Sunteți pe pagina 1din 7
ANALELE $TIINTIFICE ALE UNIVERSITATII “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN lagi Tomut LiL ‘$tiine Economica 2004/2005 CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE ACOPERIRE A VALORII JUSTE IMPOTRIVA RISCURILOR MARIA CARMEN AVRAM* Accounting for fair value hedges Abstract In recent years, derivatives have become increasingly impoitant in the world of finance. Introduced to improve a company's ability to manage financial risk, these products (forwards and futures contracts, options ‘or swaps) are now commonly traded among participants in financial markets and represent a standard tool fo hedge risk end speculate on future economic events. Accounting for derivatives is extremely complex and relies on sophisticated models and assumptions. In particular, hedge accounting represents a greate challenge for accountants all over the world. ‘This paper deals with some aspects concerning accounting for fir value hedges. Keywords: financial instruments, 1AS, fair value, hedging instrument, hedged item, visk. Introducere in prezent, cea mai modern’ si utilizat’ tchnick de protectic contra riscurilor financiare este hedgingul (acoperirea). Din punct de vedere contabil, acoperirea (hedgingul) presupune desemnarea unvia sau mai multor instrumente de acoperire, astfel incat modificarea valorii juste a acestora si compenseze, total-sau partial, modificarile valorii juste sau ale fluxurilor de numerar aferente unui element acoperit. Contabilitatea operafiunilor de acoperire a riscurilor (hedge accounting) reprezints un tratament contabil special care urmiireste recunoasterea concomitent& (in contul de Profit si pierdere), imediaté sau am&natS, a cAstigurilor gi pierderilor aferente tranzactiei de‘acoperire si elementului acoperit [Pahler, 2003, p. 527]. . Din. perspectivi economicd, intr-o relajie de acoperire prezinti importanfi tealizarea compensirii riscurilor si reducerea expunerilor. Efectele economice ale unei asemenea operatiuni sunt aceleasi, indiferent de tipul riscului financiar acoperit. Totusi, consecinfele contabile difera, in functie de incadrarea operafiunii in una din urmatoarele trei categorii: acoperirea valorii juste, acoperirea fluxurilor de trezorerie si acoperirea investifiei nete in entitati externe. * Preparator universitar Ia Universitatea “Alexandru loan Cuza” Ingi, Facultatea de Economie gi Administrarea Afacerilor 180 MARIA CARMEN AVRAM Operafiunile din prima categorie, dezbittute tn aceasté lucrare, au ca obiect protejarea activelor si datoriilor definute de o entitate (elementele acoperite) impotriva riscului modificérit valorii juste, ca urmare a fluctuafiei ratei dobénzii, cursurilor valutare sau prefurilor marfurilor, prin intermediul instrumentelor derivate (in special) si, fn unele cazuri, nederivate. ‘Tratam entul contabil aplicat este urmatorul: : © cfstigurile sau pierderile rezultate din reevaluarea instrumentelor derivate de acoperire la valoarea justi sunt recunoscute in contul de profit $i pierdere al pericadei. fn cazul riscului valutar, instrumentele de acoperire pot fi si nederivate. Acestea nu trebuie reevaluate la valoarea justa (in situafia in care ~ sunt inregistrate, in mod normal, !a costul amortizat) deoarece modifictrile de valoare.aferente lor nu apar decdt in legatur8 cu fluctuajiile cursurilor de schimb; * _variafiile de valoare ale elementelor acoperite, atribuibile riscului protejat, sunt recunoscute in contul de rezultate, indiferent de metoda de evaluare a acestora (valoarea just sau cost amortizat). ACOPERIREA VALORII JUSTE IMPOTRIVA RISCULUI RATEI DOBANZI ‘Aceast’i operatiune se realizeaz pentru elemente precum: + credite si creanje generate de entitate sau active disponibile pentru vanzare, purtitoare de rate fixe; ‘* datorii purtitoare de rate fixe si care nu sunt definute pentru tranzactionare, C&teva exemple de relafii de acoperire a valorii juste impotriva acestui tip de rise sunt prezentate in tabelul nr. 1. Tabel 1 Relafii de acoperire a valorii juste contra riscului ratei dobAnzii i mene ‘Swap pe rata dobanzii prin care se plateste ratK flotanth gi se primeste una fox. ‘Swap pe rata dobdizi prin care se pliteste | Voriabilitatea valorit unui activ cu rats (© rat fi si se primeste una flotanta. fxd. ‘unui contract futures sai] Variabiftatea valorit unei datorii ou contractarea unui forward de cumpirare, | rata fixi. ‘Vingarea unui contract funares sau | Variabilitatea valorii unui activ ca rat contractarea unui forward de vanzare, avand ca activ-suport un instrument de atorie cu 0 rath fixk, Croslerea ratei dobanali | Cumpérarea unui “cap”. dobinzii peste Yimita stabilits n “cap”. | "Sclderes rater dobanzii | Cumplrarea vai “floor”. ‘Modificarea valonii unei datorii cu rat . fixk rezultatt din fluctuatile rete: : obiinzii sub nivelul stabilit i “floor”. ‘Sursa: KPMG, 2000, p. 128 SA presupunem c& 0 companie emite, pe 1 ianuarie 2003, obligajiunt cu scadenfa peste 5 ani, la valoarea nominal de 100.000.000 um., cu o raté a dobanzii de 6%, plWtibilS semestrial. Firma ar prefera s& pliteasc& o rath variabila, Pentru aceasta, ea Contabilitatea operatiunilor de acoperire a valorii juste impotriva riscurilor 761 contracteazi un swap pe rata dobdnzii cu valoarea notional de 100.000.000 um. prin care plateste LIBOR si primeste o rata fixt de 6%. LIBOR pentru primele 6 luni ale contractului este de 5,7%. Scadenta derivatei coincide cu cea a imprumutului obligatar. Valoarea justi inifialé a swap-ului este zero. Conducerea entitifii desemneazi swap-ul pentru o relatie de acoperire a valorii juste impotriva riscului ratei dobanzii. Operatiunea este considerati foarte eficient’. Contractarea swap-ului nu se inregistreazi deoarece valoarea sa justi este zero, Corespondenfa contabila aferent’ datei de 1 ianuarie 2003, ce reflecti emisiunea obligafiunilor, este: ‘Numerar = Tmprumut obligatar 100.000.000 | La-30 iunie 2003, rata dobanzii creste (LIBOR devine 6,7%/an pentru urmatoarele 6 luni). Drept urmare, datoria emitentului obligafiunilor se reduce (stiut find c& intre obligatiuni si rata dobanzii exist o relatie invers proportionala) de la 100.000.000 u.m. Ja 96.196.000 u.m. Compania evalueaz’ separat derivata si fi stabilegte o valoare justi de 3.804.000 u.m. Lufind in considerare fluctuafiile valorii juste a clementului acoperit sia derivatei, relatia de acoperire este 100% efictentii. Pe 30 iunic 2003, corespondentele contabile sunt: * __ plata dobanzii aferente obligatiunilor ((6%/2)*100.000.000) ‘Cheltuieli cu dobainda = ‘Numerar 3.000.000 | * — modificarea valorii juste a obligafiunilor atribuibila riscului acoperit (100 mil —96,196 mil) imprumut obligatar = CAistig din relatia de 3.804.000 | rua «© decontarea neti a swap-ului (Se primeste dobanda fixi de 3.000.000 si se pliteste LIBOR, respectiv (5,7%/2)*100.000.000) ‘Numerar = ~ Castig din decontarea neti a 150.000, | instrumentului derivat © modificarea valorii juste a derivatei dup& decontarea dobanzilor (ca urmare a contractérii swap-ului, societatea plateste o rata variabilA care este in crestere, consecint&, derivata se concretizeazi intr-o datoric financiar’) Pierdert din relagia de = Datorie financiars (ewap) 3.804.000 | acoperire La 31 decembrie 2003, ratele dob&nzii nu s-au modificat, fafi de 30 iunie. Valoarea Just’ a obligatiunilor devine 96,563.00 u.m. iar cea a derivatei 3.437.000 um. Relatia de acoperire este inc’ eficienta. {nregistrarile contabile aferente sunt: « _ plata dobanzii c&tre obligatari Cheltnieli cu dobinda - Nemerar 3.000.000 | ¢__ -modificarea valorii juste a obligafiunilor (96.563.000 — 96.196.000) Pierderi din relafia de = wut obligatar 367,000 | aco * decontarea swap-ului (dobanda primit’ este de 3.000.000, cea plitita este de (6,7%/2)*100.000.000) Pierdere din decontarea netia = = Numerar’ 350.000 | instrumentului derivat ‘* — modificarea valorii juste a derivatei (3.437.000 — 3.804.000) 162 MARIA CARMEN AVRAM Datorie financiard (swap) = Ciiptig din relafia de 367.000 re Bilangul entitijii, la data de 31 decembrie 2003, confine, fn activ, numerar in valoare de 93.800.000 u.m., la datorii: imprumuturi obligatare de 96.563.000 u.m. gi swap-ul reprezentnd 3.437.000 u.m. iar in capitalurile proprii rezultatul exercifiului ce este o pierdere, datoraté cheltuielilor cu dobanda, in valoare de 6,200.000 u.m. ACOPERIREA VALORII JUSTE IMPOTRIVA RISCULUI VALUTAR Spre deosebire de operatiunile de acoperire a altor tipuri de riscuri, elementele de acoperire intr-o relatie de acest gen pot proveni si din rindul nederivatelor. Acest fapt se ‘explic& prin aceca c&, in general, modificarile ratelor de schimb sunt reflectate, pentru toate activele si datoriile financiare, in contul de profit si pierdere. Exceptie fac elementele nemonetare (cum ar fi actiunile) exprimate in valuti si clasificate in categoria activelor disponibile pentru vanzare, care fnregistreazi modificarile valorii juste in capitalurile proprii. In acest caz, diferengele de curs valutar nu sunt recunosute in contul de profit si pierdere. Degi IAS 39 nu interzice desemnarea ‘unor asemenea instrumente drept elemente de acoperire a riscului valutar, relatia este putin probabil a fi eficient’. Datorit& cerinfelor din LAS 21. de a evalua toate elementele monetare \a cursul valutar de la inchiderea exercifiului financiar si de a inregistra modificarile in contul de profit si pierdere, contabilitatea operafiunilor de acoperire a riscurilor nu mai este necesar’. Elementele nemonetare (active sau datorii financiare) inregistreaz diferentele de curs valutar aferente in capitalurile proprii, de unde le transfer& in contul de rezultate doar in situajia anularii recunoasterii respectivelor elemente. Cel mai des: utilizat instrument de acoperire a riscului valutar este contractul (forward | Hartwell, 2003, p. 281]. fn cazul detinerii unui activ denominat in valuta, 0 ‘sc&dere a cursului de schimb se acoperd printr-un contract de vanzare a valutei la termen. in situatia detinerii unei datorii exprimate in valut, riscul cresterii cursului de schimb se acopera printr-un contract forward de cumpirare a valutei la o dat& viitoare, dar la un pret stabilit in prezent, ACOPERIREA VALORIE JUSTE IMPOTRIVA RISCULUI DE PRET AL MARFURILOR Se realizeazi indeosebi pentru active evaluate la valoarea justi, in cazul scaderilor posibile de pret. Protectia se asigur& printr-un contract forward de vinzare a unei mirfi/titlu financiar sau prin cumpirarea unei opfiuni put pe o marf’ sau un tithu. De exemplu, o companie, ce are ca obiect de activitate rafinarea metalelor gi vanzarea lor cu ridicata, doreste s& igi protejeze stocurile de zinc detinute. Pentru aceasta, a intra, pe 1 julie 2003, intr-un contract forward (pe care nu are intenfia de a-I deconta prin livrarea metalului) pentru a vinde zinc la un pret fix. Pe 30 septembrie, relafia de acoperire este inci foarte eficienti. Valoarea justi a stocului de zinc scade cu 25.0008 iar cea a derivatei cregte cu 25.0008. Pe data de 1 iulie nu are loc nici o tnregistrare contabild deoarece valoarea just’ a derivatei este nula. La 30 septembrie se contabilizeazi: modificarea valorii juste a stocului de zinc Pierdere din relajia de = Stocuri de zinc 25.000 rhe OO Contabilitatea operatiunilor de acoperire a valorii juste impotriva riscurilor 163 ¢___modificarea valorii juste a contractului forward ‘Activ financiar (contract = Cistig din relafia de 25.000 forwa __acoperire La sfarsitul exercifiului financiar, s-a identificat c& o parte a relafiei de acoperire este ineficienté, dar eficienfa total’ se mentine in intervalul standard (80-125%), motiv pentru care nu se renunjd la aplicarea tratamentului contabil special. Valoarea justi a stocului de zinc a sciizut cu 25.0008 iar a derivate! creste cu 22.500$. Corespondentele contabile aferente sunt: * _modificarea valorii juste a stocului de zine Pierdere din relafia de = Stocurl de zine 25.000 = acoperire * __modificarea valorii juste a contractului forward ‘Activ financiar (contract = ‘CAstig din relatia de 22.500 | forw: acoperire ANGAJAMENTELE FERME Acestea reprezintA o alti problemi importanti a contabilititii operatiunilor de acoperire a riscurilor. Conform IAS 39, paragraful 10, ele sunt acorduti irevocabile de a schimba © cantitate specificati de resurse la un pret stabilit, la o dat& sau la mai multe date viitoare determinate. Aceste angajamente creazA expuneri la riscul de modificare a valorii juste. Totusi, in varianta inifiali a IAS 39, pentru protejarea lor se aplicau regulile contabilité{ii operafiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie. Noua versiune a standardului modific& aceastt prevedere, pe care o armonizeazi cu normele contabile americane. Astfel, acoperirea angajamentelor ferme este o operatic ce priveste riscul de modificare a valorii juste. fn cazul in care angajamentul este denominat in valutd, entitatea poate opta intre acoperirea sa potrivit regulilor referitoare la valoarea just si cele privind fluxurile de trezorerie, Cénd un importator emite un ordin de cumpirare, cerfind plata in valuta vanz&torului, el se expune riscurilor valutare din acel moment gi nu din cel al achizitiei. Aceasti perioad’ de timp, pind la realizarea efectiva a tranzactiei, se numeste perioadd! anticipativa a tranzactiei. Ba cuprinde mai multe subperioade redate in figuia nr. 1. Bugetul sau planul —Plasarea ordinelor Ordinul devine _Primirea stocurilor Plata stocurilor de plasare a de cumpirare irevocabil ordinelor 01.06.N 17.07.N 17.09.N 2ALN 3L.O1.N+1 Perioada anticipativa a tranzictiei Fig. 1 Perioada anticipativd a tranzactiei (Prelucrare dupa Pabler, 2003, p. 549 ) 784 MARIA CARMEN AVRAM fn continuare, prezentim un exemplu de acoperire a unui angajament ferm exprimat tn valutS, prin metoda valorii juste. Pe 2 octombrie 2004 o firm’ american’ a ordonat cumpirarea unui utilaj de la un producttor francez pentru suma de 1.000.000 €, livrabil peste 3 luni (30 ianuarie 2005). Data tranzactiei coincide cu cea a decontiirii. Pentru a se proteja impotriva riscului valutar, compania intr intr-un contract forward prin care ‘cumpéra 1.000.000 €, pe data de 30 ianuarie 2005, Ia prejul forward de 1€=1,23S. Peniru stabilirea eficientei relajiei se utilizeaz& metoda “compensirii dolarului”. Evolufia ratelor de schimb pe durata operatiuniti de acoperire este prezentat’ fn tabelul nr. 2. Tabel 2 Evolutia ratelor de schimb Tnregistrarile contabile aferente sunt: -pe 2 octombrie, cAnd se. contracteazi derivata, nu are loc nici o ‘inregistrare deoarece valoarea justia a acesteia este zero; -pe 31 decembrie: © se recunoaste pierderea aferenté angajamentului ferm datoraté modificérii valorii juste a acestuia, ca urmare a fluctuafici ratei forward [(1,26- 1,23)*1.000.000] ‘Pierdere din relatia de = ‘Angajament ferm 30.000 | acoperire @ cAstigul aferent derivatei (0,03*1.000.000) ‘Activ financiar (contract = ‘Cistig din operatiunea de 30.000 | forward) acoperire ~pe 30 ianuarie: - pierderea aferenti angajamentului ferm stabilitt pe baza ratei forward [(1,3- 1,26)*1,000.000] Pierdere din relatia de = ‘Angajament ferm 40.000 acoperire . * _ cfstigul aferent contractului forward (0,04* 1.000.000) ‘Activ financiar (contract = Cistig din operafiunea de 40.000 forward) acoperire © _cumpirarca utilajului la cursul de 1,23 stabilit in contractul forward % =~ Numear | ‘Numerar Utilaj Angajament ferm 70.000 © decontarea neta a derivatei ‘Numerar = ‘etiv financlar (contract 70.000 forward) | | | Contabilitatea operafiunilor de acoperire a valorii juste tmpotriva riscuriior 185 Concluzii Principala concluzie ce se deprinde din aspectele prezentate anterior este c& acest ‘tratament contabil reprezinti o noutate pentru fara noastré, fiind putin cunoscut si folosit, in special, datorit’ slabei utiliziri a derivatelor si a hedgingului, ca tehnicd de acoperire a riscurilor. fn perspectiva dezvoltirli piefel derivatelor din RomAnia, se impune cunoasterea si infelegerea, de citre practicient, a problematicii contabilitifii operatiunilor de acoperire a riscurilor, pe fondul imbundtatirii reglement&rilor contabile elaborate de notmalizatorii romini. Bibliografie 1. Dufescu A., Ghid pentru tnyelegerea si aplicarea IAS. Instrumente financiare: recunoastere $1 evaluare, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2004 2. Hartwell C.H., Business Combinations and International Accounting, Thomson South-Westem, Ohio, 2003 3. IASB, Standardele Internayionale de Contabilitate, Ed. Economic’, Bucuresti, 2002 4. KPMG, JAS-Financial Instruments Accounting, KPMG International, September 2000 : 5. Pahler A. J., Advanced Accounting. Concepts and. Practice, 8" edition, Thomson South-Western, Ohio, 2003 . 6. ***, Financial Instruments under IFRS. Revised IAS 32 and IAS 39. A guide through the maze, PricewaterhouseCoopers, 2004, http://www.pwe.com/ifrs 7. ***, Official Journal of European Union L363/9.12.2004, ta http://europa.cu.int

S-ar putea să vă placă și