URS 1 MICROBIOLOGIA. INTRODUCERE Obiectul de studiu al Microbiologiel este biologia microorganismelor, adic8 studiul ‘organismelor mici, vzibile numai la microscop. ologle, notiunes de microorganizm are sencul de organiem mic. Cu acclagi sens ze foloseste notiunea de microb, mai ales in cazul microorganismelor patogene. Desi utlizat in mod curent, termenil de “microb” nu este stlinffic. Notiunea de “microb” a fost introdusd de Sedillot (1878), cu sensul e! stlintific: micro + bios = viata scurt3. Termenul s-a pistrat sia dat numele domeniului Microbiologie. NNotiunea de microorganism nu are semnificatie taxonomic, deoarece reuneste un grup vast si heterogen de organisme diferite ca pozitiesistematic’ si ca organizare structural8, dar care se aseamsn’ prin trel proprietati comune: = toate au dimensiuni microscopice, ceea ce le face inviaibile cu ochiul liber; ~ In general au organizare unicelularé. Char dacd unele microorganisme formeaz’ asociatil rluricelilare, ele rian, in ecenta, arganisme uni complexul muttcelular ii pistreaz8 viabilitatea, crest, se divide sireface asociatia; = __structura lor interna este relativsimplé, comparativ cu a macroorganismelor lare, denarece, n cells ialat din Deri virusurile nu cunt mieroorganizme, sunt tudiate si virusurile gi entitstile moleculare infectioase cu ‘organizare subviralé(viroti si prion) Virusurile sunt entitati infectioase cu un nivel That de organizare, alc3tulte tn esent3, din protelne s1 un acid nucielc (AON sau ARN). Studlul Interactlunit virus-celulé a avut un rol decisIv In dezvoltarea biologie/ moleculare, Viroiii sunt enti plante de cultura Infectioase aledtuite dintr-o molecula de ARN pur, patogene pentru unele Prionil sunt entitati infectioase de natura proteicd. Pentru studile referitoare a natura lor, modalitatea de transmitere sila mecanismele patogenezei, lu S. Prusiner in 1997 | s-a decernat Premiul Nobel. Importanta practic a microorganismelor De la descoperirea lor si pana astdz,interesul pentru studiul microorganismelor a inregistrat 0 crestere permanent, deoarece un mare numar de specii desfasoard activititi benefice, realizand procese de 0 valoare imensi pentru societatea uman’ sau produc infecti la om si animale, cu efecte ppatologice mai mult sau mai putin grave.In medille naturale, microorganiemele realizeaz’ treapta mineralzdirli(descompuneril) materi! organice vegetale si animale, avand astfel un rol decisiv pentru inchelerea ciclulul unor elemente bblogene in natura (C, N, PS), facanduste alsponibile pentru remtegrarea lor in circuttu! viet Fertiltatea si productivitatea sistemelor agricole depind in mare masurd de activtati Tuiologice ale bacterilor din sol. Fixarea Np este o activitate fiziologicé exclusiva a unor procariote (eubacteri, cianobacteril) ‘Microorganismele care populeaza tractul digestv al animalelor si al omulul formeaza microbiota normalé, ce sintetizeaz’ vitamina K, esentialé pentru mamifere, acidul folic, nicotinic, pantotenic, tiaming, riboflavina, biotin. In industria farmaceuticd, productia de antibiotice (circa 100 000 t/an) este rezultatul actvittil ‘microorganismelo. Microorganismele au roluri multiple in industria alimentard. Unele microorganisme au efecte favorabile asupra unor produse alimentare: brénzeturie,iaurtul si alte derivate din lapte sunt rezultatul activitati fiziologice a unor microorganisme asupra substratulul Dospirea aluatului de pine, producerea vinului si berii sunt rezultatul fermentatiel alcoolice a levurilor. Conservarea alimentelor vegetale sia furajelor se bazeaz’ pe fermentatia lactict produsa be bacteri Microorganismele sunt utilzate pentru producerea biuturilor acidulate. Acidul citric, adugat ‘multor bauturi pentru conferirea aciditati este produs industrial de Aspergillus. De multe ori, astfel de bauturi contin fructora, objinut8 din amidonul de porumb, prin actiunea bacterillor amiloltice, ‘Aspartamul, ca Indulcitor este un amestec de dol aminoacial (acid aspartic st fenlalanina), ambi! obyinuy pe cale microbiologics, Microorganismele nu sunt numai benefice pentru activitatea umand. Un numar relativ mic de ‘microorganisme patogene caurea2’ o larg’ diversitate de procese patologice, de la infecti locale, pan’ la septicemiiVIRUSOLOGIE Goneralitati Virusologia inframicrobiologia] se ocupa cu studiulvirusurilor si cu afectiunile pe care acestia le provoaca Virusurile sunt structuri extrem de micifoarte putin evoluati dar cu potential infectios, situate pe primele trepte de deavoltare ale vieti, Aceste forme primitive de viata au o organizare rudimentara, Incompleta, astfel ca nu-si pot realiza un metabolism propriu, multiplicarea lor find legata de parazitarea obigatorte a cetuletor vi. Virusurile au urmatoarele particularitat -sunt particule de dimensiuni foarte mici (10-300my sau nm) (1am = 10°%m). Pentru acest mativ, Jn marea lor majoritate, nu pot fi puse in evidenta decat cu ajutorul microscopului electronic. poseda un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN - sunt filtrabilesiultrafitrabile; pe baza acestui caracter virusurile pot fi separate de bacterii ~ sunt paraztiintracelulari obligatori virusurile nu pot fi cultivate pe medille de cultura folosite in mod obisnuitin bacteriologie ru craee #i nu eo divid, inmultirea virueurilor ea face prin replicare - sunt specifice,fiecare fiecare vieus pravacand o anumita boala ~ produc inclu2itin celulele parazitate. Prezenta acestorincluzi nuclerae. citoplasmatice. sau concomitent in nucleu sicitoplasma, in anumite tesuturi, usureaza diagnosticul de laborator al unor Viroze deoarece sunt caracterisice. 1c2re virus presinta o structura antigenica specifica, adica ctructura lor proteica induce in lorganismul in care patrund sinteza de anticorpi specific. Omul si animalele infectate cu un anumit virus produc anticorpl specific, lar imunitatea dabandita este sollda si de lunga éurata. Tehniclle de serologle utlizate in diagnosticul de laborator al virozelor detecteaza acesti anticorpi - virusurile au, in general, rezistenta naturala la antibioticele uzuale sila unele substante chimice care distrug bacterile, de aicinutilitatea administrarii antibioticelorin caz de infectievirala, Clasificarea virusurilor Pentru definirea principalelor famili, genuri si specii de virusuri,trebuie sa se tina seama de mai ‘multe criteri: acidul nucleic din genomul viral (ADN sau ARN), marimea particule virale, prezenta sau‘absenta invelisului viral, numarul de capsomere, compertamentul fata de anumiti agenti chimiel sin primul rand fata de eter, afinitatea pentru o anumita gazda, organ sau aparat anatomic, aspectul clinical boli ete In interiorul fiecarui grup (gen), subclasificarea speciior se bazeaza pe diferente antigenice care permit identificarea a numeroase tipur In functie de gazda parazitata. virusurile pot fi -patogene pentru anumite animale vertebrate sau nevertebrate virusuel patogene pentru plante - virusuri patogene pentru bacteri(bacteriofagii) In Junctie de compotitia genomulut: -virusuri ADN: Papovavirus (negi), Adenovirus (adencvirozel, Herpesvirus (herpes si zona zoster), Poxvirus (variola si vaccinia). - virusuri ARN: Picornavirus (poliomielita, enterovirozele etc), Togavirus (rubeola), Arenavinus (choriomeningitalimfocitara, febrele hemoragice sudamericane etc.), Coronavirus (infecti respirator), Orthominovirusuri (gripe), Retrovirusuri (SIDA) ete. In functie de cimensiunile particule -virusuri miei: 20 ~ 50 nm = virusuri medii :50~ 150 nm Virasur mari: peste 150 nm In functie de simetria capside -helicoidala -eubica mixta, etc. In functie de. compozitia chimica: irusuri simple ~acid nucleic st invelis proteic - virusuri complexe ~ AN. invelis proteic si inca un invelis extern Dupa aspectul clinical boli, virozele se pot incadra in doua mari categori: Infectii virotice generalizate in cursul acestor imbolnavie,vieusul se raspandeste pe cale ssanguina in tot organismu si poate determina eruptiicaracteristice pe piele si mucoase. In acest grup sunt cuprinse: varola, rujeola, rubeola, varicela -Infectii cu focalizara primara in anumite organe, pentru care virusul respectiv are afinitate. Raspandirea virusurilor se face pe cale sanguina, pe calea nervilor perferici sau pe ambele ca Din arest grup far parte -infecti ale sistemului nervos central: pollomielta, turbarea; ~ infect ale aparatului respirator: gripa, guturaiul; -infectilacalzate pe piele si mucoase: herpesul, neg, zona zoster ~infecti ale ficatuluhepatita epidemica = Infect ale glandelor salivare: parotidita epidemica infect ale ganglionitorlimfatici:imfogranulomatoza veneriana,Compozitia chimica, structura, morfologie Virion reprezinta unitatea virulenta, agentul cauzal al uneiviroze, tot asa cum o bacterie reprezinta agentul cauzal al unei bol bacteriene. Forma virusurilor este variata. Ea a fost determinata cu ajutorul microscopului electronic. In general, corpuscul elementari sau virion se pot prezenta sub urmatoarele forme: forma sferica sau sferoidala: virsul poliomieliti, virusul gripal; - forma prismatic ~patrulatera: virusul vaccinal, variolic; - forma de spermatozoid: bacteriotagi; ~ forma filamentoasa sau de bastonas: viusurile plantelor (de ex. virusul mozaicului tutunulu). Structura interna a corpusculului elementar viral la o partieulavirala se distinge, in general, 0 portiune centrala mai densa, mai opaca la fluxul electronic, care a fost denumita nucleoid, si o portiune externa mai putin densa, sub forma une capsule denumita capsida. Nucleoidul este format dintr~un acid nucleic (acid ribonucleic sau acid dezoxiribonucleic); nucleoidul se mai numeste genom, iar acizi nucleici, ARN sau ADN, nu sunt niciodata ‘ambil in acelasi virus. Este purtatorulinfectivitatil virale. Capsida este de natura proteica. In structura capside! moleculele de proteina se grupeaza in capsomere, aranjate simetric dupa o anumita simetrie: 11. simetrie helicoidala (petala de floare)~ capsomerele se fixeaza pe catena de AN, ce are forma de bastanas etre cubicd (icosaedricd) — capsomerele se aranjeaz8 Tn jurul AN, formand un icosaedru (poliediu reyulat eu 20 fele Uiungliulare 9/22 vat fui), eikus=20 3. simetrie mixta (bacteriofagi, poxvirusurile) Functia capsidei- protectia AN, rol antigenic, adeziune Aceasta este schema structulivirusurilor simple, cum sunt: virusul poliomiel aftoase etc. Virusurile mai complexe au, in plus, o membrana de natura lipoproteica sau alicolipoproteica, numita supercapsida sau peplos. Are rol de protectie, prezinta antigene de suprafat3, rolin adeziune. ‘vat acidul nucle, cat si moleculele de proteina din structura capsomerelor, se prezinta ntr-un aranjament strict specific fecarui vis in parte. Bacteriofagii, desi pastreaza in linil generale structura virusurlor, au totust o forma caracteristica, Ingeneral, un fag, are un cap sio coada. Capul de forma sferica alungita sau de prisma hexagonala, prezinta o portiune centrala mai densa, alcatuta din acid dezoxiribonucelc si capsida formata din capsomere. Coada este formata dintrucilindru axial rigid invelit intr-un manson contracti sio placa terminala prin care bacteriofagi se fixeaza pe celula-gazda (bacteria) ‘Compozitia chimica a virusurior In compozitia chimica a virusurilor se intalnesc elemente de baza care sunt aproape nelipsite in orice celula vie: proteine, aciai nucleci lipide, hidrati de carbon, Virusurile cele mai simple sunt constituite numai din proteina si acid nucleic. Astfl. virusul pollomieltic este constituit din proteina siacid ribonuclelc, iar bacteriofail din proteina si acid dezoxiribonucleic. virusul febreiVirusurile mai complexe, cum sunt virusurilegripale, au genomul viral protejat de un invelis, constitu dintr-o patura intema proteica si o patura externa lipoproteica. Proteinele virale fac parte din structura capside, dar exista si proteine cu rol enzimave (polimeraze, transcriptaze etc) Multiplicarea virusurilor Virusurile se mulkipicaintr-un mod cu totul special. Aceste microorganisme se autoreproduc folosind mecanismele celulare din interiorul celulei vi, de unde iau hrana, enzimele si energia necesara ‘muttiplican. Multiplicarea virusurilr se desfasoara in mai mute etape: ‘Adsorbtia — este faza de adeziune si fixare a particule! virae la celula-gazda. Aceasta etapa este obligatorie pentru a se produce infectia in canditil naturale. Orice factor care impiedica adsorbtia Impiedica in realtate s infectia. Patrundevea virusulul in interioral celuler-gazda. In celula poate patrunde virusul in intregime sau ‘numai acidul nucleic cuplat cu o mica parte din capsula. Faza de elipsa este denumita astfel deoarece, virusul patruns in celula se dezintegreaza in acid ‘nucleic si proteina si nu poate fi pus in evidenta. Faza de multiplicare activa este aceea in care acidul nucleicsi, separat, capsida si alte componente ‘ale vieusului adult se multiplica pentru ea, in cele din urma, aceste elemente sa se cupleze sisa farmeze particule virale complete. Faca de elibetare. Viusul estfel format poate parasi velula Weplat pe mesure for se acumuleaza si produce explozia celulei-gazda, eliberandu-se si infectand alte celule. In prima varianta, eliberarea virionilor se realizeaza prin liza celule, inmugurire sau exocitozS. Numarul lor poate atinge 100.000 per/celul. ele sau cul Virusurile sunt cultivate pentru: = stabilirea dagnosticului etiologic = testarea infectionitti virusurilor = _testarea preparatelor antivirale = producerea vaccinurilorSisteme de cultivare 1. Culture colula 2. Ovembrionat de eaina 3. Animale de laborator Animalele de laborator se utlizeazlimitat (receptivitate selectivi, preexistenta infectillor, cost avansat), Se recurge la aceasta varianta numai cénd nu exist alte posibiltit (VHB, HIV, Coxsackie, etc) Constitute madele de carcetare cau de control al vaccinurilar. Animalele utiiaate curent — goricei ali ‘nou-nascuti, dar pot fi utilzati sobolani, cobal, maimute, etc. (ul embrionat de gaind (5-13 ze) reprezinta un mediu de celule nediferentiate, cu multiplicare activ, steril si lipsit de mijloace de apirare antiinfectioas8. Se utlizeaz8 in prepararea unr vaccinuri virale (ex. gripal) ~ Initial se verficéviablitatea embrionul ‘ovoscop in camera obscur’. + prelevatul se inoculeazé steril cu seringa in cavitatea amnioticd sau alantoidean’, sau pe membrana chorloalantoldeana (uullzand metoda deschisd sau this). = orificiul se parafineaza si se incubeazé la 35-37°C timp de 48-72 ore Cutturite de celule (1949 -Enders, Weller, Robbins} Celule orovenite din tesuturi adulte sau embrionare. normale sau tumorale. Plasate intr-un ‘mediu adecvat (nutrient, pH, t) ciman vibile si se multiplica. Pentru cultivarea virusurilor se utilizeazs culturile in monostrat celular.