Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Carte Sanatate Publica

    Încărcat de

    Sorina
    11 vizualizări154 pagini

    Titlu original

    carte sanatate publica

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări154 pagini

    Carte Sanatate Publica

    Încărcat de

    Sorina

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 154
    INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA TUTUL DE SANATATE PUBLICA Metode utilizate in oe : PRO arz erste tents : : "| sanatate publica M. etode utilizate in monitorizarea starii de sdndtate Coordonator echip’ Aurelia Marcu Autori Aurelia Marcu, Gr. M. Marcu, Luminita Vitcu, Silvia G. Scintee, Adriana Galan, Anca G. Viteu Jon Popa, Irina Florescu Institutul de Sénétate Publica Bucuresti 2002 Audit: economist Octavian Eliade Mihaleea Director adjunct economic, ISPB ISBN: 973-99893-57 Copyright © 2002 Seep prin nt de Ste Pts, Boe ‘Descnsea Ci a Bibioecs Naponale a Romine Metode wilzte in monitoricarea srt de sinétate!Avrlia Marc, CGrigore Mikal Mare, Anca Gabriels Viteu,. Booures: itr nstiutude Siostate Public Bucaret, 2002 1. 306;cm, 16 5723.5 (Sinatate gi preven) Bibliog: ISBN 973.99893.5.7 1. Marco, Aurelia Ti, Marea, Grigor Mita Ti Vite, Anes Gaba os Institutul de Sandtate Publica Bucuresti Str Dr Leonie 13, sector 5, “Telefon 2249227, Fax 3123426 “Tehnoredactare si copert SC Marca Invest SRL Cuvéint inainte Evahare si monitorzares sii de sinitte « populaitreprezints preocuparea “cheie” 2 sinitijitpublice, care sth la bazatturor celolte Fett ale aceseia: promovares sini gi prevenivea boil, 2 deceseor premature sa invalid, cercearea gi conduceres serviciloe de sett, Aezvottea poison de sina “Modi aditona de abordare a problemoor de etre stastata publi fost de a fncadra 0 problem de sintate gi posite de solonae ale acestin ip limite sstemull social existent, punindu-se In mod inavtbi ‘ceatl pe individ. Acfanile de sitate pubick ax const in principal fa Inceciie de a modifica comportamental uman. Abordaes actual a sna publie urnsvese si prevng sparia boi, im pencil prin interven i rivellpoltilor public, dosreve mums o plied stntous de devolare ‘eeonomicosocal care inconporeazavavnbla sina ea mijloe poten de ‘minifestaeeporcpiri individu ln bunSstaes fae i elect ln eregerea bop najonae va putea asgura bara une melodie = Sti de santa i ali vies ‘Autos acest Tacs avet in vedere acet orentre moder «| soit public, abordind montorizaren sii de slatate 4 din prism. factorile determina acest, a special ectonilor social, De ssemen, Incr preznt cele mai aoi propane de masurare si moilrinare xsi e sinitateelaborate_de organiza intemafionle cu preocupit in asst domenia (OMS, UE), La volumilbibliogaiel consltate in vedere labors acest Ines cu siguranl se adaugd gi vastaexperintt po cae ‘tor Tn seestdomeci, Leraea se adteseazi cu prioitateprofesionigtilor care sunt implica ‘n masurarea gi montorzarea slic de sina, claborares de politics sav programe de siitat, dar poate servi afl de bine students, eden 9 Sakiste pubic, i alto eatgori de personal care lcrears im domeni Sows si care” pot ssfeligelege”necesittea colectriidatelor ‘nformaioe cre sau la bara obineri ndiatorr, Director intial de Stotate Publi, Bucuret Dr Octastan Luchian ‘Malumiri, Coletivul care a reafizat Iuerarea"Metode wilzate in ‘monitorzarea sit de sinitate” muumesie conducerit Insittului de Siastate Publick Bucures, eu sprijnaleiria sa putut realizaideea noatr, De asemenes, mltumim medcilor din Direcile de Siniiate Publica judefene de Ia care a plecat ideea ‘ealiicit acestui manual, ca o necesitate resimtil de acestia dea rispunde et mai bine atibujilor ce le revin in structurile ereeate fn sistemul de sindtate din Roménia Cuvant: Seetiunea Nofini fundamental Siniates 9 determina sini, Lamina Vincu Anca ©. Vite 2: Management datelr 5s norms ‘Adrona Galan Seetiunea Tl Monitrizar stiri de sina ueliz Marcu Ts Inroducere ‘Aurelia Maren 2.Metode de mositoriare a str de ndate brate pe ate demograi Aurelia Marea & Gr Marca 2.1 Aspece gener Aurelia Marcu & 1 Popa 22 Statice popula. Gr Ms. Maren 23 Dinamice popula Aurelia Mares 23.1 Concept duel Maree 233.2 Masurrea natalia felis Aurelia Marcu 233 Masurarea moral Aurelia Marcu 234 Ani potegali de via perdu. Atwelia Marc rina Fores 235 Ani de via aun ncap Adria Galan 23.6 Maeurarea mortal Aurelia Marcu inte 6 “6 65 3 8s 108 14 3 Susu ania oi amin Vc toe © Yew Stic Lance 5 Thr moi berate ee 0 Fo 4 ts mvp pi de datecomcrte dang {Male cologne ts ste, Sine Gal ae Shc destin Sih Gable Se : edits thizace pte dsitte Sinead eM ee Secunes I Miguel fet en Sectnen tv Pipl gol repezere pai + inal ‘ee Face 156 156 162 187 ws 213 2 246 SECTIUNEA I NOTIUNI FUNDAMENTALE, 1. SANATATEA SI DETERMINANTII SANATATIE Dr, Luminta View, d,s. med & Lector Anca G Vite. ds, mat. 1.1 CONCEPTUL DE SANATATE $1 BOALA In uliol decenin strea. do sinitate « populiie! este sborté fn dinamicd,urmirindu-s apicarea unr indicators indict cares pu in ‘vide elt mai clr teninel de evoutie ale fenomeaelor de skate 9 st ermi intervenf apde si jinite ev ecient si efeatate maze. Abrdarea Mii de sins in dinamicd se refer fa “sdndtate yi boca cau prodas malta sinerget dint difertele cond Bolg nr bl-condii si tvenimentel aparate in socctate” (OMS, 1993) ‘Termeni de sinitate fi stare de stndtate st defini separat Starea de sna ext un concept larg cae nse refer ana a prezeafa Sau abst boli el inlude si misurarea cali jg. Stren de sadatereprecint un miloe de mise st desciee a sina una indivi, 9 unut erp din Populate sau a une popula dupa standarde accepts cel ti feevent ‘alzindi-se prin indicator de sinitate; deseriea sini se realized In ‘erent captiatv, misurabi, prin instr interment ealitav Indiciorl de sntate ropreinso varabildcare pote fi isaac det i care fumizearsinformapt asupr mai multor agpcte ale niveluit de Slnutte e unl comunit su a un grup dint populate 1 literatura de specaitate medical sunt prerenate numetoase defnitit le inti i boli ere po eropate in + definiit enunate de. profim. (eeprofsionigiy; de exempla “ee ne ipiedcs sf murim end suntem bolo” poluaren 1 fhctor sociodemografci (ase. sociale, modifies in stuster, popular ete) ‘eae opie de cid (dezastre naturale seu produse de om, confit arate, ries et) Fig. ar-.$ Modell stiri de sinstate, a determinangilor $i fnterventior ‘romovaren soit Aft ‘edict se | Detemieati ‘adc Redceen seus! ‘expunei a comporamentl ‘Sten add ‘tes peneesia) Sistem stkite Bers iain * Sua: Word Heath Snes Quatey, vol I, 4.1998 w In ei dine stare de soit determina apar citeve probleme lege 4=(0MS, 198) Imodiicnle din distribu, intensities sf mata ponder bolilor 9 teeidenaoe reais dine sci, echo stawea de stature inportn determinanlr sii de snstate roll guvernelo, al sectoniui do nite, al organiza iternsionale ‘smal ales a Organizaii Mondiale a Sena, Dahigren si Whitehead (1995) preinsh un model al deterniaanlor stoi care sunt distil fm statu, ta cent find siti indiizt co ‘racers or biologie (rst, se, factor ere) eaacterstict mult ‘mai greu de inflennt, spe doosebite de restal deteminanpior cae 3© Conse cl pot f modifica ma por Teton individual sul de vis, ‘acto soca si comunitan, codiile de vis i mune, condiile socio ecopomiee, eltuale gi de medi). Suaturile sunt distbuite in fine de Interstomen dite factor (Fg. “Aor consider cb acest concep eprezintS un soprt penta iniativele policilor do sintote, In condi nofvorail, spaijinalcorunitii poate fusjne sts de sndtte« membrilr din coleciitatea respects eliminiad Taolres socials care poste aves flcte negative asupra individu. In ‘oni de vai nunca sunt incase aprovzinarea cu hr aces a rvs flit eset tm concept ui Murry CJL gt Lopes AD este nessa derottarea un sistem de evaluce ass do alate care 8 spain interven polile blice de sndtte gi car se brzears pe consulta une! rele cu cauzele robible(996), Donald L, Patrick si Penaifer Erickson prezinti un model al ‘eteminanilor stiri de snitat in rio cu rez obit fa calisten ett) organigara sorvicilor de sinitate. Autor utlizeazs concept rotund proces reulote” pone aaliza dtermisati side singtate in ele cu clita veg (Gig 1.7) Deterinanit exterior sisemuli de ingrid de sinState ifluntea2s izect renuttcle obinite in saves de sindlte 4 populape! ca urmare a plik diferiele interven Fig. ar. 6 Principat determinant al stiri de sindtate “Condi voci-esnomics, called mda Condi de wat pd mares 2 neice wciale commie 1 Fat iva a al de wa Susu: Dahlgren gf Wicca. 198 Determinant interacioneazt uli cu alti, dar ceva oe conteazs este impact pe eae rezultata acesorinterseini ae supra sn. Starea ‘Se snitte ete un portant determinant al dervolir socio-economic, ia SInutl soclo-economie repeints on imporant determinant al iri de nite, Sstuful socioeconomic se ret In posta unel peroane th Socicnte Sratifiarea se face In fancied determinant! macro- ere Digi |S ein npr) as — Pe a TR ar RE i Day, + desaliae Expevionia aft cd datelonormaile de caltate trbuie 8 sib uncle seracteristii, dup cum ureaza: ‘ie relevante per seopul props sie sufcent de corecte peta seopal propus fie sufcent de complete penra problema in dscuie 1 provin dinteo sare Ince wlizatol are eredere fle comunicatepersoane potrivite sf comunicate la tine ‘conn wn nivel adecoat de detaliore ‘fie comuicateprint-an canal de comunicareadcevet 5 pot fi nfeteve de catre uizator Relerana ese clinica cea mai imporanti, De mule ef rapes, ‘abeele,mesaele cousin pl itelevane cate le fe gow de nos de te stiizator. Relevangs. poste fi afectath de multe alle caeteiil ale ‘nformailor. Corectituinea vibie so sficint pent prods dec Dia acest date = po cleus rate de mortal, rata de Iori infil ratle tandardizate de mortaliats 2 + Date de morbiitate ‘Acest tp de date pot proven din mai multe suse. Exist ogiste national, fam arf de exemplar registra nafional de cancer (derail de tuto trtamente gi durate de supeavicie). Exist apo: sisteme de supaveghere 4 ‘ieeloe pur de bol tismistile i neransmisbie. Farmacile pot sogers ‘un model de morbiditt din rjtele prserse. Sistema design de ‘dala poate ofeiifurmativalroeseasupra model de movie popula ait evel non etLea Date ssupra servellor de stats Spite poe fe pe bara informatio din foie de obserati, date despre ‘umdial de intern, diagnostic, drat de spitalizare, tpati de prea chirurgie i date cracteristie pacinilor. _Matentijile pot ofr date cre desri cracteristicile nouns, ‘esta name! la matere 5 parata, namin de now-nscuj eu reuse mich Tn napee(-2500g) 9 deceele mater Taboratarele pot ofr informal despre numdrul stipe detest cfesuate si numal do teste pocitive (de exempla tstele de sputl penta Aepstaren toherculze) Diferteleinsttpit pot fumiza dete despre motiveleabseatismuli Aarne Boil 5 accident de mune. Informatie de rund pot ofl 0 ograie 8 sini de sinitate « Populate, 1 postbilittes compamjilr, cea ce limieazd posilitates ‘plain eficieae a servicilor de saniate, Prncpalele deztvaisje le Infonmsilr de rutin’ sunt acelea cd deseor sunt imprecise complete i ‘ree vechi- Este de asemenen dificil gentralizaes In nivel de populige i cle do rain Font a completa dale de rink ete newoie de Gai seit xis dour tpn puncial de seu dsipive refers Ta Hevea bole gsau detrminnpor: ast de prevalenl (s morse) nchte Ieagiudnale:Dezvanfle anor sui sunt mtr este onl 4 inp. Ace “ss azz pe eamoane coect cll ie lnstuneatte ance chedona spel pret) hese valde, do incre teeta. 2 ots omen sae Soe ae a ae: Saas a stein ee cee ton sna on ln Sar earee as mae Soe eae ae reeer ee rns at oe es meer rams riet scot acmeccet ho tieemare rent sat ar ose ete eee =e ss. =e SS arene a Sareea ao Sear se ca Sees insruirea ot despre Co fel de metode se pot tilza pentru colectres datelor de evatuare somunitar: ve audit fe gospodirit penry a cvalun nevole de site ale fale pospodrie i i" + onganzaren de focus grapuri pence a obfine opie anumitor ‘Zap populfnae supro unr probleme de siastate “+ chserajia dveced asupra snumitorratelindicatri sa | ‘compartment Dervoltaren strategic pentru analiza datslor Din moment naj st pink Ih momentl semi cniicatal de ces, exist date medical apreape asupra fecal individ din soci. (Canis imense de date sunt exrase din inregitranie sre gi timise de cite fuenzori de ngrij sprefnanfator (sistema de asigara de inate) i spre diverse instiupi guvomamentale Furizori sunt de obit cabtele reticle, clinic 1 pital. Aceste date, numite in gone date clinic sdiminsaive, sunt foare aumeroese In prncpi, i ile dezvalst 850 “Gale int disponible on-line. Un factor extrem de import il conse posbltatea repli: dup un sdenctor unica neni efeitoae la a individ in dfete baz de dat. Posibiiatea episiiformafilorrefertoace [eum individ din bazlo de date administrative, legate de cle din statistics isle (certiieale de deve) si de cele in rept de cancer de exermpa, oat famiza 0 imagine complexs a eauli especty. Din plcats hiro file cx rade in domeniul sistemelor de informa, acest Ibe ext deste eit. 1n perspectva sini publie, nico compare mu este valabilé daca fe sfectueai difrte standardize ale grupurtor populusionale. Analca ntcor igus de sistema ingriior de sinsate presopun consumatori de toate nelle (de fa cabinetal medical pi a spt) ptt funizori de Ingilr. Soatgia do analica este foarte clark. «i ofee 0. imagine ‘nuliiesional a funizdiIngrijilor de state. ‘Staten de naz a datclortebuie sin seama de scopul i obectivele opus inl. Peni. sonra de exp rth! ei de sna ee omunis,rebufe constr un Set de indicator pe bara dtelor colette. ‘Acesti indicator tumizoat 0 dasriere a earctenscilr demografice i secioronomice ji pun in evident aspect importante ale stiri de stare, {le Tactrlordererminani ale igrjslor de site ‘obelul22 previns un set de indieatot ropa de CDC in 1991, ca spuns al unui obey din strates “Healy People 2000 Tabet n¢:2.2 Set de indicator props! pentra evalwarea de sinitate a nel comunit” arate socio demograiee “oui poli up re en ne Raa een enced pene 2 ani ciel eds ea ‘ise toi de veil min al psp at oral ‘Namal prop air monoparntale ‘aren dosh 2 tas moana Ra pestis pra stan ce separa pri Seiden deal, To. Proporta at nase [Factor de ris tol sini 12" ropa copie vii reeomaoeste 14 Proporta popula 15 Nuria gpsedelor [5 Pen paren arf pl plas ‘Coa de esarse In sitet de ingrii pent ant 16. che ‘Stares fun TE Proper olor ea xeon 18, Namal media de ein dc mae seu pet fox bia Galatea viet {3 Popotis dull care ou, ose 2 Proporta aulilor care ear si Soran or i ar oh 13 a ea ese ul alate prog it rah» reali petone came de cach sure, cancer plone, eancr de sn ct Se cies ps Vs, e800 9, sacle SDA coll berclt, sis do t,x ene 1.1 a) staal naenior Hi Rebar gests abut cooiate nial cogilor eat ote vce | 5 Popo popu tose pa vw, ex 3 rm ic de pes I8 al car meade obeztte ‘rene conttt depp le itor adaise ise pen ite pe esp de eur pra sen les lar ete dnb a 5c an cae eli au apa 8 clara not esto ngs de ac de cain vei din *prostalui as er mabe | tacos si snd oe ® Ae ‘Sie Sead gus ape ane of am iieuot ome 5 esp reuoeopo jou na gue 9p sc 294 fy gf gre squdoa body, _rpodsc po atu dud TOPE _2yfosSouop-oes ppsuae0n) ‘mips see op alia ee mne9 |x m0 woe | ap lopinosid edoad waren. ‘seta sede! ome ores (poe pmemse) yp pA, ora sume Spa wOG i e oppa oHAENIERD eT GEL g some sou apn ap esns 8 soeyput Rae In paranteze sunt enumectte domenii de aplisbiliate sesundare Eis ete tits pent scecaresacesor indicator 2 Valdes reproductibilaten ~ cas aba vale, un indeator tebe Ee valid penta seopal props, eich sf mlsoare cea ex sa props 8S ‘hawaié-De ssemenen, un indiowor acbuie si fe de iereders, aicd sf ‘Sex lsponsu crete stunei cn este misurt in popalai tert thawte fede de tmp. Aceste cali sunt importante in special in TMGernle So monitrzare tune cd relate afecteza direct deczi ‘mnportante, + dona legitart dnaeperformanta x imbunitra tri de sinatate— Tare exe doveet sung evident el aciaile montriate vor onde fneadev a mbuniree sri de state. + robustoea si masara tn care Indicatoral rspunde 1 schimbirite Jevfortentclor sistema de sdndate ~ un indicator de peformans Pee sk poms deca efecteleschimirlr eit de mici ale sistema de ‘Sune, pentru afi capa s8 mlsoare progresul chiar tune end are Too in pa mic. + dispontbiltaiea datlor atanci cid este nevoie de ele si la um cost seomabi- datnta constringesiot faaneiare din sstemcle de sndtat, ‘ovine imperative pecesitates ca inclor fle misurtt la un cost ‘eaonabil la pomemntl porta. tn SUA ow fost deevltate ous splicai care anlizearS seturi mar de das povenind din spl, Cole do ssteme au fot poictate de Heathers Besige Systems (IDS) sat fet implementa Us nivel de spital i de ‘Sompanit de esigurn (Managed Care Companies) Ambele siseme a0 fest ‘Sevan prin eft corn sl mediclr, al informaticieiorspeilizai in Sixome de Inge! de sinkate, a stascieilor gi managers. Cele dou 2 COREPLUS (Clinical Outcomes Resource Evalaton Pius) —snaliese impact ingriilor sptalicetasupra stride sini 8 pcientor 4s SABr (Severity Agjstomont Facto) — este un sistem de modelae ‘onsen de suse, achudnd cost gt rata de spitalizare Sisjemal COREPLUS include 101 renultt clinic arupate in 6 eategori snajore: 1 Oecd ~ ncn’ cevarionele gi rats complica postpartum 2: Morais incr moat sso poss, asa 1 Sp raiser hoa iin Ge 4 oe ‘oraltn pin exile maj Gr cagore tps bn caus : — le, chirurgicale, oncobogice gi non-oncologice ae Morelte neonatal = rnd oral Seon pe xeon de _gteutate la nastere si traumatisme ale now-nascutilor eae «Ging ich inh papas 9 ie eae 5, Gamal inclsind ponders colssecomir apace, : disbeticilor in rindul cazuritor medieale eee Cardotgetchiodtoralates pin teen hs inven cineca, {nea ncarde mole ein mse pin ol adace Micinesefanionsli de date pers sie dite acest catego rmenjonst ining dea ctva mi pala jute don depen Pont un singer st proportion! mi mt a el ois. Dein epi ingore tats de elo expe clncen. Sunt ell feos de juste a gravis ewaulipeir Hear ine cle 600 de gripe DRG. Spice sunt npr napa eu crate! semanas pty {pute compute Modeler so fae tn COREPLUS, # caecum nr 9 SAF panne ca ear iid fo eniable generale ~ se consrise fone maemitice cae depind de ‘vast, sex, rasé gi tipul de asigurare — + agnortc general procedari~ se wien cole de diagnos Set ee diagnostic 4 ognat procedurt specie ~ specifi pore mls pct decese ven acta + orale pet adonale~ea de cxemphs pointes I nate Spies spo compare ew sora en pai eit, sats ma ous ts son tom pn apes Construirea modelulat tose A cRNA dtl ie pin pi snk Dena pac iiope za lr poi alidarea scesteh detiis pin rularea programulus pe baza de date Aisponibil, observinduse'disibupile de feeveat 9h residue 2 RGinDpil soca dike varie de pei peal 4. Teor de varied rete pe a xpi l= s, BAS oan mt pic pin coins sve mtd ie 6 RASS aise nlc tn votes oz recombi 2. Coectnon pointe aman gb pecte ona i dinar. Insaco pi, vides modal ete wm ross contin amie, 1 plea pics acest stem este aiguraen cali sa vl sala si peice subgrupe. de Rezuasle antes acti conti imense de dite se pot prezenta tn dows ener So ean ec ah en i sic ata race detcominare acvisilor access atingeiobecivelor 1 mobilize $i coordoarea wiles eselor dispnibile + evalua pra de aingere a obictiveler. ‘Donabedian identifies tl lili ale evalu si monitor tc esata determina pire in domenal sina pubice im masa in ere ‘ines emit conser tril olens dst coletvt ‘+ determinarea acvitiior si resuselor nossre pent singe obiectvele determinate in domenil polit santare ' cvaluces ecient gi eficaccgitinerventilor ta. domenil sina publice Dabs Golda enum doen ale sii pale cae pot spivue ost ahi s monkotsid sia esto 2 enews por 2 sows roele 4 Sahn ipact enor ete. storie In timp, primole wehnick de evaluae si monitrizare ale sii de Snitate al populaici masurau de ft lpsn sna: bona sau deceul ‘Modifcaea modelsior de morbiditate si mortalitate, cresteen sprane de ‘a Is tajee, au impos plsiea unor noi modality de evaare ‘moniriare a sti do sanatae CCoretiril s-au dezvliat nei direct ‘completes simplei misurit & freovenjel olor oa evatuarea consecinoracestore- incapcitaen invalidate + dezvotre indiatrtr positivist de snare + cvaluarea percept problemalor de xinitae a eonsesnfelor certo de cate indivi, | Gasitienrearateloriindicllor usizati in monitrizaren sii de site, ” recent in continue dou lfc ale rtloewizate in monitoriarea ‘de sina a popu, cecomandate de cate organiza itemaionle {tabel nes tbe a2) Indicator propast de Uniunea Europeans pentru af re torizarea starii de sinitate a comunititit, 1997 tia |ALINDICATORI AI STARIT DE SANATATE 1. Speranta de viath 1 Serf de win Is rite vite 1 perf devia incon de sine 2 Mortattate rmorlitate general ‘moraitte pe cauze de deces Dede supeviepie tortie tala Shit potent de viagspierdot (APVP sau temenul in ‘aglezb PYLL) 3. Morbidiate A Phobia specifies prevaleg, incident penta uneleboli ‘morbidineprofesonalt 4 Cattatea vie DALY sind B. INDICATORI AI STILULUT DE VIATA 41. Consum detatun 2, Consum de aleoo! 3. Consum de aroguet 4. Dieta INDICATOR DE CARACTERIZARE A CONDITHILOR, DE VIATASIMUNCA 1. Rata de angajre!yoma 2 Condi ale medi de munet = propora persoanclor eu expanere la subssnfecancerigee s ‘ale substan perculoase freevenjaacidenteler blir profesionsle Indicator de caraterizare a condiilor de locuit (habitat) Indicator’ de caractorizre a conditilor de med Tnconjuritor pole ser poluare ap Site pur de polare radi fexpunere la substanjecancrigene sau alte substan diuniton ‘mafura lout de mene D. PROTECTIA SANATATIE Surse de inanjare Resurse umane Costbotna internat Cost medicamente/bolnay internat ‘abel ar. Indieatoripropusi de OMS} tie entra ton anu 2000" sHrategia “Stndtaten ‘Obicctival E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE SL SOCIALE 4. Sex A. Reducerea morbiditi gl incapacitii 1. uta de ile de incapacitate 2. oporia populate cate prezints diverse grade de incapacitate de Fung drat (pe grape de vrs si sexe) incon aberealozes incidents infer digestive ‘neidentsheptieviale ineidenj bolle tansmitere sexual Ineapactatestermpraré de mune’ revalens nor bai cronice Serana de via fr neapcitate 10, mumdrut medi de din cai, absent sau obtr tacopi de 12 2. Vast 3. Stare vi 4, Loc dereident 5. Eaucatie Sraapae 6. Venit 7, Subgrupuri popultionae defavorizate B. Fliminarea unor boli determinate: HL nein rijeotet 12, nein plioneltei 13 nies tetnoaul 14 incidenja etanosul a owns 15. icing rbeoleicongenitale 16. incident ders 17 ineiden sifu coagenita Speranta devi 1 sperana de i a matere 19, sperana de vig adverse vr (1, 15,35, 65 ani) 20, ani poteapal de vin perdu (APVP) D. Mortalitatea infantil (21) E Mortattatea matern 22) F. Bol cardiosaseuare: 15 onaltates pin boi eardosasculare pe grpe de wis st 2 motaltates prin bolle ischemia init 25, mortalitates pin bol cerebrovascolre G. Cancer "36 mortliaca pe grape do Vrs i sexe prin tumor maligne 27, motltaten pe gre de vests sexe prin canoer de rae, ‘nace pions 58, moruiates prin cancer de col wen H. Accidente: Sp martaltatea pe grape de vrs i sexe prin taumaime 3, oralitates pin aceidente de circalaic 1. Singelder: Si nrtttates prin simcider pe gupe de visti sexe 52 inidenfateoatveloe de suid Programe de sinttate (33) . Proporta persoanelor care beneficial de asistent social (34) 1. Promovares comportamentelorsunogenctice: 35, eosum de ttn 36, consumul medi de calorie (pd, prteine nina, ‘roteine vegetal, soci) 37 propo de nde ica great sub 2500 gr +3. ate fai de valorle normale alegre opi (roponia cere ator mari sa sub voile de refering) +39, consul de lcoot upraveghorea alti asi uti Tocuines limentelor ‘upraveghereadesestor rod de mance 2, METODE DE MONITORIZARE A STARIT DE SANATATE, BAZATE PE RATE. DEMOGRAFICE DrAurolia Marca, dest. med, Prof Dr. Grigorie M. Maren drt. med 2.1 ASPECTE GENERALE, Relaya medic - demografe Informatie din domesial demografci sunt necesure. diverscior ategorit de personal cae Iuerexc3 in insite medicale 5 deine din Sistem, la nivel conta (Miniter Sinai gi Famili, Casa National de ‘nig de Sénitte, Colegio! Nasional a Mediclor, te) de 9 local (Dirweile Jodeene do Sanstae Publicd, Caele Judetee de Asigurri de Sioa, te) Relaia medic / meticind ~ sistem de sinitate Memografic poste privit in 2 pune de vedere 1) ediculsstral do sndtate ete farzorl de ofoemait penta sister tishc populations - documentele care stu la baza sistemas statistic ‘population sunt complete de cate medic (cetfea medi ‘onstatator al mscul vi al nAScutuli mort cerifcatal medica ‘onstatatr al deesu) ) medicullsitemel de sini ste benefciar informfilor de ordi emograi. Medical prctciantrbvie sf cunoasc caracteriticile clientele se (seul, vista, ecu expaneres I uni factor: de rie in mol de vist gt tuned 2), Im sistema de xian din ara toast plaza medicu de familie fe fe per capita (unl diage exter de obinere ponetelor nd aumira St gre de vata persoancor ieee plist). in punctul de vedere al medicine coe 1) obiectalsSnitpi publico consti. stadul stil de sini a Populac, Din aceasd abordare tebuie fut diagwsticul stiri de iaiate 2 populate une ar sau dinu-o colette: marea majorite {buterii de indiesortte care mioars divesele aspect ale sii de Siaalale aula sumitor popula generih sax diverse subpopulati 4“ (ubpopuatia dint un fet, subpopulaia de sex femnin sav mascuin, ‘ubpopulai din media wan say rua, subpopulapa de © amumita grup Gevdsu cc) tu de tra de deseriare a stiri de sina spare gi laura do interven (6 seviilor de sinus). Narra i sructua popula! sunt ‘lomente inporant in stables neesirlu de vaccinut de medi cre fers teriet medicale, plnificaea auminulai si tipurlor de unit ‘medical, enumirlu de paar tn spitaele, in general ip specialiti, de personal medical cu studi medi say de personal aula," de ediatnte, ee, ‘Modal de euepore a datelorsinformatilor in demogratie ‘Siotomul informational curents Acestex deine informailgut de ten, decese, essen, dvr, plckile i ine de Tocuton m-an feat fenton. Se’ mai pot obfine dato supimentare asupra puter de ‘producer 4 popula! = Fexpectiv 8 numa do evorat spontane sau Ia tafe acest suse sunt: = informafile sunt accesible, exists © elecurp permanent exist sori croologice care acopera lng prioade de inp scare pei. ‘evaluate tending fenomenclor + sunt wor deobjinst {ak ocaliuce sceeibil- Sind culese pe formule sndardizate fant comparsbile Inve divercle dee ale fi yi Romania, Romina si se Dezavantajee sunt = cantina de informatie mitts ‘ico fori sunt agzepate la nivel de jude Instat care dispen de dae sue: Inst National pear Statistica = -Direile udeene pen Statistics * Cenul de Calel, Statsticd Sunita’. si Documentare Medica. al Ministers Sinai i Fame: + Dives Judjene de Sinstate Publica 4s Dacumericle micalepurttoare de informal sunt rpreeniate de ‘etiicaal_medical consatsior al sascutuloi vit, certifieaul, medal onststator al asutult mort gi cerifeaal medical constatator al desu Pe baza scsstora, Jn oficile de sare eivila, se complete docimentele Specific ele de state civil lence satis), ‘Sis stl chale farizsns dae rofetoare la principale evenimente ‘Gemoprafic: mater, does, esstori, dvoru ‘Dacimentele purtioare de informal sunt consttute de actele, de stare civil (erica de nage, deces, eisitorie, div), exe 30 fompleteci, cx excepia divoru, in momenta producer evenimentuli si fuletinele stnsice demogratice. Ia Romnia se ublzex inci tpuri de buletnestatisie buetin statistic de nagar - sca vi, buletn sai de sere» ndseui mor, uletin sate de dees, bulein statistic de estore fi buletia sate de dvor). Aceste documento sunt completate de cle Drill de stare civil (ev exeepfa clo efertoare la divor. ‘Balefinelesaistice complete mt teimise la Diccie Judetne de ‘Statek de nck a Instat Najional de Statist. Rezulteleprelvrsit, nformapior existent in scostedocurente sunt publica Ia Ansarl St al Rominil gisau Ansar Demograi al Romine. Anchetele demografice, Complextstea.fenomenclor_demograies, condionares lor multp au inpis cu necsstate organizarea nor sti Speciale denumite anchte demografice. Anchusle demografice consti Singutele modality de a bine dat rfonteare la condones dversclor Tenomene demote, a lepitura existent fe variable demograice $1 ‘ele soso oonomice,patologic, la motvaia wi anit comportament ‘emowrli, ls opin individu sa x Samii tn peoblee de dimensiun 5 ‘Hevturd a familie et “Ancheele demogreice se pot efetua po eolectivii geneale, pe _yantioane colectvtireprezentaive din populist pe lot Recensimintal populoii esto un exemplu tiple de anchets demognatics Definite: ‘VI. Trebick defines rconsimntal ea find “Ceretre sais, de bie instil, car ae oo Scop incepta populate, I un moment dat, sub ‘aporul nuilul ya uoor carsterstih deme ~oonomiee: and nate, ‘tea evil, etegona sorio-profesonals, njonaliata, eligi. ee" (1975). 4 (Caractere reeensimintula, enumerate de cite VI. Trebil st > seop statistic ‘ts nat pe za anor ast normative (hot de guver), Se refer aun eritora bine defini (de abice ofr) Sniversalitate (inregisteard absolut toate perotnele care titese ta ‘eitorial abl) + simultncitate Gost nregistile se fac pena wn moment fix - zug oa a eae se refed inregisrarea- ingifrent de momentlconcret, real {regis Dstt voumula mare de mune, poroads de tp incre se fae fnvepiswile seopert 2-3 siptimiai dar tone se refed la un ‘omeat fx Datorit aeotelcuractrstie orebsindtul ete un exempla ‘pe de cecetare general (global) si de moment (se freisteuz toa popula ia un moment dt, fs) Informal se objn diet dea popataie Imetodlogi este wid, standards beneicneé de mediatne ‘exist un contrl al ealitfi dtelor imitate (se rept periodic) ‘Csificarenrecensimintlor ‘Clase easier ecensiminelor Se fate in fini de 2 eter 4) wadul de cuprindere a populatict terse enale-cupid neg oa 1 recendmins pee cupid mma! osabpepalie b) mal de culegere a datelor suttnregistarea| ‘ulegerea informafilor prin intern - ete modaltzten de rslizare @ ‘eensfindatlu a Romina. ‘Publica care contin informarii demogratice Publican imerationale = Anuarcle demograic ale O.NWU. ‘Anuarele OMS. Publicaile UNESCO, OECD, Banca Mondial Publcti de specaitate (ele mal importante) Population Studies (SUA) © Population (Frais) Population et avente (Fant) + Anuaral rvstelor de demoarat. Public dn Romania Publica ale Inet Nasional peat Statistik “Amuatele Statistic ale Romnii ‘Aurel demogatics (1974, 1997) ttle eceastsntlor ‘uletinle informative ~ Public sl Ministeruoi SSeaag Fame = Anuaree de statistic san ‘Anslzele mocaliii infantile, avorurlot, moral, mateme, Rezutatele nor anchetedemourafce ‘Achetaaupra sas eproduceri popula 1995, 1997, 1999, ‘Conceptelefandamentalecu care opereazi demografla _Evenimentildemogeaic: x xz inivial purr une informati ‘ex caracter demoptafic (exemple: niscwul vi, mscural mort, ects, ‘isto, dvoral) Fenomenul demogrfie: fecventa spariei unor evenimente emografice intro popula 0 peroad de timp. Exemple Evenimentul Fenomenul ‘Nascutl via Nataitten Niet mort ‘Mortntaiatca Decesu Moratittea Cisstoria ‘Napfaiates Divorgl Divorialiea Misuraesniveluluifenomenelor se fee eu ajutorul unl rate a Formula gears 1000" * Infanti de maim raportsl eoefcienl de mallee poste fg 10000, sso 100000 unde 'B~ populaia edie (popula 1 iui sul milocul pride de steda) is - probate cao pasando popula stp o Prompt = prababiliatea (scl de dees robebilittea (risa dea nae termen Forma general de eae: ‘Nur deevenimente Populate inceputlintervaoit (Populate incepual stadt) -Expus la rise (poplin sit) - prsoan dit 0 populate (sxbpopulaie) ‘expusi la un anumt isc (numitora} feel anteroae Exempla 1 totltates gravelor in ha I~ dace does 38 e cleuleze probabiitate de anata ermen Natit terme ‘Geis ana tare Exemple2 Popul Ia 1 I anul "X” dich se dorepte sf se ealeueze ssc de dese in nul" opal a inoue onal ” Cohorit = roatsatea persounlor cae suf acclagt eveniment tn coal period de inp xemple: toaitates persoancor care se eisitoree jn an calendars totatatn persoanelo etora lise sabilestediagnostical de bola "Xin an “ia Coborte pot sree 1 tive: eaborel consti dup amit requ al eSel umd inal ‘ete echivalnt cu 1000, 10 G00, 100 000, 1000 000. Sut ilizate faleaul ‘abelei de monaliat, tablet de feria, tele de Generaia ese wn cuz pariulr al eohorl. Es ete defini a find ‘oitston personnels nfscutefa-un an calendar, ‘Casi cohorale, generale pot ele ficve, “Metode generale de misurare a fenomendlor demogratice + -Numirat absolut — se rele Ia consennatea mundial dverelor ‘evenioente demogafice ruminal de nate, decese, divertor, esitr irogisete Ino localitte Sint o prioaa de imp ‘uml de caruri de bol dignosiat in anol Xs suprevienuitor dupa Yan, 2a 3 ane Numerele absolute sunt ule tai ales in actvitie de planiieae sents (planfiarea“mamsruss de puri in sepile de podatie, obsterics ~ tinocologie,planfcaea hecetarlu de medicanicote sa de vaccinur). le {inst u pt fniza informa ars testi evenel fname [Nomital absolut de eveninents este dependent de mimes populci de refen ‘+ Siructura evenimentlordemografice: Fiesareeveniment demograte ar nui caracterste Exempla + penta niscutul via ~ craters sale po 1 eeutatea To master, sexe, Fangimes in nayere, angul, meu de ezden loc nase, ee. 0 r ent dees ~caraceistiile pot fi: sexu, vs, cauza decesul,eiga loved, stoea evil a docodatu, ‘Strvetura poste fi evaluat prin tipi de misuctr: 8) exprimareproceal Nrevenimentecv0 carters op ‘Nr fot evenimente (Ci % dint fenomen reprezinl parte componenth aa Exempla 1 anal "XC, locates "Y" sau produs 53 decese: 26 prin bolt cardio. ‘asulare, 8 prin tumor, 7 pin boi ale apart epiaor, 6 prin accident, Sol ale aparatll digest, I prin alte eauze Structura decetlor pe cauze Ba nes wae: | 26 a6 1a 1132 oar Tone 6 11509 Oar na 8a 1000 Bol sp eipiaioe [7 Accieat 6 Bol op. digs 5 Toul 3 Proctntul decesclor prin bolle aparatalui cardio-vascular tn eaport cts decese= 2oldecsecnds balan o889956) 59 49.05 “Sot dseos) ‘ )expimare prin propo Reludad exempla anterior: Proponiadeceselar datoratebolilor sp, cardiovscu s + Ratele: moss de rosurce & freventlintensiii de pare a una venimentdemogrfic nto popula into pion de imp Formula generals a fost prezenta anterior yi ete Namareveinenteog9 “In ferie de reat porte poate nal ex 1000 sa 100000, Clasficarearaetor Ratele pot f i lobae (se refer a 0 populajie general) * Specfce se refer ao subpopultic) Teomenul de “specific” se poste refer la 0 subpopulaie fn cae apse cvenimentle domografice (cantie caro so plese la mumAritor si numitor Se refer la subpopuaie) sau numa Ia pumirtoral facil (evenimentele ‘omograice au atumihcaacterisics) ‘Citerileclasce de denificare, zlare x subpopailr pot f sexu (a specified entra seal FIM), medial de wenden (ta specficd penta sedi RU. CCaactorsica ea mu imporant evenimenteloe domograic, care post identifica subpopaail numaritor, este caus la dees, Exemple dete spacifice: Cam 1 -“specfcitatea” decurge din subpopulai acre apr venimentee: Exempla Rata dentate specifics pe medi 0) ‘Nenaseut vi proveit dela mame cu domiclain me Populaticin medial UR R s1000 ‘Cezal 2 -“spcifiittea”deeurge din indepinires unt carcterstic de ete cvenimentee demografice. Exempla Rata de moralitate specific rin bolle aparatuli cardio-vascular 2 ' j | | t | | | | | | i | } Ne does prin bolle. cardio vase Lin elt teri de clasfcare a ratelor Ratele pot rate © sandardate Ratle brat masoar intnstata real a uni enomen. ‘Niveul unui feoomen poate fi influenat de snumite caraceistich structurale ale populiei fn care se produc evenimentle (de ex. stactura pe ‘gape de vies, pe sexe, nlite infenfel strut popuait tn rvearce nivelulel fonomenuul se face wilzind tchnii de Sandardizare {Gjstae) si reutarlexeobinerea une rate stndardizate. ‘etal asupea choi vor dat la capitoll "Mortals (vezi 23 Dinamica palate. Tabet 2.1 prez sitttc avanajcle gi dezavantyjee dverselor tpuri de + Indie este ws rpor inte 2 rte eaeulte I 2 moment feito a2 ‘one diferte ‘aa pentru moment" Indicator esc o carats exprimatt numevie 2 une categorise. ‘tonomice Este o forma general de exprimarerelativ tne i deravantajee atelor eect ‘Avani a “arg lize pe pln interim Deviate ~ dieeiele nm po 8 interpret des decree ‘Shee inlet ‘lin de arent (od va Tass pecich pe | ape pewgapE_| epee din vedere ieee cmos Ste otic cant Sint wstteta | pope pede views | ude epidemctoice Stat peri compart tego sociale | ee beape de cela aa cart | ila poral (jes) “dtecflor sacle decrinar ‘comparyle sunt Se oa at ae > ‘lat mat a compsi ‘Metode de anal a nivlelor fenomenclor demogratce Evutuara tendine de evolu a fnomenulu (Mat loan Pope. ISP8) ‘Vom considers 0 sere dinaics (serie croasogicd sau sere timp), sun gir de date, cae corespunde une! varcbile cntative sau caative tmisurate la momente diferitedetinp (adic un gir de preci: (ts It £50,465. cy Se flege ca omental, valoaren sre sty, Un cez particule cel mai ecvent alas Im practi ete acta, a sesillordinamice mdeurte la interval eshiistante de Gimp, ate ptf serie fatelor iizate in demopratie (mortals, aaa, fee, cc), in ‘intntea public (Ineidegs, prevalence). 1m carl analize unl seri nti, ete de fap eprezinl analiza ‘orl evolu unui Fenomen, so pr ditnge urmioaeleconponente: = tedngs de hangs drat (rend) {ara cltice (sezonlre) sur acest eninge rai nimplitoar aceon) * Fr CCunoastrea acestor componente, are un interes dubla din partes ecdenilor(administaor, manage, ee); pe de 0 pate, peta adapta fmesulunitipir stouluvarijilorSezouale In scopul de a objne maximal ‘Ge bene iar pe deals pare, ete vorba de interes pur tore, cind Fat analiza dolor station este nesesar st tbl eptua Inge anit commponent ale evoute, ‘eterminarca tendinfel rendu) “Teoria matematicl privind analiza serilor diamice, 2 azat ta simul ried pe descoperiea leptii (eadinga sau tend) cvoljet un Fenomen; de fipt pomind de Ia valle ralobservato ae sericl (9g 4} se dsorming un nou Set de valor (eteptate sau estimate) cre dau tending sau ‘read enomenulu analiza, pe care puter nota eu Gos Sism, mont "sil ana, care re caliates de a refecta mah Accentuat contbuja fctorlor principal, exprimind astfel_mai core legates do vealizue a sre de indicator In cele co unnesz ne vor ocupa de determines tend-lui pent fenomenele cae au o eval de tp linia; stuaiefeevet iit sau ere poate Ri acconat 91 in cadral analize ratelorndieatoror dia sansutcs bles sau demografie, mai sles pe pesionde seurte (pint la 5 ani) sau ‘medi (pnd la 10a. acd, evalua de ip iar ou poste fi accepts, penis deterinacea tread see unele transfornde ale datelorreal-obsewvete, Jn vederea liarizii:eaeulle materatice sunt mai complicate i ealzarea lr neces ‘por! spcialigtilor sunoe programe de ale special construe, Exempla entra iuitare clo prezentate mai ss, a sad exempalu de ma jos, ne propunem 4 deteminio tend-l moras bre dia Romini, ‘etoada 1988-1997 gj, culoaral de tneedee in cze poate evolua acest tend pe pevioada analiza sit vitor, prin extrapolae, pentru o perioad de 5-10, Repreentresgrafics a valrlorra-observae ele mortliii trate (Gol 3 din tbel) nes sugerat cl evolua indicator poats fi descisa 38 suficint de bine ev ajutorul uel drepte de regresie dati de ecutia: ya bx (ening iia), Peat dterminares vslrilor paramesilor ag din ccupin dept sav spict formulae Datel ia abs meno, su conus la eusiaedingl (rend i) F=1032+ 0,228 Datele privind mortaittes sunt prezentate tn tabelal urmitor (ola) 56 Sea calult, totodrd, coeicientul de corte tineath ¢ -092, saloarea ran am aprevio ca serntistivs din punct de vedere sais pe ineste coavingeoa el ecu dreptet este potivthpenter deserirea ‘enn mocaiti brate pe peroadaconsidert Coeficintal de egrese (3 = 0,22) arf a insntares in tmp ox un a se aseaptocxetere de aproximatiy 0,2 decse la 1000 de locos, hes exprimam in ctf absolute, dup ecuatiadrepte calculate de not ne axe nT docs in plus i 100 de locators, a tmp de Sa Coefcientil 3 132% (ordonata Ia origne su itecepl) rath fare ac rebut sf fie niveal mediu al moni brite io. Rows la Inczpulpeiodei cela 10 ani (1988-1997) pe care am analiza. ci tending (rend-a) moraliti ete evaluat pein ecstn pe care sm calcula, putem si evaluam 31 valoril ine care poste sk ancileze ces tends Peotnt acest fp, sa caleulat “culoar de tncredore”, prin splices rm valor septate (rend-u ale morals iS Sl0-5P_ (basa stndard eid) smi de an calendars ai seit crm valoare ee careterizeaah disuibuia Gause-Laplace (aormald) penta scala sles (1 -«¢= probablitates do garantare a rezletao Pent datete din abla nos, sau determin valour rend g limite (superoars/infrioas) de a acest rend (10,24. Inerpretore Se asap plus sau in minus, 1 dace a 4000/50 de loi, frmajia ‘nd ict cu prbabiltata de 59%, sr Compararea ratelor Ritele misoardniveal divenclor fnomene domogatice inebinle care se un pf ‘um et vel aestuifenomen? ene spune? ‘um puter interpeta nivel fenomenshi? [ive unui fomen denigrate ete remit! acini 2 categorii mari de factor factor endogeni care determin variabiliatea biologic a fenomenutut factor exogens cre infueneaz fh seas poz sav aegatvfenoren In mod abit pene a iatepeta nivel unui enone se compart o ‘valoae hou al valoare, considera ca valoace do refer Exempla copes eeu vous pes *omnpaarea aveal uni ode nama "Xu alate din anal anterior Sommparres nivel ambi jidet cu 0 valare de refering. (alas ex objoet= vloarea la care venus jung) ‘Compara smpls (aivelul ext egal, mai mire say tai mic) este ingufcenth. Comparsiasmpa rebaie compltts ca un test de semniicaie care ne permits s8 stabil dach dierenja observa inte ele 2 valor este Sernnifieativd statistic sav na (iferenfa observat poate faba eum ‘vanailii insnsoei a fenomenutu - diferent nesernificaiv8 sttsie-s ‘a poate etrbuts anor factor exogen = dferen semntctiva satis), entra ispunde la sceast problema puter liza pat bord 1. Calta interval de icredere pera orth ‘Calcul intervalulsi do ioredee penis oral se pemite 8 ‘dentfeam init tne care, sli rate sunt explicate prin variables biologi. El te bezarS pe ioteza ck distribu ratelor poste aproximath printeo curb detip normal (Gass ~ Laplace). Interval de icredere petro rat poste liza in umitoaree ai call interval de tnoredere penta o rats (alate, morulae, et) ‘ns In anal" in ar, Exempla in atul “X" rata de moraitate in Romdnia a avat 0 valbare de 12,4 decese!1000 Loin 6 teva de icredete ae = Tinta supeioach 128 decese/1000 le. limita infrgars 12,0 decese!1000 le, dca care 56 pot fice sunt state pe 2 plana 4) judeje care prin vali Jor se situazA in internat interlude Tacredere det se siucaz in jurul valor pe js iernjele se dtorese suumaiyaibiliiinsinset a fepomeaslat ‘jee eae prin valonte Tor se stucazd sub limita iteiar 9 itevaa Ge ineredre, dec au als serniistiv mai mic dec cle ale fh ©) jude cae prin valoile lr se situeard peste limite swperioa 3 intervaluli de incredre, doc) an valor semmicativ ms mar det cele ale fe, pe Lingh variabliata bilogia Ta relizaes acest nivel enomenulconsbue ali factor calcul interval de ineredere petro rath pr ptr aul “X" poste Sulla penta interprearea val aa a anal "X + 1" (anol urmdtor eh penta cate a fost ealeula), Dacd valosea anal "X +1 se giseste in Interval de ineredee al rated pen anol "X" ngeamna dire shservat se datorese numa vara bologce a fonomenul, Dac ea ‘este in afar Limielor interval de ncredere, inseam & exists @ Aiferena care se datoreteunor factor’ cxogen crea scion favorable, defor Modul de calcu intlor terval de teedere imi supercars = 10°26 «r96e) pentru p= 95% 1,968), ~0,05% vnde 1= popula de refrn a 2008 penta cares salut at 1000» valoaea penta eae se expt ta ln 1000 defoculori) 1.96 = ‘coefcient din bola de distibuie a legit normale pent 0 probbiiate de 95% (an ise de St) 2:58 = cooicent din tabula de disuibapie 4 legit normale peoiru 0 probebiitate de 99% (uns de1%) {€= numa deeveniment - valores care se psy I nuthtraletel Exemp! | ant 1998 tn judetl “cu $00 000 fedora prods 600 de deve. Calcul interval de inredev penta rata de moritte ‘Rata de moraitate in judul "Xu aml 198 fox: 5100 100-1000 = 3 122% Datele probleme! sue 11 = 500000 (popula judpuli) © 6100 (aumirl de decese) 1000 exprimares rate Limite interval de acredere (LL) 11-2196 42) penta p=959% Algoriol decal: 1, ve~ Y6100 = 78,102 2.1,96,fe= 1,96 x 78,102 153,08 3: conjnutlporantezei pentru limita soperiand & L. + 196 fe = 6100 + 153.08 ~ 6253.08 4. consul pataniezei pr imi inferior LL 61.96 = 6100-15308 3692 1000 1000 i eS ee 90 = 902 © 08 12551 7 limita inteioar aL (0,002 $946,92~ 1,89 Desi limite interval de teredoe pentru rata de mortlitte fy du Xn anal 1998 penta p= 95% sunt TL= 11389-1251 2. Comparer niveluuiunei rate cu o veloare ales obec (0 vslare sbsract) « fesarea semnifcativa dierent foe vlouen reali eoa leas ca sect fce simp. Se calcleazs limitle interval de eredere pent valosres reali. Dac ‘lar leas ca obiectv se stenz8 in imervallmitlr de tnredere al valor reale nseamad a diferenja ete aeserniicatvd stats 3. Comporarea nivlulutratelor din 2 zone diferte (zone care ns as slemeat comune 2 jude, 2 tron diet ale aching ude, 2 i) Compare se face ast at nde = ata din judul X 1 “rata din judul Y Interval de incodere (1) penta R U=R2196R Jive te: inde ¢) = mumarl de evenimente din jude “X" (més li) ©: numiru de evenimente din jadefl "Y” (autor fit) Iilerpretare Ded interval de tncredereconin nt limite sale valoare I~ ditrena te cole 2 ene compart este nesemniicatvs sist penta probable tru cae fost calcula (p = 95% = coficintl 1,96: p = 99% cofcientl 258). 6 eae ‘Dac interval de need conn nz ite sale valouen I, diferefa inte cole 2 rato compare exte semnificivs asic, este reall, ste 0 ‘suzalite Exempla Ne-desese Neos! Raia de onsite anagxcs, sion Sono aan ings Sooo 80000 ot 2120 101 aT ine U=R2 1998 eT Maori eal Ly Lat. 000164 +0,000169 = 0.000833 ee BiG” 3900 2. ite vie: = {0000535 ~ 0182 3.196 101 x0.0182 = 00340 4 emt opera tera d cere oF 00360 = L096 5 iit friars evade ered 101 00360" 0978" LL 0974-1086 smerpreiare iil inert de Three ined ia 1, deck cu o pectin do 98% dren are atte de morali din jel “X° 5 "Srrete nese sae. 7 ) compare tele al pe ard ins le 2 ae is element coms: ecto dn juno cll pe ws populi nade stp: eomponet a popula orp clr 2a sa resis? unde rata una jdt ‘8 populajia din judy (auton ate de compara) Iiuerpretare Se compara valoaren fui x on valoarsa (coficientl) tbelar din legen de 196 penta p= 959% Pentns 0 probabil do 95% difecoa inte rat de moralitate tn deal °° 9 rata po ar, este semnificaiv statis nivel cate este net ‘aime ete in mod real un nivel ma bun det cel al Remini. 6 22 STATICA POPULATIEL Prof dr Grigori M. Marcu drt. med. Demografia este wn teamen care provine de Ia grecescal “demos” — por i “praphos" a dseri define tina care se oeup cu stdierea Populate dia dous puncte de veders 2) statica popula eae analizeac popula sb porta numa, istbupe geografie, tucurit dup dives caaceristici demograie (se, rap do vies, stare civil, ete) i socio-economice (ocupape, nivel de insta te) 1») daumice’populaiek (sax misewes popula) cae sbordesrs| populia sub raportalstbimbilor survente in mumical si suctura Populapes ‘ca ummare a” nastenilor, deceselor, eistorior, divorfrilr (cigeares natal) ss migra interne texters (migearea mecanics) 22.1 Numaral populayel ‘Numa tnregisoat Numdalpopulajed se stabilete prin recnsimint Practica, eect ecensimintelor infra note fez in prima james reclu al XIX- Jes, In tabelul nr, 2.2 sunt prezentate, dups VI. Trebici caraceristicile recensimintelor populated din Rominia in perioada 1938-1966 (tele privnd ecensmintele din 1977 i 1992 sunt completa de ator), In fre recensimintlor, numa populaiei poste fi estimat, clcalat siprotectat. ‘Nuit calulat eu etna. ai core rear’ wn rcensimn, mrt ‘populjiet se ealeleasd pomind de la cifa exact popula stabi la fecersimfat fa care se ndaugh niscuil vi gi se sead decedu. Aceasth ‘etodd de calel ete valaill In jpteza in cae migeain este considers fl, Inte 2recersimintsmumral popula poste estima prin toda Imepoli Pinel meted interpol consi fn calealaren sporuli medi unas a popula ine eel 2 recensimint i addupaea acest desta or ia ju trecut din moment! peimulireensimnt ip In anu de tui 6 Acesti meta de cle pomete dea potza ein decusu nes pesioadescure ire cele 2 recensiminc, popula a cunoseut un rim de reser constant, Fir scl mar de la un an atl, Exempla St se estmeze aumdns! de locutr in loalitaen “Xn ana 1971 sind tn ecensurntal din 1966 lcaitaten aves 10500 locuiton la ct din 1977 11600 locator Jn peioeda 1966-1977 aumirl de lcuiflon a ereseut cu 1100, dei cv un spor mein anal de 100 losin, In 1971 mumdrut de loeitor va 6 egal eu 10500 + (100 x.5) = 11000 Incite Pomind del cela date se pout estima mumirul de Jct: ana 1978 in metoda extrapolai Principe! metodeiextrapotirit const in calcularea sporui media. aval populate inte 2 sccenriminte st adaugarea aces, I valoare ultima Feversimd, de atts 03, cian -m scurs din moment ees. deal dies ‘esensimint pt In anu de sti Popuatis ann 1978 va i 11600 + 100 = 11700 leur tn afr de ouniralpopulfcfrestrat a rsensimit oe cael sau estima, in sini publich somal uillzazk i numaral proiectat al Popul. Proeetia populate presupunewtlizareaunor tect deasebit de Complese, chiar modelrea maternal pestraesimarea vole vitoarew Pople sub aprtl ei umes. Incalcua!dieriloe indicator folosi tn stodil dinaictpopsaiet jzoed ooiuoes de “populaie. medie” sau *numar media at ‘opulaiepentra perioada dat?” Numrat-medinh popula psniru-o periowis dat se pate calcula prin mai multe meted + medi aries spl unde Br popula mesic = popula I ncepual intervals Plog popula ria interval + mie geometich APxPoss ‘Mai exist ale metode de calea, dar mt comple. 2.2.2 Repartia terri a popu - tuts espns pops pe Tm toda dat tn ta omit acta se Soop Pans _administrativ- teritoriale, sree Repti «populist cu sea utnlor indici reat el ; + ponderca populace domi sai in mesial urban sau ral + dsribuia popula! a Fanci de pul 1 marimea local + Indic de denstate ‘Fonderes populate eu domieiilsbil in moi UR se calles asf wu = Px100 P unde P= popula tlt Py popula care locugte fa mail urban opus ce locust in medi rr loa a 24 mle nt ae 20, poke pepe ee a an Gap ergo) aa SE (aft a25) Tens mem ete ecg poppet ‘ae lc tn onl ute x ume ive fo ee in nen pr rn op 98 o B coduscrunat ane a canatanyeat 6 4 Sorc pst aa 197-90» VL Tabi - ek alti ‘cept Sic ii, pp “ype ee aml 2m ft sl pon ben ‘abel wr. 2.3 Evoluta ponder populate din meat ‘wrban, in Romnia in pevioada 19121992 ‘abel wr. 25 Repartiiacomunelor dup numirul de locator Sua 1 ear 201 (aseastes) ‘Nuneaton! — | Nami coma [Popa ‘Tou ate TOAST Taka Renters ib 0 ES ce sccensindnt opie 000-2599 aas8a 12 163 3004999 Sry 5000369597 Tats 23700 i mn 0006999 T7960 a Ba 3000-9399 2 eee ahs 1006 11995] 98 2807 ae St 12.000 ipexe —[ 12 TH 7 a5 Sa tal Noa e NaN WS Econo, 7T 1992 a Sasa Aan sini Rota 397 Informa, supra distibuiet teririle a populated se obtin din so repre ppl nea de ul eas cee ‘Feyedinfd (tabel nr. 2.4 gi 2.5). an * ‘abel a. 24 Distibogia municipilors oragelor in functie ‘de mumiral populafit Sinai 1 amare 2001 ‘NamirTeeitori | Nr taunlclpit | Nema logllor | ks Mecepet Je Tout 268 72256.190 Sub 100007 7 S01258 T0000 = 19590) cs Ties693 20000-49000" oo 1963497 500 99999 a 1685189 100000 19399957 12 T8395 200000 299999 4 307539 300000 399599 T BS.555 00000 peste 1 1966612 Tes Nop aia Ta eT n ensitatea populate se expcima pri ceva popelae (P) pe unitate de supeafg (Kin) siete epal cn pt s vane D> densitstea popula P= popultia ‘= Supafa expats mK’ Inversul acest rapor oar numele deine de aealitate, s Indice daca = 3 ‘In mod eure, n cz indice de aeaitate supra se expr fn hectare. 1 1997 indice de denstate» popula: im Romina aut valocea de 954 oni cel de wealitat 0,0104 Keo Peotr @ objne © imagine @ impactuli populsie supe resistor agricole yi economic, se eaeulezd indicele de dentate Mzslogles cs in ‘port ine mumrl d= locuitor i supeafataculvts gi Indes de densitate ‘gril ca‘un rport fe nimi de loiter ocedai to apres ‘Supa elias Indicelede densi riotogica a ‘Sapa clivabia a Pinagrcalum ‘Sopaftacuivabia itt agricola = 2.3 Structura populaiel pe sexe Anaizastmcturihpoputaei pe sexe se jsificd pe de 0 pate prin articular biologie, de reactivate th cxf de bolas, scale i cultrle pe care le au indivi eelor dou Sexe si pe de all pce pin functie i rolucile pe care le au in fie gi soietue Ea este deserial cu ‘sutra unr inc simpli Ponderes populfielferinine sau masculin 100 PE(M) Pe) = PAL) vue PR = nrc. do 2x feminin PM =ar. lo. desex mascalin P= popuatia tlt In 2001 popolai eminin a epreentt 511% din nteaga popula, Indicele de masculinitate (LM) - defieste nual de pesoane de sex susclin care eva a 100s 1000 de peroane de sek font, By i= 21005041000 Intro. populaic dat, in timp, indiccle de: mcatinitate are o-anumité sable {Yaloareaindielu de masclinitate In Roménia este prezentat i abel. 26 ‘abel nr. 2.6 Indie de maseulinitate pentru poplin din Romania, 1990-1997 Fal Trae de salina 155 Sr 1991 Ti oa see eels 362 [_=sr— a6 1395 pas 196. 3613 i997 3596 Oscilatit mari niveul indict de masculntate par nama ca ‘umare a iiervenie! nor factor perubatori (de ex. rho). Exempliicdn ‘ess afimati prin evolu indice do masculine in period 1930 ~ 1992 (bel nr. 2.7. abel nr. 27 Evolia indiceal de masculiaitate Tm Romania, 1930 1992 (a recusimiate) Tam a eae repre acolinitate t Grupa de vist intenyesza putemie inicele de mstulintate. La Iaslre valuta acest indice ete ela constant in ju de 105-106, Evolijia normals 2 merit, prin fenomenal de supramoralitate ‘mascling face cata diverse grope de vist st spar dezeciibe, valerie ‘ndicelui de maseulnkatesead pe masa inaintii la vir. In popalaile Jmbatinite, la eropele insite de vet se observa net peodomtaca 4 Persoaneloe de sex feminin. cy Indicele de feminitate (LE.) exe imagines in opin» indice de ‘ascites cleus in spoil penta nee i = Pesan 1000 ie ‘Valour indcelui de feminitae se ule Ta proictite dmmograice, [Exeedentul femeilor~ se determing dup forme 122.4 Structura populate pe grupe de virstk inte aspecclestatct popula, structura aestei pe supe de ‘viet este cementl esti mn analiza suet popu pe: rope de vars trebuie 8 36nd cont pede o parte de efeetal de varst 9 pe deals pate de "eect de generate”. Fenomencle de feriliste si moraliate cunose 0 tare “rial in fue do wir -“ofect de vrs”. Genre i ew ele opr intorie- unsle genera sunt feats de rzboso, lel de clam rurale, et, -“efectl de generate aia populist ize eg evra nine Ot 5 9; 10-14,..80-84, BS i peste), devenale (03; 10-19, «80 4 peste) sau srupele mide vista (copt 014m, adi 15-59 als vsti 60 de nis este). Datos pelungin process de solazae six eee sperane de is anager, eo ae flosesc tot mii mut gripele de ves 0-19 sn - cop, 20-64 anal 65 nisi peste- este pease abscsclor ~ mursirul observa l poulii(cind ‘nigral de vest ete 1 an) sau ule medal popwlapih pent, ‘ceva atin studio ( sa 10 a). ’ " Suprafijadrepunghisut exe proporionlé cu numsrl de locitor Clas, i prin sto piramidl se verezintpopulatia de sex masculins Tn pate dap ea de sex ferinin. In alegees sciilorulizate pe abscish i ordonath tcbuie sis fink ‘ont de resomandarea es baz pride 8 fe egal 1/3 din inimea en reprezentrea srt populniepe grope de Vist pein pramida vrstelor, ‘e obec, popula nial se reduce Ia 10000 san 100000. Aces reducers face prin alicares regu de ei inp Exempla ‘Tabel nr. 28 Populatia Romnil 1 fue 2000 Rea ot ee eee eee ee ‘TOTAL 53438205 Sur Init Nana do Stic Stal Eeonomice "Populi, 200%, 2x 1s 1 shoul nr 29 ene prezetats populaia In 1 ile 2000, pe sexe si supe de vrs cincinale, ef absolue rede la 100000, ‘Anai2a formei_piramidet vieselor permite identfearea uno patcuari ele popula respective Clase se desea ipa le pramidevrtlor: 8) piromida tn form de “accent” feriunghd) cu bara leg sv vt ecu, ‘scteristies pean popula tinre ) piramids tn forma de “Hog” carctrisied) pent populate cu 0 ferltat diag un proces de inbitrnire media ©) piramide ts form de “urna specifics penta popula cu felts ‘edz i cu un proces de fmbtrnie accent ) picamiia t fermi de “wefe™ reflects o popula inka care ‘unosste in utima peiondl © putemicS fotinee en umare a teen xi Pentru deta, si xim popula 4 ani de sex mascalin (bel n.2.9) Numa reds ta fleeare an de vist se bjine atl: Nelocuitor de anu vars sex 100000 ‘Ne total Ieuan ‘abel nr. 2.9 Calcul numirael reds al popu actor care influenjacd forma pramidel sink sataliatca, moralitata § migra Natalitea Gumi de nist vt) determing baza pitaide! vérstelor; ca famizcasS si material asupenclruin pi vor exereita ajinen clelaie 2 fenomene demografice cu inoeni apr sia populaies, ae iene [Stupor demopat i asu Populi pe grape is 9 sone roraliate gi migra Tota BESTT a Penta a evidngi impact eit sal moral supe stu Pena viesta de 0" ania sexu masculin vom vee: grupe de vista populate otf ulizate 2 metde: 3) dacdrusle de fertltate xi mortaltae rimén constante pe o ath. ura indehungats de timp, rezuls ¢ populate eu siructat pe eps de ‘ist consanttdenumit“popularc stabi” Pera evidena invents scesor indict asopra struc pe erupe de vies populate! se compar Numinul reius de locitor! ast objinat va determina fungimes ‘modelesle popula stabile obsinute prin uiliarea de dilerte wee ale eepunghilu corespunzitr, ar ljmes va egal c interval dV, eri a0 moras, 205616 L000 21359910 5) a down metodd const din uilizarca “meted componentelrs 4 ‘ehnii de prietic a populje. Numirl probabil al populate! eve sabe ‘in conte tiizarit woo nvele vai i timp ale indo ce fete ‘moralitste.Proicefile populjie sunt ule devoeoe ele evidenfizs todd ‘are reacfoneaa 0 populate circa ise wtibule, peru peioadl att de timp, nivele pote ale fetta yi mortals, “Ambele metode pot tliat dnd sai contd migrate, 'n cam usta grupelorencnale sau decenate de west, nami ‘eds al popolje grup ebuie ansformt In oud ened pe an dev, ‘valoze care va determina angina drptunghiu «cir lie este egal interval de vist tliat. Pentru exempll ost acess angie ete: uns reds al grupei de vst =a, ex ascalin dviat a 8 (457023 :5= 91408) ‘Accosi tansformare ttbuieeftctuath gi fn canal grupelor de vinss | Infuen seSderi mona supra seurmui pe gripe de vst a deze De excmpl, Is vif psi, ukimal intra devin exe do | popula depinde de model de eas» itclby fe testcase 100 de ani si peste ris a 100000 locuitor O47 este datibuit In mod | Sot oupe de aes uniform peo darth de $a. %6 7 ‘Dec probaiiile de supraviture eres i special penta grupee de wrath ‘nin, propoqia.varsoiclor In populjie se. mejores’, iar, dark fuprviejires se ilkeyle Is copii i tne crete propria ecestra in populae, 225 Structara populate in fancte de starea civil ‘Conform prevederor legisla! din ara noat,staea civil poate nocitrit (2), csitrit (), viduy (),dvort In prezeat se ada 8 fniuncaconsesualt Nofunes de stare civ se wlzeazs mural cups vrsta de 5 a ita inferior de vst la eae est permis csstora. ‘entra studere sticturs popula in funeie do stazea civil se ecomand nares rai male indie Structora populate in funefe de starea vil ‘Nepersoane asso Sani peste Proce persanelorcastorite = 100, La fl se calculezd ponderle popula cedstorte, vadove gf vate in ‘apo cu poplaia de 18 ani peste Pentnt2 evidenta pariculrsie epartietpopulet ms fuetie de starea evil ste dood sexe gia dversele ripe de vast se post calcul structure popula fa funeie de earacterstiea analiza, entra cele dood sexe gin eal fece! grupe de vst 2.2.6 Reparttia populate in functie de partciparea la vata economic In oie far pop fat in out este consumataren buns ar nual o pate in et parti desl producerea Bune si fervor consumate Populaia activa sav economle activ este continu din wiles personnel che exert profesiane, ln eae, acolo unde este cal, se sug persoanele alate in som. In cada! populate atve mi suit inca ‘levi tod iene are pesca ativtte numa i fale Populaia ecapati est afi din percance are a 0 ocupaie Ba cote egal cu popustia stv minus jomen. Parts din popula cae nu % xerctt nici o ativit, alti de obicel din cop gi vsti, constitu populagiainactva Defiijile prezentate sunt prcaste din docureniele ONU. Pe plan ‘nteraional, uta nceretile cute, se mal enfin cd een i cea ‘ce privste coniatul iverslor eatepr de populate eaunate rai sus Report populate tn finetie de parcparea ta vifs economic se sprecizd eu ajtorl uno indie: Indicele de setivitate A) Indie de activittespeifck pe grupe de visti (A varsti) jvadeoanunitagrupa de vara P din gaps de vasa respesiva "°° A vara Cura de sctivitate este epresentarea rack 9 indclor de activi specifi pe pape de vast 22:7 Implicit stati popuaget Implicaite demograce Fenomenele demografice (mortalities, naalittea, fetlitites,

    S-ar putea să vă placă și