CAMIL BACIU

EXPERIENTA "COLOMBINA"

" "' t;p!e clia .Povestiri ştiintifico-fantastice·

- --' '�.\·
Anul VI - Nr. 126

.C·<��:o�j�
 Dragi cititori,

Vă n;găm să ne scrieţi impresiile şi observaţiile dv. critice

cu prit•ire la aceste povestiri şi la prezentarea lor grafică.
Adresa noastră este: Colecţia ,,Povestiri ştiinfi/ico-/antas­
tice" a revistei .. Ştiinţă şi tehnica", Casa Scinteii, Piaţa
Scinteii nr. J, raionul /. V. Stalin, Buwre,�li.

Co,>erta-dese11: GH. COSTIURIN

 EXPERIENŢA .COLOMBINA•

Am dus paharu l la gură, şi stic l a mi-a zăngănit pe dinţi. Avea

oare să mă cupri ndă şi pe m i ne n eli n iştea asta î n f r i coşă to a r e pe care
o si m t e a m plutind in jur ? Mi-am d a t c ap u l pe spate afu ndindu-ml
privirile in ceru l l i m pede. Era ora la c are soarele, atingind m u n tele
Richard , il incendia. O c ea t ă nesp u s de linâ s e ridica din flu viu, lri­
zi nd u se şi despri nzin du-se în n e n um ăr a te văluri trandafiri i .
-

Şi d e o d a t ă nefirească, enormă, o coloană de fu m s-a r i d i c a t dea­

,

supra Oorchesteru l ui. Tromba neagră s-a lăţit peste zare, crescînd
mereu, şi d i n ea a ţîşnit o c i u p e rcă c e n u ş ie şi l u m inoasă, cu l m i nin d cu
o spum ă de flăcări. V a l u ri imense de fum n egru au a coperit-o o frîn­
t ură de sec undă, răsfi rind u-se apoi şi i nsoţ ind o ca pe un l uj er de foc.
-

Am i nc eput să tremur şi m i -a i n gh e t at şira s p i n ări i .

O a m e n i i se tri ntea u pe j o s, u r l a u, se rostogoleau pe panta dealu­

lui, ţipînd a s c u f i t şi că l c i n d u s e i n pic i o are unii pe a l t i i. In mai puţin
-

de zece secu nde nu se mai v e d ea nici urmă din cei di n Dorchester.

Tot i intraseră in corturi, se acoperi seră cu fo i l e de azbe s t sau cu
hai ne l e despachetate. Nici pe t e r a să n u mai era nimeni - consumatorii
fugiseră la bar şi de ac o l o priveau muti , cu ochii larg deschişi.
Rămăsesem singur afară. Ciuperca se lătea mereu, Iar ceru l se
intuneca in partea aceea. Razele amurgului impurpurau vălmăşagul ne­
g uros care părea să izbuc nească dintr-un vu lca n in eruptie.
Gura mi se uscase c u mplit, dar puls u l imi băte a n o rmal . Nu
pute a m sii i nte l eg ce s-a i nti mplat. Form u l am a u to m at j ud e căţ i simple,
p a rafraz i nd p arcă o ve c he carte de şcoală : A explodat. Deci a fost
Colombina. Deci Johnso n s- a finut de c u v int. Un nebun in criză a
ucis Dorc hest erul.
ln c l i pa aceea, zgomotu l ex p loz i ei şi suflul au ajuns la noi. Am
avut �e nzafia că mă c u p r i n d e un v i r t e j c ă lduţ, ş i in ace l a ş i t i m p o
buhuitu ră groaznică m i-a cu t re m u r a t carul şi pi e p t u l , de parcă aş fi
fost plesnit in teastă cu un butur de lemn. Mi-am astupat urechile
cu _palmele,-Şi am f u g i t in bar. Pahare It> de cristal fin , pentru şam­
pan!e; plesnîscră to:�te. Intr- u n co i f , Cam use i n genunchease şi se

3
hltea ctr fruntea de podea. De jos se auzeau hohote de plins desperat,
remete de oameni. lşl plingeau rudele rlmase In Dorchester. Da r ..•

Groaznic 1 ..• Andrew cu Miriam pl ec aser ă in dimineata aceea Intr-a­

colo 1
- Oh, bestie, am ricnlt, de unul si ngur, descleştindu-ml gura
cu greu. Oh, Andrew 1 Mi r i am 1
Şi incordarea in care trăiam de doubecl şi patr u de ore s-a
apart i n t r-u n hohot innăbuşit, gilgiit, care nu mi uşura, ci-mi ardea
coşul pieptului şi gitlejul.

Il

Adeseori mi-am reamintit clipe le acelea. Intensitatea amintirilor

e dati, fără îndoială, de intensitatea trăirii momentelor respective. Se
spune că de la această reguli fac ex ce ptie întîmplările neplăcute,
dezgustătoare, nocive pentru cel c a re- ş i aminteşte şi că acelea se
estompează rapid, măturate de o forţă ce apiră conştiinta. Dar forta
aceasta caritabili n-a intins nici un vii peste imaginea celor petrecute
atunci.

Totul a inceput in urmă cu trei Juni intr� după-amiază fi erbi n te

de august, cind mi inti nsesem pe sal tea u a pneumatică, in camera de
baie. singurul loc unde se m ai putea respira in voie. Lisasem aparat u l
deschis ca prin somn si deosebesc vocea lui Miri a m anuntind progra·
mul de mii ne al lui "Chow- Tei-Company" sau citindu-şi unul din pri­
mele ei reportaje.
Dar n-am apucat să a j ipesc nici micar o clipă căci intensitatea
em i s i uni i a scilzut brusc, şi, intrucit varia t i i le acestea mă sc o tea u din
fire, am sărit drept in picioare sll răsucesc buton u l .
Am lipiUt descult pîni la televizor, dar m -am pomen!t fa ţ ă in fafil
cu Miriam. O schimbaseră la prezentarea r.rogramului de după-amiază
şi desigur că o-avuses e timp să-şi revadă textul. Intr-adevăr, a tuşit
uşurel de vreo două ori - ceea ce insemna zece dolari amendă -,
apoi a vorbit sacad;;t şi impersonal. Anunţa preliminariile acordului
in ceea ce priveşte incetarea experientelor nucleare, urmind ca ulte­
rior intelegerea să fie definitivată şi să intre in functie corpurile de
control reciproc. ·

Totul n-a durat decît două mi nu t e, dar a fost de ajuns ca să mă

zăpăcească. M-a cuprins un entuziasm de băiefel şi m-am dat peste
cap pr i n cameră. Senatorul Dodge mi-a devenlt simp:�tic şi aş ii gus­
tat Pentagonul ca pe o bucată de ciocolată. ln siirşit făcuseră o
treabă 1 Pe de a ltă parte, asta in s emna că o să mai slă.bească cer•e­
tirile şi oamenii lui B outer , căci acordul atrăgea destinderea pe toate
planurile ! Miine trebuia si vină şi pe la noi la re dacti e nu pentru o
a n che tă propriu-zisă, dar ca să-şi vire puflntel nasul in treburile
noastre. Erau toti din Chicago, numai Robert Snowders se născuse in
Chandow,--...t!ltăl lui fiind chiar vecin cu noi. Robert, după ce se inv:r­
tis.e- pelin�ă z i a r u l local şi incercase citeva miel afaceri, fusese primit
la F.B.I. şi nu cred el s-ar fi gl slt loc mai bun pen tru el: mintea
pe n tr u orice f l eac , dar fii ndcă nu era prea deştept se incurca şi în­
cepea să vorbeascli in dodii. Din cei care il cunoşteau nu-l lua nimeni
in serios. Străinilor le făcea însă I mpr esie bună cu faţa sa pli nă ,
statura i n d esati, hainele pusr la punct : părea un băcan serios care,
chiar dacă iti ia mai sc u mp, iti dă marfă b u nă. Din păcate nu putea
să- şi ascundă ceafa şi mi ini le. Ceafa era groasă, roşie, umflată, iar
mîinile, cu degete scurte şi grosolane, pipliau tot timpul ca nu cumva
să le scape ce v a bun.
După vestea asta nu se putea ca Snowders să n u-şi domolească
zelul in vînatul vrăjitoarelor. Drăguful de Roby n - a vea să mal vină
a doua zi cu zimbetul lui slinos, intrebindu-mă daci-I iube sc pe Tom
Paine 1*
M-am î ncă l tat la repezeal ă s-o iau pe Mi riam d e la ,,Chow" ioa­
irite de a pleca cu omnibuzul. Dar n-am apucat să-mi p un cravata
că pe ecran ul televizoru l ui a prins contu r u n cap de om cu urechi
clăpăuge. Fără tr a nsmisie son oră, noul apăru t era grotesc : fălcile
osoase 1 se zbăteau in pielea pu n gită a feţei şi păre a că l atră tărl
glas. După citeva secunde, cind 1 s-a auzit vocea, l-am recu noscu t : era
John Johnson, regele minere u l u i n obi l , "magnatul c u cap de far­
m e r "**. ,,bu nu l n ostru strămoş in viaţă", în sfîrşit un colell de breaslă
şi de promoti e de-al l u i Rockefe l l e r-senior, o eminenţă ce n uşi e de
mult pusă la naftalină. Nu ştiu cu ce şi-a i n c epu t cuvintarea - pier­
dus em şase sau �apte secunde. Dar ,.Telegraph Chandow" a r ep r odu,- o
a doua zi şi am păstrat-o ca pe un documen t unic.
"Bunii mei copii - a spus el - vă sa l uti un modest concetăţean
a l vostru, pe care fantezia zi a ri ştilor 1-a nu mit regele beri l i u l ui . Din
păcate, metalele nobile nu - l lnnobilează şi pe regele IGr pînă acolo
încît să-I impiedice să rugin eas c ă. 1\sta e tristu l adevăr: John
Johnson a îmbătrîn it şi-şi va săr bă tori a optzeci şi c i n cea ani versare
miine, la orele şase seara. Va fi poa te ultima mea an i ver s are şi aş
voi să las Americii o amintire plăcută. Sint ridicat de jos, bunii mei
copi i , şi am a j uns in virful pi r ami d e i sociale făcî n d u -mi loc cu coa­
tele. In itia ti va m-a transformat din boy in proprietar d e hote l , din
hotelie r in fabricant, din fabricant in prin cipalu l acţionar al lui
«Chow-Company». Această iniţiativă part ic u la ră care m-a stimulat
merită un monument. 1-1 voi ridica. Acu m, la orele acestea, cind gu­
vernul pare a-şi fi pierdut capul şi in c l i n ă spre dezarmare, eu spun
cu ho t ărîre : cnu•. Sintem cu toţii i mpotri va armelor de ext ermi n are
in masă, im potr i v a experienţelor n oci v e, dar nu im po triva bombelor
curate. Căci, copii i mei, bomba curati existi. Un grup de savanti şi
de oame n i de afaceri au hotăr it să demonstreze lumii intregi proprie­
fiti l e de nebănuit al e ca lib relor mici de n um ite Colo mbin a, Dagmar,
Sorento, Puck, Peter Pan, Danny. V om face aceasta in duda celor
care. şi-au pierd ut bunul simţ şi luciditatea in a precierea relaţiilor de
• Tom Palne - unul dintre purtătorii de CU\'illl al revoluliel democratice
am�;i<ane elin secolul al XVIII·lea (n. r.).
·� Farmer ··"'- lermfer In limba englezi (D. r.)

5
fortă. vom face aceasta pentru ci nu există altă cale şi pentru ci
sin t e m conştienţi de răspunderea care apasă asupra noastră.
Acesta e mon u m ent u l pe ca r e vrea u sl-1 ridic initiativei p a rtic u­
lare : lan sarea primei bombe atomice p e r s ona l e din univers 1 Ea a
fost elaborată in u z i n e l e mele, decătre i n ginerii mei, c u metalul ş i
u r ani u ! meu. O mare p ar t e a averii mele a fost i n v e stit ă i n această
bombă. Dar Ameri-:a merită a sem ene a j ertf ă 1 Şi o v oi face. Miine, la
ora şase s ea r a o teleghidată de tip Colombina va fi lansată in preajma
Dorchesteru!ui".
Pînă aici ascultasem p u t in i ntri gat, d a r destul de cal m discursul
lui Johnson. Mă amuzase dezinvoltura cu care făcea abstractie de
e lementu l motor al ca r i e r e i sale: l o v i t ur i le pe care le dăduse cu band:t
l u i Mar c us s io in timpul p rohi b i t i e i . Ci nd a pomenit însă de Dorches­
ter am t resăr i ! . N u erau decit 60 km de ac ol o pînă l a noi, trecind
peste dea lu r i le Sra n d şi p o ale l e m un te lu i R icha r d !
lşi a l ese se , des igur, st atul M a s sa ch u s etts pentru experienfă numai
fiindcă are o p op u l a t i e densă şi e tipic pentru a g l o mer ă r i l e umane din
est 1 L a aceast a mai co ntribuise faptul c ă majoritatea clădirilor aflate
in apropierea liniei ferate care duc e cătr e Chandow şi a p oi spre Groy
li apart i ne a u l u i. Pa gu ba posibilă s-ar fi repercutat m a i i n t i i a supr a
ave r i i s al e .
.. L a ora 18 du pă or a W a s h in g t o nu l u i - a urmat solemn - , pro­
iec t i l u l va exploda ta cind ki lom e tri de periferia Dorchester u l u i . El
va a rde totul pe o r a z ă de trei sute de metri, va di s t r u g e in pr o p o r t i e
de opt zeci la sută pe o rază de şase sute de metri iar după o mie ş i
cinci sute de m et r i su f l u l ex p l o z iei nu v a fi i n stare decit s ă usuce
rufele atirnate pe frî n ghi i . Tot acest teritoriu ap ar t i ni n d fermei mele
- moştenită de la tatăl meu, care o avea de la tatăl lui - il pun
ta dispozitia s a va n til or p e nt r u bine le Statelor Unite. C e t ăţ en i ai Dor­
cheste ru l ui, d o r mi ţ i l i nişti ţ i ! Aeru l vostru va ră m î n e la fel de pur ca
acela al p ă d u r i l o r de pe dea l u ri le Srand. Pentru voi, Colomb i na nu
va li deci t un foc de art ific ii 1 E xpe r i ent a va li tr an s m i să de cChow­
Tel - Co m pany». N o a pt e bună 1"
Eram u l u i t . Gitul mi se uscase şi m-am t rinti t in fotol i u ca kvit
i n cap. Johnso n - Dorchester - Colombina ... Ce mai era şi aiureala
asta? Cu o săptăm înă îna i nte, ,.Chow" tran sm i sese un r e p o r t aj de s ­
pre atacarea coastei Oregonului de căt r e un submarin sovietic încărcat
cu torpile atomice. Abia la o oră după ter mina rea emisiunii se sped­
ficase că fusese un rep o rt aj fantastic de t i p Well s. Da r discursu l l u i
Joh nson ce mai fusese? Aruncarea unui proiectil, fie şi " curat ", la
cinci kilometri de Dorchester părea ideea unui nebun. Nimeni n-ar li
putut s-o c read ă . Atunci ? Ur mă rea stim ulare a ist er ie ; războinice ca o
pî r gh i e de pr esiune a s upr a gu ver nu lu i ? Sau era u n si mplu e x erc it i u de
aparare pasivă a ranjat a s tfel i ncit sl zgi n d ă re cit mai mul t nervi i
oa m e n i l o r ?
Abia dtlpă u n sfert de oră mi-am revenit şi m-am calm at. Nu m a i
aveam stăpînirea de s i ne de acu m cinci a n i : lrecătura zilnică, apari­
fiii� in fata diferitelor comisii mă sensibilizaseră bolnăvicios. Totuşi
'"" �-"'
toate au o limită, chiar şi i n acea!ită ajifare a Isteriei reci. D a c ă pe
m i n e mi scosese din fire bl ufu l acului Johnson, ce s-o fi i n timplat
cu gospodi nele noastre, cu bieţii noştri d u ghen g ii, cu funcjionăraşii,
a clror materie cen uşie e fiartă ca o con servă ? Dar linişteşte-te,
Eugen - mi-am spus - , era torba că nu mai pui la Inimă toate
provocările astea 1 Era vorba că n-ai să te mai laşi impresionat de
idiofenia cenzuri i, de abuzuri, de propaganda deşănjată. Atu nci? Jos
emotivitatea 1 Da r ochii de n e b u n ai l u i Johnson p ăr ea u să mai st ră ·

lucească ln sticla mată a ecranului.

M i-am î m brăcat hai n a i n fugă şi am p or n it spre studio u l de te le·
viziune. la m ijloc u l drum u l ui m-am int i l n i t cu Miriam.
- Ce s-a i n t i m p l at aco lo, la voi ? a m i n tre bat.
- Nu şti u n i m ic. M-am săturat de m i sterele lor. Au i ntr e rup t
deodată emi s i u nea, îngroziţi că au i n ti rz i at cu ceva. şi toată l u m e a
a fost i n vi tată �r.ii pă r ăs eas c ă p latourile, culoa rele, să i n t re in ca bi n e .

Şi apoi a urmat Joh nson

- A f o s t o transm i s i u ne directă ?
- Nu m i - a m dat seama. Eram i n cabina spicherilor, cu fetele, şl
n-am putut afla ni m i c . Tu ce c r e z i ?
- Eu ?! Mi se pare t otu l o g l u mă p roa st ă , de n e per mis .
Am pornit mai departe i n tăcere . Miriam era o bişnu it ă să mă
vadă cert i n d u -mă ... în g i n d c u cite c i n eva şf nu mă î ntre r u pea nicio­
dată. Jar eu am i nc ep u t să t in u n i n cendiar d iscur s anti-Johnso n ale
căru i . pasaje vi olente n u se puteau desc ifra decit după figura mea
încruntată.
Retor i sm u l meu lău n tric s-a consumat abia in preajma casei lu i
M iriam, şi, i n t rind i n m ic u l apartament răcoros, m-am simţit di n nou
bine di s p u s . Aş fi rămas ore i ntregi to lănit in vechiul fotol iu de p l uş,
povestind, d acă pe neaşteptate n-ar fi apărut Snowders p urt i nd u n
u riaş b u chet d e flori.
Ne-am salutat d i n virful buzelor şi m-am înveselit vizind că nu·

prea se simte in largul lui.

- Am trec u t numai pent ru dou ă minute, i-a sp u s lu i M iri am
plescăind ciudat di n buze. S-a int implat c ev a form idabil in i st o ri a
!lmeritii. Pină in\r-1> lună im:e!)em rbb\)iut
Nu mă i n t e re sea z ă , s-a st rim bat Miriam. Nu mai ci tesc zia-
re l e.
Cum? Ce ziare?J Tu a i fost chiar acolo, la studio, ci n d a
v or bi t. . .
la st udi o ? Azi am p lecat mai devreme ca de obicei.
Formidabil! Garrow, sp u ne -i ce s-a i ntimrlat 1
Habar n-am, am mormăi!.
Nu ? Nu ştiţi nimic? N emaip om e n it 1 N e m aip o m en it ! A vorbit
Jo!mson. strămoşu l in viaţă ...
- Term i na ! 1-a intrerupt M iriam. Banalităfile astea mă agasează.
D!!-te mai bine şi ia ceva de băut.
Dar S n o w der s, care de o b i cei e cu rt e n i to r cu femei l e , nu s-a miş­
Cill din loc; >

1
 - Azi ridem , a sp us el, poimiine o si ne dăm peste cap. Juhnson
are o bombl pe rso na lă şi va dem onstra ci exis t ă arma curati 1
- Dar, Roby, parci se retrisese complet din areal (asta il in­
furia : să-I c hem pe numele mic pe el, preşedinte al unei subcomisii
anchetatoare) s a u fu�ese internat peatru nervi '1
- Nu s-a retras niclodatl, a condus totu l din umbri ca un
mare cap pol it ic . Asculti-mă pe miae, e ca un preşedinte neales,
un Bismarck atomic...
- Haide, haide, am spus, nici ca bluf nu meq�e. Cind a mal
avut l i b era Americi preşedinte neales '1 Spune mai bine ce se as­
cunde in spatele bancului lstuia. Ha i spune-m i la ureche, să n-o
plictisim pe Miriam.
Mi-am apropiat fata de a lui şi m-a izbit un miros greu de
alcool. De aproape l-am vlzut şi ochii - roşii, obosi ti. S nowders
era beat mort. Mi-a şoptit ceva fără cap şi fără coadă.
- Bine, am sp u s , să cio c nim atunci pentru noul pre şedin te 1
- Să. . . cio::nim, a încuviinţa( el cu greu tate şi s-a ri d i cat să
plece după băutură. Buchetul uriaş de flori pe care-I Jldusese ii slu­
jise, desigur, la menţinerea echilibrului. Cu miinile goale p!rea u n
ac r obat gata s ă cadă de p e sîrmă.
In clipa in care a ieş i t i-am propus lui Mirilim s-o ;;tergem,
lăsînd u-! de unul singur, dar ea n - a vrut. Oricit, era gazdă. M-a m
hotărît atunci să-I îmllăt ca să scap d e el, ş i o oră după c e s-a
intor s cu o porcări e de carcalete sforăia cu fruntea pe masă. L-am
tras p î nă la pat, l -am descălţat, l-am învelit şi l-am i n c ui at in ca­
meră. Apoi am pornit spre fluviu, am u rcat cu omnibuzul pe dealu l
cel mai inalt şi ne-am aşezat pe tera sa restaurantului lui Camuse.
Foarte departe cerul era uşor luminos. Acolo se afla Dorches­
terui, şi mi il e l u i de reclame strălucitoare păr ea u că se reflectă pe
boltit Era un indemn la visare acea suavă bande!eîă albiistruie ce
înconjura cerul negru ca o prevestire a lum i i de dincolo de zare.
In clipa aceea mi-am a m i nti t clămpăneala l u i Johnson. şi un
fior mi-a trecut de-a lungul şirei s�inării. Dar lumea dimpreju r părta
să fie foarte liniştită. Poate că nu trecuse;ă pe acasă in uiHmele ci­
teva ore să va d ă emisiunea. Cei mai m u l ii erau l ucrători şi m ilitari
de la ,.110", care avuseseră după-amiaza liberă. 1\\ilitarii rideau gr r.s ,
insă destul de retinut. iar ci\'ilii mincau cuminte şi be<:u cu in;:-hi1i­
turi mici.
- Ar fi bine totuşi sa i n c e rc i să mă di�trezi, stimate domn,
mi-a spus Miriam. lţi respect tă.cerile, dar nu in loc al.
N-a mai fost nevoie s ă spun c e va amuzant, căci in clipa aceea
şi-a făcut i ntrarea Percy Rank, marele scriitor al coastei . Venise
intbtit de o femeie înaltă, drapată intr-un soi de peplum verde-li\·id.
El vurta o haină-pijama largi, dungată şi pantaloni reiati. Iar după
di n s u l venea secretarul său ducind un ciine de vînătoare care amu­
şina in toate părţile.
Pe R.ank îl c u naşte a toată lumea şi toţi ii citeau cărlile. Dînsul
publica
....
de -·m ult, din timpul lui Roosevelt, dar atunci scosese o pla-
\\
chetl v i ol en t democratici fi acum trebuia si se reabiliteze in faţa
high-llfeului •. De ace ea prod ucea in serie romane d e s pre con structii
pe Tennes s e e, triloril, pi es e stupide scrise ln colaborare şi girate cu
nu mel e luL. Cel mai tare il cbinuia unicatu l - voi a să se vadi el
natura a spart forma in car e 1-a tu r nat. Se imbrlca fistichiu. la
loc al dansa nu pe ri ng , ci lingi masa lui, se pleptlna a la Titus
A nd r onkus şi daci nu s.ar fi i n grlşat cred el ar fi m ers cu şol·
durile d escoperit e aplkindu-şl pe ele I ni ţ i alele ..R.P." Clrţile lui, cu
tensiu ne epici şi bine documentate, aveau totd eau na ceva artif ici os.
Asta nu le ficea mai puti n citite - continea u şi chestii picante , de
la ordinea zilei -, iar el şi le rec om a nd a călduros tuturor.
s ca n d a l ,
- Hello, Ga r row, m-a s alutat , şi zimbetul lui comunicativ era şi
el (icut.
Qank avea un t em perame nt de peşte mort, dar era destul de
d e ş te pt si nu uite asta niciodati şi destul de dibaci pe ntru a m ima
pasiuni şi amiciţii.
S-a apropiat de no i, a legat ciinele de un picior al scaunului
şi şi-a căutat o pozitie ostentativ comodă. Aerul de mecena cu care
voia să guverneze mica noastră masă mi amuza copi os. Miriam însă
s -a supărat şi 1-a tr i ntit pe loc nişte obrăz n ic ii seci, pe care dinsul
·

s-a făcut c ă nu le bagă in seamă.

Pe la miezul nopţii a apăr ut şi Sn o w ders . MI-a spus la u rec he
cum a săr it pe fereastră şi cum a de dus unde sintem.
- Se întimplă ceva nep lăcut , Garrow, mi-a şuşotit. Să faci bine
să-fi fii gura.
Şi a i n c eput sl-mi to a rne despre Johnson şi dest i nele Statelo1
U n ite.
- Ce t ot sporovăiti acolo? a interve nit Rank. Tot d es pre g l uma
idioată a lui Johnson?
N-a fost o rlumă idioată, a spus Snowders. Aici se ascunde
ceva.
Nu cumva cre zi că ramolitul ăla mai are vreo putere ?
Da, cre d. Ce a făcut Dodge e cu totul reprobabil. In definitiv
avem nevoie de războiul rece. Cum să-I d ucem ? Cu tr atat e ? Dacă
într-adevăr se incheie un pact? Avem atitea (\Orp u ri de armată răs­
pîndite in toată lumea. C um o să l e trecem la muncă paşnică ? Să
le a d u ce m aici să şomeze ?1... Şi apoi educaţia de conchistadori, cc.;e
li se face of i t e ri lor şi soldaţilor de ani de zile, e un fleac ? Iar, hm ...
in ceea ce priveşte dezarmarea ar trebui totuşi să avem pr im u l cuvint.
Era S nowd e r s in intregime. P o r nis e s ă s p ri j in e rlizboiul rece, şi
deodată, fără nici o legătură, se arăta p arti z an al de zarmă rii, pentru
că in jurul său vedea patru perechi de ochi i r o ni e i şi dispreţuitor!.
Jşi incheie s pi ciu l cu un atac plingiref impotriva noas tră şi incercii
să ne provoace la o d is c uţie. Dar nimeni nu voia si-şi strice noaptea
din cauz a lui, şi s-a Izbit de o indiferenţă totall.

• IUgb-Jite. ':"'- ,.Inalta societate", protipendada (n. r.).

'"" �-"'

9
 Cllfre dl m in e af l a debarc a t la m asa noastrl mai or ul Garry
Barou, 'arc, in ciuda capac ită ţ ii sale fusese scos din Ministerul de
Razboi şi trimis i n m icul Dorchester spre a-şi ,.ispăşi" vede ril e sale
democrate . Bluful l ui Johnson li scos es e din săr ite şi v or bea numai
despre asta. l - am făc u t se m n si tac ă pentru el S nowde rs era aco:o,
dar n ic i n u -i păsa.
- Nevastă-mea e in ne bu n ită, m i-a spus el. Crede in toate pros­
t i i l e . Cumpără costum e antiatomice, plase, coşulefe, l i ng u r i antiato­
mice. Porc ă ria de ieri a sc os-o din m i nţi. Şi din nefericire tre bu ie să
rec un oa ştem că asc unde m ult adevăr.
Adevăr, ce fe l de adevăr?
- Dar d u m ne ata , Garrow, c um crezi că va incepe războiul ?
- Nu va incepe 1 Există o limită a ra d ioac t ivizări i atmosferei.
O sută de bombe H, exp\odind împreună, ar forma un linţoliu care
ar i nvel i tot globul.
- Garrow, i n ţelege , in clipele acelea n-ai avea de-a face cu
oameni, ci cu nebuni. Spune, c:rezi că ex i stă nebuni ?
- Cred.
- Ei bin e, Johnson a făc ut o glu mă idioată , dar dacă un astfel
de pa ranoic • re u şeşte să strîngă i n jurul l ui o m ie de desperafi, o
su tă de bombe, o s u t ă d e teleghidate ?
- Va fi paralizat inainte de a face o mişcare. I n tre cei care
conduc statut există şi oameni de afaceri cu nervi so\izi şi capete
!ucide, care j u d e c ă la rec e. Iar ce lor care u rlă mai m u l t atmosfera
de isteTie le convine pînă l a primejdia d irectă. Ei şti u c it de tari
si nt ruşii.
- Are d re p tate , a intervenit şi Rank, care nu se amestecase
plnă atu nci din cauza lui Snow d e rs. Est modus in rebus ••. lratio­
n a l is m u l îşi mai găseşte a depţ i in filozofie, d ar in n i ci un caz nu.
poate sta ·la baza do c tr ine i economic� a vre u n u i stat. l raţ io nalism
teoret ic, hm, asta mai merge. lmbccil;late politică? fie. Nu însă si­
nuci d ere . Nu cred că s-ar pute a inscena o lovitură de teatru la pro­
porţiile astea.
- Oh, domnule Ra nk , n u - i c u n oa şt eţi pe ace ş ti şobolan i opăriti !
L-am c i upit pe Garry ; Sno w d ers, pe jumătate adorm it, incepca .
să dea se m n e de trez ir e. Dar m a i or ul nu p u tea fi oprit .
- Dumneavoastră, domnule Rank, sînteţi un om pe care- I resr�.:t
cu deosebire. Rom an u l dumneavoastră fluviu des p re nobilimea sudu­
lui m-a incintat. D ar de ce nu l u a ţ i atitudine imp otriva emisiunilor
l u i .,Chow", cum a fost cea de ieri? După c u m aţi spus, există .o
m ăs ură in lu c ruri .. .
- Ah, nu. !\sta nu ! s-a grăbit să răspundă Rank. Şi-a dat
seama n um a i d ec i t că fusese pripit şi a continuat. De altfel, domnule
maior, există un c urent de semnături cu sropuri antirăzboinice şi

• Bolnav de pi.Jrannctt - rnaladce mirll�ti.:J '-·roni,.:�r manileslat:'l prin iJcl

(i'\t•, r r !rt man_ia _11C'fS.CCUţÎ<:i. UllCOfÎ pr&n h:du; Îlt:I�\IÎ (.n..-. r.).
·� t�., p rc>ic·· iattnă care 10seamna: Exista o m"sura '" lucruri (n. r.).
antlnucleare. Se pare lnsl el lorma asta e lnvechitl, e nev oi e de
ceva mai eficace ...
Şi a urma t cu consi derati i f ilozofice gre u de i nfeles pî nă î n
mome ntul plecării. Femei a cu care venise Ra nk ne privea cu multă
condf'scendenţă. Avea n i şte ochi verzi. migdalafi, m inunaţi, dar lip­
siti de viaţă, şi un păr roşiatic stins, c a de bronz brumat. Se ved ea
că R a nk o folose şte decorativ. De altfel, n u -i plăceau femeile, cum
nu-i plăcea să bea, dar făcea toate astea pentru a supralic ita biata
viată monde nă din Chandow.
Cind ne-a m ri dicat de la masă, Snowders abia se finea pe pi­
cioare, şi l-am urcat într- un t a x i, i a r Rank şi cu frumoasa lui s-au
dus direct spre flu viu să-şi ia baia de dimineaţă, Secretarul să u, care
ducea ciinele, moţăise tot t impul şi ac u m dirdiia.
Era m obo sit de moarte, dar nu-mi venea s-o las să plece plicti­
sită pe Miri am, care răbdase i ngereşte conversatia noastră toată
noaptea.
Hai4e, fetito, i-am spus, o si te conduc şi o să-fi povestest
<:eva. 1

III

M-am trez i t cu gura i ncleiată şi cu o groaznică durere de cap.

Mi s e î nvîrtea in m i nt e imaginea şefu l u i căutind u-mă pri n redactie,
aceea a lu i Miriam, intristati, şi cea a l u i Andrew.
Incercam o senzatie neplăcut ă gi nd indu-mă l a Miriam, pe care
o făcusem să-şi piardă noaptea. Revedeam och i i ei mari, de pisică,
nasul p u t i n lătăref, gura cu buze p l ine, arc u ite şi-m i părea ci o
aud spunîndu-m i jumătate ali ntat, jumătate dojeni tor: băieţel,
băiefel!
Aş li trecut pe la ea pe acasă. dar socoteam că trebuie să tie
obositi şi că mai doarme. Am luat-o dec i pe Broadway L i ne - bu­
levardul ce ntral ca re poarti acest num e in amintirea unei l i n i i de
apirare a vechi lor fermieri. Ma gazinel e se deschiseseră, d ar patroni i
nu s e aflau înăuntru, ci afară, pe prag, in gru p u ri mic i , c a şi cum
n-ar fi fost stăpî n i i unor clădiri impunătoare, ci ai unor m ici dughe ne
de periferie. La barul central era o a de vărat ă adunare in d reptul in­
trării. 1 o capul celor citeva trepte se u rcase u n cet ăţ ean nec u n oscut
care fi nea o predică deşucheată despre lumea d e apoi. Eram prea
mahmur ca să in t e leg ce spune şi am trec ut mai departe. Pe măsură
ce mergeam i ntil neam grupuri de oamen i a gitati care sporovăi a u
dind din mii n i ş i parcă certindu-st'.
1\\ - am reintors acasă să beau o cafea tare şi l-am găs it pe tata
pregătindu- şi ceaiul. M-a privit indel u ng, vădi t nem u l t umit de
noaptea mea albi, şi nu m-am simtit prea la îndem înă. Bătrî n u l e ra
sever şi puritan di n adincul suiletului şi nu intelegea cum îşi poate
pe t:ece cin�ya timpul altfel dedt ocupi nd u -se de şti i nfă. Zece ore pe
rl trăia prin tre coball Institutului, experimentind seruri şi vaccinuri,
şi d acă , i n ciuda capa c it ăfl i şi a inte grl tă f i i sale, nu-l făcuseră di­
rec tor , aceasta se d atora groazel l ui pentru f u n c ti i l e oficiale. Ultimii
ani i l imbătrini seră rap id, dar, aproape chel şi cu ti m p l ele argi ntii ,
rămăsese la fel de frumos ca In ti n ere t e , u n u l d i ntr e "capetele" cele
mai tulburătoare din Cha ndow.
- Vezi. fi-am adus nişte cărţi, mi-a spus, răsfoie şte-l e i na i nte
d e a p l ec a la redacţie.
Asta era o aluzie la faptul că in u ltima vreme nu m ai citisem
i ndeajuns. Term i nasem filolo g i a a n u l trecut, la Philadelphi a � după
ce-mi pierdusem un an la fa c ulta � de fi z ică atomistlca atrăgindu ­
,

m ă deopotrivă - , da r ca t edr a pe care o aşt ep tam la Cha ndow n u se

e li beras e şi i n t r e timp int r asem in g azet ă r ie. Voiam să am banii mei
şi, intr-u n fel, să exersez cele invăfate. Fă c ea m cronici dramatice, m ai
ales cronici l ite rare şi u neori reportaje. Bătrîn ul era de acord cu pro­
fesi u nea m ea ocaziona lă, numai fiindcă era ocazională, şi mă imbol­
dea neinc eta t să-mi continui studiile. El însuşi mare ama to r de lite­
ratură, işi pierduse mu lte nopfl in vremea în care era student la me­
di ci nă p entru a-şi copia fragme nte enorme di n Rim b aud . F i l o lo gi a
urm ată de m ine constituia intr-un fel im p l i n irea unor vechi do r i n te
ale l u i, şi, fără ostentaţie , dar perseverent, im i atră g ea atenţia că
l it eratu ra nu s e face numai cu Inimă, el m a i a l es cu m uncă.
După ce a plecat la institut am deschis aparatul. Era o emisi u ne
de satiră destul de nostimi, după care au u rm at ş ti ri le.
La inceput n -am inteles prea bine ce spune spicherul, apoi am în­
mărm u r it . Era din nou vorba de Johnson. Em is i un e a de aseară nu
fusese un b l u f 1 ls teric u l acela bătrîn fusese intr a de văr in stăpinirea
-

p roiecti l u l u i şi a m i j loc ul u i de a-1 l an sa 1 Asta d epă şea tot u l, era re­

vol tător. Spicherul a cont in uat menţionînd că pînă se a ra vor surveni
date noi. Adăuga că cele spuse nu se referă decit la unele state cen­
trale, unde se difuzase discursu l l u i Johnson, şi că in restu l ţări i nu
s e ştie nim ic.
Şi eu f use s e m toată noa ptea la bar, orb şi s urd la cele ce se
intimplau. Vasăzică despre asta discutau atit de aprins ne gusto rii de
pe Broadway Line şi toti acei pietoni matinali. Ci bătrînul se arătase
foarte calm nu mă mira de loc - de cite ori av ea o problemă in
studiu lumea din jur il a păr ea doar ca o gă l ăgie supărătoare.
Am plecat in f u gă spre redacţie ş i in drum am c umpărat z i arel e
de ca pi ta lă Spicheru l minţise. Toate primele pagini erau a c o per ite de
.

tit lu ri in l egătură cu Johnson. Vasăzică nu fusese o chestiu ne care să

priv ească doar citeva state c entr ale, aşa cu m se spusese la radio cu
un sfert de oră m a i inai nte. In ciuda fapt u l u i că era tirziu şi şeful
avea nevoie de mine, m-am oprit pentru a citi pe indelete.
Comentator u l lui " C l e ve l an d Bus iness Tribune" punea i n tr e barea :
,,Care e ca lca cea mai scu rti către război?" Go m e nt a ri u l il a ta ca pc
Johnson şl pe cei care il s pri j i n i arătînd ci e vorba de o aventură
pu�rllă .. At�_ca
mal ales caracterul blufului, căci, d acă s e incercase o
presiune asupu g uver nu lui , lansarea Colomblnel const ituia u n num!it
d e c irc, compromifător pent ru tofl cel ca re ar 11 lua t parte la el.
Comentariu l d in "Telegraph" era mal tra nşant. Reieşea e l c inci•
s p re zece posturi de televiziune din al te multe state americ ane dldu·
seră i n paralel acelaşi profTam. Asta insemna el Johnson fusese i n­
reeistrat pe pe l i c ulă şi el nu vor b ise liber. Dar o i nre gist ra re cere
timp !jl ope ra ţii l e de montaj, sincronizare, multiplicare, de asem ene a .
Discursul fusese pregătit deci in unn l cu două sau trei zile şi nu
se aşteptase decit momentu l potrivi t pentru a fi difuza t. Rationind
mai departe, ajungea la concluzi a că cei mai mulţi oameni d e stat
şi de afaceri susţineau dezarmarea, d ar că un grup de bus i nessme n i ,
desigur c e i mai i n răifi, incercau o acţiune desperată.
Presupunerile comentatorului din "Telegraph" păreau destul de
l ogic e : Johnson reprezenta grupul ultrareacfionar in teresa t in men·
f i nere a celui mai furi bund galop de inarmărl. Grup care ar fi mers,
cu orice riscuri, ptnă la transformarea r ăzbo i u l u i rece în răt.bol cald.
Dar pentru asta era nevoie nu n um ai de arm ament, ci ş i de opin ie
publid. I ar opinia p u bl ică spriji nea in mod vădit dezarmarea .
Atunci ? Era nec es ar să fie d us ă o c ampanie de i sterizare a populaţiei.
Cu aceasta comentatoru l i t i încheia demascarea lui Johnso n şi
cerea urm ă r i r ea lui pe linie de stat. Articolul fusese scris aseară.
Deci de at u nci şi p\nă la emisiunea televizată de azi s- ar fi p u tut
l ua m ăsuri impotriva proprietarului Colem bine i dacă anum i t e foruri
nu J-ar fi apărat.
Dup{ ce am răsfoit alte trei z i an , am ajuns la arti col u l lui
Rippman. Tun a şi fulgera cum nu o m ai făcu s e niciodată. El
salutase pre l im i n a ri i le a c o r d u l ui şi - sublinia - nu-şi inchipuise că
dacă exi stă bătrtni irespc>nsabil i , ei pot găsi sprijin la o a me nii de
a faceri lucizi, la militarii cu experienţă şi care gînde sc i n perspectiv ă.
Cerea o d eclaratie oficială împotriva "bătrî n u l ui farmer", cît şi an­
chetarea publ ică a acestuia. I ncheia asi gurindu-şi cititori i de e poca
de prosp erit ate paşnic ă ce avea să urmeze.
După o noapte de la apariţia lui Johnson pe ecran incepeam cu
adevărat să-mi adun gindurile. I n faţa · mea, realitatea apărea rece
şi cenuşie consemnată in c olo anel e ziarelor din cap i t a lă . Voi a m să
şt iu dacă nu cumva reacţia grupului de extrema dreaptă va trezi
si mpatii in med i i le inalte, a n trenind totoăată şi alţi nemulţumiţi.
Intrind i n red acţie, i-am gă s i t pe băieţ i făcînd s u poz i ţi i fan­
tastic e in legătură c u ultimele evenimente. l-a m dat un telefon lui
Miri am . dar p le c a s e la Dorchester să i nreg i s treze un spectacol al
arh i tecf i lor. Cei de la " Ch o w " mi-au s p u s că fratele meu Andrew o
lua se cu ma şina lui. El lucra la o fabrică de oţel la Dorches ter, d a r
locuia acasă cu noi. pentru c ă dru m u l nu-i l ua mai m u l t de 4 0 de
m i nute. Mi-a părut bine că M i riam e cu An dr e w - d i nsul e un fel
de editie nouă a bătrî n u l u i, şi in aprop ierea lui te simti m ai cum s e ·
cade decit eşti şi in d eplină si guranţă.
De-abia am lăsat receptorul şi m-a chem a t Snow d e rs intrebi ndu­
mecase
m� daci vrt�usă iau m a s a cu el. Cu nasul său de copoi adul

13
ceva neplăcut in turnura even imentelor. Reactia manifestati de presa
centrali avea un suflu democratic, şi d i n su l finea sl fie v lzu t la
brat cu un redactor a l ga z e tei noast re. l-am rlsp uns el n a m tim p -

şi, lmp re u nl cu băieţ i i . m-a m dus să iau o gu stare.

Trecind spre c e ntru, am f o st opriti de o c o loa nl de maş i n i ln­
cllrca t e cu val i ze, sac i de m i nă, termosuri, ca pentru un camping de
d urată. Coloan a p l rea să n u se mai sfirşeascl, aju ngin d p î n i la
f l u v iu. N e-am aprop iat d e maşi n a din fată sl-1 l ntrebăm u n d e se duc.
A veau cu tot i i n işte fi guri pămi nti i şi păreau si nu l n fe le a gi bu na
dispozitie şi c a l m u l nostru.
- Pină n u a f l u că Johns o n a fost inchis, n u mi intorc la Dor­
chester, m i-a sp us omul de la volan. N u vr e a u sl mestec cenuşi ato­
m ',.: i . O să ne facem tabira l î n gă Cha ndow, p r i ntre dealuri. Avem
cortu r i de azbest, sper că o si m ear gă.
Băieţ i i s-au l ngrămăd i t i n ju ru l l u i.
- Dar e o nebunie ! Cum v-a fi gindit ci o să se intimple· ceva �r
Orice bl u f vă dă peste cap ? ! Şi c i ne a a vut ideea asta teribi lă ?
- Elibera t i drumul, n-o să stăm la p a l avre cu voi. Vi convi n e
alei, l a Cha n dow .
- Tot u ş i cin e v-a dat Ideea ? Sinteti o coloană enormă. Cum
v - afi adu n at atitia ?
- Sintem trei cluburi sportive. Şi cu asta, de aj u n s.
O m u l apăsă pe accel erator, maşi na ţlşn i i nainte , şi am mai a v ut
vreme să zăresc două tol be cu săgeţi care-şi rup seseră învelitoarea
ş i se cioc neau i ntre ele.
P a n i c a , i ntr- adevăr, i ncepu se. Am răm as loculu i ş i am ni.I{Jlărat
o s u lă şi douăzeci d e maşi n i. Curi n d au di spăru t i n v a l ea oraşulu i,
şi noi ne-am dus la m asă. La i ntrarea in local n e -a oprit un i nd i vid
care v i n u ea n i şte păl ări i gă l bui cu aspect metal ic, asemenea u nor
străc h i oare. Cerea un dol ar pe bucată, susti n i nd că prezin tă gara n ! i i
totale impotriva p u l bcrii a tomire şi a pl oii ra dioacti ve. M -a m iniu­
ria t deod ată pr o s teşte şi am tipat l a el, dar băie tii i - a u l u at apăra­
rea. In t i m p u l mese i au mai ve n i t doi ambul a nfi. Prim u l v i ndea
ochel ari ant iatomici, al doilea n i şte m i nim uri, b u ne p e n tru nudişti,
avind in tes:tt ură lire de plumb şi a z best. M inimuri le, ca prote·: tie
i n:.potri va sterilizării, era u c araghioase, şi amb u l a n tu l - u n şmec h e r
n e ru ş i nat. I n trucit i m i reră p ii ta sem b u n a dispozitie, i-am reami n ti t c ă
n1 oarte a c e l u l e l o r sex u .l le n u se datoreşte radiajiilor ce pătru n d pr i n
pa ntaloni ca n iş t e a ndrele, ci infe.:jiei perio s tu l u i •, a organelor in­
terne c are nasc globule roşii . 114 -a i n te l es mare l ucru şi m i-a p lasat
un minim um.
După- masă ne- am d u s la c l u b u l actori lor. Au trecut d i n ziua
aceea trei l u n i, d a r i mi amintesc totu l de parcă s trăzile şi oam� n : i
e r a u i n bătai a unor rellectoare. T i m p u l, care de obicei se desfăşoa ra
rapid în ilm i n t iri, s e derulează i nce t ci n d i mi rev i ne i n m i n te baru l
c l u b u l u i, unde a m sporovăit mai bine de doua ore . Obos i s em dezbă-

� Periost_,� tes u t fib ros care i nveleşte os u l ( n. r . ) .

tind teatru şi m u z ică, l i teratură şi p l ast kă. Se fă c use OTa ş a se c i nd
am ieşit. N-am putut să luăm om n i b u z u l pentru că strada con t i n u a
să fie plină de automobilele celor di n Do rchester. Feţele cri spa tc,
l ucru rile aruncate u nele peste a l tele arătau că oamen i i plec aseră i n
f u gă, l a i ntimp lare. J nj u r a u de mama foc u l u i pentru c ă n u m a i
puteau i n a i nta . i a r străzile latera le erau l u ate c u asalt. Cei m a i m u l t i
îşi dec a pota seră m a ş i n a , d a r n u toti i n drăzn iseră s-a Iacă. N -avea u
prea m are încredere i n protectia ofer ită de pălărioarel e gal be ne ce
răsăreau pret u t i n deni , ca n i şte c i upercufe.
- E inalta soc ietate a Dorchesterul u i, a ob�ervat u n u l d i n tre
bă iet l.
I nt r adevăr după l ucruri le î ncărcate în t u risme i t i dădeai seama
- , ,

el se scurg pe străzi le orăşel u l u i numa i carti erele de h i gh- l i fe d i n

Dorchester. U n i i di ntre ei a veau des i g u r ş i adăposturi i n d ivi d u a l e
t n c u rtea v i lelor, dar preferau s ă p u nă 4 0 k m i n tre ei şi pres u p u s u l
o b iec t i v a l l ui .l ohn Johnson.
S i m team cum m ă cuprinde di n n o u deruta. Mă a f lam i n seco l ul
a l XX-l e a. Contem pora n c u oameni i care descoperiseră t a i n ele i n t i m e
a le materiei şi fol ose a u toate t i purile d e energie ca s ă zboare să-şi .

pr ă jeasră chiltelele. să bea coca -col a l a ghea ţă. Ş i iată că g nomii

acestei m a teri i s u p use m irî i a u şi-şi arătau colţii, iar oameni i fugeau
de mama lo: u � u i. Priveam şi n u - m i venea să cred. Bulevard u l care
ducea l a fluv i u era mărg i n i t de c astani uriaşi, bitri n i. Soare l e trec e a
c u g r e u printre ra m u r i l e lor î n !oiate şi, sus, i n coroana verde, păs:"i ­
rile ciripeau. Tot u l părea paşnic l a zece p icioa re deasupra p ăm î ntu­
l ui. I a r jos fipa u c l ac�oa ne obo� i te. p l i n J!e a u c o p i i i . şi c i i n i i schel ă­
tăia u.
Biiieţii pr i v e au deconcert a ţ i c ele ce se i nt i m p l a u sub ochii
noştri , i a r după o vreme n e-am hotirit s ă v edem totu l pî nă la capat
şi a m p l eca t spre ba ru l lui Cam u se. N -am scăpat d e automobilele
refu gi a ţ i l or deci t trec i nd vec h i u l pod arun{at peste f l u v i u şi a j u n g i n d
î n cart ierele m u nci tore�ti.
Trecusem parcă în t r-altă lu me. Cop ii i se j ucau in praf u l i n c i n s
a l străz i i, alergau p e patine cu rulme n f i. U n i i desenau p e gard , i ar
o femeie ţipa l a ei. Pri n faţa noastră trec ură cîţiva puşti cu pene
i n l i ;>te in păr şi azvirlind cu bri c e ge i n t r-o ţ i nt ă . Un bătrî n a dorm i s e
pe o banc ă i n fata porţi i , şi pipa i i fumega i nt re d egete. Totul părta
d se află la sute de m i lt de Broadway Line. Am urc a t apoi o co t : n ă
domoa l ă şi prel u ngă acoperită de petice le gră d i ni l or d e zarza v a t . :; i
d r u m u l a cotit pătru n zind i n bu levard ul ce se avî nta spre c u !m e <�
Ric hard.
la C a m use nu mai era n i c i o masă l i b eră. Dar a st a o puteai
ndea n u m a i d u pă hainele aşezate pe spă t arele scaunelor, după poşelt!,
după z iarele lăsate pe mese. C l ientii i ş i bea u răcoritoarele in pic ioa re,
sor.i j i ntti de bal ustrada gră d i n i i ş i p r i v i nd a m uzaţi i n valea de la p i ­
cio(lrd e lo:e Ne-am aprop iat şi noi să ne u i tăm Jos, i n căl datea
.

15
l m p ă d ur i tă şi foa rte l a r g i se p u n � a u buele u n e i enor m e t a ber e. SP.
bă te a u pari. se p r i n d e a u d rl i ge , se i n t i n de a u p i nze ; u n i i se clzn e au
s i i n cropească p i ro s t r i i pentru atirn at ceau n u l , a l tii mnf l au sa l te le
pn .. u m a t ice. Pe a loc u r i se drea u primele fu ioare d e fum apri nse sub
v .1 se l e de a l u m i n i u , şi cite o f licăru i e se juca de a s u p r a Ierbi i .
Deodatl i n si , c a l a u n semna l , ref u giatll d i n Dorchester s e op r i rl
d i n treabl şi porniri să u rc e d e a l u l spre restaurantul l ui C a m u se.
C u m a j u n ge a u s u s, se i ntorceau c u fata cl t re fluviu şi-şi pot riveau
bi noclurile.
- Nebu n ii, şopti c i n e v a , a ş teaptă să explodeze bom ba.
I ntr-a d e v ă r, er a u n e b u n i. Tăcea u c u totii, şi in j u r u l lor p l u tu
.
o l i n i şte atit de morm i nt a lă i ncit i n tre g l o c al u l am u t-ise. N u m a i
m i n c a n i m e n i , i ncet ase şi c l i nchet u l p a h a r e lor la bar . M - am u i ta t l a
c e a s . Era ş a s e fărl ci nci m m ute. I n m o d m a n ifest i m potri v a pa n i c e i
colective am fredona l " Odată, odată, o floare ... ", dar două sute de
p ere ch i de ochi m - au f u l g e r a t i n că rc a t i de uri.
ŞI de astă d a tă m - a u l i !l i ş tit, In loc să se i n d i g n e z e o
bă ietii
dat 'i cu m i n e . M-am aşezat pe un s c a u n st i n g h er , ce ri n d o s t i c l ă
d e bere.
Am d u s paharu l la g u ră , şi sticla m i - a ză n e ă n i t pe d i nt i .
Şi In c l i p a aceea a e x pl o d a t Colom b i n a .

IV

Azi i m i d a u seam a că a t u n c i mă dedu blase m . eram doi i nşi -

u n u l i n g ro z i t , i n n:! b u n it a p roape, şi altul lucid, i n t r - o expec t a t i v ă in­
u m a ni!.. Fu g e a m către Bro:1dway L i ne şi i n t r e timp conversam c u
m i ne i n s u m i şi co n t i n u am ra tionament u l i n c e p u t d u pă exp l o z i a
bom bei. G î n deam cu totul a l t i P.l c a d e o bi cei şi e ram c o n ş t i e n t d e
a s ta.
Ace s t " :� l i fe i " se referă la felul pu r, neobişnuit de p u r i n ca re
mi s e i n l ă n l u i a u ide i l e . De o b i ce i gi n d esc in i m a gi n i . şi m u lt i t udi n e a
acesto ra mă determi n ă u n eor i să pi e r d f i r u l p r i nci p a l , să lac ll !l efort
pe n t r u a ale g e şi a l n l li t ura . V i sez neco n t e n it aşa c u m c i n e v a
re sp i rli t ot ti m p u l sa u r u m un bos s Jşi face n e i ncetat socotel i. Ei bine ,
in c l i pel e a ce le a gi n d u l tra rec t i l i n i u , i n f r i c o şăt OT de l i m ped e . Aceasta
se i n t i m p l a î n s ă n u ma i cu u n u l d i nt re c ei doi Eugen Garrow . Ce lă­
l a lt, m a i estompat, ce e d r ept , năştea i magi ni oribile. Apirea u b u r t i
s p a rt e , ochi sco ş i, m i i n i s m u l se şi amesteca-te, şi to at e acestea erau
a l e pări n j i l or mei , a l e l u i Mi ri a m şi A ndrew, a l e prieten i l o r din Dor­
c he s t e r pe care n u - i m a i văzusem d e mult.
A l ăt u r i de mi ne mai fugeau cîţiva oameni , pe care-i aju n sesem
d i n u rm ă . Toti aveau ochii ho l b a t ! şi gifl lau puternic. Nici el , n ici
eu nu priveam decit i n ai nte şi do a r monnăiam cite ceva cind ne
ciocneam coatele. Pe Broadway Line ţişnir� pe linRă nol citeva ma-
ş i n l m i l it a re, apoi citeva maşi ni ale p ol iţiei. I n c o l o strad a era pus t i e.
la fere st re se tr ă se s t r ă ja luzelele şi n ici un su n e t n u s e auzea afară
d e ace l a a l a pa r a t e l o r de radio llsate desch i � de s tăpî n i i pleca t i de
a c a să. Nu se aprinses er ă rec l amele, şi Chandowu l a ră t a ca i n u rmă
c u c i n c i s prezece ani, c i n d se făc useră p r i me l e exerciţi i de apărare a nii ­
aeriană.
N u se po a te, n u se p oate. nu se p oa t e - repeta m in neştire,
a u t om at. Alerga m a semenea u n u i sportiv conşti i ncios, ri l m i nd re s p i ­
rati a după p a ş i : drept u l , s t i n g u l , dreptu l , s t i n gu l - i n s pi ră, i nspi r ă,
e x p ir ă , expiră şi : nu se poate, nu se... nu se.. . nu se . . .
Am co t it pe strad a noa stră, una d i n t re cele m a i vech i d i n Chan­
dow, u n d e tră i seră şi b u n i c ii mei, u nlh i i şi mătuşi le mele - s t r a d a
Democratiei . Ca sa n o a s t ră e r a l u m ina t ă a giorno * . A sta i n semna c ă
bă t r î n u l er a s c o s d i n fir e .
Şi, i n tr- adevăr, cind am I n trat, m-a st rins in br aţ e, ceea c e nu
s e potri v ea de Joc cu sobrietatea l u i.
Mama s tă tea putin de o parte, şi bărbia ii t r e m !Jra. Ş t i a m că
dacă n-ar f i f o s t băt r î n u l ar fi izbucnit i n plins. Dar i n f a ta l u i se
abţinea. Nu îndrăznea să -I zgindărească cind il vedea surescita t .
- B i n e c ă eşti a i c i , E u ge n - mi-a spus bătrî nul. Ar trehu i să n e
i n teresăm, si af l ă m ce se a u de in oraş.
Nu pronu nt a n u m e le l ui A n drew pentru a nu o si l i pe mama să
se s tap i n ta sci mai m u l t dec i t li era in puti nţă.
- Si Ieşim in s tra d ă, am spus, poate o si aflăm ce v a de l a
oamen i.
- Nu ieş iţi, ne-a opri t mama, cenu ş a atomică se împrăştie a cu m
p e ste tot. R ă m î neţi a i c i , rămineti m ăcar vo i aici 1
- Da r calma t i - vi , am s p u s, J o h nso n şi-a făcut experi en t a, atî t a
t o t.E m onstruos c i s-a putut i nt i m p l a, dar e o bombă c urată. Că cel
d i n Dorchester a u fugit, e treaba tor.
- N u t i -e r uş i ne 1? m-a i n tr er upt tata. 11 crez i p e i d iotul ăla ?
Ţ i -a ; pierdut şi bruma de bu n-simţ în nopţi le tale albe ? Ar trebui �ă
ti r l i , să fierbi , ci aici, l i ngi noi. J o hnso n şi-a putu t arunca bomba.
Şi care .,cura t i", dom n u l e r De ce crezi că e .,c u rată" ?
- Cu m, d u m neat a ai b ă n u i ? !...
- D a r c e, eşti nebun ?! Te-a i indoi t o c l i p i de noci vit atea ei ?
Tata păl ise şi băt ea cu p u m n u l i n m asă.
- N u i n telegi, o m u le, a zbierat, că alei s-a făptu it o cr i m ă groaz­
n l că. de neconceput ? Nu vezi a spec tu l u m a n , imed iat uman a l f a p ­
tu l u i ? Dea s u pr a noastră c i neva c e r n e ce n u ş ă atom i c ă ! Da r daci vrei,
a .: o n t i n u a t , si l i n du -se să f i e c alm, si ie ş i m pe stra dă.

M i - a m i n făşurat c a p u l şi g i t u l cu u n f u l ar g r o s. Am desfăcut
puţin l egătur a in drept u l och i lor şi mi-am p ri ns ochelari i de a u tomo­
b i l ist. Mi-am îmbrăcat mănuşile de hochei , m i-am î n f u nda t o pă l ă r i e
peste f u la r şi pa n t al o n i i i-am stri n s la g lezn ă cu şiret u r i. Bătrî n u l a
făcut la fe l şi peste toa te şi -a a ş tern u t m an ta ua cauc i u cată. Apări n-

17
du- ne astfel de eve ntua l a pul bere a to m i c ă , eram am i ndo i j a l n ic i şi
si n iştri ca o trage re in ser ie a o m u l u i i n vizibi l a l l u i We l ls . C i nd a m
i�şi t pe B r o a d w a y a m v llz ut că intreg Chan dowul se c o s tu m a se la fel.
E ra i m p o s i b i l sl ma i recunoşti pe c i ne va d acă n u f i se i n t i pl ri se in
mi n t e cum îşi l e g ă n a coatrle şi cum î ş i t i rş i ia p i c io a re le .
Am o p r i t p e ci f i v a s ă - i î n trebăm ce s-a i n t i m p l a t de f a p t , dar
o a m e n i i n u şt i a u n i m ic ş i dădea u c e l e m a i s t u p i de ră sp u n s u r i .
Primul, u n i n s rot ofei , care p ur t a o m a s c ă de sudor, l ipin d u -i
m a rgi n i l e de o b r az cu ba n d l i z olatoare, era d e părere el Dorchesternl
a di s p ă ru t . E l î n su ş i văz u s e zburi n d pri n aer turla biseri c i i m et o d i ste,
c a re se s c u f u n dase i n f l u v i u cu u n p l e s c ă i t a s u rz it o r. A l d o i l ea era
c răcă nat şi p irpiriu şi se adăpostea sub o u m b r e l ă . Dec l ara că a i e ş i t
di n c asă numai ca să bea w h isky, asigurindu-ne că, după părere a lui,
a l c o o l u l este un a n tiradioactiv. Al t reilea, p a z n i c u l m u zeu l ui d e isto­
rie se acoper i se cu o g l u gl de femeie, lăs î n d loc numa i pentru o pe­
reche d e ochela ri d e soare. El c rede a că n - a fost l a n sată n i c i o bombă,
dar că sărise in ae r baza ex perim e n t a l ! a z o n e i 1 10. După ce s-a
d e p ă r tat de n o i a i nc ep u t să cî n t e des t u l d e tare un cha-cha şi să d a n­
sez e de u n u l s i n gu r .
Ma i i n c o l o p a t ru d e r b e d e i s p ă r g e a u c u b a stoa n el e vi tr in a u n u i
m a g a z i n de băuturi ş i - ş l u m p le a u bu z u n a rele c u sti c l e . P ri m u l c a re a
i n d rllzn i t s ă - i im p i e d i c e a fost b ă t rî n u l , c a re s-a r epez i t şi a p oc n i t p e
unul d i ntre eL Gestul er a atit d e ne aşteptat, i n c i t der b ed ei i s - a u opri t
neşt i i n d ce să facă. At u n c i am sărit şi eu urm at de c i t i v a trecători � i
h aim a n a le le a u d i s p ă r u t . Am p o rn it m a i d epa r t e i n trebi n d c i n d pe
u nul , ci n d pe a l t u l i n l e gătură cu cele t n ti m p l a t e , însă nim eni nu
ştia n i m i c . Foart e m u lti erau î n groz i f i, d a r e r a u şi u n i i care se a m u ­
zau, necrez i n d o iotă d i n d i scurs u l l u i J o h n s o n . lşi î n c h i p u i a u cJ " bă ­
trîn u l farmer" vo ise să-ş i transforme a n i ve rs a re a i ntr-o z i de p o m i n ă
a ru n c in d i n a e r o to nă de tri n i trotol uen •. I a r d i sc u r s u l nu şi-1 f i n u s e
decit pentru a-i zgi ndăT i pe cei din Washi ngton.
Aj u n g i n d i n ce n t r u , a m gă s it o m are de oamen i i n fata harul u i
lui S n ack . F u s e seră scoase c i te va m e s e pe tro t u a r, pe ele s e a ş e z a se
u n sc a u n , iar p e sc a u n st ă t e a Te rre n d a l , ca l m şi se n i n, ca şi c u m s - ar
fi a f la t i n tr- u n parc. Imprejur lumea se i n ghiontea, rîdea şi-şi arăi a u
u n i i altor a co�tumele c e l e mai g roteşti pe ca,-e ş i le incropiseră.
Fi i n d c ă Terr e n dal a \'ea faţ a descoperită, u n i i î n ce pură să se dez brobo­
dea scă . ş i în c u r i n d n i m e n i nu mai e r a m a sc a t .
Ce se î n t î m p l ă a i c i ? am i n t re bat.
Vorbeşt e primarul, m i - a ră sp u n s un omulef gă l bejit, se pa re ci
are de gind să ne citeasc ă nişte instrucţiuni,
I n s t r u c ţi u n i ?
Ce fe l ?
Nu ş t i e n i m e n i .
Si de ce n u le - a co m u n i c a t pr i n ra d i o ?
Om u l e t u l a rinji t.
- Prin ra d i o ? Ca să afle toată America �
-----'·
'
� Trh•llroto\�rn sau trotll - explozibll clasi' c n. r.).
 - Da r c u m ? Cr e z i ca an re s t u l statelo r n u se ştie n i m ic ?
- N i c i n- o să se ş t i e dacă e cev a ne p l ă c u . t
Te rren d a l ne-a i n t r er u p t c o nversati a r i d i c î ndu - se in p i c i o are şi
bă t î n d di n p a l me .
- D r a g i i m e i co n c e t ă ţ e n i , i n c e p u e l, d i n c a p u l Joc u l u i t i n s li vă
sp u n că pa n i c a de c ar e au fost c u prinşi u n i i d i ntre dv. e cu to t u l
l i ps i t ă de o b i ec t . D a t o r i t i u n e i ba n a l e exper i e n te, o a m e n i in t oa tă
firea au a j u n s să poart e t i g ă i in c ap, si-şi l i pe ască och ii c u so l u t ie
t
c au c i uc a l şi sl resplre doar o d a tă la c i nci p a ş i .
As c u l t ă tor i i z i m b i r ă $1 se a u z iră chiar cîtev a hohot e de ris.
- De a lt !eJ, u rm ă Terre n d a l , ceea ce vă spun n u re p re z i ntă d e c i t
părer i l e mel e pers o na l e , şi d a c i c i n ev a o s i a i bă cev a d e a d ă u g at i l
r o g s_ă se u r ce p e m o b i l ierul lui Snack ş i s ă ia c u v i n t u l. L a u r m a
urmei, ce s - a i n ti m p l a ? t
- Ei, ce s - a i n t i m p l a t ? t u n ă o vo�e g roasă.
- C a să spu n drept, i ncă n u sint l ă m u r i t a s u pra exploz i e i , s p u se
p rimaru l . D u p ă m i n e p u t e a să li s ă r it in aer chi a r Jo h n s o n , u rc a t pe
J epo z i t u l să u de c a r b u r a n t . Sa u , c u m s p u n alţ i i , u n ar t i f ic i u a p r i n s c u
o tonă de lrotil. B u n u l n ostru stră m oş in via ţă e puţin cam deşucheat
şi , d u pl c u m ş i - a r putea a m i nti ce i mai in v î r stă d i ntre d v ., d i n s u l
manifesta a s e m e n e a m i c i c u r i o z i tăţ i i n că d i n t i nereţe. Dacă ac u m 30
·
de a n i J o h n son a v r u t să depl aseze m u n t el e Richard p r i n d eton a : i c,
d e c e s ă n u f i tro:s in c i n s t e a a ni versăr i i sa le o sa l vă c a r e să fi e a u ­
z i ! � pină la Wa s h i n gt o n ? La i nc ep u t eu i n s u m i am co n s i d er a t em i­
si u nea de i eri un b l u f . A p o i am socotit că a semenea experienţă n - a r
fi c u totu l reprob a b i l ă d acă s-ar desfăşura u n d eva i n Paci fic i n p re­
ze n t a u nor o bser v a to ri. Şi m i s- a părut o a r e c u m c i u d at faptul c ă ea
a a v u t loc l a 5 k i l o m e t r i de Dorcheste r, in prea j m a conac u l u i l u i Joh n­
son ş i i n aprop i e rea v i l e lo r m u l t or m i c i f er m i e r i .
- M a i s c u r t ! La s u bie c t ! stri gă c i neva. V re i să n e im p u i c a p u l
cu vorbe ? S p u ne ce a vem de făcut ?
- Dom n i l or, dar da ti-mi voie ..
- N i c i o voie, t i p ă o feme i e. V re a u să mă i ntorc aca s ă . Se poate
p l eca pe ş o s e a ?
- Se a u de c ă s i n t şi m or j i , s t r i gă a l t c i n e v a cu o voce răguş ită.
Sp u ne-ne cite v i c t i me s i n t ?
- P î n ă u n d e a a j u n s u n d a dl! ş oc ? î n t r e b ă , ş u i erat, un ti n ir s u b­
tire cu oc h e l a r i . E a d evărat că Dorchesteru l arde ?
U l t i m a î n t reba re fu urm a tă de o r u m o a re care nu prevestea n i m ic
bu n .
- Şi a c u m, s e au zi d i n nou vocea răVşită, p u l b,e rea ca de p e s te
noi ?
- Dom n i lor, dati - m i vo1e, repetă Te rr e n da l , m a i aspru d e a s t ă
d a tă. V o i f i s c u rt . P : n ă l a pri m i rea u n o r noi ştiri, am sarc i na să v ă
c o mu n ic h otărî r i l e c o n s i l i u l u i m u n i c i p a l .
Treb u i a s ă le c iteşti de la i n cep u t.
N -av.em n e v o i e de d iscursuri a c u m .

19
, Terrendal flc u sem n cu mina cerind Unltte şi, sc:ofln d un petic
de hirtie p l i n de şterslturl, citi :
- Cetiten i d i n Cha ndow. Azi, ora 1 8, pe terenu l di n preajm a
d ea l uri lor Srand aparţ i n î nd d o m n u l u i John Johnson a avut loc o ex­
plozie de mari proportii a cirel naturi e ind necunoscuti. Expertii
deplasafi l a lat a loc u l u i n-au putut i dent ifica tipul explozi bi fu l u i fol o­
sit, constati nd doar el efectele experientei respecti ve nu s-au trad u s
decit foarte p uţ i n intr-o creştere a ra dioad i v itlfil, Anima lele-martori
aflate la 500 de metri de cen tru l craterul u i sî nt sănitoase şi vioai e .
Dar, Intrucit faptu l respecti v a produs oarecare ne li nişte in rî n d u l
l o cu itorilor d i n orăşelu l nostru, s-a hotărî t l u a rea urmltoarelor mă­
s u ri : se va cere trim iterea unei com i s i i de a nchetă la fata loc u l ui :
domn u l John Johnson va fi anu n tat să se prez inte in fata aceste i c o­
m !s i i fără i n tirziere. Se vor l u a m ă s u ri pentru me nţinere a ordi n i i ca
nu c u m v a a fl u e n ta curioşi lor pe tere n u l c o n sacrat experiente i să de a
n � ştere la nep lăceri. Se va constitui a stfel un cordon. n u m it de ,. sec u­
ritat e specia lă", de-a l u n g u l unui perimetru de zece mile i n ju ru l cra­
ttru l u i. Totodată - pentru m e nj i nerea ord i n i i - va fi a lc ă t u it un al
d o i lea cordon ce v a c,uprinde în interiorul l u i oraşul Chandow alăt u ri
de oraşele W o n d ers, Dubbs, Fli n t . L a alcătuirea primul u i cordon vo r
contri b u i ofiteri, poliţişti şi volu n tari. Cel de-a l doi lea va fi con stit uit
d i n tr-o sumă de p u ncte de control afl ate pe şosete, poduri, statii d e
c a l e ferată. Cetăfen i , ajutati la m e nt i nerea ord i n i i 1 Proporţional c u
n u m ă r u l l ocu itori l or, C h a n dow u l are drept u l şi obli gaţia de a furniz a
o m ie de volunta ri. Echipamentu l ac estora va f i d i stribuit la C l u bu l
aviatorilor de către m aior ul Garry Baron , c are răspunde de or g aniza·
rea cord o n u l u i de sec uritate specia l ă şi de instruirea cetăteni lor.
Terrendal tlcu şi se aşeză pe scaun.
- Ce-i · asta ? spuse tata, p a l id de furie. Ce-i băta i a asta de joc ?
N - au putut identifica natura explozi bi l u l ui ... radioa d i v i t ;:tea foar te
pufi n crescută . . . ? !
- Ce-i asta ? strigă şi cinev a d e alături. Crez\ c ă sintem sugac iil
Pen tru c e-i nevoie de cordoane ?
- V rem să plecăm acasă 1 ţipă feme ia de m ai i n a i nte. Vrem si
ne î ntoarcem la Dorcliester 1
- Circulati a pe şosea e întreruptă p e ntru 24 de ore. s p u se Ter­
rendal. Cei d i n Dorchester n-au decit să răm î n ă i n tabă ra p e c ar e
ş i - au ri dicat - o. I n defi n i t i v, n i m e n i nu i-a chemat la Chandow.
I n c l ipa aceea, u n portărel urcă pe masă ş i - i i n m ină o hî rt i e.
Primaru l o c i t i i n f u gă şi, cu toată binec u n oscuta s a stăp î n ire de
s in e, p ă l i.
- Dom n i l or, spuse, d ucet i-vă ac a să. V o l u ntari i să se prezinte la
Clubul a v iatorilor. facem apel l a toti oame n ii de i n i mă d i n oraş. Ş I,
pînă c i n d nu se vor c unoaşte exact urmăr i le exploziei, feriti -vă să
circu l a fi· prea mu lt. V o l u ntari i, e v ident, vor că răta costum e speci a le.
De ce ? î ntrebă vocea d e bas.
, :- pe,�e 1 se auzi g l asul şu ierat al tînăru lui cu ochelari.
 - Se p are că explozi a a dep l a sa t o m a s ă apreciabi lă de pă m lnt
uscat, pe care cu ren t l l o po a r tă pretu ti ndeni. De altfel, as t a se şi vede.
Sub l u m ina pu te r n i ci a lăm p i lo r fl uorescente, aer u l părea i n c e l o­
şat, cu t oa te că cerul er a sen i n şi p l i n de stele.
- Puibere ! str igi cineva cu vocea gitu ită. Pulbere radioadivii !
C uv i n te l e ac e stea a vură efectu l u nei salve trase peste m u l time.
Oa men i i î n c epură să flpe, şi tot efectul l i ni ştitor pe care-I urmilrise
Terren dal, p r i n d iscursul slu, se spulberă. Bro bo a de le fură trase p es t e
o c h i , păl ări i le f u ră indesate pe c a p e te , ş i m u l ţ i me a se î m p ră ş t ie i n
citev a cl i pe.
- Groaznic 1 gem u bătrî nu l . Bestia asta se joacă cu noi ca şt
c u m am fi n işt e cobai. Şi n u şt i m n imic din ce s-a i nt i m p l a t a c o l o.
I t i d a i se ama ?
Bii !ri n u l porn i lîngă mine trem urind de furie şi nu găseam nici
un c u v i n t bun p en t r u a- 1 domol i. Nu puteam face a l tceva decit să
î n cercă m să d ă m un t el efo n . N e-am dus l a ce ntrală şi am cerut l e gă­
t ur a c u fa bric a lui Andrew. D u pă apro a pe o o ră a ră s p u ns o voce
l eşi n a tă şi a m bă n u it că omul acel a e b i n e i nfăşurat p est e gură. N u- l
v ăz u s e p e A n d rew, d ar şt i a că l a o ra 3 p lec a se ma i toa t ă l u mea. A m
c er ut atunci C l u bu l a rhitecţi lor. l n să r e ţe au a telefonică a ac e l e i părţi
a oraş u l u i fusese de teriora tă. M-a săge tat o bănuială groaznică.
- Cum , am î ntrebat, c l ub u l a s u feri t de p e urma e x pl o z i ei ?
- Nimic n-a su fer i t de pe urma expl oziei, a rbpuns telefonistul.
N u produc eţl p a n ică , pă stra ţi-v ă ca l mu l. B u nă se ar a .
Du p ă t im b r u l voci i s a l e m i - am dat seama că cen t ra l a e s u b su­
pr a v e ghe re .
- Ce-a răs p u n s ? a i n tre ba t bătrî n u l .
bi ne ... totu l e bi n e, am repetat prosteşte. Dar se p a re
- Tot u l e
că o p ar t e a rete l e i s-a deter i orat ... Şti i , z g u d u i rea ... Sol u l Dorche ste­
ru l ui e instabil... Proba bil, ca blul su bteran ...
Păream . des i gur , s tu p i d bi l bi i n d e:\plicafi i, c ar e m a i m u l t 11 iri-
tau pe bătrî n.
- Şi acu m ce-i de făcut ? a i nt re ba t , s u m b r u .
- Acum ? . . . Acu m . . .
I n tr - a devă r, ce era de făcu t ? U n d e putea să f i e M iri am ? Şi An­
drew ? Şose a u a p ri n c ipală spre Dorchester trecea in apropierea cona­
c:ul ui l ui I ntra ln p er im e tr u l de securitate s pecla lâ. Dacă
J o hns o n ,
depăşl seră z o n aaceea, t re b u i a u să fi ajuns a cas l. M-am agăţat cu
furi e de ideea aceasta.
- Andrew p o ate s-a şi i nt o rs , i-am spus bătrînului, du-te acasl,
eu plec inspre M iria m ş i o să vă teleronez de acolo.
B ă t r î n u l a d a t d l n cap şi a p l ec a t . De cum a m rămas sin gur, m - a
cuprin s din nou val u l de im a gi ni ori bile, şi am pornit să um bl u fără
nici o ţ i ntă.
Intii mi-a ap ărut im ag i ne a lui Miri a m , pe şosea, pe j u m ătate
ascunsă sub o ma ş i nă carbon izată. Ap oi am văzut-o aru ncată de :.uliu
peste cimp, m a i trăind inel. M-am scu t u rat ca de fri gu r i. Trebu i a să
{ac 'ceva... s�)
a j u n g acolo, oricum ...

21
 1\m t e l e f o n a t l a ea acasă, d a r nu r l s p u n d e a nimeni. L-am s u n a t
ap o i pe tat a. Mi-a s p u s c ă 1\n d rew n u s- a i nt o r s şi m-a r u ga t să nu
î n t î rzi i i n oraş. Să n u i nt i rz ii ? Da r u n d e aş l i p utut i n t irzia ? C i n e
a r li p u t u t s ă mă i n d r u m eze ? Poate G a rry ? . . . Oh d a r G a rr y f u s e s e
,
in dica t ca i nstructor a l v o l u nt a r i l or 1 Br u s c desp.c rarea mi s-a tra n s ­
form at i nt r-o sper a n ţ ă oa rbă , copi l ărească. G a r ry 1 El p u tea să-mi
sp u n ă c u m si a j u n g ac o l o 1
M-am î ntors d i n dru m şi am por n i t î n pas a l e r gător spre C l u b u l
aviatorilor.

* ..

Cind am so s it acolo o parte d i ntr e v o l u n t a r i se şi a d u na s e ră Era .

un .:r u p m are de m u nci t o r i de l a ,. Chandow- St�el" i n frunte c u Ti be­

rio O l i vot t o c a re aştept a u tol ă n i t i pe jos şi f u m i n d . Iar l î n gă poartă
,

era u n a lt g ru p c a re d i sc u t a a p r i n s P ri n tr e dî n ş i i l - a m rec u n o so:: u t

.

p e M u stati, şi a st a m-a bu c ura t m a i m u l t decit orice. M e d i c u l ă s t a

i n a lt. so l id - pe adevăratul său n u m e H a rri s l sran d - fusese t o t ­
deauna p e nt ru m i ne s i m bo l u l bu n u l u i- s i m t şi a l s ă n ăt ă f i i morale.
1 1 c u n oş tea m d e ap roap e 1 5 ani şi i n afară de băt r î n i şi de Mi ri a m
nu i u be a m pe n i m e n i mai m u l t deci t pe d i n s u l Stăte a acolo sub o .

g l u gă ur ia şă , s pă l a t ă de p l oi şi l-am rec u nosc u t nu d u pă m u s t a ţ ă şi

oche l a r i , ci d u pă sta t u ră.
- H e l lo, m i c u le, m i - a spus . E şt i i n f ofol it ca d u pă b a ia de aburi.
Ti-e frică să n u-fi p i e r z i vocea ?
Eram la fel de i n a l t ca di n s u l , nu m a i că m u lt mai slab ; dacă e l
îmi s p u n e a ,.m i c u t e", eu i i răspu n d ea m pri n , f l or i c i c o . Ş i , or ic i t ar
".

părea de c u r i o s, o m u l ăsta sol id, trăit pe ş a n t i ere şi in circ u m script i i l e

med i c a l e cele m a i m i zere, avea dest u l ă g i n g ă ş i e pentr u a f i n u m i t
" l lo r i c i c o "
.

- Par i n e n oroc it m i c u te, te- a i n d i s p u s porcări a asta ?

,

- Andrew şi M i ri a m s i n t ac olo, trebuie să ajung la ei.

- Oooo . Iartă-mă, fac numa i gafe in u l ti m a v reme. Să intrăm
. .

la Garry.
l n ă u n tr u , m a i o r u l se p l i m b a de c o l o p î n ă co lo, p a l i d şi i n c ru n t a t.
A zi m b i t la ved erea l u i H ar r i s. şi , d u pă ce a t r a n s m i s un ordi n pri n
tel el u n , n e - a m aşeza t cu t o t i i . A r ef u z a t net pr o p u n e n� a mea de a mă
lăsa s-o caut pe M ir i a m d i ncolo d e cordonul speci a l , apo i a sp u s :
Nu I - a u găs i t.
Pe c i n e ?
Pe Joh nson_
DaT, d u pă cum sp u nea Te r ren d a l, Johnson tre bu ie să se pre­
zmt� in fat a u n ei comisi i.
- O s ă se prez i n te cind o să fie d i spus,
Cum a d i c ă ? Vor să-I facă s c;i p at ?
__

2�

c_::���J0
 - Nu ş t i u n i m ic prec is, dar bln u iesc . Tot u l a duce a cava l c adi de
nebu n i . V i d a ţ i s e a m a ce o să i a s ă cu forma rea cordoan c l or ? Mal
m u l ti vol u n t a ri decit s-au prezcon ta t p î n ă a cu m n u mom im n i c i cu au r.
- N-o si iasă n i m ic, a i n c u v i i n t a t H a rrl s, n-o si se m a i o f ere
n i m e ni .
- Da r trebu ie, altfe l toatA peri feri a ve st i că a Dorcheste r u l u i o
să nă v ă l ea s c ă a ici. l ncă nu î n drăz n e sc să v i n ă pe şosea, f i i n dc ă se
tem de a p r o p i e r e a cr at eru l ui . Da r in c u r i n d o să i n cerce. Şt i u şi ei
foarte bine ce î n sea mnă să r ă m î n ă acolo.
L-am i n t rerupt :
- Garry, totuşi ce a f o st ? Ce a fost de f a p t ?
- De f a p t ? N u cred să fie v re u n om i n A mer ic a in stare si·JI
d ea acum un r ă s p u n s precis. Eu îfi spun ce cred : cei de extrem3-
d reaptă au incercat o torp i lare a dez a rmări i. At m osfera era propi:.:e
a pa r i t i e i l u i J o h n s o n . N u cl utati totu şi o î n ş i ru i re strict l o g i c ă in
cele c e s-au petrecut. După părerea mea a vem d e-a fa c e c u fapta u n u i
om căruia îl f u g e pămîntu l de sub p i c i o a r e , avem de-a face c u u n
nebun. Ingrozitor nu e faptul că nu se iau măsuri de rigoare imediat,
ci ci persoane i n f l ue n t e tind să muş a ma l i z eze afacerea. Posturile de
rad io ş i c e l e de televizi une nu tra n s m it n imic. Şi dacă America a
aflat ceva, Eu ropa habar n-are. Ziari şti lor nu Il se .î n gă d u i e să vină
ai c i .Vor avea perm is de trecere prin cordoa ne doar cîţiva, a ce i a care,
p r ob a bi l , o s ă dezi nformeze cu cea mai m are a b il i t at e opi n i a p u b l ică.
Atunci efectu l bom bei a fost. . .
I n grozi tor, a co nt i n u a t G arry, p erim et r ul inchis de cordonul
SJ)ec i a l e compl et c o n ta m i n a t .
R a d i o a c t i v i z a t ? I n ce proporţie ?
Morta l ă .
Ş i p u l berea de c are a p omen i t Terrendal ?
Ea se c er n e pe o s u pr a fa ţ ă in care s i nte m i n cl u ş i şi noi.
P r i vi ţ i !
Garry a scos o cu tie de eboni t d i n t r -o husă de ca t i fea roşie. Era
u n contor Gei ge r de fabri c a tie m i l i t a r ă solidar cu o c a meră de i o n i·
zare.
- Ce vez i, doctore ? a i ntrebat.
- Radioacti v i latea e de trei ori mai m are d ec i t cea obiş n u i tă , a
răspu n s H a r r i s. Creşte continuu, Garry ?
Cont i n u u .
- Şi at u nc i ?
- A t u n c i ? G arry a suris. U rmează să s o s e a s c ă fizicieni, i ngi neri,
m edk i , a p arataj de d e f e c t a re rad ioac t i vă. Tot ceea ce i n d u st r i a noas­
tr .i de război a p rodus sau a experimentat i n s c o p u ri •.. defens i ve.
Şi oamen i i ? Oam e n i i vor fi l ăsaţi a i ci, în zona ast a perlcu­
lt:asă ?

23
 - Doar pl ni la noi I nstrucţiuni. N ici un radloadlvlzat n u tre­
bu i e să scape In partea .,curati" a Americi i.
- Oameni i a r trebui si fu gă n e cond i ţionat , chi ar acum, a spui
H a rri s, si scape de alei. Dar o fugi in pa nlc i ar provoca tot atitea
victime cit un l i n şaj in masă. De a c ee a treb u ie pl s t r a ti or d inea .
- Ar t rebui.
- Şi tu crezi ci o si mi bag Jn··portlri a a st a ?
Doctore,
spus Baron , daci voi, cetiţenii cinstiţi, nu-mi daff
a

ajutor, se vor oferi organizaţiile de dreapta si mi ajute.

- Şi noi ce-am pu t ea f ace ?
- Să-i lllsafi pe re f u g i aţi să treaci . Dar i n condiţiile unei ordini
severe ş i selectindu-f.

tntr-adevir, l a asta nu mi gîn d i sem. ln cordoanele anunţate de

Terren d a l treb ui a u deschise porţi 1
- Se c u noaşte in oraş efectul radioactiv al exploziei ?
- Nu, F. B. I.-ul a avut griji slf- 1 ridice acum două ore pe ama-
tori i de fizică ce posed au contoare Geiger. S-a motivat el prezenţa
lor ar pute a constitui o sursi de panicl.
- Dar, Garry, nu-ţi dai sea ma ci toati porciri a asta nu p oat e
dura mai mult de 24 de ore şi ci miine totul o să se de a peste cap ?
- G arrow, aş vrea ca pîni miine seară j umătate din oraş să-şi
l a tălpişiţa. Dar, aparent , si nt sil it si m ă opu n. S-ar put e a ca, la
urma urme i , radioadivitatea să nu ati ngă o l i m i tă nepermi să. S-ar
p u tea, tot a tit de bine, ca efec tele nocive să apari abi a peste 20 d,.
01ni. Dar t ot od at l s - a r p utea i nti mpla ca m u lţi d i n t re oamen i i pe care-i
r.unoaştem sl m o a ră de m al ad i i teribi le, unel e fliră urme ex t e ri o are
- c a ncere a l e s î n gelu i -, a ltele însoţite de p lăgi. U n ii vor n aşte co p i i
incapabili de a trăi, alfii sint amenintati de orbiti, din cauza xerofta l­
m ie i* . Zadar n ic, peste 5 ore, se va i ncerca spălarea une i părţi a rezi­
d uu r i l o r c u a jutorul u nei ploi artificiale. Dou ă sute de meteorologi
l u c rează ac u m l a a s t a . Ploaia va spă l a, poate, o p a rte a p u l beri i , d ar
cea mai m are parte a acestei a s-a î năl ţat mu l t prea sus pentru a
m a i putea fi antrena tă.
- Şi at u nci, G a rry, in u l t i m ă i n st a nţă ce-i de făcut ?
- I n u l t i mă i nsta ntă ... i m i ceri o declaraţie m u l t prea revolu-
ţionarii pentru u n m i l itar. Să d iscutăm ac um despre necesitltlle ime­
d i ate. Pri ncipala voastră gri j ă să fi e cord o n ul .
- Trebu i a u făcute grupe de ' u rm ăr ire a l u i Joh n s on, nu cordoane,
a spus Harris. T u nu crez i că t i că los u l iil a e u n d eva pe ap ro a pe ? N u
c r ez i că s e afl ă impreună cu acol iţi i l u i prin preaJ m a dea l urilor
Sra nd ? Nu se poate să nu albă pu ncte de observaţie pe n tru cerceta­
rea efectelo r exploziei.
 - Miriam şi Andrew stnt acolo, am spu s, �stu l nu mll lntere­
seazl. M-am situut şi de F.B.I., ti de a nchete, şi de u.nn il riri. Dar
ac um ce am de făcut ? Spune, Musta ţl, ra dioa ctivizaţll s i n t mo li p·
sitori ?
- Nu , ar trebui insi tr411 s portaţi i ntr-o zonă ne i n festa t ă pentru
a fi i ngriJit!. N u aveţi nici o � icatie in sensul lsta ?
- Ba da, a răspuns Gai-ry, avioa nele speciale pentru transportul
lor vor ateriza miine in preajma cordonului special. Pista s e executi
acum. Da r pi-nă atanci nu trebuie si &e producă accidente. Soldaţii
a u şi plecat, sînt 11colo. Pretextu l cu care vor fi opriti refu giaţil e:
toţi ce l at inşi de pul berea exploziei si nt m o l i p s itori. Trebu ie deci izo­
laţi. Iar motivele reale s i nt : cit mai puţine veşti despre i ntimplare,-
c it mai puţi n i martori ocu lari. Scandalul trebuie tnnăbuşit.
Garry s-a i ntrerupt clei su na telefonul. A ascu l t at citeva clipe,
apoi a strigat : " N u tratez cu voi. Vă a nunţ doa r că dacă produc e ţi
weo tulburare in orice parte a Chandowului, vă i mpuşc 1 Spune- i ma­
relui dra go n să nu facă o mişcare firi ord i nul meu !"
A trîntit receptorul şi a mormli it.
- Canaliile . . Era c i neva din Klan... Mi se par e că am recu nos­
.

cut vocea lui Porter. Imi spu nea că vor să-i scoată pe negri din car­
tierul lor, ca să-i oblige si fac ă parte din cordon. Dar pe onoarea m ea
că-i curăţ dacă î ncearcă să-i c_h i n u i e pe ne n o r o c i ţ i i ă i a . In cea surile
astea, eu sint reprezentantu l ord i n ii la Chandow. Dar voi căutaţi să
fiţi calmi, să nu folositi armele.
- Nici o grijă, Garry, am spus, o să-i oprim pe refJgiaţi fă ră să
tra gem. O si le ex p l icăm.
Baron a suris amărît :
- Să exp lici, Garrow, cui ? Uno r oamen i i n n e b u n lţi ca re fu g
p�ntru a scăpa de moarte ? Cea mai fierbi nte dorinţă a mea e ca cei
d i n Dorchesfer să fi trecut de acum de pu nctf le in care se va consti­
tui c ordo n u l . Să nu uităm un s i n gu r l u c ru : există catas trofe ale că­
ror urm ă ri pot i n t rec e ca l a m i t atea in i ţ i ală. Şi eu vreau să impied ic
i1aosul ce s-a r putea produce . Şi a sta cu a jutorul vostru şi a l lui O l i ­
v Dtto care e un băiat d e nădejde. Gata. Să mer gem afară.
Am i eşit. Oameni i stăteau trîntiţi pe jos, fumind, ca intr-u n
bi V U l! � .
- Drepţi ! a stri gat Garry. Pentru 24 de ore va trebu i să vă c on ­

format! unei discipline severe.

Oamenii s-au ridicat alene, i ndrepti n d u - ş i straiele carnavaleşti.
Văzlndu-1 pe maior doar i n u n iformli, cu fata descoperiti, cîţiva şi-au
scos fularele de pe obraz. In el i!):. aceea a sosit in fugă un l ocote nen t
care i -a raportat ceva . lui G arry . Dinsul l-a flicut semn să aştepte.
Chestiuni urgente mă împiedică sl vă explic pe larg ce a veţi

25
de făc ut, l e - a s p u s volu ntari lor. Di n c)ipa 1sta sintefl la o rd i n e l e doc­
to r u l u i
t sra n d. D u c e t i - v ă să pri m iti echipamentul. I n s t ru cti u ni l e
urmează.
Şi, făcl nd u n e semn s ă ne a propiem, a a dă u g at i ncet, nu m a i pen­
-

tru noi :
- Măce l u l pe şosea a i nceput. K Â
u x- K i a n u l at a c ă cartieru l ne­
g ri lor . Rămas b u n , bă ieţ i. După ce-l c a l mez pe k l a v a l ie r i i • l u i Porter,
vă aju n g d i n u nn ă .
Şi, nesinchi sindu-s e că m i n a de v o l u n t a ri aşteap tă di n partea l ui
un d i s c urs patriotic, s-a u r c a t i n tr- u n W i lly s şi a d i spărut . .

Cerul er a p l i n de stele. Luna s e ri d i ca se d e a s u p r a dealuri l or

Sra nd, s u bti r e şi i n c ovoi a t ă ca i n t r o m i e şi u n a de n o pti . Pe B road
- ­

w a y Li ne j u c a u rec l a m e l e l u m i n oase şi c ă t re est cerul avea culoarea

ro şi a t i că - a r d e a u p ă d u r i le l u i Johnson. Străz i le erau d i n nou p u st i i
- o a m e n i i se temeau să n u fie l u a t i c a v o l u ntari i n c o r d on u l de s e­
c u r i t a t e spe c i a l ă N u ved e a i decit cîţiva p o l i ţi ş t i şi , d i n l o c i n l oc , ofi­
.

teri în fata c l ă d i r i i p o ş t e i telefoanelor, a mari l o r depozite d e c a rb u

, ·

ra nti.
A u tobuz u l i n care ne a f l a m f i ş i i a pe asfa l t ca şi c u m sub e l ar
fi fi ert un c ea i n ic şi mă c h i n u i a un som n b o l n ă vi c ios . Am i n c h i s o
cl ip ă ochi i şi am vi sa t o e x c u rs ie grozavă pe c are o f ăc u se m cu o
l u n ă în urmă cu Miri a m . Am visa t a mă n u n ţ i t p i c n i c ul l u at pe i arbă,
p l i m b a r ea pri n pădure şi prim a noastră î m b ră ţ i şar e î n t r o m i c ă p eş
- -

teră p i e r d u tă i n verd e a ţă. ,

M-am trez i t i z b i n d u - m ă de s p ă l a rul sca u nu l u i d i n fafă. După figara
c ar e î n c ă nu se c o n s u m a s e , am i n t e l e s că v i s u l m e u nu durase decit
fo arte p u ţ i n Dar fară î n do i a l ă că aş fi d o rm i t m a i d epa rte dacă a u to­
.

b uzul n u s- a r ti opri\.
A m ar u nc a t o privire pe geam şi, după s îrma ghimpată , aşezatll
pe g a rd u r i d u b le, d u p ă l ă m p i l e oarbe ale sen t i n e l e l or, a m bă n u it că
s i n te m in zona 1 1 0 Un căp i t a n g r ăs u l i u , cu o pri vi r'! p i er d u tă, n �: · a
p r i m i t ş i s- a r ec o m andat doctor u l u i - maiorul dă d u �e dej a dispoz i t • i
p r ec i s e . Am fost c on d u ş i pe o că r ăr u i e i ntre d o u ă ş i r u r i de banic i ,
a p o i i ntr-o camera foa rte m a r e cu ap ar;;te de g im n a st i că. D o m n i i d e
l a 1 1 0 r ă m în e a u şi i arna a c ol o să-şi c o n t i n u e e x perienţe le şi il v e a u
n evoie de c o r p u ri s ă n ătoase pent r u m i n t i le lor sănătoa s e ...

N e-am dezbrăcat p e n t r u a ne p u ne h a i ne l e de p ro t ect i e şi am

a v u t v r e me să- i prive sc î n v oie pe v ol unt a r i •

• - C�
_• Klavllt�e\\ - m<'ml>ru al Ku - K i u x - Ki a n u l u i
 Cei mai m u l l i era u m u n c itori de l a Chow- Steel, pe care, de sigur,
ii a ntrenase i n acţi u n e Ti berio- O i i votto. Americanul ăst a de ori g i ne
i t a l i a n ă îşi păstra fi rea l u i î n sor i tă şi păt im aşă de mf'diteranean i n
o ric e i m p rej urare. făc ea să-I vez i : in a lt, sol id, suplu, cu fata brăz­
tl a tă de două cute ad i nc i , veg! c bine d i s p u s ŞI nesu p u n i n d u-se n imă ­
n u i . Era de meseri e a j u stor m1fa n i c şi o p i n i i le l u i de s t i nga er au bi n e
c u noscute de i n tregu l Massachusetts. i a r i n urmă c u citi v a a n i chiar
Snowders il a nchetas e pentru c a m p a n ia p e care o d u sese in favoarea
sofi l or Rosenberg. Da r pe l î n gă mu ncitorii de l a Chow- Stet:l şi m u l ţ i
m ici nej;!ustori şi fu nctionari, apăruseră şi c i teva f i g uri d i n pleava
Chandow u l u i .
Frank şi Garter erau doi vlăjgan i cu umer i i lăsaţi, cu frunti m i­
titele, buzaţi, de-ti er a mai mare dragul s ă ti-i i n c h i p u i săruti nd o
fată. A m i n d oi sufereau de un uşor strabism, şi priv irea asta rătăc ită,
sub frunte a modestă, nu te i m pre siona de loc p lăc ut. Frisco, m i n c ă to­
rul de nej;!ri, a vea o fi gură d e călău de operetl, sprincenat, m a s i v,
păros. Rîdea ta re, se bucura de orice şi adevăratu l să u cara cter d e
..m incător" n u ieşe a l a iveală decit i n l i n şajuri s a u i n vreme c e - ş i
poveste a i sprăvile. S lim, borfa ş u l, pe c are-I ştiam d i n ziare, n u l u a
parte la c o n versa t i a gălăgi oasă a celorl a l t i şi zimbea cu stinjenea la
a u z i n d î njurăturile l ui frisco. Mai e r a u m u l f i altii pe care-i şt : am
mai p u f i n sau al căror nume il u itasem ref i n i n d u - le n u m ai figura ş i
anecdota tesută i n juru l persoanei l or.
Efectu l produ s d e preze nta acestor cetăfe n i ai C ha n d ow - u l u i -

pe care ii crezusem l a i nchi soare - era am p l i fi cat de fel u l in care

se costu maseră. U n u l îşi scotea d i ntr-un joben scăl i r l i a bandajată c u
tifon, a l t u l d escopere a d e s u b o cascll de a v iator u n f u l ar femeiesc
ce-l cuprindea d u pă ceafă şi urech i, al tre ile a p u rta două combine­
zoane peste vest ă. al p a tru l e a i n c ă p use i n t r- u n costum d e cauc i u c
folos i t l a vînatu l s u b a p ă . Citiva era u î nfă ş u rafi î n fete de m asă
nylon, iar cei m a i m u l t i purtau peste p a n t a l o ni m i n i m u r i antira d i o­
active. Pe S n owders l-am rec unoscut cel mai tirziu pentru că, strec u r a t
i n c e l ă l a l t c o l t al î nc ăperi i, n e i n torcea spatele.
Căpita n u l a reven i t d upă citeva m i n u te i nsotit de c i f i va soldati.
Aduceau costumele speci ale confectionate pentru război u l nuclear.
Erau salopete complet î nch ise, di ntr-u n mater i a l k a k i . cu g l u gi, mă­
nuşi mari ş i ghete u şoare pri nzînd partea de jos a pa ntalon u l u i . Fat a
acoperit ă c u acel aşi m ateri al avea i n partea de s u s u n vizor l at d i n­
tr-un p l a s t i c asem ă năto r p l e x i g l a s u l u i, p u t i n v io l aceu. N - a m pă strat
pe noi decit o căm aşă şi c h i l of i l - nu pentru că a l tfel ne-ar fi
fost frig, ci d atorită aspri mii costu melor. Căpit a n u l a c i t it un i n struc­
taj foarte scurt : să n u bem apă d e la n i c i un robinet aflat in zon a
cordo oul ui, - să nu a t i n gem copacii, iarba, pămî ntu l decit cu tălp i l e
'
�
, - --
- •'

27
ghe!e l o r ; � n u n e scoatem g l u g a spre a ne răcori , m a i a les d aci
plouă.
A po i ne-am u rcat din nou in maşi n i, u n i for m i ca ni ş t e ro b o t i
scoş1 m serie, ing urul uşor de disti n s f i i n d Harris, d a tor i tă bande­
ra t e i î n g u te, al be, f i x a t e pe b ra ţ u l stin g .
A u t o b u ze l e p ă r l s i r ă p ă d u rea şi trec u ră p e ş o se a u a a f lată l a p oa·
l e l e d e a l u r i l o r Sra n d . Pe m ă s u r ă ce urcam şi or i z o n t u l cî$tiga a d i n ­
c i me, i n ce n d i u l pă d u ri lor l u i J o h n s o n d ev e n ea d i n ce i n ce m a l v izi­
bil. A p o i şoseaua coti, p ă r ă s i n d po a l e l e d e a l u r i l o r , şi se î n d r e p t a spre
c a l e a fe rata. D i n m a r g i n e a d r u m u l u i i eş i r ă d o i so l d a t i c u a u t omat e l e
î n c u m p ă n ire, i l v ă z u ră pe c ă p i t a n şi se re t r a s e r ă . l n a i n tarăm î ncă
v reo c î t ev a s ute de m e t r i şi ne o p r i r ă m . O :: m e ni i s ă r i r ă j o s, în t ă c e re .
J n fa t a n oastră era c i m p u l neted şi l u m i n a t de i n c e n d i u , în d r e a pt a
c alea fer ată, în stinga munte le Richard. i l uete de mil itari se despnn­
d ea u d i n i n t u n e r i c , şi, după c i te v a c l i pe, a m d i st i n s şi c on t u r u l u n or
m a ş in i de o form ă b izară. La l um i n a u n ei l a n t e r n e a m g h i c i t căru i
f a p t i i da tora u bizareria : m a ş i n i l e e r a u de fa pt.. ta nchete. A u t or i t ă ­
ţi l e se pregătiseră deci pentru menţinerea unei ordini deosebit dt
s tricte.
N-am ma i a p u c at să sc h i m b o vorbă cu Harris, cîn d de a s u p ra
n o as t r ă s-a a u z i t z u m z et u l s p ec if i c al a v i o a n e l or d e vînătoare, şi o
cli p ă d u pă aceea cer u l a c o pe r i t de p ar aş ute l u m i n o a se. Efectul
s-a
a fost p a ra l i z a n t . N i me n i ma; sco s un s u n e t , o s t a ş i ş i c i v i l i se
n-a
h o l b a u i n sus, c u ca p u l dat pe spate, stran i i , n e o m e n eş t i in e c h i p a ­
m e n t u l lor a n t i a t o m i c . P ă re a u o ceată d e ma r ţ i e n i î n m ă rm u r i ţ i de
j oc u l f a n t a s t ic a l u n or sori a r t i f ic i a l i . L i n i ş t e a era a t i t de a d î n c ă
i n c i t se a u z e a u t r o s n etel e fo c u l u i î n depărt at M-a c u p r i ns u n trem UT
u şor, de neîn frint. L u m i n a ac easta rece, d e s co pe r i n d toat e f i r e l e d e
i a r bă, f r u n ze l e p o m i l o r , i m i a m i n tea c i u perca ac eea ce c resc use ieri
d i n păm î n t l i p i n d u - se de n o r i . Erau două f e n omen e mon st ruoase, co­
p l eşitoare , s t r i v i n d o m u l . Unul prefă c u s e sute de a m er ic a n i i n s ur se
r a d io a c t i v e . ce l ă l a l t tra n sfor m a
n o a ptea t n zi, s i l i n d u - ! p e i n d i v i d să
se b a g e in p ă m î n t p e n t;- u a n u se s i m t i cu toate mădularele desco­
per i te.
L i n iştea a f o s t sp ar tă
d e v oc e a c ă p i ta n u l u i c a re n e i n sotea. Se
ved e a că- i e s c î r bă de
a d u n ă t u ra noastră de c i v i l i, d a r o rd i n e l e erau
precise şi dinsul v enise acolo spre a l e executa
.
- Dom ni l or , a s p u s , d i n c l i pa a c easta m i s i u n ea d u m ne avoastră
t rece d i n faza de p r eg ăt i re in faz a d e ex ecu ta r e . Veţi fi î m pă rt i t i i u
d o u ă g r u :- e . A m be l e v o r d ep i n de de d o m n u l d o ct or H a r r i s l s rand,
care v a c o n d u ce perso na l grupa î n t î i . V ă rog să vă î m p ă r ţ i ţ i i n două,
la drean t a ş i l a stînga mea, d u p ă preferi n ţe perso na l e.
'
s c u rtă ş u şoteală, oa m en i i s-a u adunat în două grupe.
Gl._...... ...\,'
L-a m r ec u no sc u t pe S now ders d u pă şovă ialli - nu ştia cum si
a l eagă ectoru l m a i p u t i n p r i m e j d i o s .
- Doctor u l t sr a n d , c on t i n u i ciipit a n u l, va p re l u a co n d ucerea gru­
pe i i nt i i, c u care e va dep l a s a t r e i k ilomet ri s p re n or d acolo un de ,

şose a u a face u n cot la d i s t a n ţ ă m a x i mll. de calea [erati{. Ce a l a l tă

grupă, s u b com a nda d o m n u T i berio Ol i votto, va merg e s p r e s u d
p i nl l a fTon t ie ra statu l u i Co t i c u t , u n d e e xist ă o ret ea de d r u m u r i
�aros a b i l e. 1 n genera l d u m nea vo a s tră trebu i e să vo r bi ţi c u ref u g i a ţii
din D orch e s t e r să- i sfăt u iţi să fie c a l m i , să se î ntoarcă spre aerodro­
,

m u l ce va fi dat i n fo l o s i nţă m î i ne i n zori , l î n gă vechea p i s t ă de de­

colare. Tre b u i e să ferim A m e r i c a d e a c eşt i c et ă f e n i ra d ioacti v i z a ţ i fără
v o ia lor ş i totodată să avem g r i j ă c a ce i care au suferi t d i rect de p e
u rm a ex p l o z ie i să fi e dete cta t i . vorbim m a i m u lt de
N u e c az u l să
ac e a st ă experienţă a d o m n u l u i Johnson risca să ne dăm p e
fără a
mî n a propa ga n de i de s t î n g a . La ora aceast a des igu r că m ar i l e z i a re
şi-au şi tri m i s re p o rte r i i î nc o ace. Nic i u n u l î n să n u v a trece de c o r­
d o nu l de sec u r itat e na ţ i o n a l ă . I n m od expres vă a t ragem aten t i a c ă
n-aveti vo ie să fot o gr a f i a ţ i n i m i c .

G i n d u r i l e m e l e a morti t e se l i m p ezea u . N u m a i aveam p u s e u ri d e

u ră, nu m a i protest am m en t a l, cu ve h e m e n ţă . I n t e l e ge a m că h a os u l
î ş i a l u n gă t ur b i o a n e l e ceţoase n u m a i î n l u m ea noastră m ică, d e fu n c ­
ţ i o n a r i ş i int e l ectu a l i, d e gospo d i n e şi m u n c i t o r i. N o i n u p r i cepeam
n i m ic, i z bi n d u-ne d e ac e st ze u al s t u p id i t ăţ i i care părea să gu verneze
totu l . D a r s u s , s u s de tot, in î n a l te l e cerc u r i a l e W a l l St r e etu l u i dom­
n ea o limpezime o l imp i c ă . Dom n i i a c e i a ş t i a u bine ce trebui e să facă,
ş i n ei nt e le s e l e forte şi e ve n im e n te c are pe noi ne a m e ţ e a u erau î n
m i i n i l e l o r şi se j u ca u c u el e. I n t rucit e x per i e n ţ a l u i J o h n so n nu reu·
şise, avea u , p oa t e să- I declare crim i n a l . Dar och i i
, Americi i şi a i
l u mi i tre b u i a u f e r i ţ i de im a g i n ea m urdarei Colombi n e . Em i ne n t e le
ce n u ş i i c a r e-şi d e s c h i seseră p a l m e le pentru a da drumul bombei nu
a vea u să pă ţească n i m ic . Cel m u l t a c ei spec i al i ş t i c are teoretiz aseră
� ttas1ă eroare ş1iin1iiică. Dar nici ăe creierii �or s� ra1egici şi a�omi d
n u se puteau d i s p e n sa şefii l u i J oh ns o n . S i n gur i i care p u teau f i aco­
p eri ţ i in l inişte cu pă m î n t şi asfa l t erau a m e r i c a n i i m i j l o c i i . De l a
i n ăl j i m il e acelea o l im pi ene era, d e s i gur, des t u l de greu d e d isti n s
intre C a rter, Fra n k , S l i m , pe de o parte, ş i G arry Baron , H a rris,
G arro w , pe de a l t ă parte.
ln timp c e căpita n u l cel grăsul iu vorbea, m ă gîndeam l a toate
acestea fără s u re s c i tare, d a r c u o m are obosea l ă .
Căpita n u l s u t l i n ie c ă p r i n c i p a l u l nostru rol e s ă i ntoa rcem d i n
drum e v en t u a l e l e a u tomobi l e c a re a r fi ve n i t d i n s p r e Dorche s ter, c o n -
e . o a m e n i să s e i n d repte s pr e p i st a proaspăt c o n s t r u i t ă . De
ă f i e tr a n s po rt aţi ln v e s t cu avioanele. Ad ă u gă că vom

29
gă s i la el un sprij i n o m p l et pentru l ri ce fe l de s itu a t i e şi ne u ră
suc c � d e p l i n .
Ş i din n o u l u a r ă m l o c i n a u t o b u ze, l u ne c i n d f a n t o rn a t i c i p e şo e a
c i n c i z e c i de bă r ba ţ i cu glugi kaki d e c h i s, i m p er s o n a l j şi p a rcă l i p­
si ti de v i a ţ ă.
Am a t i n s i n a i n t e d e m i e z u l n optU p u n c t u l re p a rt i z a t. S u b cota
Well c r e c u se u n a d e v ă r a t ora ş , un or a ş c a r e c o n t i n ua să se rid ice,
s u b oc h i i n o ş t r i , c a o c o l o n i e d e m i croor g a n i s m e . P a t ru f a r u r i l u nu­
n a u şo s e a u a ş i a l te p a t r u , i n d re p t a t e i n jo , t a b ă r a . Er a u v reo zece
c or t u ri m a ri , ce l e m a i m u l t e a v i n d la i n t r a r e st e m a c r u c ii r o ş i i . Do u ă
d i n t re ele erau împodobite cu un fel de zigzag g alben, i n c h i p u i n d
u n f u l ge r . M a i in s pa t e e r a co rt u l i n s t a l a t i e i de forţă c a re d ă dea e n er­
g i e a p a r a t a j u l u i m e d i c a l , l u m i n ă ş i m 1 ş c a o m i c ă forez ă .
C e tot s c o besc a c o l o ? a m i n t re b a t .
Gropi , a răspuns un militar .
- P e n t ru c i ne ?
- P e n t r u c i ne o să fie n e v o i e .
Calmul cî ş t i ga t cu g r e u t a t e m ă pără s i p e d at ă . O r i c i t v o i a m să
î n)eleg tot u l cu absol u t ci n ism. mereu apăre a un element c are mă
d e păşea ş i - m i b i c i u i a s î n ge l e . M u s t a ţ ă a o b s e r va t n u m a i d ec i t că m - a m
c r i s p at ş i m - a bă t u t pe u m ăr :
- L i n i ş teşte-te, m ic u le. Sî n te m ai c i toc m a i ca g r o p i l e a s t e a să
n u se u m p l e . H el l o , S n o w d e r s, v: n o . t e r o g 1
Robert s-a a p r op i a t de noi. V a săzică H ar r i s il o c h i s e pentru
grupa n o a s t ră . M ă t a r b lestem a t u l ăsta de de n u n ţ ator să nu a i bă o
n o a p t e u ş o a ră !
- S n o w d e rs, b i ne că ai n i m e r i t l a n o i , a s p u s d o ctor u l . E ş t i
bun d e g u ră ş i a i p re t a n J ă . C î n d c e i d i n Do r c h e s t e r o sl a j u n g ă
aic i, ai putea să le vorbeşt i d e s p re această
experie nţă. miră
- Te ro g , lsrand, l a să pe d o s de
g l u ij1 e l e p roa st e . Si nt i n tors
t i d l l o ş i a c a re s - a făc u t a i c i . Ş i fără a l u z i i ; a sta n - ar p u t e a decit să
t oa r n e u l e i p e foc. Dar ... d a r v o i a u z i ! i ? S ă ş ! i f i că v i n . . . Da, e; � i u t l
Doctore, ar fi tot u ş i bine să t r a g e m un foc i n aer, să s e v a d ă că
s i n tem o for ţ ă . .. ar tre b u i , totuşi.. .
Dar dori n ţ a lui nu p u tea fi d u să la l n d er l in i re. Tre b u i a ca cei
din Do rchester s ă f i e dorn o l i t i . n u l n tări tali. f nc ă n u s e v e dea u de � i l
faruri le lor, o a rb e in r
s t ră l u c 1 ea re f l e c t o a re l o r t a beri! i . Căpil a n u l a

s e z i ·a t aceasta, ordo n i n d ca d i n t r e ş u vo a i e l e d e l u m i n ă . p!! c a r e

tre i
l e ::. bă t e a m a s u pra ş o s e l e i să !it> î n treru p te, i ar al p at r u l e a să t r e a c d
pe rază mică.
t n c l i p a c i n d re f l e c t o a re l e s - a u sti n s, d e d u p ă arc :J I l a r g al d r u ­
m u l u i s t ră j u i t de c o p ac i a u a p ă r u t a u t o m o b i l e l e d i n Dorch e s ter.
r faţă e r a u n Ca d i l iac c ii r u i a ii d i spăr u \e u n sfert d i n c a r o ­
. . . . ,. · �·�
n era un b ă r b at i n t r e d o u l v i r ste, p l i n de s i n g e , c a r e
5� s�l ea ă-şi t i nl capul d rept. H a r rl s a alergat in î ntîmpinarea l u1 ,
ŞI d msu l a sto p a t . Am d o c t o r u l d e- a l u n g u l ş i r a g u l u i d e
porn i t c u
m a ş i n i , me r g i n d p a rc pe p i cioare de p l u m b , c u l r u n t e a acoper i t ă d e
o s u d o a r e rec e . A d o u a m a ş i n ă era tot u n Ca d i l l ac ce n u s t o p a se l a
,
t i m p , i z b i n d u -1 p e c e l d i n A m p r i v i t î n ă u n t r u l l u i. L a v o l a n
n u e ra n im e n i. Pe b a n c h e s p a t e , c ă z u t e u n a p e ste a l t a , zăce a u
t re i femei. A uto mob i l u l f u se rem o r c a t , d e a c eea a l u ne c a se p î n ă l a
t a m p o n u l p r i m u l u i . U rm ă t or u l era u n F o r d n o u , c u p a r bri z e l e p l e -
n ite: Am v r u t să d esc h i d e m p o r t i e r a , d a r c i n e v a o ţ i n ea f o a rt e s t r i n s
dinăuntru. s e tem ea, desigur, c ă v a i n h a l a praf r a d ioactiv.
Co n t i n u a m să i n a i n t e z a l ă t u r i d e H a rr i s in d re p t u l acest u i p a ­
no p t i c u m • mobi l, al ac e s t u i p a n o pt i c u m u m a n pc c a r e treb u i a să- I
i n to a r ce m d i n d r u m c ă t re a e r o d r o m . l n s u ş i ef o r t u l m ec a n ic cer u t şo­
fer i l o r pli rea o n e b u n i e şi n u - m i p ut e a m i n c h i p u i a t i te a sute de a u to­
mobi le f li c i n d calt î ntoarsă, a l u n tc i n d u ne l e pe l î n gă a l te l e,
si l i n d u- se sli i n tre in coloa n ă, să l a se l i be r ă pa r t e a d re a p t ă a
şo s e l e i . Ar fi fos t o i ncercare a b s u r d ă c h i a r d a c ă a i fi a v ut d e - a f a c e
cu o a m e n i c a l m i , o d i h n i ţ i . D a r c i n e a v e a s ă - I c o n v i n gli p e t î n ă r u l cu

o p r i v i re d e d e m e n t d e l a v o l a n u l B u i c k u l u i , c a r e s c o s e s e u n p i s t o l l a
a p r o p i e rea n o a s t r ă, că a r f i m a i bi n e s ă - ş i i n to a r cli a u t o m o b i l u l ? C i n e
pu tea vorbi cu fe m e i a c a re urla f ă ră i nc e t a r e să e l i berăm drumul ?
Poate eli o a m e n i i a c eş t i a a f l a s e r ă de i n s t i t u i re a c o r d o a n e l o r cu aju­
t o ru l post u r i l or de r a d io a m a t o r i . To t u ş i v e n i seră pînă a ici, ceea ce
i n sem n a c ă v o r să t r e a c ă c u o r i c e pret.
M u s t a ţă s-a o p r i t bru c . Prin vizor î i z ă re a m f i g u ra g a l be n li , i n
p r a d a u n t i c u m p l i t e e m o ţ i i . M i - a făc u t s e m n c ă p u t em s ă n e i n toa r ­
cem. A m re v e n i t i n c a p u l c o l o a n e i , u n d e s e a d u n a se i n t r e g u l gr u p !le
vo l u n t a r ! d i n Chandow.
M u s t a ţ ă ş i - a s c o s g l u ga ş i a c i ocă n i t i n m ic rofo n u l p r o a s p ă t i n ­
tafat. Apoi a i n ce p u t să v o r be a s c ă cu o v o c e gi l g i i t o a re, pe c a re
m e g a l oa n e l e o r o st o g o l e a u p e s t e c i m p .
- Cetăţen i d i n D o r c h es t e r , a s p u s . d r u m u l e d i s t r u s de e x p l o z i e .
Noi am �· e n i t a i c i in W i l l y s u r i ş i ! a n c h e t e . N u a v e ţ i p e u n d e t r e c e,
ş i , c h i a r d a c ă a ţ i f a c e-o , a ţ i i n t r a i n a l tă z o n ă r a d i o a c t i vă . S i n t e m a i c i
c a s ă vă a j u t ă m . C e i pe c a r e ex p loz i a i · a � u r p r i n s pe şosea ş i a u f o s t
r ă n i ţ i v o r ră m î n e ai c i s p re a c ă p ă t a î n gri j i ri l e d e u r ge n ţă. Cei l a l t i ,
a bso l u t t o t i v a l i z i i . v o r face c a l e î n t o a r s ă . i n drepti n d u - s e c ă tre a e ro ­
d rom u l c o n s tr u i t î n a p r o p i e r ea v ec h i i p i s t e. D o u ă u t e d e av i o a ne
s î n t p u se l a d i s p o z i t i a n o a s t r ă . Ve ţ i fi t r a n p o r l a l i pe n t r u u n a m ă ­
nu nţ it c o n t ro l sa mtar i n s p i t a l e l e d i n W i h b l ey . Veti . ..
Dar vocea ii fu a c op e r i t ă de un u r l et c o l e c t i v . Re l u g i a ţ i i ţ i p a u ,
c l a x on a u , f l u i e r a u . p e n t r u a c ă pă ta c a l e l i b e r ă .

e x p oz i t i e de f i .t u r i de cea r ă ( n, r . ) .

1
3L
 .1\tu nc-i Frisc o, om oritorul d e negr i , a avut o Iniţiativă. Smu r i n ­
d u- 1 l a o p a r t e pe şofer . a sărit l a vo l a n u l C a d i l l a c u l u i d i n f a t a a
d a t d ru m u l la motor şi a i n tors m a şi n a E x e m p l u l său a los t u r m at
şi de cei l a l t i . P r i m e l e zece m a ş i n i a l e c o l o a n e i por n i r ă i n a po i _că t re
aero drom . Oa r nu i n a i n t a ră dec i t i de m e t r i . N - a m a f l a t n ic i -
odată d ac ă au fost o p r i t e de coloa e era i m p răştiată de ambele
părli a l e şosel e i s a u d a că ei i n ş i şi ră:z:gl n d i t , d i n d u - ş i sea m a c ă
v or t r e c e i a r pe lîngă c. r a t e r u l Col omhinei . Cert e că au nnit i napoi
i n f u g ă , făc î n d sem ne des pera t e că n - a u p u t u t răz b i .

( C o u l i n u n rt: 111 n umărul v i i l or)

-- - ... o - --

poligra fic Casa Sc i n t e i i ., 1 . V. Sta l i n ''