asigurare (RC). 1.5.3 Metodele de calcul Metodele de calcul utilizate in practica de proieotare pentru obfinerea sigurantei structurale folosese coeficien{i de siguranféi cu care se limiteaz’ efeetele datorate nesiguran{elor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode far coeficienti de aan Tnifial s-a utilizat un singur coeficient de siguranfi care cu timpul a fost divizat si a aparut metoda coeficienfilor de siguran& partiali O analizi probabilistd complet a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de isteibutie ale acfiunilor si deforma(iilor impuse (contractia si curgerea lent a betonului, vat de temperatur’, denivelitrile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitirilor produse de aceste actiuni, precum gi cunoasterea variabilititii proprietifilor fiz materialelor, a dimensiunilor geometrice ale sectiunilor 51 structurilor ete. {in cadrul unei metode probabilistice de calcul se poate proceda in felul urmtor: — se determina riscul de depiisire a unei stiri limita (sau nivelul de comportare sigur a structuri) si se compara cu o valoare acceptabila sau — se determin capacitatea portanti necesari in funcfie de nivelul riscului acceptabil si se verificd realizarea cerin{elor minime ale stirilor limit; aceast’ variant’ se mai numeste si metoda de analiza comportarii sigure (de fapt metoda se bazearii pe coeficientii parfiali de sigurangi intr-un mod mascat) in prezent se utilizeazi metoda coefi viitor un calcul probabilist, in EN 1990 comport sigure” (analiza reliabilitsii). Valorile coeficientilor de siguranti parfiali y si a coeficientilor de simultaneitate y, se pot stabili in dou moduri: — prin yalorificarea experienfelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeazd acest principiu la majoritatea coeficientilor); — prin prelucrarea statistic a datelor obfinute experimental sau prin observa va utiliza o metoda probabilista in cadrul unei analize de comportare sigur’). Indiferent daci se utilizeaz metoda a doua sau in combina(ie cu prima metod determinarea coeficientilor de siguran{i parfiali se face in asa fel ca nivelul de sigurant obfinut pentru o structura si fie cit mai aproape de coeficientul de comportare sigur f preconizat (vezi pet. 1.5.2). a{ilor de siguranfa parfiali dar pentru a putea folosi in 1 fost introduse si bazele unei metode de analiza general se 22 in ECO sunt precizate dou metode pentru determinarea coeficientilor parfiali in cadrul unei analize de comportare sigurd (fig. 1.3): — o analiza probabilist’ completa (nivelul III); metoda primara de analizit a comportarii sigure denumiti FORM (nivelul 11). Metode deterministe Metade probabiliste (bazate pe experientd) | Mietoda primar FORM | Analiza probabilistt (ivelul 1) complet (nivelut I11) [ mpc | Seen (nivetul 1) _|Metoda coefici © 8 sigurang para | Figura 1.3 Metode pentru obfinerea comportarii sigure a structurilor fn general atat la metoda de nivelul I cat si la cea de nivelul IIT gradul de asigurare al siguran(ei, Ia 0 structurd, se obfine cu probabilitatea de comportare sigura P=(1-P), unde Py este probabilitatea de cedare pentru o perioada de referint Daci probabilitatea de cedare este mai mare decét o valoare stabiliti ca admisibil Po (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punetul 1.4), atunci se considera c& structura respectiva nu prezinti o siguranté suficient. Probabilitatea de cedare P; $i coeficientul de comportare sigurd f corespunzitoare sunt marimi imaginare, pentru ci nu reprezint& neapdrat un numér real de cedati decét valori de comparatie larg acceptate gi previzute in norme. {in Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de sigurant& partiali se va utiliza 0 metoda semiprobabilisticd (nivel I) objinuta dintr-o metoda probabilist de nivelul II. Un exemplu il reprezintd metoda de proieetare ajutatd de incerciri experimentale prezentati informatiy in EC 1990. 1.6 Semnificatia coeficientului de comportare sigur f Coefieientul f reprezint& exprimarea valorici a siguranfei structurale si are o important deosebiti intr-o proiectare modema a structurilor. Legatura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezint fn tabelul 1.5. Tabelul 1.5 Legitura dintre f si Py By 1o' | 10? | 10% | 10% | 10% | 10° | 107 B | 128 | 232 | 309 | 3,72 | 427 | 475 | 5,20 Daci R reprezinta functia capacitatii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relafia. g-R-E aa) unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice). Probabilitatea de cedare Py se poate exprima prin functia de randament g in felul urmitor (figura 1.4): 23 a Lc ccc LCCC ccc ccccécccccccCcccccicacca czPy Prob (g <0) (1.5) Daca funcfia g are o repartifie normal coeficientul de comportare sigur f se poate exprima cu raportul: ate (1.6) o, unde /4, este valoarea medie, iar 0, abaterea variabilei g. g 0 cedarea structurii nu intervine, Aceasti siguranfl a structurii, in mod practic, se poate obfine daca coeficiontul de comportare siguri f este mai mare decat o valoare prescrist. Valorite minime ale coeficientului de comportare sigur f pentru diferite st&ri limit& si pentru © perioada de referinfi de 1 an respectiv 50 ani se prezinta in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2. Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura f pt. diferite stiri limita si RC2 a Valoarea cosficientalu Starea limit | prada de referingS1 an | Perioada de veering 50 ani Capacitae portant ar 7 Oboseald 15-38 Exploatare 29 Fe 1.7 Metoda coeficientilor de sigurant partiali (metoda stirilor limit’) 1.7.1 Stari timita Starile limita ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii si anume: a), Stile limita ultime sunt: ~ pierderea echilibrului parfial sau total al unei structuri fara depiisirea rezistenfei materialelor (EQU); ~ cedarea prin rupere sau exces de deformafii (STR); cedarea prin rupore sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenta pamantului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portant (GEO); ~ distrugeri datorita obosclii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Stirile limité de exploatare sunt: ~ deformatii ori deplasiri care afecteaz aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeazi avarii elementelor de finisaj sau nestructurale; vibratii care cauzeazi disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructici in ansamblu ori limitiri ale functionarii normale; ~ fisuri ale betonului care afecteazd durabilitatea, permeabilitatea saw/si aspectul; = degradri ale betonului in prezenfa unei coroziuni agresive care conduc la micsorarea durabilita Trebuie ficutd o distinetie intre starile limita de exploatare reversibile gi ireversibile (dact efectele nu dispar odati cu disparitia actiunilor). fn practica, se efectueazi un calcul detaliat Ia starea limit cea mai periculoasi (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starea limita de rezistent2), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificiri prin calcule aproximative, sau se adopt misuri de aledtuire constructiva. 1,7.2 Situatii de proiectare Verificdrile la starile limita trebuie ficute in urmitoarele situatii de proiectare: * situafii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructici; © situapii tranzitorit (de exemplu executie sau repara{ii); * situafii extraordinare (de exemplu foc, explozie, cioenire sau consecintele unor degrada locale); * situasii de proiectare seismicé. 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limit Metoda coeficienfilor de siguranfé parfiali este folosit4 la noi sub denumirea de metoda stirilor limita, ‘Metoda stirilor limit se poate considera ca si o metoda semiprobabilistica, in cadrul acestei metode coeficienfii partiali de siguranti utilizati pe de o parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de altd parte pe baza experienfelor acumulate. Pentru fiecare stare limita este necesar, in procesul proiectirii, un model de calcu! care si inclada variabilele specifice aferente actiunilor precum si cele aferente rispunsului structurii in ansamblu si a comportitii elementelor sale componente. Verificdrile la starile limiti trebuie facute in toate situafiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de inciircare. Pentra o situatie de proiectare aleasi se vor stabili situafiile de incdrcare critice. La stabilirea cazurilor de incircare trebuie Iuate in considerare aranjamentele posibile ale incarcarilor din acelagi timp precum si combinafiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectirii sta utilizarea coefivienjilor parfiali de siguranta (y).. Prineipiul metodei consti in a demonstra cd starea limiti ultima nu va fi depisiti in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, Ia rezistenfele materialelor, precum si la caracteristicile geometice. Stirile limit de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizarii valorilor de baza (caracteristice). Valorile de baz (caracteristice) se determin’ astfel: ~ la solicitari, media valorilor maxime pe durata de via(i proiectati; — Ia rezistentele materialelor yaloarea minima inferioara determinat’ cu probabilitatea de 5% de a nu fi depigita in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantat% statistic cu probabilitatea de cel putin 95%.Valorile de calcul se obtin: — peniru solicitari, prin inmulfirea valorilor de baz cu coeficienti yy supraunitaris ~ pentru rezistenfe, prin imparfirea valorilor caracteristice cu coeficienti y,, supraunitari. generalii de verificare a capacitafii portante la starea limit ultima este: ~ pentru stabilitate (EQU): Egan S Ease (1.10) unde: Eyds;—solicitirile de calcul din actiunile de destabilizare; Eas — solicitirile de calcul din actiunile de stabilitate. — pentru rezistenti (STR si GEO): E,SR, au unde Ey este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau fort) produs de valoarea de calcul a.acfiunilor, iar Ry este valoarea de calcul a capacititii portante gi se obfin cu relatiile Cone Fig = Fa 3i Fraps Qa) (1.12) okey Ry =——R(—*.a,), i2t (1.13) Va Vues sau fntr-o variant’ mai simpla: Eig = EG p43 Foup 33a) (1.14) Ry = RO), (1.15) Yn in relatiile de mai sus: — Fray este valoarea reprezentativis a actiunii (pet. 2.3); — Xx valoarea caracteristicd a rezistentei materialului (pet. 2.1.1); ~ az valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice; — yet s Yea coeficienti partiali de sigurangi care fin cont de incertitudinile care apar ta modelarea actiunilor si modelelor de calcul ale solicitirilor sau ale capacitafii portante; 1 + %m coeficienfi partial de siguranta care {in seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistentei materialului de ta valoarea caracteristica. — Fe =Ya'¥er Yu=Yra'¥n Cocticienfi partiali de siguranji pentru actiuni respectiv rezistenfa materialelor; — n coeficient care tine cont de efectele de conversie (de volum, scart, umiditate, temperatura, timp asupra rezistentei materialului), Valoarea de calcul a caracteristicilor geomettice, 4, =4,,, +a i (1.16) unde: dyom— valoarea prevazuti in proiect, ‘Ad ~ valoarea aditionala. ' in general valoarea aditionala se poate considera Aa = 0, Valoarea ay poate reprezenta si o imperfectiune daca dom 1.8 Metoda bazati pe analiza comportarii sigure intr-o metoda de analizi probabilisti a sigurantei pentru fiecare variabila a proiectirii trebuie Si se stabileasci o valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisficitoare doar atunci cdnd cu aceste valori de calcul nici o stare limit nu este depasitd. Valorile de proiectare trebuie s& se obfind din variabilele care apartin punctului proiectat, 26 Punetul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se aflé cel mai aproape de locul obfinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanfa dintre cele doud puncte este B (fig. 1.5). Prin valorile de calcul ale solicitirilor Hy si ale capacitijii portante Ry se infeleg acele valori ale caror nerealizari au probabilitatea: P(E > £,)= 6+ a) aay PIRSR,)=9(-a,f) (18) Daci raportul abaterilor se situeaza intre limitele (fig.1.4): 016 <£<7,6 (1.19) op valorile coeficientilor de sensibilitate se considera ag~-0,7 respectiv ag~ 10,8. Daci relatia (1.19) nu este satisfiicutt atunci pentru op/op> 7,6 se consider’ a=-+1, iar dact ov/on< 0,16 atunci a~+0,4, Valorile de calcul, in cazul unci repartifii normale ale variabilelor, se objin cu relafia: ua apo 1.20) iar in cazul unei repartitii lognormale Hexp(-afv) (21) daci y=" <0,2. “u in relafiile de mai sus 1 este valoarea medie, o abaterea si v coeficientul de variatie a variabilelor. Blow A ate (8) Drewpia mia de cedar | / P Punctul proiectat \ if Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigur #'in metoda primari de asigurare (nivelul 11) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normal ‘in EC1990 se prezinta doua tipuri de repartitie: = lognormali: we unde V=2<02 (1.22) # ~ Gumbel: 0,451 V3 Inf- Ing(—af)} (1.23) fn general se poate utiliza repartifia normali pentru ambele variabil prozinti in figura 1.4 dar si o combinatie a celor dou repartfii: normal pentru solicitare Ey = By a,f30, (1.24) si lognormald pentru capacitate portant Ry = Ry, exp-aehV 9) (1.25) Conform figurii 1.5 starea limita ultima este satisficuta dack: g=R,-E,20 (1.26) sau utilizénd relatiile (1,24) gi (1.25). 2 nn tT:Ry, = Ey (lat, )explghvg) (127) Daci coeficientul global de siguranfa se considera: In = (Ie frg)exP(gBVe) (1.28) relafia (1.27) devine: Ry 2 YE (1.29) Valoarea medic a efortului seofional £,, de fapt confine solicitirile produse de actiunile permanente Gy, si temporare Qy (vezi pet. 2.32): E, =Gy+Qu (1.30) Relatia (1.27) se poate pune sub forma R,, 2 |G (1 aB¥q)* Onl ABV o)} expla,V) ast avy Oato Rive unde 0% = 3a (1.32) ry Ley“ de= LEGS ~ Grek Ovoh + RiveF (1.33) Dai se noteazi Q,, = HG,,, coeficientul global de siguranfii se obfine cu relafia: oo [opt wot) A ~ hr) oleh) 34 In concepfia EC coeficientul de variatie vg a fost extins fafa de 0 abordare obisnuit dependent de trei coeficienti de variafie: vp = Wh tan +Vie (135) & in care v,, =—* - variafia rezistenjelor misurate; R, Lt) 5 fi oi ~ abaterea caleulata pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti la functia capacitafii portante Ven — nesiguranfa modelelor de calcul: vac — nesiguranfa datelor geometrice La fel se stabilesc in cazul solicitarilor coeficienfii de variatie a ax $i vo 1.9 Analiza structural 1.9.1 Modelarea comportirii structurale O proiectare eficienti trebuie sii garanteze siguranja structurii raportati la toate situatiile defavorabile care pot si interving pe parcursul funefionacii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportirii cit mai aproape de realitate a materialelor si a struct © construcfie de beton armat se schematizeazi prin sisteme rezistente la acfiuni verticale si laterale, legate sau nu prin plangee considerate ca niste diafragme orizontale. Analiza structural are ca scop determinarea distribufiei solicitirilor (eventual a eforturilor), deformatiilor si deplasirilor sub efectul actiunilor pentru fntreaga structur’ sau a unor parti componente ale acesteia. Combinafiile de inciredri considerate trebuie si yin seama de cazuri de inciireare pertinente, permigand stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate seetiunile structurii sau intr-o parte din acestea. Atunci cénd interacfiunea sol-structurd are o influent semnificativa asupra efvetelor actiunilor in structurd, proprietitile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul, 28 Caleulele trebuie efectuate modeldind geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelati considerand cA structura este aleatuita din bare liniare sau curbe si din suprafete plane sau curbe (Anexa II). in general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: ' — comportare elastic-liniara cu sau fard redistribuire; { = comportare plastica; ! = comportare neliniari, Metodele de calcul liniar si neliniar se aplicd atat stiilor limit de serviciu cat gi starilor limita { ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru stirile limita ultime. | La clidirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie si reprezinte cit mai fidel configurafia generala geometricd, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inerfie ale masclor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de i amortizare. Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi metode de calcul care des comportarea structurii la actiunea seismica: — metoda de calcul dinamic liniar; i — metoda de calcul dinamic neliniar. | Pentru proiectarea curenti, insi, in funcfie de caracteristicile structurale si de importanfa | constructiei se poate utiliza una din urmitoarele metode de calcul: ~ metoda forfelor laterale asociate modului de vibrafie fundamental; — metoda calculului modal cu spectre de rispuns, aplicabili in general tuturor tipurilor de clidiri, i In metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al acjiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasti baz metoda se mai numeste si metoda staticl echivalenti, 1.9.1.1 Analiza liniard elasticd cu sau faird redistribuire Calculul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticititii, aeceptdnd ipoteza sectiunilor nefisurate, a relafici efort-deformatie liniard si considerind valorile medii ale modulului de clasticitate, Capacitatea de rotire nu se verificd dacii procentul de armare a clementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare. La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectati conditia x/d <0,45 pentru betoane pani la clasa C50/60 respectiv x/d <0,35 pentru betoane obisnuite peste clasa C55/67 si betoane usoare. Pentru efectele deformatiilor din temperatura, tasirilor si contraotiei la starea limiti ultima, se poate admite o rigiditate redusi, corespunzatoare sectiunilor fisurate, neglijind participarea betonului intins, dar {inind seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limita de servieiu, se recomanda si se considere o evolufic gradualé a fisurai La grinzi si la plici continue (fig.1.6) al ciror raport intre deschiderile adiacente este cuprins {ntte 0,5 C'50/60 sonst tao Bl) as faa 4 4K B He ors < bara Figura 1.6 Grinda sau plac continuil cu doud deschideri inegale 29b) pentru armaturi de clas B sau 6 20,7 (1.38) pentru armituri de clas A S208 (39) incare 5= Mu este raportul dintre momentul dup’ redistribuire gi momentul elastic (fig.1.7); A Xx, este indl|imea axei neutre la starea deste indil\imea util a secfiunii; 2a este deformatia limita a betonului la compresiune ultima dupa redistribuire; La calculul stilpilor, se recomanda si nu se {ind seama de nici o redistribuire a momentelor elastice provenind din efectul de cadru. pe petng pebdeb yids L fi ; A Mapai Mar-5 Mi jg Figura L.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elasticd, 1.9.1.2 Analiza plasticit Proprietitile de deformare postelastici a elementelor structurale prezint& important structurile de beton in urmitoarele cazuri — in situafiile in care prin redistribuirea eforturilor in structuri in raport cu distributia corespunziitoare comportirii elastice liniare se pot obfine solufii mai avantajoase din punct de vedere tehnic si economic (fig. 1.8); ~ in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul forfelor scismice, asigurarea unei capacitifisubstantiale de deformare postelastic’ reprezentind un obiectiv esential al proiectirii (vezi pet. 1.9.4). pentru PEE pab ibe iyi yy | L 1 Ao Me pas \ ‘Me N articulatie plastic’ Ww He a" Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiz& plastica Analiza plastici a plicilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea sectiunilor critice este suficient pentru ca mecanismul de rotire si se produc’. Ductilitatea ceruti poate fi considerati suficient dact sunt satisficute condigile: ) aria armaturilor intinse este limitatt in toate sectiunile la: 30 SSE Cceeeasae Cceeeeaea cc occaea oe ccceceaaa ce eeaae oC eeceaee ce ceeaeac Ceca ce eeaaa CC OCCecenCoCeecea Cece coe eaea CC cCeeceCceeeenaa cece oceeeea occa Cceeceaaa Cocoa oceecea cece cece oceaea aL * 0,28 pentru betoane < C50/60; i S015 pentru betoane > C50/60; b) armaturile utilizate aparfin clasei B sau C; ©) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare si momentele din camp este cuprins intre 0,5 i 2,0. Atunci cand se efectueaza analiza plastica a plicilor, se recomandi si se {ini seama de orice ncuniformitate a armirii, de fortele din armiiturile ce impiedic’ ridicarea colturilor si de torsiunea in Tungul laturilor libere. Metodele plastice pot fi extinse la plici a ciror sectiune nu este plini (plici nervurate sau cu goluri) dac& acestea au comportare similar unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii. in cazul stilpilor se recomandi si se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi. Acest moment trebuie inclus in calculul la strapungere la plangee dali. Metoda simplificata utilizata pentru grinzi gi plici continue armate pe o singurit direetie este bazati pe capacitatea de rotite a unor portiuni de element cu o lungime egali cu 1,2 indlfimea secfiunii. Dac este nevoie de verificarea capacititii de rotire in starea limit ultima, se determina rotirea 6, sub incircatile de calcul considerate, utilizind proprietijile de calcul ale materialelor, valoarea medie a precomprimarii in momentele de timp relevante si se compari cu rotirea plastic’ admis Opa. 0.5K 0,4 (1.40) Valorile de bazi a rotirii admisibile Oza se objine din figura 1.9 in funcfie de clasa de ductilitate a armturilor si raportul x,/d. Pentru betoane cu clasa cuprinsa fntre C50/60 si C90/105 se interpoleazi. Coeficientul K; se determina in funetie de flexibilitatea la fortd tdietoare cu relafia: Mes 3dV pg ae in cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii ja din figura 1.9 se multiplica cu factorul é1a2/¢au2 (vezi punctul 2.1.2 gi 2.1.6), 4 Opa [mrad] 35 clasa B —-- clasaC €90/105 eld 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 Figura 1.9 Valorile de baz a rotitii admisibile By. 31Lao analiza plastica se poate utiliza si modelarea prin biele si tiranfi. Aceasti modelare consti in a defini biele, care reprezinta cAmpuri de eforturi de compresiune, tiranji care reprezinti armiturile, si noduri care asiguri legitura lor, 1.9.1.3 Analiza neliniards Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare webuie si reflecte rigiditatea lor in mod realist gi sa fini seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare. Caleulul poate fi de ordinul I sau TL. 4.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice gi a efectelor de ordinul II sub inedredri axiale Analiza clementelor si structurilor trebuie si tink seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfeotiuni geometrice precum si de abaterile in pozitia incdrcdrilor (anexa IID. Abaterile de la dimensiumile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienfi partiali de siguranfi. De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt incluse in analiza structurii, Pentru calculul elementelor comprimate, in starea limita ultima, se indicd o excentricitate minima, Eforturile determinate fri a lua in considerate deformatiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se numese efecte de ordinul I. Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija daci reprezint& mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. in anexa TV se prezinta criterii simplificate pentru elemente si structuti privind posibilitatea neglijarii acestor efecte. Bfectele de ordinul II trebuie luate in calcul atunci cand acestea afecteaz’ semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum gi atingerea stirii ultime in sectiunile critice. in anexa IV se prezinti o metod’ general bazat’ pe o analiza neliniara si dou metode simplifieate: una bazati pe tigiditatea nominalA, iar cea de a doua pe curbura nominala, 1,9.3 Efectele secundare ale precomprimarii Efectele precomprimaii pot fi luate in calcul ca o actiune sau ca o rezistena obfinutd printr-o deformatie inifial’. Forfa de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se consider egali cu proicefia dup axa barei a rezultantei eforturilor din armiturile din scefiune, Stabilirea forfei de precomprimare se face dupi evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII), in cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarca nu produce reacfiuni exterioare, sistemul \d in echilibru, in cazul grinzitor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin acfinnea unor forfe introduse inifial, conduce in mod consecvent, la aparifia unor stiri de eforturi secundare (parazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformitii libere. intr-o analiza liniari trebuie considerate atat efectele primare ct si cele secundare ale precomprimitii, inainte de a lua in considerare orice rédistribuire de fore si de momente (vezi punetul 1.9.1.1). in_analiza plastic& si in analiza neliniard, efectele secundare ale precomprimirii pot fi tratate ca rotafii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitiii de rotatie, Precomprimarea exterioari poate genera momente de ordinul II. La elementele realizate cu armaturi postintinse se poate admite existenfa unei aderenfe bune intre ofel gi beton dupi injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente. 32 1.9.4 Conditii de ductilitate de ansamblu si local Ductilitatea unei secfiuni a unui clement sau a unei structuri din beton armat reprezinti aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere. Concepfia actual de proiectare antiseismicd impune ca structurile si reziste in domeniul elastic numai la solicitiri moderate; energia suplimentara degajati de cutremurele puternice urménd a fi disipati prin freciri interne si absorbiti prin deformari plastice si prin deteriorari locale fri formarea_mecanismului de cedare, Ca urmare, inzestrarea strueturilor eu capacitate corespunzitoare de deformare in domeniul postelastic este hot&ratoare pentru supraviefuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie si apari in mod favorabil: ~ la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice si apari mai intdi in sectiunile de la cextremititile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile si rimana in domeniul elastic; ~ in cazul structurilor eu perefi (diafragme), deformafiile plastice si se dezvolte in grinzile de cuplare (daci acestea exist) si in zonele de la baza peretilor Indiferent de tipul structurii, zonele disipative trebuie si fie distribuite relativ uniform in {intreaga structurd, evitindu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasirile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu apirea pericolul pierderii stabilitifii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul Il De fapt, mirimea deplasirilor laterale reprezinti parametrul esenfial pentru. caracterizarea (calitatea) rispunsului seismic al structurilor pentru ci de acestea depinde mirimea degradatilor elementelor structurale si nestructurale. Verificarea formirii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizind calculul dinamic neliniar cu accelerograme compatibile spectrului de proiectare. Zonele plastice potentiale capati o aleatuire speciala prin controlul zonelor comprimate din sectiune, prin misuri de confinare, prin misuri care si impiedice ruperea prematuri a elementelor tc. (vezi capitolul 5). structura de beton armat poate fi proiectati pentru clasa de ductilitate inaltd (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). in primul caz forta lateral de proiectare este mai mica decdit in cazul al doilea, dar masurile pentru asigurarea ductilitifii locale gi de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10). F | Blastic ue Fu> Fu 1s etsagny ARS Asani 0 Am An Figura 1.10 Relatia forfi-deplasare pentru elemente cu ductilitate inalta, respectiv medie incadrarea in clasa M este indicat mai ales in situafiile in care clidirea se proiecteaza la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici a, <0,12g) si armiturile rezulté constructive. 31.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate Aspectele de luat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: ~ situalii tranzitoriis ~ aparate de reazem (provizorii si permanente); ~ inelinari intre elemente. Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pani la zona de depozitare, depozitarea cu. rezemarea si incdrcarea specifica, transportul pani la gantier, montajul si asamblarea, Dacd este cazul, trebuie finut cont de efectele dinamice in situafii tranzitorii, printr-un calcul exact sau prin ‘multiplicarea cu un coeficient corespunzitor al efectelor statice, Analiza structurala trebuie sd tind cont de urmatoarcle: — comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizind caracteristicile geometrice si proprietijile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat monolit sau cu celelalte elemente prefabricate); = comportarea sistemului structural tinand cont de deformatiile si rezistenta reali a imbindtilor, de imperfectiunile geometice gi toleranfele de pozitionare ale elementelor. Nu pot fi luate in considerare efectele favorabile ale frecdrii intre elementele prefabricate, decat in zonele fird cutremure gi doar atunci ciind; — stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaza numai pe frecare; ~ alcétuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumuliiri de lunecari ireve elementelor; — eventualitatea sarcinilor de impact importante este elimina Plangeele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide daca: modelul structural adoptat fine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei cu cele al clementelor verticale de rezistenti, ¢ fine seama de efectele deformatiei orizontale pentru toate pirfile s transmiterea sarcinilor orizontale; se prevede in plac o armiturd care si permit pretuarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural; se fine seama pentru definirea alcituirii constructive a arméiturii, de concentritrile de eforturi a nivelul golurilor si rosturilor. te in uucturii impli 34 2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR 2.1 Betonul La realizarea elementelor si structurilor din beton armat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistenta normal (pana la clasa C50/60) san de inalt@ rezistenfa (la clase mai mari). Dupé densitatea aparenti in stare uscati betoanele pot fi de densitate normala (cele densitatea peste 2200 kg/m’) sau betoane ou agregate wsonre avin structura inchisi, densitaten pt 1a 2200 kg/m’ si contindnd agregate artificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/m’. Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuic si le suporte si cerinfele de ordin economic si functional. 2.1.1 Rezistenfele betonului Rezistenta la compresiune a betonulni este definiti de clasa de rezistenti a acestuia care reprezintd rezistenta caracteristica (cu riscul de 5%) pe cilindru (f), sau pe cub (za), determinata a 28 de zile. Caracteristicile de rezistenfi ale betoanelor de densitate normal’, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dup3 EC2. intre rezistenjele caracteristice la compresiune pe cilindri fy si rezistengele medii la compresiune pe cilindri fi» si rezistenjele medii Ia intindere axial% fiw din tabel exist urmtoarele relatii: Soy = fg +8 (MPa) 1) Sein = 9,30: £3 pentru < C50/60 (22) Sovm =2,12-In(1 + 0,1f,,,) pentru > C50/60 23) Rezistenta caracteristicd la intindere axial cu fractilul de 5%, notata cu fagaos respes fractilul de 95%, notata cuf-a.095 se obfine in functie de valoarea medie fem Cu relatiile: Foxe005 = 957 * Fan QA) So95 13 Som (2.5) Rezistenfa la intindere axialé fy poate fi stabilit in fuuncfie de rezistenfa la despicare foysy cu relatia: Sg = 09 Faso (2.6) Rezistenfa medie la intindere din incovoiere (f-m,1) depinde de rezistenta medic la intindere axiali (f-»,) si de indlfimea sectiunii transversale (I) potrivit relatiei: Fam p= 02{(16 ~ }/1000) fr Fen} 7 in care ht se introduce in mm. Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile caracteristice ale rezistentei la intindere. Rezistenfele betonului la compresiune fn si intindere femep, la 0 varsti ¢ gi la o temperatur’ de 20°C, pot fi estimate cu relafiile: Sent) = Bet) Son (2.8) Feet) = Weel OF Sw es) 35wa in care: Bedi) = oa (4) I (2.10) s~coeficient care depinde de tipul cimentului, ,20 pentru ciment cu rezistenfa superioara si intarire rapid, 50,25 pentru ciment normal si intirire rapid, $= 0,38 pentru ciment eu intirire lent, {~varsta betonului in zile; a= 1 pentru <28, a= 2/3 pentru t2 28, Reristentele de calcul fa compresiune (fz) si la intindere (f:4) se stabilesc cu relatiile: fog = Pal Qin ve fap lena as Ye unde: dr gi ae sunt coeficienti care iau in considerare efectele de jungi durati gi efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incarearilor; ye~ coeficientul partial de siguranfa pentru beton, 1,5 pentru situafii de proiectare permanente gi tranzitorii; ye~ 1,2 pentru situafii accidentale. Coeficientul ag, variaza intre 0,8 gi 1,0. In EC2 valoarea recomandabild pentru dig $i de este 1,0. Daci rezistenta betonului este determinati la 0 varsti 1> 28 zile, valorile age si da Se reduc prin multiplicarea lor cu factorul k,= 0,85. 2.1.2 Deformatiile elastice Valorile modulului de elasticitate secant (intre a. = 0 i 0,4 fon) Ee Sunt date in tabelul 2.2, Variafia modulului de elasticitate in timp poate fi estimati cu relatia: Eoote) = ent) Som Ban (2.13) unde fon) este data in relatia (2.9), iar fox se ia din tabelul 2.1 Coeficientul lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru cel fisurat Coeficientul de dilatare termici liniara se poate lua egal cu 10 x 10°C. 2.1.3 Curgerea lenti si contractia Deformatia de curgere lent a betonului e.c(s0/o) 1a timpul ¢ = co pentru un efort de compresiune o- constant in timp poate fi caleulati cu relatia: F.cl®slo)= (4 X0./ Bea) (14) unde: (vo) este coeficientul final de curgere lenti, stabilit cu procedeul din figura 2.1; Fy ~ modulul de elasticitate tangent la timpul fo, Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt fo ~ varsta betonului in zile la incrcare; hg = 2A/u~ dimensiunea nominal; Ac~ aria sectiunii transversale de beton; u— perimetrul parfii care este expusti la uscare; S,N, R— ciment cu intatire lent, normal, respectiv rapid, 36 cen ale betonului de densitate normala (MPa) Tabelul 2.1 Caracteristicile de rezi sit a = lelSle/sjaje alalwolo)s))o S |S)/S/8) a] e4] S) 2) Flajalaa aya oC o SF |e} 2] x20] +] S] og fale als) seals) B |Z/8/B/S aS B) So lalalaasfala & & | S lelvlelsias s/s iselsio)eieist € JE/S/2/S/ als S| F filet) dled) Set] 5 5 5 lelale|siales |S 1 |slelajals|ala $ |S e ssaye 1S) Fla alae 33a 8 |S S lelejielalels S] e Jalalalasie|e}= BAIS SIS Als 6) 8 fa slaye| Sale & | 6 I gS gs 9 $ lsielelsialel Sieols |& Heals 2/5] i) & Tw a |S lelalafalsla Slo |x BSA ala als BLAIS ;2 2 3 é S e B lelele|a} a} o| B | on fen | 6S | S]S/S alas gala | & é i = lulolelala 2 8 lale|eiayaye bala ja Co uu > fae j S lelelelajslec -w|Sleo alSsiaisiea S [alle a aye Ble | Sansa C Z/0 | 2 7 Ele S lalele| se) 21elala 8188/8) 4 23 2/8) la 5 =|o 2 6 z| 2 § Jelalelalala g 2 S Saas é|e | la & 3/8 a ale g Alen] 21 a Ss RS AAa 3/2] 8/3 5 2/5 a Ela 5 lalelelsiale 2/s|isle 8 /2/R/ Sis Byayals 5 6|5 3 | als 2/3 asleiaie| ais 3 Sls faslgl =] S 2g Segleje 2/S) ./8/= g gS] 8 Z| 2/8 s3I8o] 5] ssl “s} 3 aa eysjafe 6S a aya jag L oe &SEceeeeR EES --eee eggnog eer eeeereee ee eereee Terre eercreTe re eeeereeeeeereeeeere cere a) in interior +. eet, home) Notéi: - punctul de intersectie al liniilor 4 si $ poate fi si deasupra punctului 1; = pentru fo > 100 este sufi considere fo = 100 (si tangent). It de exact si se se utilizeze linia ) in exterior ,, RH=80% ' 5 0 » ° rT a ) fet) (oa) Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului o(20,0) pentru beton in conditii normale de mediu. Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta fo depliseste valoarea 0,45 fu(ig) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lent obfinut cu relaia: (sto) = ole0stJoxplL.s(k, ~0.45)] @.15) unde: k=O.) faylto) g, este efortul de compresiune; Som(to) — rezistenta medic la compresiune in momentul incaredrii. Deformatia total de contractie a betonului (¢,) rezulti prin insumarea deformatici de contractic la uscare (¢,) i a deformatiei de contractie endogene (¢.:). Valoarea finald a deformatiei de contractie la uscare (¢qi, 0) este: Feta = hy Eos (2.16) in care: ky este un coeficient care depinde de dimensiunea nominalii fy si are valorile din tabelul 2.3; qd — deformatia finald de contractie la uscare liberd, cu valorile din tabelul 2.4. Dezvoltarea in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeazi relafia 38 Fadl) Balt) ky 8,45 unde: Balt-t,) (2.17) (2.18) pee ea (0-004 an) ‘+ varsta betonului in momentul considerat in zie. t, — varsti lat 7 ‘5 ‘varsta betonului le) la inceputul contractie la uscare (sau a umf). hi 1,00) 85 300 0,75) 2500. 0,70 Tabel 2.4 Valorile nominale ale contrac libere Ia uscare a betonul eet eto Sellen is) 20/25 80. 90 00. 40/50. 0,50. 031 O17 0 607s a a 0 $055 032} 020 | ~o.tt 0 30/105 026} 0,16 | 009 0 023 [0.15 | — 095 0 Deformatia de contractie endogeni(t- in zile) se stabileste cu relatia: FalO)= Ball) Eau (219 ineare: By (t)=1~exp(0,20°*) Cony Eeaco = SUF ~10)- 19° en 2.1.4 Diagrama efort-deformatie Diagrama efort-deformatie a betonuh a lati este descris& prin expresi lui solicitat Ja un efort de compresiune axial de scurti o, __kn- fy V+(k=2)y (2.22) si este reprezentati in figura 2,2, Mai sus s-au notat: KA105- By eal Soe 1 Ee[ Bes a1 ~ ou valorile din tabetul 2.2 Pentru dimensionarea sectiun din figura 2.3, descrisa prin relatiile, o, 1-8) Jroosece (2.23) ie eens a (2.24) Bay Baa tile cu Valorie i i 1 exponent dat fn acelasi tage) “i ell 2.25 lor transversale se poate utiliza diagrama paraboli-dreptunghi 390.4 fem| eel Boul Be Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structural’ neliniari Se pot utiliza si alte diagrame ¢, ~ 2. simplificate, cum ar fi diagrama biliniard din figura 2.4, cu valorile 2.3 $i gaa din tabelul 2.2. Geb oh fee 0 ea, eat “Eo 0 ec @aa “Ge Figura 2.3 Diagrama paraboli-dreptunghi Figura 2.4 Diagrama biliniar’t pentru betonul comprimat 2.1.5 Betonul confinat Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversal adecvatii, conduce la modificarea relafiei efort-deformatie, constind in sporirea rezistenfei si a deformatiilor critice, asa cum rezulti din figura 2.5 gi este deseris prin relatiil o1=feke Geb “beton f necontfinat o 03(=02) 0 Eu Ei H Eeude Ee Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat Soe = Fy (L0+5,00,/ fo.) pentru o2 < 0,05fe« (2.25) 40 Sage = Fa(Il25+2,5005/ fg) pentru on > 0,05 for (2.26) Fe =# Manel Sal (2.27) Fae = Fura + 0,209) Si (2.28) Valotile &2 $i éao se iaw din tabelul 2.2. 2.1.6 Betonul cu agregate usoare Clascle de rezistenfi ale betonutui cu agregate usoare sunt precedate de simbolul LC. Caracteristicile de rezistengi ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar eu indicele 1. Unele din acesiea au valori distincte, iar altele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor betonului de densitate normali (din tabelul 2.1) cu un coeficient 7 = 040+ 0,60/2200 (2.29) care depinde de densitatea in stare uscata p corespunzatoare limitei superioare din tabelul 2.6. ‘Tabelul 2.5 Caracteristicile de rezistenfa ale betonului usor (MPa) comf2le/alalslalsiels]/sislels az |S/2) ale sls/siSial sls] els won SS) 8] 81818) 31 s/s] s]s] os S/S)SIS]S}Spsysysys]psfpaya Fa _[ 12 [16 [20] 35 | 30 35 | 40 | 45 [50 [35 | oo | 70 | wo Tisai [13.18 | 22 [a8 [33 | 38 | 44 [30] 85 | 60 [66 | 77] 88 few | 17 [22 | 28 | 38 [38 [43 | as [53 | se | 63 [os | 78 | 88 cm Freon = Som T ie feo0s oat.095 = Foa.o0s “7 Fisnoas Sran.n9s = Fos.a9s "Th ‘Tabelul 2.6 Clasele de densitate (mast volumied) si densitatea de calcul corespunzatoare a betonului cou agregate usoare sa de densitate 1,0, 12 14 16 18 2.0 ‘Densitate in stare 801- 1001- 1201- 1401. 160i- 1801- uscati p(lea/m') 1000 1200 1400 1600 1s00_| 2000 hr ; bene | 2 [som [ase [eo [tao [ise | ate Gioin') [Reo | Tis | asso | 1550 | 1750 | so | ats0 Rezistentele de calcul la compresiune: Tea = cbs (2.30) Ve Sag = esp in care: ajc $i ayy sunt coeficienfi cu valoarea recomandati 0,85; fiets fk ~ valorile caracteristice ale rezistentelor la compresiune, respectiy la intindere, cu valorile din tabelul 2.5 corespunzatoare fractilului de 5% sau de 95%; 7e— coeficientul parfial de sigurant’ cu valorile de la punctul 2.1.1 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor sunt date suplimentar ou indicele l tabelul 2.7 si sunt marcate 4Ele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficiental je pentru modulul de elasticitate si cu coeficientul ry pentru deformatii Coeficientul de dilatare termici depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variazs intre 4 x 10° si 14 x 10°/K gi se poate lua egal cu 8 x 10°/K. Curgerea lenti se poate evalua multiplicind valoarea deformatici corespunzaitoare betonului -(2 Me = ( hoo) a cu densitatea normala (data de relatia (2.14)) cu doi factori: nz = 1,3 pentru fix $ LC 16/20, ‘n= 1,0 pentru fie > LC 20/25, Valoarea finali a deformatiei de contractie la uscare poate fi obtinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 cu factorul: ny = 1,5 pentru fe < LC 16/20, ny = 1,2 pentru fig 2 LC 20/25. Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile 2.1 $i Gau13 G2 $i Gau2 Tespectiv 25 gi gaa Se inlocuiese cu valorile corespunzatoare eet $4 cuts Grea $1 €iea TeSPectiV £13 $i Cis din tabelul 2.7. ‘Tabelul 2.7 Caracteristicile de deformatie ale betonului ugor ‘Clasele de rezisten{ peatru betoanele eu agregate usoare ‘is cfiéy [12 [1s fo [25 fo fs | 40 | a5 | s0 | ss | oo | 70 | 80 Bion GP) Even = Eun “The Ne = (0/2200) i Hee MEigthe)s R= 1,1 pontru betonul eu adaos de nisip pe ,0 pentru toate betoanele cu agregate usoare: a 0) at £1 (a) a 22 | 23 | 24 | 25 a Ot) 3.dm 12.9 [2.7m Gm 2 20 175 | 16 | 145 [14 ta Co) 175 18 | 19 | 20 [22 tion) 350 Salm | 2.9m | 2.7m 6m Diagrama efort-deformatie pentru hetonul confinat din figura 2.5 poate fi ulilizata si in cazul betonului cu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezistenfa si deformare dupa cum urmeaza: Fieve = Sia 0+ kO5/ fos) (2.32) in care k= 1,1 pentru betonul cu adaos de nisip; - k= 1,0 pentru betonul cu agregate ugoare fine si grosiere, Fine = Fa VFere/ fos) (2.33) Fate = Fea + 020 / fic, (2.34) 2 2.2 Armiaturi 2.2.1 Armatura nepretensionati Armaturile din ofel utilizate Ja betonul armat (denumite si armituri pasive), se realizeazi din bare, sirme (derulate din colaci), plase sudate gi grinzi ou zibrele bi sau tri — dimensionale realizate din bare cu profil periodic. Proprietitile acestor armituri trebuic s& fie in concordant cu EN10080 si se refera la: = limita de curgere (fx sau fazi), cu. foze S~a notat efortul unitar corespunzitor unei deformatii remanente de 0,2%; — limita de curgere reali maxima (fjna); rezistenta de rupere la intindere (f); = ductilitatea (6x1 si fifi); ~ aptitudinea de indoire; ~ caracteristicile de aderenfi (fq-aria relativa a nervurilor transversale sau factorul de profil); — dimensiunile sectionale gi tolerantele; ~ rezistenta la oboseald, ~ sudabilitatea; — rezistenta la forfecare a imbinatilor sudate Ia plase sudate gi la grinzi cu zabrele (carcase sudate). Limita de curgere si rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice a fortei de curgere respectiv a forfei maxime, divizate prin aria nominala a sectiunei transversale, Diagrama reala o-¢ pentru armaturile din ofel laminate la cald sau preluerate la rece, se inlocuieste in calcul cu o diagrama idealizata biliniara ca in figura 2.6, Pentru proiectarea curenti se poate utiliza oricare din urmatoarele diagrame de calcul: — 0 diagrama cu ramura superioar inclinatd, cu alungirea limit’ eg si efortul maxim egal cu Kid Sa — o diagrama cu ramuri superioar’ orizontal’ gi ira limitarea deformatiei. a diagrams kfye idelizata aoe ky Leno kf ylys k=(fv fy) 0 fywEs a ek Figura 2.6 Diagrama efort-deformatie idealizata si de calcul pentru armatura obignuita (intinsa si comprimata) Coeficientul partial de siguranf& y, are valorile: ye~ 1,15 pentru situafii persistente i tanzitorii de proiectare. Ye 1,00 pentru situafii accidentale. Valoarea de calcul a alun; td (ey) Se stabileste in functie de valoarea caracteristic’ (se) cu relatia; Fy = 096 y (2.35) Ofelurile recomandate pentru armaturi, dup EC2, au limita de curgere caracteristicd pani la fi= 600 MPa. aNormele europene restrictioneaza gi metodele de sudare a acestor armituri in finctie de modul de inctircare al elementelor structurale si de natura efortului din bare. Proprietale armiturilor utilizate la realizarea elementelor din beton atmat sunt date in tabelul 2.8. in plus ofelurile trebuie si indeplineasc cerinfe referitoare la rezistenta la oboseall, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerinjele minime de aderent’ (fipia) $i la abateri maxime de mast. Tabelul 2.8 Proprietafile armiturilor pentru beton armat Forma armitari Bue sisimme lass sudate Clasa gee eee ee Timila de eurgere caracteristic fy sau 400 ta 600 foas(MPa) Valoaren minim kei Deformaja cilafoya | 22,5 | 250 | 215 {__marxima eg (%) Shs <135 SIS 2105 | 21,08 135 21,05 25.0 21S Produsele de ofel, autohton sau import, utilizate ca armaturi in {ard sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere si a rezistentei de rupere sunt cele minime admise, Dupa litera $ urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm? Tabelul 2.9 Caracteristicile armiturilor flexibile | Diametral | Timita de curgere | Rezisteaja de | Denuimire : Marst@l | pominal (mm) | fu [Nénm'| | rupere/;[Ninm?) | comercial | POVenienté $285 Ged2 255 [8235 14....40 | ___235 ae issu S355 6.14 355 S345 16...28 345 s10 Pes ie S335 32.40 [335 $420 6.212 420) S405 [14.28 590 P60 $395 [32.40 S 500 628 350(525)_| BH 5005 [Ro Dak S490 10.40 590. 360,50 H. Ro, —Rominia, D.— Genmania, H.— Ungar, Tabelul 2.10 Caracteristicile armiturilor pentru plase sudate Timita de Diametrul Rezistenja de | Demumire Meret | yominl (nm) | UE | perez iin’ | comers | PEN S490 3nd 490. "590 (600) sao | 45...7,1 440 540 (550) STNB Ro. 3390 10 390 | 490,500) S500 Bild 500 550 (525) Bst 500M_[Ro., D, $460 6.810 460 [510 SPP Reo. in general utilizarea ofelului OB 37 nu este economic, iar impreuns cu ofelul PCS2 nu se incadreaza intre limitele de curgere prescrisi in tabelul 2.8. In cazul ofelurilor curopene proiectantul poate si precizeze pe plansele de executie $500, $345 etc. sau denumirea comerciali a ofelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.) Otelul OB37 si PCS2 se considera avand clasa de ductilitate C, iat la ofelul $500 se va indica obligatoriu si clasa de ductilitate. 44 Este de preferat utilizarea unui singur tip de ofel la o Tucrare, mai cu seam in fabricile de prefabricate, pentru a elimina posibilitatea gregelilor datoriti incurearii marcilor. Valoarca de calcul a modulului de elasticitate £, poate fi luati egali cu 200000 N/mm, iar valoarea medic a densititii 7850 kg/m’, 2.2.2 Armitura pretensionati Armiturile pretensionate (denumite si armituri active) se realizeaza din sfrme, bare si toroane. Ele constituie asa zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie si satisfacd cerinte de rezistent, ductilitate, oboseala si coroziune. Tendoanele pretensionate pot fi clasificate in funetie de ~ reristenf definité de valoarea limitei de elastvitate convengionale fa, de raportul fu/fanse si alungirea la sarcina maxima fy; ~ clasa, indicénd comportarea la relaxare; ~ dimensiuni; ~ caracteristici de suprafata. Mai sus s-au notat: Joe—tezistenta caracteristic’ la intindere a armiturii pretensionate; Jpox— efortul unitar corespunziitor unei deformatii remanente de 0,1%. Eurocodul 2 defineste trei clase de relaxare: * Clasa I- sarme $i toroane (tendoane pretensionate obignuite): * Clasa 2 - srme gi toroane cu relaxare redusa; * Clasa 3 - bare laminate la cald gi bare prelucrate, Pentru fiecate din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (Ay) raportat la efortul initial din precomprimare (d), in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (P1000) de timp (F in ore) si de raportul p-Gpmulfis Gomo find efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer. Fiecare lot de armiituri va fi insofit de un certificat continand toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de clasificare Mentionate mai sus, precum si informat suplimentare acolo unde este necesar. Cerinfele de rezistengi si deformare pentru armiturile pretensionate sunt reflectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie si Insojeased certificatul cliberat de producitor $i din care sik rezulte fu. $i ae Valoarea de calcul a efortului unitar din armétura se stabileste cu relatia: Su Lt 236 "% in care coeficientul partial de sigurangi y, are aceleasi valori ca si pentru armétura nepretensionati (vezi pet. 2.2.1), Pentru proiectarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipoteze: ~ diagrama idealizati biliniard notata cu A in figura 2.7, se poate inlocui cu o diagrama de calcul (notatd cu B) avand ramura superioara inclinata gi deformatia limit’ 2,7 = 0,96, sau in lipsa unor valoti mai exacte t= 0,02 $i fo! ft 0,9. ~ diagrama biliniara idealizati A se poate inlocui cu o diagrama de calcul B avand ramura superioara orizontala si fara limitarea deformatiei Cerinjele de ductiliate si de oboseali ale armiturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se considera satisficuti daca tendoanele pretensionate ating raportul Joan! Ju presetis de norme. Valoarea recomandali este fgy4/f,4 =09 Valoarea de calcul a modulului de elasticitate (E,) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sérme $i bare, Valoarea reali poate varia intre 195 gi 210 GPa, in functie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 $i 205 GPa si se poate lua egal cu 195 GPa. 45