Cap 6

 CAPITOLUL VI 
ANALIZA CONTABILĂ – MECANISM DE ÎNŢELEGERE A OPERAŢIUNILOR

ŞI TRANZACŢIILOR REALIZATE LA NIVELUL INSTITUŢIILOR PUBLICE
6.1. Analiza şi formula contabilă a operaţiunilor şi tranzacţiilor
Analiza, ca procedeu comun al tuturor ştiinţelor, reprezintă metoda de

cercetare a unui întreg sau fenomen prin examinarea şi studiul sistematic al fiecărui
element component în parte.
La nivelul contabilităţii, analiza constă în examinarea atentă a fiecărei
operaţiuni şi tranzacţii, pe baza documentelor justificative, cu scopul de a stabili
conturile corespondente în raport de conţinutul economic al operaţiei respective,
precum şi conturile care se debitează şi conturile care se creditează, cu scopul de a
întocmi formula contabilă.
Realizarea analizei contabile a operaţiunilor şi tranzacţiilor, în vederea
înregistrării lor în conturi, presupune parcurgerea următoarelor etape36:
1. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei – la nivelul acestei etape se
stabileşte conţinutul operaţiunii sau tranzacţiei care urmează a fi înregistrată în
contabilitatea instituţiei publice. Descrierea naturii operaţiunii se face succint:
achiziţie, încasare, plată, vânzare, consum etc.
2. Determinarea influenţei operaţiunii asupra poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii – la nivelul acestei etape se stabileşte care este influenţa
operaţiunii sau tranzacţiei asupra bilanţului şi contului de rezultat patrimonial,
precizându-se elementele care se modifică (activele, capitalurile proprii, datoriile,
veniturile, cheltuielile), sensul în care se modifică (cresc / scad, intrări / ieşiri),
respectiv valoarea cu care fiecare element este modificat.
3. Determinarea conturilor corespondente – la nivelul acestei etape se atribuie
fiecărui element modificat, descris în etapa anterioară, un cont care să surprindă
modificarea.
4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor – are drept scop stabilirea
contului care se debitează şi a contului care se creditează (dacă se modifică un
element de active / cheltuieli, se aplică regula de funcţionare a conturilor de activ,
respectiv dacă se modifică elemente de capitaluri proprii / datorii / venituri se aplică
regula de funcţionare a conturilor de pasiv).
5. Întocmirea formulei contabile – presupune reprezentarea grafică, sub formă
de egalitate valorică, a operaţiunilor şi tranzacţiilor, folosind conturile corespondente,
astfel:
sumă „Cont corespondent debitor” = „Cont corespondent creditor” sumă
debitoare creditoare
Formula contabilă este compusă din următoarele părţi:

 contul corespondent debitor – se înscrie în stânga formulei contabile;
 contul corespondent creditor – se înscrie în dreapta formulei contabile;
36
Cristina Ţenovici, Marin Popescu – “Contabilitate generală”, Editura Universitaria, Craiova, 2010, pag. 48
82
 semnul „=” – este folosit pentru a face legătura între conturile corespondente,
indicând interdependenţa şi corelaţia dintre ele, ca urmare a înregistrării în conturi
a aceleiaşi operaţiuni sau tranzacţii, adică a aceleiaşi sume, stabilind astfel
egalitatea valorică între conturile corespondente;
 sumele înscrise în conturile corespondente – sumele înscrise în contul debitor
sunt egale cu cele înscrise în contul creditor.
Exemplu practic de aplicare a etapelor analizei contabile:
Se achită prin contul curent de disponibil deschis la trezorerie o datorie faţă de
un furnizor, în valoare de 2.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: plată.
b. Determinarea influenţei operaţiunii asupra poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii – în urma acestei operaţii au loc următoarele modificări:
 scad activele sub formă de disponibil în cont curent cu 2.000 lei;
 scad datoriile sub formă de datorii faţă de furnizori cu 2.000 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor în sensul scăderii:
A-X = C + D-X
c. Determinarea conturilor corespondente – conturile corespondente în care
se transpune această operaţiune sunt:
 „Conturi la bănci în lei” – după conţinutul economic este cont de active circulante
(mijloace băneşti şi plasamente pe termen scurt), iar după funcţia contabilă, cont
de activ;
 „Furnizori” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
contabilă, cont de pasiv.
d. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
 „Conturi la bănci în lei” – având loc o scădere, contul de activ se va credita cu
2.000 lei;
 „Furnizori” – având loc o scădere, contul de pasiv se va debita cu 2.000 lei.
e. Întocmirea formulei contabile:
500 „Furnizori” = „Conturi la bănci în lei” 500
Clasificarea formulelor contabile se poate face în funcţie de mai multe criterii,
astfel : 37
I. În funcţie de numărul conturilor debitoare şi creditoare implicate:

1. Formula contabilă simplă – se întocmeşte atunci când operaţiunea sau
tranzacţia determină modificarea a două elemente, care vor fi reflectate cu ajutorul
unui singur cont debitor şi a unui singur cont creditor. Schematic, formula se prezintă
astfel:
sumă „Cont corespondent debitor” = „Cont corespondent creditor” sumă
Exemplu: Se acordă salariaţilor avansul chenzinal în valoare de 2.000 lei, prin

cont curent bancar (vom exemplifica modul de întocmire al formulei contabile
parcurgând etapele analizei contabile).
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: încasare.
37
Cristina Ţenovici, Marin Popescu – “Contabilitate generală”, Editura Universitaria, Craiova, 2010, pag. 49-50
83
 scad activele sub formă de disponibil în cont curent bancar cu 2.000 lei;
 cresc activele sub formă de creanţe în legătură cu salariaţii pentru avansurile
chenzinale acordate cu 2.000 lei.
c. Determinarea conturilor corespondente - conturile corespondente în care se
transpune această operaţiune sunt:
 „Conturi la bănci” – după conţinutul economic este cont de active circulante
de activ.
 „Avans chenzinal” – după conţinutul economic este cont de active circulante
(creanţe), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
Are loc o modificare în structura activelor:
A+X-X = C + D
 „Conturi la bănci”– având loc o scădere, contul de activ se va credita cu 2.000 lei;
 „Avans chenzinal”– având loc o creştere, contul de activ se va debita cu 2.000 lei.
2.000 „Avans chenzinal” = „Conturi la bănci” 2.000
2. Formula contabilă compusă – se întocmeşte atunci când operaţiunea sau
tranzacţia determină modificarea a mai mult de două elemente, care vor fi reflectate
cu ajutorul unui singur cont debitor şi a mai multor conturi creditoare (total sumă
debitoare egal total sume creditoare) sau care vor fi reflectate cu ajutorul mau multor
conturi debitoare şi a unui singur cont creditor (total sume debitoare egal total sumă
creditoare). Pentru a indica faptul că în partea de debit sau credit urmează două sau
mai multe conturi debitoare sau creditoare se foloseşte simbolul „%”, care are
semnificaţia de „următoarele conturi”. Schematic, formula se prezintă astfel:
sumă „Cont corespondent debitor” = % total sume
„Conturi corespondente sume
creditoare” creditoare
sau:
total sume % = „Cont corespondent creditor” sumă
sume „Conturi corespondente
debitoare debitoare”
Exemplul 1: Se cumpără materiale consumabile de la furnizori, în valoare de

5.000 lei, TVA 24 %.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare.
 cresc activele sub formă de stocuri de materiale consumabile cu 5.000 lei;
 cresc activele sub formă de TVA deductibilă cu 24% x 5.000 = 1.200 lei;
 cresc datoriile faţă de furnizori cu 6.200 lei.
84
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor în sensul creşterii:
A+X = C + D+X
c. Determinarea conturilor corespondente – conturile corespondente în care se
 „Materiale consumabile” – după conţinutul economic este cont de active
circulante (stocuri), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 „TVA deductibilă” – taxa pe valoarea adăugată deductibilă se datorează pentru
bunurile cumpărate sau serviciile prestate şi lucrările executate de terţi, după
funcţia contabilă fiind cont de activ;
 „Furnizori” – după conţinutul economic este cont datorii, iar după funcţia
 „Materiale consumabile”, „TVA deductibilă” – având loc creşteri, conturile de
activ se vor debita cu 5.000 lei, respectiv 1.200 lei;
 „Furnizori” – având loc o creştere, contul de pasiv se va credita cu 6.200 lei
(5.000 lei + 1.200 lei);
% = „Furnizori” 6.200
5.000 „Materiale consumabile”
1.200 „TVA deductibilă”
Se mai poate scrie astfel (la nivel de sume):
% = „Furnizori” 6.200
„Materiale consumabile” 5.000
„TVA deductibilă” 1.200
Exemplul 2: Se achită datoria faţă de furnizorul de materiale consumabile
astfel: 1.000 lei prin casierie şi 5.200 lei prin virament bancar din cont curent.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: plată.
 scad activele sub formă de numerar în casierie cu 1.000 lei;
 scad activele sub formă de disponibil în cont curent bancar cu 5.200 lei;
 scad datoriile sub formă de datorii către furnizori cu 6.200 lei.
A-X = C + D-X
c. Determinarea conturilor corespondente - conturile corespondente în care se
 „Casa în lei” – după conţinutul economic este cont de active circulante (mijloace
băneşti şi plasamente pe termen scurt), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 „Conturi la bănci în lei” – după conţinutul economic este cont de active circulante
de activ;
 „Furnizori” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
85
 „Casa în lei”, „Conturi la bănci în lei” – având loc scăderi, conturile de activ se
vor credita cu 1.000 lei, respectiv 5.200 lei;
 „Furnizori” – având loc o scădere, contul de pasiv se va debita cu 6.200 lei;
„Furnizori” = % 6.200
„Casa în lei” 1.000
„Conturi la bănci în lei” 5.200
3. Formula contabilă complexă – presupune existenţa a cel puţin două conturi
debitoare şi a cel puţin două conturi creditoare. Acest tip de formulă contabilă nu este
permis de legislaţia contabilă din ţara noastră. Schematic, formula se prezintă astfel:
total sume % = % total sume
sume „Conturi corespondente „Conturi corespondente sume
debitoare debitoare” creditoare” creditoare
II. În funcţie de scopul pentru care sunt întocmite:

1. Formule contabile curente – se întocmesc în conformitate cu reglementările
contabile în vigoare, parcurgându-se etapele anterior descrise. Pot fi întocmite
formule contabile simple sau compuse.
2. Formule contabile pentru stornare sau rectificare – au drept scop
corectarea unor erori descoperite (formule contabile greşit întocmite, ca urmare a
înscrierii incorecte a conturilor corespondente sau a unor sume eronate). Corectarea
erorilor descoperite se va face astfel: se identifică formula contabilă eronată; se
anulează această formulă eronată cu ajutorul unei formule contabile de stornare; se
întocmeşte formula contabilă corectă. Corectarea operaţiei eronate prin stornare se
poate face prin stornare în negru (se anulează formula contabilă eronată prin scrierea
inversată a formulei contabile cu aceleaşi sume) sau prin stornare în roşu (se scrie
formula contabilă eronată încă o dată, dar cu sumele „în roşu”, respectiv cu semnul
minus; înscrierea sumelor cu pastă roşie sau punerea unei sume în chenar are aceeiaşi
semnificaţie de sumă negativă).
Exemplu: În urma punctajului realizat se constată că o formulă contabilă prin
care s-a înregistrat încasarea prin casierie a creanţei faţă de un client, în valoare de
1.000 lei, este eronată, deoarece valoarea corectă este de 1.100 lei.
a. stornarea în negru – se parcurg următorii paşi:
 se identifică formula contabilă eronată:
1.000 „Casa în lei” = „Clienţi” 1.000
 se anulează această formulă eronată cu ajutorul unei formule contabile de stornare
în negru:
1.000 „Clienţi” = „Casa în lei” 1.000
 se întocmeşte formula contabilă corectă:
86
b. stornarea în roşu – se parcurg următorii paşi:
 se identifică formula contabilă eronată:
 se anulează această formulă eronată cu ajutorul unei formule contabile de stornare
în roşu:
 se întocmeşte formula contabilă corectă:
În activitatea practică se recomandă folosirea stornării în roşu deoarece are ca
efect anularea rulajelor conturilor care au fost afectate eronat, stornarea în negru
generează mărirea artificială a rulajelor conturilor folosite.
6.2. Analiza contabilă a principalelor operaţiuni şi tranzacţii realizate la

nivelul instituţiilor publice
A. Contabilitatea capitalurilor proprii

Din punct de vedere contabil, pentru reflectarea în contabilitatea instituţiilor
publice a operaţiunilor privind capitalurile se folosesc conturile din clasa 1 „Conturi
de capitaluri”38, astfel:
10 Capital, rezerve, fonduri
100 Fondul activelor fixe necorporale P
101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului P
102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului P
103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor P
administrativ teritoriale
104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor P
administrativ teritoriale
105 Rezerve din reevaluare P
11 Rezultatul reportat
117 Rezultatul reportat A/P
12 Rezultatul patrimonial
121 Rezultatul patrimonial A/P
13 Fonduri cu destinaţie specială
131 Fondul de rulment P
132 Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat P
133 Fondul de rezervă constituit conform Legii nr.95/2006 P
134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile P
publice de interes local
135 Fondul de risc P
136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de P
38
Prezentăm doar conturile uzuale din planul de conturi ale fiecărei clase de conturi
87
locuinţe
137 Taxe speciale P
139 Alte fonduri P
15 Provizioane
151 Provizioane P
1511 Provizioane pentru litigii P
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor P
1518 Alte provizioane P
16 Împrumuturi şi datorii asimilate pe termen mediu şi lung
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni P
1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de P
răscumparare în exerciţiul curent
1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de P
răscumpărare în exerciţiile viitoare
162 Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile P
administraţiei publice locale
163 Împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţile P
administraţiei publice locale
164 Împrumuturi interne şi externe contractate de stat P
165 Împrumuturi interne şi externe garantate de stat P
166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor P
sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate P
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate P
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de P
obligaţiuni
1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe P
contractate de autorităţile administratiei publice locale
garantate de autoritatile administratiei publice locale
contractate de stat
garantate de stat
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate P
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor P
Fondurile instituţiei se utilizează pentru reflectarea surselor proprii de formare
a bunurilor de natura activelor fixe corporale şi necorporale neamortizabile (intrarea
în patrimoniul instituţiei a acestor active fixe corporale şi necorporale
neamortizabile). Reflectarea în contabilitate a surselor proprii de formare a acestor
active pe seama fondurilor,
Exemplul 1: se înregistrează intrarea în patrimoniu a unui eveniment cultural
sportiv (activ fix necorporal neamortizabil) evaluat la 1.000 lei
Analiza contabilă a operaţiunii:
88
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: intrare de active fixe
necorporale neamortizabile
 cresc activele, sub formă de active fixe necorporale neamortizabile, cu 1.000 lei;
 cresc capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 1.000 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii, în sensul creşterii:
A+X = C+X + D
c. Determinarea conturilor corespondente:
 206 ”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”– după conţinutul economic
este cont de active fixe corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 100 ”Fondul activelor fixe necorporale” - după conţinutul economic este cont de
capitaluri proprii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 206 ”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”– cont de activ, având loc o
creştere, contul se va debita;
 100 ”Fondul activelor fixe necorporale”– cont de pasiv, având loc o creştere,
contul se va credita.
206 = 100 1.000
”Înregistrări ale evenimentelor ”Fondul activelor fixe
cultural-sportive” necorporale”
Exemplul 2: se achiziţionează un teren în valoare de 10.000 lei, teren ce intră

în proprietatea publică a statului.
Analiza contabilă a operaţiunilor:
1. Se înregistrează achiziţia activului fix corporal neamortizabil:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achiziţie de active fixe
corporale neamortizabile
 cresc activele, sub formă de active fixe corporale neamortizabile, cu 10.000 lei;
 cresc capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 10.000
lei.
A+X = C+X + D
 2111 „Terenuri” – după conţinutul economic este cont de active fixe corporale, iar
după funcţia contabilă, cont de activ;
 101 „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”– după conţinutul
economic este cont de capitaluri proprii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 2111 „Terenuri” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 101 „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului”– cont de pasiv,
având loc o creştere, contul se va credita.
89
2111 = 101 10.000
„Terenuri” „Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul
public al statului”
2. Se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe coprorale
neamortizabile:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: reflectare datorie faţă de
furnizorul de active fixe corporale neamortizabile.
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind activele fixe corporale
neamortizabile (are loc o reducere a capitalurilor proprii), cu 10.000 lei;
 cresc datoriile, sub formă de datorii faţă de furnizorii de active fixe, cu 10.000 lei.
Are loc o modificare în structura capitalurilor proprii şi datoriilor:
A = C-X + D+X
c. Determinarea conturilor :
 6821 „Cheltuieli privind activele fixe corporale neamortizabile”– după conţinutul
economic este cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 404 „Furnizori de active fixe”– după conţinutul economic este cont de datorii, iar
după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 6821 „Cheltuieli privind activele fixe corporale neamortizabile”– cont de activ,
având loc o creştere, contul se va debita;
 404 „Furnizori de active fixe”– cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va
credita.
6821 = 404 10.000
„Cheltuieli privind activele fixe „Furnizori de active fixe”
corporale neamortizabile”
Exemplul 3: se scoate din evidenţă un eveniment cultural sportiv (activ

necorporal neamortizabil) în valoare de 800 lei.
 scad activele, sub formă de active fixe necorporale neamortizabile, cu 800 lei;
 scad capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 800 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii, în sensul scăderii:
A-X = C-X + D
90
 206 ”Înregistrări ale evenimentelor cultural - sportive” – cont de activ, având loc o
scădere, contul se va credita;
 100 ”Fondul activelor fixe necorporale”– cont de pasiv, având loc o scădere,
contul se va debita.
100 = 206 800
”Fondul activelor fixe necorporale” ”Înregistrări ale evenimentelor
cultural-sportive”
Exemplul 4: Consiliul Judeţean Vâlcea a contractat un credit pe termen de trei

ani de la o instituţie financiară din România. Valoarea creditului este de 24.000 lei,
rata anuală a dobânzii 10%, creditul fiind rambursat în tranşe egale din veniturile
proprii ale instituţiei.
1. Se înregistrează împrumutul contractat de autorităţile publice locale
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: obţinere de disponibil din
credit pe termen mediu contractat
 cresc activele, sub formă de disponibil din împrumuturi contractate sau garantate
de autoriltăţile publice locale, cu 24.000 lei;
 cresc datoriile, sub formă de împrumuri contractate de autorităţile publice locale,
cu 24.000 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor, în sensul creşterii:
A+X = C+X + D
 5161 „Disponibil în lei din împrumuturi contractate sau garantate de autorităţile
publice locale”– după conţinutul economic este cont de active circulante (mijloace
băneşti), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 162 „Împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile administraţiei
publice locale” - după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
contabilă, cont de pasiv;
 5161 „Disponibil în lei din împrumuturi contractate sau garantate de autorităţile
publice locale”– cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
publice locale” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
5161 = 162 24.000
„Disponibil în lei din împrumuturi „Împrumuturi interne şi externe
contractate sau garantate de autorităţile contractate de autorităţile
publice locale” administraţiei publice locale”
91
2. Calcul şi înregistrare dobândă datorată, aferente primului an:
Valoare împrumut: 24.000 lei
Dobândă anuală datorată: 24.000 x 10% = 2.400 lei
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: reflectare dobândă aferentă
împrumutului contractat de autorităţile administraţiei publice locale
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind dobânzile (are loc o reducere a
capitalurilor proprii), cu 2.400 lei;
 cresc datoriile, sub formă de datorii din dobânzi aferente îmrumuturilor
contractate, cu 2.400 lei.
A = C-X + D+X
 666 „Cheltuieli cu dobânzile”– după conţinutul economic este cont de cheltuieli,
iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 1682 „Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale” – după conţinutul economic este cont de
datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 666 „Cheltuieli cu dobânzile”– cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
autorităţile administraţiei publice locale” – cont de pasiv, având loc o creştere,
666 = 1682 2.400
„Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi
externe contractate de autorităţile administraţiei
publice locale”
3. Achitare dobândă şi rată scadentă aferente primului an (24.000 lei / 3 ani

= 8.000 lei) din veniturile proprii ale instituţiei:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achitare datorii
 scad activele, sub formă de disponibil al instituţiei finanţate din venituri proprii,
cu 10.400 lei;
 scad datoriile, sub formă de împrumuri contractate de autorităţile publice locale,
cu 8.000 lei, pentru prima tranşă de împrumut rambursată,
 scad datoriile, sub formă de datorii din dobânzi aferente împrumuturilor
contractate, cu 2.400 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor, în sensul scăderii:
A-X = C + D-X
92
 560 „Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii”– după
conţinutul economic este cont de active crculante (mijloace băneşti), iar după
funcţia contabilă, cont de activ;
publice locale” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
autorităţile administraţiei publice locale” - după conţinutul economic este cont de
datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 560 „Disponibil al instituţiei publice finanţate din venituri proprii”– cont de activ
având loc o scădere, contul se va credita;
publice locale” - cont de pasiv, având loc o scădere, contul se va debita;
autorităţile administraţiei publice locale” – cont de pasiv, având loc o scădere,
% = 560 10.400
„Disponibil al instituţiei publice
finanţate din venituri proprii”
162 8.000
„Împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale”
1682 2.400
„Dobânzi aferente împrumuturilor interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
B. Contabilitatea activelor fixe

Din punct de vedere contabil, activele fixe sunt reflectate cu ajutorul conturilor
din clasa 2 „Conturi de active fixe”, astfel:
20 Active fixe necorporale
203 Cheltuieli de dezvoltare A
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active A
similare
206 Înregistrari ale evenimentelor cultural sportive A
208 Alte active fixe necorporale A
2081 Programe informatice A
2082 Alte active fixe necorporale A
21 Active fixe corporale
211 Terenuri şi amenajări la terenuri A
2111 Terenuri A
2112 Amenajări la terenuri A
212 Construcţii A
93
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii A
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de A
lucru)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare A
2133 Mijloace de transport A
2134 Animale şi plantaţii A
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor A
umane şi materiale şi alte active fixe corporale
215 Alte active ale statului A
23 Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe
231 Active fixe corporale în curs de execuţie A
232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale A
233 Active fixe necorporale în curs de execuţie A
234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale A
26 Active financiare (peste 1 an)
260 Titluri de participare A
265 Alte titluri imobilizate A
267 Creanţe imobilizate A
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung A
2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung A
2678 Alte creanţe imobilizate A
2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate A
269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare P
28 Amortizări privind activele fixe
280 Amortizări privind activele fixe necorporale P
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare P
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, P
mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare
2808 Amortizarea altor active fixe necorporale P
281 Amortizări privind activele fixe corporale P
2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri P
2812 Amortizarea construcţiilor P
2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, P
animalelor şi plantaţiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, P
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi a altor active fixe corporale
29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe
I. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind activele fixe necorporale şi
corporale neamortizabile (tratamentul contabil este similar, prin prisma
caracteristicilor comune, fiind diferenţiate doar de forma lor materială şi imaterială):
Exemplul 1: se înregistrează achiziţia unui activ fix necorporal neamortizabil
la valoarea de 1.000 lei
94
 cresc activele, sub formă de active fixe necorporale neamortizabile, cu 1.000 lei;
 cresc capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 1.000 lei.
A+X = C+X + D
 206 ”Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive”– cont de activ, având loc o
 100 ”Fondul activelor fixe necorporale”– cont de pasiv, având loc o creştere,
206 = 100 1.000
”Înregistrări ale evenimentelor ”Fondul activelor fixe
cultural-sportive” necorporale”
2. Se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe necoprorale

neamortizabile:
furnizorul de active fixe necorporale neamortizabile.
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind activele fixe necorporale
A = C-X + D+X
 6822 „Cheltuieli privind activele fixe necorporale neamortizabile”– după
conţinutul economic este cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de
activ;
 6822 „Cheltuieli privind activele fixe necorporale neamortizabile”– cont de activ,
credita.
95
6822 = 404 1.000
necorporale neamortizabile”
Exemplul 2: se achiziţionează un teren în valoare de 12.000 lei, teren ce intră

în proprietatea publică a unităţii administrativ teritoriale.
1. Se înregistrează achiziţia activului fix corporal neamortizabil:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achiziţie de active fixe
corporale neamortizabile
 cresc activele, sub formă de active fixe corporale neamortizabile, cu 12.000 lei;
 cresc capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 12.000
lei.
A+X = C+X + D
 2111 „Terenuri” – după conţinutul economic este cont de active fixe corporale, iar
 103 ”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ -
teritoriale” - după conţinutul economic este cont de capitaluri proprii, iar după
funcţia contabilă, cont de pasiv;
 2111 „Terenuri” –cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 103 ”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ -
teritoriale” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
2111 = 103 12.000
„Terenuri” ”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul
public al unităţilor administrativ - teritoriale”
2. Se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe coprorale

neamortizabile:
furnizorul de active fixe coporale neamortizabile.
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind activele fixe corporale
A = C-X + D+X
96
 6821 „Cheltuieli privind activele fixe corporale neamortizabile”– după conţinutul
 6821 „Cheltuieli privind activele fixe corporale neamortizabile”– cont de activ,
credita.
6821 = 404 10.000
corporale neamortizabile”
Exemplul 3: se casează un activ fix corporal neamortizabil (instalaţie tehnică)

în valoare de 12.000 lei, aflat în proprietatea publică a statului. Pentru dezmembrare
se apelează la o firmă specializată, care a facturat serviciul realizat pentru suma de
1.000 lei, TVA 24%. În urma dezmembrării se recuperează piese de schimb în
valoare de 800 lei.
1. Se scoate din evidenţă activul fix corporal neamortizabil casat şi supus
dezmembrării
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: ieşire de active fixe corporale
neamortizabile
 scad activele, sub formă de active fixe corporale neamortizabile, cu 12.000 lei;
 scad capitalurile proprii, sub formă de fonduri ale instituţiei publice, cu 12.000 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii, în sensul scăderii:
A-X = C-X + D
 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”– după
conţinutul economic este cont de active fixe corporale, iar după funcţia contabilă,
cont de activ;
 101 ”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului” - după conţinutul
economic este cont de capitaluri proprii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”– cont de activ,
 101 ”Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului” – cont de pasiv,
având loc o scădere, contul se va debita.
101 = 213 12.000 lei
„Fondul bunurilor ce alcătuiesc domeniul „Instalaţii tehnice, mijloace de
public al statului” transport, animale şi plantaţii”
97
2. Se înregistrează serviciul de dezmembrare realizat de firma specializată:
prestatorul de servicii de dezmembrare
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu servicii realizate de terţi, cu 1.000 lei;
 cresc activele, sub formă de TVA deductibilă, cu 240 lei (1.000 x 24%);
 cresc datoriile, sub formă de datorii faţă de furnizori, cu 1.240 lei.
 628 „Cheltuieli cu alte servicii realizate de terţi”– după conţinutul economic este
cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 4426 „TVA deductibilă” – taxa pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă
bunurilor cumpărate sau serviciilor prestate şi lucrărilor executate de terţi (creanţă
brută faţă de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă, este cont
de activ;
 401 „Furnizori” - după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
 628 „Cheltuieli cu alte servicii realizate de terţi”– cont de activ, având loc o
 4426 „TVA deductibilă” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 401 „Furnizori” - cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
% = 401 1.240
„Furnizori”
628 1.000
„Cheltuieli cu alte servicii realizate de terţi”
4426 240
„TVA deductibilă”
2. Se înregistrează piesele de schimb recuperate în urma dezmembrării

instalaţiei:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: recuperare de piese de schimb
în urma dezmembrării instalaţiei
 cresc activele, sub formă de stocuri (piese de schimb), cu 800 lei;
 cresc veniturile, sub formă de venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând
statului (are loc o creştere a capitalurilor proprii), cu 800 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul creşterii:
A+X = C+X + D
 3024 „Piese de schimb” - după conţinutul economic este cont de active circulante,
stocuri, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
98
 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului” – după conţinutul
economic este cont de venituri, iar după funcţia contabilă, este cont de pasiv;
 3024 „Piese de schimb” - cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului” – cont de pasiv,
3024 = 791 800
„Piese de schimb” „Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului”
II. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind activele fixe necorporale şi

corporale amortizabile (tratamentul contabil este similar, prin prisma caracteristicilor
comune, fiind diferenţiate doar de forma lor materială şi imaterială):
Exemplul 1: Se achiziţionează un program informatic în valoare de 2.000 lei,
TVA 24%.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare program
informatic.
 cresc activele, sub formă de alte imobilizări necorporale (programe informatice),
cu 2.000 lei;
 cresc datoriile, sub formă de datorii faţă de furnizorii de active fixe, cu 2.480 lei
(2.000 lei + 480 lei).
A+X = C + D +X
 2081 „Programe informatice” – după conţinutul economic este cont de active
imobilizate necorporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
de activ;
 404 „Furnizori de active fixe” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar
 2081 „Programe informatice” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
 404 „Furnizori de active fixe” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va
credita.
% = 404 2.480
99
„Furnizori de active fixe”
2081 2.000
„Programe informatice”
4426 480
Exemplul 2: Se achiziţionează mobilier de birou în valoare de 2.000 lei, TVA

24%.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achiziţie mobilier birou.
 cresc activele, sub formă de alte imobilizări corporale (mobilier birou), cu 2.000
lei;
 cresc activele, sub formă de TVA deductibilă, cu 480 lei (2000 x 24%);
 cresc datoriile faţă de furnizorii de imobilizări, cu 2.480 lei (2000 lei + 480 lei).
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor, în sensul creşterii:
A+X = C + D +X
 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale” – după conţinutul economic este cont de active
imobilizate corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
de activ;
 404 „Furnizori de imobilizări” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar
materiale şi alte active corporale” –cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
 404 „Furnizori de imobilizări” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va
credita.
% = 404 2.480
„Furnizori de active fixe”
214 2.000
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale”
4426 480
100
Înainte de a proceda la exemplificarea principalelor operaţii economice legate
de ieşirea din patrimoniu a activelor fixe necorporale amortizabile, trebuie să
reamintim unele aspecte legate de amortizarea activelor fixe. Conform normelor
contabile româneşti, instituţiile publice care procedează la calculul şi înregistrarea
în contabilitate a amortizării, pot folosi numai metoda liniară, spre deosebire de
agenţii economici care pot utiliza ca metode de calcul şi înregistrare metoda liniară,
metoda accelerată şi metoda degresivă.
Metoda liniară de calcul a amortizării – constă în calculul şi alocarea
uniformă a valorii contabile a activelor fixe amortizabile dealungul întregii durate de
funcţionare. Relaţiile de calcul conform metodei liniare sunt:
 Amortizarea anuală se poate determina: (1) ca raport între valoarea de
înregistrare în contabilitate a activului fix (VI) amortizabil şi durata de viaţă utilă
(DU) exprimată în ani de funcţionare sau (2) ca produs între norma anuală de
amortizare (Na) şi valoarea de înregistrare în contabilitate a activului fix
amortizabil.
(1)
sau:
(2)
Unde relaţia de calcul a normei anuale de amortizare (Na) este:
 Amortizarea lunară se poate determina: (1) ca raport între amortizarea anuală şi

12 (numărul lunilor calendaristice aferente unui an) sau (2) ca raport între valoarea
de înregistrare în contabilitate a activului fix amortizabil şi durata de viaţă utilă
exprimată în luni de funcţionare (DUl)
(1)
sau:
(2)
Exemplu: Se calculează şi se înregistrează în contabilitate amortizarea pentru
un autoturism, cunoscând următoarele date: durata de viaţă utilă 4 ani (sau 48 luni),
iar valoarea de înregistrare în contabilitate 24.000 lei.
a. Calculul amortizării lunare:
lei
b. Analiza contabilă a operaţiunilor:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: înregistrare amortizare
aferentă mijlocului de transport.
 cresc cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor cu 500 lei (generează o
scădere de capitaluri proprii);
 creşte amortizarea aferentă imobilizării corporale cu 500 lei;
101
 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor” – după conţinutul economic este cont de active rectificative, iar după
funcţia contabilă, cont de pasiv;
 6811 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe” – după
activ.
plantaţiilor” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita;
 6811 „Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe” – cont de activ,
având loc o creştere, contul se va debita.
6811 = 2813 500
„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor
amortizarea activelor fixe” de transport, animalelor şi plantaţiilor”
Exemplul 1: Se scoate din evidenţă aparatură de birotică în valoare de 2.000

lei, amortizată în proporţie de 90% (2.000 x 90% = 1.800 lei).
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: casare mobilier înainte de
expirarea duratei de viaţă utile.
 scad activele, sub formă de mobilier (active fixe corporale), cu 2.000 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli extraodinare din operaţiuni cu active
fixe, cu 200 lei (diferenţa dintre valoarea de înregistrare în contabilitate şi valoarea
recuperată pe seama amortizării calculate şi înregistrate în contabilitate);
 scade amortizarea aferentă imobilizării corporale cu 1.800 lei;
materiale şi alte active fixe corporale” – după conţinutul economic este cont de
active imobilizate corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” – după conţinutul
 2814 „Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale şi a altor active fixe corporale” – după conţinutul
economic este cont de active rectificative, iar după funcţia contabilă, cont de
pasiv.
materiale şi alte active fixe corporale” – cont de activ, având loc o scădere, contul
se va credita;
 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” – cont de activ, având
loc o creştere, contul se va debita;
102
 2814 „Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale şi a altor active fixe corporale” – cont de pasiv, având
loc o scădere, contul se va debita.
% = 214 2.000
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale”
2814 1.800
„Amortizarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protectie a
valorilor umane si materiale si a altor
active fixe corporale”
691 200
„Cheltuieli extraordinare din
operaţiuni cu active fixe”
Exemplul 2: Se vinde un autoturism la un preţ de vânzare de 1.000 lei, TVA

24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a autoturismului este de 6.000 lei,
amortizarea, calculată şi înregistrată până la data vânzării, fiind de 5.500 lei.
1. Vânzarea autoturismului către un terţ:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: realizarea de venituri din
vânzare.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de terţii cărora li s-a vândut autoturismul,
cu 1.240 lei;
 cresc veniturile din valorificarea unor bunuri aparţinând statului cu 1.000 lei
(generează o creştere de capitaluri proprii);
 creşte TVA colectată, aferentă bunurilor vândute, cu 240 lei (1.000 lei x 24%).
 4611 „Debitori sub 1 an” – după conţinutul economic este cont de active
circulante (creanţe), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului”– după conţinutul
economic este cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4427 „TVA colectată” – taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă bunurilor
vândute sau serviciilor prestate şi lucrărilor executate către terţi (datorie brută faţă
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă este cont de pasiv;
 4611 „Debitori sub 1 an” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri aparţinând statului”– cont de pasiv,
având loc o creştere, contul se va credita;
 4427 „TVA colectată” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
103
461 = % 1.240
„Debitori sub 1 an”
791 1.000
„Venituri valorificarea unor bunuri
aparţinând statului”
4427 240
„TVA colectată”
2. Scoaterea din evidenţă a autoturismului vândut:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: scoaterea din evidenţă a
activului corporal vândut.
 scad activele, sub formă de mijloace de transport (active fixe corporale), cu 6.000
lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli extraodinare din operaţiuni cu active
fixe, cu 500 lei (diferenţa dintre valoarea de înregistrare în contabilitate şi valoarea
recuperată pe seama amortizării calculate şi înregistrate în contabilitate);
 scade amortizarea aferentă imobilizării corporale cu 5.500 lei;
 2133 „Mijloace de transport” – după conţinutul economic este cont de active
imobilizate corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ
 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” – după conţinutul
plantaţiilor” – după conţinutul economic este cont de active rectificative, iar după
funcţia contabilă, cont de pasiv.
 2133 „Mijloace de transport” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va
credita;
 691 „Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe” – cont de activ, având
loc o creştere, contul se va debita;
plantaţiilor” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se va debita.
% = 2133 6.000
„Mijloace de transport”
2813 5.500
„Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor”
691 500
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
III. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind activele fixe financiare:
104
Exemplul: o instituţie publică acordă unui terţ pe o perioadă de 2 ani un
împrumut în valoare de 100.000 lei cu o dobândă de 6% pe an. Dobânda se va încasa
odată cu rata scadentă (împrumutul se rambursează în 2 tranşe anuale egale).
1. Acordarea unui împrumut unui terţ:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: acordare împrumut.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de terţul căruia i s-a acordat împrumutul,
cu 100.000 lei;
 scad activele, sub formă de disponibil în cont curent bancar, cu 100.000 lei;
A+X-X = C + D
 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” – după conţinutul economic este
cont de active fixe financiare, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 5121 „Conturi la bănci în lei” – după conţinutul economic este cont de active
circulante (mijloace băneşti şi plasamente pe termen scurt), iar după funcţia
contabilă, cont de activ.
 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” – cont de activ, având loc o creştere,
contul se va debita;
 5121 „Conturi la bănci în lei” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va
credita.
2675 = 5121 100.000
„Împrumuturi acordate pe termen lung” „Conturi la bănci în lei”
2. Înregistrarea dobânzii aferente primului an pentru împrumutul acordat:
unde:
D – dobândă anuală datorată;
V- valoare împrumut pentru care se datorează dobândă;
r – rata anuală a dobânzii;
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: înregistrare dobândă de
încasat.
 cresc activele, sub formă de creanţe privind dobânzi de încasat, cu 6.000 lei;
 cresc veniturile, sub formă de venituri din creanţe imobilizate, cu 6.000 lei
A+X = C+X + D
105
 2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung” – după
conţinutul economic este cont de active fixe financiare, iar după funcţia contabilă,
cont de activ;
 763 „Venituri din creanţe imobilizate” – după conţinutul economic este cont de
venituri realizate, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung” – cont de activ,
 763 „Venituri din creanţe imobilizate” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul
se va credita.
2676 = 763 6.000
„Dobânda aferentă împrumuturilor acordate „Venituri din creanţe
pe termen lung” imobilizate”
3. Se înregistrează încasarea dobânzii şi a primei tranşe de împrumut

cuvenite:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: încasare creanţe (dobânda
anuală de încasat şi prima tranşă care se rambursează).
 scad activele, sub formă de creanţe privind dobânzi de încasat, cu 6.000 lei;
 scad activele, sub formă de creanţe din împrumutul acordat unei entităţi, cu 50.000
lei (prima tranşă de rambursare a împrumutului);
 cresc activele, sub formă de disponibil în cont curent bancar, cu 56.000 lei (6.000
lei + 50.000 lei).
A+X -X = C + D
 2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung” – după
conţinutul economic este cont de active fixe financiare, iar după funcţia contabilă,
cont de activ;
 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” – după conţinutul economic este
cont de active fixe financiare, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 2676 „Dobânda aferentă împrumuturilor pe termen lung acordate” – cont de activ,
 2675 „Împrumuturi acordate pe termen lung” – cont de activ, având loc o scădere,
contul se va credita;
 5121 „Conturi la bănci în lei” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita.
106
5121 = % 56.000
„Conturi la bănci în lei”
2676 50.000
„Dobânda aferentă împrumuturilor pe
termen lung acordate”
2675 6.000
„Împrumuturi acordate pe termen lung”
Înregistrări similare punctelor 2 şi 3 se vor face şi pentru cel de-al doilea an,
cand va avea loc rambursarea integrală a împrumutului de către terţ faţă de instituţia
publică care a acordat acest împrumut.
C. Contabilitatea stocurilor
Din punct de vedere contabil, stocurile sunt reflectate cu ajutorul conturilor din
clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”, astfel:
30 Stocuri de materii prime şi materiale
301 Materii prime A
302 Materiale consumabile A
3021 Materiale auxiliare A
3022 Combustibili A
3023 Materiale pentru ambalat A
3024 Piese de schimb A
3025 Seminţe şi materiale de plantat A
3026 Furaje A
3027 Hrană A
3028 Alte materiale consumabile A
3029 Medicamente şi materiale sanitare A
303 Materiale de natura obiectelor de inventar A
3031 Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie A
3032 Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă A
304 Materiale rezervă de stat şi de mobilizare A
3041 Materiale rezervă de stat A
3042 Materiale rezervă de mobilizare A
305 Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare A
3051 Ambalaje rezervă de stat A
3052 Ambalaje rezervă de mobilizare A
307 Materiale date în prelucrare în instituţie A
309 Alte stocuri A
33 Producţia în curs de execuţie
331 Produse în curs de execuţie A
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie A
34 Produse
341 Semifabricate A
345 Produse finite A
346 Produse reziduale A
107
347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată A
a statului
348 Diferenţe de preţ la produse A
349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii, în proprietatea privată a A
unităţilor administrativ-teritoriale
35 Stocuri aflate la terţi
351 Materii şi materiale aflate la terţi A
356 Animale aflate la terţi A
357 Mărfuri aflate la terţi A
358 Ambalaje aflate la terţi A
359 Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi A
36 Animale
361 Animale şi păsări A
37 Mărfuri
371 Mărfuri A
38 Ambalaje
381 Ambalaje A
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime P
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor P
393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie P
394 Ajustări pentru deprecierea produselor P
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi P
396 Ajustări pentru deprecierea animalelor P
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor P
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor P
I. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile cumpărate:
Exemplul 1: Se înregistrează cumpărarea de materii prime cu numerar în
valoare de 500 lei, TVA 24%.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare materii prime.
 cresc activele, sub formă de stocuri de materii prime, cu 500 lei;
 scad activele, sub formă de numerar în casierie, cu 620 lei (500 lei + 120 lei).
A+X-X = C + D
 301 „Materii prime” – după conţinutul economic este cont de active circulante
(stocuri), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
brută faţă de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă este cont
de activ;
108
 5311 „Casa în lei” – după conţinutul economic este cont active circulante
de activ.
c. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
 301 „Materii prime” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 5311 „Casa în lei” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita.
% = 5311 620
„Casa în lei”
301 500
„Materii prime”
4426 120
Exemplul 2: Se cumpără cu numerar materiale consumabile în valoare de 200

lei, TVA 24%.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare materiale
consumabile.
 cresc activele, sub formă de stocuri de materiale consumabile, cu 200 lei;
 creşte obligaţia faţă de furnizori cu 248 lei (200 lei + 48 lei).
A+X = C + D +X
 302 „Materiale consumabile” – după conţinutul economic este cont de active
 4426 „TVA deductibilă” – taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă
bunurilor cumpărate sau serviciilor şi lucrărilor prestate de terţi (creanţă brută faţă
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă, cont de activ;
 401 „Furnizori” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia
 302 „Materiale consumabile” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
 401 „Furnizori” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
% = 401 248
„Furnizori”
302 200
„Materiale consumabile”
109
4426 48
Evaluarea stocurilor destinate procesului productiv la ieşirea din patrimoniu

se poate realiza folosind una dintre următoarele metode de evaluare:
 FIFO (primul intrat - primul ieşit), presupune ca primul lot ieşit să se realizeze la
valoarea primului lot intrat şi pe măsură ce acesta se epuizează se va trece la
valoarea lotului imediat următor.
 LIFO (ultimul intrat – primul ieşit), presupune ca primul lot ieşit să se realizeze
la valoarea ultimului lot intrat şi pe măsură ce acesta se epuizează se va trece la
valoarea lotului imediat anterior.
 CMP (cost mediu ponderat), determinată în una din variantele: după fiecare
intrare sau la finele perioadei de gestiune.
a. Mod calcul CMP, varianta ”după fiecare intrare”:
b. Mod calcul CMP, varianta ”la finele exerciţiului financiar” (cost mediu
lunar):
Unde:
qsi, qi – cantitatea de materie primă din stocul iniţial, respectiv cantitatea intrată
din stocul „i”;
psi, pi – preţul unitar al stocului iniţial, respectiv preţul unitar al stocului „i”
Normele naţionale de contabilitate pentru instituţiile publice recomandă
utilizarea metodei FIFO, ca metodă de evaluare a stocurilor la ieşire.
Exemplu: Voi porni de la următoarele date pentru a prezenta modul de
utilizare al fiecăreia din metodele menţionate mai sus: în legătură cu stocul la materia
primă ”făină” în cursul lunii N, avem următoarea mişcare:
01.N: Sold iniţial 100 kg x 10 lei/kg
05.N: Aprovizionare 200 kg x 15 lei/kg
09.N: Consum 150kg x ?
18.N: Consum 210 kg x ?
25.N: Consum 280kg x ?
Materia primă ”făină” – evaluare la ieşire folosind metoda FIFO

05.N: Intră: 200 kg x 15 lei/kg
09.N: Consum 150kg 100 kg x 10 lei/kg
50 kg x 15 lei/kg
Stoc: 150 kg x 15 lei/kg
12.N: Intră:100 kg x 18 lei/kg
110
18.N: Consum 210 kg 150 kg x 15 lei/kg
60 kg x 18 lei/kg
240 kg x 12 lei/kg
30. N: Stoc final: 10 kg x 12 lei/kg
50 kg x 17 lei/kg
Materia primă ”făină” – evaluare la ieşire folosind metoda LIFO

50 kg x 15 lei/kg
12.N: Intră:100 kg x 18 lei/kg
18.N: Consum 210 kg 100 kg x 18 lei/kg
50 kg x 15 lei/kg
60 kg x 10 lei/kg
30 kg x 10 lei/kg
30. N: Stoc final: 10 kg x 10 lei/kg
50 kg x 17 lei/kg
Exemplu CMP / varianta ”după fiecare intrare”:
05.N:
09.N: consum 150 kg x 13,34 lei/kg
Stoc rămas: 150 kg x 13,34 lei/kg
12.N:
18.N: consum 210 kg x 15,21 lei/kg
20.N:
25.N: consum 280kg x 12,45 lei/kg
28.N:
Stoc final: 60 kg x 16,25 lei/kg
Exemplu CMP / varianta ”la finele exerciţiului financiar”:
111
Exemplul 3: Se dau în consum materii prime în valoare de 500 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: consum de materii prime.
 scad activele, sub formă de stocuri de materii prime, cu de 500 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de materii prime, cu
500 lei (generează o scădere de capitaluri proprii).
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul scăderii:
A-X = C-X + D
 601 „Cheltuieli cu materiile prime” – după conţinutul economic este cont de
cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 301 „Materii prime” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 601 „Cheltuieli cu materiile prime” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita.
601 = 301 500
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
Exemplul 4: Se dau în consum alte materiale consumabile în valoare de 100

lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: consum de alte materiale
consumabile.
 scad activele, sub formă de alte materiale consumabile, cu 100 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de alte materiale
consumabile, cu 100 lei (generează o scădere de capitaluri proprii).
A-X = C-X + D
 3028 „Alte materiale consumabile” – după conţinutul economic este cont de active
 6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” – după conţinutul economic
este cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
112
 3028 „Alte materiale consumabile” – cont de activ, având loc o scădere, contul se
va credita;
 6028 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile” – cont de activ, având loc o
creştere, contul se va debita.
6028 = 3028 100
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile”
consumabile”
Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar la instituţiile

publice, spre deosebire de agenţii economici, presupune următoarea particularitate
de reflectare în contabilitate: eliberarea în folosinţă nu se înregistrează ca şi
cheltuială, şi se va înregistra prin intermediul contului de materiale de natura
obiectelor de inventar date în folosinţă, cheltuiala urmând a se înregistra la scoaterea
acestora din folosinţă (mai puţin uniformele de lucru şi echipamentul de protecţie).
Exemplul 5: se aprovizionează materiale de natura obiectelor de inventar în
valoare de 1.000 lei, TVA 24%. Jumătate din aceste materiale se dau în folosinţă. La
finele anului se scot din folosinţă materialele de natura obiectelor de inventar anterior
date în folosinţă.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare materiale de natura
obiectelor de inventar.
 cresc activele, sub formă de stocuri de materiale de natura obiectelor de inventar
în magazie, cu 1.000 lei;
 creşte obligaţia faţă de furnizori cu 1.240 lei (1.000 lei + 240 lei).
A+X = C + D +X
 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” – după conţinutul
economic este cont de active circulante (stocuri), iar după funcţia contabilă, cont
de activ;
 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”, 4426 „TVA
deductibilă” – conturi de activ, având loc creşteri, conturile se vor debita;
% = 401 1.240
„Furnizori”
113
3031 1.000
„Materiale de natura obiectelor de inventar în
magazie”
4426 240
2. Se eliberează în folosinţă materiale de natura obiectelor de inventar

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: eliberare în folosinţă de
materiale de natura obiectelor de inventar.
 cresc activele, sub formă de stocuri de materiale de natura obiectelor de inventar
în folosinţă, cu 500 lei;
 scad activele, sub formă de stocuri de materiale de natura obiectelor de inventar în
magazie, cu 500 lei;
A+X-X = C + D
 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” – după conţinutul
de activ;
 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” – după conţinutul
de activ.
 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” – cont de activ,
 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie” – cont de activ,
având loc o scădere, contul se va credita.
3032 = 3031 500
”Materiale de natura obiectelor de ”Materiale de natura obiectelor de
inventar date în folosinţă” inventar în magazie”
3. Se scot din folosinţă materialele de natura obiectelor de inventar:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: se evidenţiază consumul
materialelor de natura obiectelor de inventar.
 scad activele, sub formă de materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă,
cu 500 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind materialele de natura obiectelor
de inventar, cu 500 lei (generează o scădere de capitaluri proprii).
A-X = C-X + D
114
 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” – după conţinutul
de activ;
 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” – după
activ.
 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” – cont de activ,
 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” – cont de
activ, având loc o creştere, contul se va debita.
603 = 3032 500
”Cheltuieli cu materiale de natura ”Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar date în folosinţă”
II. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile fabricate:

Exemplul 1: Se înregistrează obţinerea de produse finite în urma procesului
productiv în valoare de 5.000 lei.
producţia proprie.
 cresc activele, sub formă de stocuri de produse finite, cu 5.000 lei;
 cresc veniturile din producţia proprie cu 5.000 lei (generează o creştere de
capitaluri proprii).
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul creşterii:
A+X = C+X + D
 345 „Produse finite” – după conţinutul economic este cont de active circulante
 709 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” – după conţinutul
economic este cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 345 „Produse finite” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 709 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” – cont de pasiv, având loc
o creştere, contul se va credita.
345 = 709 5.000
„Produse finite” „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
Exemplul 2: Se vând produse finite la un preţ de vânzare de 3.000 lei, TVA

24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a produselor finite este de 2.300 lei.
115
1. Vânzarea produselor finite către clienţi:
vânzare.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 3.720 lei;
 cresc veniturile din vânzarea produselor finite cu 3.000 lei (generează o creştere
de capitaluri proprii);
 creşte TVA colectată, aferentă bunurilor vândute, cu 720 lei (3.000 lei x 24%).
 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” – după conţinutul economic este cont de active
 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” – după conţinutul economic este
cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă este cont de pasiv.
 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita;
 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” – cont de pasiv, având loc o
creştere, contul se va credita;
4111 = % 3.720
„Clienţi cu termen sub 1 an”
701 3.000
„Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 720
2. Descărcarea gestiunii pentru produsele finite vândute:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: descărcarea gestiunii pentru
produsele finite vândute.
 scad activele, sub formă de stocuri de produse finite, cu 2.300 lei;
 scad veniturile din producţia stocată cu 2.300 lei, deoarece prin vânzare s-a
realizat venitul propriu-zis.
 345 „Produse finite”, după conţinutul economic este cont de active circulante
(stocuri), după funcţia contabilă cont de activ;
 345 „Produse finite” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
116
o scădere, contul se va debita.
709 = 345 2.300
„Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” „Produse finite”
III. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile destinate vânzării:

Exemplul 1: Se cumpără mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 24%.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare mărfuri.
 cresc activele, sub formă de stocuri de mărfuri, cu 1.000 lei;
 creşte obligaţia faţă de furnizori cu 1.240 lei (1.000 lei + 240 lei).
A+X = C + D +X
 371 „Mărfuri” – după conţinutul economic este cont de active circulante (stocuri),
 371 „Mărfuri” – cont de activ; având loc o creştere, contul se va debita;
% = 401 1.240
„Furnizori”
371 1.000
„Mărfuri”
4426 240
Exemplul 2: Se cumpără cu numerar mărfuri în valoare de 500 lei, TVA 24%.

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: cumpărare mărfuri cu
numerar.
 cresc activele, sub formă de stocuri de mărfuri, cu 500 lei;
 scade activele, sub formă de numerar în casierie, cu 620 lei (500 lei + 120 lei).
117
A+X-X = C + D
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă este cont de activ;
 5311 „Casa în lei” – după conţinutul economic este cont active circulante
(mijloace băneşti), iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 371 „Mărfuri” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
% = 5311 620
„Casa în lei”
371 500
„Materii prime”
4426 120
Exemplul 3: Se vând mărfuri la un preţ de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%.

Valoarea de înregistrare în contabilitate a mărfurilor este de 8.000 lei.
1. Vânzarea mărfurilor către clienţi:
vânzare.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 12.400 lei (10.000 lei +
2.400 lei);
 cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 10.000 lei (generează o creştere de
capitaluri proprii);
 creşte TVA colectată, aferentă mărfurilor vândute, cu 2.400 lei (10.000 lei x 24%).
 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – după conţinutul economic este cont de
venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă cont de pasiv.
118
va debita;
 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – cont de pasiv, având loc o creştere,
4111 = % 12.400
707 10.000
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 2.400
2. Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

mărfurile vândute.
 scad activele, sub formă de stocuri de mărfuri, cu 8.000 lei (valoare de înregistrare
în contabilitate);
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de mărfuri, cu 8.000 lei
(generează o scădere de capitaluri proprii);
A-X = C-X + D
după funcţia contabilă cont de activ;
 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – după conţinutul economic este cont de
 371 „Mărfuri” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita.
607 = 371 8.000
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”
IV. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile aflate la terţi:

Exemplul 1: O instituţie publică trimite spre prelucrare, către o firmă
specializată, materii prime în valoare de 10.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: materii prime transmise
pentru prelucrare terţilor specializaţi.
119
 scad activele, sub formă de stocuri de materii prime, cu 10.000 lei;
 cresc activele, sub formă de stocuri transmise terţilor, cu 10.000 lei.
A+X-X = C + D
 3511 „Materii şi materiale aflate la terţi” – după conţinutul economic este cont de
active circulante (stocuri), iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 301 „Materii prime” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 3511 „Materii şi materiale aflate la terţi” – cont de activ, având loc o creştere,
3511 = 301 10.000
„Materii şi materiale aflate la terţi” „Materii prime”
Exemplul 2: Terţul realizează prelucrarea solicitată şi ne facturează serviciul

prestat pentru suma de 1.000 lei, TVA 24%. De asemenea se returnează materiile
prime prelucrate (acestea prin prelucrare nu au fost transformate în produse finite).
1. Se înregistrează serviciul de prelucrare a materiilor prime realizat de
firma specializată:
prestatorul de servicii de prelucrare de materii prime
de activ;
120
% = 401 1.240
„Furnizori”
628 1.000
4426 240
„TVA deductibil”
2. Primirea materiilor prime prelucrate de la firma specializată

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: materii prime primite de la
terţii specializaţi în realizarea unor operaţiuni de prelucrare.
 cresc activele, sub formă de stocuri de materii prime, cu 10.000 lei;
 scad activele, sub formă de stocuri transmise terţilor, cu 10.000 lei.
A+X-X = C + D
 3511 „Materii şi materiale aflate la terţi” – după conţinutul economic este cont de
active circulante (stocuri), iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 301 „Materii prime” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 3511 „Materii şi materiale aflate la terţi” – cont de activ, având loc o scădere,
301 = 3511 10.000
„Materii prime” „Materii şi materiale aflate la terţi”
D. Contabilitatea operaţiunilor cu terţii

Din punct de vedere contabil, operaţiunile şi tranzacţiile derulate cu terţii sunt
reflectate cu ajutorul conturilor din clasa 4 „Conturi de terţi”, astfel:
40 Furnizori şi conturi asimilate
401 Furnizori P
403 Efecte de platit P
404 Furnizori de active fixe P
4041 Furnizori de active fixe sub 1 an P
4042 Furnizori de active fixe peste 1 an P
405 Efecte de plătit pentru active fixe P
408 Furnizori – facturi nesosite P
409 Furnizori – debitori A
4091 Furnizori–debitori pentru cumpărări de bunuri de A
natura stocurilor
4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi A
121
executări de lucrări
41 Clienţi şi conturi asimilate
411 Clienţi A
4111 Clienţi cu termen sub 1 an A
4112 Clienţi cu termen peste 1 an A
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu A
413 Efecte de primit de la clienţi A
418 Clienţi –facturi de întocmit A
419 Clienţi-creditori P
42 Personal şi conturi asimilate
421 Personal-salarii datorate P
425 Avansuri acordate personalului A
426 Drepturi de personal neridicate P
427 Reţineri din salarii şi din alte drepturi datorate terţilor P
428 Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul P/ A
4281 Alte datorii în legatură cu personalul P
4282 Alte creanţe în legatură cu personalul A
43 Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate
431 Asigurări sociale P
4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale P
4312 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări sociale P
4313 Contribuţile angajatorilor pentru asigurări sociale de P
sănătate
4314 Contribuţiile asiguratilor pentru asigurări sociale de P
sănătate
4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca şi P
boli profesionale
4317 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi P
indemnizaţii
437 Asigurari pentru somaj P
4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de somaj P
4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de somaj P
4373 Contribuţiile angajatorilor la fondul pentru plata P
creanţelor salariale
438 Alte datorii sociale P
44 Bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
conturi asimilate
442 Taxa pe valoarea adaugată A/P
4423 Taxa pe valoarea adaugată de plată P
4424 Taxa pe valoarea adaugată de recuperat A
4426 Taxa pe valoarea adaugată deductibilă A
4427 Taxa pe valoarea adaugată colectată P
4428 Taxa pe valoarea adaugată neexigibilă P
444 Impozit pe venitul din salarii şi din alte drepturi P
446 Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate P
122
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul A/P
4481 Alte datorii fata de buget P

4482 Alte creanţe privind bugetul A
45 Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile
nerambursabile (PHARE, SAPARD, ISPA, etc.)
46 Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor
461 Debitori A
4611 Debitori sub 1 an A
4612 Debitori peste 1 an A
462 Creditori P
4621 Creditori sub 1 an P
4622 Creditori peste 1 an P
463 Creanţe ale bugetului de stat A
464 Creanţe ale bugetului local A
468 Împrumuturi acordate potrivit legii A
469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate A
47 Conturi de regularizare şi asimilate A
471 Cheltuieli înregistrate în avans A
472 Venituri înregistrate în avans P
473 Decontari din operaţii în curs de clarificare A/P
48 Decontări
481 Decontari între instituţia superioară şi instituţiile subordonate A/P
4811 Decontări privind operaţiuni financiare A/P
4812 Decontări privind activele fixe A/P
4813 Decontări privind stocurile A/P
4819 Alte decontări A/P
482 Decontări între instituţii subordonate A/P
483 Decontări din operaţii în participaţie A/P
49 Ajustări privind deprecierea creanţelor
Exemplul 1: Se înregistrează achitarea prin virament bancar a unei datorii
către un furnizor, în sumă de 5.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achitare obligaţie faţă de un
furnizor.
 scad datoriile, sub formă de obligaţii faţă de furnizori, cu 5.000 lei.
Are loc o modificare în volumul activelor şi datoriilor, în sensul scăderii:
A - X = C + D - X
123
contabilă, cont de activ;
credita;
 401 „Furnizori” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se va debita.
401 = 5121 5.000
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
Exemplul 2: Se acordă unui furnizor, prin virament bancar, suma de 3.000 lei,
ca avans pentru realizarea unei comenzi.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: acordare de avans către un
furnizor.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de furnizori (pentru avansurile acordate),
cu 3.000 lei;
A +X- X = C + D
 4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” – după
conţinutul economic este cont de active circulante (creanţe), iar după funcţia
credita;
 4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor” – cont
de activ, având loc o creştere, contul se va debita.
4091 = 5121 3.000
„Furnizori-debitori pentru cumpărări de „Conturi la bănci în lei”
bunuri de natura stocurilor”
Exemplul 3: Se încasează prin casieria instituţiei publice, o creanţă faţă de un

client, în sumă de 100 lei.
124
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: încasare creanţă de la un
client.
 scad activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 100 lei;
 cresc activele, sub forma numerarului în casierie, cu 100 lei.
A +X-X = C + D
 5311 „Casa în lei” – după conţinutul economic este cont de active circulante
 4111 „Clienţi cu termen sub 1 an” – cont de activ, având loc o scădere, contul se
va credita;
 5311 „Casa în lei” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita.
5311 = 4111 100
„Casa în lei” „Clienţi cu termen sub 1 an”
Exemplul 4: Se primeşte de la un client, prin cont curent bancar, suma de

5.000 lei, ca avans pentru realizarea unui bun comandat.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: primire avans de la un client.
 cresc activele, sub formă de disponibil în cont curent bancar, cu 5.000 lei;
 cresc datoriile, sub formă de avansuri primite de la clienţi, cu 5.000 lei.
A +X = C + D + X
circulante (mijloace băneşti), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 419 „Clienţi-creditori” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar după
funcţia contabilă, cont de pasiv.
debita;
 419 „Clienţi-creditori” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
5121 = 419 5.000
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi – creditori”
125
Exemplul 5: Se acordă prin casieria instituţiei publice avansul chenzinal
pentru luna curentă, în sumă de 2.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: acordare avans chenzinal.
 scad activele, sub formă de numerar în casierie, cu 2.000 lei;
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de salariaţi, cu 2.000 lei.
A +X-X = C + D
 425 „Avansuri acordate personalului” – după conţinutul economic este cont de
active circulante (creanţe), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
de activ.
 425 „Avansuri acordate personalului” – cont de activ, având loc o creştere, contul
se va debita;
425 = 5311 2.000
„Avansuri acordate personalului” „Casa în lei”
Exemplul 6: Se înregistrează achitarea prin virament bancar a salariilor nete în

sumă de 10.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achitare obligaţie faţă de
salariaţi.
 scad datoriile, sub formă de obligaţii faţă de salariaţi, cu 10.000 lei.
A - X = C + D - X
 421 „Personal – salarii datorate” – după conţinutul economic este cont de datorii,
iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
credita;
126
 421 „Personal – salarii datorate” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se va
debita.
421 = 5121 10.000
„Personal – salarii datorate” „Conturi la bănci în lei”
Regularizarea TVA la finele exerciţiului – la finele exerciţiului, pe baza

decontului de TVA, prin compararea şi compensarea soldurilor conturilor 4426
„TVA deductibilă” (TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii) şi 4427 „TVA
colectată” (TVA aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii), se stabileşte TVA de plată
sau TVA de recuperat, astfel:
 TVA de plată, dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă;
 TVA de recuperat, dacă TVA colectată este mai mică decât TVA deductibilă.
Exemplul 1: Regularizarea TVA, cunoscând următoarele date: TVA
deductibilă totală în luna N 2.000 lei; TVA colectată totală în luna N 5.000 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: regularizare TVA.
 scad activele, sub formă de TVA deductibilă, cu 2.000 lei;
 scad datoriile, sub formă de TVA colectată, cu 5.000 lei;
 cresc datoriile, sub formă de TVA de plată (datorii faţă de bugetul de stat privind
TVA), cu 3.000 lei (5.000 lei – 2.000 lei).
de activ;
 4423 „TVA de plată”- după conţinutul economic este un cont datorii (datorii faţă
de bugetul statului în legătură cu TVA), iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 4426 „TVA deductibilă” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 4427 „TVA colectată” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se ca debita;
 4423 „TVA de plată” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita.
4427 = % 5.000
4426 2.000
4423 3.000
„TVA de plată”
127
Exemplul 2: Regularizarea TVA, cunoscând următoarele date: TVA
deductibilă totală în luna N 1.500 lei; TVA colectată totală în luna N 900 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: regularizare TVA.
 scad activele, sub formă de TVA deductibilă, cu 1.500 lei;
 scad datoriile, sub formă de TVA colectată, cu 900 lei;
 cresc activele, sub formă de TVA de recuperat (creanţe faţă de bugetul de stat
privind TVA), cu 600 lei (1.500 lei – 900 lei).
de activ;
 4424 „TVA de recuperat”- după conţinutul economic este un cont active
circulante (creanţe faţă de bugetul statului în legătură cu TVA), iar după funcţia
 4426 „TVA deductibilă” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 4427 „TVA colectată” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se ca debita;
 4424 „TVA de recuperat” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita.
% = 4426 1.500
4427 900
4424 600
„TVA de recuperat”
E. Contabilitatea mijloacelor băneşti

Din punct de vedere contabil, operaţiunile şi tranzacţiile privind trezoreria
entităţii sunt reflectate cu ajutorul conturilor din clasa 5 „Conturi la Trezoreria
statului şi bănci comerciale”, astfel:
50 Investiţii pe termen scurt
505 Obligatiuni emise şi răscumpărate A
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt P
51 Conturi la Trezoreria statului şi bănci A
511 Valori de încasat A
512 Conturi la bănci A
5121 Conturi la bănci în lei A
128
5124 Conturi la bănci în valută A
5125 Sume în curs de decontare A
513 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de A
stat
514 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de A
stat
515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile A
516 Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de A
autorităţile administraţiei publice locale
517 Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate de A
autorităţile administraţiei publice locale
518 Dobânzi A/P
5186 Dobânzi de plătit P
5187 Dobânzi de încasat A
519 Împrumuturi pe termen scurt P
52 Disponibil al bugetelor
520 Disponibil al bugetului de stat A
521 Disponibil al bugetului local A
53 Casa şi alte valori
531 Casa A
5311 Casa în lei A
5314 Casa în valută A
532 Alte valori A
5321 Timbre fiscale şi poştale A
5322 Bilete de tratament şi odihnă A
5323 Tichete şi bilete de călătorie A
5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto A
5325 Bilete cu valoare nominală A
5326 Tichete de masă A
5328 Alte valori A
54 Acreditive
541 Acreditive A
5411 Acreditive în lei A
5412 Acreditive în valută A
542 Avansuri de trezorerie A
55 Disponibil din fonduri cu destinaţie specială
56 Disponibil al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral
sau parţial din venituri proprii
560 Disponibil al instituţiilor publice finantate integral din A
venituri proprii
562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii A
57 Disponibil din veniturile fondurilor speciale
58 Viramente interne
581 Viramente interne A/P
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
129
Exemplul 1: Se ridică suma de 5.000 lei din contul curent bancar şi se depune
în casierie.
1. Ridicarea disponibilului din contul curent bancar:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: ridicare de disponibil din cont
curent bancar.
 cresc activele, sub formă de viramente interne, cu 5.000 lei.
Contul 581 „Viramente interne” este un cont intermediar, bifuncţional, care
permite controlul asupra operaţiunilor de ridicare / depunere de disponibil, urmare a
amplasării în spaţii geografice diferite a băncii şi a casieriei entităţii. Cu alte cuvinte,
se înregistrează temporar o creanţă asupra casierului unităţii, care se deplasează de la
bancă către casieria societăţii sau invers. Reglementările contabile impun utilizarea
contului de viramente interne pentru operaţiunile derulate între conturi ce implică
disponibilităţi băneşti, asigurându-se astfel şi un control al acestor operaţiuni şi
tranzacţii.
A +X-X = C + D
 581 „Viramente interne” – după conţinutul economic este cont de active circulante
(creanţă faţă de casierul unităţii), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 581 „Viramente interne” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
credita.
581 = 5121 5.000
„Viramente interne” „Conturi la bănci în lei”
2. Depunerea disponibilului în casieria unităţii:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: depunerea disponibilului în
casierie.
 cresc activele, sub formă de numerar în casierie, cu 5.000 lei;
 scad activele, sub formă de viramente interne, cu 5.000 lei.
A +X-X = C + D
130
de activ.
 581 „Viramente interne” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
5311 = 581 5.000
„Casa în lei” „Viramente interne”
Exemplul 2: Se depune numerarul din casieria instituţiei, în sumă de 4.000 lei,

în contul curent bancar deschis la trezoreria statului.
1. Ridicarea numerarului din casieria unităţii:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: ridicarea numerarului din
casierie.
 scad activele, sub formă de numerar în casierie, cu 4.000 lei;
 cresc activele, sub formă viramente interne, cu 4.000 lei.
A +X-X = C + D
de activ.
 581 „Viramente interne” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
581 = 5311 4.000
„Viramente interne” „Casa în lei”
2. Depunerea numerarului în contul curent bancar:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: depunerea disponibilului în
contul curent bancar.
 cresc activele, sub formă de disponibil în cont curent bancar, cu 4.000 lei;
 scad activele, sub formă de viramente interne, cu 4.000 lei.
131
A +X-X = C + D
 581 „Viramente interne” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
debita.
5121 = 581 4.000
„Conturi la bănci în lei” „Viramente interne”
Exemplul 3: Se acordă unui salariat, la plecarea în delegaţie, un avans de

trezorerie în numerar, în sumă de 800 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: acordare avans de trezorerie.
 scad activele, sub formă de numerar în casierie, cu 800 lei;
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de salariatul delegat, cu 800 lei.
A +X-X = C + D
 542 „Avansuri de trezorerie” – după conţinutul economic este cont de active
circulante (creanţe faţă de salariatul delegat), iar după funcţia contabilă, cont de
activ;
de activ.
 542 „Avansuri de trezorerie” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
542 = 5311 800
„Avansuri de trezorerie” „Casa în lei”
Exemplul 4: Se cumpără cu numerar timbre poştale şi fiscale în valoare de 20

lei necesare instituţiei publice.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: achiziţie alte valori.
132
 scad activele, sub formă de numerar în casierie, cu 20 lei;
 cresc activele, sub formă alte valori, cu 20 lei.
A +X-X = C + D
 5321 „Timbre fiscale şi poştale” – după conţinutul economic este cont de active
 5321 „Timbre fiscale şi poştale” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
5321 = 5311 20
„Timbre fiscale şi poştale” „Casa în lei”
F. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice

Din punct de vedere contabil, cheltuielile entităţii sunt reflectate cu ajutorul
conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, astfel:
60 Cheltuieli privind stocurile
601 Cheltuieli cu materiile prime A
602 Cheltuieli cu materialele consumabile A
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare A
6022 Cheltuieli privind combustibilul A
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat A
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb A
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat A
6026 Cheltuieli privind furajele A
6027 Cheltuieli privind hrana A
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile A
6029 Cheltuieli privind medicamentele şi materialele A
sanitare
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar A
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările A
607 Cheltuieli privind mărfurile A
608 Cheltuieli privind ambalajele A
609 Cheltuieli cu alte stocuri A
61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
610 Cheltuieli privind energia şi apa A
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile A
612 Cheltuieli cu chiriile A
133
613 Cheltuieli cu primele de asigurare A
614 Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări A
62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile A
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate A
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal A
6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri A
6242 Cheltuieli cu transportul de personal A
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii A
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate A
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi A
629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale A
63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsăminte asimilate A
64 Cheltuieli cu personalul
641 Cheltuieli cu salariile personalului A
642 Cheltuieli salariale în natură A
645 Cheltuieli privind asigurarile sociale A
6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale A
6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj A
6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de A
sănătate
6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de muncă A
si boli profesionale
6455 Contribuţiile angajatorilor pentru concedii şi A
indemnizaţii
6456 Contribuţiile angajatorilor la fondul de garantare A
pentru plata creanţelor salariale
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială A
646 Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare, detaşare şi alte A
drepturi salariale
647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului A
65 Alte cheltuieli operaţionale
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi A
658 Alte cheltuieli operaţionale A
66 Cheltuieli financiare
663 Pierderi din creanţe imobilizate A
664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate A
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar A
666 Cheltuieli privind dobânzile A
67 Alte cheltuieli finanţate din buget
68 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere sau pierderile de valoare
681 Cheltuieli operaţionale privind amortizarile, provizioanele şi A
ajustările pentru depreciere
134
6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor A
fixe
6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele A
6813 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru A
deprecierea activelor fixe
6814 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru A
deprecierea activelor circulante
682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile A
6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile A
6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile A
686 Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi A
ajustările pentru pierderea de valoare
689 Cheltuieli privind rezerva de stat şi de mobilizare A
69 Cheltuieli extraordinare
690 Cheltuieli cu pierderi din calamităţi A
691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe A
Exemplul 1: Se primeşte şi se înregistrează în contabilitate factura de energie
electrică, în valoare totală de 620 lei.
Valoarea totală a facturii fiind de 620 lei are înglobată şi TVA aferentă. În
consecinţă, vom proceda mai întâi la extragerea TVA, folosind cota recalculată de
TVA sau aplicând regula de trei simplă:
a. Extragem TVA folosind cota recalculată de TVA:
b. Extragem TVA folosind regula de trei simplă:

620 lei ....................... (100 % + 24 %)
TVA ....................... 24 %

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: consum de energie electrică,
facturat de furnizorul de energie electrică.
 cresc datoriile, sub formă de datorii către furnizori, cu 620 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind energia electrică, cu 500 lei
 creşte TVA deductibilă, aferentă serviciului primit de la furnizor, cu 120 lei.
 610 „Cheltuieli cu energia şi apa” – după conţinutul economic este cont de
cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
135
 4426 „TVA deductibilă” – taxa pe valoarea adăugată deductibilă se datorează
pentru bunurilor cumpărate sau serviciilor şi lucrărilor prestate de terţi (creanţă
brută faţă de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă este cont
de activ.
 401 „Furnizori” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita;
 610 „Cheltuieli cu energia şi apa” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita;
 4426 „TVA deductibilă” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita.
% = 401 620
„Furnizori”
610 500
„Cheltuieli cu energia şi apa”
4426 120
Exemplul 2: Delegatul entităţii revine în unitate şi depune decontul de

cheltuieli, justificând avansul de trezorerie de 600 lei (primit la plecarea în delegaţie):
bilete de călătorie 300 lei, diurnă primită 200 lei, iar diferenţa neutilizată se depune în
casieria unităţii.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: justificare avans de trezorerie.
 scad activele, sub formă de creanţe faţă de salariatul delegat (avansul de trezorerie
acordat), cu 600 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind transportul, cu 300 lei
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind deplasările, cu 200 lei
 cresc activele, sub formă de numerar în casierie, cu 100 lei.
 542 „Avansuri de trezorerie” – după conţinutul economic este cont de active
circulante (creanţe faţă de salariatul delegat), iar după funcţia contabilă, cont de
activ;
 6242 „Cheltuieli cu transportul de personal”, 614 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări
şi transferări” – după conţinutul economic sunt conturi de cheltuieli, iar după
funcţia contabilă, conturi de activ;
de activ.
 542 „Avansuri de trezorerie” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va
credita;
136
 6242 „Cheltuieli cu transportul de personal”, 614 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări
şi transferări” – conturi de activ, având loc creşteri, conturile se vor debita;
% = 542 600
„Avansuri de trezorerie”
6242 300
„Cheltuieli cu transportul de personal”
614 200
„Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări”
5311 100
„Casa în lei”
Exemplul 3: Se înregistrează ştatul de salarii, fondul brut de salarii fiind de

20.000 lei. De asemenea, se înregistrează contribuţiile instituţiei publice faţă de
bugete în legătură cu asigurările şi protecţia socială, respectiv reţinerile salariale
pentru luna în curs, reprezentate de: contribuţiile angajaţilor la bugete în legătură cu
asigurările şi protecţia socială, avansul chenzinal acordat de 2.000 lei şi impozitul pe
venituri din salarii.
Acordarea salariilor se poate realiza în două moduri:
a. într-o singură chenzină - la sfârşitul lunii se întocmeşte ştatul de salarii
pentru munca prestată de salariaţi, care din punct de vedere contabil implică
recunoaşterea cheltuielii cu salariile şi a datoriei faţă de salariaţi. Tot la sfârşitul lunii
se înregistrează obligaţiile angajatorului şi angajaţilor faţă de bugete, privind
asigurările şi protecţia socială şi eventuale alte reţineri salariale. Plata efectivă a
salariilor nete (salariul net = salariul brut – reţineri salariale) se va realiza la
jumătatea lunii următoare, fie cu numerar, fie prin cont curent bancar.
b. în două chenzine, astfel:
 prima chenzină – în jurul datei de 20 a lunii se face o plată în avans a salariaţilor,
care din punct de vedere contabil semnifică înregistrarea unei creanţe faţă de
salariaţi;
 a doua chenzină - la sfârşitul lunii se întocmeşte ştatul de salarii pentru munca
prestată de salariaţi, care din punct de vedere contabil implică recunoaşterea
cheltuielii cu salariile şi a datoriei faţă de salariaţi. Tot la sfârşitul lunii se
înregistrează obligaţiile angajatorului şi angajaţilor faţă de bugete, privind
asigurările şi protecţia socială şi eventuale alte reţineri salariale (se reţine acum şi
prima chenzină acordată salariaţilor). Plata efectivă a salariilor nete se va realiza
în jurul datei de 10 a lunii următoare, fie cu numerar, fie prin cont curent bancar.
În prezent, obligaţiile angajatorului şi angajaţilor faţă de bugete, privind asigurările şi
protecţia socială sunt:
Contribuţii suportate de angajator: Contribuţii şi impozite suportate
de angajat:
contribuţia pentru asigurări 20,8% contribuţia la asigurări 10,5%
sociale: sociale:
contribuţia pentru asigurările 5,2% contribuţia la asigurările 5,5%
137
sociale de sănătate: sociale de sănătate:
contribuţia la fondul de şomaj: 0,5% contribuţia la fondul de 0,5%
şomaj:
contribuţia pentru accidente de 0,4- 2% impozitul pe venitul din 16%
muncă şi boli profesionale: salarii
contribuţia pentru concedii şi 0,85%
indemnizaţii:
contribuţia la fondul de garantare 0,25%
a creanţelor salariale:
comisionul datorat ITM 0,25% sau 0,75%
Baza de calcul a contribuţiilor enumerate mai sus este fondul brut de salarii,
cu excepţia impozitului pe salariu (se aplică cota de impozit asupra unei baze de
calcul determinată prin scăderea din veniturile brute a tuturor contribuţiilor
suportate de angajat şi a unor deduceri fiscale).
1. Se înregistrează fondul brut de salarii:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: recunoaşterea datoriei faţă de
salariaţi.
 cresc datoriile, sub formă de datorii faţă de salariaţi (salarii brute datorate), cu
20.000 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu salariile personalului, cu 20.000 lei
(generează o scădere de capitaluri proprii).
Are loc o modificare în structura datoriilor şi capitalurilor proprii:
A = C-X + D+X
 421 „Personal salarii datorate” – după conţinutul economic este cont de datorii, iar
după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” – după conţinutul economic este cont de
c. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor:
 421 „Personal salarii datorate” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va
credita;
 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” – cont de activ, având loc o creştere,
641 = 421 20.000
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal salarii datorate”
2. Se înregistrează contribuţiile unităţii faţă de bugete în legătură cu

asigurările şi protecţia socială:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: recunoaşterea datoriilor
unităţii faţă de bugete în legătură cu asigurările şi protecţia socială.
138
 cresc datoriile, sub formă de datorii ale entităţii faţă de bugete în legătură cu asigurările
şi protecţia socială, cu 5.600 lei:
Contribuţii suportate de angajator:
- contribuţia pentru asigurări sociale: 20,8% x 20.000 = 4.160 lei
- contribuţia pentru accidente de muncă şi boli 0,4% x 20.000 = 80 lei
profesionale:
- contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii: 0,85% x 20.000 = 170 lei
- contribuţia la fondul de garantare a creanţelor 0,25% x 20.000 = 50 lei
salariale:
- contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate: 5,2% x 20.000 = 1.040 lei
- contribuţia la fondul de şomaj: 0,5% x 20.000 = 100 lei
Total 5.600 lei
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu
5.600 lei (generează o scădere de capitaluri proprii);
A = C-X + D+X
 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” – după conţinutul economic este
cont de datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” – după
conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” – după conţinutul economic este
 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” – după conţinutul
economic este cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” – cont de pasiv, având loc o
 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” – cont de
pasiv, având loc o creştere, contul se va credita;
 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” – cont de pasiv, având loc o
 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” – cont de activ, având loc o
645 = % 5.600
„Cheltuieli privind asigurările şi
protecţia socială”
4311 4.460
„Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
4313 1.040
„Contribuţia angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate”
139
4371 100
„Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
3. Se înregistrează reţinerile salariale (contribuţiile angajaţilor în legătură cu

asigurările şi protecţia socială, impozitul pe venituri din salarii, alte reţineri):
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: se înregistrează reţinerile
salariale.
 cresc datoriile, sub formă de datorii faţă de bugete în legătură cu asigurările şi protecţia socială
suportate de angajaţi, reţinute la nivelul unităţii:
Contribuţii şi impozite suportate de angajat:
- contribuţia la asigurări sociale: 10,5% x 20.000 = 2.100 lei
- contribuţia la asigurările sociale de sănătate: 5,5% x 20.000 = 1.100 lei
- contribuţia la fondul de şomaj: 0,5% x 20.000 = 100 lei
 cresc datoriile, sub formă de impozit pe venituri de natură salarială ( didactiv
pentru a simplifica calculul, vom considera bază de calcul, pentru impozitul pe
venituri de natură salarială, fondul brut de salarii) cu 3.200 lei (20.000 x 16%);
 scad datoriile, sub formă de datorii faţă de salariaţi (salarii brute), cu 8.500 lei;
 scad activele, sub formă de creanţe asupra salariaţilor, cu 2.000 lei (avansul
chenzinal acordat, care se reţine din salariul brut datorat).
 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” – după conţinutul economic
este cont de datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” – după
conţinutul economic este cont de datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” – după conţinutul economic
este cont de datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” – după conţinutul economic este
 425 „Avansuri acordate personalului” – după conţinutul economic este cont de
active circulante (creanţe), iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” – cont de pasiv, având loc o
 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate” – cont de
pasiv, având loc o creştere, contul se va credita;
 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” – cont de pasiv, având loc o
 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” – cont de pasiv, având loc o
 425 „Avansuri acordate personalului” – cont de activ, având loc o scădere, contul
se va credita;
140
 421 „Personal salarii datorate” – cont de pasiv, având loc o scădere, contul se va
debita.
421 = % 8.500
„Personal salarii datorate”
4312 2.100
„Contribuţia personalului la asigurările
sociale”
4314 1.100
„Contribuţia angajaţilor pentru asigurările
sociale de sănătate”
4372 100
„Contribuţia personalului la fondul de
şomaj”
444 3.200
„Impozitul pe venituri de natura salariilor”
425 2.000
„Avansuri acordate personalului”
Exemplul 4: Se înregistrează comisioanele bancare, pentru operaţiunile

derulate prin contul curent în sumă de 30 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: reţinere comisionul bancar
datorat.
 scad activele, sub formă de disponibil în cont curent bancar, cu 30 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate, cu 30
lei (generează o scădere de capitaluri proprii);
Are loc o modificare în volumul activelor şi capitalurilor proprii în sensul
scăderii:
A-X = C-X + D
 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” – după conţinutul economic este
cont de cheltuieli, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
credita;
 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” – cont de activ, având loc o
627 = 5121 30
141
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” „Conturi la bănci în lei”
Exemplul 5: Se înregistrează un serviciul prestat de către o firmă specilizată,

valoarea facturată 2.000 lei, TVA 24%.
prestatorul de servicii
de activ;
% = 401 2.480
„Furnizori”
628 2.000
4426 480
G. Contabilitatea veniturilor şi finanţărilor instituţiilor publice

Din punct de vedere contabil, veniturile entităţii sunt reflectate cu ajutorul
conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”, astfel:
70 Venituri din activităţi economice
701 Venituri din vânzarea produselor finite P
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor P
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale P
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate P
705 Venituri din studii şi cercetări P
706 Venituri din chirii P
707 Venituri din vânzarea mărfurilor P
708 Venituri din activităţi diverse P
142
709 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse P
71 Alte venituri operaţionale
714 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi P
719 Alte venituri operaţionale P
72 Venituri din producţia de active fixe
721 Venituri din producţia de active fixe necorporale P
722 Venituri din producţia de active fixe corporale P
73 Venituri fiscale
730 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane P
juridice
731 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane P
fizice
732 Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital P
733 Impozit pe salarii P
734 Impozite şi taxe pe proprietate P
735 Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii P
739 Alte impozite şi taxe fiscale P
74 Venituri din contribuţii de asigurări
745 Contribuţiile angajatorilor P
746 Contribuţiile asiguraţilor P
75 Venituri nefiscale
750 Venituri din proprietate P
751 Venituri din vânzări de bunuri şi servicii P
76 Venituri financiare
763 Venituri din creanţe imobilizate P
764 Venituri din investiţii financiare cedate P
765 Venituri din diferenţe de curs valutar P
766 Venituri din dobânzi P
77 Finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială,
fonduri cu destinaţie specială
770 Finanţarea de la buget P
7701 Finanţarea de la bugetul de stat P
7702 Finanţarea de la bugetele locale P
7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat P
7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru somaj P
7705 Finanţarea din bugetul Fondului national unic de P
asigurari sociale de sănătate
771 Finanţarea în baza unor acte normative speciale P
772 Venituri din subvenţii P
7721 Subvenţii de la bugetul de stat P
7722 Subvenţii de la alte bugete P
773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinatie specială P
774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile P
776 Fonduri cu destinaţie specială P
778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferentă programelor / P
143
proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile
779 Venituri din bunuri şi servicii primite cu titlu gratuit P
78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind P
activitatea operaţională
7812 Venituri din provizioane P
7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe P
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor P
circulante
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare P
79 Venituri extraordinare
790 Venituri din despăgubiri din asigurări P
791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului P
Exemplul 1: Se facturează un serviciu prestat unui terţ, în sumă de 2.000 lei,
TVA 24%.
servicii prestate.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 2.480 lei (2.000 lei + 480
lei);
 cresc veniturile din servicii prestate cu 2.000 lei;
 creşte TVA colectată, aferentă serviciilor prestate, cu 480 lei (2.000 lei x 24%).
 4111 „Clienţi” – după conţinutul economic este cont de active circulante (creanţe),
 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” – după conţinutul
economic este cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
 4111 „Clienţi” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” – cont de pasiv, având loc
o creştere, contul se va credita;
4111 = % 2.480
„Clienţi”
704 2.000
„Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate”
4427 480
144
Exemplul 2: Se vând cu numerar, produse finite la un preţ de vânzare de 300

lei, TVA 24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a produselor finite este de 230
lei.
1. Vânzarea produselor finite către clienţi:
vânzare.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 372 lei;
 cresc veniturile din vânzarea produselor finite cu 300 lei (generează o creştere de
 creşte TVA colectată, aferentă bunurilor vândute, cu 72 lei (300 lei x 24%).
 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” – după conţinutul economic este
cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
va debita;
 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” – cont de pasiv, având loc o
4111 = % 372
701 300
„Venituri din vânzarea produselor finite”
4427 72
2. Descărcarea gestiunii pentru produsele finite vândute:

produsele finite vândute.
 scad activele, sub formă de stocuri de produse finite, cu 230 lei;
145
 scad veniturile din producţia stocată cu 230 lei, deoarece prin vânzare s-a realizat
venitul propriu-zis.
 345 „Produse finite”, după conţinutul economic este cont de active circulante
(stocuri), după funcţia contabilă cont de activ;
 345 „Produse finite” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
o scădere, contul se va debita.
709 = 345 230
„Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” „Produse finite”
Exemplul 3: Se vând cu numerar, mărfuri la un preţ de vânzare de 100 lei,

TVA 24%. Valoarea de înregistrare în contabilitate a mărfurilor este de 80 lei.
1. Vânzarea mărfurilor către clienţi:
vânzare.
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 124 lei (100 lei + 24 lei);
 cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 100 lei (generează o creştere de
 creşte TVA colectată, aferentă mărfurilor vândute, cu 24 lei (100 lei x 24%).
 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – după conţinutul economic este cont de
venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv;
de bugetul de stat în legătură cu TVA), după funcţia contabilă cont de pasiv.
va debita;
 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – cont de pasiv, având loc o creştere,
4111 = % 124
146
707 100
„Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427 24
2. Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

mărfurile vândute.
 scad activele, sub formă de stocuri de mărfuri, cu 80 lei (valoare de înregistrare în
contabilitate);
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de mărfuri, cu 80 lei
scăderii:
A-X = C-X + D
după funcţia contabilă cont de activ;
 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – după conţinutul economic este cont de
 371 „Mărfuri” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va credita;
 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita.
607 = 371 80
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”
Exemplul 4: Se facturează chiria lunară către un terţ, în sumă de 1.000 lei,

TVA 24%.
chirii
 cresc activele, sub formă de creanţe faţă de clienţi, cu 1.240 lei (1.000 lei + 240
lei);
 cresc veniturile din chirii cu 1.000 lei;
 creşte TVA colectată, aferentă serviciului de închiriere, cu 240 lei (1.000 lei x
24%).
 4111 „Clienţi” – după conţinutul economic este cont de active circulante (creanţe),
147
 706 „Venituri din chirii” – după conţinutul economic este cont de venituri, iar
 4111 „Clienţi” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 706 „Venituri din chirii” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va credita;
4111 = % 2.480
„Clienţi”
706 2.000
„Venituri din chirii”
4427 480
Exemplul 5: Pe parcursul unui exerciţiu se realizează o magazie în regie

proprie (activ fix corporal amortizabil). Consumurile ocazionate de realizarea
magaziei sunt: materiale 6.000 lei, salarii cuvenite angajaţilor 4.000 lei (nu vom
evidenţia pentru acest exemplu şi obligaţiile unităţii faţă de bugete în legătură cu
asigurările şi protecţia socială). Se recepţionează lucrarea realizată (depozitul
construit în regie proprie) şi se dă în folosinţă.
1. Se înregistrează consumurile ocazionate pentru realizarea depozitului:
A. Consumul de materiale:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: consum de materiale.
 scad activele, sub formă de stocuri de materiale consumabile, cu 6.000 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de materiale
consumabile, cu 6.000 lei (generează o scădere de capitaluri proprii).
scăderii:
A-X = C-X + D
 602 „Cheltuieli privind materialele consumabile” – după conţinutul economic este
 302 „Materiale consumabile” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va
credita;
148
 602 „Cheltuieli privind materialele consumabile” – cont de activ, având loc o
602 = 302 6.000
„Cheltuieli privind materialele consumabile” „Materiale consumabile”
B. Consumul cu forţa de muncă (se înregistrează fondul brut de salarii):

salariaţi.
 cresc datoriile, sub formă de datorii salariale, cu 4.000 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu salariile personalului, cu 4.000 lei
A = C-X + D+X
credita;
641 = 421 4.000
2. Se recepţionează construcţia (magazia) realizată în regie proprie:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: înregistrare venituri din
producţia de active fixe corporale.
 cresc activele, sub formă de active fixe corporale în curs de execuţie (se află în
curs de execuţie până la punerea în funcţiune sau darea în exploatare sau
folosinţă), cu 10.000 lei (suma consumurilor ocazionate de realizarea activului
corporal);
 cresc veniturile, sub formă de venituri din producţia de active fixe corporale, cu
10.000 lei (generează o creştere de capitaluri proprii).
creşterii:
149
A+X = C+X + D
 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” – după conţinutul economic este
cont de active fixe corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale” – după conţinutul economic
este cont de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” – cont de activ, având loc o
 722 „Venituri din producţia de active fixe corporale” – cont de pasiv, având loc o
creştere, contul se va credita.
231 = 722 10.000
„Active fixe corporale în curs de „Venituri din producţia de active fixe
execuţie” corporale”
3. Se dă în folosinţă magazia realizată în regie proprie:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: darea în folosinţă a activului
fix corporal realizat în regie proprie.
 cresc activele, sub formă de active fixe corporale, cu 10.000 lei;
 scad activele, sub formă de active fixe corporale în curs de execuţie (s-au aflat în
folosinţă), cu 10.000 lei;
A+X -X = C + D
 212 „Construcţii” – după conţinutul economic este cont de active fixe corporale,
 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” – după conţinutul economic cont
de active fixe corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 212 „Construcţii” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 231 „Active fixe corporale în curs de execuţie” – cont de activ, având loc o
scădere, contul se va credita.
212 = 231 10.000
„Construcţii” „Active fixe corporale în curs de execuţie”
Exemplul 6: Pe parcursul unui exerciţiu se realizează un program informatic în

regie proprie (activ fix necorporal amortizabil). Consumurile ocazionate de realizarea
programului informatic sunt: materiale 600 lei, salarii cuvenite angajaţilor 400 lei (nu
vom evidenţia pentru acest exemplu şi obligaţiile unităţii faţă de bugete în legătură cu
150
asigurările şi protecţia socială). Se recepţionează programul informatic şi se dă în
folosinţă.
1. Se înregistrează consumurile ocazionate pentru realizarea programului
informatic:
A. Consumul de materiale:
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: consum de materiale.
 scad activele, sub formă de stocuri de materiale consumabile, cu 600 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli privind stocurile de materiale
consumabile, cu 600 lei (generează o scădere de capitaluri proprii).
scăderii:
A-X = C-X + D
 602 „Cheltuieli privind materialele consumabile” – după conţinutul economic este
 302 „Materiale consumabile” – cont de activ, având loc o scădere, contul se va
credita;
 602 „Cheltuieli privind materialele consumabile” – cont de activ, având loc o
602 = 302 600
„Cheltuieli privind materialele consumabile” „Materiale consumabile”
B. Consumul cu forţa de muncă (se înregistrează fondul brut de salarii):

salariaţi.
 cresc datoriile, sub formă de datorii salariale, cu 400 lei;
 cresc cheltuielile, sub formă de cheltuieli cu salariile personalului, cu 400 lei
A = C-X + D+X
151
credita;
641 = 421 400
2. Se recepţionează programul informatic realizat în regie proprie:

producţia de active fixe necorporale.
 cresc activele, sub formă de active fixe necorporale în curs de execuţie (se află în
folosinţă), cu 1.000 lei (suma consumurilor ocazionate de realizarea activului
necorporal);
 cresc veniturile, sub formă de venituri din producţia de active fixe necorporale, cu
1.000 lei (generează o creştere de capitaluri proprii);
creşterii:
A+X = C+X + D
 233 „Active fixe necorporale în curs de execuţie” – după conţinutul economic este
cont de active fixe necorporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 721 „Venituri din producţia de active fixe necorporale” – după conţinutul
 233 „Active fixe necorporale în curs de execuţie” – cont de activ, având loc o
 721 „Venituri din producţia de active fixe necorporale” – cont de pasiv, având loc
o creştere, contul se va credita.
233 = 721 1.000
„Active fixe necorporale în curs „Venituri din producţia de active fixe
de execuţie” necorporale”
3. Se dă în exploatare programul informatic realizat în regie proprie:

a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: darea în exploatare a activului
fix necorporal realizat în regie proprie.
152
 cresc activele, sub formă de active fixe necorporale, cu 1.000 lei;
 scad activele, sub formă de active fixe necorporale în curs de execuţie (s-au aflat
în curs de execuţie până la punerea în funcţiune sau darea în exploatare sau
folosinţă), cu 1.000 lei;
A+X -X = C + D
 2081 „Programe informatice” – după conţinutul economic este cont de active fixe
necorporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ;
 233 „Active fixe necorporale în curs de execuţie” – după conţinutul economic
cont de active fixe corporale, iar după funcţia contabilă, cont de activ.
 2081 „Programe informatice” – cont de activ, având loc o creştere, contul se va
debita;
 233 „Active fixe necorporale în curs de execuţie” – cont de activ, având loc o
scădere, contul se va credita.
2081 = 231 1.000
„Programe informatice” „Active fixe necorporale în curs de execuţie”
Exemplul 7: Se înregistrează dobânda primită de instituţia publică, în sumă de

50 lei, pentru disponibilul păstrat în cont curent.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: înregistrarea dobânzii
încasate în contul curent.
 cresc activele, sub formă de disponibil în cont curent, cu 50 lei;
 cresc veniturile, sub formă de venituri din dobânzi, cu 50 lei (generează o creştere
de capitaluri proprii);
creşterii:
A +X = C+X + D
 766 „Venituri din dobânzi” – după conţinutul economic este cont de venituri, iar
debita;
153
 766 „Venituri din dobânzi” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul se va
credita.
5121 = 766 50
„Conturi la bănci în lei” „Venituri din dobânzi”
Exemplul 8: Se înregistrează dobânda aferentă creanţelor imobilizate în sumă

de 2.500 lei.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: înregistrarea dobânzii
aferente împrumutului pe termen lung acordat (venituri din creanţe imobilizate)
 cresc activele, sub formă de creanţe din dobânzi de încasat aferente
împrumuturilor pe termen lung, cu 2.500 lei;
 cresc veniturile, sub formă de venituri din creanţe imobilizate, cu 2.500 lei
creşterii:
A +X = C+X + D
 2676 „Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung” – după conţinutul
economic este cont de active fixe financiare, iar după funcţia contabilă, cont de
activ;
 763 „Venituri din creanţe imobilizate” – după conţinutul economic este cont de
venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 2676 „Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung” – cont de activ, având loc
o creştere, contul se va debita;
 763 „Venituri din creanţe imobilizate” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul
se va credita.
2676 = 763 2.500
„Dobânzi aferente împrumuturilor pe „Venituri din creanţe imobilizate”
termen lung”
Exemplul 9: O instituţie publică finanţată integral din venituri proprii

înregistrează obţinerea despăgubirilor obţinute pentru bunurile asigurate şi distruse în
urma unor calamităţi în valoare de 3.000 lei.
despăgubiri în urma unor calamităţi
 cresc activele, sub formă de disponibil al instituţiilor finanţate integral din venituri
proprii, cu 3.000 lei;
154
 cresc veniturile, sub formă de venituri din despăgubiri din asigurări, cu 3.000 lei
creşterii:
A +X = C+X + D
 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” –
după conţinutul economic este cont de active circulante (mijloace băneşti), iar
 790 „Venituri din despăgubiri din asigurări” – după conţinutul economic este cont
de venituri, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” –
cont de activ, având loc o creştere, contul se va debita;
 790 „Venituri din despăgubiri din asigurări” – cont de pasiv, având loc o creştere,
560 = 790 3.000
„Disponibil al instituţilor publice „Venituri din despăgubiri din
finanţate integral din venituri proprii ” asigurări”
Exemplul 10: se înregistrează creanţe ale bugetului local pe baza titlurilor de

creanţă sau a altor modalităţi legale pe structura clasificaţiei bugetare în legătură cu
contribuabilii persoane fizice şi juridice în sumă de 20.000 lei în legătură cu
impozitele şi taxele locale.
a. Stabilirea naturii operaţiunii sau tranzacţiei: constituirea dreptului de
creanţă asupra contribuabililor persoane fizice sau juridice
 cresc creanţele, sub formă de creanţe asupra contribuabililor persoane fizice sau
juridice, cu 20.000 lei;
 cresc veniturile, sub formă de venituri din taxe şi impozite pe proprietate, cu
20.000 lei (generează o creştere de capitaluri proprii).
creşterii:
A +X = C+X + D
 464 „Creanţe ale bugetului local” – după conţinutul economic este cont de active
 734 „Impozite şi taxe pe proprietate” – după conţinutul economic este cont de
venituri (finanţări), iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
 464 „Creanţe ale bugetului local” – cont de activ, având loc o creştere, contul se
va debita;
155
 734 „Impozite şi taxe pe proprietate” – cont de pasiv, având loc o creştere, contul
se va credita.
464 = 734 20.000
„Creanţe ale bugetului local” „Impozite şi taxe pe proprietate”
Stabilirea rezultatului exerciţiului (excedent sau deficit patrimonial) se

realizează prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. În contabilitate,
înregistrările contabile sunt următoarele:
a. închidere conturi de cheltuieli:
121 = %
„Profit sau pierdere” clasa 6 „Cheltuieli”
b. închidere conturi de venituri:
% = 121
clasa 7 „Venituri” „Profit sau pierdere”
6.3. Evidenţa cronologică şi sistematică
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor şi tranzacţiilor se realizează

cronologic şi sistematic.
Evidenţa cronologică impune ca înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor
şi tranzacţiilor să se realizeze în ordinea producerii acestora şi se realizează cu
ajutorul documentului contabil – Registrul jurnal.
Pentru a facilita buna înţelegere a modului de întocmire a registrului jurnal
(consemnarea în ordine cronologică a operaţiunilor şi tranzacţiilor), vom transpune
câteva din formulele contabile întocmite în paragraful anterior:
REGISTRUL JURNAL
pe luna iunie anul N
pag___________
nr. data fel explicaţii conturi sume
crt înreg. document D C D C
1. 01.06 listă avans acordare avans „Avans chenzinal” „Conturi la bănci” 500 500
chenzinal chenzinal prin cont
curent
2. 02.06 factură, NIR aprovizionare materiale % „Furnizori” 6200
consumabile „Materiale 5000
consumabile”
„TVA deductibilă” 1200
3. 04.06 chitanţă încasare creanţă prin „Casa în lei” „Clienţi” 2000 2000
casierie
156
Evidenţa sistematică impune gruparea după natură a operaţiunii sau
elementului modificat reflectat, cu respectarea cronologiei şi se realizează cu ajutorul
documentului contabil – Registrul Cartea Mare. În limbajul practicii contabile,
Registrul Cartea Mare este cunoscut sub denumirea de „T”-ul contului, deoarece
forma grafică simplificată are forma literei T (această formă grafică se foloseşte din
punct de vedere didactic).
Exemplu: Numerarul din casieria instituţiei publice (element de activ),
reflectat în contabilitate cu ajutorul contului „Casa în lei”, prezintă în luna N un sold
iniţial de 2.000 lei. În cursul lunii au loc următoarele operaţiuni şi tranzacţii:
05.N: se încasează prin casierie o creanţă în valoare de 800 lei;
10. N: se achită salariaţilor salariile nete aferente lunii anterioare, în valoare de
2.000 lei;
15.N: se achită casierie o datorie faţă de un furnizor, în valoare de 200 lei;
22.N: se ridică din contul curent de disponibil suma de 700 lei, pentru
acordarea avansului chenzinal;
25.N: se acordă salariaţilor avansul chenzinal în sumă de 700 lei.
D „Casa în lei” C
01.N sold iniţial 2.000
05.N încasare creanţă 800
2.000 achitare salarii nete 10.N
200 achitare datorie furnizori 15.N
22.N ridicare de numerar din 700
contul curent şi
depunerea în casierie
700 acordare avans chenzinal 25.N
Total sume debitoare = 3.500 Total sume creditoare = 2.900
Sold final debitor = 600
Verificarea exactităţii înregistrărilor în conturi se face cu ajutorul balanţei de

verificare a conturilor, care asigură legătura dintre evidenţa sistematică şi bilanţ,
respectiv corelaţia dintre conturile sintetice şi analiticele acestora. Balanţa de
verificare cuprinde toate conturile folosite de entitate pe parcursul perioadei,
reflectând următoarele egalităţi, consecinţă a dublei înregistrări şi corespondenţei
conturilor: egalitate între soldurile iniţiale debitoare şi creditoare; egalitate între
rulajele debitoare şi creditoare; egalitate între total sume debitoare şi creditoare;
egalitate între soldurile finale debitoare şi creditoare.
Clasificarea se poate realiza în raport de mai multe criterii, astfel39:
Balanţele de verificare, din punct de vedere al naturii conturilor pot fi:
 balanţe sintetice – folosesc elementele conturilor, preluate din conturile sintetice
de gradul I şi conturile sintetice de gradul II;
 balanţe analitice – se întocmesc pe baza elementelor conturilor analitice. Ele se
întocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice,
39
Cristina Ţenovici, Marin Popescu – “Contabilitate generală”, Editura Universitaria, Craiova, 2010, pag. 54
157
înainte de a se întocmi balanţa de verificare generală, şi au drept scop verificarea
exactităţii înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice prin concordanţele
care trebuie să existe cu privire la soldurile iniţiale, rulaje, sume totale şi solduri
finale.
De asemenea, în raport de numărul de egalităţi evidenţiate, se cunosc:
 balanţe de verificare cu o singură serie de egalităţi – evidenţiază o singură
egalitate, având două coloane pentru total sume debitoare şi total sume creditoare
sau două coloane pentru solduri finale debitoare şi solduri finale creditoare;
 balanţe de verificare cu două serii de egalităţi evidenţiază două egalităţi, cea
dintre totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare, respectiv egalitatea
dintre soldurile finale debitoare şi soldurile finale creditoare;
 balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi evidenţiază trei serii de egalităţi:
prima egalitate fiind cea dintre soldurile iniţiale debitoare şi soldurile iniţiale
creditoare, a doua dintre rulajele debitoare şi rulajele creditoare, respectiv
egalitatea dintre soldurile finale debitoare şi soldurile finale creditoare;
 balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi sunt cele mai utilizate, cuprinzând
cele patru serii de egalităţi: între soldurile iniţiale debitoare şi soldurile iniţiale
creditoare, egalitate între rulajele debitoare şi rulajele creditoare, între total sume
debitoare şi total sume creditoare, respectiv între soldurile finale debitoare şi
soldurile finale creditoare.
158

Cap 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 CAPITOLUL VI 

ANALIZA CONTABILĂ – MECANISM DE ÎNŢELEGERE A OPERAŢIUNILOR

Analiza, ca procedeu comun al tuturor ştiinţelor, reprezintă metoda de

Formula contabilă este compusă din următoarele părţi:

I. În funcţie de numărul conturilor debitoare şi creditoare implicate:

Exemplu: Se acordă salariaţilor avansul chenzinal în valoare de 2.000 lei, prin

Exemplul 1: Se cumpără materiale consumabile de la furnizori, în valoare de

II. În funcţie de scopul pentru care sunt întocmite:

6.2. Analiza contabilă a principalelor operaţiuni şi tranzacţii realizate la

A. Contabilitatea capitalurilor proprii

Exemplul 2: se achiziţionează un teren în valoare de 10.000 lei, teren ce intră

Exemplul 3: se scoate din evidenţă un eveniment cultural sportiv (activ

Exemplul 4: Consiliul Judeţean Vâlcea a contractat un credit pe termen de trei

3. Achitare dobândă şi rată scadentă aferente primului an (24.000 lei / 3 ani

B. Contabilitatea activelor fixe

2. Se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe necoprorale

Exemplul 2: se achiziţionează un teren în valoare de 12.000 lei, teren ce intră

2. Se reflectă datoria faţă de furnizorul de active fixe coprorale

Exemplul 3: se casează un activ fix corporal neamortizabil (instalaţie tehnică)

2. Se înregistrează piesele de schimb recuperate în urma dezmembrării

II. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind activele fixe necorporale şi

Exemplul 2: Se achiziţionează mobilier de birou în valoare de 2.000 lei, TVA

 Amortizarea lunară se poate determina: (1) ca raport între amortizarea anuală şi

Exemplul 1: Se scoate din evidenţă aparatură de birotică în valoare de 2.000

Exemplul 2: Se vinde un autoturism la un preţ de vânzare de 1.000 lei, TVA

2. Scoaterea din evidenţă a autoturismului vândut:

III. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind activele fixe financiare:

2. Înregistrarea dobânzii aferente primului an pentru împrumutul acordat:

3. Se înregistrează încasarea dobânzii şi a primei tranşe de împrumut

Exemplul 2: Se cumpără cu numerar materiale consumabile în valoare de 200

Evaluarea stocurilor destinate procesului productiv la ieşirea din patrimoniu

Materia primă ”făină” – evaluare la ieşire folosind metoda FIFO

Materia primă ”făină” – evaluare la ieşire folosind metoda LIFO

Exemplu CMP / varianta ”la finele exerciţiului financiar”:

Exemplul 4: Se dau în consum alte materiale consumabile în valoare de 100

Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar la instituţiile

2. Se eliberează în folosinţă materiale de natura obiectelor de inventar

II. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile fabricate:

Exemplul 2: Se vând produse finite la un preţ de vânzare de 3.000 lei, TVA

III. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile destinate vânzării:

Exemplul 2: Se cumpără cu numerar mărfuri în valoare de 500 lei, TVA 24%.

Exemplul 3: Se vând mărfuri la un preţ de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%.

2. Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

IV. Principalele operaţiuni şi tranzacţii privind stocurile aflate la terţi:

Exemplul 2: Terţul realizează prelucrarea solicitată şi ne facturează serviciul

2. Primirea materiilor prime prelucrate de la firma specializată

D. Contabilitatea operaţiunilor cu terţii

4481 Alte datorii fata de buget P

Exemplul 3: Se încasează prin casieria instituţiei publice, o creanţă faţă de un

Exemplul 4: Se primeşte de la un client, prin cont curent bancar, suma de

Exemplul 6: Se înregistrează achitarea prin virament bancar a salariilor nete în

Regularizarea TVA la finele exerciţiului – la finele exerciţiului, pe baza

E. Contabilitatea mijloacelor băneşti

2. Depunerea disponibilului în casieria unităţii:

Exemplul 2: Se depune numerarul din casieria instituţiei, în sumă de 4.000 lei,

2. Depunerea numerarului în contul curent bancar:

Exemplul 3: Se acordă unui salariat, la plecarea în delegaţie, un avans de

Exemplul 4: Se cumpără cu numerar timbre poştale şi fiscale în valoare de 20

F. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice

b. Extragem TVA folosind regula de trei simplă:

Analiza contabilă a operaţiunii:

Exemplul 2: Delegatul entităţii revine în unitate şi depune decontul de

Exemplul 3: Se înregistrează ştatul de salarii, fondul brut de salarii fiind de