Sunteți pe pagina 1din 28

CECCAR FILIALA BIHOR

Lucrare stagiu colectiv Anul III Semestrul I

Stagiar : Bejan Ana Alina

Oradea 2011

Cuprins
Cap. 1 Administrarea si lichidarea intreprinderilor

Cap. 2 Contabilitate Cap. 3 Audit Cap.4 Analiza diagnostic a intreprinderii Cap.5Evaluarea ntreprinderilor Cap.6 Fiscalitate Cap.7 Expertize contabile Cap.8 Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Cap. 1 Administrarea si lichidarea intreprinderilor 1 (4). Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei

Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei . . Nr.crt 1 2 3 4 5 Activ Cldiri(212-281) Materii prime (301391) Clieni(411) Clieni inceri(4118419) Conturi la bnci n lei Total Sume 8.000.000 1.600.000 2.500.000 300.000 600.000 13.000.000 Pasiv Furnizori de imobilizri Provizioane pt riscuri i cheltuieli Capital social subscris i vrsat Rezerve Total Sume 6.000.000 1.000.000 5.000.000 1.000.000 13.000.000

Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului. a) Vnzarea cldirilor: 461 = % 11.160.000 7583 9.000.000 4427 2.160.000 Se scot din gestiune activele vndute i incomplete amortizate. % = 212 20.000.000 6583 8.000.000

281 Se ncaseaz contravaloarea cldirilor vndute. 5121 = 461 b)Vnzarea materiilor prime: 411 = % 7583 4427 Se ncaseaz contravaloarea mprfurilor vndute. 5121 = 411 Se scot din gestiune materiile prime vndute: 371 = 301 607 = 371 Se anuleaz ajustarea pt materii prime: 391 = 7814 c)ncasarea clienilor inceri: 5121 = 4118 Trecerea pe cheltuieli a clienilor inceri nencasai: 654 = 4118 Anularea ajustrii pt clieni inceri: 491 = 7814 ncasarea clienilor ceri: % = 4111 5121 667 d)Plata furnizorilor: 404 = % 5121 767 e)nregistrarea cheltuielilor cu lichidarea: 628 = 5121 f) Regularizarea TVA: 4427 = 4423 Plata TVA: 4423 = 5121 g)Anularea provizioanelor pt riscuri i cheltuieli_ 151 = 7812

12.000.000 11160000 1.785.600 1.440.000 345.600 1.785.600 2.000.000 2.000.000 400.000 240000 260.000 200.000 2.500.000 2.450.000 50.000 6.000.000 5.800.000 200.000 520.000 2.505.600 2.505.600 1.000.000

h)nchiderea conturilor de cheltuieli: 121 =

% 6583 607 654 667 628

10.830.000 8.000.000 2.000.000 260.000 50.000 520.000

i)nchiderea conturilor de venituri: % = 7583 707 7814 767 7812 j)Se stabilete impozitul pe profit de plat: 1.410.000*16%= 370000 691 = Se pltete impozitul pe profit: 441 = Se nchide contul de cheltuieli: 121 = Nr.crt 1 2 3 Total Activ Disponibil bancar in lei

121

12.240.000 9.000.000 1.440.000 600.000 200.000 1.000.000 370.000 370.000 370.000 Pasiv Profit lll pierdere Sume 1040000

441 5121 691

Sume 6440000

6440000

1040000

2 (9). Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale. Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare. Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:

trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale; hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii; insolventa societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de contracarare a efectelor. 1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

Acest motiv de dizolvare apare in momentul in care asociatii, prin actul constitutiv, au stabilit durata societatii. Prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, dizolvarea opereaza de drept si fara a fi necesare formele publicitare intrucat acestea au fost realizate la constituirea societatii si se prezuma cunoscute tertilor. in consecinta se va trece direct la procedura de lichidare a societatii comerciale. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In situatia in care realizarea obiectivului propus la infiintarea societatii nu poate fi realizat, din diferite motive. Asociatii au doua posibilitati:

fie de a modifica obiecul de activitate in conditiile art.204 din Legea nr.31/1990, republicata fie de a hotara dizolvarea societatii.

3. Declararea nulitatii societatii Declararea nulitatii societatii va intervenii pe baza hotararii pronuntate de instanta de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. 4. Hotararea adunarii generale Dizolvarea prin hotararea adunarii generale este considerat cazul cel mai frecvent si mai normal de dizolvare a societatilor comerciale. Societatea s-a nascut prin vointa asociatilor si tot acestia pot hotara dizolvarea ei. Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societatii. Conform art.231 alin.(1) din Legea 31/1990, acestia pot reveni asupra hotararii de dizolvare (luate cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv), atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. Vointa societatii se formeaza prin activitatea organului deliberativ adunarea generala si este adusa la indeplinire de organul executiv administratorii. Daca societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni, inseamna ca, vointa acesteia nu mai exista sau nu se mai poate exprima. Instanta judecatoreasca nu se poate substitui adunarii generale, pentru a dispune dizolvarea, in cazul in care aceasta nu a fost votata in adunarea generala datorita neintrunirii cvorumului sau majoritatii cerute de lege. Daca dizolvarea nu intervine prin hotararea adunarii generale a asociatilor, dizolvarea judiciara nu poate fi dispusa decat in conditiile art. 222 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, respectiv pentru neintelegeri grave intre asociati. Dizolvarea S.R.L. cu asociat unic impune cateva precizari care se refera in primul rand la faptul ca aceasta atrage

transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare. Transmiterea patrimoniului are loc si societatea isi inceteaza existenta la urmatoarele date:

daca nu s-a facut opozitie, pe data expirarii termenului de introducere a opozitiei; daca s-a facut opozitie, pe data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotararea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile, ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

Nu este nevoie de lichidator la dizolvarea voluntara in care toti asociatii convin asupra impartirii activului. Decizia asociatului unic trebuie sa mentioneze expres daca societatea are datorii sau nu, iar daca da, cum se sting fiecare in parte. 5. Hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati ce impiedica functionarea societatii Un alt motiv temeinic ar putea fi disparitia asociatilor firmei. Pentru ca asociatii sa fie socotiti disparuti nu este necesara declararea judecatoreasca a disparitiei acestora, fiind suficienta dovedirea situatiei de fapt. De asemenea, acest caz de dizolvare nu este aplicabil societatii pe actiuni la purtator, deoarece actionarii acestui tip de societate nu sunt cunoscuti, actiunile circuland prin simpla traditiune materiala. Odata ce hotararea tribunalului ramane definitiva, societatea dizolvata va fi radiata din Registrul Comertului, din oficiu, in afara de cazul in care in hotararea tribunalului s-a dispus altfel, prin urmare, personalitatea juridica a societatii comerciale dispare ca o consecinta directa a dizolvarii judiciare, fara a exista faza lichidarii. 6. Insolventa societatii Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Falimentul este o procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor. Principalele criterii care stau la baza determinarii insolventei, si implicit a falimentului sunt lipsa de solvabilitate si gradul de indatorare.!

Din punct de vedere juridic un agent economic care se afla in imposibilitate de plati si nu poate sa faca fata datoriilor sale exigibile, este obligat, conform legii insolventei nr. 85/2006, ca in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa sa adreseze tribunalului o cerere, prin care isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan prin restructurarea activitatii ori prin lichidare totala sau partiala a averii, in vederea stingerii datoriilor sale. De asemenea, orice creditor care are o datorie certa, lichida si exigibila poate sa solicite deschiderea impotriva unui debitor prezumt/pasibil/aflat in insolventa. Caile prin care se realizeaza scopul legii care reglementeaza insolventa sunt: - procedura generala si procedura simplificata. 7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Conform art. 222 alin (1) lit. g) din Legea nr.31/1990, societatea se poate dizolva si prin alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

societatea nu mai are organe statutare sau nu se mai pot intruni; societatea nu a depus, timp de 3 ani consecutivi, bilantul contabil sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului; societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut sau nu au domiciliul ori resedinta cunoscuta (art.232 alin (1) din Legea nr. 31/1990).

In urma dizolvarii si lichidarii se va obtine radierea societatii comerciale din registrul comertului, data de la care se va elibera certificatul de radiere, act care reprezinta, certificatul de deces al firmei. Daca vor ramane bunuri in patrimoniul societatii,dupa plata tuturor creditorilor,aceastea vor trece in patrimoniul asociatului/asociatilor,in acest scop obtinandu-se de la registrul comertului un certificat al dreptului de proprietate asupra bunurilor Cap. 2 Contabilitate 13 (1). Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

La o prima vedere, informaiile par destul de optimiste ;i v-ar putea conduce spre decizia de investiie. Dar considernd c facem parte din rndul profesionitilor contabili si c ne aliniem reglementrilor contabile la nivel European, respectnd prevederile IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, un expert nu se poate preta la a lua o decizie de investiie pe baza a ce se aude n trg. V recomandm ins sa incercati sa intrati in posesia unor informatii suplimentare precum: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar in natura, operatii interne, conversia unor datorii); care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare; existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si, prin urmare, diminuarea dividendului aferent unei actiuni; cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului. 14 (34). Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc: preul de cumprare negociat 5.000.000 lei; cheltuielile de transport: 500.000 lei; dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei; cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. 15 (44). O ntreprindere deine un mijloc fix dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 5000 lei. Durata de via util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfritul exerciiului N+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix n bilanul exerciiului N+3? Cost de achiziie= 5000 Durata estimat 10 ani. Amortizarea linear 5000/10ani=500 Amortizarea cumulat n N i N+1=1000 Valoarea rmas la sfritul exerciiului N+1 5000-1000=4000

10

Durata reestimat 7 ani Durata rmas 5 ani. Cota de amortizarea linear 100%/5ani=20% Cota de amortizare degresiv=20%*1.5=30% Amortizarea aferent exerciiului N+2=4000*30%=1200 Valoarea rmas la asfritul exerciiului N+2=4000-1200=2800 Amortizarea aferent N+3=2800*30%=840 Valoarea rmas la sfritul N+3=2800-840=1960 n bilan, la sfitul exerciiului N+3, utilajul va fi inregistrat la valoarea de 1960. 16 (45). O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri? Cost de achiziie 400.000.000 Amortizare cumulat 130.000.000 Valoare neta contabil= 270.000.000 Valoarea justa 500.000.000 Vj/VNC=500.000.000/270.000.000=1.85 Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85=740.000.000 Reevaluarea amortizrii cumulate= 130.000.000*1.85=240.500.000 2131 = % 2813 105 3 40.000.000 110.500.000 229.500.000

a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) 30.000.000 lei. 17 (58). ntreprinderea ALFA constat c utilajul A s-a depreciat dar i c utilajele B i C s-au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentat de cele 3 utilaje nu exist nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A s fie asimilat altei UGT format din utilajele A, D, E. Exist indicii c D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dac se adaug A la UGT format din D i E rezult c noua UGT s-a depreciat. D i E 11

erau utilizate pentru obinerea produsului Y. Operaia pe care o execut A este inclus n funciile lui E. Apreciai schimbarea UGT ca justificat? Nu apreciez schimbarea UGT ca justificat, deoare analiznd per ansamblu: prima UGT format din A,B,C cu toate c s+a depreciate A, celelalte dou componente pstreaz valoarea UGT neschimbat.Ba mai mult introducerea lui A n UGT format din A,D,E o consider neadecvat, avnd n vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul c funciile pe care A le execut pot fi realizate foarte bine de ctre E. 18 (62). O UGT este alctuit din activele A, B i C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei, 50.000.000 lei i respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preul de vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici preul net de vnzare i nici valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei; d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei. 19 (65). Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut n vederea vnzrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil; e) va continua s fie amortizat. 20 (69). ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat, la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? 21 (72). La 1.01.N, ntreprinderea ALFA preia n locaie un echipament de la societatea GAMA n urmtoarele condiii: durata contractului este de 18 ani; durata de via util estimat a echipamentului este de 20 de ani; contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei i efectuarea a 18 pli anuale de 2.000.000 lei la sfritul anului; contractul 0020 presupune transferul de proprietate la un pre de 5.000.000 lei (foarte mic comparativ cu valoarea pe pia a echipamentului, deci opiunea de cumprare este foarte probabil a fi exercitat); rata implicit a investiiilor locatorului este de 10%; valoarea just a echipamentului este 28.000.000 lei; valoarea rezidual estimat la sfritul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei.

12

Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA n exerciiul N+3? La alfa utilajul va fi inregistrat la cea mai mic valoare dintre Valoarea Just i VAPML V. Just= 28.000.000 VAMPL= 26.401.688 Echipamentul va fi nregistrat la Alfa la valoarea de 26.401.688 Avans= 10.000.000 +18*2.000.000=36.000.000 +Pre opiune=5.000.000 Plai minimale= 51.000.000 VAMPL=10.000.000+2.000.000/1.1+2000.000/1.12+..........2000.000/1.118 =26.401.688 a)Luarea utilajului n leasing: 2131 = b) Plata avansului: 167 = C)nregistrrile aferente N+3 Data Flux 01.01N 01.01N 10.000.000 31.12.N 2.000.000 31.12 N+1 2.000.000 31.12N+2 2.000.000 % 167 666 = 167 5121 Dobnda 1640169 1604186 1564604 26.401.688 10.000.000 Datorie 10.000.000 359831 395814 435396 5121 Sold datorie 26401688 16401688 16041857 15646043 15210647 2.000.000 435396 15210647

Valoarea amortizabil: 36401688-2000000=24.401.688 Durata amortizrii 18 ani(cea mai mic valoare dintre durata contractului i durata de utilitate) Amortizarea anual=24401688/18=1355649 6811 = 2813 1.355.649

22 (74). Care este rata implicit a unui contract de locaie care are urmtoarele caracteristici: 12 redevene anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfritul contractului de locaie 12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%;

13

d) 9%; e) 18%.

Rata implicit a unui contract de leasing este acea rat pt care Valoarea Just este egala cu VAPML la care vse adaug Valoarea actualizat a valorii reziduale. VJ=VAPML +VA Val reziduale 61944941-12.000.000(1+i)12=10.000.000/(1+i)+10.000.000/(1+i)2+ . +10.000.0000/1+i)12 I=13%

Cap. 3 Audit 6 (104). Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. 7 (105). Rolul i coninutul scrisorii de afirmare. Auditorul poate consemna n foile sale de lucru proba afirmaiilor primite de la conductori, efectund o sintez a convorbirilor sale obinnd o scrisoare de afirmare, care poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. 8 (106). Utilizarea lucrrilor unui alt auditor.

14

modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti. Expresia alt auditor, desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. a) Acceptarea misiunii de auditor principal Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. b) Proceduri puse n lucru de ctre auditorul principal - evaluarea competenei profesionale a altui auditor; - obinerea de elemente probante care dovedesc c lucrrile acelui alt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. 9 (107). Utilizarea lucrrilor auditorului intern. Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligaia s obin o cunoatere suficient a activitilor auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit, programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 10 (108). Utilizarea lucrrilor unui expert. 15

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.620 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare n cazul utilizrii lucrrilor unui expert ca i elemente probante. Prin expert se nelege o persoan sau un cabinet care posed competene, cunotine i o experien specific ntr-un domeniu specific, altul dect cel care presupune cunotine de contabilitate i audit. salariat al auditorului. n primul rnd auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: - evaluarea unor anumite active: cldiri, construcii, terenuri, echipamente, opere de art, pietre preioase; - evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zacminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; - evaluri actuariale; - evaluarea stadiului de avansare n realizarea fizic a unor produse sau lucrri de construcii; - avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de: - caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare; - riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv din situaiile financiare; - volumului i calitii altor elemente probante disponibile. n al doilea rnd auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului: calificrile profesionale, diplome, nscrierea ca membru ntr-un organism profesional, experiena i reputaia sa n domeniul n care se intenioneaz a fi folosit. n al treilea rnd auditorul trebuie s evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat n cazul expertului angajat al intreprinderii i al expertului legat ntr-un fel sau altul de intreprinderea auditat. n al patrulea rnd auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinnd instruciunile scrise date de ctre intreprindere expertului, instruciuni care se pot referi la teme precum: - obiectivele i ntinderea lucrrilor expertului; - o deschidere general a problemelor specifice care vor fi tratate n raportul expertului; - condiiile de acces ale expertului la informaii; - confidenialitatea informaiilor despre intreprindere; - informaii referitoare la ipotezele i metodele de lucru pe care le va folosi expertul.

16

Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc ndeplinite de situaiile financiare; el va stabili n mod deosebit dac rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate n seam la elaborarea situaiilor financiare; dac el va stabili c lucrrile expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificat. Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniune de utilizarea lucrrilor expertului. 11 (109). Elementele posterioare nchiderii exerciiului. evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: - evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; - evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: - fapte descoperite pn la data raportului de audit; - fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; - fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare. + 12 (99). Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve.
De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa i, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidena posibil asupra situaiilor financiare. Aceste informaii trebuie s fie date, de preferin ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie i pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

Cap.4 Analiza diagnostic a intreprinderii 3 (11). O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze poziia financiar a ntreprindrii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate

17

Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Bilantul contabil

31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 2400 400

Din punct de vedere contabil: FRN = Capital propriu + Datorii financiare Imobilizari = 2000+3000 3800=1200 NFR = Stocuri + Creante Datorii exploatare = 3000 2400= 600 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1000 SN = Activ total Datorii totale = 7800-5800=2000

Datorii pe perioada mai mica de un an =400 TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600 Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula: a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000 b) necesarul de fond de rulment NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0 c) trezoreria neta TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000 Din cele calculate, rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi 4 (85). S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea D n exerciiul n i s se interpreteze fluxurile de numerar aferete activitilor operaionale, financiare i de investiii, cunoscnduse urmtoarele informaii din situaiile financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Creane N 1 18000 5000 2000 18 N 18000 4000 2200

Disponibiliti TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie

200 25200 10000 8000 3000 4000 200

250 24350 10000 7000 3500 3700 150

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale

u.m. 10000 2000 4000 1500 1000 200 200

Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

A.Activitatea de exploatare Profit nainte de impozitare 1500 (10.000 2000 4000 -1500 -1000 200 + 200) + cheltuieli cu amortizarea 1000 lei + cheltuieli du dobnda 200 lei = Profitul din exploatare naintea deducerii variaiei necesarului de fond de rulment din exploatare 2700 lei - creteri ale creanelor comerciale (200) lei - variatia stocurilor - 1000 lei + creteri n valoarea furnizorilor 500 lei + descreteri n valoarea obligaiilor fiscale - 300 lei = Numerar generat din activitatea de exploatare 3700 lei - impozit pe profit pltit (200) lei = FNT din activitatea de exploatare 3500 B. Activitatea de investiii - pli pentru achizitia de imobilizri = FNT din activitatea de investiii 0 C. Activitatea de finantare - plati privind reduceri de capitaluri proprii + cresteri de datorii financiare - rambursare credite de trezorerie (50) lei - rambusrsari de credite 1000

19

- dobanzi platite (200) lei = FNT din activitatea de finanare -1250 D. Creterea net n valoarea numerarului = 3500+0-1250=2250 5 (86). S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i cel disponibil n cazul unei ntreprinderi pentru care se cunosc urmtoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 800 u.m., impozit pe profit 1000 u.m., imobilizrila nceputul anului 2000 u.m., imobilizri la sfritul anului 2100 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m. Metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = 40000-30000-800-1000=8200 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = -100 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 0CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 8200-100=8100

20

Cap.5Evaluarea ntreprinderilor 23 (20). Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula: a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare; c) activul reevaluat corijat +/ total datorii. 24 (24). Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. 25 (68). Se constat c o hal industrial, n valoare rmas de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei n partea periferic a uzinei face posibil vnzarea terenului nc liber de orice sarcin. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeaz obtinerea din vnzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sum urmeaz a fi ajustat (corijat) n minus, bilantul contabil: a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei.

21

Cap.6 Fiscalitate 30 (59). Agenia de turism X din Bucureti achiziioneaz urmtoarele servicii: Serviciu achizionat Pre achiz TVA Cota Pre achiziie fr TVA cu TVA Cazare Hotel AA Iai 500 lei 45 9% 545 lei lei Mas Restaurant BB 200 lei 38 19% 238 lei lei Transport Bucureti 300 lei 57 19% 357 lei Iai i retur lei TOTAL 1000 lei 140 1140 lei Serviciu Prt vz fara TVA Cota Pret vz cu Cazare Hotel tva TVA AA Iai vandut Mas 240 54 19% 294 Restaurant BB Transport 360 45.6 19% 405.6 Bucureti Iai i retur Hotel AA Iai 600 68.4 9% 668.4 vandut Total 1200 168 1368 Agenia aplic un adaos de 20% la preul de achiziie i vinde serviciile ctre SC Y SRL din Romnia. Se opteaz pentru impozitare normal. S se determine TVA deductibil, TVA colectat i TVA de plat. TVA deductibil 140 TVA colectat168 TVA de plata 28 31 (6). O microntreprindere realizeaz urmtoarele venituri: 2400 lei n TR I, 10500 lei n TR II, 28000 lei n TR III, 38000 lei n TR IV. n trimestrul ai II-lea achiziioneaz o cas de marcat n valoare de 200 lei. S se determine care este impozitul datorat pentru ntregul an. Pt TR I impozitul datorat 2400*3%=72 Pt tr II Impozitul datorat 10500*3%- 200=115 22

Pt TR III= 28000*3%=840 Pt TR IV Impozitul datorat= 38000*3%=1140 Impozitul pt tot anul =2167 32 (35). O persoan fizic obine n luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare n sum de 10.000 lei i n luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare n sum de 2.000 lei. S se stabileasc impozitul pltit sub form de pli anticipate i scadenele de plat. Pt luna Ianuarie platitorul de venit va retine la sursa si vira pana la data de 25.02=10000*10%=1000 Pt luna Iunie platitorul de venit va retine la sursa si vira pana la data de 25.07=2000*10%=200 33 (11). Cum se determin impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din nstrinarea proprietilor imobiliare din patrimoniul personal n cazul n care imobilul este deinut n coproprietate (60% - 40%) de dou persoane fizice. La transferul dreptului de proprietate i al dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra terenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un impozit care se calculeaz astfel: a) pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurile de orice fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv: - 3% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani: - 2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv Fiecare persoana fizic va plti impozitul ce i se cuvine corespunztor cu partea care o deinea n imobilul respectiv.

23

Cap.7 Expertize contabile 26 (35). Onorariile i independena. Cnd onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest cleint, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului n ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa n cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiunimembrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie n concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii. n tarile n care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. 27 (32). Ce reprezint noiunea de interes public? Interesul public este o caracteristica a profesiei ce consta in acceptarea responsabilitatii fata de public.Publicul (clienti,patroni,angajati,investitori, guvernanti,oameni de afaceri etc) se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pt a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica . Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistii contabili. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor. Corpul este n serviciul comunitatii. El nu este subordonat vreunei institutii a statului. El se afla la dispozitia tuturor: agenti economici, creditori, stat. Nu apara interesele cuiva n raport de altcineva. Apara interesele tuturor n cadrul legilor existente. 28 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Principiile fundamentale sunt: 1. Integritatea un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea ..serviciilor profesionale 2.Obiectivitatea trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri ,conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii. 3.Competenta profesionala si bunavointa sa indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate,mentinandu-si cunostintele si aptitudinile la nivel maxim bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii,legislatiei si tehnicii. 4. Confidentialitatea sa respecte confindentialitatea informatiilor dobandite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale sis a nu le divulge fara autorizare clara si expresa sau

24

numai daca exista un drept legal si professional. 5.Comportamentul professional sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei sis a se abtina de la orice comportament care ar putea dicredita profesia. 6.Normele tehnice si profesionale sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.

Cap.8 Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

25

34 (16). Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare Norme de comunicare ntre activitate i urmrirea respectrii ei departamentele de dezvoltare i marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea i necesitatea utilizrii de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii Inexistena unor proceduri/note interne de stabilire a necesitilor reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficiena/incapacitatea/lipsa de experien/lipsa de pregtire profesional continu pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfoar aceste activiti de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente Proceduri de analiz pentru a msura capacitatea de finanare a acestor dezvoltri, inclusiv calcule comparative Msuri de urmrire a respectrii planificrilor propuse i totodat planuri de rezerv n cazul n care aceste planificri nu se respect, inclusiv msuri de sancionare pentru cei responsabili

Inexistena/ineficiena procedurilor de Proceduri de instruire a personalului urmrire a rezultatelor activitilor de implicat prin perfecionare profesional dezvoltare a tehnologiiilor n corelaie cu continu n funcie de proiectele n care costurile generate de acestea sunt implicai Utilizarea unor resurse prea mari pentru Dezvoltarea de metode pentru msurarea capacitatea firmei de a materializa aceste rezultatelor acestor tehnologii n urma tehnologii n activitatea sa economic implementrii lor n producie.

26

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. 35 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
RISCURI POSIBILE a) specificaiile s fie PROCEDURI DE CONTROL INTERN

necorespunztoare

Revizuirea specificaiilor existente de ctre personalul tehnic. Monitorizarea problemelor de producie legate de specificaiile materialelor folosite. Specificaiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, preul materialului. Comunicarea specificaiilor de producie departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor i comenzilor. Obinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic. Volumul produciei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare. Monitorizarea variantelor de pre, amnunit.

b)

informaii incomplete legate de pre

informaie indisponibil sau incorect Meninerea unor date corecte n evidena legat de nivelul stocului sau nivelul stocurilor. produciei Corelarea programrii produciei cu informaiile legate de stoc i cerinele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare Folosirea previziunii
c)

d)

informaiile

dintr-o

comand

sunt Emiterea de copii ale comenzilor emise 27

neclare personalului corespunztor. Comenzile nu sunt introduse n sistem n Prenumerotarea comenzilor timp util Verificarea periodic a intrarilor n sistem. Investigarea intrrilor de date e) Informaie indisponibil sau incorect a Specificarea modului de transport i a datei produselor comandate i neprimite de livrare n comanda de aprovizionare Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare Corelarea informaiei produciei recepionate i informaiile legate de comenzi date Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor f) Comenzile date pot fi pierdute c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile Meninerea unei securiti a comenzilor de aprovizionare

28