Stud. Arh. MITU NICOLETA Indrumator: Conf. Dr. Arh.

MIHAELA CRITICOS

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

An universitar: 2010-2011

Sesiunea: Aprilie 2011

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

CUPRINS
PLAN DE IDEI I. INTRODUCERE II. CADRUL FIZIC SI CADRUL SIMBOLIC
Tarmul element dual Insula in plan imaginar 1. Analogie cu alte spatii 2. Locuirea ca arhipelag

III. APORTUL DESTINATIEI SI AL ARHITECTURII IN SIMBOLISTICA INSULEI

1. APORTUL DECISIV AL DESTINATIEI IN DEFINIREA IDENTITATII SI SIMBOLULUI UNEI INSULE Insula Chateau dIf - simbol al izolarii si al penitentei Insula Ada-Kaleh simbol al unui taram fabulos LIle de la Cite landmark al Parisului Ellis Island - simbolul unei experiente de viata Mont Saint Michel Insula topos al reintoarcerii la Dumnezeu 2. ARHITECTURI CU APORT IMPORTANT IN DEFINIREA IDENTITATII SI SIMBOLULUI UNEI INSULE Insula artificiala imagine a progresului tehnic Arhipelagul artificial imagine a opulentei si a puterii financiare Insula topos pentru un pol cultural Fogo Island imaginea unui microcosmos privilegiat

IV. CONCLUZII V. PREMISE AL PROIECTULUI DE DIPLOMA

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

BIBLIOGRAFIE

I.

Argument

Exista unele situri care, prin particularitati fizice si prin modul in care sunt locuite1 pot capata semnificatii simbolice. Un astfel de sit este cel de tip insular, in sensul propriu al cuvantului. Acesta a reprezentat dintotdeauna un loc aparte, fascinant si misterios, in acelasi timp spatiu al evaziunii si al recluziunii, care i-a atras pe poeti, scriitori si artisti. In mitologia greaca insula apare ca un loc indepartat, accesibil numai printr-o calatorie lunga si aventuroasa, ca un taram fantastic unde se nasc sau locuiesc zei, unde au loc intalniri si si experiente miraculoase. Dintre insulele despre care vorbeste mitologia, unele pot fi identificate pe harta lumii chiar daca sunt descrise ca ca niste spatii de basm, iar altele sunt pur imaginare, desi oamenii de stiinta au incercat sa le localizeze si pe acestea.Dintre insulele reale importante in povestirile mitologice amintesc cateva exemple. Insula Creta apare in numeroase povestiri mitologice, ea fiind locul copilariei lui Zeus, cadrul intamplarilor avandu-i ca personaje principale pe Minos, Dedal si Minotaurul, etc.2 Insula Cipru este asociata cu zeita Afrodita si alaturi de insula Cythere este prezentata ca centru principal al cultului acestei zeitati: Afrodita s-a nascut din mare si s-a deplasat intai spre insula Cythere si apoi a iesit din apa in Cipru.3 Dintre insulele imaginare trebuie amintita celebra Atlantida, insula spendida si cu cetati infloritoare, scufundata de zei ca pedeapsa pentru nelegiuirile locuitorilor. Povestea acesteia ne este impartasita de Platon si a dat nastere multor interpretari, legende si incercari de localizare a ei.4 Insule apartinand imaginarului ce apar in mitologie si al caror simbol se va perpetua sunt Insulele fericite, locul unde, dupa moarte, eroii si oamenii alesi de catre zei traiesc linistiti asemenea acestora5 In literatura, motivul insulei apare sub diverse aspecte. Exista insula - topos al unor al unor
1

Ferrari, Anna-Dictionar de mitologie greaca si romana, Ed. POLIROM, 2003, p. 351 Idem, p. 21 Idem, p. 89 Idem, p.352

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

intamplari . sau insula ca refacere concentrata a traseului civilizatiei6 cum apare in Robinson Crusoe sau in Insula misterioasa. In romantism insula apare ca un loc paradisiac, ferit de privirile curiosilor, in care este posibila intalnirea si implinirea sentimentului de iubire intr-o stare de comuniune totala cu natura. Impreuna cu elementele oceanice insula este privita cu o anumita nostalgie. In acelasi timp insula paradisiaca poate fi o insula a mortii, amintind de insulele fericitilor din mitologie, insulele in care eroii traiau alaturi de femeile iubite pe care zeii le trimisesera pe taramul mortii. In acelasi timp, tinand cont de faptul ca romantismul in intregimea lui reprezinta nostalgia pentru inceputuri7 si ca in toate manifestarile sale sunt categoriile romantice majore [ ce] definesc o anumita pozitie a omului in Cosmos8, insula capata semnificatie metafizica. In multe traditii apa oceanica simbolizeaza haosul de dinainte de facerea lumii, iar insula simbolizeaza Creatia pentru ca, prin pozitia ei intre ape, devine un centru. In afara sensului cosmogonic, insula simbolizeaza si un taram transcendent, la care au acces doar cei care si-au depaist conditia umana si numai in urma unei calatorii pe apa sau a unui zbor. Prima parte a lucrarii de fata isi propune sa identifice si sa definesca, pe de o parte, particularitati fizice specifice unui sit insular (in sensul propriu al cuvantului), modul in care sunt ele percepute de om si, pe de alta parte, tipologia de insule despre care se vorbeste in prezent. In partea a doua a lucrarii sa se prezinta o serie de insule naturale si artificiale care, prin incarcatura socio-culturala pe care o poarta, pot imbogati simbolistica notiunii de insula. Concluziile desprinse din punerea in evidenta a acestor aspecte reprezinta punctul de plecare pentru demersul pe care il abordez in proiectul de diploma si acest lucru va fi prezentat in ultimul capitol al prezentei lucrari. In textul de fata notiunea de insula este folosita in sensul propriu de intindere de pamant inconjurata din toate partile de apa, situata fie intr-un ocean, mare sau lac, fie in cadrul albiei unei ape curgatoare9 , cu exceptia sectiunii destinate insulei ca spatiu al imaginarului, in care aceasta notiune este folosita cu intelesul de solutie de izolare, ca entitate individualizata prin limite bine definite si de orice configuratie de sine statatoare, orice creatie independenta.
6

Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele

colocviului CII, NEC, 1999, p.8

7

Eliade, Mircea Insula lui Euthanasius; p.16 Ibidem Academia Romana-DEX Dictionarul explicativ al limbii romane

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

Trebuie spus faptul ca insasi etimologia cuvantului indeamna catre o intelegere mai larga a conceptului pentru ca in latina insula inseamna si casa izolata si grup separat de case.10 Locul este inteles in sensul formulat de Chistian Norberg-Schulz, ca spatiu geometric cu anumite caracteristici bine definite care ii confera unicitate si il diferentiaza si care are o structura si o atmosfera 11 .

II.

Cadru fizic si cadru simbolic

Tarmul element dual

In ceea ce priveste cadrul fizic al insulei, exista o serie de elemente determinante ale acesteia, elemente care ofera anumite trasaturi unui astfel de loc. Concentrand atentia asupra insulelor marine, aceste elemente sunt: marea, tarmul, vecinatatea cu continentul. Tarmul, desi este punctul de fuziune dintre doua medii cu caracteristici total diferite, cel marin si cel terestru, nu reprezinta o linie de conflict ce ar putea rezulta din alaturarea a unor entitati antagonice, ci o linie generatoare de forta. Din punct de vedere fizic/geografic, tarmul este o limita fizica supusa permanent actiunii mecanice a marii prin valuri, maree, curenti, o limita foarte pregnanta, dar aflata in continua transformare datorita procesului de eroziune care ia nastere. Din punct de vedere socio-cultural, alaturarea dintre acvatic si terestru gazduieste comunitati cu trasaturi diferite fata de comunitatile nascute pe uscat (un fel de oameni ai marii, in sensul in care vorbim despre oamenii de la campie si cei de la munte), reprezinta motorul ce antreneaza dezvoltarea economica a acestor comunitati si, in functie de caracteristicile sale fizice, determina aparitia unor modele de asezaminte si de exploatare. De aici se desprinde ideea ca marea, prin actiunea ei continuu modelatore exercitata asupra tarmului si prin faptul ca este motorul care antreneaza dezvoltarea teritoriului riveran, este intr-adevar un simbol al dinamicii vietii, [] loc al zamislirilor si al transformarilor12 si ideea ca tarmul este un element dinamic. Pentru o insula naturala tarmul este o dubla limita fizica: pe de-o parte tarmul prorpiu este limita care o defineste, si pe de alta parte, tarmul continentului reprezinta limita intinderii de apa
10

Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele

colocviului CII, NEC, 1999, p.7

11 12

Norberg-Schulz, Chistian-Genius Loci:Towards a Phenomenology of Architecture, p. 8 Chevalier, J.; Gheerbrant, A., Dictionar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri,culori, numere ,

Ed.ARTEMIS, 1995

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

in care se afla insula. Caracterul dinamic al acestui element este cel care introduce o idee primara de depasire a limitelor in sensul ca tarmul nu are doar caracter delimitator/restrictiv, ci ofera si posibilitatea depasirii limitei, a trecerii dincolo, intr-o alta lume, a depasirii propriei conditii. In acest context portul devine poarta de trecere intre doua lumi. Spatiul portuar tumultos, cu schimbari permanente de silueta, cu o forfota comerciala specifica devine punctul de contact intre doua lumi. In domeniul studierii insulelor din punct de verede socio-cultural tarmul este supus unei discutii contradictorii. (in documentatia pe care o am se foloseste termenul nissology sinonim cu theory af islandness de finita ca the study of islands on their own terms si nu prea stiu cum sa preiau termenul in romana si nici cum sa traduc termenul islandness- eu ma gandeam sa-l traduc cu insularitate) Pe de o parte, se sustine ca tarmul ca limita naturala este elementul cheie pentru o insula si ca datorita existentei acestuia se dezvolta sentimentul izolarii, intrucat locuitorii insulei percep altfel ideea de limita si existenta marii imprejurul lor intensifica senzatia de izolare fata de restul lumii si in acelasi timp cultiva sentimentul comunitatii. In contextul in care tarmul este perceput ca o limita puternica, aproape insurmontabila, in constiinta locuitorilor insulei se dezvolta sentimentul a fi diferit fata de ceilalti si de aici rezulta identitatea insulei , acesta devenind o stare de spirit. Si pe de alta parte, se sustine ideea ca insulele de fapt nu sunt entitati izolate ci sunt conectate la nivel planetar printr-o retea de schimburi economico-culturale si prin procesele geologice, iar tarmul apare in acest context ca o limita permeabila ce cere sa fie trecuta pentru ca locuitorii insulei sa exploreze sau sa evadeze in necunoscut si ca un loc al posibilitatilor.13 Astfel insula apare ca un loc al imaginarului, propice inventiei, creativitatii, experimantului14, iar Representation of islands shores as liquid, liminal space(s) invite the audience to enter into aesthetic island/scapes, while highlighting the capacity for islands to spark passion, creativity, and imagination.15 Reprezentarea rmurilor insulelor ca fiind limite lichide invit publicul s intre n dimensiunea lor estetic, subliniind n acelai timp capacitatea de a nflcra pasiunea, creativitatea i imaginaia.
13

Hay, Pete-A Phenomenology of Islands in Island Studies Journal, Vol.1, No.1, 2006, p. 21-23 Thomas, Suzanne-Littoral Space(s): Liquid Edges of Poetic Possibility in Journal of the Canadian Associatio

14

for Curriculum Studies, Volume 5 Number 1 Spring/Summer 2007, p.22

15

Idem., p.25

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

In ciuda pozitiilor opuse pe care le adopta cei care se ocupa cu studiu insulelor, consider ca insula este in primul rand un simbol al izolarii.

Insula in plan imaginar

In domeniul imaginarului insula este inteleasa ca solutie de izolare, ca entitate individualizata prin limite bine definite16. Plecand de la aceasta premisa putem numi insula orice configuratie de sine statatoare, orice creatie independenta17 si putem identifica insule in tot ceea ce ne inconjoara: consideram spatii concrete ca fiind insule (satul, oaza, pestera), chiar locuirea este considerata un arhipelag sau cream insule imaginare din dorinta de izolare. Din sentimentul de izolare izvoraste atractia pe care o exercita insula asupra omului. Acesta cauta solutii pentru a se refugia din realitatea cotidiana, pentru a fugi de uniformitatea si constrangerile impuse de societatea actuala. Astfel, dorinta de izolare nu este altceva decat o strategie de aparare fata de un mecanism teribil de integrator18, insula devenind un taram care ne cheama [...] spre o realitate nestiuta, ascunzand nenumarate infatisari potentiale ale necunoscutului19 , un loc protector. 1. Analogii cu alte spatii Satul apare ca o insula locuita plutind in marea naturii salbatice inconjuratoare. Structura satului arhaic romanesc se defineste prin existenta unor insule concentrice :vatra ca punct central, casa, pridvorul, ograda, satul, tarina. Exista o opozite in perceperea calitativa a spatiului din interiorul perimetrului satului si al celui din exterior. Spatiul intra muros este centrat si marginit (hotarat), cultivat si cultural, locuit si ordonat, intr-un cuvant este un spatiu cosmizat20
16

Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele colocviului CII, NEC, 1999, p.7
17

Ibidem Idem, p.9 Idem, p.8

18

19

20

Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele colocviului CII, NEC, 1999, p. 85

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

aflat in opozitie cu spatiul extra moros, un spatiu ne-centrat si ne-marginit (ne-hotarat), necultivat si ne-cultural, ne-locuit si ne-ordonat, intr-un cuvant este un spatiu ne-cosmizat, haotic.21 Aceasta opozitie face ca hotarul satului sa fie limita dintre lumea aceasta si lumea de dincolo. Oaza este o insula situata in marea de nisip a desertului. Aceasta insula de verdeata ce apare in prezenta apei reprezinta locul in care vrei sa te afli, sa te izolezi de mediul ostil inconjurator. Sub imensitatea cerului si a soarelui arzator, pe intinderea de nisip arid si sterp, oaza nu este altceva decat speranta vietii, o necesitate pentru supravietuire. Dorinta acestei insule se manifesta atat de puternic ea devine o inchipuire a omului apasat de arsura desertului (fenomenul de Fata Morgana). Pestera poate fi si ea considerata o insula in pantecele muntelui care nu cultiva sentimentul de izolare, ci senzatia de protectie. Este primul adapost, locul din care a inceput civilizatia. Daca oaza este o insula intru-un spatiu aparent infint, pestera este un spatiu claustrofobic limitat de un singur element, pamantul.Si in cazul pesterii ca si in cazul insulei ca entitate geografica, elementul activ, modelator al limitei este apa. 2. Locuirea ca arhipelag

Originea arhitecturii ca si cea a operei de arta se afla in sit si obiectul de arhitectura isi trage esenta atat din solul pe care este asezat, cat si din contextul cultural-istoric. Acest amplasament este ceva randuit, cedat, eliberat si anume in vederea unei limite22 , iar ceea ce se afla inauntrul acesteia este diferit de ceea ce exista in afara ei. Existenta limitei duce cu gandul la sacralitate in sensul ca limitarea spatiului face ca arhitectura sa fie locul (de)limitat care face posibila hierofania23, iar prezenta zeului intr-un astfel de spatiu confera solului din care s-a nascut caracterul de sacru. Pornind de la ideea ca pamantul este originea operei de arta si in special a celei de arhitectura datorita triplei ipostaze in care apare acesta in opera arhitecturala, pamantul ca

21

Ibidem

22

Idem, p. 148 Idem, p. 149

23

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

pamant natal, stofa a operei de arta si amplasament24,Augustin Ioan defineste locuirea ca insula. Locuirea este posibila datorita faptului ca originea operei de arhitectura se afla in amplasamentul sau, iar acest pamant este un spatiu limitat, rostuit [...] asezat in centru, la raspantia dintre pamant si cer25 adica pe axix mundi. Acest sit este stabilizat prin fixarea centrului, este scos din haos de geometrie, iar limitele despart locul nostru de restul spatiului inconjurator, facand posibila densificare lui catre sine insusi. Asezarea casei se poate face doar intr-un asemenea loc in care exista un centru, limite si o organizare interioara, atribute din care se subintelege ideea de ocrotire, cea care este trasatura fundamentala a locuirii26. Nu este posibil ca pe acelasi sit sa se intample mai multe locuiri in acelasi timp, de aici rezultand ideea de unicitate a insulei si de neputinta de a fi impartita. In acelasi timp casa nu poate exista fara amplasamentul sau in cae isi are originea. De aici se desprinde si ideea ca locuirea colectiva este o absurditate deoarece asezarea locuintelor una deasupra celeilalte face imposibila vederea lor de catre zei si rupe relatia cu pamantul-amplasament din care ar trebui sa-si traga seva. In acelasi timp se pierde integritatea spatiului insula al propriei locuiri locuirii prin violarea limitelor acestuia. In aceeasi lucrare27, orasul, templul si agora sunt considerate insule publice. Faptul ca grecii antici priveau natura si atributele spatiului intr-un mod mito-filosafic si religios se regaseste in felul in care se organizeaza spatiul interior, locuinta, si cel exterior si public, cetatea. Fiecare loc de pe pamant respectiv din oras este 'in mod necesar limitat si individual'. Centru are insa cu totul alt registru, cel al totalitatii si, in acelasi timp, al neutralitatii.28. Atfel, spatiul care apare in centrul orasului, adica in centru imaginii construite a lumii, este un tip de spatiu special. Agora, piata publica in care se discuta problemele comunitatii, se negociaza sa fac schimburi si se iau decizii, este situata in centrul cetatii, iar prezenta ei aici sugereaza o societate democratica. Tot in centru este asezata si acropola ca spatiul dedicat ritualurilor sacre si

24

Idem, p. 151 Ibidem Idem, p. 152

25

26

27

Ioan, Augustin - NO TRESSPASSING! (locuirea ca arhipelag) inclusa in Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele colocviului CII, NEC, 1999, p.146-162
28

Idem, p. 154

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

10

prezentei zeilor in templele lor29. Existenta in centrul spatiului public a unui loc destinat zeului demonstreaza faptul ca spatiul public nu se afla in antiteza cu cel sacru, ci este spatiul in care sacralitatea nu este exclusivista, ci impartasita de comunitate. Astfel, agora, centrul civic, devine o insula publica. Ramanand in domeniul locuirii ca arhipelag, putem vorbi de casa ca insula. In mentalitatea arhaica si traditionala edificarea unei case sau a unei localitati reprezinta reiterarea simbolica a creatiei lumii si incepe prin fixarea centrului si a axei lumii si prin trasarea limitelor.30 Am creat astfel o insula artificiala. Limitele sunt cele care ofera protectie celui aflat in interiorul lor si care arata ca spatiul a fost luat in folosinta. Spre deosebire de limitele insulei (in sensul propriu al cuvantului), cele ale casei sunt mobile in sensul ca, fiind fixate de om , ele pot fi mutate tot de catre acesta in vederea asimilarii unui nou teritoriu. Aceasta face ca insula-casa sa se poata extinde.31 In ceea ce priveste insulele naturale lucrurile stau total diferit: ele nu au capacitatea de a se extinde fizic, ci dimpotriva, supuse actiunii permanente a apei si a fenomenului de eroziune, ele restrang.

III.

Imbogatirea incarcaturii simbolice

1. Aportul decisiv al destinatiei in definirea identitatii si simbolisticii unei insule: Modul in care un sit de tip insular este amenajat spre a capata anumite destinatii (functiuni) potenteaza modul in care privim acel sit. Astfel, insula se poate capata valente negative (Insula Chateau d'If-simbol al izolarii, al penitentei) sau pozitive (Insula Ada-Kaleh-simbol al unui spatiu fabulos), poate fi leaganul de nastere al unei civilizatii, dovada vie a progresului tehnic si a puterii financiare sau pur si simplu un loc izolat in care este posibila retragerea pentru meditatie sau care face posibila manifestarea sacralitatii (Mont-Saint-Michel). Indiferent de conotatia pe care o poate capata, insulele exercita o anumita atractie asupra oamenilor, devenind astfel
29

Ibidem Idem, p. 80 Arnautu, Anamaria-Insula-limite si izolare, p.20

30

31

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

11

destinatii turistice foarte cautate.

Insula - simbol al izolarii si al penitentei

Insula inchisoare este situatia extrema in ceea ce priveste manifestarea si constientizarea limitelor. Functiunea de inchisoare, acest altfel de spatiu32 conform definitiei lui Foucault, care presupune un anumit sistem de inchidere si deschidere, care nu poate fi accesat oricand, oricum si de catre oricine accentueaza ideea de izolare si penitenta. In cazul insulei inchisore vorbim de un sistem de limite naturale si impuse de om care se suprapun si se potenteaza unele pe altele si care devin aproape imposibil de trecut. Astfel, bariera fizica reprezentata de intinderea de apa este intarita de existenta zidurilor si a paznicilor, ceea ce face ca ea sa fie foarte greu de trecut pentru ca pune in pericol viata celui care vrea sa o depaseasca. Exista limita etica data de verdictul de vinovatie la care se adauga bariera sociala, de respingere a celui care nu se supune regulilor grupului. Ispasirea pedepsei si eliberarea fizica, deci depasirea unora dintre limitele impuse de insula-inchisoare, nu reprezinte depasirea limitelor pentru ca blamarea colectiva este o limita de netrecut.33 Pe Insula Alcatraz s-a consruit initial o fortareata care a fost folosita ca inchisoare de la sfarsitul sec. al XIX-lea, pentru prizonierii din razboiul civil american, pana in 1963 ca inchisoare federala. Conditiile naturale, apa rece34 si curentii puternici din Golful San Francisco California, Alcatraz devine o inchisoare ideala din punct de vedere al securitatii. Pe durata celor 29 de ani de functionare ca inchisoare federala, conform statisticilor, nici un detinut nu a reusit sa evadeze, cei care au incercat fiind impuscati, mancati de rechini sau au murit inecati.35 In 1962 trei detinuti au reusit sa evadeze, dar ancheta oficiala a FBI a conchis ca acestia s`-au inecat incercand sa ajunga pe uscat. Aceasta tentativa de evadare a facut subiectul filmului din 1979 Escape from Alcatraz avandu-l pe Clint Eastwood in rolul principal.36
32 33

Foucault, M.-Of other spaces, heterotopias, http://foucault.info/documents Arnautu, Anamaria-Insula-limite si izolare

34

Alcatraz este unica inchisoare din SUA cu dusuri cu apa calda pentru ca detinutii, in cazul evadarii, sa nu se poata obisnui cu apa rece din golf.
35

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alcatraz http://en.wikipedia.org/wiki/Alcatraz_Island

36

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

12

Tinand cont de faptele care au adus notorietate acestei inchisori, putem spune ca Insula Alcatraz este un simbol al limitelor ce nu pot fi depasite, al unei stari de izolare completa. Fortareata Chateau DIf, construita in sec. al XVI-lea pe Insula If cu scopul de a proteja Orasul Marsilia, a fost transformata in inchisoare la scurt timp dupa inaugurare. Din punct de vedere al securitatii, conditiile de amplasament si curentii puternici o fac o inchisoare de maxima siguranta, asa cum avea sa fie cea de pe Insula Alcatraz patru secole. De aceea este una dintre cele mai cunoscute si mai temute inchisori din Franta acelei perioade.37 Accentuarea ideii de izolare datorita limitelor impuse de om prin functiune duce, in cazul insulei inchisoare, la inaccesibilitate si necunoastere, ceea ce favorizeaza aparitia unor legende si a unor personaje fabuloase. Ma refer aici la romanul lui Alexandre Dumas, Contele de Monte Cristo, care a adus faima internationala inchisorii Chateau DIf si a atras turisti curiosi inca de la sfarsitul sec. al XIX-lea cand a fost deschisa publicului. Acestea fiind spuse, insula devine un loc al izolarii totale, ale carui limite nu pot fi depasite, un loc inaccesibil, dar misterios care permite imaginatiei sa lucreze.

Insula Ada-Kaleh - simbol al unui taram fabulos

Insula Ada Kaleh38 se afla astazi sub apele Dunarii si Tot ce a ramas din ea sunt crengile
37

http://en.wikipedia.org/wiki/Chateau_d%27if Atestata documentar in secolul al XV-lea si locuita inca din antichitate, insula, situata pe Dunare la Sud-Est de

38

Orsova, a fost ocupata de turci si transformata intr-un punct strategic important pe Dunare. La inceputul secolului al XVIII-lea, impreuna cu Nordul Serbiei, Banatul si Oltenia, a intrat sub stapanirea austriecilor care au construit pe insula o fortificatie de tip Vauban. Dupa tratatul de la Belgrad, in 1739, aceste teritorii au fost cedate Imperiului Otoman, insula fiind locuita din nou de turci si denumita Ada-Kaleh, insula cetate.La Congresul de pace de la Berlin (1878) nu s-a discutat si despre acest teritoriu, ramanand astfel sub stapanire turca pana in 1919 cand insula Ada-Kaleh a fost returnata Romaniei. Dupa 1923, Ada-Kalef a devenit un important punct turistic, un adevarat paradis. Acest loc cu un parfum aparte a avut un sfarsit dramatic la inceputul anilor 1970. Constructia lacului de acumulare pentru hidrocentrala de la Portile de Fier a facut ca insula sa fie dinamitata si scufundata in apele Dunarii impreuna cu toata atmosfera ei exotica. In anul 1967, multumita academicianului C.S. Nicolescu-Plopsor si a arhitectei Adriana Mihai, s-au alocat fonduri pentru ca fortareata si unele monumente turcesti ca fie demolate, inventariate, mutate si reconstruite pe o insula invecinata, Ostrovul Simian. Proiectul s-a orpit odata cu sistarea fondurilor in 1977 si de atunci nu s-a mai realizat nimic, iar Ostrovul Simian a devenit un imperiu al buruienilor, despre care academicianul Razvan Theodorescu a afirmat: sa ai o asemenea insula cu fortificatii, in care poti face

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

13

unui pom, varfurile inaltate ca doua degete in sus ca si cum cineva ar fi pus o intrebare si insula si-ar salta mana din ape sa dea raspunsul...39 Intr-un climat prielnic, cu influente mediteraneene pronuntate, s-au dezvoltat gradini cu smochini, mosmoni, chiparosi, curmali, duzi, migdali, rodii si flori, foarte multi trandafiri, de multe lalele, regina noptii galbena si de acele fermecatoare Karaghiuluri pe care noi le numim... turcoaice40 si o arhitectura orientala cu case mici, din caramida, acoperite cu tigla rotunda41, dispuse simetric spre moscheea ce adapostea darul sultanului Abdul Hamid al II-lea, un covor persan cu o suprafata de 144 mp si o greutate de 500 kg. Satul oriental cu ulite putine si stramte, cu subterane umede42, izvoare ale unor istorii infioratoare, cu fapte si intamplari atribuite duhurilor care salasluiau aici.. [...]lasa impresia unei stranii patriarhalitati.43 Asezarea avea primarie, un mic spital, cinematograf, camin cultural, librarie, scoala, camin pentru copii, cresa, oficiu postal, club, biblioteca, doua magazine, o fabrica de paine, una de tigari si alta de bomboane si rahat44, terenuri de sport si un parculet umbros, cochet si bine intretinut, de unde admirai o mica piata, foarte aprovizionata, peste care se asternea, mare parte din zi, umbra deasa a chiparosilor si a minaretului...45. Specifice comunitatii de pe insula Ada-Kaleh erau dulceata de trandafiri si smochine, baclavalele, alvita multicolora, sugiucul, rahatul cu alune, fistic, lamaie, cacao, nuci, cafeaua la ibric si limonada pregatite dupa retete secrete46 si juramantul transmis de la o generatie la alta conform caruia nativii din Ada-Kaleh se intorceau pe insula
exact ce era inainte la Ada-Kaleh si sa nu beneficiezi de ea este masura impotentei noastre
39

Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor

pierdute; http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-in-insula-iluziilorpierdute-44766.html
40

Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute;

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-in-insula-iluziilor-pierdute-44766.html
41

Dabija, Tatiana-Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu;

http://www.evz.ro/detalii/stiri/supravietuitorii-de-pe-insula-scufundata-de-ceausescu-415794.html
42

Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute;

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-in-insula-iluziilor-pierdute-44766.html
43 44 45 46

Ibidem Ibidem Ibidem Dabija, Tatiana-Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu;

http://www.evz.ro/detalii/stiri/supravietuitorii-de-pe-insula-scufundata-de-ceausescu-415794.html

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

14

pentru odihna vesnica alaturi de stramosii lor47. O fosta invatatoare de pe insula Ada-Kaleh impartaseste prima impresie la contactul cu acest loc: Datorita lui Dumnezeu am ajuns pe Ada-Kaleh. Cand am pasit acolo, m-a izbit curatenia nemaipomenita, strazile erau iluminate, am vazut pomi exotici, batranii purtau salvari si fes, iar batranele aveau feregea (val pe fata)48 Insula Ada-Kaleh de pe Dunare, astazi disparuta, descrisa ca un loc exotic, fabulos si tragic49 devine imaginea unui taram de vis, [...] o intruchipare a insulelor imaginare trimisa inapoi, in cealalta lume, a irealului si amintirii.50 In concluzie, configurarea acestui spatiu ca insula cu toata incarcatura pe care o aduce acest fapt, clima, pozitia geografica, contextul istoric au permis nasterea unui loc special, a unei insule de vraja51, simbol al unui taram fabulos. Astfel, notiunea de insula isi imbogateste pozitiv incarcatura simbolica . In acelasi timp un loc cu particularitati fizice deosebite este predestinat transformarii intr-un loc emblematic pentru zona din vecinatate.

LIle de la Cite landmark al Parisului

L'Ile de la Cite, centrul orasului, locul pe care a fost refacut orasul medieval si unde sunt amplasate edificii importante ale orasului, devine un astfel de loc emblematic pentru Paris.

Ellis Island - simbolul unei experiente de viata

Ellis Island, o insula de mici dimensiuni situata in portul New York, in apropierea oraselor
47

Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute;

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-in-insula-iluziilor-pierdute-44766.html
48

Dabija, Tatiana-Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu;

http://www.evz.ro/detalii/stiri/supravietuitorii-de-pe-insula-scufundata-de-ceausescu-415794.html
49 50 51

Arnautu, Anamaria-Insula-limite si izolare, p.15 Ibidem Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute;

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-in-insula-iluziilor-pierdute-44766.html

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

15

New York si New Jersey si in imediata vecinatate a insulei pe care este amplasata statuia libertatii, a avut un rol important in istoria americanilor deoarece in perioada 1892-1924 a reprezentat poarta de acces in Lumea tuturor posibilitatilor a peste 12 milioane de imigranti, ceea ce inseamna cel putin un stramos a mai mult de100 milioane de americani. Imigrantii au jucat un rol foarte important in ceea ce este poporul american astazi pentru ca odata ajunsi in locul mult visat, s-au implicat si au muncit in toate domeniile in incercarea de a realiza ceea ce in tara de origine era posibil. In lucrarea sa Hilarie Staton prezinta Ellis Island ca simbol al sperantei si al lacrimilor52, facand referinta la trairile sufletesti contradictorii ale celor abia debarcati in portul New York: speranta pentru un loc de munca mai bun, pentru a deveni proprietari ai onor terenuri, pentru o educatie mai buna pentru copii lor, pentru o viata mai buna si lacrimi pentru ca se temeau ca inspectorii responsabili cu imigrantii de pe Ellis Island sa nu ceara deportarea in tara natala a vreunui membru al familiei sau a lor pentru ca nu mai aveau la ce sa se intoarca, si ca nu se vor integra intr-o tara a carei limba nu o cunostea si ale carei obiceiuri erau atat de diferite. Din 1924 cand s-a schimbat legea americana privind imigrarea si pana in 1954, insula a fost destinata detentiei imigrantilor considerati in neregula. Iata ca dintr-o poarta catre indeplinirea visului american, Ellis Island devine un loc de izolare pentru cei refuzati, iar limita permeabila impusa de autoritati (punctul de control) se transforma intr-o limita imposibil de depasit. Se observa astfel usurinta cu care datorita atitudinii sociale limita isi sporeste taria, iar insula se transforma din prag in obstacol imposibil de trecut, dintr-un simbol al sperantei intrunul al lacrimilor. In prezent pe insula functioneaza Ellis Island Immigration Museum care impartaseste povestea imigrantilor americani, atragand anual milioane de vizitatori. Istoriei acestei insule si incarcatura emotionala pe care o poarta favorizeaza conexiunea mintala directa intre Ellis Island si ideea de experienta de viata definitorie.

Mon t Saint Michel Insula topos al reintoarceii la Dumnezeu

"Mi se pare c scopul artei este de a pregti spiritul uman s perceap binele." Andrei Tarkovski (http://www.danionvasile.ro/intoarcerea-filmului.php) In timpul razboiului, Anatoli si capitanul sau Tihon sunt surprinsi de soldati nemti in timp ce incarca niste carbune. Pentru a-i cruta viata, nazistii ii cer lui Anatoli sa-l impuste pe Tihon. Acesta isi impusca superiorul care cade in apa. Vaporul este aruncat in aer, iar a doua zi Anatoli
52

Staton, Hilarie-Symbols of American Freedom Ellis Island; CHELSEA CLUB HOUSE; NEW YORK; 2009; p. 4

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

16

este gasit si salvat de calugarii de la manastirea din apropiere. Dupa 34 de ani il gasim la manastire unde se face util servind drept fochist. Este urmarit in continuare de tradarea si crima savarsita in tinerete pentru care se caieste rugandu-se necontenit in singuratatea ostrovului sau. Ciudatenia caracterului sau atrage atentia calugarilor care nu-l inteleg dar ii tolereaza excentricitatile. Ei nu stiu ca parintele Anatoli a dezvoltat darul clarviziunii si ca oamenii vin la el pentru rezolvarea problemelor lor. Unul dintre acestia este un amiral insotit de fiica sa bolnava. Amiralul se dovedeste a fi Tihon care a supravietuit impuscaturii si a invatat sa-l ierte pe Anatoli. Eliberat de acest pacat si simtindu-si sfarsitul aproape, Anatoli este insotit in ultimele sale clipe de calugari care ii inmormanteaza trupul in ostrovul ce ii fusese altar de rugaciune. (http://www.cinemarx.ro/filme/Ostrov-Ostrov-249592.html) In film insula este simbolul autoizolarii impuse pentru ispasirea penitentei si pentru dobandirea mantuirii. Daca filmul incepe pe un vapor ce transporta carbune, un vapor despre care nu se stie foarte bine unde se indreapta sip e care au loc doua dintre cele mai mari pacate: crima si tradarea. Aest vapor poate simboliza viata plina de pacate (carbunii negrii si prafuiti), viata plina de ispite, viata in care sufletul se afla in deriva si oscileaza asemenea miscarii de tangaj, luptandu-se sa mentina un echilibru. Acesta este insa foarte repede eliminate de ispite (nazisti) ducand la scufundarea in abisul disperarii. In contrast insula este locul in care sufletul se indreapta. Este locul in care au loc vindecari si exorcizari. Ea comfera un spatiu geografic ce permite celui ce se pocaieste sa gaseasca linistea fizica in cautarea celei spiritual. Personajul principal se apropie de Dumnezeu nu in mijlocul calugarilor din manastire ci pe o insula izolata. Tot in acel loc isi arata framantarile, isi arata adevarata gandire si adevarata traire departe de mila si de judecata omeneasca. Evident, in acest film, insula este un simbol al izolarii ce permite regasirea echilibrului sufletesc. Pe insula exista omul si cerul, restul fiind o bariera pe care primul nu o poate parcurge fizic usor. O astfel de izolare ar putea fi intalnita si in mijlocul padurii sau in chilia monahala, dar insula subliniaza cel mai bine aceasta idee. Prin delimitarea stricta fata de restul masei de uscat ea permite concentrarea gandurilor si eliminarea perturbatiilor exterioare. Astfel insula devine un taram al credintei autentice, dezbracata de mandrie si de incapacitatea de exprimare in fata oamenilor, devine singurul loc in care se poate ajunge la comunicarea cu Creatorul.

Note de subsol

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

17

Ostrov (rus: OCTPOB) este un film regizat n anul 2006 de regizorul rus Pavel Lungin, avnd ca protagoniti principali pe actorii Petr Mamonov,Viktor Sukhoruhov i Dmitri Diuzhev. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Ostrov_%28film%29) Filmul a fost nominalizat pentru marele premiu al juriului la ultima editie festivalul de la Sundance si a luat aproape toate premiile Nika, cea mai importanta distinctie a cinematografului rus: premiul pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor (Pavel Lunghin), cel mai bun actor intrun rol principal (Piotr Mamonov), cel mai bun actor intr-un rol secundar (Viktor Sukhorukov), cea mai buna imagine (Andrei Zhegalov) si premiul pentru cel mai bun sunet. (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-08-24/cronica-de-film-ostrov-pe-urmele-luitarkovski.html) Parintele Rafail Noica e de parere ca regizorul Pavel Lunghin a vrut sa arate in film trei cai de mantuire. Una este cea a eroului principal, prin pocainta, smerenie si rugaciune neincetata. A doua e cea a staretului, un om simplu, naiv, dar cu o credinta sincera. A treia cea a lui Iov, iconomul manastirii, invatat, inteligent, dar orgolios si invidios, insa care sufera o transformare profunda, sub influenta lui Anatol. (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-08-24/cronicade-film-ostrov-pe-urmele-lui-tarkovski.html) 2.

Arhitecturi cu aport important in definirea identitatii si simbolisticii unei insule:

Omul a fost intotdeauna preocupat de crearea de insule asa cum o dovedesc mitologia, literarura, arta, dar in zilele noastre omul poate reailza insule si fizic, nu doar la nivelul imaginarului. Dezvoltarea tehnologica din prezent permite o astfel de operatiune si ideea de constructor demiurg se materalizeaza la un nou nivel, iar omul devine un element activ in procesul de transformare al mediului in care traieste53. Si faptul ca fiecare insula apare ca rezultatul unei creatii particulare54 este adevarat si in cazul insulelor artificiale pentru ca, desi ele sunt propuse unor scopuri bine stabilite, constructia lor este un adevarat spectacol datorita provocarilor pe care le lanseaza proiectantilor si constructorilor iar conceptul care sta in spatele unei astfel de creatii este si el spectaculos.
53

Arnautu, Anamaria-Insula-limite si izolare, p.8

54

Boia, L.; Oroveanu, A.; Corlan-Ioan, S. (coord.) Insula: Despre izolare si limite in spatiul imaginar, Actele colocviului CII, NEC, 1999, p. 12-13

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

18

Insula artificiala - a imagine a progresului tehnic

Un exemplu de creatie umana acolo unde natura nu a fost suficienta este aeroportul Kansai, o insula artificiala cu dimensiuni impresionante (4 km lungime si 2.5 km latime) a carui proces de constructie a durat aproape 20 de ani(1987 anul inceperii construirii-1994 anul in care s-a deschis aeroportul proiectat de Renzo Piano ), care fost conceputa sa rezistate unor vitrege, seisme cu magnitudine mare, taifune si care chiar a facut fata unor urgii ale naturii(cutremurul Kobe din 1995, taifunul din 1998 cand vantul a suflat cu o viteza de pana la 200km/h). Experienta proiectarii si realizarii acestui aeroport a servit ca model si pentru alte aeroporturi japoneze. Din punc de vedere tehnic aceasta structura a fost apreciata cu premiul "Civil Engineering Monument of the Millennium" acordat de American Society of Civil Engineers55. Prin ceea ce este aeroportul Kansai este imaginea dezvoltarii societatii umane care a reusit sa inteleaga modul de a actiona al naturii si sa ia in calcul toate conditionarile ei.56 O alta structura realizata pe o insula artificiala si care pentru a fi construita a facut apel la resersele tehnice actuale ale omenirii este Burj Al Arab. Conceptul din spatele acestei realizari a tehniicii a fost crearea unei imagini emblematice pentru Dubai asa cum este pentru Sydney cladirea operei, pentru Paris Turnul Eiffel.57 Hotelul Burj Al Arab sau Arabian Tower cu o inaltime de 321m si forma de yacht ce reflecta patrimoniul maritim al Dubai combinat cu un aspect modern care sugereaza directia catre viitor, catre proges, a fost construit pe o insula artificiala58 triunghiulara cu lungimea laturii de 150 m.59 Hotelul Burj Al Arab a reusit sa devina imaginea emblematica a Dubai-ului asa cum si-a propus creatorul lui si in pus este un edificiu de referinta pentru intreaga lume in ceea ce priveste aspectele tehnice. Aceste doua exemple demonstreaza faptul ca, in ceea ce priveste crearea de insule, omul si-a depasit propriile limite pentru ca progresul tehnic ii permite sa treaca dincolo de barierele
55

http://en.wikipedia.org/wiki/Kansai_International_Airport Arnautu, Anamaria-Insula-limite si izolare, p.7 http://www.tomwrightdesign.com/web/burj_al_arab.php http://www.tomwrightdesign.com/web/structure.php

56

57

58

59

(n.a.) Datele tehnice, (inaltimi, lungimi, gabarite) sunt sunt relevante pentru a avea un ordin de marime si realiza nivelul de dezvoltare tehnica pe care l-a atins omerirea si care face posibila realizarea

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

19

imaginarului si sa realizeze fizic ceea ce si-a imaginat.

Arhipelagul artificial imagime a opulentei si a puterii financiare

Dubai reprezinta un caz interesant in domeniul construirii de insule artificiale. In strategia de a transforma Emiratele intr-o destinatie turistica importanta la nivel mondial s-a optat pentru niste mega proiecte, spectaculoase prin amploare si prin provocarile tehnice, dar care, din punct de vedere al amenajarii tarmului, in opinia lui Fred Grey nu este o reusita: And yet in seeming admission that the palm itself is not enough, the designers of The Palms have resorted to a cacophony of other architectural and design themes from around the world. Nature, too, has been engineered and architecture both above and below the sea used to recreate other places. The crescent of the Jumeirah Palm includes three themed hotels: Brazilian Tree Houses, Okinawan Gardens and the Venetian Village Resort, the last promising a vacation like a tropical trip to Venice.60 Admind, totui, c simbolul palmierului n sine nu este de ajuns, designeri ce au creat The Palms au recurs la o cacofonie de alte teme arhitecturale i de design culese din ntreaga lume. Natura, de asemenea, a fost recreat artificial i arhitectura de deasupra i de sub nivelul mrii a fost folosit pentru a realiza alte locuri. Semiluna din Jumeirah Palm include trei hoteluri tematice: Casa din copac brazilian", Grdinile din Okinawa" i Satul de vacan veneian", ultima promind o vacan ca o excursie tropical la Veneia. In acelasi spirit de mega-proiect/ insule artificiale se dezvolta si Federation Island, un arhipelag artificial propus in Marea Neagra de catre Erick van Egeraat Associates si al carui concept este de a reprezenta aliura Federatiei Ruse. Arhitectul se folosete de elementele geografie ale Rusiei, formele majore de relief, reteaua hidrografica si varfurile muntoase cele mai inalte, pentru a realiza asezarea insulelor si de relieful acestora.61 Este de apreciat progresul tehnic care face posibila realizarea unor astfel de mega-proiecte, dar faptul ca acesta tipologie de proiect incepe sa se raspandeasca pe Glob, putem considera ca aceste insulele artificiale isi depasesc conditia de imagine emblematica a unui loc si devin un simbol al opulentei si al puterii financiare.
60 61

Grey, F.-Designing the Seaside Architecture, Society and Nature, REAKTION BOOKS, London, 2006, p.112-113 http://www.arcspace.com/architects/egeraat/fi/fi.html

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

20

Insula topos pentru un pol cultural

Un alt exemplu legat de Emiratele Arabe Unite, de data aceasta pozitiv, este proiectul de transformare al Saadiyat Island intr-un pol cultural de talie mondiala care se va deschide publicului din 2012. Pentru aceasta s-au ales nume de prestigiu din arcitectura contemporana, ale caror proiecte se dezvolta valorificand spiritul locului. Tadao Ando spune despre proiectul Muzeului Maritim propus: Dhows, Arab sailing vessels with triangular or lateen sails, float over the voids of the interior space and help create an intense visual experience by relating objects to one another and to the museum architecture as a whole. Below ground, there is a second space a reception hall with an enormous aquarium. A traditional dhow floats over the aquarium and is seen from different perspectives.
62

Ambarcaiunile arabe cu vele triunghiulare, dhow, plutesc peste vidul din spaiul interior i ajut la crearea unei experiene vizuale intense ce relaioneaz obiecte ntre ele i cu arhitectura muzeului ca un ntreg. La subsol, exist un al doilea spaiu - o recepie cu un acvariu enorm. Un dhow tradiional plutete peste acvariu, fiind perceput din perspective diferite.

Frank Gehry vorbeste despre Guggenheim Abu Dhabi Museum ca despre necesitatea unei inventii: It was clear from the beginning that this had to be a new invention. The landscape, the opportunity, the requirement, to build something that people all over the world would come to and the possible resource to accomplish it opened tracks that were not likely to be considered anywhere else. The site itself, virtually on the water or close to the water on all sides, in a desert landscape with the beautiful sea and the light quality of the place suggested some of the direction.63 A fost clar de la nceput c acest lucru trebuia s fie o nou invenie. Peisajul, posibilitile, cerina de a construi ceva la care oamenii din toata lumea ar veni i existena resurselor de a realiza acest lucru au creat oportuniti care nu ar fi fost luate n considerare oriunde n alt parte. Situl n sine, aflat virtual pe ap sau n apropierea apei pe toate laturile, ntr-un peisaj deertic cu o mare minunat i datorit calitii luminii din acest loc au sugerat unele dintre direciile abordate. Zaha Hadid propune Performing Arts Centre despre a carei arhitectura marturiseste: As it winds through the site, the architecture increases in complexity, building up height and depth and achieving multiple summits in the bodies housing the performance spaces, which spring from
62 63

http://www.arcspace.com/architects/aghn/aghn.html Ibidem

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

21

the structure like fruits on a vine and face westward, toward the water.64 Pe msur ce erpuiete prin site, arhitectura devine mai complex, crescnd n nlime i profunzime, dezvoltnd mai multe culmi n corpurile ce gzduiesc spaiile pentru artele interpretative, izvorand din structura precum fructele pe ramur, orientate spre vest, spre ap. Conceptul lui Jean Nouvel pentru The Classical Museum izvoraste din natura inconjuratoare, dupa cum insusi autorul marturiseste: The island offers a harsh landscape, tempered by its meeting with the channel, a striking image of the aridity of the earth versus the fluidity of the waters. These fired the imagination towards unknown cities buried deep into the sands or sunk under water. These dreamy thoughts have merged into a simple plan of an archaeological field revived as a small city, a cluster of nearly one-row buildings along a leisurely promenade.65 Insula ofera un peisaj aspru, ndulcit de ntlnirea sa cu canalul, o imagine izbitoare a duritii pmntului n faa fluiditii apelor. Acestea au aprins imaginaia spre orae necunoscute adnc ngropate n nisipuri sau scufundate n ap. Aceste reverii au fuzionat n planul simplu al unui cmp arheologic renviat ca un mic ora, un grup de cldiri dispuse pe aproape un singur rnd, de-a lungul unei promenade tihnite (lenee). Un alt proiect apartinand tot atelierului condus de Jean Nouvel si inscriindu-se tot in sfera programelor culturale este amenajarea unei insule din Paris, Seguin Island, de pe Sena, care a fost abandonata de fabrica Renault acum 20 de ani. Proiectul are ca scop transformarea acestei insule intr-un loc caracterizat de complexitate, sinergie, mister66, unde rolul arhitectului, dupa cum insusi marturiseste, este de a crea a harmony, an urban continuity like that which existed before with the industrial space.67 o armonie, o continuitate urban precum ce care a existat nainte cu spaiile industriale. Cele doua proiecte, Saadiyat Island si Seguin Island, vor sa transforme aceste locatii in simboluri culturale. Fogo Island imaginea unui microcosmos privilegiat Arhitectura propusa de Saunders Architecture pentru Fogo Island Artist Studios incearca sa respecte situl pe care este amplasata, sa se integreze armonios in contextul Insulei Fogo din
64 65 66 67

Ibidem Ibidem http://www.arcspace.com/architects/nouvel/seguin/seguin.html Ibidem

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

22

Newfoundland, Canada. The idea behind the forms of the various studios was to create a bold geometric structure to starkly contrast, yet lay silently in the striking natural environment.[...] The studios are all oriented towards the sea and elevated above the ground to provide the resident artist with a feeling of being unobstructed and unbound. The materials and construction methods chosen reflect that of the local architecture of Fogo Island. The environment will leave its marks on the studios by weathering the structures over time.( Todd Saunders)68 Ideea din spatele formelor diverselor studiouri a fost de a crea o structur geometric ndrznea cu un anumit contrast, dar care s se aeze n tcere ntr-un mediu natural frapant.[...] Studiourile sunt toate orientate spre mare i ridicate deasupra solului pentru a oferi artistului rezident un sentiment de nelimitare i libertate. Materialele i metodele de construcie alese respect arhitectura local din insula Fogo. Mediul nconjurtor i va lsa amprenta asupra studiourilor prin eroziunile produse de intemperii asupra structurilor de-a lungul timpului. Exemplul Fogo Island,prin particularitatile geografice si culturale, nu face decat sa intareasca simbolul insulei, acela de imagine a cosmosului completa si perfecta, [...]un loc privilegiat 69

IV.

Concluzii

Insula are o puternica incarcatura simbolica, ce se imbogateste in functie de cum folosim si locuim un astfel de sit. Locurile de tip insular sunt predestinate a deveni emblematice pentru anumite orase, tari, zone geografice. De la aceasta premisa pleca proiectul de diploma care isi propune revitalizarea Insulei din Sud-Estul Municipiului Mangalia si transformarea ei intr-un loc emblematic pentru oras, cu o identitate puternica intre spatiile urbane riverane Marii Negre, ce va permite cresterea valorii municipiului in circuitul turistic international si implicit o puternica dezvoltare economica.

V. Premise pentru proiectul de diploma

Exemplele anterioare, prin trasaturile lor caracterice descrise mai sus, reprezinta locuri care
68 69

http://www.arcspace.com/architects/saunders/fogo/fogo.html Chevalier, J.; Gheerbrant, A., Dictionar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesture, forme, figuri,culori, numere ,

Ed.ARTEMIS, 1995

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

23

exercita o anumita atractie, pragmatica si diferita de acea dorinta a insulei si se transforma in destinatii turistice foarte cautate. Din punct de vedere turistic, vorbind strict de Europa, sunt numeroase exemple de insule care se pot da si enumerarea acestora nu are relevanta pentru lucrarea de fata, ci important este faptul ca se pune accent pe cultura ca resursa de dezvoltare regionala si ca locuri a caror economie a decazut la un moment dat sau care nu mai corespund nevoilor actuale ale comunitatii incearca sa se integreze in circuitul turistic si sa se dezvolte cu sprijinul Uniunii Europene. , azi se incearca trecerea la din dorinta unei dezvoltari economice folosind resursele locale, pentru a le face cat mai atractive, insulele tind sa devina branduri.

Bibliografie
3. Arnautu, Anamaria - Insula-limite si izolare, UAUIM, Bucuresti 4. Boia, Lucian; Oroveanu, Anca; Corlan-Ioan, Simona INSULA Despre izolare si limite in spatiul imaginar; Centrul de Istorie a Imaginarului si Colegiul Noua Europa; 1999 5. Bondoc, Dorel Paper on Ada Kaleh; http://alexisphoenix.org/adakaleh.php; 2005 6. Chevalier, Jean; Gheerbrant,Alain Dictionar de simboluri mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere; vol 2-3, Ed. ARTEMIS, Bucuresti, 1995 7. Dabija, Tatiana-Supravietuitorii de pe insula scufundata de Ceausescu;
http://www.evz.ro/detalii/stiri/supravietuitorii-de-pe-insula-scufundata-de-ceausescu415794.html; Bucuresti,

Octombrie 2006

8. Eliade, M. - Insula lui Eusthanasius; Ed. HUMANITAS; Bucuresti, 2001, http://www.scribd.com/doc/36783437/Mircea-Eliade-Insula-LuiEuthanasius

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica

24

9. Ferrari, A.-Dictionar de mitologie greaca si romana; Traducere de Dragos Cojocaru, Emanuele Stoleriu, Dana Zamosteanu; Ed. POLIROM, Bucuresti, 2003 10. 11. 12. 13. Foucault, M.-Of other spaces, heterotopias,
http://foucault.info/documents

Grey, F.-Designing the Seaside Architecture, Society and Nature, REAKTION BOOKS, London, 2006 Hay, Pete-A Phenomenology of Islands in Island Studies Journal, Vol.1, No.1, 2006 Norberg-Schulz, Chistian - Genius Loci:Towards a Phenomenology of Architecture,
http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenologyof-Architecture?in_collection=2760741

14. 15.

Staton, Hilarie-Symbols of American Freedom Ellis Island; CHELSEA CLUB HOUSE; NEW YORK; 2009 Thomas, Suzanne-Littoral Space(s): Liquid Edges of Poetic Possibility in Journal of the Canadian Associatio for Curriculum Studies, Volume 5 Number 1 Spring/Summer 2007

16.

Tiganele, Gheorghe Blestemul duhurilor din Kemerf: Din paradisul Ada-Kaleh in insula iluziilor pierdute;
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kaleh-ininsula-iluziilor-pierdute-44766.html ; Bucuresti, Iulie 2006

Pagini web:

Stud. Arh. MITU NICOLETA

Insula: trasaturi fizice si incarcatura simbolica http://alexisphoenix.org/adakaleh.php http://www.arcspace.com/architects/aghn/aghn.html http://www.arcspace.com/architects/egeraat/fi/fi.html http://www.arcspace.com/architects/nouvel/seguin/seguin.html http://www.arcspace.com/architects/saunders/fogo/fogo.html http://foucault.info/documents www.ellisisland.org/ - Statele Unite ale Americii http://www.evz.ro/detalii/stiri/supravietuitorii-de-pe-insula-scufundata-

25

17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

de-ceausescu-415794.html http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/din-paradisul-ada-kalehin-insula-iluziilor-pierdute-44766.html http://en.wikipedia.org/wiki/Ellis_Island

http://en.wikipedia.org/wiki/Kansai_International_Airport
http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-aPhenomenology-of-Architecture?in_collection=2760741