cuRS 1 MICROBIOLOGIA INTRODUCERE Obiectul de studiu al Microbiologie! este biologia microorganismelor, adic& studiul organismelor mici vizible numai la microscop. Etimologic, notiunea de microorganism are sensul de organism mic. Cu acelasi sens se foloseste notiunea de microb, mai ales in cazul microorganismelor patogene. Des utlizat in mod curent, termenil, de “microb” nu este stlintific. Notiunea de “microb” a fost introdusd de Sedillot (1878), cu sensul ei stiinifc: micro + bios = viata scurta. Termenul s-a pastrat sia dat numele domeniului Microbiologie. Notiunea de microorganism nu are semnificatie taxonomic, deoarece reuneste un grup vast i hheterogen de organisme diferite ca pozitiesistematicé sca organizare structurala, dar care se aseaman’ prin tel proprietati comune: = toate au dimensiuni microscopice, ceea cele face invizbile cu ochiul ber; = In general au organizare unicelulard, Chiar dac’ unele microorganisme formea2a asociati pluricelulare, ele rman, in esenta, organisme unicelulare, deoarece, 0 celulé izolat’ din ‘complexul multicelular isi pastreaza viebilitatea creste, se divide si reface asociatia; = structura lor interna este relativ simpla, comparativ cu a macroorganismelor Des! virusurile nu sunt microorganisme, sunt studiate si virusurile si entitatile moleculare infectioase cu organizare subviral (viroit si prion). Virusurile sunt entitati infectioase cu un nivel inalt de organizare, alcatuite In esenta, din proteine si un acid nucleic (ADN sau ARN}, Studiul interactiunii virus-celuls a avut un rol decisiv in dezvoltarea biologie molecular. Viroiail sunt entitatiinfectioase aledtuite dintr-o moleculd de ARN pur, patogene pentru unele: plante de cultura Prionit sunt entitati infectioase de natura proteicd. Pentru studille referitoare la natura lor, ‘modalitatea de transmitere sila mecanismele patogenezei, ll S. Prusiner, in !997 I s-a decernat Premiul Nobel. Importanta practicd a microorganismelor De la descoperirea lor si pind astiz, interesul pentru studiul microorganismelor a inregistrat 0 crestere permanent, deoarece un mare numar de specii desfésoaré activititi benefice, realizind procese de 0 valoare imensé pentru societatea umand sau produc infectil la om si animale, cu efecte paatologice mai mult sau mai putin grave.In medille naturale, microorganismele realizeaza treapta mineralizéril (descompuneril) materiel organice vegetale si animale, avand astfel un rol decisiv pentru incheierea ciclului unor elemente biogene in natur8 (C, N,P,S),Fic&ndu-le disponibile pentru reintegrarea lor in circuitul vieti Fertilitoteo $1 productivitatea sistemelor agricole depind in mare masura de activitati fziologice ale bacterilor din sol, Fixarea N; este o activitate fiziologicd exclusivi a unor procariate (eubacteri, cianobacteri), Microorganismele care populeazd tractul digestv al animalelor si al omulul formeaz’ microbiota ormald, ce sintetizeaz’ vitamina K, esentiald pentru mamifere, acidul folie, nicotinic, pantatenic, taming, ribofiavn, biotina, In industria farmaceuticd, productia de antibiotice (circa 100 000 t/an) este rezultatul activi ‘microorganismelor. Microorganismele au roluri multiple in industria alimentaré. Unele microorganisme au efecte favorabile asupra unor produse alimentare: brénzeturie,jaurtul si alte derivate din lapte sunt rezultatul actvitstifiziologice a unor microorganisme asupra substratului Dospirea aluatului de pine, producerea vinului si beri sunt rezultatul fermentatiel alcoolice a levurilor. Conservarea alimentelor vegetale sia furajelor se bazeazd pe fermentatia lacticd produsa be bacteri. Microorganismele sunt utiizate pentru producerea biuturilor acidulate. Acidul citric, adaugat ‘multor bauturi pentru conferirea aciditaii este produs industrial de Aspergilus. De multe ori, astfel de buturi contin fructoza, obtinutd din amidonul de porumb, prin actiunea bacterillor amilolitice Aspartamul,ca indulcitor este un amestec de doi aminoacii (acid aspartic s fenilalanina), ambil obtinuti pe cale micrabiologics. Microorganismele nu sunt numai benefice pentru activtatea umand. Un numér relativ mic de ‘microorganisme patogene cauzeaz’ o args diversitate de procese patologice, de la infecti locale, pan’ la septicerilVIRUSOLOGIE Generalitati Virusologia (inframicrobiologia) se ocupa cu studiul virusurilor si cu afectiunil provoaca. pe care acestia le Virusurile sunt structuri extrem de micifoarte putin evoluati, dar cu potential infectios, situate pe primele trepte de dezvoltare ale viet. Aceste forme primitive de viata au o organizare rudimentara, incompleta, astel ca nu-si pot realiza un metabolism propriu, multiplicarea lor filndlegata de porazitarea obligatorie a celulelor vi, Virusurile au urmatoarele particuaritati -sunt particule de dimensiuni foarte mici (10~300my sau nm) (Inm = 10°m). Pentru acest motiv, ln marea lor majoritate, nu pot fi puse in evidenta decat cu ajutorul microscopului electronic. = poseda un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN - sunt ftrabile si ultrafittrabile; pe baza acestui caracter viusurile pot fi separate de bacterii - sunt parazitiintracelulariobligatori;virusurile nu pot fi cultivate pe medile de cultura folosite in ‘mod obisnuitin bacteriologie nu cresc si nu se dvid, inmultirea virusurilor se face prin replicare ~ sunt speeifce fiecare fiecare virus provocand o anumita boala - produc inclu in celulele parazitate, Prezenta acestorincluzii nuclerae,citoplasmatice, sau concomitent in nucleu si citoplasma, in anumite tesuturi, usureaza diagnosticul de laborator al unor Viroze deoarece sunt caracteristice. ~fiecare virus prezinta o structura antigenica specifica, adica structura lor proteica induce in organismul in care patrund sinteza de anticorpi specific. Omul si animalele infectate cu un anumit virus produc anticorpi specific, iar imunitatea dobandita este solida si de lunga durata. Tehnicile de serologie utlizate in diagnosticul de laborator al irozelor detecteaza acestianticorpi = virusurile au, in general, rezistenta naturala la antibioticele uruale sila unele substante chimice care distrug bacterile, de aici inutilitatea administrariiantibioticelor in caz de infecte virala Pentru definirea principalelor familii, genuri si speci de virusur,trebuie sa se tina seama de mai ‘multe criteri: acidul nucleic din genomul viral (AON sau ARN], marimea particule! virale, prezenta sauabsenta invelisulul viral, numarul de capsomere, comportamentul fata de anumiti agenti chimici sin primul rand fata de eter, afinitatea pentru o anumita gazda, organ sau aparat anatomic, aspectul clinic al boli ete In interiorul fiecarui grup (gen), subclasificarea specilor se bazeaza pe diferente antigenice care permit identificarea a numeroase tipuri In fanctie de gazda parazitata, virusurile pot fi -patogene pentru anumite animale vertebrate sau nevertebrate + virusuri patogene pentru plante - virusurl patogene pentru bacteril(bacteriofagii) In functie de compozitia genormulul irusuri ADN: Papovavirus (negi), Adenovirus (adenoviroze), Herpesvirus (herpes si zona zoster), Poxvirus (varila si vaccinia) = virusurl ARN: Picornavieus (poliomielta, enterovirozele etc), Togavirus (rubeola), Arenavirus (choriomeningitalimfocitara, febrele hemoragice sudamericane etc.), Coronavirus (infecti respirator), Orthomixovirusuri(gripa), Retrovirusuri (SIDA) ete, In functie de dimensiunile porticule': virusuri mii :20-50.am -virusuri medi :$0-150 nm -virusuri mari: peste 150 nm In functie de simetria capsidet: “helicoidala ~cubica -mixta, ete. In functie de compozitia chimica: = virusuri simple ~ acid nucleic si invelis proteic -virusuri complexe ~ AN, invelis proteic s inca un invelis extern Dupa aspectul clinic of boli virozele se pot incadra in doua mari categori: “nfectit virotice generalizate—in cursul acestor imbolnavir, virusul se raspandeste pe cale sanguina in tot organismul si poate determina eruptlicaracteristice pe piele si mucoase. In acest grup sunt cuprinse: variola,rujeola, rubeola varicela. - Infectii cu (ocalizara primara in anumite organe, pentru care virusul respectiv are afinitate, Raspandirea virusurilor se face pe cale sanguina, pe calea nervilor periferci sau pe ambele ca Din acest grup fac parte: -infecti ale sistemului nervos central: polomielita, turbarea; infect ale aparatului respirator: gripa, guturaiul infect localizate pe picle si mucoase: herpesul, negli, zona zoster: infect ale ficatului: hepatita epidemica infect ale glandelor salivare: parotidita epidemica - infect ale ganglionilor limfatici: imfogranulomatoza veneriana.Comporitia chimica, structura, morfologie Virion reprezinta unitatea virulenta, agentul cauzal al unei viroze, tot asa cum o bacterie reprezinta agentul cauzal al unei boli bacteriene. Forma virusurllor este variata, Ea 2 fost determinata cu alutorul microscopulul electronic. In general, corpusculi elementari sau viionil se pot prezenta sub urmataarele forme: -forma sferica sau sferoidala: virusul poliomielitic, vrusul gripal; - forma prismatic ~patrulatera: virusul vaccinal, vaiolic; - forma de spermatozoid: bacteriofagh; - forma filamentoasa sau de bastonas: virusurile plantelor (de ex. virusul mozaicului tutunulul. Structura interna a corpusculului elementar viral a o particula virala se distinge, in general, o portiune centrala mai densa, mai opaca la fluxul electronic, care a fost denumita nucleoid, sio portiune externa mai putin densa, sub forma une capsule denumita capsida. Nucleoidul este format dintr-un acid nucleic (acid ribonucieicsau acid ezoxiribonucteic); nucleoidul se mai numeste genom, iar acizi nucelci, ARN sau ADN, nu sunt niciodata ambil in acelas virus. Este purtatorulinfectivitatl virale. Capsida este de natura proteica. In structura capsidei moleculele de proteina se grupeaza in capsomere, aranjate simetric dupa o anumita simetrie: 1. simetrie helicoidalé (petala de floare)- capsomerele se fixeazi pe catena de AN, ce are form’ de bastonas 2. simetrie cubicd (icosaedric’) ~ capsomerele se aranjeazd in jurul AN, formand un icosaedru (poliedru regulat cu 20 fete triunghiulare si 12 varfuri), elkos=20 3._ simetrie mixtd (bacteriofagi, poxvirusurile) Functia capsidei~ protectia AN, rol antigenic, adeziune ‘Aceasta este schema structuri virusurilr simple, cum sunt: virusul pollomielitc,virusulfebrei aftoase etc. Virusurile ma complexe au, in plus, o membrana de natura ipoproteica sau elicolipoproteica, numita supercapsida sau peplos. Are rol de protectie, prezinta antigene de suprafata, rolin adeaiune, Atat acidul nucleic, cat si moleculele de proteina din structura capsomerelor, se prezintaintr-un aranjament strict specific fiecarul virus in parte. Bacteriofogi, desi pastreaza in lini generale structura virusurilor, au totusio forma caracteristica In general, un fag, are un cap sio coada. Capul de forma sferica, alungita sau de prisma hexagonala, prezinta 0 portiune centrala mai densa, alcatuita din acid dezoxiribonuceic si capsida formata din capsomere. Coada este formata dintru cilindru axial rigid invelitintr-un manson contract si o placa terminala prin care bacteriofagi se fixeaza pe celula-gazda (bacteria) Comporitia chimica a virusurilor In compozitia chimica a virusurilor se intalnesc elemente de baza care sunt aproape nelipsite in orice celula vie: proteine, acizi nucleic, lipide, hidrati de carbon. Virusurile cele mai simple sunt constituite numai din proteina si acid nucleic. Astfl,virusul poliomieitic este constituit din proteina si acid ribonucleic, iar bacteriofagil din proteina si acid dezoxiribonuclec.Virusurile mai complexe, cum sunt virusurilegripale, au genomul viral protejat de un inves, constituit dint patura intema proteica sio patura externa lipoproteica. Proteinele virale fac parte din structura capsidei, dar exista si proteine cu rol enzimatic (polimeraze, transcriptaze etc) Multiplicarea virusurilor Virusurile se multiplicainte-un mod cu totul special. Aceste microorganisme se autoreproduc folosind mecanismelecelulare din interiorul celulei vi, de unde iau hana, enzimele si energia necesara ‘multiplicai ‘Multiplicarea virusurllor e desfasoara in mai multe etape ‘Adsorbtia ~ este faza de adeziune si fixare a particule! virale la celula-gazda. Aceasta etapa este obligatorie pentru a se produce infecta in conditil naturale. Orice factor care impledica adsorbtia Iimpiedica in realtate infect, Patrunderea virusulul in interiorul celulei-gazda. In celula poate patrunde virusul in Intregime sau ‘humai acidul nucleic cuplat cu o mica parte din capsula, Fara de elipsa este denumita astfel deoarece, virusul patruns in celula se dezintegreaza in acid nucleic si proteina si nu poate fi pus in evidenta. Fara de multiplicare activa este aceea in care acidul nucleic sl, separat, capsida s alte componente ale virusului adult se multiplica pentru ca, in cele din urma, aceste elemente sa se cupleze sisa formeze particule virale complete, Faza de eliberare. Virusul astfl format poate parasicelula treptat, pe masura formaril sale sau se acumuleaza si produce explozia celule-gazda, eliberandu-se si infectand alte celule. In prima varianta, eliberarea virionilor se realizeaza prin liza celui, inmugurire sau exocitoz’. Numarul lor poate atinge 100.000 per/celula, Cultivarea virusuilor Virusurie sunt cultivate pentru = stablirea diagnosticull etiologic = testarea infectiozittivrusurlor = testarea preparatelorantiviale = producerea vaccinurilorSisteme de cultivare 1. Cultus! de celule 2. Ouembrionat de 3. Animale de laborator Animalele de laborator se utilizeazé limitat(receptivtate selectivi, preexistenta infectilor, cost avansat). Se recurge la aceasta varianta numai cand nu exista alte posibiltsti (VHB, HIV, Coxsackie, etc). Constitule madele de cercetare sau de control al vaccinurilor. Animalele utilizate curent ~ soricei albi rnou-ndscutl, dar pot i utilizti sobolani, cobai, maimute, etc. ‘Oul embrionat de gain (5-13 zie) reprezintd un mediu de celule nediferentiate, cu multiplicare activa, sterils lipsit de mijloace de aparare antlinfectioass. Se utilizeazé in prepararea unor vaccinuri Virale (ex. gripal) ~ intial se verficdviebilitatea embrionului Ie ovescop in camera obscura = prelevatul se inoculea2s steril cu seringa in cavitatea amniotic sau alantoideand, sau pe ‘membrana chorioalantoideand (utiiz8nd metoda deschiss sau inchis’). = oificiul se parafineazi si se incubeaz’ la 35-37°C timp de 48-72 ore Culturile de celule (1949 - Enders, Weller, Robbins). Celule provenite din tesuturi adulte sau embrionare, normale sau tumorale. Plasate intr-un ‘mediu adecvat (nutrienti, pH, t) rman viabile si se multiplcS, Pentru cultivarea virusurilor se utilizeaz’ culture in monostrat celular.curs 10 ‘TOXIINFECTIILE ALIMENTARE ‘Toxiinfectile alimentare sunt afectiuni de tip acut sau subacut, care apar fe sub forma de cazuri leolate, fie, cel mai adesea, sub forma unor imbolnaviri care cuprind un mare numar de persoane care au consumat aceslasi aliment contaminat cu acelasi germene sau cu toxinele sale. Debutul boli este bruse si se caracterizeaza prin tulburari gastrointestinale si fenomene de toxlinfectie generala Epidemile ebucnese, de obicei, in sezonul cald, aparitia lor find favorizata de nerespectarea regulilor de igiena alimentara, Depistarea si scoaterea din consum a alimentelor contaminate au ca turmare incetarea epidemie, Din acest motiv, diagnosticul de laborator al toxiinfectllor alimentare comporta o urgenta maxima, Din punct de vedere clinic, toxiinfectille aimentare pot imbraca doua forme, n functie de predominanta caracterulul infectios sau a celui toxic: forma infectioasa — se datoreste multiplicarii germenilor din alimentele consumate si se caracterizeaza printr-o perioada de incubatie mai lunga, cu evolutie febrila, dureri de cap, greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale si poate duce la moarte, Acesttip de boala este provocat, mai ales, de germenil din familia Enterobacteriaceae. Ourata boli este de 3-5 zile, dupa care urmeaza disparitia simptomelor. + forma toxica— este cauzata de toxinele elaborate de germeni (stafilococ, b. botulinic etc.) in alimentele contaminate si se caracterizeaza printr-o perioada de incubatie foarte scurta, cu varsaturi, diaree, stare de intoxicatie si febra moderata sau chiar absent, Durata boli este scurta, de 24 ore sau ‘mai putin, cu exceptia botulismului in care boala se prelungeste foarte mult Germenii care pot provoca toxinfectile alimentare sunt: enterobacteriaceele (Salmonella, Shigella, Escherichia si Proteus); cocii patogeni enterotoxic (staflococi si streptocociienterotoxici); bacli aerobi formatori de spori (8 subtilis, Bcereus, B anthracis); bacili anaerobi formatori de spori (Clostridium perfringens si Clostridium botulinum); bacterille care degradeaza alimentele pana la formarea unor substante toxiee. ‘Toxiinfectile alimentare produse de salmonele Germenii din genul Salmonella detin primul oc in toate tarile, atat ca frecventa cat sica importanta epidemiologica in producerea toxiinfectilor alimentare. Salmonelele dau o boala de tip infectios, care se manifesta dupa 8~24 ore dela consumarea alimentului contaminat, Aceasta perioada de incubatie este necesara pentru mulkiplicarea germenilor si invadarea organismului infectat. Debutul boli este brusc, cu stare generala alterata,ridicareatemperaturi la 38 — 40°C, dureri de cap, greata, varsatur si scaune diareice,frecvente, apoase sau ‘mucoase, uneori cu aspect dizenteriform. Dupa 2-4 zle, in mod obisnuit aceste simptome dispar, iar scaunele se normalizeaza. Au fost semnalate si cazur in care boala se poate agrava, capatand un aspect septicemic, cu evolutie grava, care poate merge pana la moartea bolnavulu. Ca tratament, a regimul igieno-dietetic se pot asocia unele antibiotice de profi, cum sunt cloramfenicolul, streptomicina etc, ce pot scurta evolutia boli Diagnosticul de laborator ~se bazeaza pe depistarea salmonelei care a produs boala in produsele patologice (materi fecale, varsatura,urina) sin limentele contaminate, sau in produsele recoltate de la suspectii contact, fostibolnavi, personalul care a manuit sau 2 prelucrat alimentele, Toxiinfectile alimentare cauzate de shigele Bacili dizenterici pot da nastere la izbucniri de toxlinfectialimentare cu o evolutie relat scurta, care se manifesta prin greata, varsaturi, dureri abdominale si scaune frecvente, mucosanguinolente, insotite de tenesme. Boala este insotta de ridicarea moderata a temperatucli (38°C), durerl de cap ete a tratament se prescru, in general, pe langa un regim igieno-dietetc, si unele antibiotie la care shigelele sunt sensible: cloramfenicol, aureomicina, streptomicina. Diagnosticul de laborator urmareste punerea in evidenta a shigelelor in materilefecale recoltate de la bolnav si de la purtatoril de germeni care au manipulatalimentele, precum si inalimentele contaminate, ‘Toxiinfectile alimentare produse de bacilul coli ‘Toxlinfectille produse de germenii care apartin genului Escherichia se manifesta, in mod obisnit, prin tulburari digestive: greata, varsatur, dureri abdominale si scaune diareice, Tulburarile generale sunt mai usoare, iar febra este moderata, Diagnosticul de laborator se bazeaza pe izolarea germenulul din diverse produse patologice (varsaturi, materi fecale etc.) si din alimentele banuite afi produs imbolnavirea, urmata de identificarea biochimice si serologiea ‘Toxiinfectiile alimentare produse de Proteus ‘Toxlinfectlle alimentare produse de germeni din genul Proteus au o perioada de incubate relativ scurta, Boala se manifesta prin tulburarigastrointestinale (greata, varsaturi si scaune diareice), dar, de obicei, fara febra s fara alterarea prea pronuntataa star generale. Vindecarea survine dupa 1-2 zile Diagnosticul de laborator se bazeaza pe izolarea si identificarea germenulul din produsele patologice si alimente.Toxiinfectille alimentare produse de stafilococi Staflococi enterotoxlcl produc toxlinfecti alimentare de tip toxic. Boala are o perioada de Incubatie scurta (1-6h) si debuteaza cu salivatie, greata, varsaturi,crampe abdominale si scaune diareice. Temperatura este, de obicei, normala. Dupa 12-48 h fenomenele de boala dispar si survine vindecarea, Boala se datoreste unel exotoxine elaborate de stafilococ (enterotoxina stafilococica). Sursa de infectie este constituita de animalele bolnave (carnea si laptele lor), de omul bolnav care prezinta infect stafllococice ale piel, furuncule etc. Si de purtatori sanatosi de germeni (nazali, nazofaringieni, fecal etc.) care manuiesc alimentele si le contamineaza printr-o igiena defectuoasa. Diagnosticul de laborator se bazeaza pe izolarea st Identficarea staflococlor din alimentele incriminate si din produsele patologice recoltate de la bolnav, ‘Toxiinfectile alimentare produse de streptococi Se caracterizeaza prin incubatie scurta (4-12 h) si fenomene digestive (greturi,varsaturi, scaune diareice) usoare. Specille de streptococi cel mai des intalnite in producerea tosiinfectillr alimentare sunt enteracoci,streptococil viridans si streptococi betahemolitc. In acest din urma caz, bolnavii pot prezenta angina si chiar scaratina Diagnosticul de laborator consta in punerea in evidenta a streptococilor enterotoxic in alimentele incriminate sin produsele patologice recoltate de la bolnav (materi fecale, varsaturi, exsudat faringian). ‘Toxiinfectile alimentare produse de germenii aerobi formatori de spori in aceasta grupa au fost identificate trel speci care produc toxlinfectilalimentare: Bacilus subtilis, Bacillus cereus si Bacillus anthracis. Bacillus subtilis poate fi usor izolat din produsele patologice sau din alimente, germenul find Identificat pe baza prezentel sporilor si a caracterelor biochimice. Bacillus cereus poate provoca o toxiinfectie alimentara cu fenamene digestive (greata, varsatur si dureri abdominale, fara febra) care dispar complet dupa cateva ore. Bacillus anthracis poate produce gastroenterita carbunoasa, boala grava ce apare la persoanele care au consumat carne de la un animal bolnav de carbune, insuficient prelucrata termic. Diagnosticul de laborator este pus cu destula dificultate. Germenul nu poate fi izolat, de obicei, din sange si materi fecale, dar poate fi pus in evidenta la autopsie. ‘oxiinfectile aimentare produse de germenii anaerobi formatori de spori Dintre anaerobli sporulat, Bacillus perfringens si Clostridium botulinum sunt specille care produc toxiinfectlle alimentare. Bacillus perfringens produce o toxiinfectie care se manifesta prin greata, durerl abdominale si scaune diarelce, fara febra. Uneori pot aparea si cazuri cu evolutie grava.Clostridium botulinum. Botulismul este 0 toxlinfectiealimentara produsa de consumul conservelor de legume sau de care contaminata cu bacilul botulinic sicu toxina produsa de acesta, Boala se datoreste unei intoxicati puternice, care se manifesta prin oboseala accentuata, dureri de cap, ameteli imitarea miscarilor globilor ocular (vedere dubla, dificultati la inghtit si stingerea vocit. In tunele cazuri paralizia se generalizeaza si omul bolnav moare prin asfixie. Diagnostic de laborator. Se recolteaza de la bolnavi produse patologice si probe din alimentele consumate, urmarindu-se izolarea si identificarea germenului sia toxinei botulinice. Epidemiologla toxiinfectillor alimentare Sursa de infectie in toxlinfectile alimentare este constituita de animale si om, purtatori ai rmicrobllor respectivi. Animalele incriminate mai freevent sunt pasarile (in special camea si ousle de rata), porci rozatoarele (sobolanil si soarecil, Bovinele, ovinele si, mai rar cainele, pisca sau alte animale. Sursa de infectie umana este reprezentata de omul bolnay si purtatorii de germeni. Eliminarea de germeni se face prin materi fecal, urina, varsaturi, secretil nazo-faringiene, puroiet. Cai de transmitere si mod de contaminare. Toxiinfectile alimentare se transmit prin intermediul alimenteler. Acestea pot ficontaminate direct, ca atare (laptele sau carnea de la animale bolnave, oua de rata) sau pot fi contaminate ulterior, prin contactul cu dejectii de Ia animalele bolnave sau purtatoare de germeni, utilaje sau ambalaje contaminate, prin insecte sau rozetoare sau prin intermediul personalulul care manipuleaza alimentele, ‘Alimentele contaminate produc imbolnaviri cand contin un numar mare de germeni sau cantitat 4e toxina capabile sa declanseze boala. Ancheta epidemiologica este obligatorie in toate cazurile de aparitiea toxiinfectilar alimentare in famili sau colectivtati Aceasta ancheta ofera indicat pretioase pentru precizarea cauzei care a declansat imbolnavirile sida posibilitatea de a se ua masurl imediate pentru limitarea cazurilor side a se aplica un tratament adecvat.URS 11 SPIROCHETELE (FAMILIA SPIROCHETACEAE) Din aceasta Famili fac parte trei germeni cu importanta medicala: genul Treponema, genul Leptospira si genul Borrelia. (GENUL TREPONEMA Specia reprezentativa a acestui gen este Treponema pallidum, agentul etiologic a siflisului Germenul se gaseste, la omul bolnay, in sancrul primar, gomele sifiitice, ganglion limfatic, pereti vaselor cerebrale, ai aortei etc, De asemenea, se gaseste in placenta mameisifltice sau in organele fatului sifltic, mai ales in fica. Caractere morfotinctoriale. Treponemele sunt germeni spralat, care prezinta miscari de rotate, de flexiune si de translatie, Pentru a le pune in evidenta sunt necesare tehnici de examinare sau colorati speciale (de exemplu, examinarea pe fond intunecat). Cultivarea treponemelor pe medilartificiale este foarte difcila. Treponemele sunt foarte sensbile la caldura, la substante antiseptice, la soluti de arsenic sau ‘mercur, precum sila unele antibictice, dintre care penicilina trebuie mentionata in primul rand. Boala la om. Transmiterea boll se face aproape exclusv prin contact sexual (boala venerica). Dupa Infectare, a 10 ~40 de zile (in medie 3 saptamani), apare sancrul de inoculare(sfiisul primar), o leziune inflamatorie ulcerata, urmat de inflamarea ganglionilor sateliti (adenopatie sateita) siraspancirea infectiel in tot organismul, Uneori, acest sancru poate lips Sancrul de inoculare se vindeca si fara tratament, dar infectiaisi continua cursul,trecand in faza secundara (siflis secundar),caracterizata prin aparitia unor leziuni cutonate (rozeole sifilitice) si ale ‘mucoaselor, Siaceste leziuni dispar fara tratament, dar, dupa cateva luni, apar gomele sifilitce(sfiisul tertiar) si, ulterior, dupa ani de zile , apar sermnele sifiisului nervos. Imunitate. Ommul vindecat de stills capata o rezistenta destul de marcata fata de Treponema pallidum, dar nu defiitiva. In serul bolnavilor de sili pot fi pus in evidenta anticorp. ‘Tratamentulsifilisului se poate face cu ajutorul unor substante chimice complexe care cuprin: arsen, bismut, mercur etc. In prezent, s-a renuntat, in parte la aceste medicamente care pot da nastere la accidente si se utilizeaza pe scara larga si cu mult succes penicilina. Treponema pallidum este , de asemenea, sensibila la aureomicina si cloramfenicol Diagnosticul de laborator al siflisulul comporta punerea in evidenta 2 Treponemei pallidum in produsele patologice recoltate de la bolna diagnostic bacteriologic) sau 2 modificarlor produse de acest agent patogen in serul Bolnavului respect (diagnostic serologicDiagnosticul bacteriologic. Treponema pallidum poate fi pusa in evidenta in leziunile sflitice, prin examenul preparatelor proaspete. Serozitatea recoltata din sancru, leziuni secundare etc. este ‘examinata direct la microscop pe fond intunecat sau pe frotiuri colorate. Diagnosticul serological siflisulul se bazeaza pe o serie de reacti dintre care cele mai cunoscute sunt reactia de floculare V.D.R.L. sireactia de fixare a complementului Bordet — Wasserman. Aceste reactil se produc intre anticorpil din serul pacientulul si antigenul treponemei, produs in laborator. Epidemiologie.siflisul este o boala venerica, avand ca izvor de infectie omul bolnay. Transmiterea se face, de regula, prin raport sexual s| numa cu totul exceptional prin lenjerie, veselautiizata in comun etc. Contagiozitatea maxima este in perioada primara si secundara. Treponemele se pot elimina si prin lapte, urina, sperma, dar in numar foarte redus. Profilaxia. Depistarea cat mai precoce a bolnavilor de sifls este una din masurile de baza in prevenirea si combaterea acestel bol, Dintre metadele de depistare activa, cele mai utilzate sunt examenele serologice care sunt obligatori/la anumite categorii de populatie. Ancheta epidemiologice este insa cea mal importanta metoda de depistare activa. Ea permite descoperirea bolnavilor neinregistrat si netratati care contribule cel mai mult la raspandirea bol GENUL LEPTOSPIRA, Leptospirele sunt microorganisme spiralate, patogene pentru om si pentru animal. Bolile provocate de leptospire poarta numele de leptospiroze. Leptospirele sunt intalnite in natura mai ales in apele raurilr, in piscine, lacur ete. Ele pot f, de asemenea, gaste la rozatoarele salbatice si animalele domestice. Leptospirele se localizeaza , mai ales, In inichi, de unde se elimina prin urina in mediul exterior si infecteaza apa si unele alimente, prin intermediul carora pot imbolnavi omul. Caractere morfotinctoriale side cultura. In preparatele proaspete, leptospirele nu pot fi vazute ddecat la microscopul pe fond intunecat. Ele pot fi insa usor de examinat la microscopul obisnult, daca sunt supuse unor colorati speciale. Leptospirele se prezinta sub forma unor flamente fine, ondulate, cu capetele curbate in C sau. Pentru a i cultivate, leptospirele patogene necesita un factor de crestere ce se gaseste in serul sanguin si care trebuie adaugat medillor de cultura uzuale. Rezistenta. Leptospirele patogene sunt rapid distruse de uscaciune, lumina solara,ultraviolete, substante acide, suc gastric etc, De asemenea, sunt sensible la penicilina, streptomicina si tetraciclina, dar insensibile la sulfamide si cloramfenicol. Totusi leptospirele pot trai cateva ore pana la catevazile sau saptamani in apa, in unele alimente sauin organele unor animale infectate, si cateva luni pana la cativa ani in medii de cultura adecvate.Boala la om. Impartiea leptospirozelor in bal icterice, rave si boli anicterice, usoare , se bazeaza ‘mai mult pe semnele clinice. Unele leptospire provoaca o boala grava, cu febra, iter, hemoragi si leziunirenale si hepatice, etc, in timp ce alte leptospire dau boli mai usoare, cu febra si semne de intatie meningeala. Un bolnav de leptospiroza icterohemoragica capata dupa vindecare o imunitate destul de solida si durabila, ‘Tratament. Arseniul si bismutul sunt medicamente eficace in tratamentul leptospirozeler, dar, in prezent, se utlzeaza antiblotice ca peniclina si tetracilina. Diagnosticul de laborator al leptospirozelor poate fi facut atat prin izolarea siidentificarea ‘germenulul in produsele patologice, cats! prin punerea in evidenta in serul sanguin a unor anticorpi specific Epidemiologie. Leptospirozele sunt boli care au.ca punct de plecare animalele salbatice (in special rozatoare), dar care au o extindere mare si printre animalele domestice. Acestea raman purtatoare de jgermeni o perioada de timp siconstituie principalulizvor de infectie pentru om. Transmiterea boli laom poate fi directa, prin contactul cu animalele bolnave sau purtatoare, sau indirecta, prin intermediul apel saual alimentelor infectate, Profilaxia leptospirozelor va avea in vedere, mai ales, muncitorii din sectorul agricol, macelarli si copili care fac baie vara in apele infectate cu urina animalelor bolnave sau purtatoare de germeni.curs 12 RICKETTSILE Rickettsile sunt microorganisme care se situeaza la granita dintre bacteri si virusur. Ele se aseamana cu bacterile prin dimensiuni, morfologie, compoztie chimica, organizare celulara interna si ‘multiplicare prin diviziune directa, dar nu cresc. pe medille de cultura, Rickettsile se multipica numa in tesutur vil. casi viusurile Unele rickettsi sunt patogene pentru om, provocand boli febrile numite rickettsioze, Aceste boli se recunose, de obicei, datorita unor eruptii petesiale caracteristice pe pielea bolnavilo.. Rickettsiozele, cu exceptiatifosului exantematic, sunt boli care se transmit dela animale la om. Rezervotulinfectiel este constitut de omul bolnav, rozatoare, mamifere domestice si salbatice, capuse etc, Transmiterea agentulul patogen se face prin intermediul unor vectori:tifosul exantematic este transmis de paduche, febra butonoasa este transmisa de capuse etc. In transmiterea febrel Qnu este necesara interventia unui vector, contaminares facandu-se direct. Caractere morfologice. Forma si structura rickettsiior se aseamana foarte mult cu aceea a bacterilor. Morfologia acestor germeni este destul de polimorfa, putand imbraca forma unor coci sau ‘mai adesea a unor cocobacili de dimensiuni foarte miei, Sunt germent imobill, nesporulati, Gram- negativi. Fickettsile au un echipament enzimatic destul de bogat care le permite sa-siintretina un ‘metabolism complex, dar insuficient pentrua se dezvolta independent intr-un mediu de cultura artificial, acelular. Culturile de rickettsil pot fi obtinute in laborator numai pe celule vil, putand fi cultivate pe : fragmente de tesutur,culturi de celule , ou de gaina embrionat (de preferat) sau animale de laborator. Reristenta, Uscarea favorizeaza mentinerea indelungata, pe mai multi ani, a rickettsilorin stare Vabila s vrulenta, Caldura are o actiune nefavorabila asupra rickettsllor:fieberea distruge acest .germeni, lar incalzrea la $0°C le inactiveaza in decurs de 30 minute, ‘Temperatura scazuta sub O°C nu conserva rickettsile decat cateva 2ile. Glicerina, fenolul, albastru de metilen au un efect de distrugere a rickettslor. Structura antigenica a rickettsilor — au fost puse in evidenta dova componente antigenice mai importante: antigene corpuscular siantigene solubile, Imunitatea. Dupa boala se instaleaza, de obicei, o rezistenta solida fata de infectarile ulterioare. In tunele cazuri, germenil raman in stare latenta in organismul infectatsi pot produce recaderi dupa mai ‘multi aniIn serul persoanelor care au trecut prin boala sau al animalelor infectate apar anticorpi ce sunt utlizat in diagnosticul de laborator al rckettsiozelor. Tratamentul in prezent se utlizeaza cu succes antibiatice su spectru larg de actlune Epidemiologie. Epidemiologiarickettsiozelor este strans legata de artropodele care transmit agentilinfectanti. Paduchele de corp side cap se infecteaza sugand sange de la omul bolnav. Dupa un interval de 4 ~8 le, paduchii pot transmite boala la omul sanatos prin intepare sau prin depunerea materilor fecale bogate in rickettsi, pe pielea lezata prin scarpinare. Aceste rickettsioze pot fitransmise si prin interrmediul puricelu (tifosul murin), al eapuselor(febra butonoasa) etc Principala cale de intrerupere a intregului mecanism de transmitere a unel rickatsioze este distrugerea insectelor: paduchi, puri, capuse. COCOBACILI - GENUL BRUCELLA Genul Brucella cuprinde mai multe speci care infecteaza animalele si se pot transmite omulu Brucella melitensis caracteristci generale, Sunt cocobacli Gram negativi, imobil, nesporulat, eventual prevazuti cu 0 capsula fina olat, strict aerobi. Sunt strict parazti pentru animale, caracteristic localizat intracelular. Cultiva lent, pe medi imbogatite, la un pH usor acid si 34°C. Produce endotoxin, implicata in patogenitate Rezistenta, In mediul extern rezistenta este mare, mai ales daca sunt protejate de un strat de ‘material organic; supravietuiesc 2-3 lun in gunoiul de grald si pana la 2 luni in branzeturi. Sunt moderat sensibile la temperatura si acigtate, sunt sensible la dezinfectantele uzuale. Pasteurizarea laptelui le distruge. Patogenie. Bruceloza este o zooantroponoza. La animale, bruceloza are o evolutie asimptomatica, cu afectarea aparatului genital. In formele latente de infectie, caprele, olle sau vacile elimina Brucella prin lapte, uneori prin urina. Bruceloza este o boala specifica animalelor, omul contaminandu-se accidental Poarta de intrare este tractul digestiv sau tegumentul lezat. Dela poarta de intrare, microorganismul trece in ganglionit limfatic regionall, unde se multiplica. De aici, pe cale sanguina, ajunge la organele parenchimatoase sau sistemul osos, unde se vor constitui noduli granulomatosi, cu tendinta la abcedare. Incubatia este in medie 2-3 saptamani, putand f si mai lunga. Debutul este insiios, cu astenie, Indispozitie,cefalee, artralgl,febra moderata, transpiratil abundente, In perioada de stare, simptomele sunt polimorfe, bruceloza find una din bolile extrem de greu de recunoscut clini. Transpiratile abundente nocturne, cu un miros caracteristc, stenia, durerile subdiverse forme sunt elemente caracteristice in timpul boli. Durata bolii poate depasi cateva luni Distrugerea unui numar mare de microorganisme, va determina eliberarea de endotoxina care poate cauza stari de soc endotoxinic. Forme clinice ale brucelozei umane: + forma inaparenta —depistata doar prin determinarea anticorpilor specific - forma septicemica ~ cu febra, transpiratii abundente, astenie,artralli, mia sudoro ~ algica” - formele localizate ~cu localizari multiple, mai ales a oase s\articulatl, dar si alte localizari - recaderi sau forme cu evolutie prelungita - semnele dlnice sau afectarile locale persista peste un an, tratamentul find ineficient = forma cronica ~ cu manifestari plimorfe, hemocultura si serodiagnostic negative, doar IDR. potitiva, care pune diagnosticul Formele cele mai grave apar ca urmare ainfectii cu Brucella melitensis, care determina ,febra de Malta” sau febra ondulanta, in care, granuloamele formate la nivelul organelor parenchimatoase evolueaza spre cazeificare si abcedare, Diagnostic de laborator. Produsele patologice sunt functie de localizarea procesulul infectio. 1. Diagnostic direct —izolarea si identificarea bacterilor, necesita medii de cultura speciale, Imbogatite si atmosfera cu 10% CO,. 2, Diagnostic indirect ~ serologic (reactil antigen ~ anticorp) sl intradermoreactia la brucelina/melitina ‘Tratamentul —este dificil din cauza localizarilintracelulare a microorganismului; se utlizeaza line, cotrimoxazol, rifampicina in terapie mal indelungata. Epidemiologie. Sursa este reprezentata de animalele bolnave. Brucela este o boala profesionala, ce apare la lucratori din sectorul zootehnic, veterinar,fermieri, ‘macelari. Transmiterea infectiel la om se realizeaza prin ingestia de lapte sau alte produse provenind de la animalele bolnave, prin contactul cu balegar, pulberi, ape contaminate cu Brucella la nivel leziunilor tegumentare, la nivelul conjunctivei sau prin inhalarea aerosolilor contaminati cu Brucella. Bruceloza este in principal o boala profesionala, aparand la lucratori din sectorul zootehnic, veterinari fermieri rmacelari eteuns 14 EPIDERMOFITIA Epidermofiile constituie un grup de afectiuni cutanate supericiale, produse de paraziticare patrund in derm. Invadeaza stratul comos, fara a ataca insa firul de par. Din acest grup fac parte: epidermofitiainghinala, epidermofitia interdigitala a mainilor si picioarelor, pititriazisul versicolor si eritrasma, 1. EPIDERMOFITIA INGHINALA SI INTERDIGITALA Este 0 dermatomicoza superficioala contagioasa,intalnita mai mult la adult, produsa de Epidermophyton inguinale. ‘Transmiterea boli se face, de obicei, prin raport sexual, dar poate firealizata si indirect, prin obiecte contaminate. lini. Leziuni care apar sub plica inghinala, pe fata superointerna a coapselor, de obicel peo singura parte (de obicel stanga la barbati), de unde se intinde spre scrot si penis a barbat si la vulva la ferme In regiunea inghinala, eziunea initiala este constituita din pete rosiatice de marimea unui bob de porumb, usor scuamoase si pruriginoase. Aceste pete rosiatice se dezvolta rapid, se unesc dand nastere la placarde mari cu margini,citcinate, policilice, usor reliefate, rosisi scuamoase, care contrasteazannet cu centrul lor mai paid, uneori brun sau rosu palid. Ele sunt acoperrte cu mici cruste (leziuni de grata), deoarece afectiunea este insotita de prurt, ‘in regiunea inghinala, indirect sau chiar direct, acest parazit poate ajunge sa fie inoculat intre degete, infectiaintinzandu-se treptat la toate spatile interdigitae. Diagnosticul se face dupa aspectulleziunilor, completat cu examenul microscopic al scuamelor, in care se evidentiaza parazitul 2. ERITRASMA Eritrasma este o epidermomicoza care se intalneste mai mult la barbatl, mal rar la femel s| niciodata la copil. Este localizata de cele mai multe orlin regiunea inghinala si este produsa de Microsporon minutissimum. lini. Lezlunile apar la inceput sub forma nor pete rosii de marimea unul bob de linte, In zona Inghinala Ele se maresc lent siformeaza un placard ovalar cu centrul bine precizat sicu un diametru de 410 cm. Pe masura ce se extinde placardul, culoarea leziunll devine bruna, apoi cafenie, cu scuame fine pe o suprafata neteda fara vezicule. In caz de transpiratie in regiunile inoculate, scuamele se ‘macereaza, lasand sa apara sub ele o suprafata rosie eczematizata, care devine in acest caz moderat pruriginoasa. Afectiunea persista in acest stadiu timp indelungat, dar in unele cazuri poate invadacoapsele (fata superointerna), regiunea perianala, organele genitale si chiar pica submamara ori zona axilara, Diagnosticul se face prin examinarea la microscop a scuamelor raciate de la suprafata placardulul, cevidentiind grupe de spori mic si rotunzi, alaturi de flamente sinucase, ramificate 3. PITIRIASIS VERSICOLOR Aceasta afectiune este o epidermomicoza destul de frecventintalnita in care infectia se limiteaza la stratul cornos al piel Boala are o evolutie cronica, deseori recidivanta,fiind produsa de Microsporon {furfur. Are o contagiozitate redusa, remarcandu-se cazuri in care sotia si sotul nu se infesteaza unul de la atu, S-ar parea ca exista o predispositie a terenului (transpiratia), care ar favorita infectia, {iinic. Lezlunile sunt constituite din pete mai mici sau mai mari (gamalie de ac, bob de linte) lzolate sau confuand in placi de marimi variable, de culoare galben inchis pana la brun, cu scuame foarte fine, care se detaseaza cand suprafata leziunil este zgariata, Localizarile mai frecvente sunt pe torace, abdomen, brate si flancuri Afectiunea nepruriginoasa este intalnita in special la adolescent Exista mai multe forme clinice: forma punctiforma, forma in plac sau cu leziun intinse. Diagnosticul consta in evidentierea parazitulul prin examenul microscopic al scuamelor. ‘Tratamentul epidermofitllor consta in pansamente umede, reci,curezorcina 1-2% sau cu acid boric 2-4% in formele inflamatori ale epidermofitieiinterdigitale si plantare, pomezl antimicotice in formele uscate si badijonar zilnice cu alcool iodat in Pitiriasis versicolor, la care se adauga griseofulvina sau Clotrimazol. In toate epidermofitile, pentru. se evita recaderile,tratamentul va trebui continuat un oarecare timp sidupa vindecare, si completat in toate cazurile cu dezinfectia periodicaa rufarei de pat si corp. CANDIDOZA S! ACTINOMICOZA In afara de micozele cutanate supericiale, se mai intalnesc la noi in tara si unele micoze profunde, cu sediul in derm si hipaderm, sau alte micoze ale mucoaselor. Acestea, spre deosebire de micozele superficiale, constitule un grup de afectiuni cu un prognostic mai grav. Dintre aceste micoze, mai frecvent intalite sunt eandideza si actinomicoza. 1. CANDIDOZA, Este o boala parazitara produsa prin ocaizarea unei ciuperci, Candida albicans, mai frecvent pe ‘mucoasa bucala sau pe alte mucoase, realizand infectia cunoscuta sub numele de ,margaritarel” Clinic se prezinta sub forma unutinvelis membranos, alb sau cenusiu, care acopera treptat ‘mucoasa gurl a faringelui, a esofagului Acesta falsa membrana, groasa de 1-2 mm, nuadera in profuntimea stratului mucoasel de care se detaseaza cu usurinta.1a examanul microscopic, aceasta falsa membrana apare formata din filamente ciindrice, simple sau ramificate, de 3-54 atime si 50-600u lungime, formate din celule asezate cap la cap. Intre aceste filamente miceliene, sau la extremitatea unora dintre ele, se observa celule sferice sau ovaide, de 5-74. diametru, care sunt clamidospori caracteristici genului Candida. Epidemiologie. Transmiterea bolise face direct dela emul bolnav la omul sanatos, prin intermedi veselei, sau de la unele animale infestate, in special bovine. Boala este raspandita pe intreaga suprafata a globulu, aparitia el find favorizata de factorul ,teren’, reprezentat de antibioterapie intensa, atrepsie, Clinic, Este o stomatita, la inceput eritematoasa, pentru ca in urmatoarele 3-4 zie sa se observe prezenta unor depozite albicioase, la baza linbil, apol pe mucoasa obrazului, bola palatina si ging, ‘numita si margaritarel sau muguet. ‘Tratamentele cu antibiotice creeaza un teren favorabil denvoltari acestei Cuperci, care poate fiin aceste cazuri generalizata, invadand intreg organismul. Localzarile cele mai frecvente suntin tubul dligestiv, vagin si aparatul respirator, in special plamani. Diagnosticul se face in laborator, evidentiind parazitl din falsele mucoase sau zone periate, prin examen microscopic direct. ‘Tratamentul boli se face prin spalaturi cu substante alealine, tinand seams ca ciuperca se dezvolta in mediu acid, badijonari cu glicerina boraxata, antifungice de tip Micostatin, Stamicin sau Amphotericin. 2. ACTINOMICOZA Actinomicoza este 0 bola parazitara data de localizarea in pielea regiunil cervicofaciale, a mai a piciorului, a unei ciuperci din genul Actinomyces. Parazitulizolat din leziuni se prezinta sub forma unor mici granulati de aspect siculoare variabila, galbena-alba, formate central dintr-un miceliu fin si des, ce se intretaie in toate directile. La periferie prezinta 0 coroana de elemente dilatate, asezate radial, care nu sunt altceva decat o hipertrofie a hifelor miceliene. CGiuperca traieste saprofita in pamant, in apa, dar mai ales pe vegetale: graunte de cereale, frunze, fructe in putrefactie ete. Formele cinice, mai frecvent cutanate, provocate de acest parazit, sunt reprezentate de localizarile in regiunea cervico-faciala sau la main’ si picioare, unde iau numele de .mana sau piciorul de Madura”, -Actinomicoza cutanata cervico-faciala — se caracterizeaza prin prezenta unor nodozitati cu sediul in hipoderm, de marime variabila (gamalie de ac —nuca), mobile pe planurile profunde, care cu timpul se agraveaza, dand nastere unor ulcerati din ce in ce mai mari, cu margini dezlipte si suprafata vegetanta, Starea generalaa bolnavulul nu este alterata decat in forme avansate de boa,= Piciorul simana de Madura (micetom) ceprezintao afectiune rar intalnita in tara noastra, find ‘mai frecventa in tairle calde. Este caracterizata prin aparitia unor nodozitati multiple, care se extind in placarde de aspect tumoral, ulceroase si dureroase la presiune. Epidemiologie. Transmiterea la om se face prin: -patrunderea directa in plele a parazitulu la nivelul unel miei solutii de continultate (zgarietur), ‘mai ales la picoarele persoanelor care umbla desculte; - prin infectarea mucoasel bucale, faringiene, in urma mestecariigrauntelor de cereale parazitate; - prin introducerea parazitulu in tubul digestiv odata cu alimente infectate, de unde, pornind prin ‘mucoasa intestinala lezata, va determina pe cale sanguina metastaze viscerale, osoase, cutanate. Diagnosticul este precizat in laborator, evidentiind prezenta parazitulul in produsele recoltate din zonele ulcerate sau prin biopsia nodulilor. ‘Tratamentul + general ~ administrare de iodura de potasiu, preparate arsenbenzenice, vaccin antiactinomicotic, antifungice de tip Amphotericin sau Clotrimazol «local ~electroterapie.curs 15, NOTIUNI GENERALE DE PARAZITOLOGIE PARAZITISM SI RELATIILE PARAZIT~GAZDA Parazitologia este stinta care se ocupa cu studiul morfologie! si biologiei parazitilor, precizand ‘elatile care se stabilesc intre paraziti si gazdele lor. Parazitul —este o flnta de natura vegetala sau animale, care traleste temporar sau definitiv pe seama altel finte vegetale sau animale, deseori producandu-|tulburarievidente. Parezitismul reprezinta un mod de viata, in care filnta foloseste, in parte sau in totalitate, ca ‘mediu necesar viet sale o alta finta. Gazda este, deci, flinta pe seama carela traleste parazitul, lar parazitul, inta care traleste pe seama gazdel Putem deosebi mai multe tipuri de relatil care se stabilesc intre indiviaii unor speci diferte -Saprofitismul ~reprezinta primul pas spre viata parazitara, Saprofitele se impart in saprofite propriv-zise (bacteri,ciuperci) si saprozoice ~ organisme care se dezvolta pe substante de descompunere (larvele diferitelor specii de muste) - Comensalismul ~ reprezinta un mod de viata a doua finte in care una trage foloase (prisos de hhrana, protect, locuinta) de pe urma celei de-a doua (gazda), care nu este cu nimic vatamata. - Mutualismul— reprezinta o asociatie biologica mai stransa intre doua fiinte, in acest caz ambi indiviei aducandu: + Simbioza - reprezinta raportul biologic cel mat strans dintre dot indivi, care in acest caz vor alcatui o adevarata unitate biologica. - Parazitismul adevarat — este caracterizat prin faptul ca gazda sufera din cauza parazitulul, care se hraneste sise dezvolta pe seama sa. Acesta ,ataca" lent dar continuu, gazda, sfarsind deseori prin ao distruge. Relatille care se stabilesc intre o gazda si un paraait pot fi, in general, de trel felur -actiunea parazitului supra gazdei poate depasi puterea de aparare a gazdel, care se imbolnaveste si poate muri - actiunea parazitului asupra garde este mai redusa in raport cu capacitatea de aparare a acestela, care ramane sanatoasa, rexstand agresiunli parazitare; - actiunea parazitului asupra gavdei este slaba s,treptat, organismul ~ gazda elimina parazitul.CCAILE DE CIRCULATIE A PARAZITILOR IN NATURA Sistematizand calle de circulatie a parazitilorin natura, se pot deosebi Parazitozele transmisibie direct contagioase) la care ouale, larvele, formele chistice sau vegetative, prezente in fecale sau secretile bolnavului sunt eliminate in stadiu infectant. Parazitozele transmisbile indirect: -prin sol si opa~ se transmit parazitorele in care ovale sau larvele parazitulu neinfectante in ‘momentul eliminarii de catre bolnav, ajung in stadiul infectant dupa o perioada de incubatie in sol, variabila in raport cu parazitul; - prin carnea unor animale consumata de om (insuficient prelucrata termic) se pot contracta parazitoze; ovale sau larvele neinfectante in momentul eliminarli de catre bolnav ajung in stadiul Infectant in carnea unor animale, care este apoi consumata de om.PROTOZOOLOGIE CARACTERE GENERALE, CLASIFICARE Increngatura protezoarelor cuprinde finte al caror carp este format dintr-o singura celula, avand toate functile necesare existentei si perpetuari speciei. Aceasta celula, care reprezinta protozoarul, este formata dintr-o masa protoplasmatica, un nucleu, o membrana de invelis si, uneor, organite speciale de locomotie ~cilisau flagel Cele mai multe dintre protozoare traesc liber, in special in apa colectata din mediul inconjurator. In conditi' de umiditate si temperatura convenabile, cand toate functille acestul organism unicelular se desfasoara normal, protozoarul imbraca forma vegetativa, care indeplineste functile principale vital: asimilarea, dezasimilare, inmulticea. Cand, din diferite cauze exterioare, aceasta forma vegetativa ajunge in conditi de viata nefavorabile (uscaciune, temperatura scazuta) forma vegetativa isi protejeaza corpul ‘cu membrana mai rezistenta de invelis,sise transforms in forma chistica. In interior, isi aduna rezerve nutritive si duco viata latenta pana in momentul in care intalnese din nou conditi de viata prince. ‘Atunel isi reiau forma de viata vegetativa, Protozoarele importante din punct de vedere medical sunt separate in patru mari clase: lasa rhizopode ~ cuprinde protozoare fara membrana de invelis, cu un contur in continua schimbare, se deplaseaza prin pseudopode. lasa flagelate — forma definita a corpului silocomotia cu ajutorul flageitor. lasa sporozoare ~ inmultire sexuata, urmata de eliberare de spori; cel putin o parte din viata sunt paraziteintracelulare. lasa ciliate (infuzori) au 0 membrana bine dezvoltata, acoperita total sau partial cu cil vibrati CLASA RHIZOPODE lasa rhizopodelor reuneste acele protozoare cu corp lipsit de membrana celulara, care emit, pseudopode, cu ajutorul carora se deplaseaza si inglobeaza particule alimentare. Rhizopodele parazite ale organismului uman fac parte din ordinul amibelor si pot imbraca atat forma vegetativa, cat si forma chistica, Se inmultesc prin divziune directa binara in viata vegetativa si prin diviziune multila in formele chistice, AMIBELE Cole mai importante in parazitolagia medicala sunt amibele din genul Entamoebe, cu specia Entamoeba histolytica, care produce dizenterie amibians. ‘Amiba este ofilnta microscopica, avand corpul format dintr-o singura celula. Forma corpulul este ‘modificata continuu prin emiteres de pseudopode (false picioare), reprezentate de prelungir temporare 3ale protoplasmei, cu ajutorul carora animalul se misca si se hraneste. Acest parazit unicelular are corpul format din nucleu si protoplasma. Protoplasma este formata din ectoplasma si endoplasma. Nucleul nu are.o poatie stabila, din cauza permanentelor modifica de forma ale clulel in timpul deplasar ‘Hranirea unei amibe se face tot prin pseudopode: un pseudopod, venind in contact cu o particula alimentara, oinconjoara din toate partile si se inchide in spatele ei, incluzand-o in masa protoplasme Se constiuie astfel 0 vacuola, numita ,vacuola cigestiva’, in care secrete elaborate de protoplasma se aduna, digerand particula, Substantele nutritive se asimileaza in protoplasma sin vacuola raman resturile nedigerabile, ezultand o vacuola excretoare. De aici resturile sunt eliminate la exterior. Respiratia amibei se face pe toata suprafata corpulul. Imultirea se face prin diviziune directa, lar In conditi de uscaciune, amibele se inchisteaza, Ininteriorulchistului parazitultraieste o viata latenta in asteptarea conditillor favorable pentru viata in forma vegetativa, Tot in interiorul chistului nucleul se divide de doua ori, rezultand 4 sau 8 nuclei, iar cand chistul va ajunge in tubul digestiv al unei noi gazde, acesta se va rupe si va elibera un numar corespunzator de amie mici care vor relua ciclul biologic DIZENTERIA AMIBIANA Entamoeba histolytica este un para dizenterie amibiana. al intestinului gros al omulul, care produce boala numita Caractere morfologice. Forma vegetative masoara, in medie, 30-40 i; protoplasma emite pseudopode care confera amibel o mobiltate accentuata, asigurand deplasarea parazitulul, de regula intro singura directie. Chistul este rotund, invelit cu o membrana dubla siin interior contine 4 nuclei Ciclu biologic: purtatorul elimina odata cu fecalele chistur care, ajunse de exemplu in apa, vor putea fiingerate de om, care se va imbolnavi Patogenie, Amibele ataca peretele intestinal pe care il dstrug, patrund in submucoasa unde se inmultese masiv, formand o punga cu puroi in profuncimea peretelul intestinal, Abcesul se intinde continuu, putand produce multiple perforatiintestinale. Clinic - diaree mucosanguinolenta, 5-6 scaune pe zi, cu dureri la defecatie, tenesme, febra Bolnavul prezinta stare de intoxicatie si deshidratare din ce in ce mai grava. Pot aparea complicati perforatlintestinale, abcese la distanta — care agraveaza evolutia si pun in pericol viata pacientulul Epidemiologie. Omul este cel mai important izvor de paraziti, dar mai pot fi implicate unele animale ca pisica si caine si unele insecte cum ar fi musca si gandacul de bucatarie, cu ral de vectori Transmiterea boli se realizeaza indirect prin apa sau alimentele poluate, iar calea de patrundere a parazituluieste digestiva. incubatia variaza intre 2 saptamani si luni, Diagnosticul de laborator se bazeaza pe: -evidentierea formelor vegetative din scaune diareice proaspete- evidetierea formei chistice— in fecalele purtatorilar sanatosi + coprocuttura ‘Tratamentul se poate face cu Metronidazol CLASA FLAGELATE Flagelatele grupeaza protozoare care folosesc pentru deplasare unul sau mai multi flagellin diferite zone ale corpulu, se reproduc asexuat, au corpul orlentat astel incat deosebim 0 zona anterioara si una posterioara si prezinta in interior dol nuclei, unul mare si unul mai mic. In general corpul unui flagelat este alungit in forma de para, cu extremitatea anterioara mai umflata sicu extremitatea posterioara mai efllata. La exterior nu are membrana celulara, ci doar 0 Ingrosare a protoplasmei numita periplast, Prezinta vacuole digestive, nucleul mare cu rol in dirijares functillor vegetative si nucleul mic, care este locul de inserte al flagelulul Particulele alimentare sunt aduse de curentiicreati de flaget st introduse in celula prin orifcil citostomal, dela partes anterioara a corpului parazitulu Fagelatele patogene pentru om fac parte din doua mari ordine: Ordinu! Protomonadidae —flagelate asimetrice, cuunsingur nucleu si fagel putin. Dintre acestea: Familia Teypanesomidae —fagelat parazt ai sangelui si tesuturilor Familia Trichomonidoe —flagelate ce paraziteaza cavitatile naturale ale omului Ordinu! Diplomonadidae — Familia Octomitidae: Lamblia sau Giardia intestinalis. Familia TRICHOMONIDAE ‘Aceasta familie cuprinde flagelate, cu corp asimetric, foarte mobil, prelungit cu 3~ 5 lageli. Din care tunul este recurent, constituind o membrana ondulanta, Au un axostl care depaseste extremitatea posterioara a corpulul. La aceste fagelate nu se cunosc inca formele chistice care sa faciliteze transmiterea. rel speci ale acesteifarili sunt parazite ale omului: Trichomonas elongata sau bucalis, parazit al cavitati bucale, Trichomonas intestinalis, parazit al tubului digestiv si Trichomonas vaginalis, parazit al aparatulul urogenital la femeie sau barbat Trichomonas elongata sau bucolis nu da tulburari grave in cavitatea bucala pe care o parazitezza, traind mai mult in cari dentare, crite amigdaliene la aproape 20% din populatie. Este mal raspandit la copil sila persoane cu afectiuni dentare.Trichomonas intestinalis este un flagelat asemanator cu primul, dar putin mai mare (10- 20, lungime). Este localizat la om in zona ileocecala, de unde invadeaza intestinul gros si subtire, producand enterocolita trichomoniazica. Bolnavi au 3-4 scaune pe 2), cu caracter de putrefactie, cu dureri abdominale sitenesme. Este mai frecventa la copili mii. Rezervorul de parazit este constituit de caine si pisica, care se infecteaza de la om i care, larandul or, pot infecta omul, iar mustele au doar rolul dea vehicula parazti Trichomonas vaginalis este cel mai patogen dintre cele trei speci. Parazitul este ovalar sau piriform, lung de 10-30 4, prezentand 35 flagel liber si o membrana ondulanta care depaseste extremitatea posterioara a corpului parazitulul, Nu poseda forme chistice, transmiterea realizandu-se direct prin forme vegetative de la om la om , prin contact sexual. ‘Trichomonaza Parazitl se localizeaza, de regula a femei in cavitatea vaginala, de unde poate invada secundar aparatul urinar. Trichomonaza vaginala se transmite de la femei la barbat, unde parazitul se cantoneaza im prostata side unde va fleliminat odata cu lichidul prostatic, reinfectand femeia, Patogenitate. Parazitul produce iritatia puternica 2 mucoaselor, leziunice sunt inital superficiale, pol profunde, realizand ulceratil si zone echimotice mai frecvente in fundul de sac posterior al cavitatii vaginale, dar pot cuprinde intreg vaginul,colul uterin, apoi vezica urinara. Femeta prezinta o secretie vaginala alba, spumoass, abundenta, cu prurit si arsuri vaginale, eventual arsuri si tulburari de mictiune. ‘Omul este singurul transmitator al bol ~Trile transmitere pe cale veneriana si pericada de incubatie de 3 Diagnosticul de laborator se face prin evidentierea parazitulul in secreti ‘Tratamentul - administrarea de Metronidazol sau Tinidazol, concomitent la ambil parteneri Familia OCTIMIDAE Familia Octimidae cuprinde flagelate cu simetrie bilaterala a corpului: 2 nuclei si 8 flagel. ‘in genul Giardia prezinta interes pentru om specia Giardia intestinalis, cunoscuta si sub nummele de Lamblia intestinalis. Acest parazit este localizat in intestinul subtire al omului si are forma vegetativa si forma de chist. Forma vegetativa (trofozoit) ~ piriforma, cu o lungime de 10-12 4 siolatime de8 -10,. Prezinta doi nuclei mari asezatl in partea anterioara a corpulu si 4 perechi de flagell. Mobilitatea parazitulul este asigurata prin miscarle necontenite ale celor 4 perechi de flagel. Inmultirea se face prin diviziune binara, ‘ar hrana se face prin osmoza pe intreaga suprafata a corpuluiFormele chistice, ovoidale, masoara 10 ~13 4 lungime si 7~8 win latime, sunt invelite cu o ‘membrana fina, dubla, prin transparenta careia se observa continutul: 4 nuclei si un manunchi de flageli care formeaza o dunga oblica in interiorul chistulul, element caracteristc pentru identifcarea la examenul ‘microscopic. Giardioza (lambliaza) Localizarea obisnuita este duodenul si jejunul, in alcaror lumen parazitultraiestein stadiu vegetativ In zona ileocecala parazitul se inchisteaza siin aceasta forma este eliminat odata cu fecalele purtatorului la exterior. Spre deosebire de formele vegetative care se distrug repede in medi Inconjurator, formele chistice sunt deosebit de rezistente, ramanand infectante, In medie, 60 de lle, lar daca raman constant in ‘umezeala supravietuiese mai multe luni. Ele sunt distruse in scurt timp la 60°C. Patogenie. Odata ajuns in tubul digestiv al omului parazitul se multiplica rapid, ajungand la proporti de 1 milion de parazitipe cm? de mucoasa intestinala si impiedicand procesul de absorbtie a substantelor rutitive. Pe lange intestinul subtire, parazitul mai invadeaza deseor!sicale billare. Boala se manifesta prin aparitia unei diareicu caracter cronic, cu dureri abdominale difuze si care alterneaza cu perioade de constipatie Epidemiologie. Omuleste cel mai important transmitator al boll, Boala se transmite direct prin contact cu omul bolnav sau indirect, prin intermediul ape’ al legumelor sifructelorinfestate. Incubatia, este de 8 ~10zile. Diagnosticul de la borator — evidentierea chistilor parazitior in materile fecale. ‘Tratamentul se face cu preparate de tip Metronidazol sau Tinidazol.uns 15, CLASA SPOROZOARE Clasa Sporozoare cuprinde protozoare caracterizate prin: -€el putin o parte din viata lor sunt parazitlintracelular mod particular de inmultire, care cuprinde generatii asexuate (schizogonice) si sexuate (sporogonice) Ciclul asezuat sau schizogonia = fragmentarea elementului parazitar primitiv in elemente parazitare secundare mai mici care vor parazita noi celule ale organismului acoleasi gazde. Ciclul sexuat sau sporogonie = formarea elementelor parazitare cu sexe separate, din fuzlunea carora rezulta un spor; aceasta cale de multiplcare asigura transmiterea parazitulu de la 0 gazdala alta, de regula prin intermediul unui vector. Pentru om prezinta importanta genul Plasmodium si genul Toxoplasma, Genul PLASMODIUM Din acest gen face parte hematozoarul palustru, parazitul ce produce malaria ~ ,frigurile de balta” su paludismul, Urmatoarele patru speci sunt importante pentru paratitologia medical: Plasmodium vivax — agentul cauzal al malarel terte benign - Plasmodium falciparum —agentul cauzal al malarie terte maligne + Plasmodium malariae ~ agentul cauzal al malarieicuarte «Plasmodium ovale ~ se gaseste in Africa, Asia, America de Sud. Plasmodium, toate cele patru speci, prezinta acelasi dublu mod de inmultire:o inmultire ciclica, asexuata, schizogonica in organismul uman sio inmultire sexuata sporogonica, la tantarii din genul Anopheles. La randul sau, ciclul asexuat,schizogonic, cuprinde doua faze: -foz0 exoeritrocitara— parazitul se muitiplica asexuat in tesutul hepatic al omulu « faza eritrocitora— parazitul se multiplica activin globulele rosi din sange, ajungand la formele senuate, care vor evolua mai departe in femelele tantarilor genulul Anopheles. Evolutia paraatilor malarel se face astfel:Ciclul asexuat (schizogonic)- faza exoeritrocitara: parazitul malarie|introdus de tantarul anofel prin intepatura infectanta in sangele omului se cantoneaza in celulele ficatulu. Aici parazitul creste si apol se rupe, dand nastere la elemente noi, ,merozoiti” ce vor invade eritrocitele. (iclul asexuat (schizogonic) ~ fara eritrocitara: cuprinde patru stad evolutive: 1-faza de ,inel cu pecete” a parazituil in globula rosie. 1 stadiul de amiba ~ se dezvolta in interiorul hematiel paratitate Ml faza de prerozeta - rozeta~ parazitul incepe sa se divida, formeaza 0 rozeta in interiorul hhematiei, aceasta se rupe sifiecare element nou, ,merozoit”, va invada © noua hematie |v. satdiul de gametociti- unele amibe nu se mai divd, cise diferentiaza in forme sexuate, gametociti mascullsifemeli, Femela de tantar anofel, intepand pielea bolnavului, suge odata cu hhematile necesare pentru hrana si un numar variabil de hematil cu paraziti. Ciclu sexuat sau sporogonic (Ia anofel). Formiele sexuate ~ gametoctii~ se transforma in gamet Dupa fecundare ia nastere out, care se dezvolta in stomacul tantarulul, transformandu-se in oochist ce contine in interior sporozolti, Qochistul se rupe si elibereaza sporozoiti care se vor cantona in saliva tantarului. Cand tantarul anofel(femela) va intepa pentru a suge sangele de la un om sanatos, iva inocula, odata cu saliva, si un rumar de sporozoit si astfel ciclul se rela Malaria Este o boala infectioasa cu caracter epidemic, determinata de patrunderea in organismul uman, prin intepatura infectanta a tantarului Anofel, a unui protozoar din genul Plasmodium. Boala este caracterizata clinic prin accese febrile intermitentem splenomegalie si anemie secundara, Evolutia malariel prezinta urmatoarele stadt: -Perioada de invazie. Paludismul incepe printr-o prima perioada febrila, care dureaza cateva zile, cu stare generala de rau, dureri de cap, uneoridiaree, varsaturi. Dupa cateva zileincep sa apara frisoane, apoi senzatia de frig inceteaza find inlocuita cu un val de caldura; temperatura creste rapid, atingand valori de 39 — 40°C. Dupa cateva ore febra cedeaza, boinavul transpira abundent si starea generala se imbunatateste. Avem astieltrei perioade clasice: frison, febra,trasnpiratie abundenta. + Perioada de stare ~ accesul febrile produce in momentul ruperil hematiei de catre rozeta si Invadarea noilor hemati de catre merozoiti. Ruperea rozetelor se produce la 3zile pentru Plasmodium vivax sila 4 ze pentru Plasmodium malariae, accesele febrile vor aparea la aceleasiintervale realizand ‘malaria tera (a 3zile ) sau cuarto (la4 ail). upa 1015 accese, apare o perioada de lniste aparenta 2-3 saptamani, dupa care urmeaza: -Perloada recaderilor precoce ~ apar accese febriel pe o perioada de 2 luni, cu pauze mai lung! intre ele, si apoi:- perioada recoderilor tardive —la 7-8 luni de la atacul primar. Durata totala a unei infectiipaludice este limitata in timp, dar varabila functie de specille de hematoroar. Epidemiologle. Omuleste rezervorul de parazit, dar transmiterea boli se realizeaza doar prin intermediul tantarului anofel ca vector. ‘Tratamentul malariel se face cu Pirimethamin, Cloraquina, Primaquina Genul TOXOPLASMA Genul Toxoplasma cuprinde mai multe specii de paraziti, cea mai importanta find Toxoplasma gondii Toxoplasma gondii este un sporozoar unicelular, cu 0 forma a corpului usor alungita, unul din capete find rotunjit iar celalalt mai ascutit, Parazitul masoara 6-8 in lungime, prezinta un nucleu mai mare sio masa protoplasmatica. Se inmulteste prin divziune binara, dar se poate inmulti prin schizogonie, Ciclul evolutiv, Omul reprezinta organism ~ gazda. Animalele infectate realizeazain intestinul lor tun clclu schizogonic, din care rezuita forme chistice ce se elimina prin fecale. Toxoplasmoza Patogenie, Patrunderea toxoplasmelor in ganglion iin diferite tesutur lae organismului ~gazda luman produce reacti inflamatoritin aproape toate organele, dar localzarea cu predilectie este in encefal, unde leziunile sunt mai frecvente in cortex i retina, Forme dinice. Clinic deosebim dou forme: -toxoplasmoza dobandita— poate fi acuta ~ eu miocardta, encefalta, hepatita, pneumonie -subacuta cu hidrocefalie, convulsi,tulburar oculare - toxoplasmoza congenitala — prin gravitatea sa, constituie forma esentiala de boala,infecta find transmisa de la mama la fat transplacentar. Epidemiologie. Toxoplasmoza este o z00n02a, in care pisica este principalul transmitator. Formele chistice ale parazitulu, eliminate in fecalele animalului sunt infectante pentru om. Deasemenea se poate transmite transplacentar de la mamalla fat. Diagnosticul de certitudine ~ evidentierea parazitululin ganglion sau lr. ‘Tratamentul se face cu plrimetamina si sulfamide sau cu antibiotice de tip Spiramicin,CCLASA INFUZORI (CILIATE) ‘Aceasta clasa grupeaza protozoare marl si superior organizate, care in stadiul vegetatlv au corpul acoperitcu cil vibratl, au un nucleu mare — ,macronucleu’, si un nucleu mic, cu rol reproducator, smicronucieu’. Reproducerea la infuzori se face printr-un orificy anterior ~ citistom, lar exeretia print orifciy posterior citoproct. Chisturile se formeaza cand formele vegetative ajung in conditi nefavorabile, Din punct de vedere medical prezinta importanta specia Balantidium col ‘Morfologia, Balantidium coli are corpul in forma unui bob de fasole, ung de 60 ~ 200 wi. Corpul are forma ovoida, mai ascutit la extremitatea anterioara, Pe fata ventrala se gaseste regiunea bucala in forma de sant, ,peristom’, cu orficiul bucal propriu-zs, citostom”, Suprafata corpulul este acoperita cu siruri longitudinale de cli vibratili. Corpul parazitulul,inveit de o membrana fina, este format din cectoplasma si endoplasma si din 2 nuclei, ,Macronucleul” are rol vegetativ si ,micronucleui” are ro in reproducere, in endoplasma se gasesc vacuole digestive, Miscarea parazituluise realizeaza cu ajutorul cillor de pe suprafata corpului Formele chstice mari (50~80 u) au forma de para, sunt deosebit de rezistente la conditile nefavorabile sasigura transmiterea de la o gazda la alta. Balantidioza Patogenie, Balantidium coll traieste in intestinul gros al omului sil porcului. In unele imprejurari devine agresiy, Invadand peretele intestinal si producand ulceratisi chiar perforatiintestinale, Tulburarile elinice sunt asemanatoare unei colite. Dupa infectie apare o diaree cu caracter progresiv, care in 5-6 saptamani ajunge la 8-9 scaune pe zi. Scaunele sunt pastoase, de putrefactie, cu striuri de sange, insotite de tenesme, dureri abdominal si alterarea starii general. Epidemiologie. Balantidioza este o zoonaza, transmis direct de la porc la om. Transmiterea se face -direct~ prin maini nespalate, pe care au ajunsformele chistice = indirect —prinalimente contaminate cu forme chistice. Calea de patrundere— digestiva localzare— intestinul ges. Diagnosticul -evidentiereaformelor chistce in materi fecale ‘Tratamentul este dificil, neexistand medicament specific.curs 17 HELMINTOLOGIE Dintre viermi, viermii plati(plathelminti) si viermil cilindric (nemathelminti) intereseaza parazitologia medicala. A. INCRENGATURA PLATHELMINTI Viermil din aceasta subincrengatura se caracterizeaza prin: - turtire dorsoventrala + simetrie bilaterala + lipsa cavitati generale + lipsa, in general, a tubului digestiv + sexe neseparate— hermafroditi CLASA TREMATODA Clasa Trematoda cuprinde viermi plathelmint cu corpul nesegmentat, turit dorsoventral, cu forma caracteristica de frunza plata. Trematodele prezinta: ~ Enterovirusuri-virusuriimplicate in patologia sistemulul digestiv, respirator sinervos © VirusuilePoliomieltei © Virusurile Coxsackie — grup A, grup B © ECHO virusur © Enterovirusurl > Rhinovirusuri— determina infect ale tractulul respirator, contine 115 serotipuri > Hepatovirusuri —virusul hepatitic A VIRUSURILE POLOMIELITE! Poliomiclita este o boala infectioasa acuta sitransmisibila provocata de virusul poliomielitic. Numal in procentaj foarte redus, sub 1% din indivi infectati cu virusul poliomielitic fac boa, clinic manifestata prin paralizii provocate de distrugerea unor neuroni motori central. Virusul poliomielitic face parte din familia Picomaviridae, genul Enterovirus. Este un virus ARN, de dimensiuni foarte mici (28 my sau nm), cu 0 capsida formata din 60 de capsomere si simetrie icosaedrica Deoarece nu are lipide in capsida sa, viusul polfomielitic, casi alte enterovirusuri, este rezistent la eter, etanol si diferti detergent Este sensibil la UV, formol si cloramina Virusul poliomielitc are 3 tipur: 1, 2 si3. Acestea sunt antigenic distincte si nu dau imunitate incrucisata. Virusul poliomielitc este patogen pentru om si maimute. Toate cele 3 tipuri pot fi cultivate pe culture celulare, producand efecte citopatice caracteristce Patogenie. Virusul patrunde in organism pe cale orala prin mucoasa orofaringiana sia tractulul respirator superior. Aci, probabil in celulele sstemului eticuloendotelial, se produce prima multipicare dupa care, prin Intermediulsecretilor orale, patrunde in tubul digestiv. Din stomac trece nealterat, nefiind afectat de aciitatea gastrica, in intestinul subtire, unde urmezza o noua faza de multiplicare. Majoritatea cazurilor se opresc in aceasta faza clinic inaparentaCand insa bariera intestinala este depasita, se produce stadiul de viremie (virusultrece in sange). In acest stadiu virusul polfomielitic poate fineutralizat de anticorpiispecifci circulant si evolutia boli este jugulata sau, dimpotriva,virusul poate invada sistemul nervos central si apare boala clinica. In SNC, virusul se multiplica in celulele nervoase, n special in neuronii motor pe care i distruge. In functie de numarul neuronilor afectati side localizarea acestora se produc pareze sau paraliti ce pot fi uneori urmate si de contracturi spastice. Perioada de incubatie variaza de la cateva zile la 3 saptamani. Boala tipica, poliomielita paraitica, incepe in 23-6-a71 de boala, cu simptome asemanatoare gripe, insatite uneori de dureri la nivelul coloanel vertebrale si dureri musculare. Perioada de convalescenta uneori poate dura luni de le. Imunitatea dobandita este solida, durabila si specifica de tip. Epidemiologic. Sursa de infectie este omul bolnav si cei cu infect inaparente, care propaga virusul prin materille fecale. ‘Agentul patogen se transmite pe cale fecal-orala, pe cale aerogena sau indirect prin intermediul alimentelor, ‘pet si obiectelor contaminate. Cei mat receptivi fata de infectie sunt copil Profilaxie, In scop proflactic sunt utilizate vaccinul poliomielitic trivalent, administrat parenteral sau vaccin cu virus viu atenuat administrat pe cale orala. Prin aplicarea regulata a vaccinarllr, s-a reusiteradicarea epidemillor de poliomielta. FAMILIA ORTHOMYKOVIRIDAE Virusurile din familia Orthomyxoviridae au dimensiuni de 80 ~120 nm, sunt de forma sferica sau filamentoasa, nucleocapsida are simetrie helicoidala, iar genomul contine ARN. Poseda invelislipoproteic (supercapsida) cu spicull enzimatici (hemaglutinine HA si neuraminidaza N) de 10 nm la exterior. Genomul este segmentat, find format din 8 molecule diferite de ARN. Din familia Orthomyxoviridae fac parte: > Genul influenzae —\irusunie gripale - care are maimuite tipur si subtipurl > Gen! Pneumovirus - virusl sical respirator VIRUSURILE GRIPALE Gripa este 0 boala infectioasa acuta caracterizata clinic prin manifestari severe ale aparatulul respirator si ale organismului in general si epidemiologic printr-o contagiozitate mare, cu producerea de valuri epidemice care, periodic la interval de 2040 ani, se extind pe intreg globul sub forma de pandemi. Gripa este produsa de virusul gripal (Myxovirus influenza).Virionul gripal are forma sferica, uneori filamentoasa, cu diametrul de aproximativ 100m. La suprafata sa se gasesc mici proeminente filamentoase alcatuite din glicoproteine, care constituie hemaglutinina si, respectiv, neuraminidaza, Ambele au un rol important in activitatea biologica a virusululinfectivitate, efecte toxice) Acestea sunt implantate intr-un invelislipiic al particuletvirale (supercapsida, peplos), care la randul sau este plasat pe o matrice protelca, Ininteriorul acesteia se afla nucleocapsida, constituita din nucleoproteina conectata la 8 fragmente de ARN, Antigenul nucleocapsidic confera virusululgripal specifiitate de tip (A,B,C). Hemaglutinina asigura adsorbtia virusului pe hemati si pe celulele cliate ale aparatulu respirator. ‘Aglutinarea se produce prin interactiunea dintre hemaglutinina si receptori specific de pe hemati. Fenomenul este impiedicat de anticorpil specific Neuraminidaza este o enzima care permite eliberarea particulelorvirale din celule, jucand astfel un col important in gradul de infectiositate al tulpini respective. Hemaglutinina si neuraminidaza sunt glicoproteine cu specificitate antigenica, ele conferind virusurilor sripale specificitate de subgrup side varianta, Astazi sunt cunoscute 3 tipuri de virus gripal ~ A, 8 si C~ care diferaintre ele prin structura rnucleoproteinel interne si a antigenelor specifice de suprafata Virusurile gripale de tip A~se intalnesc la om, pord, cai si pasar. La vrusurile influenzae tip Auman, sunt 12 subtipuri de hemaglutinine (Hi ~H12) si9 subtipuri de neuraminidaza (N1 ~N9), in diverse combinati. Aceasta complexitate a structuril antigenice poate explica aparitia unor varatl antigenice majore la virusul Bripal de tip A (recombinari genetice, mutati etc), care, surprinzand populatia fara o imunitate corespunzatoare, a provocat marile pandemil cunoscute. Virusul gripal de tip B are o structura mai unitara sila acesta nu apar decat varati antigenice minore, fara Jimplicati epidemiologice importante, iar virusul gripal tip C nu prezinta varatii antigenice. Fiecare tulpina de virus gripal este codficata asttel -tipul antigenic de ribonucleoproteina (A,8,C}; + tara sau localtatea in care a fost izolata; - numarul de ordine al tulpinl, nul in care a fost izolata pentru prima data si, in paranteza, simbolurile structurilantigenice ale subtipului de hemaglutinina si ale subtipulul de neuraminidaza. De exemplu, marea ppandemie de gripa asiatica din 1957 — 1958, care a afectat 1/3 din populatia globulul a fost provocata de tulpina de virus gripal A,/Singapore/'1/57 (H.N>) Virusul gripal poate fi conservat timp de cateva saptamani Ia Q- +4°C. Puterea sa infectioasa este distrusa prin incalzre timp de cateva minute la 56°C, prin radiatii cu UV sau tratament cu eter, forma, fenol. Hemaglutinina si antigenele fixatoare de complement sunt mai rezistente la agentil fii si chimici decat particula viala.Patogenice. Virusul gripal patrunde in organism prin intermediul aerosolilor si afecteaza mucoasa callor respirator, Neuraminidaza scade vascozitatea stratulul mucos, expunand astfel receptorii de la suprafata celulelor la patrunderea virusului gripal. Acesta produce leziuni distructive si edem submucos. Cand procesul afecteaza si parenchimul pulmonar, apar leziuni de tip interstitial. Inmod obisnuit boala la om se manifesta, dupa o incubatie de 2~5 zile, prin febra inalta (39-40), cefalee, mialgi, artralgi,astenie marcata, simptome respiratori(tuse uscata, rinoree). Dupa o perioada de stare de aproximativ 0 saptamana, febra scade, tusea devine productive iar evolutia este autolimitanta cu vindecare lenta (1-2 saptamani). Aspectele suntvalabile mai alesin cazul infectilor cu virus gripal A siB. infectia cuvirus C se manifesta prin simptome mult mai diserete, Stares toxica generala (febra, astenie, dureri musculare) insoteste de regula sindromul gripal, dar viremia ‘pare in cazul cand organismul este complet ipsit de aparare. Decesele si cazurile grave se intalnesc in special la copili mic sila batrani cu afectiuni pulmonare sau cardiovasculare cronice, Unele animale de laborator sunt sensible la infecta gripala dar, in practica, cutivarea virusulul se face pe ‘oul de gain embrionat, prin inoculare in cavitatea amniotica. Epidemiologta gripel. Transmiterea gripel de la un om la altul se realzeaza direct prin picaturi din secretia nazofaringiana si, mai rar, indirect prin intermediul obiectelor proaspat contaminate cu secretilinfectante. Contagiozitatea este mare, transmiterea agentului patogen facandu-se rapid, mai ales in colectivitati. In numai cateva saptamani gripa se poate propaga in numeroase tar sicontinente, Pandemille sunt cauzate de tulpini de tip A. In pandemia din anii 1918 ~ 1919 s-au inregistrat 20 milioane de decese. Epidemia din 1946 a fost determinata de tulpina HINI, iar cea din 1957 de tulpina H2N2 a virusulul tip A. la 30-40 ani, general pandemiile se repeta Epidemile cu virus B sunt mai rare, iar tipul C determina cazuri sporadice de boala. Receptivitatea fata de gripa este generala, putand afecta toate grupele de varsta, Imunitatea in gripa este specifica pentru tipul de virus gripal care a produs-o. In convalescenta apar in ‘ange anticorpi specifici fata de antigenul nucleocapsidic si fata de antigenele de invelis ale irusului, anti- hhemaglutinina si anti-neuraminidaza. Rezistenta fata de boala este data , in principal, de anticorplifata de hhemaglutinina, care au capacitatea de a neutraliza virusul gripal. Profilaxia specifica se poate realize prin vaccinarea antigripala cu vaccinuriintegrale inactivate sau ppreparate numaidin subunitati ale particule viale (hemaglutinina, neuraminidaza), sau cu vaccinuri cu virus viu atenuat, Tinand cont de faptul ca vaccinurile gripale sunt reactogene si ficiente in cel mult 80% din cazuri si aceasta numai atunci cand ele corespund tipului de virus circulant, pentru prevenirea gripet se pot utiliza si unele chimioterapice cu actiune antigripala (amantadina),‘cURS 20 ENTOMOLOGIE |. CLASA INSECTE Cuprinde artropode cu corpul format din cap, torace si abdomen; au trei perechi de picioare si ‘opereche de antene, 1. FAMILIA CULICIDAE Insectele prezinta aripirotunjite la varf si antene lung fliforme. Se numesc, popular, tantar Familia cuprinde 2 genuri importante pentru medicina: genul Anopheles si gerul Culex. Spre deosebire de mascull, care se hranesc cu sucuri de plante, femelele, hematofage, se hranesc cu ssange de om sau animnale; ele inteapa in special seara. Dezvoltarea tantarilorse face prin metamorfoza: ou > larva -> nimfa > adult. Quale de ‘Anopheles plutesc orizontal pe suprafata apel, iar cele de Culex sunt depuse in pozitie verticala pe suprafata apel. Aceeasi pozttie diferita in apa o au silarvele. ‘Tantarul din genul Anopheles reprezinta insecta vectoare a hematozoarului palustru, agentul etiologic al malar. Masurlle ce se lau in cadrul combate! adulta si presupun metode fizce, chimice si ‘tantarllor au in vedere atat forma larvara cat si forma jologice. 2. FAMILIA MUSCIDAE In aceasta familie sunt cuprinse mustele, ‘Musca domestica (musca de casa) este o Insecta de 6-7 mm lungime, de culoare cenusie, si ‘este neintepatoare, avand trompa numai pentru supt. Capul prezinta doi achi mari, compusi, iar anterior prezinta aparatul bucal, cu trompa moale si retractila Femela este ovipara, depunand oua pe fecale umane, balegar sau substante organice in descompunere. In maxim 24 de ore se formeaza larva care patrunde adanc in interiorul suportului si din care, dupa o saptamana se formeaza nimfa. Dupa inca 7 zile din larva va rezulta musca adult. Rolul patogen al mustei este cunoscut. Datorita faptului ca are preferinta pentru dejecte umane sianimale si pentru materile organice intrate in putrefactie, ea poate transporta pe picioare au pe corpul eitotfelul de microbi, oua de paraziti,chisturi de protozoare pe care le depune apoi pe alimente descoperite sau pe corpul omulul (gura, nas, ochi) In afara de musca domestica, omul mai poate veni in contact sicu alte muste, care pot fi purtatoare de agenti etiologici ai unor boli sau ale caror larve, introduse in organism, pot provoca imbolnavirea acestuia,Dintre acestea mentionam: -Stomonys calcitrans sau musca de grajd — este musca intepatoare care ataca vitele, ca pasarile si oamenil; ntepatura ei este foarte dureroasa, dar durerea e de scurta durata ~ Sarcophaga camaria sau musca de cadavre, are 13-18 mm lungime - Calliphora vomitoria, musca albastra, mai mare, 13~17 mm, este musea ce 2boara bazaind puternic si zbindu-se de geamuri ~ Fannia canicutaris, mai mica si mai putin suparatoare decat musca domestica, se intalneste in interiorul incaperilor si zboara in jurul plafonierelor 3, FAMILIA PULICIDAE Cuprinde insecte fara aripi, cu corpul turtit lateral, cu aparatul bucal adaptat pentru intepat si supt, cu perechea a treia de picioare bine dezvoltate, care le ajuta sa faca salturi foarte mari Pulex iritans, numit popular si puricele omului, poate fi intalnit sila pore, pisica si caine. Femela are 3-4 mm si este de culoare galbena-bruna lucioasa; masculul este ceva mai mic. Puricele se hraneste cu sange, intepatura puricelui producand o mancarime puternica datorita tunor toxine aflate in saliva. Femela depune ous peste tot, acestea ajungand in praf si apot in interspatille podelelor, unde dau nastere larvelor. Dupa 10-42 2le,larvele se transforma in nimfe imobile, iar dupa alte 10-12 zile din larve se vor naste puricii adult. In conditii de mediu nefavorabile (frig), evolutia poate dura pana la 250 zile. Forma infestanta pentru om este reptezentata de adult el sta pe pielea gazdei numat in perioada in care se hraneste, in perioadele dintre supt aflandu-se pe lenjeria de corp slin special, pe la cutele acesteia sau pe dusumelele incaperilor. Are un rol patogen deosebit, putand transmite agent unor boli ca: tifosul murin, tularemia, pesta. Xenopsylla cheopsis paraziteaza sobolanit si, accidental, omul. Transmite aceleasi boli ca si ulex iritans si in special pesta. Bacilul pestei se multplica in stomacul puricelui si este transmis prin inteparea altor animale. Se stie ca parazitiiexterni parasesc gazda cand aceasta moare. Puricli vor parasi cadavrele sobolanilor dupa moartea acestora si, daca nu gasesc alt sobolan, in urma faptului ‘a acestia au fost decimati de boala, vor trece la om. In cadrul masurilor de combatere a puriclor pe prim plan se afla curatenia incaperilor, indepartandu-se orice conditie care ar putea favoriza inmultirea puriellor. Avand in vedere ca putiell paraziteaza si animalele domestice, acestea trebuie deparazitate cu aceleasi insecticide dupa ce, in prealabils-au indepartat, prin ardere, paiele care au servit animalelor ca asternut.4, FAMILIA PEDICULIDAE CCuprinde insecte fara aripi, cu aparat bucal pentru intepat si supt, cu picioarele prevazute cu gheare puternice pentru agatat. Pediculus hominis capitis, numit si paduchele de cap, traieste la om intre peril capului si, mai rar, in alte regiuni paroase. Transmiterea se face direct sau prin intermediul unor obiecte de imbracaminte, cel mai adesea sepci, caciuli. Prezenta pe pielea capului determina un pruritintens, care obliga pe cel parazitat sa se scarpine. Femela are 3-3,5 mm, de culoare cenusie, maiinchisa pe laterale; masculul este mai mic. Femela depune 6-8 oua pe 2i; ouale, denumite popular lindini, sunt depuse pe firele de par de care sunt lipite prin baza lor. Din ou jese larva dupa 6 zile, care va deveni adult ina 18- zi Paduchele transmite tfosul exontemotic sau ,febra de transee" si febra recurenta, Pediculus hominis vestimenti, numit popular paduchele de corp, se ntalneste pe lenjerie, in special la cusaturile acesteia; pe corp se intalneste numai cand se hraneste, Phtirius pubis sau paduchele lt, se localizeaza intre peril pubisului. Cand paraaitarea este intensa poate ajunga pana la axila sisprincene. Femela, de 1,5 mm, are corpul mult latit; depune ova la radacina firelor de par din regiunea parazitata, pe care le lipeste cu o substanta cletoasa si din ‘are, in 15 zile se formeaza noi adult ‘Transmiterea se face, de cele mai multe oF, prin contact sexual. Nu trebuie negliata nici transmiterea indirecta prin lenjerie de corp sau de pat sau chiar prin intermedi scaunelor de la closet. Provoaca ftiriaza, boala caracterizata prin prurit mai intens noaptea, prurit care prin inocularea de germeni poate duce la eczeme. ‘Combaterea paduchilor implica asigurarea curateniei corporale sia lenjeriei actiuni de deparazitare, imbaiere, tundere, radere si pleptanare, Trebuie manipulate cu grija hainele sirufaria, pentru a nu raspandi parazitit in jur 5. FAMILIA CIMICIDAE ‘Gimex lectularlus este insecta numita popular plosnita de pot sau stelnita, Morfologie. Adultul are corpul oval, foarte turtit dorso-ventral cand nu este hranit si bombat dupa pranzul hematofag, Are culoare rosie-bruna sio talie de 4-5 x3 mm. Evolutie. Femela depune mai multe ou la un loc, din care ies adultilin 7~ 11 saptamani, acestia find forma infestanta pentru om. Plosnitele inteapa omul, alte mamifere, pasarilesistau pe gazda doar cat is iau prinzul hematofag. In restul timpului stau ascunse in crapaturile scandurilor patului, mobilelor, peretilor.Transmiterea se face prin mobile, paturi etc. parazitate; pot fl luate pe hainele oamenilor dintr-o locuinta parazitata si duse in alte locuinte, Rolul patogen —la locul intepaturii apar papule inconjurate de o zona congestiva care rovoaca prurit. In mod mecanic, poate transmite febra recurenta, Parazitul este identificat dupa forma si culoarea caracteristice si mirosul respingator caracteristic, mai ales cand este strvit, Quale se recunosc dupa culoarea lor cenusie-perlata, asezate in pachete si care se gasesc pe la crapaturile scandurilor patului, ale mobilelor, ale peretilor, la Indoiturile saltelelor. MASUR! DE COMBATERE A ARTROPODELOR Masurile de combatere a artropodelor se impart in: profilactice si distructive. MASURILE PROFILACTICE Masurile profilactice au scopul de a impiedica invadarea sau inmultirea artropodelor. Acestea presupun: = masuri sanitare generale ~respectarea igienei personale, igienei locuintei, indepartarea reziduurilor menajere solide si lichide - educatia sanitara a populatiel privind mijloacele de lupta impotriva artropedelor 2. MASURILE DISTRUCTIVE ‘2. Mijloace mecanice ~indepartarea prafului din locuinte, scuturatul rufariet de cap sicorp, lipitul gauritor si crapaturilor peretilor, varuitul, asanarea baltilor b. Mijjoace fice ~ colduro umeda ~ vapori de apa sub presiune in etwe, min 20 minute ~ apa colda la 55°C omoarain 15 minute atropodele,calatulruflor cu fierul cu abur ~ colduro uscota ~ mai putin eficace « Metode chimice— insecticide Insecticidele se pot folos! in soluti, paste, pulber, suspensii, gaze, aerosol, momeli otravitoare. Unele insecticide au o actiune remanenta sau reziduala, astfel ca obiectele odata stropite sau prafuite cu insecticidele respective, isi pastreaza un timp indelungat, pana la cateva luni proprietatea insecticida In functie de compozitia lor chimica: - insecticide clorurate - insecticide organofosforice — foarte to) ,atat pentru insecte cat si pentru om si mamiferecurs 21 PROCESUL INFECTIOS Procesul inectios reprezinta totalitatea reactillor locale si/sau generale, determinate de impactul dintre agentul patogen si organismul uman sau animal, reacti care pot fi clinic evidente sau subclinice, asimptomatice sau inaparente. Focarul de infectie este reprezentat de locul,tesutul sau organul unde se exprima, in grade variate de intensitate si polimorfism, interreatile complexe care se stabilescintre agentul patogen si organismul uman supus agresiunil, Microorganismele care prezinta interes medical reprezinta doar un numar foarte mic din vasta si extrem de diversa lume microbiana care ne inconjoara, De la nastere omul intra in contact cu microbii stabilind cu ‘cesta relatii ce pot imbraca diverse aspecte: saprofitism, comensalism sau patogenitate, ‘Saprofitism ~ microorganismul saproft si omul sunt complet independente unul fata de celalalt. Unele bacteri saprofite pot exista pasager pe suprafata peli sia mucoaselor, dar prezenta lor este total inofensiva, ‘Comensalism — germenii comensali nu pot trai decat in contact sau in imediata apropiere a celulelor ‘umane; acestia se dezvolta pe seama produselor de metabolism celular, fara insa a produce manifestari patologice gazdei. Patogenitatea este capacitatea unui microorganism de a provoca gazdei parazitate un proces infectos. Aceasta este legata, pe de o parte de mijloacele de agresiune pe care parazitul le posedsa si, pe de alta parte, de capacitatea de aparare a organismulul atacat. Cand rezistenta acestula scade, chiar si unele bacterit considerate saprofite pot deveni agresive, patogene, Puterea patogena a unei bacteritine, pe de o parte, de capacitatea de invazie si multiplicare (virulenta) in interiorul organismului si, pede alta parte, de producerea unor substante toxice pentru acesta (toxigeneza). Virulenta ~capacitatea urui microorganism patogen de a patrunde in organism si de a se multiplca in tesuturile si umorile acestuia, Invazia microorganismului se realizeaza, in general, in 3 etape: adeziune, colonizarea urmata de invazia piel sau mucoaselor, patrunderea si diseminarea hematogena catre toate tesuturile, Toxigeneza ~ proprietatea anumitor germeni patogeni de a produce anumite substante toxice pentru organism. Acestea sunt de trelfelur: exotoxine, endotoxine si metaboliti toxic. Exotoxinele sunt substante proteice secretate de unele bacterii(b. Tetanic, b. Difteric, b. Botulinic,b. Dizenteric), care unele proprietati comune: -sunt de natura proteica, fiind distruse prinincalzire ~ sunt foarte antigenice —introduse in organism produc anticorpi antitoxine - actioneaza in cantitat foarte mici find foarte toxice - prin incalzire la temperaturi moderate sau tratarea cu formol, exotoxinele isi pierd toxictatea , dar ppastreaza capacitatea antigenica Endotoxinele - substante din structura peretelui celular, puse in libertate doar prin dezagreagarea .germenuiul respectv. In concentratii mari toate endotoxinele produc febra, stare de soc, necroza locala.le elibereaza in tesuturile ‘Metaboli toxici— enzime extracelulare cu capacitate nociva pe care germer infectate. Exemple: hemolizina ~ produce dezintegrarea hematilor; coagulaza — produce coagularea plasmel, Iizina ~ produce liza celulelor ete. Patrunderea germenilor in organism ~ poarta de intrare: Infect aerogene ~ poarta de intrare = nazofaringele Infect digestive poarta de intrare = tubul digestiv - infect prin inoculare ~ pe calea tegumentelor si mucoaselor Evolutia infectilor (Odata patrunsi in organism, uni germeni se multiplica la poarta de intrare, alti invadeaza traseele limfatice, ajungand Ia organe si tesuturi unde se multiplica, ‘Cand germenil sunt decelat in sange in mod pasager si fara manifestariclinice, aver de-a face cu bacteriemia. Septicemia este o state caracterizata printr-un tablou clinic deosebit de grav, in care bacteriemia este obligatorie £liminarea germenitor din organism se realizeaza pe cai diferite prin secretii nasofaringiene si sputa, in nfectiiaerogene prin fecal si bila, in infectilleintestinale prin urina, in infectile generalizate Perioadele unei boli infectioase Perioada de incubatie —incepe odata cu patrunderea germenului in organism si dureaza pana la aparitia primelor tulburari Perioada de invazie sau de debut — debutul poate fi insidios sau bruse, cu manifestari asemanatoare pentru mai toate bolile: indispozitie generala, inapetenta, dureri musculare, cefalee, astenie, febra etc. Perioada de stare — este petioada catacterizata de semnele clinice specifice fiecarei boli Perioada finala — este perioada in care, fe se produce decesul, fie apare o perioada de convalescenta, cand incepe revenirea la normal a febrei si star clinice. Uneori convalescenta este intrerupta de o redesteptare a procesulul infectios = recadere, Vindecarea se poate face: “fara urmari - cu urmari nedorite = sechele Vindecarea poate fi totala, cli ic si bacteriologic, sau numai clinic, bolnavul ramanand purtator. PROCESUL EPIDEMIOLOGIC Procesul epidemiologic cuprinde totaliatatea factorilor care determina sau favorizeaza aparita bolilor, cextinderea, persistenta sau stingerea lor in cadrul colectivitatilor umane. Acestifactori se impart in4 factori determinant (principal) ‘+ izvorul de infectie (om, animale, insecte) + calle de transmitere (aer, apa, sol, oblecte, alimente, maini murdare, vector + populatia receptiva 4 factorifavorizanti ‘© factori natural (climatici,geografici) + factori economico-social (nivel cultural, igienico-sanitar, conditi de viata side munca. lavorul de infectie sausursa de agent patogen este reprezentata de un organism care are capacitatea de 3 gazdui agentul patogen, de a-iasigura supravietuires, eventual multiplicares, intotdesuna diseminarea, prezentand sau nu semne clinice de boala, Sursa de agent patogen poate fi reprezentata de = omulbolnay, cu forme clinice tipice sau atipice = omul purtator de agent patogen = animale ~ pasari: bolnave sau purtatoare = vectori biologic activi Atributele principale ale sursei de agent patogen sunt: = capacitatea de diseminare + natura si tipul ,portilor” de eliminare a produselor patologice = ritmul diseminari = categorile de produse patologice prin care se disemineaza agentul patogen = contagicaitatea (intensitatea, durata stipul eliminaril agentulul patogen, Purtatori de agent patogen sunt organisme care pot gazdui si disemina agentul patogen, fara.a prezenta semne clinice de boala. Purtatorii de agent patogen pot fi: preinfectiosi, sanatosi si fosti bolnavi Purtatorii preinfectiosi sunt persoane afiate in pericada de incubatie a unei boli, Purtatoriisanatosi sunt persoane cu o buna rezistenta nespecfica, care, pentru perioade scurte de timp, gezduiesc si disemineaza agentul patogen. Purtatorifosti bolnavi sunt bolnavi care disemineaza agentul patogen si in perioada de convalescenta sau sl dupa aceasta (purtatori cronic). ‘Modurile si calle de transmitere a agentilor patogen! Transmiterea agentuiul patogen de la sursa la organismul receptiv se poate realizain mod direct, obligatoriu pentru agentii cu rezistenta mica si in madindirect pentru cel cu rezistenta mare. ‘Modul direct presupune o limitare in timp sispatiua transferului de agent patogen de la sursa la organismul receptiv: nhalare de picatur septice, contact fizic, sarut, muscaturi, contact sexual, transplacentar, transfuzi, transplante etc). Deseori, , modul de viata neigienic” creeaza cele mai multe conditii pentru transmitere directa a agentulul patogen. ‘Modul indirect este specific agentilor patogeni rezistent la actiunea factorilor ambiental. Acest mod presupune o transmitere in care sunt implicate cal de transmitere reprezentate de :aer, apa, sol, alimente, obiecte, main’ si insecte contaminate (salmonele, shige, stafilococi,streptococi,virusuri hepatitice etc)Receptivitatea populatis Receptivitatea este o stare complexa a organismului, dependenta de factori simecanisme genetice si dobandite in timpul viet, care nu asigura protectie fata de boli Nereceptivitatea este starea organismului, dobandita sau castigata in timpul viet, care asigura protectia, cu grade variate de intensitate, fata de bol Rezistenta este o stare generala, nespecifica, rezultat al functilors structurilor organismulu, care poate proteja impotriva oricaror factori nesanogeni Rezistenta este dependenta de: = integritatea barierelor cutanate = inflamatia ~ fagocitora diferite seeretii + aciditatea gastrica si vaginala + pltulcutanat = fluxul lacrimal ~ protectia mecanica (cil, pri nazali,tuse, voma, stranut) ~ alte secreti: sudoratia, secretia sebacee, descuamarea piel si mucoaselor Imunitatea este componenta specifica a rezistentel, si este dependenta de prezenta anticorpilor sau/sia unor celule specializate Imunitatea se imparte in: @inaturata: - de specie ~ organismul uman este protejat de unele boli ale animalelor si pasarilor + pasiv-castigata ~ transplacentar, de la mama - activ-castigata ~ca urmare a treceri prin boala ) artificial: + activ-castigata (obtinuta) - prin inoculare de vaccinuri = pasiv-castigata — prin inocularea de seruri sau imunoglobuline. Factor favorizanti ai evolutiei procesulul epidemiologic Intrunirea celor tri factori determinanti ai procesulul epidemiologic (sursa, cai de transmitere si receptivitate) la un moment dat sifelul lor de evolutieulterioara, depinde de interventia unor factori favorizanti (secundar). Factorilfavorizantt al evolutiei procesulul epidemiologic sunt: + naturalu: cosmici, meteorologici, climatici, geografic = economico-sociali:conditile de viata si de munca Este demonstrat ca factorii natural, in asociere cu cei sacio-economici (locuinta, alimentatia, educatia, cupatia, locul de munca, factor de rsc),imprima proceselor epidemiologice sezonaltate, exces de morbiditate si mortalitate, aspecte particulare de patologie geografica, meteorologica, climatica etc.Forme de manifestare a procesului epidemiologic In raport de conditille concrete in care se produce asocierea celor treifactori determinant si de felul in care intervin factor favorizant, procesul epidemiologic se poate manifesta: = sporadic ~ endemic + epidemic = pandemic Caracterizarea se face functie de numarul de cazurisi distributia spatiala si temporala a acestora, Manifestarea sporadica presupune un numar relat redus de cazurl de boala, care prezinta 0 puternica dispersie spatiala si temporala (ex. 10 caturide hepatita virala A, dispersate in 3 sate si5-8 luni dintr-un an. ‘Manifestarea endemica reprezinta o situatie de ,alarma” pentrun rise de evolutie epidemica; cazurile de boala au tendinta sa se ,concentreze” spatial si temporal ‘Manifestarea epidemica presupune aparitia unui numar variabil de cazur concentrarea spatiala si temporala. Epidemia poate fi = extensiva sau circumscrisa spatial si temporal = severa ~in raport cu numarul de decese = exploziva~apa, apte contaminate ‘Manifestarea pandemica presupune o ,cumulare” de epidemii de o anumita etiologie, care are extindere spatiala (all geografice intinse, continente) si temporala (lun, ani) deosebita dar caracteristica estecuRS 22, RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE S! PATOLOGICE Rezultatele corecte ale unui examen microbiologic depind intr-o mare masura de modul de recoltare a produselor patologice, de conditile in care acestea sunt transportate si conservate panalla efectuarea examenului In cursul operatiunilor de recoltare a probelor trebuie respectate cateva reguli generale: -materiaele flacoane, eprubete, ace, seringl, pense, spatule etc.) necesare recolta sterlizate prin agenti faci; trebule in prealabit - cand se urmateste izolarea unul agent microbian este indicat ca, pe eat posibil,recoltarea produselor sa se faca inainte de administrarea unui tratament local sau general cu antiseptice, entibiotice sau chimioterapice; « trebuie prelevata o cantitate optima din produsul patologic cel mai caracteristic - prelevarea produsulul patologictrebule sa se faca in momentul optim, in functie de evoluta clinica a boli ai, produsul respectiv sa contina o cantitate maxima din agentul patogen 0 atentie deosebita trebuie acordata etichetariidentitatea produsulu), care trebule sa contina: datele personale ale bolnavului,institutia unde s-a recoltat, produsul recoltat, examenul solicit, tratamentul cu antibiotce, chimioterapice, semnatura celui care recoteaza, Recoltarea sangelul pentru examene microbiologice Ininfectile generalizate, bacterile patogene patrund in sange si produco stare septicemia, cu evolutie clinica grava. Uneori, patrunderea germenilor in sange este pasagera —_bacteriemia. Investigatia bacteriologica 2 sangelul se poate face prin examen microscopic direc, prin hemoculturi sau, in anumitesituati, prin inocularea la animale de laborator. xomenul nvcroscopie direct al sangelul. Recoltarea se face din pulpa degetulul inelar, prin intepare cu ac {dupa o prealabila aseptizare. Prima picatura se indeparteaza, iar a doua se va depune direct pe o lama sub forma de picatura groasa sau va fi etalat pe frotiysise trimite la laborator, Hemocultura este metoda cea mai importanta si mai utiizata in examenul bacteriologic al sangelul ‘Aceasta metoda consta in insamantarea sangelui pe medil de cultura artificiale, in vederea izolari si identificari ‘agentului cauzal. Recoltarea sangelui pentru hemocultura se face, de regula, prin punctie venoasa, dar poate fi obtinut si prin punctie arterialaDe asemenea, hemoculturiletrebuie facute inainte de a se incepe tratamentul cu antibiotice sau, daca nu 2 fost posibil, recoltarea sangelui se va face inainte de administrarea unel nol doze de antibiotic. Recoltarea sangelul, aprox 10 ~ 20 ml, se face in mod curent de a vena plicil cotulu, dupa 0 prealabila aseptizare cu alcool iodat. Toate materialele utilzate pentru hemocultur trebule a fie perfect sterile, iar tehnicade recoltare si insamantare a sangelui trebuie executata cu o deosebita grija, pentru a evita suprainfectarea, Inocularea sangelui la animale de laborator este necesara in cazuri speciale Recoltarea urinii pentru urocultura Recoltarea urinil se face inainte de administrarea de antibiotice sau chimioterapice. a barbati, se recomanda toaltea glandului cu apa calda si sapun, iar fee, deasemenea, toaleta locala Primele jeturi de urina, find contaminate cu flora microbiana saprofita, sunt indepartate; din etul millociu se recolteaza urina in recipiente sterile cu dop tot steri. a bolnavii cu retentie de urna, recoltarea se face prin sondaj vezical sau prin punctie suprapubiana. a copili mic recoltarea se face in pungi speciale de plastic. Urina recoltata este transportata imediat ia laborator pentru examinare, Urina lasata la temperatura laboratorului mai mult de 2 ore de la recoltare nu mai poate fi utiizata pentru examene bacteriologice corecte. Recoltarea materiilor fecale pentru coproculturi a s|identificarea unul agent etiologic existent in materille fecale sunt posible prin efectuarea unor coprocultur sistematice. Acestea trebuie repetate dupa vindecarea clinica @ bolnavulul, pentru a depista la timp un eventual purtator de germeni, Materile fecale sunt recoltate in recipiente speciale numite coprocultoare. Pentru examenu! bacteriologic, din scaunul emis spontan, se aleg portiunile cu mucus si eventual urme de sange; cand acestea lipsesc, se recolteaza boluri de fecale din 2-3 locur dierite. Cand se solicita un examen ‘microbiologic si parazitologic complet, cantitatea de fecale trebuie sa fie de minimum 5 grame, Daca scaunul este lichid, recoltorultipva fl umplut pe jumatate Pentru parazti|intestinali, proba de fecale se recolteaza in general din scaun emis spontan, fara utiizare de laxative sau purgativ. Pentru oxiur, prelevarea se face cu ajutorul unei baghete de stica, care are una din extremitatiintrodusa Intr-un dop de cauciuc, iar la cealalta extremitate are un patrat de celofan,fixat cu benzi elastice. Produsul este prelevat plimband acest tampon prin pliurile regiuni perianale,Recoltarea lchidului cefalorahidian In general, ler se obtine prin punctie rahidiana, Aceasta se executa cu masuri de asepsie riguroasa, similare calor de la hemoculturl. Bolnavul este culcat lateral, cu coloana vertebrala lectata pentru ase crea spatiul nnecesar introduceril aculul. Se aseptizeaza cu alcool fodat regiunea dorso-lombara la nivelul vertebrelor L4 —LS sise introduce un ac steril cu mandren, de 8 cm, pana in spatiul subarahnoidian. Se scoate mandrenul, se recolteaza 5-8 ml de lichid intr-o eprubeta sterila dupa care se inchide sterl eprubeta si se trimite la laborator. Dupa recoltare, bolnavul va stain continuare culcat, fara pera, 1-2 ore, Recoltarea exsudatulul nazo-faringlan si amigdalian Recoltarea exsudatelor se face cu ajutorul unor tampoane de vata nehidrofila stenilizate si protejate prin ‘mentinerea lor in eprubete sterile Recoltarea se face dimineata, pe nemancate, sau la cel putin 3-4 ore dupa masa, Se utilizeaza doua tampoane, unul pentru exsudatul nazal si altul pentru exsudatul amigdslo-faringian Pentru exsudatul amigdalo-faringian, bolnavul este asezat pe un scaun cu fata spre o sursa de lumina; se sterg cu un tampon secrete, falsele membrane si punctele albe de pe amigdale. Se recomanda ca persoana care executa recoltarea sa nu stea direct in fata bolnavului cilateral, pentru a evita safle contaminat cu picaturile declansate de tuse sau stranut. Recoltarea exsudatului nazal se va face cu un tampon de vata sterilcutija mai subtire, cu aceleasi precautiuni mentionate mai sus. Recoltarea secretillor purulente Puroiul este un exudat bogat in leucocite, in mare parte aterate, cu o cantitate mai mare sau mai mica de fibrina si germeni. De cele mai multe or, puroiul este rezultatul unei prezente microbiene ~ supuratie septica. Recoltarea puroiului se face prin punctie, aspratie sau prelevare cu ansa ori cu tampoane sterile. Puroiul poate firecoltat dintr-o colectie inchisa: pustula,furuncul, abces,flegmon sau dintr-o leziune deschisa. In primul az, recoltarea se va face dupa o riguroasa aseptizare a locului cu iod. Daca leziunea este superficala [pustula, furuncul) se punctioneaza sise recolteaza cu pipeta Pasteur. Cand este mai profunda (abces) recoltarea se va face cu o seringa prevazuta cu un ac lungsi gros, iar cand este inabordabila pe aceasta cale, recoltarea are loc in Cand este vorba de 0 plaga deschisa, recoltarea se face cu pipeta Pasteur, cu ansa sau cutamponul. Recoltarea sputel Sputa este recoltata, de preferinta, pentru a se obtine secratille acumulate in cursul noptil. Oupa o gargara cu ser fisiologic sterll,bolnavul este invitat sa tuseasca si sa expectoreze intro placa Petri sau alt recipient curat, preferabil sterlat prin caldura.