See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/282751060

TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE A CARTOFULUI

Book · August 2004

CITATIONS READS

0 1,197

1 author:

Ioan - Sebastian Brumă

Romanian Academy
35 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Rural Development Research Platform (RDRP) View project

Laboratorul digital de toponimie View project

All content following this page was uploaded by Ioan - Sebastian Brumă on 13 October 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE
A CARTOFULUI

ing. SEBASTIAN BRUMဠ

Nr. 4 / 2004
 Publicaᘰia AGRICULTURA ECOLOGICဠ – PAᗠI SPRE VIITOR, destinatူ
promovူrii tehnologiilor specifice, precum ᗰi a informaᘰilor privind cadrul legislativ ᗰi
economia produselor ecologice, a fost lansatူ în cadrul Proiectului Sprijinirea Serviciilor din
Agriculturူ, este realizatူ de cူtre Fundaᘰia Academicူ pentru Progres Rural “Terra
Nostra”, ᗰi este publicatူ de Editura “Terra Nostra”.
Publicaᘰia îᗰi propune promovarea informaᘰiilor de strictူ utilitate, necesare iniᘰierii
ᗰi dezvoltူrii unor activitူᘰi agricole ecologice ᗰi se adreseazူ micului producူtor agricol,
precum ᗰi celor care practicူ o agriculturူ comercialူ ᗰi doresc diversificarea ᗰi
eficientizarea activitူᘰii lor. Materialele sunt elaborate de cercetူtori ᗰtiinᘰifici specializaᘰi
în economia produselor ecologice, precum ᗰi experᘰi pe domenii tehnice.
Periodicul are o apariᘰie neregulatူ, se distribuie gratuit prin Agenᘰia Naᘰionalူ de
Consultanᘰူ Agricolူ (A.N.C.A) a Ministerului Agriculturii, Pူdurilor, Apelor ᗰi Mediului
ᗰi reᘰeaua Oficiilor Judeᘰene de Consultanᘰူ Agricolူ (O.J.C.A.), prin alte structuri de
specialitate, la nivel local ᗰi naᘰional, precum ᗰi membrilor fundaᘰiei “Terra Nostra”.

Editura

3
 CUPRINS

1. Importanᘰa ᗰi utilizarea cartofului …………………………... 5

2. Particularitူᘰi botanice ᗰi biologice ………………………… 6

2.1. Rူdူcina…………………………………………………………. 6
2.2. Tulpina……………………………………………………………. 6
2.3. Frunzele………………………………………………………….. 7
2.4. Florile……………………………………………………………... 7
2.5. Fructul……………………………………………………………. 7
2.6. Sူmânᘰa …………………………………………………………. 7
2.7. Fazele de vegetaᘰie ……………………………………………... 7
2.8. Ciclul de vegetaᘰie………………………………………………. 8

3. Cerinᘰe faᘰူ de climူ ᗰi sol …………………………………... 8

3.1. Cူldura…………………………………………………………… 8
3.2. Umiditatea……………………………………………………….. 9
3.3. Lumina…………………………………………………………… 9
3.4. Solul………………………………………………………………. 9

4. Soiuri recomandate în cultura ecologicူ ………………….. 10

5. Tehnologia cadru de culturူ ………………………………… 12

5.1. Amplasarea culturii ……………………………………………… 12
5.2. Rotaᘰia……………………………………………………………. 12
5.3. Fertilizarea……………………………………………………….. 12
5.4. Lucrူrile solului………………………………………………….. 17
5.5. Plantarea cartofului……………………………………………... 20
5.6. Lucrူri de îngrijire a culturii …………………………………….. 21
5.7. Irigarea cu lturii…………………………………………………… 26
5.8. Recoltarea……………………………………………………….. 27
5.9. Pူstrarea tuberculilor de cartof ………………………………... 28

Surse de informare ᗰi documentare ……………………….. 29

4
 1. Importanᘰa ᗰi utilizူrile cartofului

Cartoful prezintူ o deosebitူ importanᘰူ în alimentaᘰia oamenilor, medicina

alopatူ, furajarea animalelor ᗰi în industria alimentarူ.
În alimentaᘰia oamenilor cartoful se foloseᗰte în stare proaspူtူ sau sub formူ
de preparate uscate ᗰi semipreparate. Pentru o mare parte a populaᘰiei cartoful
reprezintူ alimentul de bazူ în alimentaᘰie. Consumul anual de cartofi pe locuitor
oscileazူ, în diferite ᘰူri ale lumii între 44 ᗰi 140 kg. În România consumul anual de
cartofi pe locuitor este de circa 100 kg.
Datoritူ gustului plူcut, a digestibilitူᘰii ridicate ᗰi a valorii nutritive preparatele
din cartof satisfac nevoile nutritive ale populaᘰiei. Cartoful poate fi consumat fiert,
copt sau prူjit, sub formူ de supe, salate, piureuri, substituind cu succes produsele
fူinoase. Cartoful este un aliment indispensabil în alimentaᘰia dieteticူ. Compoziᘰia
chimicူ a tuberculilor (tabel nr. 1) conferူ cartofului o valoare energeticူ ridicatူ.

Compoziᘰia chimicူ a tuberculilor de cartof

Tabel nr. 1
Dupူ H. Sluᗰanschi (1969) Dupူ Schick (1966)
Compuᗰi chimici % din substanᘰa proaspူtူ % din substanᘰa proaspူtူ
Apူ 66,1 – 88,0 63,2 – 86,9
Substanᘰူ uscatူ 12,0 – 33,9 13,1 – 36,8
Substanᘰe extractive
8,7 – 26,2 8,0 – 29,4
neazotate
Proteinူ brutူ 0,8 – 4,9 0,7 – 4,6
Grူsimi brute 0,04 – 1,0 0,04 – 1,0
Celulozူ 0,2 – 2,5 0,2 – 3,5
Cenuᗰူ 0,1 – 1,9 0,5 – 1,9

Pentru consumul alimentar în stare proaspူtူ sunt mai valoroase soiurile care
conᘰin mai puᘰin amidon (12,5 – 17%) ᗰi cu un conᘰinut ridicat în proteine. Cartoful se
utilizeazူ în industria alimentarူ obᘰinându-se: fူinူ, fulgi, griᗰ, chips.
În medicina alopatူ sucul de cartof crud este folosit cu succes în ameliorarea
ᗰi/sau vindecarea anumitor afecᘰiuni, cum ar fi: gastrite, ulcere gastrice ᗰi duodenale,
dispepsii, hepatism ᗰi litiazူ biliarူ, constipaᘰie, hemoroizi, diabet, scorbut,
flegmoane, arsuri, plူgi, erupᘰii, crူpူturi.
În industrializarea cartofului se folosesc tuberculii pentru obᘰinerea de amidon,
alcool ᗰi a altor produse derivate: glucozူ, dextrozူ, cleiuri ᗰi cauciuc sintetic.
Pentru furajarea animalelor este valoros la speciile de porcine ᗰi bovine. De
regulူ se folosesc mai ales tuberculii rူniᘰi la recoltare sau cei cu dimensiuni mici. Se
cere o oarecare prudenᘰူ deoarece acumularea solaninei în tuberculi imprimူ hranei
un gust amar, care produce deranjamente ale tubului digestiv la animale, cartofii nu
se folosesc în alimentaᘰia animalelor gestante.
Cartoful este o plantူ importantူ ᗰi din punct de vedere fitotehnic deoarece:
Ø valorificူ bine terenurile uᗰoare, nisipo – lutoase;
Ø lasူ terenul curat de buruieni;
Ø valorificူ rentabil gunoiul de grajd ᗰi apa de irigaᘰii;
Ø se preteazူ bine în zonele mai umede unde cerealele nu ajung la
maturitate;

5
 Ø este o plantူ premergူtoare deosebit de valoroasူ pentru majoritatea
culturilor.
Pornind de la conceptul fundamental pe care se bazeazူ agricultura
ecologicူ, cူ natura dispune de un ansamblu de mecanisme, de relaᘰii biologice în
interacᘰiune, echilibrate între ele, care asigurူ dezvoltarea plantelor, prevenirea
bolilor, garantarea calitူᘰii produselor, în acest sistem de agriculturူ se cautူ a se
asigura plantelor cele mai bune condiᘰii de creᗰtere ᗰi dezvoltare.
Prin cultivarea cartofului în sistem ecologic valoarea tuberculilor este
superioarူ, gustul este diferit de cel al cartofilor cultivaᘰi în sistem convenᘰional iar
poluarea solului, aerului ᗰi apei este redusူ.

2. Particularitူᘰi botanice ᗰi biologice

Cartoful este o plantူ anualူ cu înmulᘰire prin tuberculi ᗰi mai rar prin
sူmânᘰူ.

2.1. Rူdူcina
Rူdူcina este pivotantူ, atunci când planta se dezvoltူ din sူmânᘰူ ᗰi
fasciculatူ când se dezvoltူ din tuberculi. Rူdူcina fascicular este formatူ din
ramificaᘰii primare, mugurale care se formeazူ la nodurile tulpinii subterane ᗰi
rူdူcini secundare sau stolonifere care sunt grupate în jurul fiecူrui stolon. Sistemul
radicular este relativ puᘰin dezvoltat, reprezentând sub 8 – 10% din masa întregii
plante având, însူ, o bunူ capacitate de absorbᘰie a apei ᗰi a elementelor nutritive.
Rူdူcinile pူtrund în sol pânူ la adâncimea de 70 – 100 cm ᗰi se rူspândesc în
jurul plantei pe o razူ de 30 – 60 c m. Sistemul radicular este mai dezvoltat la soiurile
tardive ᗰi semitardive.
Dupူ rူsူrire rူdူcinile cresc intens, masa cea mai mare înregistrându-se de
la formarea mugurilor florali la înflorire. Dezvoltarea rူdူcinilor este influenᘰatူ de
caracteristicile soiului, condiᘰiile pedo-climatice ᗰi tehnologia aplicatူ.

2.2. Tulpina
Tulpina cartofului cuprinde douူ porᘰiuni: subteranူ ᗰi aerianူ (epigee).
Tulpina se formeazူ din mugurii tuberculului la înmulᘰirea vegetativူ sau din
sူmânᘰူ la înmulᘰirea generativူ. Tulpina este ierboasူ, erectူ la începutul
vegetaᘰiei, semierectူ sau culcatူ la maturitate cu lungimea de 30 – 150 cm. Tulpina
epigee este de regulူ rotundူ în partea superioarူ ᗰi prismaticူ, triunghiularူ sau
pူtratူ în partea bazalူ având culoarea verde cu pigmentaᘰie brunူ – roᗰcatူ,
albastrူ violacee, roᗰie purpurie, acestea fiind caractere de soi. Creᗰterea intensူ a
pူrᘰii aeriene dureazူ la diferitele soiuri între 37 ᗰi 80 de zile de la rူsူrire.
În general, când raportul dintre vrejuri ᗰi tuberculi este de 1:1 tufa iᗰi înceteazူ
creᗰterea acumulându-se substanᘰe de rezervူ în tuberculi. La o culturူ de cartofi
normal dezvoltatူ, greutatea tuberculilor în final este de 3 ori mai mare decât a pူrᘰii
epigee.
Numူrul de tulpini ce se formeazူ dintr-un tubercul oscileazူ între 4 ᗰi 8, în
funcᘰie de soi, formând tufe de formူ sfericူ sau conicူ, erectူ, semierectူ, culcatူ,
rူsfiratူ sau compactူ.
Tulpina subteranူ este rotundူ pe ea formându-se rူdူcinile ᗰi stolonii.
Stolonii sunt ramificaᘰii ale tulpinii subterane, în numူr de 12 –15 la o plantူ,
sunt scurᘰi (sub 10 – 15 cm) pentru a asigura gruparea compactူ a tuberculilor în
cuib, sunt mai groᗰi decât rူdူcinile ᗰi poartူ frunze modificate (solzi) la fiecare nod,

6
având forma unor ramuri îngroᗰate, suculente, cူrnoase de culoare albူ sau
pigmentate. Ei au poziᘰie orizontalူ sau oblic în jos, cresc la început în lungime
formând noduri ᗰi internoduri, apoi se îngroaᗰူ, depူᗰind rူdူcinile de care se
diferenᘰiazူ. Stolonii îᗰi îngroaᗰူ ultimele 10 – 12 internodii la partea terminalူ,
transformându-se în tuberculi de cartofi.
Tuberculii au iniᘰial forma unor noduli, ca apoi prin creᗰterea în grosime (mai
repede) ᗰi în lungime (mai încet) sူ capete mူrimea ᗰi forma caracteristicူ soiului.
Tuberculul este o tulpinူ subteranူ tuberizatူ. Tuberculul de cartof are o parte
bazalူ cu care se prinde de stolon ᗰi o parte opusူ, apicalူ. Iniᘰierea formူrii
tuberculilor are loc la 10 – 35 de zile dupူ rူsူrirea plantelor, iar creᗰterea acestora
dureazူ 45 – 85 de zile, perioadူ consideratူ criticူ pentru apူ ᗰi substanᘰe
nutritive. În funcᘰie de raportul dintre lungimea ᗰi lူᘰimea tuberculilor se defineᗰte
forma acestora. Forma tuberculilor este un caracter de soi ᗰi poate fi: rotund, rotund-
oval, oval, oval-lung, lung-oval spre lung, lung. Dupူ greutate tuberculii se împart în:
mari (peste 120g), mijlocii (80 -120g), mici (40 - 80g) ᗰi foarte mici (sub 40g).

2.3. Frunzele
Frunzele formate dupူ germinarea seminᘰei sau pe lူstarii proveniᘰi din
tuberculi, sunt mici ᗰi simple. Celelalte frunze sunt compuse ᗰi imparipenat-sectate,
au foliole de mူrimi diferite care alterneazူ, foliola terminalူ fiind mai mare ᗰi unitူ
cu una sau ambele foliole laterale la unele soiuri. Numူrul de frunze pe tulpinူ
oscileazူ între 8 ᗰi 12, în funcᘰie de soi. Foliolele au formူ elipticူ, ovalူ, ovoidalူ,
cu vârful lung sau scurt. Frunzele au culoarea verde-închis, verde-gူlbuie sau verde-
cenuᗰie, fiind lucioase sau mate.

2.4. Florile
Florile sunt grupate în cime simple sau compuse. Petalele sunt de culoare
albူ, violacee deschis sau închis, albastrူ, albastrူ-violacee, rozူ-violacee, albူ-
gူlbuie iar anterele sunt de culoare galbenူ sau portocalie.
Polenizarea este predominant autogamူ. Înfloritul ᗰi durata lui variazူ în
funcᘰie de soi ᗰi condiᘰiile climatice. La soiurile timpurii ᗰi în zonele mai calde înfloritul
este mai slab ᗰi de duratူ scurtူ. Plantele cultivate în condiᘰii optime înfloresc ᗰi
fructificူ mai bine.

2.5. Fructul
Fructul este o bacူ de formူ sfericူ, cူrnoasူ, indehiscentူ (nu se desface),
polispermူ (150 – 200 seminᘰe). Baca este de culoare verde sau verde pigmentatူ
în albastru sau violaceu.

2.6.Sူmânᘰa
Sူmânᘰa este micူ, de formူ ovoidalူ-turtitူ, de culoare albူ-gူlbuie, cu
capacitate germinativူ mai mare în anul al doilea, fiind utilizatူ în ameliorare.

2.7. Fazele de vegetaᘰie

Fazele de vegetaᘰie prezintူ interes în tehnologia de cultivare:
Ø cunoaᗰterea intervalului de la plantare la rူsူrire ajutူ la stabilirea
lucrူrilor de îngrijire;
Ø cunoscându-se numူrul de zile de la rူsူrire la formarea tuberculilor se
evitူ irigarea în aceastူ etapူ deoarece se reduce numူrul tuberculilor ᗰi
se prelungeᗰte perioada de tuberizare;

7
 Ø dupူ formarea tuberculilor ᗰi pânူ la încetarea creᗰterii tufelor, irigarea
duce la creᗰterea randamentului la hectar;
Ø dupူ încetarea creᗰterii tufei nivelul minim de irigare poate fi scူzut.
Principalele faze de vegetaᘰie la cartof sunt prezentate în tabel nr. 2.

Fazele de vegetaᘰie la cartof

Tabel nr. 2
Numူr
Faza Organele plantei în creᗰtere intensူ
zile
Rူdူcinile primare mugurale ᗰi pူrᘰile
De la plantare la rူsူrire 15 - 30
subterane ale lူstarilor
Rူdူcinile (mai ales cele stolonifere),
De la rူsူrire la tuberizare 10 – 35
tulpinile ᗰi frunzele
De la tuberizare la încetarea Organele aeriene ᗰi în ritm foarte
25 – 45
creᗰterii tufelor intens tuberculii
De la încetarea creᗰterii
Tuberculii în ritm din ce în ce mai
tufelor la ofilirea sau uscarea 20 – 40
încetinit
acestora
Total 75 - 150

2.8. Ciclul de vegetaᘰie

Ciclul de vegetaᘰie cuprinde trei etape:
Ø repausul germinativ;
Ø creᗰterea lူstarilor;
Ø creᗰterea plantelor ᗰi tuberizarea.
Repausul germinativ începe de la recoltare ᗰi dureazူ 2 – 3 luni, timp în care
nu formeazူ lူstari.
Tuberculii, în timpul pူstrူrii, formeazူ ca ᗰi frunzele o substanᘰူ ce
stimuleazူ tuberizarea numitူ ,,hormon de tuberizare’’. Acumularea substanᘰei de
tuberizare în tubercul se face treptat, cu atât mai repede cu cât temperatura de
pူstrare este mai ridicatူ. Tuberculii buni de plantat trebuie sူ fie în stadiul II
fiziologic, când mugurii de pe partea apicalူ pornesc în vegetaᘰie.
Factorii care influenᘰeazူ evoluᘰia lူstarilor sunt: soiul cultivat ᗰi condiᘰiile de
pူstrare a tuberculilor.
În etapa de creᗰtere ᗰi tuberizare se remarcူ: creᗰterea foliarူ, procesul
inducᘰiei ᗰi desfူᗰurူrii tuberizူrii, creᗰterea ᗰi tuberizarea, procese ce se desfူᗰoarူ
consecutiv.

3. Cerinᘰe faᘰူ de climူ ᗰi sol

Dintre plantele de culturူ, cartoful se numူrူ printre cele mai pretenᘰioase în

privinᘰa satisfacerii cerinᘰelor sale biologice faᘰူ de condiᘰiile de climူ ᗰi sol.

3.1. Cူldura
Cartoful este considerat o plantူ a climatului temperat. Suma temperaturilor
medii zilnice necesare pentru obᘰinerea de producᘰii bune oscileazူ între 1500 –
3000 0C. Necesarul de cူldurူ variazူ pe parcursul vegetaᘰiei ᗰi anume:
Ø pentru germinarea tuberculilor 7 0C, pentru rူsူrire 12 - 15 0C;
Ø pentru creᗰterea tulpinilor 19 - 21 0C, maxim 420C;
Ø pentru formarea tuberculilor 16 - 18 0C, maxim 290C.

8
 Temperaturile negative care distrug planta sunt de –0,50C pentru frunze, -
0,80C pentru colᘰi, -10C pentru tuberculi, -20C pentru plantele tinere, -30C pentru
plantele mature.
Temperaturile prea ridicate sunt dူunူtoare plantei, astfel: la 25 0C nu se
formeazူ tuberculi, la 29 0C creᗰterea tuberculilor înceteazူ, tulpinile rezistူ pânူ la
420C dar pe mူsurူ ce temperatura creᗰte acestea se alungesc ᗰi cad.
Prin irigarea culturii temperatura solului se reduce cu 8 - 120C apa fiind un
regulator termic care creeazူ condiᘰii favorabile ᗰi în perioadele mai calde ale anului.
Temperatura influenᘰeazူ formarea tuberculilor ᗰi în interacᘰiune cu durata de
iluminare. La temperaturi de 16 -180C formarea tuberculilor are loc ᗰi în condiᘰii de zi
scurtူ (12 ore) ᗰi la duratူ ceva mai mare de iluminare. Dacူ temperaturile sunt de
20 – 22 0C, tuberizarea nu mai are loc decât în condiᘰii de zi scurtူ.
Recoltarea cartofului trebuie sူ se facူ la temperaturi mai mari de 6 - 70C
deoarece sub aceste valori tuberculii sunt foarte sensibili la vူtူmare.

3.2. Umiditatea
Cerinᘰele cartofului faᘰူ de umiditate sunt diferite în funcᘰie de faza de
vegetaᘰie a plantei. În perioada de la plantare, la rူsူrire, planta utilizeazူ rezerve de
apူ din tubercul, cerinᘰa este micူ. În perioada de creᗰtere a tulpinilor ᗰi tuberculilor
cerinᘰa de apူ este mai mare. În condiᘰii de secetူ este necesar irigatul. Consumul
specific de apူ oscileazူ între 167 ᗰi 659 mm, în funcᘰie de condiᘰiile climatice.
Seceta chiar de scurtူ duratူ ca ᗰi excesul de apူ fie el chiar ᗰi de scurtူ
duratူ au repercursiuni negative asupra creᗰterii plantelor, asupra nivelului producᘰiei
ᗰi a calitူᘰii acesteia. Cerinᘰele cartofului faᘰူ de umiditate sunt diferite în funcᘰie de
faza de vegetaᘰie a plantei. În perioada de la plantare la rူsူrire (15 – 30 zile)
cartoful este mai puᘰin pretenᘰios, folosind rezervele de apူ din tubercul, ca ᗰi
urmူtoarea fazူ, de la rူsူrire la tuberizare (10 – 30 de zile). Insuficienᘰa apei în
perioada de formare a tuberculilor împiedicူ procesul sau îl eᘰaloneazူ, rezultând
mai puᘰini tuberculi, cu vârste diferite, neuniformi ca rezistenᘰူ la fierbere ᗰi pူstrare
ᗰi diminuarea recoltei. Seceta în perioada de creᗰtere a tulpinilor ᗰi a tuberculilor (25
– 45 zile dupူ tuberizare ) micᗰoreazူ foarte mult producᘰia. Seceta temporarူ
provoacူ ‘’puirea’’ tuberculilor în cuib, încolᘰirea lor. Seceta prelungitူ asociatူ cu
temperaturi ridicate este cauza degenerူrii climatice a cartofului.
Excesul de apူ provoacူ înrူutူᘰirea condiᘰiilor necesare activitူᘰii biologice a
plantelor. Lipsa oxigenului în cazul excesului de apူ opreᗰte formarea tuberculilor ᗰi
stinghereᗰte creᗰterea celor formaᘰi.
Între nivelul producᘰiei ᗰi umiditatea relativူ a aerului nu existူ nici o corelaᘰie
semnificativူ, optim considerându-se o umiditate relativူ de 75%.

3.3. Lumina
Formarea tuberculilor are loc în condiᘰii de zi scurtူ, creᗰterea tuberculilor în
condiᘰii de zi lungူ, iar creᗰterea tulpinilor în condiᘰii de zi medie. Lungimea zilei de
10 – 12 ore este socotitူ optimူ pentru formarea tuberculilor. Numူrul de tuberculi ᗰi
durata perioadei de tuberizare depind de lungimea zilei iar cu cât perioada de
tuberizare este mai scurtူ, cu atât tuberculii sunt mai uniformi ca mူrime.

3.4. Solul
Cartoful este o plantူ foarte pretenᘰioasူ faᘰူ de sol, deoarece stolonii ᗰi
tuberculii sunt tulpini subterane, iar radicular este slab dezvoltat. Solul trebuie sူ
asigure o bunူ aerisire a stolonilor ᗰi tuberculilor, sူ prezinte rezistenᘰူ scူzutူ la

9
creᗰterea acestora, indiferent de umiditate. Producᘰia de tuberculi scade odatူ cu
creᗰterea conᘰinutului de argilူ, ideale fiind solurile cu un conᘰinut de 10 – 12%
argilူ. Faᘰူ de reacᘰia solului cartoful nu este prea pretenᘰios, obᘰinându-se rezultate
bune pe solurile cu pH-ul între 4,5 ᗰi 7,5.

4. Soiuri recomandate în cultura ecologicူ

Sortimentul actual cuprinde numeroase soiuri ce prezintူ rezistenᘰူ la bolile

specifice cartofului (tabel nr. 3). Din punct de vedere al perioadei de vegetaᘰie,
soiurile de cartof se împart în: timpurii, cu peroada de vegetaᘰie sub 95 de zile;
semitimpurii cu perioada de vegetaᘰie între 95 ᗰi 110 zile; semitârzii, cu perioada de
vegetaᘰie 110 – 130 zile ᗰi târzii cu perioada de vegetaᘰie mai mare de 130 zile. Din
punct de vedere al calitူᘰii, soiurile se grupeazူ în 4 clase: clasa A, cu tuberculi puᘰin
fူinoᗰi, nu se sfarmူ la fierbere ᗰi se preteazူ pentru salate; clasa B, cu tuberculi
puᘰin fူinoᗰi, nu se sfarmူ la fierbere, cu amidon fin ᗰi se utilizeazူ pentru diferite
preparate culinare; clasa C, cu tuberculi fူinoᗰi; clasa D cu tuberculi foarte fူinoᗰi ᗰi
se sfarmူ complet la fiert, au un amidon grosier ᗰi se folosesc pentru industria
amidonului.

Soiurile cultivate trebuie sူ rူspundူ urmူtoarelor cerinᘰe:

Ø rezistenᘰူ ridicatူ la boli, viroze, bacterioze, micoze;

Ø adaptabilitate la condiᘰiile de mediu;

Ø capacitate ridicatူ de producᘰie;

Ø rezistenᘰူ la transport ᗰi manevrare;

Ø sူ nu aparᘰinူ OMG – urilor (organisme modificate genetic).

10
 Soiuri de cartof pentru consum de toamnူ-iarnူ
Tabel nr. 3
Perioada de Culoarea Conᘰinutul în Producᘰie Rezistenᘰူ la
Soiul Tuberculul
vegetaᘰie florilor amidon (%) t/ha Viroze Manူ
Sante ‘’N’’ Oval-alungit,
110 – 115 Albူ 15 30 – 40 MR MR
03 galben
Super Rotund -alungit,
100 – 120 Albူ 17 – 18 50 R R
03 galben
Rotund – oval,
Escort
104 Albူ coaja galbenူ, 16,9 35 R R
02
pulpa crem
Oval-sferic,
Romano
105 Violet-deschis coaja roᗰie, 16 – 17 34 R MR
02
pulpa crem
Oval.alungit,
Desiree coaja roᗰie-
101 – 120 Roz-violacee 16 – 17 49 MR R
03 deschis, pulpa
galbenူ
Titus
120 Albူ Rotund-galben 18 – 22 30 R MR
04
Dragomirna Oval – plat,
106 – 108 Albူ 16,9 38 – 42 R MR
03 coaja galbenူ
Astral N Lung-oval, coaja
88 – 95 Albူ 14,1 34 – 35 R MR
02 galbenူ

Notူ: precocitate: 02 – semitimpurii; 03 – semitârzii; 04 – târzii

R – rezistente
MR – mijlociu de rezistent
 5. Tehnologia cadru de culturူ

5.1. Amplasarea culturii

Datoritူ faptului cူ tehnologia de culturူ a cartofului prezintူ anumite elemente
restrictive, la amplasarea culturii trebuie avute în vedere urmူtoarele:
Ø soluri profunde ᗰi fertile cu texturူ uᗰoarူ ᗰi medie;
Ø soluri fူrူ pietre, cu drenaj bun;
Ø conᘰinutul de argilူ sub 30%;
Ø apa freaticူ sub 1,5 – 2 m adâncime;
Ø soluri cu drenaj bun, ferite de inundaᘰii, exces sau stagnူri de apူ;
Ø amplasarea culturii în parcele uniforme;
Ø panta terenului sub 10% (în cazul recoltူrii cu combina sub 5 – 7%);
Ø nota de bonitare peste 40 puncte;
Ø drumuri de acces.

5.2. Rotaᘰia
Înfiinᘰarea culturilor de cartof se face, în primul rând, în funcᘰie de textura solului, pe
soluri nisipo-lutoase, luto-nisipoase ᗰi lutoase. În cadrul sistemului ecologic de cultivare a
cartofului respectarea rotaᘰiei culturilor reprezintူ o verigူ tehnologicူ foarte importantူ.
Rotaᘰia cea mai corespunzူtoare este cea de 4 ani. Cerinᘰele cartofului faᘰူ de culturile
premergူtoare sunt urmူtoarele:
Ø sူ pူrူseascူ terenul cât mai devreme;
Ø sူ lase terenul curat de buruieni, boli ᗰi dူunူtori;
Ø sူ lase în sol o cantitate cât mai mare de materie organicူ;
Ø sူ lase solul afânat, mai ales în profunzime.
În ceea ce priveᗰte planta premergူtoare, rezultatele cele mai bune se obᘰin dupူ
graminee ᗰi leguminoase perene furajere (lucerna în zonele de câmpie sau trifoiul roᗰu în
zonele umede), leguminoase anuale, dupူ cereale pူioase (grâu, secarူ, orzoaicူ, orz),
porumb siloz, bostူnoase, in pentru ulei, floarea soarelui. Dacူ culturile de in pentru ulei
sau floarea soarelui au fost atacate de putregaiul cenuᗰiu ( Bothrytis cinerea) acestea se
evitူ ca plante premergူtoare pentru cartof. Se va evita a mplasarea cartofuului pe o solူ
cultivatူ cu lucernူ dacူ aceasta a fost puternic infestatူ de cuscutူ deoarece aceastူ
buruianူ paraziteazူ ᗰi cartoful. Cartoful nu se cultivူ dupူ plante din familia Solanaceae,
dupူ tutun ᗰi lupin deoarece acestea lasူ terenul infestat cu Fusarium sp. , care se
transmite la cartof prin sol. Cartoful este o excelentူ plantူ premergူtoare pentru
majoritatea culturilor.

5.3. Fertilizarea
5.3.1. Principalele elemente nutritive
Consumul de elemente nutritive, pentru o producᘰie de 1000 kg tuberculi ᗰi pူrᘰile
aeriene este de 5,6 kg azot, 1,8 kg fosfor, 7,5 kg potasiu, 3,1 kg calciu ᗰi 1,6 kg magneziu.
Azotul este elementul care acᘰioneazူ cel mai mult asupra producᘰiei, prin
favorizarea creᗰterii masei foliare, deci a suprafeᘰei de fotosintezူ ᗰi a tuberculilor. Azotul
influenᘰeazူ conᘰinutul de proteine din tuberculi. Excesul de azot poate produce resorbᘰia
unor stoloni ᗰi tuberculi, diminueazူ conᘰinutul ᗰi dimensiunile grူunciorilor de amidon.
Când excesul de azot se asociazူ cu temperaturi mai scူzute, se acumuleazူ în tuberculi
acid clorogenic, care le imprimူ gust neplူcut, cauzeazူ înnegrirea lor la fierbere ᗰi le
micᗰoreazူ rezistenᘰa la pူstrare. Insuficienᘰa azotului din sol sau foamea de azot a
cartofilor se manifestူ prin încetarea creᗰterii, îngူlbenirea frunzelor ᗰi chiar uscarea lor
pe margini. La 1 kg azot se obᘰin în ᘰara noastrူ între 40 ᗰi 110 kg tuberculi.

12
 Fosforul acᘰioneazူ asupra creᗰterii sistemului radicular, mူrind posibilitatea de
hrူnire a plantelor. Totodatူ grူbeᗰte coacerea tuberculilor, fapt ce influenᘰeazူ negativ
producᘰia, deoarece scurteazူ perioada de vegetaᘰie. De aceea trebuie sူ existe un raport
favorabil între fosfor ᗰi azot. Fosforul contribuie la sporirea conᘰinutului de amidon cu 1-
2%. Carenᘰele de fosfor se manifestူ prin încreᘰirea frunzelor ᗰi arsuri pe frunze. La 1 kg
fosfor se obᘰin în ᘰara noastrူ între 40 ᗰi 50 kg tuberculi.
Potasiul este consumat de cartof în cantitူᘰi foarte mari, el grူbeᗰte creᗰterea
tulpinilor ᗰi frunzelor ᗰi deci favorizeazူ fotosinteza. Totodatူ accelereazူ migrarea
amidonului sintetizat în frunze spre tuberculi ᗰi contribuie la sinteza substanᘰelor proteice,
iar în anii secetoᗰi se observူ o prelungire a vegetaᘰiei ᗰi deci o sporire a producᘰiei de
tuberculi. Lipsa pronunᘰatူ a potasiului din sol duce la stagnarea creᗰterii plantelor, la
uscarea frunzelor ᗰi la alte fenomene clorotice. La 1 kg potasiu se obᘰin în ᘰara noastrူ
între 10 ᗰi 15 kg tuberculi.
Calciul este consumat în cantitူᘰi destul de mari, dar în soluri neutre sau chiar uᗰor
acide se gူseᗰte în cantitate suficientူ ca sူ satisfacူ o recoltူ bunူ de tuberculi. În
solurile cu aciditate pronunᘰatူ (pH sub 5) se simte lipsa calciului care se manifestူ prin
clorozူ ᗰi încreᘰirea frunzelor, ca ᗰi prin tuberculi mai puᘰini.
Magneziul este consumat de cartof în cantitate apropiatူ de cea a fosforului. Lipsa
lui se simte mai ales în solurile acide ᗰi se manifestူ la plante în acelaᗰi fel ca ᗰi lipsa
calciului.

5.3.2. Fertilizarea cu gunoi de grajd

În agricultura ecologicူ gunoiul de grajd reprezintူ principala sursူ de elemente
nutritive pentru plante. Prin introducerea îngrူᗰူmintelor organice la fertilizarea cartofului,
pe lângူ aportul de elemente nutritive se amelioreazူ însuᗰirile fizice ᗰi h idrofizice ale
solului, activitatea microorganismelor. Pe solurile grele cu tendinᘰူ de compactare,
îngrူᗰူmintele organice mူresc gradul de aerare a solului. Gunoiul de grajd mူreᗰte
capacitatea de absorbᘰie a solului, îmbunူtူᘰeᗰte pH –ul ᗰi capacitatea de tamponare.
Efectul favorabil al gunoiului de grajd creᗰte mai ales pe terenurile irigate unde pe lângူ
creᗰterea gradului de valorificare a îngrူᗰူmintelor contribuie mult la îmbunူtူᘰirea ᗰi
menᘰinerea însuᗰirilor hidrofizice ale solului. Efectul gunoiului asupra producᘰiei depinde
mult de cantitatea, calitatea, gradul de fermentare, momentul de aplicare ᗰi modul de
încorporare în sol, de condiᘰiile climatice. La cultura cartofului se preferူ gunoiul de grajd
descompus celui proaspူt, incomplet descompus care va deveni activ prea târziu în
perioada de vegetaᘰie ᗰi poate avea o serie de efecte nedorite asupra tuberculilor de
cartofi, ca: reducerea conᘰinutului de substanᘰူ uscatူ, eventual imprimarea unui miros ᗰi
gust neplူcut. Întârzierea posibilူ a maturizူrii tuberculilor cauzeazူ scူderea rezistenᘰei
acestora la vူtူmare ᗰi o serie de probleme de pူstrare. Gunoiul proaspူt poate cauza
uscarea bilonului dupူ plantare.
Se pot identifica o serie de avantaje ᗰi unele probleme legate de utilizarea gunoiului
de grajd, ca îngrူᗰူmânt, la cultura cartofului.
Avantajele folosirii gunoiului de grajd:
Ø constituie un produs natural;
Ø în doze raᘰionale nu polueazူ mediul înconjurူtor ᗰi nici produsele agricole;
Ø are un însemnat aport de macro ᗰi microelemente;
Ø conᘰine o serie de bacterii ᗰi hormoni necesare microfaunei ᗰi microflorei solului;
Ø îmbunူtူᘰeᗰte structura solului;
Ø reduce efectul de tasare ᗰi compactare a solului.

13
 Probleme legate de folosirea gunoiului de grajd:
Ø constituie un volum mare, costisitor de manevrat, transportat ᗰi administrat;
Ø necesitူ multe manipulူri ᗰi transporturi pânူ ce ajunge de la locul de formare
la locul de fermentare ᗰi de administrare;
Ø depozitarea gunoiului pânူ în momentul utilizူrii ocupူ suprafeᘰe destul de mari
de teren ᗰi necesitူ amenajူri speciale;
Ø trebuie administrat toamna cu vârfuri mari de muncူ (recoltat, arat, semူnat etc)
când ᗰi mijloacele de transport sunt solicitate la maxim;
Ø pânူ la administrare se pierd cantitူᘰi mari de azot;
Ø nu se poate aplica fazial;
Ø dacူ nu este bine fermentat constituie o sursူ însemnatူ ᗰi periculoasူ de
infestare a terenului cu seminᘰe de buruieni.
Folosirea gunoiului de grajd la cartof este indicatူ numai dupူ fermentarea
corespunzူtoare pe platformူ. Gunoiul bine fermentat este omogen, nu se disting
componentele, nu are miros înᘰepူtor, nu emanူ amoniac cu efect de ardere iar
elementele nutritive sunt accesibile plantelor.
Conᘰinutul de elemente nutritive ᗰi materie organicူ variazူ în funcᘰie de calitatea
gunoiului de grajd (tabel nr 4) ᗰi de specia de animale de la care provine (tabel nr 5).

Conᘰinutul de elemente nutritive ᗰi materie organicူ a gunoiului de grajd în funcᘰie

de calitatea acestuia
Tabel nr 4
Conᘰinutul în kg s.a. la 1tonူ gunoi de grajd
Elemente
Calitate bunူ Calitate medie Calitate slabူ
N 5–8 4–5 3–4
P2O5 2,5 – 5 2 – 2,5 1,5 – 2
K2O 6–8 5–6 3–5
Materie organicူ 18 – 20 15 – 18 10 – 15
Raport C/N 20 – 25/1 20 – 25/1 25 – 30/1

Conᘰinutul de elemente nutritive ᗰi materie organicူ a gunoiului de grajd în funcᘰie

de specia de animale de la care provine
Tabel nr 5
Conᘰinut în %
Specia
s.u. Materie organicူ N P2O5 K2O CaO MgO
Bovine 15-25 20 0,4-0,5 0,1-0,4 0,5-1 0,3-0,4 0,06
Cabaline 15-25 25 0,5-0,6 0,1-0,5 0,4-1,1 0,2-0,4 0,08
Ovine 25-35 31 0,8-0,9 0,1-0,3 0,6-1,5 0,2-0,4 0,1
Porcine 20-30 25 0,4-0,5 0,1-0,2 0,5-0,8 0,1-0,4 0,05
Pူsူri 20-30 40 1,5-1,7 1,4-1,5 0,8-0,9 2,3-2,4 -

Gunoiul de grajd se administreazူ toamna prin împrူᗰtiere manualူ sau

mecanizatူ cu ajutorul maᗰinilor de tip MIG – 5 sau MIG – 6 ᗰi se încorporeazူ în sol
odatူ cu arူtura de bazူ. Adâncimea de încorporare a gunoiului de grajd nu trebuie sူ fie
prea mare, pentru ca, temperatura ᗰi lipsa de aer sူ nu frâneze procesele de
descompunere ᗰi mineralizare. În zonele mai umede ᗰi mai reci gunoiul de grajd se va
încorpora la adâncimi mai mici (20 – 25 cm), iar în cele mai calde la adâncimi mai mari (25

14
– 30 cm). Pe solurile nisipoase, luto-nisipoase, nisipo-lutoase ᗰi chiar lutoase încorporarea
gunoiului de grajd se va face mai adânc decât pe solurile argiloase.

5.3.3. Fertilizarea cu îngrူᗰူminte organice pe bazူ de resturi vegetale de la

culturile premergူtoare
Dupူ diferite culturi rူmân în sol cantitူᘰi însemnate de restur i vegetale, care dupူ
mineralizare, pot contribui la îmbunူtူᘰirea solului cu elemente nutritive. Conᘰinutul în azot
al resturilor vegetale de la culturile premergူtoare este prezentat în tabelul nr. 6

Conᘰinutul în azot al resturilor vegetale de la culturile premergူtoare

Tabel nr. 6
Sursa Conᘰinutul în kg N s.a./tonူ
Paie de cereale 4–5
Tulpini de porumb 6 – 7,5
Leguminoase 10 – 14
Mraniᘰူ 20 – 25

5.3.4. Fertilizarea cu îngrူᗰူminte verzi

Îngrူᗰူmintele verzi sunt diferite plante care se cultivူ în mod special, singure sau
în amestec, pentru a îmbunူtူᘰi însuᗰirile solului. Majoritatea plantelor cultivate ca
îngrူᗰူmânt verde fac parte din trei familii botanice, ᗰi anume:
1. Familia Leguminosae: mazူre, bob, mူzူriche, lupin, fasoliᘰူ, soia, trifoi,
sulfinူ, coroniᗰte
2. Familia Cruciferae: rapiᘰူ, muᗰtar, siletta
3. Familia Gramineae: secarူ, triticale ᗰi ovူzul în amestec cu leguminoasele
anuale.
Datoritူ efectelor lor pozitive asupra solului, îngrူᗰူmintele verzi au fos t remarcate
încူ din antichitate.
Îngrူᗰူmintele verzi prezintူ urmူtoarele avantaje:
Ø îmbogူᘰesc terenul cu azot;
Ø îmbogူᘰesc terenul în substanᘰe organice, în special hidraᘰi de carbon;
Ø solubilizeazူ ᗰi transportူ elementele nutritive din straturile mai puᘰin profunde
ale solului;
Ø împiedicူ levigarea elementelor nutritive;
Ø intensificူ activitatea microorganismelor;
Ø împiedicူ pierderea apei de la suprafaᘰa solului;
Ø datoritူ creᗰterii rapide a pူrᘰii aeriene împiedicူ dezvoltarea buruienilor;
Ø oferူ protecᘰie împotriva eroziunii;
Ø rူdူcinile plantelor mူrunᘰesc ᗰi aereazူ solul, în unele cazuri anumite plante
sunt folosite pentru distrugerea hardpanului;
Îngrူᗰူmintele verzi prezintူ ᗰi dezavantaje:
Ø costuri relativ mari pentru înfiinᘰare, recoltare, încorporare;
Ø pot provoca blocarea azotului mineral ᗰi pot intensifica mineralizarea materiei
organice din sol;
Ø dacူ încorporarea nu s-a realizat corespunzူtor pot sူ aparူ probleme pentru
cultura care urmeazူ;
În primul rând îngrူᗰူmintele verzi constituie o importantူ sursူ de elemente
nutritive. În tabelul nr.7 este prezentat aportul de elemente nutritive pe care-l aduc diferite
speci de plante cultivate ca îngrူᗰူmânt verde.

15
 Aportul de elemente nutritive pe care-l aduc diferite speci de plante cultivate ca
îngrူᗰူmânt verde.
Tabel nr. 7
Cantitatea de elemente nutritive din partea aerianူ
Specia
N (kg/ha) P2O5 (kg/ha) K2O (kg/ha)
Trifoi 30-70 10-20 40-70
Bob 30-100 10-30 30-120
Mူzူriche 50-70 15-20 50-80
Rapiᘰူ 50-100 20-40 80-180
Muᗰtar alb 40-80 20-30 80-120
Siletta 30-180 20-60 80-220

Pentru obᘰinerea de îngrူᗰူminte verzi se pot semူna plante sub formူ de culturူ
principalူ, în deosebi pe solurile nisipoase foarte sူrace, dar mai ales se seamူnူ ca
plante secundare dupူ miriᗰte. Semူnatul se executူ cu semူnူtori de tip SUP reglate
corespunzူtor.
Plantele semူnate se lasူ în vegetaᘰie pânူ la înflorit, apoi se tူvူlugesc sau se
zdrobesc cu freza rotativူ. Stadiul optim al lucrူrii este înainte de înspicare la graminee ᗰi
în primul stadiu de înflorire la dicotiledonate.
Încorporarea în sol a biomasei vegetale se face superficial, la 5-10 cm în solurile
grele ᗰi la 10-20 în solurile uᗰoare. Înainte de încorporare se poate realiza o compostare
de scurtူ duratူ (5-6zile) la suprafaᘰa solului. Brumele de toamnူ au efect pozitiv asupra
calitူᘰii îngrူᗰူmântului verde. Îngrူᗰူmintele verzi nu se încorporeazူ în sol imediat
dupူ ploi.
Descompunerea îngrူᗰူmintelor verzi trebuie sူ fie progresivူ ᗰi pe c ât posibil
completူ înainte de semူnatul culturii de bazူ. Pentru a nu avea efecte negative se are în
vedere ca masa vegetativူ sူ sufere o bunူ fermentare, sူ nu se descompunူ anaerob
în straturile mai adânci ale solului.

5.3.5. Fertilizarea fazialူ

Cultura de cartof în sistem ecologic poate fi fertilizatူ fazial cu unul din produsele:
Ø Bionat: îngrူᗰူmânt foliar concentrat, cu macro ᗰi microelemente ᗰi cu extract
natural din plante. Are ca efect creᗰterea acceleratူ a plantelor, stimuleazူ
formarea unui numူr mare de tuberculi, înlူturူ efectele carenᘰelor de
microelemente, mူreᗰte rezistenᘰa plantelor la boli ᗰi la secetူ. Se aplicူ 3
tratamente la interval de 10 – 12 zile în perioada de vegetaᘰie. În total se
administreazူ o cantitate de 3 – 8 litri/ha, într-o concentraᘰie de 0,1%.
Ø Ecofert (101 sau 212): sunt îngrူᗰူminte foliare complexe cu azot, fosfor,
potasiu ᗰi microelemente. Aplicarea lor stimuleazူ dezv oltarea vegetativူ ᗰi
sinteza hidraᘰilor de carbon. Se administreazူ 1,5 – 3 litri/ha, în soluᘰie de 0,3 –
0,5 %concentraᘰie. Se recomandူ 2 – 3 tratamente.
Ø Folplant (F-231): îngrူᗰူmânt foliar complex cu azot, fosfor, potasiu ᗰi
microelemente. Este indicat pentru primele faze de creᗰtere intensivူ a
plantelor, stimuleazူ dezvoltarea vegetativူ, întူreᗰte sistemul radicular. Se
recomandူ aplicarea a 3 tratamente cu F-231 în concentraᘰie de 1%.
Atenᘰie!!! Acest produs nu este compatibil cu soluᘰiile cuprice.

16
 5.4. Lucrူrile solului

Cartoful, datoritူ particularitူᘰilor sale biologice de a forma producᘰia s ubteran

manifestူ o deosebitူ sensibilitate faᘰူ de condiᘰiile de sol. Pri n lucrူrile solului se
urmူreᗰte:
Ø realizarea unui strat afânat, bine mူrunᘰit ᗰi aerat pe o adâncime cât mai mare;
Ø modelarea suprafeᘰei solului;
Ø realizarea ᗰi menᘰinerea unui regim optim de temperaturူ ᗰi de aer;
Ø eliminarea excesului ᗰi înmagazinarea unor cantitူᘰi cât mai mari de apူ;
Ø favorizarea pူtrunderii cât mai uᗰor a rူdူcinilor în adâncime;
Ø punerea la dispoziᘰia plantelor a elementelor nutritive din sol;
Ø încorporarea îngrူᗰူmintelor organice precum ᗰi a resturilor vegetale;
Ø combaterea buruienilor ᗰi a dူunူtorilor din sol;
Ø crearea condiᘰiilor prielnice pentru activitatea microbianူ din sol.

Lucrူrile solului pot avea efect maxim numai dacူ se respectူ urmူtoarele
principii:
Ø sူ fie executate numai cu maᗰinile ᗰi utilajele adecvate;
Ø maᗰinile sူ fie corect reglate, echipate ᗰi întreᘰinute corespunzူtor;
Ø lucrူrile sူ fie executate numai în perioada optimူ;
Ø se vor executa numai lucrူrile necesare, cu minim de treceri;
Ø toate lucrူrile se vor face de cea mai bunူ calitate pentru a nu fi necesarူ
corectarea lor;
Ø unde este posibil sူ se foloseascူ maᗰini de mare productivitate.

5.4.1. Lucrူrile solului executate toamna

Aceste lucrူri au ca scop tocarea ᗰi încorporarea buruienilor, a resturilor vegetale ᗰi
a îngrူᗰူmintelor, afânarea solului. Pregူtirea terenului pentru cultura cartofului trebuie
începutူ imediat dupူ recoltarea plantei premergူtoare, încူ din luna august ᗰi terminatူ
cel târziu pânူ la jumူtatea lunii noiembrie. Lucrူrile solului executate toamna sunt:
dezmiriᗰtitul, arူtura, prelucrarea arူturii, executarea biloanelor din toamnူ.
5.4.1.1. Dezmiriᗰtitul
Aceastူ lucrare se executူ imediat dupူ recoltarea culturii premergူtoare ᗰi
eliberarea terenului de paie, resturi vegetale sau alte produse rူmase în urmူ, care ar
putea împiedica lucrူrile solului. Dezmiriᗰtitul este recomandat mai ales în cazul în care
arူtura nu poate fi efectuatူ în circa 2 –3 sူptူmâni de eliberarea terenului.
Prin dezmiriᗰtit se realizeazူ:
Ø distrugerea, tocarea ᗰi încorporarea în sol a resturilor vegetale inclusiv a
buruienilor pentru a favoriza descompunerea ᗰi mineralizarea lor;
Ø reducerea pierderilor de apူ prin evaporare ᗰi înlesnirea acumulူrii apei din
precipitaᘰii;
Ø crearea condiᘰiilor optime de temperaturူ, aer ᗰi umiditate;
Ø încorporarea seminᘰelor de buruieni, a samulastrei ᗰi stimularea rူsူririi lor pânူ
în toamnူ când pot fi îngropate prin arူturူ;
Ø fragmentarea organelor vegetative subterane prin care se înmulᘰesc unele specii
perene de buruieni, în vederea epuizူrii lor;
Ø distrugerea unor dူunူtori din sol (rozူtoare, insecte, larve);
Ø nivelarea solului ᗰi crearea unor condiᘰii mai bune de lucru pentru utilajele care
vor lucra în continuare.

17
 5.4.1.2. Arူtura
Arူtura adâncူ de toamnူ este una dintre cele mai importante lucrူri ale solului
care constူ în întoarcerea, mူrunᘰirea ᗰi amestecarea unui strat mai gros din partea
superioarူ a profilului de sol fertil. Prin aceastူ lucrare se realizeazူ afânarea ᗰi aerarea
puternicူ a solului, ceea ce duce la îmbunူtူᘰirea stူrii fizice, hidro – fizice ᗰi de aeraᘰie a
acestuia, condiᘰie necesarူ activitူᘰii tuturor factorilor care mijlocesc transformarea
materiei organice din sol în forme accesibile plantelor. Prin arူturူ se încorporeazူ ᗰi se
amestecူ în sol resturile vegetale ᗰi îngrူᗰူmintele organice. Datoritူ rူsturnူrii
brazdelor, prin arူturူ se distrug o mare parte din buru ieni. Foarte multe seminᘰe de
buruieni sunt forᘰate sူ germineze mai repede, iar restul seminᘰelor se introduc în straturi
mai adânci, de unde nu mai pot germina. Din straturile mai adânci se aduc la suprafaᘰူ o
serie de larve dူunူtori, care sunt distruᗰi la suprafaᘰa solului. Adâncimea arူturii depinde
în primul rând de grosimea stratului de sol fertil, de textura solului ᗰi de gradul de tasare
pe profil. Pe solurile profunde se arူ la adâncimea de 30 – 35 cm, iar pe solurile cu stratul
fertil subᘰire sau pe solurile uᗰoare ᗰi afânate la adâncimea de 20 – 25 cm. Adâncimea
arူturii se va modifica de la an la an cu câᘰiva centimetri pentru a nu se forma hardpan. În
cazul în care se formeazူ hardpanul, sau sub nivelul arူturii existူ un strat mai tasat care
este impermeabil (situaᘰie întâlnitူ frecvent pe solurile irigate) se recomandူ subsolajul la
10 – 15 cm sub talpa plugului. Pentru ca lucrarea sူ fie de bunူ calitate trebuie respectate
o serie de cerinᘰe agrotehnice, ᗰi anume:
Ø sူ se efectueze în perioada optimူ pentru fiacare zonူ pedoclimaticူ ᗰi tip de
sol;
Ø adâncimea de lucru sူ fie de 20 – 35 cm, cu sau fူrူ subsolaj, în funcᘰiie de
condiᘰiile de sol;
Ø sူ se execute la umiditatea optimူ a solului, la temperaturi > 0 0C;
Ø gradul de mူrunᘰire al solului sူ fie 75%, fူrူ bulgူri;
Ø suprafaᘰa arူturii trebuie sူ fie uniformူ, nivelatူ, sူ nu aibူ coame sau ᗰanᘰuri,
fူrူ greᗰuri ᗰi cu capetele încheiate;
Ø brazdele sူ fie bine rူsturnate, drepte ᗰi paralele;
Ø sူ încorporeze ᗰi sူ acopere prin rူsturnare toate resturile vegetale ᗰi
îngrူᗰူmintele aplicate (gradul de acoperire 90%);
Ø anual se va schimba sensul arူturii ᗰi metoda de arat prevenind denivelarea
solului;
Ø pe terenurile în pantူ sူ se execute de-a lungul curbelor de nivel sau cu o micူ
înclinaᘰie pentru a permite scurgerea apei dintre rigole în cazul precipitaᘰiilor
abundente.
5.4.1.3. Prelucrarea terenului
Prelucrarea ᗰi nivelarea arူturii din toamnူ se recomandူ, în primul rând pe
terenurile care nu se taseazူ în timpul toamnei ᗰi al iernii ᗰi în zonele în care datoritူ
primူverilor umede patul germinativ se poate realiza în condiᘰii mai grele ᗰi cu întârziere.
Lucrarea se executူ imediat dupူ terminarea aratului, sau în momentul în care umiditatea
solului permite o mူrunᘰire ᗰi o nivelare corespunzူtoare.
5.4.1.4. Pregူtirea biloanelor din toamnူ (Figura nr. 1)
În unele situaᘰii executarea biloanelor din toamnူ este o lucrare foarte eficientူ. Se
recomandူ în cazul terenurilor mai grele ᗰi mai umede, pe care primူvara de obicei se
poate intra ᗰi planta ma târziu, dar care nu sa taseazူ ᗰi nu formeazူ crustူ în timpul
iernii. Biloanele se pot executa din toamnူ ᗰi dacူ se doreᗰte o plantare mai timpurie.
Bilonarea din toamnူ are avantajul cူ se evitူ tasarea ᗰi lucrူrile de pregူtire a s olului de
primူvara. Biloanele formate permit plantarea mai timpurie ᗰi asigurူ o mai bunူ

18
mူrunᘰire a solului în bilon. Primူvara, cu ocazia plantူrii organele de despicare ᗰi de
refacere a bilonului de la maᗰina de plantat realizeazူ o mူrunᘰire perfectူ a solului în
bilon. Avantajele economice ᗰi tehnologice ale realizူrii bilonului din toamnူ sunt:
Ø prin discuirea arူturii ᗰi realizarea biloanelor din toamnူ se consumူ mai puᘰin
combustibil decât cu lucrarea de pregူtire a patului germinativ primူvara;
Ø datoritူ suprafeᘰei mai mari de expunere la ger mူrunᘰirea solului este mult mai
bunူ;
Ø solul modelat reᘰine mai bine zူpada ᗰi precipitaᘰiile din timpul iernii;
Ø primူvara solul se zvântူ ᗰi se încူlzeᗰte mai repede iar plantarea se poate
face mai repede;
Ø primူvara nu mai sunt necesare alte lucrူri de pregူtire a patului germinativ;
Ø scade consumul de motorinူ, reducându-se astfel ᗰi poluarea aerului cu noxe;
Ø solul din bilon se afâneazူ ᗰi se mူrunᘰeᗰte mult mai bine datoritူ dublei
prelucrူri din timpul plantူrii.
În cazul biloanelor executate din toamnူ, primူvara plantatul trebuie sူ se execute
cât mai devreme posibil, înainte ca solul din biloane sူ se usuce prea tare iar pe suprafaᘰa
biloanelor sူ se formeze crustူ.

Figura nr. 1 Pregူtirea biloanelor din toamnူ

19
 5.4.2. Lucrူrile solului executate primူvara
Primူvara trebuie sူ se execute cât mai puᘰine lucrူri mecanice, mai ales cât mai
puᘰine treceri. Se va intra pe teren când umiditatea solului este corespunzူtoare, când
acesta nu se taseazူ ᗰi când nu se prinde de roᘰile tractorului.
5.4.2.1. Nivelarea
Lucrarea este necesarူ numai în cazul în care toamna arူtura nu a fost nivelatူ, iar
primူvara terenul prezintူ denivelူri mai mari. Pentru o nivelare mai bunူ ᗰi osfူrâmare
mai uᗰoarူ a brazdelor solul nu trebuie sူ fie prea uscat.
5.4.2.2. Pregူtirea patului germinativ
Scopul este realizarea unui pat germinativ cu o profunzime de 15 – 20 cm, bine
mူrunᘰit, uniform ᗰi nivelat în care plantarea sူ se facူ în condiᘰii optime, sူ permitူ
realizarea biloanelor corespunzူtor de mari din sol afânat ᗰi mူrunᘰit, care sူ acopere
bine tuberculii plantaᘰi pe rând. Prin pregူtirea patului germinativ se vor distruge buruienile
apူrute primူvara timpuriu. Solul prelucrat pe adâncimea de plantare trebuie sူ asig ure
condiᘰii bune pentru creᗰterea rူdူcinilor ᗰi a colᘰilor dupူ plantare. Prin aceastူ lucrare
se realizeazူ ᗰi o nivelare a suprafeᘰei solului, care sူ permitူ plantarea tuberculilor la
adâncime uniformူ.

5.5 Plantarea cartofului

Materialul de plantat trebuie sူ fie sူnူtos, liber de boli ᗰi dူunူtori, sူ aparᘰinူ
soiului ᗰi categoriei biologice stabilite pentru zonူ. Mူrimea tuberculilor trebuie sူ fi e de
40 – 70 g. Epoca optimူ de plantare este determinatူ de zvântarea solului pânူ la
adâncimea de plantare plus încူ 3 – 4 cm, în aᗰa fel încât sူ se poatူ efectua lucrူrile de
pregူtire a solului fူrူ tasူri puternice. Nu trebuie sူ se aᗰtepte realizarea în sol a
temperaaturii de 70C, la care începe pornirea colᘰilor, deoarece pot interveni ploi care sူ
întârzie lucrarea de plantare. Tuberculii nu sunt afectaᘰi în sol de temperaturi mai scူzute
deoarece nu pornesc în vegetaᘰie pânူ când în sol nu se realizeazူ temperatura specificူ
de 6 – 7 0C. Calendaristic, în zona de Nord – Est cartoful se planteazူ pânူ la data de 15
aprilie.
Densitatea de plantare
Pentru cartoful care se recolteazူ la maturitate asigurarea unui numူr de 220 – 240
de mii de tulpini la ha este suficient pentru a realiza producᘰii la nivelul potenᘰialului soiului
în condiᘰii corespunzူtoare. Aceastူ densitate se asigurူ cu 45.000 – 55.000 tuberculi
plantaᘰi la hectar. La o greutate medie de 40 – 60 g a tuberculului, este necesar 3.000 –
3.300 kg material de plantat la hectar.
Distanᘰa de plantare între rânduri depinde de maᗰina utilizatူ la plantare ᗰi variazူ
între 50 – 62,5 – 70 cm. Plantarea cartofului la distanᘰe mai mari (70, 75 ᗰi chiar 80 cm)
între rânduri este mai avantajoasူ pentru mecanizarea lucrူrilor de îngrijire ᗰi recoltare,
obᘰinându-se producᘰii practic egale cu cele obᘰinute la distanᘰe mai mici între rânduri.
Distanᘰa dintre tuberculi pe rând este de 19 – 27 cm.
Adâncimea de plantare
Cartoful se planteazူ mecanizat, de regulူ prin acoperire cu biloane. Maᗰinile
trebuie astfel reglate încât sူ rezulte un bilon uniform încheiat simetric faᘰူ de coamူ, lat
la bazူ de circa 38 – 42 cm ᗰi înalt de 12 – 15 cm deasupra pူrᘰii superioare a tuberculilor
la bilon mic ᗰi 20 – 25 cm la bilon mare, astfel ca dupူ aᗰezarea pူmântului în bilon
tuberculii sူ fie acoperiᘰi cu un strat de pူmânt de 8 – 9 cm ᗰi respectiv 16 – 19 cm.
Cartoful se poate planta ᗰi fူrူ bilon, în urma plugului, terenul rူmânând dupူ plantare ca
o arူturူ. Aceastူ tehnicူ de plantare se poate face doar manual ᗰi pe suprafeᘰe mici.

20
 5.6. Lucrူri de îngrijire a culturii
De la plantare la rူsူrire intervalul este de peste 30 de zile, în acest interval trebuie
distruse buruienile ᗰi crusta care se poate forma mai ales pe terenurile grele ᗰi în anii
ploioᗰi.

5.6.1. Combaterea buruienilor

Rezultatele cele mai bune se obᘰin atunci când lucrူrile se fac imediat ce a par
buruienile. Prima lucrare se executူ la 10 – 14 zile de la plantare când plantarea s-a fူcut
cu biloane, se lucreazူ terenul cu grapa-plasူ în agregat de 3 câmpuri, cu lူᘰimea de
lucru de 8,4 m ᗰi o vitezူ de înaintare de 5 – 7 km/orူ. Grapa distruge buruienile ᗰi crusta
de pe coama biloanelor dar ᗰi de pe intervalul dintre biloane. Dupူ 1 – 4 zile se lucreazူ
din nou, de data aceasta cu cultivatorul echipat cu piese tip rariᘰူ. Se distrug buruienile ᗰi
crusta din spaᘰiul dintre biloane ᗰi prin refacerea acestora se acoperူ ᗰi se înူbuᗰူ
buruienile ce au tendinᘰa de a rူsူri. Lucrarea succesivူ cu grapa plasူ ᗰi cultivatorul cu
piese ti rariᘰူ, de refacere a bilonului se repetူ încူ o datူ sau de 2 ori, dupူ intervale de
8 -–12 zile. Astfel se realizeazူ o bunူ îngrijire a culturii pânူ la rူsူrire, dacူ terenul nu
este puternic îmburuienat cu specii perene de buruieni. Dacူ dupူ plantare terenul
rူmâne plan, îngrijirea culturii se face prin 2 – 3 treceri cu grapa cu colᘰi reglabili care
distruge atât crusta cât ᗰi buruienile anuale.
Dupူ rူsူrire îngrijirea culturilor de cartof se face de asemenea diferenᘰiat dupူ
cum s-au realizat sau nu biloane. La plantatul plan se executူ o praᗰilူ mecanicူ între
rândurile de plante vizibile pe rând la adâncimea de 8 – 10 cm, cu zonူ de protecᘰie de 12
– 15 cm ᗰi viteza de înaintare de 4 – 5 km/orူ. Urmူtoarele lucrူri sunt de bilonare de
obicei în numူr de 2 – 3. La prima bilonare, bilonul nu se face prea înalt (sူ nu acopere
planta), înူlᘰimea lui fiind din ce în ce mai mare la lucrူrile urmူtoare. În final trebuie sူ
rezulte un bilon de 13 – 15 cm înူlᘰime deasupra tuberculului plantat. Bilonul trebuie sူ fie
bine încheiat pe coamူ, asigurând o bunူ dezvoltare a tuberculilor, înူbuᗰirea buruienilor
ᗰi scurgerea apei pe taluzurile biloanelor, prevenind excesul de apူ în zona cuiburilor ᗰi
infestarea cu manူ a tuberculilor de la frunzele bolnave cူzute pe bilon. În cazul infestူrii
cu buruieni perene, se va executa o praᗰilူ manualူ completူ pe rând sau 1 – 2 lucrူri de
plivit. Dacူ plantatul s-a fူcut în biloane se executူ doar lucrူri de îngrijire a bilonului (de
refacere) ᗰi în acest caz poate fi necesarူ intervenᘰia manualူ de distrugere a unor
buruieni perene. La bilonူrile târzii sunt folosite ridicူtoarele de vrejuri pentru a preveni
distrugerea lor.
La culturile irigate lucrူrile de îngrijire se coreleazူ cu udူrile, mai întâi se face
udarea ᗰi apoi se efectueazူ prူᗰitul sau bilonatul, afânând solul ᗰi refူcând biloanele. În
anii secetoᗰi, când se fac mai multe udူri numူrul lucrူrilor de afânare a solului ᗰi de
refacere a biloanelor poate fi mai mare.
ᘠinând seama de principiile agriculturii ecologice, trebuie renunᘰat la aplicarea
erbicidelor în combaterea buruienilor, principala mူsurူ este folosirea îngrူᗰူmintelor
verzi, acoperirea (mulcirea) ᗰi aerarea solului fူrူ întoarcerea brazdelor, cosirea – tူierea
– smulgerea buruienilor înainte de a forma seminᘰe ᗰi utilizarea acestora ca mulci ᗰi la
compostare, fူrူ a mai afecta grav viaᘰa organismelor din sol cu substanᘰe chimice, dar ᗰi
a consumatorilor umani ᗰi animali.
Pentru distrugerea buruienilor apူrute în culturူ mai pot fi folosite ᗰi urmူtoarele
metode:
Ø metode biotehnice: mulcirea, pregူtirea terenului pe întuneric;
Ø metode biodinamice: reproducerea noilor buruieni este inhibatူ de
introducerea în sol a cenuᗰii obᘰinutူ prin arderea propriilor seminᘰe.

21
 În tabelul nr. 8 sunt prezentate modalitူᘰile ecologice de combatere a buruienilor-
problemူ din cultura de cartof.

Modalitူᘰile ecologice de combatere a buruienilor-problemူ

Tabel nr. 8

Denumire
Danumire ᗰtiinᘰificူ Modalitူᘰi de combatere
popularူ

Muᗰtar Ø mူsuri mai energice în anii umezi;

Sinapis arvensis Ø combatere pânူ în momentul formူrii silicvelor.
alb
Ø distrugerea buruienilor, îndeosebi a celor izolate, pânူ
ᗠtir Amaranthus retroflexus în momentul înfloririi, apoi fiind foarte greu de smuls
sau tူiat.
Ø distrugerea buruienilor, îndeosebi a celor iz olate, pânူ
Cူpriᘰa Chenopodium album în momentul înfloririi apoi fiind foarte greu de smuls sau
tူiat
Ø lucrူri de întreᘰinere permanente ᗰi în faze tinere (la
Zârnူ Solanum nigrum maturitate sunt greu de distrus, iar pagubele sunt mari)
Ø plantele mature a u rူdူcini adânci de 1 -1,2 metri ᗰi
Cornuᘰi Xanthium italicum întinse lateral pe o razူ de 1,5-2 metri, prူᗰit sau plivit
repetat, când plantele sunt încူ tinere.
Ø arူturi superficiale vara, urmate de arူturi mai adânci
dupူ apariᘰia plantelor din rizo m;
Pir târâtor Agropyron repens Ø arူturi adânci (30 cm) toamna;
Ø praᗰilele dese ᗰi culturile înူbuᗰitoare(dar nu de
ovူzepuizeazူ rizomii.
Ø Praᗰile cât mai adူnci, iar materialul vegetal tူiat sူ nu
Susai Sonchus spp. rူmânူ în contact cu solul.
Ø Expunerea rizo milor la soare ᗰi ger;
Ø Praᗰile la adâncimi mai mari, cu mobilizarea solului ᗰi
Costrei Sorghum halepense lateral, de o parte ᗰi de alta a tufei;
Ø opt praᗰile executate la interval de 14 zile duce la
înlူturarea completူ a îmburuienူrii.
Ø pentru plantele tine re se recomandူ plivitul, nu prူᗰitul
deoarece se smulg mai de jos ᗰi cu mai mulᘰi muguri;
Ø declanᗰarea praᗰilelor cât mai devreme, cu tူierea
Pူlူmidူ Cirsium arvense tuturor plantelor, oricât de mici ar fi;
Ø praᗰile mai adânci, repetate cu mobilizarea solului
lateral;
Ø combatere mai energicူ în anii ploioᗰi.

Ø arူtura adâncူ de toamnူ;

Pir gros Cynodon dactilon Ø praᗰile dese, adânci de epuizare.

Ø arူtura adâncူ de toamnူ;

Ø prူᗰirea plantelor tinere cât mai devreme ᗰi la
Volburူ Convolvulus arvense adâncime cât mai mare;
Ø combatere mai energicူ în anii ploioᗰi;

22
 5.6.2. Combaterea bolilor
Controlul insuficient al culturilor de cartof privind agenᘰii patogeni ai bolilor constituie
cauza unor producᘰii mici ᗰi neeconomice. Cele mai întâlnite boli la cultura de cartof sunt:
Ø înnegrirea bazei tulpinii – Erwinia carotovora var. atroseptica;
Ø putregaiul umed – Erwinia carotovora var. carotovora;
Ø rizoctorioza – Rizoctonia solani;
Ø mana – Phytophtora infestans;
Ø putregaiul uscat – Fusarium sp.;
Ø alternarioza – Alternaria solani;
Ø putregaiul inelar – Corynebacterium sepedonicum;
Ø râia neagrူ – Synchytium endobioticum;
Ø râia comunူ – Steptomyces scabies.

Combaterea bolilor se poate face prin mူsuri preventive ᗰi prin mူsuri curative.
Prevenirea apariᘰiei bolilor la cultura de car tof se poate realiza prin amplasarea corectူ a
culturii, respectarea asolamentului, evitarea solelor puternic infestate cu agenᘰi patogeni,
folosirea la plantat a materialului liber de boli, distrugerea plantelor gazdူ, combaterea
insectelor, carantina fitosanitarူ, aplicarea unor metode biotehnice (ex: folosire soiei ca
îngrူᗰူmânt verde pentru combaterea râiei neagre – Synchytium endobioticum ).
Plantele ,,bolnave’’ pot fi ,,tratate’’ prin mai multe metode ecologice, în funcᘰie de
stadiul de dezvoltare al plantei, natura agentului patogen ᗰi gradul de infestare a culturii.
Combaterea bolilor se poate realiza cu preparate minerale ᗰi/sau cu fungicide vegetale.

Preparate minerale:
Ø hidroxid de cupru (CHAMPION 50 WP, FUNGURAN OH 50 WP, KOCIDE 101)
se foloseᗰte în concentraᘰie de 0,4 % pentru prevenirea ᗰi stoparea atacului de
manူ la cartof (Phytophtora infestans);
Ø oxiclorura de cupru (TURDACUPRAL 50 PU, OXICIG 50 PU) se foloseᗰte în
concentraᘰie de 0,4 – 0,6 % pentru prevenirea ᗰi stoparea atacului de manူ la
cartof (Phytophtora infestans).

Fungicide vegetale:
Unele plante cultivate sau din flora spontanူ conᘰin unele substanᘰe biologic active
cu acᘰiune antimicrobianူ. Pentru combaterea bolilor se folosesc preparate (infuzie,
decoct, macerat,extract, tincturူ, purin) obᘰinute din diferite organe ale plantelor.
a) decoctul de coada – calului (Eqvisetum arvense)
Mod de preparare: 1 kg plantူ proaspူtူ/10 litri de apူ. Se pune la macerat timp
de 24 de ore, amestecând din când în când, apoi se fierbe timp de 15-20 de minute, se
strecoarူ ᗰi se lasူ la rူcit.
Utilizare: decoctul de coada-calului se foloseᗰte împotriva bolilor criptogamice
(mana - Phytophtora) din sol ᗰi din plantူ. Tratamentele la sol se fac tot timpul anului
pentru însူnူtoᗰirea populaᘰieie de microorganisme utile ᗰi combaterea celor patogene.
b) purinul de urzicူ vie (Urtica diotica)
Mod de preparare: 1 kg plantူ proaspူtူ sau 200 g plantူ uscatူ/10 litri de apူ. Se
lasူ la macerat la soare, timp de 12-14 zile dupူ care se filtreazူ.
Utilizare: purinul de urzicူ vie se foloseᗰte preventiv împotriva manei (Phytophtora).
Se foloseᗰte o soluᘰie de purin diluat de 20 de ori cu apူ (de ploaie sau de fântânူ).

23
 c) purin de ceapူ (Allium cepa)
Mod de preparare: 500g frunze proaspete sau 200g coji la 10 litri de apူ. Se las ူ la
macerat timp de 8 – 10 zile, în funcᘰie de temperatzra mediului. Mai poate fi folosit ᗰi sucul
plantei într-o diluᘰie de 1:5.
Utilizare: se foloseᗰte diluat de 10 ori pentru întူrirea plantelor, ᗰi în caz de atac
împotriva putregaiul uscat (Fusarium sp).
d) infuzie ᗰi macerat de usturoi (Allium sativum)
Mod de preparare: infuzie din 75g de bulbili/10 litri de apူ; macerat în apူ timp de 1
orူ din 100g bulbili tocaᘰi la 10 litri de apူ; se poate folosi ᗰi sucul plantei în diluᘰie de 1:5.
Utilizare: se folosesc în caz de atac puternic direct la plante împotriva bolilor
produse de: Erwinia carotovora var. atroseptica, Erwinia carotovora var. carotovora,
Fusarium sp.

5.6.3. Combaterea dူunူtorilor

Cultura de cartof poate fi atacatူ de gândacul din Colorado, afide, purici, melci.
Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) reprezintူ dူunူtorul cel mai
important al culturilor de cartof. În condiᘰiile practicူrii unei agriculturi ecologice dူunူtorii
nu poate fi combူtuᘰi prin metode clasice, cu ajutorul insecticidelor. Combaterea
dူunူtorilor se poate face prin mူsuri preventive ᗰi/sau prin mူsuri curative.

A. Mူsuri preventive: carantina fitosanitarူ, prognoza ᗰi avertizarea, condiᘰionarea

materialului de plantat, distrugerea ,,buruienilor gazdူ’’, depozitarea producᘰiei în condiᘰii
optime de igienူ.

B. Mူsuri curative: distrugerea sau îndepူrtarea dူunူtorilor culturii de cartof se

poate face prin mai multe metode:
Metode fizico – mecanice: termoterapia, helioterapia, radioterapia, metode sonore,
metode atractante.
Metode biotehnice: instalarea de capcane alimentare, instalarea de capcane cu
feromoni.
Metode biologice: combaterea biologicူ este o metodူ de tip ,,viu contra viu’’:
a) plante contra insecte – metoda se bazeazူ pe însuᗰirea unor plante de a secreta
unele substanᘰe repelente sau distrugူtoare pentru dူunူtori (tabel nr. 9).
b) prူdူtori naturali (fauna utilူ): la o suprafaᘰူ de 1 hectar o familie de arici poate
combate cu succes gândacul din Colorado;
c) gândacul din Colorado poate fi combူtut ᗰi prin adunarea acestuia, care poate fi
realizatူ manual sau mecanizat (cu maᗰini speciale de adunat gândaci, figura nr.2);

Figura nr.2 Echipament de adunat

gândaci

24
 Combaterea dူunူtorilor cu ajutorul plantelor
Tabel nr. 9
Plante cu acᘰiune repelentူ sau distrugူtoare
Dူunူtori combူtuᘰi
Denumire popularူ Denumire ᗰtiinᘰificူ
Coada ᗰoricelului Achillea millefolium Afide
Lemnul domnului Artemisia abrotanum Diverse insecte, efect repelent
Nူfurilicူ Artemisia annua Afide
Afide, purici, gândacul din
Pelin negru Artemisia vulgaris
Colorado
Cူpriᘰa Chenopodium album Gândacul din Colorado
Coriandru Coriandrum sativum Afide, gândacul din Colorado
Gândacul din Ccolorado, afide,
Tomate Licopersicum esculentum
nematozi, purici
Sulfina albူ Melilotus albus Gândacul din Colorado
Mentူ Mentha spp Gândacul din Colorado
Afide, acarieni, gândacul din
Tutun Nicotiana tabacum
Colorado
Busuioc Ocimum basilicum Afide, nematozi
Ricin Ricinus communis Afide, nematozi
Zârnူ Solanum nigrum Afide, gândacul din Colorado
Pူpူdie Taraxacum oficinalis Gândacul din Colorado
Tisa Taxus bacata Diverse insecte
Urzicူ vie Urtica dioica Afide
Lumânူricူ Verbascum phlomoides Gândacul din Colorado

d) combatere microbiologicူ: constူ în folosirea unor preparate pe bazူ de

microorganisme vii (ciuperci) care paraziteazူ ᗰi omoarူ unii dူunူtori. Gândacul din
Colorado poate fi combူtut cu ajutorul urmူtoarelor produse: MUSCARDIN M 45,
BEAUVERIA SPORES, BOVERIN, MITECIDIN.
Metode genetice: prin ameliorare se urmူreᗰte obᘰinerea de soiuri prezinte
rezistenᘰူ la anumiᘰi dူunူtori.
Metode biochimice: în funcᘰie de materia primူ folositူ, preparatele utilizate în
protecᘰia ecologicူ a culturii de cartof împotriva dူunူtorilor se pot împူrᘰi în douူ
categorii: insecticide minerale ᗰi insecticide vegetale.

Insecticide minerale:

ALAUN (piatra acrူ)

Întrebuinᘰare: preparatul se foloseᗰte sub formူ de soluᘰie în concentraᘰie de 0,4%
cu eficacitate bunူ împotriva pူduchilor iar prin stropirea solului se previne atacul melcilor
fူrူ cochilie. Soluᘰia de stropit se preparူ prin dizolvarea a 40g ALAUN în puᘰinူ apူ
fierbinte, care apoi se completeazူ cu apူ rece pânူ la 10 litri.

FဠINဠ DE BAZALT
Întrebuinᘰare: principala metodူ de administrare este prူfuirea, dar se poate aplica
ᗰi sub formူ de soluᘰie (suspensie finူ) în concentraᘰie de 1-3%. Preparatul are o
capacitate foarte bunူ pentru îndepူrtarea tuturor d ူunူtorilor care atacူ exteriorul

25
organelor aeriene, inclusiv dူunူtorii sugူtori. Acᘰiunea de prevenire ᗰi combatere a
dူunူtorilor manifestatူ de fူina de bazalt se explicူ prin: schimbarea pH-ului de la
suprafaᘰa organelor vegetative aeriene, de la slab acid la slab alcalin; acᘰiunea directူ
mecanicူ a cristalelor de cuarᘰ asupra corpului, ochilor ᗰi traheelor insectelor.

SဠPUN DE POTASIU
Întrebuinᘰare: împotriva pူianjenului roᗰu ᗰi a larvelor gândacului din Colorado: 100-
300g sူpun de potasiu + 0,5 litri alcool alimentar + o lingurူ de var ᗰi una de sare de
bucူtူrie la 10 litri apူ.

SဠPUN DE POTASIU CONCENTRAT

Întrebuinᘰare: preparatul se foloseᗰte sub formူ de soluᘰie în concentraᘰie de 2%, cu
eficacitate bunူ împotriva pူduchilor ᗰi puricilor de frunze.

Insecticide vegetale obᘰinute din urmူtoarele plante:

URZICA VIE (Urtica dioica)

Întrebuinᘰare: purinul se dilueazူ de 50 de ori, se agitူ circular timp de 20 de
minute apoi se trateazူ plantele pentru întူrirea sistemului imunitar ᗰi împotriva atacului
de afide.

PELINUL (Artemisia absinthium)

Întrebuinᘰare: purinele se folosesc nediluate prin aplicare directူ pe plante,
primူvara sau ori de câte ori este nevoie, în funcᘰie de evoluᘰia dူunူtorilor, împotriva
furnicilor, omizilor, pူduchilor. Extractul la rece se dilueazူ de 2 ori ᗰi se trateazူ cartoful
împotriva larvelor gândacului din Colorado.

VETRICEA (Tanacetum vulgare)

Întrebuinᘰare: infuzia de vertice se foloseᗰte nediluatူ împotriva furnicilor, afidelor,
acarienlor, puricilor ᗰi altor insecte.
LEURDA / USTUROIᘠA (Allium ursinum)
Întrebuinᘰare: infuzia de leurdူ se foloseᗰte nediluatူ prin stropirea repetatူ a
plantelor la intervale de trei zile împotriva afidelor.
NEEM (Azadirachta indica)
Întrebuinᘰare: preparatele din Neem îndepူrteazူ sau distrug ouူle, larvele ᗰi
adulᘰii a peste 200 de specii de dူunူtori din cele mai diverse clase.

5.7. Irigarea culturii

Cartoful este o plantူ care reacᘰioneazူ foarte bine la irigare. Cea mai mare nevoie
de apူ se manifestူ de la tuberizare pânူ la maturitate. Umiditatea solului trebuie sူ se
menᘰinူ în tot timpul perioadei de vegetaᘰie la minimum 70 – 80 din capacitatea pentru
apူ a solului. Regimul de irigare se dirijeazူ permanent atât în funcᘰie de nivelul
precipitaᘰiilor, cât ᗰi de dinamica conumului de apူ al plantelor. Consumul total de apူ la
cartof are valori de 3500 – 7000m3/ha, 60 – 70% din acest consum realizându-se în
perioada de formare ᗰi creᗰtere intensူ a tuberculilor (iunie, iulie, august). Pentru
realizarea acestor consumuri de apူ umiditatea solului nu trebuie sူ scadူ sub valoarea
plafonului minim de 50 – 70% din I.U.A. (intervalul umiditူᘰii active) pe adâncimea de 40 –
70 cm. Apa folositူ la irigat nu trebuie sူ conᘰinူ seminᘰe de buruieni. Irigarea se poate
realiza prin aspersiune, prin brazde sau prin picurare. Avantajele ᗰi dezavantajele acestor
metode de irigare sunt prezentate în tabel nr. 10.

26
 Metode de irigare – avantaje ᗰi dezavantaje
Tabel nr.10
Metoda Avantaje Dezavantaje
Folosirea echipamentelor utilizate ᗰi Prin aspersiunea apei se formeazူ
Aspersiune la alte culturi, distribuᘰia uniformူ a un microclimat favorabil apariᘰiei
apei manei
Consum redus de apူ, frunzele
Costuri mari pentru achiziᘰionarea
Picurare rူmân uscate, apa ajunge numai la
echipamentelor
nivelul rူdူcinilor
Nu sunt necesare prea multe Consum mare de apူ, existူ
echipamente, prin inundarea pericolul eroziunii solului, dacူ
Pe brazde
brazdelor se distrug ᗰi anumite terenul nu a fost bine lucrat pot sူ
buruieni aparူ zone unde apa bူlteᗰte

5.8. Recoltarea
Cartoful pentru consum de toamnူ – iarnူ se recolteazူ când 2/3 din tulpini
(vrejuri) s-au uscat iar restul de 1/3 sunt de culoare galbenူ. Recoltarea se face numai pe
vreme bunူ ᗰi la umiditatea corespunzူtoare a solului. Este foarte important ca recoltarea
cartofului sူ se facူ la temperaturi mai mari de 6 – 70C, deoarece se reduce foarte mult
gradul de vူtူmare al tuberculilor. Recoltarea poate fi manualူ, semimecanizatူ sau
mecanizatူ.
Recoltarea manualူ constူ în dizlocarea tuberculilor cu ajutorul unor furci ᗰi
strângerea acestora. Este o metodူ care necesitူ un e fort fizic foarte mare iar numူrul
tuberculilor vူtူmaᘰi este ridicat.
Recoltarea semimecanizatူ constူ în dizlocarea tuberculilor de catrof cu ajutorul
unor maᗰini speciale ᗰi strângerea manualူ a acestora.
Recoltarea mecanizatူ se realizeazူ cu combine speciale, tuberculii sunt dizlocaᘰi
ᗰi transportaᘰi cu ajutorul unor benzi transportoare în buncူrul combinei (figura nr.3).

Figura nr.3 Recoltarea mecanizatူ a cartofului

27
 5.9. Pူstrarea tuberculilor de cartof
O parte din producᘰie , care se valorificူ din toamnူ, necesitူ o depozitare
provizorie, iar restul, care se valorificူ în timpul iernii sau primူvara, trebuie depozitatူ pe
o perioadူ mai lungူ. Pူstrarea tuberculilor se poate realiza fူrူ pierderi dacူ au o stare
fitosanitarူ bunူ, recoltarea s-a fူcut la maturitatea deplinူ, pe vreme fူrူ ploi ᗰi relativ
caldူ, s-au îndepူrtat impuritူᘰile, iar eventualele rူni s-au vindecat. Pierderile înregistrate
în perioada de pူstrare oscileazူ între 4,5 ᗰi 8,5%.
Factorii care influenᘰeazူ pူstrarea tuberculilor sunt:
Ø capacitatea de pူstrare a soiului, în funcᘰie de repausul germinal, dar ᗰi de
tehnologia de cultivare;
Ø factorii de mediu din depozitele de pူstrare – temperatura, umiditatea, aerul,
lumina.
Pူstrarea cartofului se poate face în depozite moderne, în silozuri de suprafaᘰူ
(figura nr.4), în silozuri semiîngropate (figura nr.5), în silozuri îngropate (figura nr.6),
pivniᘰe, bordeie.

Figura nr.4 Siloz de Figura nr.5 Siloz

suprafaᘰူ semiîngropat

Figura nr.6 Siloz

îngropat

28
 Surse de informare ᗰi documentare

1. Alexandri, Al. ᗰi colab. – Tratat de fitopatologie agricolူ vol.3. Editura

Academiei aaaaaaaaarepublicii Socialiste România, Bucureᗰti, 1970.

2. Baicu, T.; Sူvescu, A. – Combaterea integratူ în protecᘰia plantelor.

Intreprinderea Poligraficူ Cluj, Cluj-Napoca, 1978.

3. Berca, M. – Ecologie generalူ ᗰi protecᘰia mediului. Edit. Ceres, Bucureᗰti,

2000.

4. Fiᘰiu, A.; - Ecologie ᗰi protecᘰia mediului. Edit. AcademicPres, Cluj-Napoca,

2003.

5. Iacob, N. ᗰi colab. – Combaterea biologicူ a dူunူtorilor. Edit ᗰtiinᘰificူ,

Bucureᗰti, 1975.

6. Maier, I. (coord.) – Manualul inginerului agronom. Edit. Agrosilvicူ, Bucureᗰti,

1967.

7. Mircea, N.V.; Popescu, Adelina – Agricultura ᘰူrူneascူ eco-biologicူ. Edit.

Universul, Bucureᗰti, 2001.

8. Munteanu, L.S.; Borcean, I.; Axinte, M.; Roman, Ghe. V. – Fitotehnie. Edit.
,,Ion Ionescu de la Brad’’, Iaᗰi, 2001.

9. Onisie, T.; Jitူreanu, G. – Agrotehnica. Edit. ‘’ Ioan Ionescu de la Brad’’, Iaᗰi,

1999.

10. Rူvူruᘰ, M.; Turenschi, E. – Botanica. Edit. Didacticူ ᗰi pedagogicူ, Bucureᗰti,

1973.

11. Sigismund, I.I. ᗰi colab. – Cultura cartofului pentru consum. Edit. Phoenix,
Braᗰov, 2002.

12. Staicu, I. – Agrotehnica. Edit. Agrosilvicူ, Bucureᗰti, 1969.

13. Toncea, I. - Ghid practic de agriculturူ ecologicူ. Edit. AcademicPres, Cluj-

Napoca, 2002.

14. Toncea, I.; Stoianov, R. – Metode ecologice de protecᘰie a plantelor. Edit.

ᗠtiinᘰelor Agricole, Bucureᗰti, 2002.

15. Valnet,J. – Tratamentul bolilor prin legume, fructe ᗰi cereale. Edit. Ceres,
Bucureᗰti, 1987.

16. X X X – CODEXUL produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate

în România. Bucureᗰti, 1999.

29
 PIM
Tipar Digital realizat la Tipografia
{oseaua {tefan cel Mare nr. 11
Ia[i - 700498
Tel. / fax: 0232-212740
e-mail:editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro

View publication stats