N. GOGONEATA . Z. ORNEA AD POL. CONCEPTIA SOCIALA SI / | FILOZOFICA t ion or NTIFICA a aes. ez * 4CAPITOLUL 1 TABLOU BIOGRAFIC et care avea sé devina autorul monumentalei lucrari {storia rominilor din Dacia traiand si ginditorul prefuit in lumea filozoficé apuseana din primele decenii ale vea- cului al XX-lea s-a nascut in Iasi, la 23 martie 1847, in cartierul PdcurariXTatal sau, Dimitrie Xenopol, a carui tinerete fusese inva&luita intr-o romantica intimplare de dragoste, cu o fug& pe mare, un naufragiu si peregrinari insingurate prin citeva {ari europene, se stabilise in Mol- dova (mai intii la Galati, apoi la Iasi) probabil pe la sfirsitul deceniului al patrulea, Originea lui a dat loc la nenuméarate discufii, dispute si controverse, opiniile osci- lind intre anglo-saxon — cum afirma fiul sau Alexan- dru — grec, evreu. A. D, Xenopol preciza in 1913, cu va- dite intenfii de a ldmuri litigiul: ,Tatal meu Dimitrie Xenopol se traigea din o veche familie anglo-saxona..,“1. Chestiunea, mult agitaté mai ales din considerente de ri- valitate politica (N. Xenopol, fratele lui A. D. Xenopol, era adversar politic al cercurilor junimist-conservatoa- re), nu prezinté importanfa care i s-a acordat, desi in po- lemicé au intervenit personalitati Pprestigioase ale vre- mii: M. Eminescu, T, Maiorescu, I. Negruzzi, G. Panu etc. Tindrul ajuns la Galati — va povesti in 1913 fiul sdéu, Alexandru Xenopol — a fost botezat ortodox de colonelul Scheletti, adoptind numele de Dimitrie Xeno- pol (Xenopulo inseamna in greceste strain de cetate). Omul, mult calatorit, cunoscator al citorva limbi eu- topene, printre care germana, franceza si polona foarte 1A. D. Xenopol, Istoria ideilor mele, in I. BE. Toroutiu, Studii si documente literare, vol, IV, Bucuresti, 1933, p. 369.vn CAPITOL, ; . cultivat. Se casatoreste la Tasi Marla ‘Vasiliu, femele cu cultura puting, dar inimoasg 4 harnica, fiica unui fabricant de figle din Pacurari, Impo. varat de o familie grea, cu sase copii, eae ‘US-O nici. odata stralucit. Peste condifia modesté a A ratonarula, nu a izbutit s& treacd. Dupa ce a incercat s& faca comert, a practicat profesiunea de institutor si preceptor, capa: tind apoi postul — definut aproape 20 de ani = dedi. rector al penitenciarului din lagi, zbatindu-se insd merey Sa-faca fata greutatilor numeroasei familii. Si-a dat toti Copiii la invafaturs pe cheltuiala sa pind Ja absolvirea liceului, iar cei doi fii ai lui, Alexandru si Nicolae, au fost ajutati in perioada studiilor universitare prin burse de stat sau Particulare. Alexandru a fost cel dintii copil al sotilor Xenopol, Atmosfera de acas&, in care tatal, studios si pasionat de cercetarea dictionarelor, imprimase cultul literej tiparite, familia se muta la Bacau, unde 7 Progeniturilor lui Ruset si altor copii, tinua invatatura aici, laolalta cy Ceilaltj iaj " telui sau. MH elevi ai Parin- Revenind la Tasi in 1856, Copilul e dat a bdieti al lui Constantin Athanasiade, unde dopasionuy de pentru limba elina, disciplina de baza 4 Pensiony) a anul 1861 devine elev in clasa a IV-a a SColij qj ; Terarhi. Are parte de un invatator bun, Ioan Da: 0 Trej care isi va aminti cu recunostinta si in anij batrine de aici trece la cursul liceal, la Prestigioasa Academ; 1 le hdileana, dotata cu profesori buni si foarte instruiy; (Min Tin.JABLOU BIOGRAFIC —_ tre alfii, un foarte bun profesor de latina, de la care Xeno- pol si-a insusit cunostinte temeinice, foarte folositoare studiilor sale de mai tirziu), dar si cu dascali nepregatifi (ca — ironie — cel de istorie). Numai c& acum tinarul elev nu se mai limita la inva- f&tura primité de la catedrd. Incepuse si se foloseasca de bogata bibliotec& a tataélui siu. Cum va marturisi in 1913 in scrierea autobiograficd Istoria ideilor mele*, de unde am reprodus si unele din datele citate mai sus. pe cind eram in clasa IV-a de la Academie, d&dui in biblio-, teca tatalui meu peste scrierea lui Volney Les Ruines... De-abia sfirsisem aceasta cetire si d&dui peste alta lu- crare de acelasi gen, desi scrisd in cu totul alt spirit, anume Istoria civilizatiei in Europa si in Franfa de F.P.G. Guizot”. Cautase si prin biblioteca printului Grigore Stur- za (omul politic conservator, care in anul 1871 redactase cunoscuta Petifie de la Iasi, document de tipicd inversu- nare feudala). ,Aici — mentioneazi Xenopol — dddui peste cele 5 volume ale lui Guizot care ma fermecase prin titlul lor si ma rugai de tatal meu sd le imprumute pentru mine“, Studiul istoriei incepe sa-1 pasioneze, Xenopol avind chiar convingerea ca gustul pentru cer- cetarea istoricé i-a fost deschis de lectura cunoscutei opere a lui Guizot — marturisire (ne referim la lectura lucrarii lui Guizot) demna de retinut pentru intelegerea formatiei intelectuale a celui ce avea sé elaboreze Prin- cipiile fundameniale ale istoriei. Faptul cé un an mai tirziu, in clasa a V-a, el prezinté in societatea de elevi a liceului, , Societatea studioasa&" (un fel de cerc stiintific liceal), lucrarea Importanja si utilitatea istoriei, repro- dusa& de autor in 190) in revista sa , Arhiva” din lasi, este o dovada ca lectura lui Guizot a produs o puternica im- presie asupra viitorului istoric. Ideile pozitive ale lui Guizot privind dinamica dezvoltarii sociale se regasesc partial in aceasta prima comunicare a lui Xenopol, mai ales acolo unde — pe urmele lui Balcescu si Kogdlniceanu — stdruia asupra adevarului ca istoria nu se rezuma la 1 Publicaté in Studii si documente literare, vol, IV, Bucuresti, 1933. 2 Ibidem, p. 376.- CAPITOL, ; 16 cercetarea gi insirarea faptelor $i Juptelor domnitorilor. ci la cercetarea societatii sub cutare sa’ liceului a N La absolvirea celei de-a V-a clase a eae @ stat, Xenopol e inscris la Institutul academic, un ae Particy. lar foarte cdutat, bucurindu-se de o adevdrata faima pep. tru c& izbutise s{ adune un excelent corp profesora), Printre membrii acestuia trebuie amintifi Titu Maiorescu, Gr, Cobilcescu, I. Caragiani, Petre Poni, I Melik, i Paicu (cu exceptia lui Cobilcescu $i Poni, tofi junimisti), dintre care unii au reprezentat apoi stiinta si cultura Fomineasc§, AX Tinarul, inteligent, cu o instructie ingrijita si cu 0 inepuizabila sete de cunoastere, se bucura de simpatia si prefuirea profesorilor. Maiorescu — nota Xenopol in scrierea citaté — ,prinse o mare simpatie pentru mine si ma lua sub a lui protectie\Ma duceam adeseori in casa lui...” In 1867, la virsta de 20 de ani, se inscrie la exa- menul de bacalaureat, pe care il trece cu succes, Era toc- mai anul cind se infiintase examenul de bacalaureat si sesiunea, la care se inscrisese si Xenopol, avea un carac- ter inaugural. Se punea acum problema studiilor universitare. Chel- tuielile implicate de o sedere pe mai multi ani in straina- tata si Xenopol devine bursierul Junimij rimul indemnizatie anuala de 150 de galbeni, livrats Barioale batrinul Xenopol din leafa sa, apoi si bu: primaria din Iasi au asigurat intretin timpul celor patru ani de studij in Germanj sese acordatd pentru studii de filozofie. Xenopenss fu- scrie insi la doua facult&ti simultan (drept si fllossee ceea ce il indeamna pe Maiorescu s4-i Ofie), ; : “1 adres, i scrisoare din decembrie 1867 mustrari intelegatoc, Intr-o venindu-1: ,G&sesc ca avefi intrucitva prea multe ices Chii. 2 Vezi in ,Arhiva", Iasi, 1901, p. 424, ? A. D. Xenopol, Istoria ideilor mele, in Studi A Jiterare, vol. IV, p. 379. 5! documenteTABLOU BIOGRAFIC —__ Ww Aceasta dovedeste o precipitatie care caracterizeaza stu- dentii de talent"!, Despre perioada studentiei avem surse de informare extrem de pretioase, atit pentru preocuparile intelectuale ale lui Xenopol, cit si pentru conditiile generale de trai in capitala Prusiei, S-au pastrat cele 36 de scrisori trimise de Xenopol lui Iacob Negruzzi, ca si scrisorile batrinului Xenopol catre fiul stu; de asemenea, scrisorile lui Xeno- pol catre Maiorescu. Acestea, laolalta cu precizarile isto- Ticului in Istoria ideilor mele, oferd o imagine edificatoare asupra unuia din momentele hotd&ritoare pentru formatia sa spirituala si ideologica. : Scrisorile pdrintelui sint lungi, duioase, abundind in sfaturi, informafii familiale si, de foarte multe ori, scu- ze pentru imposibilitatea de a-] ajuta baneste potrivit nevoilor ridicate de traiul la Berlin. Frecvent intil- nim povefe ca acestea din prima scrisoare, adresati la 14/26 octombrie 1867: ,F& studii serioase, totusi nu face eforturi prea mari.,.; nu bea prea multd bere, caci ar putea s&-fi facd réu... ai grija.de bani si foloseste-i cu cea mai Mare economie, potrivit mijloacelor modeste de care dispui: politete se gdseste cu usurinta, dar bani nu... crufd-fi hainele... nu minca prea multi cirnati... fii cuminte, masurat, cumpatat’?. Sau scuze ale unui pa- tinte stinjenit si indurerat c& nu-si poate ajuta fiul in dificultate: ,Fiule drag, vei fi primit fara indoiald cei 8 galbeni ce ti i-am trimis...; e adevdrat, suma e mica...; in asteptare f4 cum vei sti mai bine ca s&-{i implinesti nevoile grabnice, fi-am spus-o adesea sau mai degraba n-am nevoie sd ti-o spun, 0 mare sarciné apasa asupra mea, Cerintele familiei sint din ce in ce mai mari*%, Si alta data, semnalind aceeasi situatie: , A trebuit cu orice mijloace, sé imbrac mica noastraé lume: haine pentru Fi- lip, haine pentru Nicu, haine pentru Maria, haine pentru mama ta, haine pentru cele doua strengarife; pentru mine, numai o cravatad si aceea nu-mi sta bine, aluneca ori in sus ori intr-o parte, ori de-a curmezisul; ca $i cum biata 1A, D. Xenopol, Istoria ideilor mele, in loc. cit., p. 380. * Studii si documente literare, vol. IV, pp. 323—324. 3 Ibidem, p. 346. 2 A, D, Xenopol