Sunteți pe pagina 1din 23

Anul XIV nr. 2 (631) 13- 19 ian u ari e 2004 20 + 4 pagini 15.

000 lei

Lista lui Secu a ajuns la Ristea lui Priboi!

S`pt`m\na aceasta, securi[tii de la literele O-S

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Cu ajutorul a dou` fete de treab` [i al unui singur bec ro[u,

Poli]i[tii ialomi]eni au reu[it s` \n[urubeze [i ei ceva

u degeaba i se zice poli]istului organ. Iat`: organul ialomi]ean Iulian Militaru, [eful Poli]iei Rutiere din jude], este vorbit de oameni pe la col]uri c`, \mpreun` cu alte organe jude]ene grele, a ajutat dou` fete s` ia carnetul auto p\n` ce fetele s-au umplut de v\n`t`i [i de pl`cere. {tim deja c` vre]i am`nunte picante. Exist`. Bucura]i-v`!

Pagina 10

istea Priboi, Nicolae Ple[i]`, Aristotel Stamatoiu [i \nc` 112 securi[ti v` a[teapt` din nou. Dar nu la col]ul str`zii, ci \n ultimul num`r al Listei lui Secu. L\ng` ace[ti bravi b`rba]i, o tovar`[` care-[i turna so]ul la Securitate sper\nd c` astfel va primi un loc de munc` mai bun, pentru ea, [i un loc de munc` silnic` mai sigur, pentru el.

Secera [i ciobanul: spectrul politic s-a \mbog`]it cu un partid de

EXTREM~ ST|N~
M` \ntreba]i de platforma mea program. S` v-o ar`t. Unu: to]i membrii de partid de sub mine e egali. Nu conteaz` c`-i merinos, ]urcan`, b\rsan` sau chiar ]igaie de-a lui M`d`lin. B: se interzice br\nzele str`ine care ne-a cotropit ]ara cu alde mo]arela, almete, danete sau hohland cu [unc` [i cu ca[caval. Trei: toate problemele de reform` se rezolv` cu bani ori v\nd la MApN ni[te terenuri care le-am luat eu gratis de la armat`, saaau \l v\nd pe R`chit` [i pe Ne[u, saaau, nu [tiu, v`d eu. Cinci? Serviciul [colar nu mai e obligatoriu. S` avem o [coal` de profesioni[ti, unde s` nu vin` nimeni s` te ia cu for]a \n clasa a doua de la 14 ani. C` uite unde ne-a adus `[tia cu carte care conduce ]ara de 13 ani \ncoace [i are c\te dou`-trei licee.

T
Sub deviza Totul pentru la ]ar`, Gigi Becali se viseaz` \n pozi]ia de pre[edinte de club [i premier dup` modelul s`u preferat Berbeclusconi

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Noi \l \mb`t`m mang` pe Celsius


Conform OUG 99/2000, \n zilele \n care temperatura atinge 20 grade C, angajatorii s\nt obliga]i s` distribuie personalului din punctele de lucru ceai fierbinte. |ntr-una din zilele trecute, la secretariatul Senatului s-a primit urm`torul telefon: Aloo... eu s\nt! ...Cum adic`, h\c, cine e eu? Eu s\nt cine s\nt eu... Ahaa, matale vrei s` m`-ncur... h\c... ci! Ce se-nt\mpl`, `staaa... m-am uitat acu c\teva minute la nasul meu [i ar`ta \n minus, h\c, ni[te grade... Pardon! Car va s` zic`, \n cornfo... \n corfom... \n aia cu legea, dumneastr` tre s` \mi asigura]i gradele \n minus... De-aia vin [i zic... da ce zic eu vin... cel pu]in vodc` sau coniac [i zic: noi pe frigu `sta nu bem nimic? P`rerea mea...

Brfe, [menuri, [u[anele


de asNN 85% din mandateleformal cultare cerute Procuraturii sunt din partea fostei doi[unsfert, actualmente 0962 (unitate ce-ar trebui s` se ocupe cu afacerile interne ale Ministerului de Interne), ceea ce-nseamn` c` Poli]ia romn` este ori cea mai supravegheat`, ori cea mai corupt` din zona asta a Balcanilor. |n cazul \n care cad cele dou` variante, mai r`mne una singur`: poli]ie politic`, fapt remarcat [i de Larry Watts cu ceva vreme \n urm`. Informa]iile de pe aceste telefoane se duc unde \n alt` parte? \n fa]a unor oameni politici de rang \nalt pentru a fi folosite pentru sarabanda politico-financiar`. Octav Cozmnc` s-a sup`rat pe bun` dreptate cnd un cotidian a preluat brfa de o ureche din aceast` rubric` aici de fa]`, prin care se presupunea c` pre[edintele executiv a participat la vn`toare [i ar fi sc`pat din gre[eal` un foc de arm` \n inghinala lui Ilie Srbu. Din p`cate, s-a sup`rat pe purt`torul acestei infroma]iipurice [i nu pe cel care a lansat-o (sursa vie), care este mai aproape dect \[i \nchipuie de domnia sa [i care a \ncercat s` joace o fest` idio]ilor din pres`. Apropo de min]ile juc`u[e de la centru, Nietzsche avea o vorb`: cnd prive[ti un abis \n ochi, [i abisul va sfr[i privindu-te \n ochi pe tine. 3. La Universitatea-fantom` ilegal` din B`ile Herculane condus` de un securist deconspirat la pozi]ia 79 de c`tre Lista lui Secu din A.C. (nr. 50 din 16-22 dec.), colonelul Ion Bodunescu (aflat \ntr-o re]ea de securi[ti [i oameni politici-informatori PSD), mai lucreaz` [i al]ii de teapa lor cum ar fi procurorul general de pe lng` Curtea de Apel Timi[, Petru Dungan, [i alte nume grele din Justi]ia timi[orean`. Ct despre colaborarea cu Securitatea, att v` spunem: la Universitatea din Herculane, sprijinit` de Iosif Arma[ [i fostul securist Ureche, este un \ntreg club cu tendin]e exclusiviste. Cazul profesoarei Cristina Sebastian, agresat` sexual de c`tre directorul Liceului George Enescu, Iulian Leven]iu, a ajuns pe masa ministerului, dar nu acolo unde trebuie, ci la prietenii de familie ai directorului, adic` pe masa inspectoarei generale Nedelcu. Ba mai mult, un alt prieten de-al directorului este nimeni altul dect [eful de protocol al pre[edintelui Iliescu, Dumitru Honciu (a c`rui fat` a absolvit liceul G. Enescu), vrt \n nenum`rate acte de pile, cuno[tin]e [i rela]ii dubioase, fapt care-l face pe directorul Leven]iu nejudecabil de c`tre vreo institu]ie a Statului. Bun`oar`, [i al]i doi mini[tri ai Educa]iei (Marga [i Andronescu) au fost ocoli]i \n \ncercarea de a-l ancheta pe directorul Leven]iu [i \n alte cazuri, cum ar fi violen]a \mpotriva elevilor despre care s-a scris deseori \n pres`.

Domnu N`stase, nu [tiu ce s` m` mai fac cu b`ie]ii mei de la UM 0962. Le-am zis s` m` asculte con[tiincios [i, domle, ce-au \n]eles ei?! M` ascult` [i pe mine, [i pe nevast`-mea, [i pe prietenii mei, de-au terminat toate casetele din magazie.

NNN

Alcoolea B`utu

NNN

A[ez`m\ntul cultural

(BULE TI NUL ACADE MI EI ) (B ULE TI NUL ACADE MI EI ) {te fa n AGO PI AN {te fa n AGO PI AN I on BAR BU I on B AR B U
R E DAC}IA:

DJ Rus [i DJ Bombo, liderii partidului cu cei mai mul]i ascult`tori


Neam]u deputat NN Paul de\nIa[i [i eprotejatul PSD lui Solcanu partid. Cu un asemenea nume \n spatele lui, Neam]u ar trebui s` fie un pesedist cu via]` lini[tit`. Dar nu e, pentru c` tot \n spatele lui au mai ap`rut, recent, cteva nume de rezonan]` nu tocmai lini[titoare. De rezonan]` ruseasc`, mai exact, sau, ca s` fim exac]i pn` la cap`t, de rezonan]` ruseasc` cu mul]i mu[chi. Se pare c` Neam]u are ni[te datorii nepl`tite \n Transnistria, la Ribni]a, [i [ti]i cum se-ntmpl` \n cazurile astea: dac` nu se duce muntele la datorie, vine ditamai muntele de recuperator rus la datornic. Pentru mai multe am`nunte pe marginea acestei pove[ti, v` d`m \ntlnire \n urm`torul num`r al Academiei Ca]avencu. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Secretar general de redac]ie: Mar u s B O R}E A Mar iiu s BO R}E A Do ru BU {CU Redactor-[ef: Do ru BU {CU Dor u CO STE A Trebi juridice: Dor u CO STE A R `zvan CU CU R `zvan CU CUII Mar iu s D R~G HI CI Birou Investiga]ii: Mar iu s D R~G HI CI Consilier tehnic: F lo rin I ARU F lo rin I ARU A n O NE SCU Allii n IIO NE SCU Eu ge n STO DO R Eu ge n II STO DO R {ef Birou Investiga]ii: Cor ne l I VAN CIU C Cor ne l I VAN CIU C Au gus t n JUL EA Au gus tii n JUL EA Redactor artistic: O cta v M ARD ALE O cta v M ARD ALE Livi u M IH AI U Redactor-[ef adj.: Livi u M IH AI U I o an T. MO R AR {ef Birou Externe: I o an T. MO R AR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V or e M O} OC Vii or ell M O} OC D rago [ M U{AT D rago [ M U{AT B o gda n P ETR Y Grafician: B o gda n P ETR Y Da n STAN CIU Secretar de redac]ie: Da n STAN CIU Birou Investiga]ii: Iu li an T~NAS E Iu li an T~NAS E M ir ce a TO MA {ef Birou Social-Politic: M ir ce a TO MA Reporteri: Al exan dru C~UTI {, Al exan dru C~UTI {, Gab r e D RO GE AN U Dan e G OACE Gab rii ell D RO GE AN U,, Dan ii ell G OACE,, C` t` n M ATE A exan dr u V ~RZ AR U C` t`llii n M ATEII ,, All exan dr u V ~RZ AR U {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drag o[ VAS LE Drag o[ VAS IILE General Manager: So rin VU LPE So rin VU LPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU

Alexan d ru U LEA Marketing Director: Alexan d ru U LEA ulea@catavencu.ro D eli a DR ~GU {I N Promotion Manager: D eli a DR ~GU {I N delia@catavencu.ro PR&Events Manager: Lau ra I V ~NCI OI ULau ra I V ~NCI OI UIIO NII }~ O N }~ laura@catavencu.ro Ro xana BO DE A Traffic Manager: Ro xana BO DE A roxana.bodea@catavencu.ro 200 2 Co ncep t Mu lti med i a Design: 200 2 Co ncep t Mu lti med i a V ad AR GH R & F o r n ARU Vll ad AR GH IIR & Fllo rii n II ARU Co ri na M| }~ Tehnoredactare: Co ri na M| }~ Co men zi p ub li citar e l a Co men zi p ub li citar e l a Pu bl im edi a I nte rn atio na l Pu bl im edi a I nte rn atio na l Mi rcea I on es cu Mi rcea I on es cu director publicitate 021 .3 05 .32 .4 0 021 .3 05 .32 .4 0 mi rcea. io ne scu @m pg .r o mi rcea. io ne scu @m pg .r o D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 , D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 SRL, Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct la la Academia Ca]avencu ADR ES A R EDAC} IEI : ADR ES A R EDAC} IEI : Bu leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , B u leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , Sector 2 , Bu cu re [ti Sector 2 , B u cu re [ti Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Fa x: 31 4. 02 .58 Fa x: 31 4. 02 .58 I SSN 12 21-5 59 7 I SSN 12 21-5 59 7 Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Eugen Bejinariu (secretar general al Guvernului): Farmaciile nu s\nt deasupra tuturor. Bun` diminea]a! |mpreun` cu domnii mini[tri Gabriel Oprea [i domnul Mihai T`n`sescu, ast`zi vom analiza (). CATEGORIA
CATEGORIA

[i sufletul care bat pentru ]ar`, patriotismul [i na]ionalismul care \mi curg prin vene. Nu voi candida dec\t la ce [tiu c` s\nt capabil. La Pre[edin]ie, dac` nu pot, nu m` bag. Nu s\nt tentat nici de Prim`rie, ci doar de Parlament.

Vreau s` [tiu de ce i-a]i pus nota 4 \n teza de geografie elevului Vanghelie Marian... Cum?! A scris c` sectorul 5 e \n jude]ul Bucure[ti!? Hmmm... E o idee genial`, duduie. Declar`m Bucure[tiul jude], c` prefect \l avem pe Grecea. Deci Bucure[tiul nu mai e ora[, deci B`sescu nu mai are servici. Bravo, Mariene, m\nca-te-ar mama de precoc, hai de-aici, s` nu-]i altereze [coala g\ndirea politic`.

DIN PU}UL JIGNIRII


Miron Mitrea (ministrul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului): Traian B`sescu ar trebui s` fie realist [i s` ]in` cont c`, \n acest moment, poate s` ajung` cel mult vicepre[edintele organiza]iei de Bucure[ti a PNL.

HEGEL DIN PSD

Rodica St`noiu (ministrul Justi]iei): Hegel vorbe[te, la r\ndul s`u, despre separarea puterilor \n stat, f`c\nd o critic` a modelelor anterioare epocii sale privitoare la aceast` separare. Teoria sa sus]ine independen]a puterilor, \ns` nu o inde- CATEGORIA penden]` absolut`, [i \n nici un NIMIC PLUS ULTRA Traian B`sescu (pre[ecaz o stare de opozi]ie \ntre pudintele PD): Dac` popula]ia terile statului. va dori s` fiu nimic, atunci voi fi CATEGORIA nimic.

ACESTE CUVINTE NE DOARE

Inte rne t: Inte rne t: http://www.catavencu.ro E -ma il: E -ma i l: office@catavencu.ro


academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Nu era posibil ca eu s` devin secretar general al PCR pentru c` \n fruntea partidului nu putea s` fie un intelectual. Gigi Becali (pre[edintele Partidului Noua Genera]ie): Atuurile mele politice s\nt imaginea, numele meu, inima

CATEGORIA

PRIMAR FIIND, SECTORUL 5 DESZ~PEZEAM

Marian Vanghelie, care crede c` bacul se ia numai de la C`l`ra[i la Ostrov [i de la Br`ila la Ghecet, [i Simona Marinescu, care a trecut de la marinarii lui B`sescu la militarii din Afganistan

Marian Vanghelie (pri- CATEGORIA Sechelariu? Am eu fa]` de copil [i pot s` m` duc cu ma[ina de marul sectorului 5): Ca BARONUL E ROTUND neterminat sau de om care nu e serviciu unde vreau. Dumitru Sechelariu (pri- inteligent?! atare, c\nd este nevoie se iese, Dan Ioan Sipo[ (pre[e|ntunericitul c\nd nu este nevoie se st` non- marul Bac`ului): Adic` mama domnului Copos a fost mai dintele Consiliului Jude]ean stop. inspirat` dec\t mama domnului Timi[): S\nt demnitar de stat

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

Medicina, boal` grea


Banca de ]esuturi [i urzeli

Pe Beuran l scoate curat o Lege a lui Murphy

Aparatul respirator a fost rechizi]ionat de armat`

Dac` nu ar fi ajuns ministru, probabil c`, acum, Mircea Beuran ar fi continuat s`-[i consolideze, la UMF Carol Davila, o carier` universitar` bazat` pe falsuri, plagiat, minciuni. Ar fi fost un v\sla[ oarecare n barca rectorului Lauren]iu Mihai Popescu, cel care, prin func]iile sale, [i propune Comisiei de la MEC titluri [i grade didactice, [i le aprob`, ca membru al acesteia. Nu se [tie unde s-a scurtcircuitat toat` rela]ia lor de prietenie nct s-a ajuns s` se fac` din plagiat un cap`t de ]ar` [i s` i se desfac` acestuia contractul de munc` la UMF. Poate pentru c` Beuran a fost ap`rat de Eugen Simion, prieten cu Maya Simionescu, inamica de-o via]` a lui Lauren]iu Mihai Popescu? Dar [i mai de nen]eles e revenirea la sentimente mai bune, la [tergerea cu buretele a tot ce a fost [i rencadrarea lui Beuran la catedr`! Gurile rele spun c`, ntre timp, s-a ntmplat ceva cu deblocarea unui credit de un milion de dolari pentru Banca de ]esuturi visat` [i vizat` de profesorul de biologie celular` Lauren]iu Mihai Popescu! Cum profesorul cu pricina e [i senator PSD, i vom Mircea Beuric` [i Ionel Bl`nculete, dou` plagiate dup` fabula Tusea [i junghiul servi una din legile lui Murphy care taxeaz` pentru ezit`ri: Un politician onest este acela care, dup` ce a fost cump`rat, [i descrie modelele [i cariera ntr-un in- m`car nu e nou`, e deja o opera]ie isto- lae Galie [i dr. Boris Coman, nimeni altul terviu acordat revistei Via]a medical`: ric`, nepracticat`, n prezent, n ]`ri civi- dect fiul profesorului Coman c`ruia i s-a r`mne cump`rat. Un reper pentru mine este [i dl. prof. dr. lizate datorit` efectelor secundare. Un luat disciplina de Chirurgie toracic`. Corneliu Dragomirescu, prorector al UMF bun specialist n domeniu ar recunoa[te, Carol Davila Nu uit c\nd m-a che- [i n alte opera]ii date ca inven]ii n curs mat n 1993, n 30 septembrie, spre a-mi de nregistrare, variante ale unor opencredin]a disciplina de Chirurgie tora- ra]ii comune. Am notat cteva din rezerCum po]i s`-i lucrezi pe stimabili? cic`. Este [i cel cu care m-am sf`tuit n vele posibile la dosarul [tiin]ific al lui decursul a aproape zece ani de carier` di- Teodor Horvat, om cu un parcurs univer- P`i, de pild`, dr. Nicolae Galie a fost picat Presa a dat o [tire conform c`reia, dactic` pentru a ie[i la lumin` din multe sitar demn de invidiat, care a ajuns de la la proba didactic`, de[i are nou` ani de pentru c` editurile c`r]ilor plagiate de situa]ii delicate. Doar [ti]i ce lupte se dau statutul de medic primar pn` la cel de experien]` n nv`]`mntul superior! Este Beuran & Co. nu au depus plngere, gata, pe linie universitar`!. A[adar, profesorul profesor universitar n doar zece ani, f`r` un caz unic n istoria UMF! Pentru a face plagiatorul e scos basma curat`. E ade- Dragomirescu i-a ncredin]at, ca pe un s` fi scris nici o carte de chirurgie! Ce con- a[a ceva, evident, s-a recurs la diverse v`rat, Legea dreptului de autor din Rom- sceptru, ca pe ceva din gr`dina lui, o dis- teaz` rezervele altora, conteaz` p`rerea trucuri [i la ntreb`ri aiuritoare de tip nia (n consonan]` cu variantele occi- ciplin` universitar` medicului primar ta despre tine. Ca exemplificare, un alt care este diferen]a imagistic` dintre dentale) stipuleaz` c`, dac` nu se plng Horvat de atunci. Nu concursuri, nu com- pasaj din acela[i interviu: Se spune c` chistele hidatice pulmonare [i cele din de]in`torii dreptului de autor, plagiatorul peten]e, pur [i simplu o strngere de a]i fi chiar cel mai bun la nivel na]io- Argentina?. Dup` proba didactic` a mai r`mne nepedepsit. Da, dar tot plagiator mn` [i, gata, ai disciplina, e a ta, faci ce nal A[a o fi [i mie nu-mi place s` r`mas de eliminat un singur candidat, r`mne. Nu intr` la pu[c`rie, nu e amen- vrei cu ea! O lu`m de la mo[ul Coman, contrazic! drept pentru care s-a trecut la punctarea dat, nu pl`te[te desp`gubiri. Dar r`mne, profesorul titular de pn` atunci! La acea dosarelor. De[i au fost examinate sepan continuare, un plagiator, cu tot ce de- or` Teodor Horvat nu avea publicat nici rat, candidatul Boris Coman a primit, de curge din asta. Nu va fi recunoscut ca m`car un articola[ despre chirurgia tola fiecare din membrii comisiei, 2.107,14 autor al Ghidurilor plagiate [i, deci, ele nu racic`! Ct despre luptele de pe linia unipuncte, iar Ioan Cordo[ a ob]inut, la fel, pot conta n CV. A[a c` nu i se poate da versitar`, nu e vorba doar despre o decte 2.947,46 puncte! De ce a fost eliminat Acum, c` am creionat fi[a celui care dr. Galie din concurs nainte de analiza napoi titlul luat prin infrac]iune, oricte formare profesional`, ca medic militar! servicii ar aduce partidului, frunta[ilor Profesorul Teodor Horvat chiar poart` a primit n dar disciplina de Chirurgie dosarelor? Pentru c` era de neb`tut aici. lui [i doamnei Nina Iliescu! O singur` lupte cu to]i cei care nu i convin [i-i de- toracic`, s` vedem cum [i preg`te[te el La un alt concurs pentru [ef de lucr`ri, omul c`ruia, la rndul s`u, s` i-o predea. ]inut cu [ase luni mai trziu, la o alt` calege l absolv` pe Beuran de plagiat, dar ranjeaz` planurile! Este vorba de doctorul Ioan Cordo[, mna tedr` din UMF, analizndu-se dosarul, ea nu e n Codul Penal, e n corpul de legi sa dreapt`, care, asemenea mentorului candidatul Galie a ob]inut, de la cei trei ale lui Murphy: A fura idei de la cineva s`u, nu trebuie neap`rat s` ndeplineas- membri ai comisiei, 4.193, 4.211 [i, reseste plagiat. A le fura de la mai mul]i este c` toate criteriile legale pentru a ocupa pectiv, 4.205 puncte! Dublu fa]` de candicercetare. Cum Beuran a plagiat dou` un post. Acela de [ef lucr`ri chirurgie to- datul Cordo[! ghiduri, e clar! De altfel, ca s`-[i alc`tuiasc` o brum` racic` la clinica de chirurgie toracic` nude fi[` profesional`, Teodor Horvat a n- m`rul 1 din Institutul de PneumofizioAm evitat ct am putut detaliile ce ]in ceput s` publice tot felul de lucr`ri. Una, logie Marius Nasta din Bucure[ti. Pen- de medicin`, de opera]ii [i subiecte [ticare nu are de-a face strict cu chirurgia tru a i se crea un culoar, s-a umblat pn` in]ifice pentru c` nu s\ntem o revist` indetoracic`, se nume[te Autotransfuzia ope- [i la fi[a de acte necesare. Cum doctorul xat` de Medline! V-am f`cut cuno[tin]` ratorie [i a ap`rut, n anul 2000, la pres- Cordo[ avea o alt` specializare, chirurgie cu doar o parte din metodele mafiei meditigioasa editur` medical` Trefla! Lucrare general`, pur [i simplu nu s-a cerut [i cale din Romnia, ca o mic` explica]ie a L`snd gluma la o parte, buba siste- prezent` [i cu titlul Recuperarea sngelui adeverin]a de medic specialist pentru do- haosului care se manifest` acum n mului sanitar e mare. Cangrena impos- n chirurgie ca un capitol ntr-un volum sar! S-au cerut diploma de bacalaureat, S`n`tate. Ca s` nu v` ntlni]i cu aceste turii se ntinde tot mai mult, ea ncepe colectiv [i, mai nainte, Autotransfuzia diploma de absolvent de medicin` [i di- aspecte, v` ur`m s` fi]i s`n`to[i! chiar de acolo de unde pornesc, spre sis- intraoperatorie, n alt volum colectiv. {i, ploma de medic primar. C` prea s`rea n Biroul de Investiga]ii tem, cei mai mul]i medici, de la UMF iat`, la CV figureaz` trei titluri! De altfel, ochi specializarea neconform` cu concurCarol Davila din Bucure[ti. Ca s` ve- pentru a urgenta trecerea de articole n sul a doctorului Cordo[! Etapa urm`toare de]i cam cum a fost posibil cazul Beu- CV, Horvat a inventat o revist`, Jurnalul dup` specializare este primariatul. Docran, bazat pe furt intelectual [i plagiat, v` de chirurgie toracic`, la care e redactor-[ef torul Cordo[ nu devine, cum ar fi fost norvom ilustra cu exemple din alt domeniu [i unde public` tot ce vrea! O dovad` c` mal, medic primar chirurgie general`, ci modul n care se monopolizeaz` un aceast` publica]ie nu e luat` n serios e medic primar chirurgie toracic`! {i, de[i domeniu, cum se creeaz` culoare pentru neindexarea ei n Medline, baz` elec- se cer zece ani ntre intrarea la rezidenb`ie]ii buni [i cum s\nt elimina]i cei tronic` de date care inventariaz` toate ]iat [i acordarea titlului de medic primar, care nu se dau pe brazd`. Vom lua exem- apari]iile serioase din medicin`. n fi[a Ioan Cordo[, intrat la reziden]iat n 1990, plul generalului de brigad` profesor uni- care nso]e[te interviul din Via]a medi- devine, prin ordinul MS din 18.08.1998, versitar dr. Teodor Horvat. Aten]ie, se cal`, Teodor Horvat a enumerat ca patent medic primar chirurgie toracic`! {i acest scrie f`r` h, se spune c` sub forma Hor- nregistrat la OSIM sternocondoplastia nceput de culoar va fi continuat cu devath ar fi semnat doar o cerere adresat` cu autotransplant cartilaginos, o opera- punctarea contracandida]ilor, n cazul ministrului S`n`t`]ii Barany ! Iat` cum ]ie care nu numai c` nu e a lui, dar nici concursului despre care vorbim, dr. Nico-

{i, dac` vre]i s` [ti]i, am plagiat dup` manualele alea fran]uze[ti numai pentru binele bolnavului. Ce, era s` zic tot felul de prostii dup` mintea mea, s` moar` bietul pacient pe masa de opera]ie?

Palinc` de Bihor [i Cozmnc` de control


Nici Adrian N`stase nu poate s` ne contrazic`: filiala bihorean` a PSD e un dezastru. {i nimeni din echipa sa nu l-a rezolvat. C\nd s-a i]it scandalul cu Adrian T`r`u, fiul prefectului de Bihor, mare traficant de petrol, to]i cei de la centru au dat bir cu fugi]ii. C\nd au fost ziari[tii mitui]i cu un milion de lei n plic, de Cr`ciunul trecut, Gu[` a ordonat mucles. Ioan Mircea Pa[cu, delegat de Bucure[ti s` se ocupe de zona Bihorului, nu poate s` a[eze lucrurile, sticlele de whisky [i servietele trimestriale cu de-ale buzunarelor reduc\ndu-i elanul. Lucrurile nu mai pot ns` continua a[a. Drept pentru care, pe 19 ianuarie, va ateriza la Oradea Tavi Cozmnc`, zis Pacificatorul, care are drept misiune instalarea n fruntea filialei a unui om dintr-o curte racordat` la un izvor al minunilor financiare.

Badigarzi din toate ]`rile, uni]i-v`!


Un ministru clujean specializat n probleme de organe interne ar trebui s` afle ceea ce [tie tot SRI-ul, care investigheaz` n prezent existen]a unor leg`turi stranii ntre fostul secretar de stat n Ministerul Justi]iei, musiu Mocu]a, [i pre[edintele unei asocia]ii a bodyguarzilor din Europa, denumit` IBSSA, pe nume Popper. Cic` organiza]ia aceasta cu ramifica]ii n toat` Europa ar fi, de fapt, un cuib de afaceri[ti bine plasa]i n structurile politico-economice din mai multe ]`ri. V` livr`m c\teva nume de rezonan]`: Dan Gheorghe, general de Securitate, un pre[edinte de federa]ie de karate, un fost premier al Romniei, niscaiva procurori. Ideea de baz` e c` n spatele acestei IBSSA se afl` mai multe firme de detectivi [i de protec]ie [i paz` din Romnia care ar suplini munca serviciilor secrete, gen SRI, SIE plus cele care or mai fi prin b`t`tur`. Suplinire pe bani, fire[te.

Punctele vorbe[te!

Un dosar bine operat

Lauda de sine la CV d` bine!

Geoan` vrea s`-ntoarc` mortul de la senatul american


O [tire de pres` aproape timid` relata c` Mircea Geoan` va face demersuri pentru ca Europa Liber` s` se mute la Bucure[ti. Asta n timp ce biroul de aici al postului se nchidea, fizic, cu inventarul mobilierului [i toate cele, iar sec]ia romn` de la Praga mai emite, n stare de avarie, jum`tate de or` pe zi. Ceea ce a sus]inut Mircea Geoan` seam`n` cu o laud` electoral`, de[i rela]iile sale cu Thomas Dine, pre[edintele RFEL, s\nt foarte bune, de prietenie, chiar. Dar Geoan` a luat aceast` ini]iativ`, probabil, cnd [i-a dat seama c` solicitarea lui nu va avea urm`ri [i c` PSD-ul nu va mai fi criticat de un post de radio str`in n limba romn`! Mircea, nu te mai face c` lucrezi!

f i n c`
Platon [i Aristotel ascultnd la RFEL

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

DACIANA SRBU: Glumele [i specula]iile cu ou`le lui N`stase sper s` le gust`m mai trziu
De dup` Cr`ciun ncoace, secretarul de stat Daciana Srbu [i petrece Rep.: Participan]ii, N`stase, zilele n spital. Ilie Srbu, tat`l ei [i ministrul mpu[cat al Agriculturii, Talpe[, politicienii, nu [i-au a ie[it din faza critic`. Dar tot n reanimare st`. Daciana Srbu, prin- asumat aceast` ntmplare. D.S.: Nu [tiu ce au gndit. A tre presari, zvonuri [i glume.

Reporter: {ti]i adev`rul despre vn`toare? Daciana Srbu: {tiu c` s-a mpu[cat. Rep.: Dar de unde [ti]i c` n-a fost mpu[cat? D.S.: {tiu ce mi-a spus el. Dac` n 27 de ani nu m-a min]it, presupun c` nu avea nici un interes s-o fac` acum. Oricum, adev`rul este relativ [i ceea ce m-a interesat a fost ceea ce a fost dup`. Rep.: Cum adic` adev`rul e relativ? D.S.: Era important s` [tiu ce s-a ntmplat, dar nu mi-am imaginat c` a fost un complot, sau c` l-au mpu[cat terori[tii. Are o pasiune, ca toate pasiunile, aceasta te cost`, fizic, moral... a fost un accident pn` la urm`. Rep.: Un accident prostesc al unui om care [tia s` vneze. D.S.: Facem gre[eli orict de profesioni[ti sntem [i pl`tim pentru acestea. Rep.: Scenariile din media au mers departe. Cum e posibil ca de la o distan]` a[a de mic` s` nu zboare ministrul n aer? D.S.: ~sta-i talentul romnului n a exagera. Pn` la urm` este omul Srbu cu suferin]a lui. Nu snt expert`, nu am f`cut trasee, calcule, dar cred c` el mi-a spus adev`rul. Rep.: n absen]a unor dovezi

sau ie[iri oficiale, a fost un spectacol al presei. D.S.: A fost de neimaginat. Pn` la urm`, important nici nu mai e accidentul, ci scenariul. Sigur, era demnitar. Dar a f`cut un lucru ce-l f`cea de multe ori, iar accidentul a fost n concediu. Deci, era om ca to]i oamenii. Rep.: A]i fost dus` de nas ca [i presarii? D.S.: Prima oar` mi s-a spus c` a fost mpu[cat. Apoi, am vorbit cu el [i el mi-a spus n ce zon` era rana. {i m-am mai lini[tit n aceast` faz`, fiindc` am vorbit cu el. Spre mul]umirea mea, am reu[it s`-l ]in departe de toate scenariile posibile [i s`-mi p`strez calmul. Fiindc` s-a ajuns n a[a hal nct s` mi se publice interviuri pe care nu le-am dat. Dar asta e, ca persoan` public`, acestea snt riscurile. Fiecare alic` din piciorul tat`lui meu venea, conform ziarelor, dintr-o alt` pu[c`: ori Talpe[, ori N`stase. A fost un spectacol ce m-a afectat. Rep.: Dar acest spectacol n-a pus la ndoial` spusele tat`lui dumneavoastr`? D.S.: Eu cu tat`l meu am o rela]ie special` [i nu i-am pus niciodat` la ndoial` spusele. Pentru mul]i aceste detalii erau mai importante dect starea lui. Pentru mine era important` starea lui.

fost mai important` starea lui [i nu declara]iile de pres`. Era un lucru pe care-l f`ceau n mod obi[nuit. Rep.: Obi[nuit, dar sportul e elitist! D.S.: Nu e adev`rat, cine are aceast` pasiune, o practic`. Rep.: N`stase a impus-o ca, vezi, domle, blazon. D.S.: Dac` n-a vnat Constantinescu, nu cred c` vn`toarea a fost inventat` dup` 2000. E pasiunea lor. Tat`l meu mergea cu tat`l lui la vn`toare. Nu po]i s`-i repro[ezi c` prietenii [i colegii de partid au o pasiune [i c` au ales un anume moment de recreere. Rep.: Nici acum nu au ie[it n fa]` s` spun`: domle, s-a ntmplat! D.S.: A spus tat`l meu, e suficient. Cu to]ii erau acolo pentru un lucru obi[nuit pentru ei [i cred c` au voie s` nu fie tra[i la r`spundere pentru lucruri obi[nuite... nu era nimic ascuns, nu erau n ilegalitate. Rep.: Dar l-au luat cu elicopterul, m`car? D.S.: Nu, a fost transportat la Trgovi[te pentru primele ngrijiri, apoi adus cu ambulan]a pn`-n Bucure[ti. Nu la Los Angeles. Rep.: A fost tratat ca un ministru? D.S.: Sntem oameni, n fa]a

Hello, Sir, s\nt Daciana Nu-s nici lady, nici Diana De mic` pupam icoana C\nd c\nta tati \n strana De acum, \l doare rana C` a vrut s-aduc` hrana Din v\natul cel cu blana Hello, Sir, s\nt Daciana.

Daciana, fata popii Srbu, prezent\ndu-[i scrisorile de acreditare \n fa]a unui diplomat care seam`n` cu Victor Ponta
lui Dumnezeu nu avem nici un atu. El [i acum este n reanimare, pn` la refacere. Rep.: A vnat de Cr`ciun, n zilele alea cnd doar Ceau[escu a fost mpu[cat! D.S.: Eu am avut un Cr`ciun cu p`rin]ii mei. 25, 26, chiar pe 27 am stat mpreun` pn` cnd tat`l meu a plecat la vn`toare. Era a treia zi dup` Cr`ciun. Haide]i, aici s`-i l`s`m pe cei ce-au amintit asta s` dea cu pietre. Cel mai bine. Ar trebui s` m` ntreba]i dac` mi-a stricat Cr`ciunul. Nu, eram cu ei de Cr`ciun. Pute]i s` m` ntreba]i dac` mi-a stricat Anul Nou. Am fost cu ei. {i el mergea spre bine. Uite, un ziarist m-a sunat [i m-a ntrebat unde mi fac Revelionul, n ce destina]ie exotic`... Rep.: l mai l`sa]i pe tat`l dumneavoastr` la vn`toare? D.S.: I-am spus c` nu vreau s` mai aud de a[a ceva, dar de fapt [tiu [i eu c` nu po]i s`-i spui unui om cu asemenea pasiune [i [tiu c` el va merge n continuare [i mi se pare corect. S-a ntmplat, noroc c` n-a fost mai r`u. Rep.: Cum a]i v`zut, ca fat` a lui, r`nirea ntr-o zon` delicat`? D.S.: S` [ti]i c` rana de la picior e mai grav`. Cealalt` e ca oricare. A[tept`m vindecarea tuturor. Glumele [i specula]iile cu ou`le lui N`stase sper s` le gust`m mai trziu. Rep.: Poate snte]i prea mic` pentru un r`zboi a[a mare... N`stase a tras n Srbu. D.S.: Nu. To]i ducem un r`zboi cu via]a [i avem un talent deosebit n a ne imagina, dar cred c` au trecut vremurile comploturilor... Nu e nimic de nen]eles. E un lucru normal: [i-a asumat consecin]ele propriului gest. Eugen ISTODOR

SEMNA}I AICI!

Pentru monumentul unei femei monumentale


|ntotdeauna am crezut cu sfin]enie c`, \naintea Metroului, a literaturii realismului socialist sau a televizorului color mioritic, motivul real de mndrie al romnilor au fost cei 15 ani de rezisten]` anticomunist` \n mun]i. De aceea \i rug`m pe to]i cei care cred c` istoria merit` ceva mai mult dect trufia originii s`n`toase [i 500 de ani de la na[terea lui {tefan cel Mare s` telefoneze la redac]ie sau s` semneze la adresa de e-mail: elisabetarizea@catavencu.ro. Ini]iativa noastr` vizeaz` ridicarea unei statui pentru o ]`ranc` eroic`, simbol al rezisten]ei: Elisabeta Rizea, cea pentru al c`rei sat, Nuc[oara, Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare num`r de securi[ti pe cap de locuitor din \ntreaga istorie a represiunii. Locul ar fi piedestalul fostei statui a lui Lenin din Pia]a Presei Libere sau cel al Osta[ului Sovietic de pe Bd. Kiseleff, pentru simplul motiv c` mai \nti a existat Elisabeta Rizea, un sat Nuc[oara (sub munte, \n Arge[) [i mult mai apoi, datorit` lor, libertatea cuvntului. Musc`, Cornel Nistorescu, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Nae Caranfil, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hrebenciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Dan Perjovschi [i alte cteva mii de cititori care [i-au exprimat sprijinul telefonic sau prin e-mail [i c`rora le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

Cum poate deveni o universitate de stat una privat`


La Universitatea de Vest din Timi[oara, rectorul Ion Mihai face aranjamente cu gndul c` i se termin` mandatul. Existnd [i ipoteza s` nu mai prind` mandatul doi (de[i se preg`te[te intens), a scos la concurs ni[te posturi pentru fiicele sale: unul la Jurnalistic`, n cadrul Facult`]ii de Litere, altul la Rela]ii Interna]ionale. Fiica de la Jurnalistic` a absolvit la o universitate particular`, pe banii babachii, probabil o parte din cei f`cu]i la Fabrica de Bere mpreun` cu Ion Honcescu, pe atunci [eful Corpului de Control al lui V`c`roiu. V` reamintim c` acest capitol are inginerii interesante, p`strate [i \ntr-un dosar de cercetare penal`. De ce n-a terminat numita Vid dup` so] la UVT? Fiindc` n-a putut trece de examenul de admitere! Acum \ns`, admis` la doctorat printr-un examen confiden]ial ]inut chiar \n biroul decanei, e bun` de cadru universitar. Protelefoneze la redac]ie pentru a fi babil c` v` ntreba]i: de ce s` fac` nominaliza]i. V` mul]umim [i v` decana, profesoara Ileana Oanvom ]ine la curent cu toate decea, astfel de mn`rii? Ca s` mai mersurile pe care le vom \ntreapuce un mandat de decan` dup` prinde. Vom suporta costurile cele dou` consumate [i \n ciuda legate de modul de desf`[urare a v\rstei de pensie.
concursului.

Liviu MIHAIU
Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceeanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu (editorul celor mai multe c`r]i despre rezisten]a anticomunist`), Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, David Morar (elev), {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Viorel Mo]oc, Mona

ciat nc` nainte de a fi angajat`. A stat 4 luni \n Spania pe banii UVT, ast` var`? A stat. Ei, acum se [i angajeaz` la aceea[i universitate a t`ticului. nscrierile s-au ncheiat, concursurile propriu-zise se vor ]ine la nceputul anului 2004. Rezultatele se cunosc, le avem [i noi notate pe o h\rtiu]` ntr-un sertar. Tot \n cadrul aranjamentelor de final de mandat, secretara personal` a rectorului Ion Mihai, o tip` cu doi ani vechime, a fost promovat` printr-un concurs ndoielnic ca secretar-[ef al UVT, post care cere experien]` de minimum 5 ani. Dar ceea ce e cu totul special este c` s-a trecut peste faptul c` numita Silvana, secretara, a primit \n 2003 de la Parchet o amend` penal` pentru neglijen]` n serviciu. Apelul n justi]ie a p`strat pedeapsa. |n aceste condi]ii, nici nu putea participa la concurs. Cine a fost Comisia: rectorul pre[edinte, Ignia, [eful personalului, complicele rectorului, vicepre[edinte. Rezultatul nu mai trebuie s`-l ]inem pe o h\rtiu]` n sertar! Poate c`-l are Justi]ia notat pe undeva! Biroul de Investiga]ii

FINAN}A}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general

al Capitalei [i sprijinul altor oficialit`]i. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s`

doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~M|NTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU. Cei care vor dona sunt ruga]i s`

Bun! Cea de-a doua fiic` prinde un post la Rela]ii Interna]ionale, de ale c`rei burse a benefi-

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004 Uite, b`iete, \i vezi pe ochelari[tii `ia care fug de la Dilema lui Buzura la Aspirina lui Dinescu? H`, h`, h`! Abia a[tept s` v`d primul num`r din Dilema s`racului.

cuv\ntul care

se dilemancipeaz`
Adev`rul a decis, printr-o sentin]` mare publicat` pe prima pagin` a ziarului de joi: Ultimul Sfnt Ion la Cotroceni. C` nici Ion Stolojan, nici Ion N`stase [i nici Corneliu Ion Tudor nu candideaz` anul acesta [tiam, dar cnd spui Ultimul, asta \nseamn` Niciodat`. Iat` o pre]ioas` recomandare adresat` mamelor: nu v` mai boteza]i viitorii pre[edin]i Ion. Nu pot p`r`si subiectul, pentru c` m-a \nduio[at comentariul ultimului Ion (Iliescu) privind semnifica]ia na]ional` a numelui s`u de botez: Ion este simbolul romnului b`[tina[. Ca zdrobitor argument, domnia-sa a ad`ugat: De fapt, \n toat` lumea Ion, Ivan, Giovanni, Johann, Juan este numele cel mai des. Normal, rezult` c` to]i Johannii `[tia sunt romni b`[tina[i. Dar nu! Prezidentul [colit la Moscova \ntr-ale ingineriei [i convertit, la Cotroceni, \ntru hidrotehnica cre[tin`, a ]inut s` stabileasc` [i un macaz mistic: Probabil c` e cu origine istoric`, inclusiv Sfntul Ioan Botez`torul marcheaz` cumva \nceputul de an. Cred c`, de ziua lui, Ion Iliescu s-a cam f`cut varz`. Na]ionalul (de miercuri) are o pagin` plin` de diferite [tiri politice, lucru, \n sine, l`udabil. Dac` e s` le cite[ti, te tr`sne[te o senza]ie de dj-vu. I-auzi una: Pre[edintele executiv al PSD Octav Cozmnc` a declarat, ieri; i-auzi a doua: Octav Cozmnc`, pre[edintele executiv al PSD, a declarat ieri; i-auzi a treia: Pre[edintele executiv al PSD, Octav Cozmnc`, a anun]at ieri; mai ia una: Pre[edintele executiv al PSD, Octav Cozmnc`, a declarat ieri; [i-nc` una: Pre[edintele executiv al PSD, Octav Cozmnc`, a declarat ieri; [i, \n sfr[it, o [tire despre dl. Octav Cozmnc`, pre[edintele executiv al PSD: Pre[edintele executiv al PSD, Octav Cozmnc`, a anun]at ieri. Eu nu spun c` nu e important ce declar` sau anun]` Octav Cozmnc` \n fond, e pre[edintele executiv al PSD dar s` faci dintr-o singur` conferin]` de pres` 6 [tiri n-am mai pomenit dect la Romnia 1 (dar acolo era vorba chiar despre Adrian N`stase, pre[edintele PSD). De[i, cine [tie, poate c` e bine s` ne obi[nuim de pe-acum cu presa de dup` alegeri. Presa cotidian` n-a l`sat s` treac` f`r` comentarii momentul plec`rii Dilemei din cuibul Institutului Cultural Romn. Reac]ia general` a fost de sus]inere, de solidarizare cu unul dintre rarele cazuri \n care se

face apel la clauza de con[tiin]`. Cu o excep]ie: Adev`rul. Luni, ziarul public` un articol redactat decent de colega Diana Popescu. Ziarista \[i \ncheie relatarea cu o opinie explicit`: Dincolo de argumentele sub]iri care le sus]in mutarea, este de salutat decizia celor de la Dilema de a trece din tab`ra revistelor miluite din banii publici \n cea a finan]`rii particulare. Titlul care a fost trntit peste articol evident de vreun [efule] \nc`rcat de frustr`ri este \n perfect` contradic]ie cu textul: Dup` ce au scris ce au vrut ani de zile pe banii statului / Pe redactorii Dilemei i-a apucat con[tiin]a. Fraza asta este prea gras` ca s-o iert`m nedisecat`. Ideea c` au scris ce au vrut pe banii statului este conotat` fie negativ, fie cu o neputincioas` invidie, de autorul titlului. Semn c` avem de-a face cu o persoan` care a) nu face distinc]ie \ntre banii publici [i banii statului [i b) consider` c` e normal s` m`nnci rahat dac` e[ti pl`tit pentru asta; ct prive[te chestiunea con[tiin]ei, fereasc` Dumnezeu de-a[a o boal` grea, care amenin]`, \n orice caz, din exterior, de unde i-a apucat [i pe dilematici. Autorul titlului este \ntruparea mercenarului romn, cu care tare trebuie s` se mndreasc` nenea Hrebenciuc. Mircea TOMA

Scriitorul [i inginerul C.T. Popescu, un tenisman care, c\nd aude de oamenii de cultur`, parc`-i vine s` scoat` racheta

canalul

mass-midia n`vodari
q Citind statisticile alarmante care zic c` nu mai pu]in de 32 la sut` din copiii Romniei pierd vremea dou` ore pe zi n fa]a TV-ului, ni[te tipi din Oradea s-au g\ndit s` mai reduc` din procent, tip`rind o revist` dedicat` [colarilor cumin]i, care nu vor s` se

fac` baroni locali c\nd vor ajunge mari. Revista KID va ateriza la chio[curile din toat` ]ara n 26 ianuarie, de ziua tovar`[ului mpu[cat, de parc` ar dori s` renvie timpurile [oimilor Patriei [i ale Cutez`torilor pionieri. Ceea ce nici nu ar fi r`u, dac` ar reu[i. Mai ales c` pruncii din ziua de azi nici nu mai [tiu cine e Mihai Viteazu sau Ion Agrbiceanu, dar [tiu [i ce num`r de sutien are Britney Spears! q O colaborare mai pu]in obi[nuit` are loc ntre revistele Plai cu boi [i {apte seri. Dac` vor ajunge s`

se nfr`]easc` sub un singur acoperi[, ar fi potrivit s` se numeasc` Seri cu boi! q Ultima carte jucat` tare de c`tre Buzura \n cazul revistei Dilema: pre[edintele Institutului Cultural al lui Iliescu nu le-a dat vechilor dilematici al treisprezecelea salariu, ci le-a dat doar portarilor, femeilor de serviciu [i func]ionarilor fideli. Dilematicilor le-a spus c` trebuie dat Premiul Na]ional [i c` nu mai s\nt bani. Buzura, meschinul, [i-a f`cut plinul.

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

mama natur` tat`l alcoolic


Da, unde merge]i? La Foi[or? Hai sictir, nu pornesc eu taxiul pentru dou` sta]ii de tramvai!... Ce? C\t e kilometrul? P`i, e cam o mie de metri, b`, fraiere, [i un milion pornirea, te-n g\t pe m`-ta de caraliu, c` te dau [i afar` din servici, b`, tor]ionarule!

Romnia. Mici fragmente de neant. Fra]ilor, am \nvins!


Miercuri, la sta]ia de metrou Titan, unde m-am urcat eu, erau a[a: unul care citea Libertatea [i o doamn` care citea Academia Ca]avencu. La sta]ia Nicolae Grigorescu s-a mai urcat un domn care citea, [i el, Academia Ca]avencu. 2-1. La Unirii mai urc` o doamn` dr`gu]`, care citea, v-a]i prins, tot Academia Ca]avencu. La accea[i sta]ie a urcat [i o v\nz`toare ambulant` de Libertatea. Nu a cump`rat nimeni. 3-1! |n fine, la sta]ia Izvor a urcat din nou un domn, care citea, evident, Academia Ca]avencu. C\nd am cobor\t eu, la Eroilor, scorul era clar: \nvinsesem cu 4 la 1! Mul]umim din inim` metroului! Da, da dac` nu era Ceau[escu ar fi zis domnul care citea Libertatea a]i mai fi citit voi Academia Ca]avencu \n metrou, fir-a]i ai dracu de intelectuali?!

reportaj cu ]ara de g\t O curs` cu taxiul mor]ii m`-sii


luat. Asta-i curs`, b`ga-mi-a[ picioarele \n ea de via]`?! Eu nu [tiam ce s` zic. Parc` totu[i era o curs`. Uite c\]i kilometri am f`cut, \n mor]ii m`-sii, de azi de diminea]`, uit`-te la kilometraj!, \mi ]ip` omul cu violen]`. M` execut [i m` uit: 87 de kilometri! Ce \nseamn` asta? \l \ntreb. |nseamn`, \n pizda m`-sii, c` s\nt falit, c` trebuie s` aduc bani de acas`, de trei zile aduc bani de acas`, b`ga-v-a[ picioarele \n gur`, astea-s curse?! Numai curse de 30 de mii, de azi de diminea]`, \n mor]ii m`-sii! Spurcat mai era la gur` acest taximetrist! Deja, \n sufletul meu, fraternizasem cu el [i m` hot`r\sem s` \i dau ultimii mei bani ca s` aib` [i el o bucurie. |ntre timp, eram \mpotmoli]i \ntr-un fluviu de ma[ini \n dreptul cinematografului Scala. |n jurul nostru, [i pe un sens [i \n cel`lalt, tot felul de ma[ini, mai bune, mai rele, mai luxoase, mai bengoase, mai cochete. Uite-o [i pe t\rfa aia ce ma[in` are, t\rfo, b`ga-mi-a[ picioarele \n gura ta, ce v-a[ \mpu[ca pe to]i, v-a[ rade, t\rfelor, de unde ave]i voi bani \n mor]ii vo[tri, alt` t\rf`, ce curv`! M` uit mai bine, m` frec la ochi. S` nu v` \nchipui]i c` erau cine [tie ce amante cu BMW-uri. Mai degrab` femei din clasa de mijloc, femei obi[nuite cu ma[ini obi[nuite, dar furia omului nu mai avea margini. Peste cinci minute, eram tot bloca]i \n trafic, de data asta la Roman`, pe prima band`. L\ng` noi, geam la geam, \ntr-un jeep

Isus din 368


Un cer[etor free-lancer din autobuzul 368 c\nta printre c`l`torii care se \nghesuiau [i pe sc`ri: Deschidee u[aa, cre[tine / C` venim din nou la tine / R`m\ne]i, r`m\i cu mine / R`m\ne]i, r`m\i cu mine!. Printre tomberoane, unde s` r`m\n cu tine?

Deschide u[a, cretine


S\mb`t`, 10 ianuarie, sun` cineva la u[`. Repet: s\mb`t`, 10 ianuarie. Deci s\mb`t`, 10 ianuarie. Deschid, [i privesc uimit cum o ceat` de feciori v\njo[i [i \ntuneca]i joac` capra \n fa]a u[ii mele. Le-am dat bani, dar dup` ce am \nchis u[a, am r`mas \ntr-o cea]` total`: `[tia or fi fost r`ma[i de la s`rb`tori, sau au \nceput deja, fiind primii pentru Cr`ciunul de iarna viitoare?

u o s`pt`m\n` \nainte de Cr`ciun, pe 18 decembrie, pe la ora 15, am avut nevoie s` iau un taxi de la Universitate p\n` la Pia]a Presei. Degeaba m-am rugat, degeaba am pl\ns. Nimeni nu voia s` m` ia. To]i se retr`geau, sau \[i doreau clien]i cu destina]ii mai exotice. Tocmai atunci sose[te \n sta]ie o ma[in` Cristaxi. Firm` bun`. Bat \n geam, respectuos, [oferul se uit` la mine c\[, st` pe g\nduri studiindu-m`, apoi \mi deschide. Geamul. M` duce]i [i pe mine p\n` la Casa Sc\nteii? Omul m` prive[te sc\rbit, st` mult s` se g\ndeasc` [i, dup` vreo trei minute, se hot`r`[te [i \mi face semn din cap s` urc. Urc, ma[ina porne[te, [i atunci \ncepe recitalul. B`ga-mi-a[ picioarele \n voi (unde citi]i picioarele, g\ndi]i-v` c` era totu[i cuv\ntul pul`), mor]ii vo[tri, cristo[ii [i mormin]ii cristo[ilor vo[tri, moartea s` v` ia... M` f`cusem mic. S` fie vorba de mine? B`i!, \mi spune nervos [oferul, nici nu [tiu de ce te-am

Taximetristul Sorin Marcu stabilind un precedent incredibil \n lunga [i inegala b`t`lie a [oferului cu poli]istul: poli]istul avea dreptate
la fel de blocat, un tip bine, cu o figur` de om de treab`, pe la 50 de ani. Omul meu clocotea de furie, era pe punctul s` m` ia la b`taie pentru c` m` luase \n curs`. |ncercasem s` fiu binevoitor, \l \ntrebasem de plan, de zona \n care prefer` s` mearg`, ce muzic` ascult` etc. Nu mersese nimic. Ei, atunci \l observ` pe vecinul din jeep. Uite-l [i pe c`c`narul `sta, ce ma[in` are, futu-v`-n gur`!, zice taximetristul f`r` s` vorbeasc` neap`rat cu mine [i se uit` ur\t la bog`ta[. Tipul se prinde c` cineva \l prive[te [i ne arunc` o privire scurt`. Omul meu \[i \ndulce[te privirea [i \i spune `luia: b`ga-te-a[ \n pizda m`-tii!. Prin dou` geamuri, omul nu avea cum s` aud`, dar a \n]eles c` era vorba de el [i se uita la noi nedumerit. La Pia]a Presei, c\nd m-a l`sat, i-am dat 70 de mii de lei. Spre el se \ndrepta deja o client` cam de la ]ar`, \mbr`cat` ca o panaram`, genul de bucat` rural`. Ce t\rf`!, l-am mai auzit \nainte s` ies din ma[in`. De ce v-am zis toat` povestea mobil. Dup` o ultim` mbuc`tur`, Olteanu [i-a scos trabucul, ca al lui Becali. Care trabuc? ~sta! Eu nu snt fum`tor, dar te mai sup`r` unul-altul, mai tragi pe acilea, prin partid... nu vede]i c` nu e aprins? Domle, sta]i s` ne n]elegem, domle, domnul Becali nu e pre[edinte, da? L-am invitat de doi ani, m` rog, a avut treburile dumisale, nu-i treaba mea, dar eu nu-l pun pre[edinte pentru bani, ci ca om, domle, dar dac` nu vine cu bani, nu face partidul, organizarea [i politica se face cu bani, da? Dac` nu vine cu bani, d` faliment. Sigur, va face acest gest, dar noi nu am spus chestia banilor, ci politica pentru ]ar`. {i mai e ceva... n-are importan]` c` e oier prost, cum l face unii, dar mentalitatea [i gndirea lui duce la o economie de pia]` pe care a f`cut bani. Ce conteaz` c` e oier, are gndire s`n`toas`. Cum poate s` fac` omul `sta afaceri, dac` n-are o facultate, nu are facultate? Nu are. P`i, da de ce ]i trebuie facultate, un bancher american are patru clase, nu [tie s` scrie, dar nevasta semneaz` acas`, adic`, Becali a venit cu mintea lui, cu fizicul lui, cu pl`cerea de a discuta cu acest om, nu este un ngmfat, el discuta la nivelul ]`ranului. Olteanu nu-l uit` pe Lis, prima mare personalitate din partid: eu am ]inut singur acest partid, fiindc` fripturi[ti asta care o s` m` scad` mult \n ochii taximetri[tilor? Pentru c` s`pt`m\na trecut` l-am v`zut la televizor pe omul meu \n centrul unui scandal soldat cu demiterea unui comisar. El zicea c` poli]istul era beat, poli]istul spunea c` tipul refuzase o curs` prea scurt`. Hait, mi-am zis, precis a fost o afacere cu mult mor]ii m`-tii!. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com

Eminen]a cenu[ie a min]ii lui Gigi Becali


La orice remorc` trebuie o locomotiv` zice Olteanu. A[a c` Becali [i-a tras partidul lui Olteanu. Partidul este Noua Genera]ie, iar Olteanu, n vrst` de peste 50 de ani, [i-a ]inut adormind` seduc]ia politic` pe bugetul din firma sa de ignifug`ri, PSI [i omort [obolani [i din banii s`i de consilier general la Prim`ria Bucure[ti. L-am g`sit joi seara sus n pod, unde este clubul partidului, mncnd un gr`tar de pui cu piure [i bnd un [pri]. ntre dou` mbuc`turi de friptur`, ce d`dea snge furculi]ei, apleca, la propriu, urechea la cocleli, r`spundea la

Dovada c` la curb` [inele trosnesc


Eram \n cl`direa Ministerului Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului [i tocmai treceam pe l\ng` un grup de paltoane b`]oase, ghete lucioase, cravate [i gen]i diplomat. Deodat`, de sub un palton de-`la [mecher a sc`p`rat un p\r] cum nici \n privata f`r` pere]i din gara Sculeni nu cred c` s-a auzit vreodat`: tare, clar, r`spicat, hot`r\t, de cred c` au tremurat p\rtiile, macazurile [i musta]a ministrului. P`i, v` da]i seama c` de oameni de-`[tia, capabili, avem nevoie: dac` ar trage tot func]ionarul, la unison, c\te o torpil` de-aia, b`nuiesc c`, \n sf\r[it, s-ar urni naibii [i Romnia asta din loc.

Domle, eu i-am v\ndut lui Gigi partidul acum, c\t e \nc` junior. S`-l ia, s`-l creasc` [i poate o g`si un Berlusconi cu bani care s`-l cumpere, s`-mi mai iau [i eu ceva!

care s` fac` politic` pe banii lui Olteanu am g`sit, dar eu n-am nevoie de s`r`ntoci aici... uite, Viorel Lis [i-a f`cut campanie pe banii no[tri [i am r`mas datori un miliard, domle, [i cnd i-am zis: Viorel, am pierdut alegerile, cine pl`te[te? mnealui a zis: tu. Cum eu? Domle, pe omul `sta aia tn`r` l bag` n p`mnt, l influen]eaz` pe b`trn de nu [tie cum l cheam`! Pe popularitatea lui Lis am ob]inut doi consilieri la prim`rie aici [i c]iva prin ]ar`, ce au trecut la PSD. Corect? Ideologia? De centru. C` s-a dus domnul Becali [i i-a zis lui Iliescu c`-i este model politic... foarte frumos, toat` stima, e politician [i mi se pare normal. I-am spus c` pn` se rodeaz` s` m` ia pe mine la nfrunt`ri politice, [tiu ce s` zic, nu de alta. Pot fi o eminen]` cenu[ie a dumnealui. Dar oricum putem scoate peste 5%. Dac` voteaz` to]i steli[tii, cu galerie cu tot [i scoatem procentul `sta. Domle, indiferent, ce aducem noi nou? Noi preg`tim viitoarea clas` politic`, care n 2008, 2012 vor fi n guvernare. Pe aceste vorbe a sunat o alt` speran]` a viitoarelor guverne, pre[edintele Partidului Titel Petrescu. Voia [i el unire. Eugen ISTODOR

Ethos, Porthos [i Aramis

Ion Olteanu, cel care i-a v\ndut lui Gigi Becali un partid intravilan contra unui metru p`trat de bani extravilani, mirosind a t\rl`

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

culta noastr` cea de toate zilele


Popa P`[cu]a [i umple pungu]a
Despre potlog`riile preotului din Snmartin (satelit al Oradei), Ion P`[cu]a, care ar putea rivaliza oricnd, ca avere, cu miliardarii jude]ului Bihor, PF Teoctist a aflat nc` de acum cteva luni. Dar nu s-a ngrijit s` ia nici o m`sur`. P`rintele P`[cu]a a revendicat ([i a primit) pentru Parohia Ortodox` Snmartin aproape 10 hectare de teren, peste 5 hectare (50.000 mp) fiind n celebra zon` Beverly Hills foarte aproape de B`ile Felix [i, deci, foarte scump`. P`mntul a fost parcelat [i vndut cu 15-20 de dolari metrul p`trat. Din banii ob]inu]i din vnzarea primelor 5 hectare, sau cel pu]in cu o parte din ei, P`[cu]a a construit n Snmartin o biseric` nou`, mare [i urt`, din beton, cu a c`rei construc]ie el sus]ine c` s-ar fi cheltuit 10 miliarde de lei. n curtea bisericii a crescut ns` [i o cas` parohial` pe 3 nivele, de dimensiuni impun`toare, o adev`rat` vil`, care a costat [i ea cteva miliarde. Preotul a [i ntabulat-o, dup` ce fostul Consiliu Local Snmartin i-a atribuit terenul ca proprietate particular` a sa. De fapt, ini]ial, casa parohial` trebuia s` se construiasc` n spatele bisericii, dar, la presiunile lui P`[cu]a, s-a aprobat mutarea locului acesteia chiar la strad`. Pentru cine nu stie, p`rintele Ion P`[cu]a mai are un apartament n zona ultracentrala a Oradei, un autoturism Cielo [i i-a cump`rat [i fiului s`u, proasp`t hirotonisit preot, un Volkswagen Golf. Toate acestea, din modestul salariu de circa dou` milioane [i jum`tate de lei! n 13 martie a.c., pentru cei 16.087 mp, ct au m`surat drumurile rezultate n urma parcel`rii, parohia lui P`[cu]a a primit 21.348 mp, din

care circa 15.000 mp n B`ile Felix [i 4.300 mp n Beverly Hills. Terenul a fost urgent ntabulat pe Parohia Ortodox` Snmartin. Dup` care, preotul a nceput, la fel de urgent, s` vnd` parcelele din Beverly Hills [i terenul primit n B`ile Felix, ca locuri de cas`. Consilierii din Snmartin au aflat n cele din urm` c` au fost du[i cu pre[ul [i au verificat con]inutul deciziei date de Curtea de Apel Oradea n litigiul cu Parohia Ortodox`. Era ns` prea trziu: o parte din parcele erau deja vndute, iar noii proprietari puteau invoca n instan]` clauza cump`r`torului de bun` credin]`. Credin]` n f`r`delegi, c` doar nu n bunul Dumnezeu! Ce, credea]i altceva? Cuviosul ntabularie

bursa [p`gilor
La Ia[i, sub \ndemnul PSD-ului

Mo[ Cr`ciun d` barb` banului public


Apropierea alegerilor schimb` radical sensul circuitului [p`gilor \n natur`. Dac` p\n` acum [paga circula dinspre cet`]ean spre func]ionar, iat` c` a venit vremea ca [i func]ionarul s` mai dea o [pag` cet`]eanului. Bine\n]eles, e vorba de un act de mit` electoral`, ceea ce, p\n` la urm`, tot [pag` se cheam` c` este. S` urm`rim un nou caz. Sf\r[itul lui 2003. Cu Cr`ciunul aferent. {i cu conturile Prim`riei prin care bate v\ntul: exerci]iul bugetar s-a \ncheiat, trezoreria are lac`t pe ea. P\n` la \nceputul lui 2004, nu se mai pot face cheltuieli publice. Fa]` \n fa]` cu aceste adev`ruri contabile de nezdruncinat, \ntrebarea caritabil` cutremur`toare a unui om: cum s` fac s` ajut s`racii? E totu[i Cr`ciunul... doar n-o s` l`s`m aleg`torii s` dea \n cap la al]i aleg`tori... Omul este Gigi Nichita, primarul interimar al Ia[iului. A c`rui avere personal` se compune dintr-un viloi gen hangar de avioane, ma[ini de firm`, conturi \n care zburd` peste 10.000 de euroi (mult peste, ca s` nu b`nui]i lucruri nefire[ti despre un demnitar PSD). Solu]ia la \ntrebarea lui: regiile. Efectul: o adres` comunicat` rapid \n teritoriu, la [ase regii publice (de transport, de drumuri, de furnizare ap` [i agent termic, de gunoi), prin care se cere \mp`r]irea a sute de pachete cu alimente [i dulciuri nevoia[ilor. Se face, [efu! {i s-a f`cut. Pe fiecare pachet s-a scris frumos, cu majuscule: PRIM~RIA MUNICIPIULUI IA{I, PRIMAR GHEORGHE NICHITA. S` fie primit! Din bani care trebuiau s` ajung` \n repara]ii de str`zi, de re]ele de ap` [i termoficare, de pubele de gunoi. C\teva sute de milioane, acolo. Cu dragoste, de la Gigi, candidatul PSD la alegerile pentru primar din 2004.

Crede [i nu RCA
Pe u[a Mitropoliei Olteniei, pe care iese zilnic |PS Teofan Savu cu speran]a c` \ntr-o zi va avea destui bani ca s` nu mai fie nevoit s` intre \napoi, st`, chiar sub pomelnicul slujbelor ortodoxe, o pl`cu]` pe care scrie RCA 2004 OMNIASIG. Ca s` scoat` un ban din lumea laic`, `[tia ar fi \n stare s` \ncheie la Mitropolie nu numai asigur`ri pentru ma[ini, ci [i asigur`ri de via]`. C`, oricum, prin cutia milei, se \ncheie deja, de o gr`mad` de timp, asigur`ri de via]a de apoi.

Imperiul Votoman

Fotodocument: Casa preotului P`[cu]a din Snmartin, Oradea, o dovad` clar` c` Dumnezeu \]i d`, dar nu-]i face cadastrul [i \ntabularea

Codul lui Mahmurabi

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

Anacronica TV
N-aduce Hurezeanu ce-aduce davai ceasu
Romnia mea, edi]ie special`, prima pe 2004, duminic` dup`-amiaz` pe Antena 1. Invitat: Iliescu la Hurezeanu. Sau invers. Emisiune lung`, spa]iu mic o s` \ncerc s` trag cu o ureche la interviu, iar cu cel`lalt ochi prin Palat. Cei doi stau \n picioare l\ng` un brad alb, pe perete o icoan` cu Maica Domnului. Se vorbe[te despre Revolu]ie. Birou imens, computer cu monitor de 17, trei telefoane plus un fax negru, carte de telefon deschis` la litera S. Discu]ia ajunge la Blandiana. Cutii pline ochi cu creioane chineze[ti bine ascu]ite, ikebane c\t cuprinde, un televizor color \ntr-un studio tip Ludovic al XVI-lea, deasupra o combin` muzical`. Regele Mihai [i apoi iar Revolu]ie. Fotolii vechi cu perni]e \mbr`cate \n piele maro. |n parc z`pad` virgin`. Se vorbe[te pu]in de Nina Iliescu, presa post-revolu]ionar` [i Octavian Paler. Apoi de arogan]`, corup]ie, baroni locali. Final emisiune, sponsor Automobile Bavaria [i Oriflame.

trampa [i ecranul
5 Andreea B`nic` de la Blondy a ap`rut la o emisiune cu ciorapii rup]i. N-am \n]eles dac` erau ciorapi speciali de emisiune, c` a[a e trend-ul sexy acum, sau pur [i simplu aveau o valoare sentimental` de c\nd i-au rupt fanii de pe ea \n timpul turneului de la Fete[ti. 5 V`d c` trend-ul este ca toat` lumea s` se lanseze \n muzic` acum. Ultima oar` am v`zut-o pe Bianca Brad pun\nd publicul \n dificultate cu o melodie penibil` [i o voce moale [i chinuit`. La final ne-a asigurat c` este chiar vocea ei, f`r` nici un fel de efect, \n afar` de reverb. A[ fi preferat mai mult reverb, mai mult delay, ni[te equalizer oricum nu se pune [i cu un pic de efect Cher chiar ie[ea un slow de succes pentru v\rsta a treia [i nebunii care bat noaptea \n calorifer. 5 S\nt la mod` videoclipurile romne[ti f`r` nici un fel de idee. Lumea danseaz`, r\de [i aga]` gagici. Bine c` nu se apuc` de filme c\nt`re]ii no[tri, c` aveam o industrie porno de serie mic` extrem de productiv`, dar cu filme care ]in tot c\t melodiile, vreo 3-4 minute. Excep]ie ar face Tudor Gheorghe, la care ar ]ine c\t un anotimp, ca Beverly Hills 90120. 5 Monica B\rl`deanu este un fenomen. {i pentru c` ea [tie c` este un fenomen, vorbe[te ca atare: m-am \nt\mplat eu la un festival de mod`.... Deci Monica B\rl`deanu se \nt\mpl`. S\nt curios de c\te ori i s-a \nt\mplat lui Bobby P`unescu \ntr-o noapte, c` [tiu sigur c` p\n` la urm` treaba i-a ie[it din \nt\mplare. 5 La ultimul pr\nz cu Radu Anton Roman, maestrul culinar s-a exprimat a[a c`tre Busu: Atinge-m` cu ni[te sare [i Busu a turnat sare pe el. Voia s` zic` D`-mi ni[te sare. Bine c` nu avea nevoie de o tigaie, c` nu [tiu ce \n]elegea Busu din Arde-mi un cr`ti]oi din `la \n c`p`]\n`. 5 Ce om [i Hurezeanu `sta! L-am v`zut la emisiunea lui cu Iliescu [i mi-am f`cut o gr`mad` de nervi fiindc` mereu \]i crea senza]ia c` o s` \i pun` o \ntrebare dificil` lui nea Nelu. Adic` s` \i spun` verde \n fa]` de corup]i, arogan]i, ho]i [i restul din PSD. Dar nu i-a pus-o. {i, dup` fa]`, mi s-a p`rut c` [i nea Nelu avea senza]ia asta. Asta da opozi]ie! 5 E[uat pe la Constan]a, unul din reporterii no[tri a asistat \ntr-o diminea]` la un episod crunt, petrecut la postul de televiziune al familiei Maz`re, TV Neptun. O telespectatoare a avut proasta inspira]ie de a critica, \n direct, exact activitatea primarului Maz`re, cel care, v-a]i prins, face parte exact din familia Maz`re. Cei doi moderatori [i invitatul lor, purt`torul de cuv\nt al Inspectoratului {colar Jude]ean, au f`cut instantaneu chiciur` la must`]i. Cred c` e timpul ca familia Maz`re s` ia m`suri pentru \mbun`t`]irea activit`]ii primarului: ar trebui s` \nfiin]eze [i o companie ai c`rei angaja]i s` aib` misiunea de a suna la emisiunile de radio [i televiziune din lume. 5 Tot pe un post din Constan]a (Neptun sau MTC, nu mai re]in exact) a fost v`zut` Nicoleta Luciu. Au \ntrebat-o dac` e greu s` fie [i vedet` de televiziune [i c\nt`rea]`, ea a r`spuns ceva, nu mai conteaz` ce anume. Ce chestie, a fost nevoie de un drum la Constan]a ca s-o auzim vorbind, \n sf\r[it, pe Nicoleta Luciu, cea care are misiunea grea, ce-i drept de a asigura c\t mai competent momentele de t`cere de la Teo Show. 5 Eram la {tirile PRO TV \ntr-o sear` [i asistam la o transmisiune \n direct dintr-un magazin de electronice. Ca s` ilustreze c\t mai bine vorbele domni[oarei reporter, au b`gat din studio o imagine cu un aparat foto, aflat l\ng` ambalajul s`u de carton. Pe obiect, numele produc`torului era ame]it de la montaj, ca s` nu se vad` c` era Sony. Hopa! De unde [tim c` asta era marca? De pe cutie, evident, unde au l`sat scrisul original, exact a[a cum l-au f`cut b`ie]ii `ia cu ochii mici din Japonia. |n locul celor de la PRO TV l`sam marca original` pe aparat [i puneam pe cutie un Zenith, ceva, sau un Azomure[, ca s` fie [i un pic de suspans \n reportaj. 5 |nc` o veste de la PRO TV: s`pt`m\na trecut`, T\n`r [i neli-

Domnule Iliescu, scuza]i-m`, poate gre[esc prin \ndr`zneal`, dar v` m`rturisesc sincer: am tr`it \ntr-o eroare. Ani de zile, de la microfonul Europei Libere, am denigrat comunismul [i activi[tii de partid. F`r` s` [tiu c` aici, \n Romnia, chiar \n interiorul sistemului, tr`ie[te [i lupt` un om luminat, curajos [i echilibrat, un om cu fa]` uman`, a[a cum a[ \ndr`zni s` v` caracterizez, stimate domnule Iliescu!

tunul catodic

C`lin, kile de poveste

Inimosul roade osul. Cel mai iubit flaps Andreea Marin


Pokemon, Dinescu, Esca, Monica Anghel, M`l`ele au fost printre Cei mai iubi]i romni ai anului trecut. Andreea Marin [i Raluca Moianu i-au prezentat ntr-o emisiune de dou` ore, pe Romnia 1. Iubirea asta mare era bazat` pe sondaje IMAS, a[a c` smb`t` seara am v`zut un sondaj dansant. Dans, cntec [i voie bun`. Surprize, surprize [i Iart`-m` se d`deau surprinse n arip` cnd erau anun]a]i c[tig`torii. Raluca, abia a[tept s` aflu marele c[tig`tor..., vai, ce fericit` e[ti c` tu i [tii pe cei mai iubi]i. Dar uite c` preaiubi]ii nu erau deloc surprin[i. Monica Anghel a b`gat un playback de mare talent. Asta presupune preg`tire tehnic`. M`l`ele, dintr-o insul` exotic`, a ]inut un monolog de zece minute improvizat cu doar cteva zile nainte. Andreea, nu toat` via]a e o surpriz`, e mai degrab` o varz`. Ai f`cut-o. Din prea mult` inim`!

Umil Hurezeanu, care ani de zile a avut o Romnie a lui, cu sediul la Mnchen [i salariul \n m`rci germane, iar acum caut` o Romnie cu capitala la Bucure[ti [i un salariu decent \n lei
ni[tit a ajuns la episodul 2066. Este posibil ca s`pt`m\na aceasta s` ajung` [i mai departe. 5 Am observat o chestie la Vremea PRO TV-ului. La minus 810 grade, ]\]ele Cosminei P`s`rin se dezvelesc doar vreo 30%, iar sfrcurile nu prea se z`resc. Pe la minus 2-3 grade se vede jum`tate din ele, iar sfrcurile stau s` explodeze sub rochi]`. Acum stau [i m` gndesc cu mil` la biata f`tuc`, dar la var`, pe c`ldurile alea, s-ar putea s` fie nevoie s-o jupoaie nainte de a intra n emisie, c` sigur pe la 15-20 de grade cu plus nu mai are ce ar`ta. 5 N-am nici o treab` cu pescuitul, dar m` uit cu pl`cere la emisiunile de pe Discovery n care Rex Hunt prinde pe[tele, l pup` [i-l arunc`-n ap`. n ultimul timp, mi-a dat prin cap o ntrebare care m` macin` [i pe care trebuie neap`rat s-o lansez n etern: oare domnul N`stase, cnd merge la vn`toare, de ce nu-i pup` pe mistre]i, pe iepuri [i pe ur[i, iar dup` aceea s` le dea drumul n p`dure? 5 S` vede]i ce coinciden]`: duminic` dup`-amiaz`, conform unui supliment TV din Libertatea, dac` nu m`-n[el, Antena 1 programase filmul Bufni]a cenu[ie (dram`, SUA, 1999) cu Pierce Brosnan. C\nd colo, dau drumul la ora respectiv` [i, \n loc de Bufni]a cenu[ie, ce-mi v`d ochii? Bufni]a ro[ie de Ion Iliescu \n rolul principal la emisiunea lui Emil bu-hu-Hurezeanu!

Bibisi transmite pe frecven]` mititelu


O [tire care ne-a ajuns recent la ureche [i era s` ne ias` pe partea cealalt` spune c` BBC poate fi ascultat, n Bucure[ti, pe trei posturi de mare audien]`: Micul Samaritean, Vocea Evangheliei, Vocea Speran]ei 94.2 mhz. Am sunat la cele trei redac]ii [i uite ce r`spunsuri am primit: Noi, la Vocea Speran]ei nu transmitem... ar nsemna s` [tim acest lucru, fiindc` noi emitem diminea]a pn` la ora 13. Vocea Evangheliei ncepe la ora 14 [i ncepe cu imnuri c`tre Isus Hristos, nu cu buletinul BBC de ora 14. E o nen]elegere. S` ntreb`m mai sus? Dumnezeu [tie de BBC. Uite, la Micul Samaritean lucrurile snt clare: BBC? A]i gre[it. Ca s` vede]i ce iese cnd politica [i Mititelu [i pun mintea la contribu]ie pentru ]ar`. n februarie-martie, BBC-ul va merge pe Mix FM n Bucure[ti, acolo unde Europa Liber` a f`cut figura]ie ani de zile pn` la nchiderea edi]iei [i chiar p\n` la \nchiderea definitiv`.

Eugen ISTODOR

Deutsche Lovele

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

tupeu 2004
Partidul de Ajutor Reciproc al Pensionarilor
Se apropie alegerile, se-ascute lupta dintre clase, ai naibii `[tia, s\nt elemente tot mai du[m`noase. Cu poporul. Dac` nu-l \ngroap` \n promisiuni, atunci \l uit` definitiv [i se g\ndesc numai la ei, cum s` mai sug` ni[te caviar [i ni[te pot\rnichi de la ]\]a patriei. {i-apoi arunc` tac\murile, g\turile [i picioarele, la popor, sub form` de ajutoare sociale, doar-doar or mai prinde \nc` patru ani. Dea Domnul s` prind` [i mai mul]i, f`r` posibilitatea de eliberare condi]ionat`, c` unde a]i mai v`zut pesedist [i bun` purtare?! S` vedem cum st`m cu Tupeul [i s`pt`m\na asta: Locul I (3 puncte): Guvernul Adrian N`stase. Foarte \nt\mpl`tor, ministrul Muncii, doamna Elena Dumitru, a anun]at c`, \n cazul c\[tig`rii alegerilor, PSD-ul are \n vedere o reechilibrare a pensiilor. Toat` [mecheria asta va costa 500 de milioane de dolari! Ei bine, dac` banii `[tia i-ar da N`stase prin scoaterea la produs a g`inilor sale de la Cornu, sau Mischie din v\nzarea titlurilor nobiliare de baron cu opinci, n-am avea nimic cu PSD-ul. |ns` partidul-[tat PSD \i va pune tot pe buticari s` munceasc` noaptea la non-stop, ca s` aib` de unde s` fure, s` le dea repede pensionarilor avizi s` voteze cu Iliescu 500 de milioane de dolari sub form` de economate de lux [i revelioane cu Bonnie Tyler. Locul II (2 puncte): Ion Iliescu. Ion Iliescu, pe m`sur` ce i se apropie finalul, se reactiveaz` tot mai des, ca un robo]el c`ruia \nc` nu i s-au terminat de tot bateriile [i, lovindu-se de perete, repet` mecanic programul de baz`, creat de speciali[tii din Uniunea Sovietic`: stat, protec]ie social`, protec]ie social`, protec]ie social`, protec]ie social`. Interfa]a machiat` a lui Ion Iliescu, domni[oara Corina Cre]u, a reluat cuvintele domnului pre[edinte: Pre[edintele a sus]inut \ntotdeauna reformele economice [i le va sus]ine, le consider` obligatorii, chiar dac` va fi nevoie a face apel la atribu]iile constitu]ionale pentru a mai \ndulci costul acestor reforme. M`i drag`, p\n` nu se bag` Ion Iliescu sub Reform`, s-o repare el un pic de dragul babelor antiglobaliste din Jibou, nu se las`! Locul III (1 punct): Eugen Nicol`escu. |ntrebat de pres` ce ac]iuni concrete a \ntreprins partidul s`u de la Anul Nou \ncoace pentru a contracara ac]iunile fulminante ale PSD-ului, purt`torul de cuv\nt al PNL a explicat printre b\iguieli: Nu ne-am \ntors \nc` din vacan]`. Mi-e greu s` v` spun... Nu v` mai \ntorce]i, fra]ilor, veni]i direct la alegeri, s` v` dea PSD-ul redistribuire de s` n-o pute]i duce! {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

descopery
Alcoolicii ru[i au obrazul gros [i intestinul sub]ire
Aprig la be]ie [i degrab` v`rs`toriu de spirt medicinal prin p\ine, rusul nu face economii la creativitate c\nd vine vorba s` se-mbete [i n-are cu ce. O s` vede]i \n continuare cum e-n stare rusul nu s`-[i dea ceasul cu 7 melodii pentr-o sut` de vodc` [i nici cum e gata mai t\rziu, pentru \nc-o sut`, s`-[i dea nevasta care tocmai a venit s`-l ia din c\rcium`. Nu. Ve]i vedea cum, pentru a se \mb`ta cu bani pu]ini, \[i pune la b`taie un organ pe care se bazeaz` mare parte din istoria acestui d\rz popor. Curul, c`ci despre acest organ este vorba, se folose[te \n Rusia nu numai \n actul g\ndirii, ci [i \n cel al \mb`t`rii. Cu numai 50 de grame de vodc` strecurate \n anus se ob]ine un efect halucinogen comparabil cu cel al unei damigene de spirt stinse cu un butoi de bere, \ngurgitate pe c`i fire[ti. Aceast` metod` de \mb`tare rapid` [i ieftin`, practicat` \n Rusia, se bazeaz` pe un adev`r biologic \n care principalul rol este jucat de intestinul sub]ire. Dac` nu [tia]i, atunci afla]i c` organul care transmite alcoolul \n s\nge este intestinul sub]ire chestie pe care, probabil, tot savan]ii ru[i or fi descoperit-o, dup` ce-au golit de formol toate borcanele cu broa[te de balt` [i [i-au dat seama c` nu mai au ce bea. Este de admirat acest popor inventiv, aceast` na]ie de oameni subtili care s-au prins primii c` drumul p\n` la intestinul sub]ire este mult mai scurt dac`-l \ncepi din orificiul neconven]ional! Cinste lor! De[i tare mil` ne mai e de poli]i[tii `ia ru[i de la circula]ie, care trebuie s`-i miroas` pe [oferi dac` nu cumva au consumat b`uturi alcoolice. M` [i \ntreb care o fi culoarea indicat` de fiol` \n cazul unui [ofer rus beat: verde sau maro? Probabil maro cu musc` verde.

Iliescu a b`gat-o pe m\nec` scurt`


Mii de oameni s-au str\ns de Sf\ntul Ion la Cotroceni, s`-l felicite pe Nea Nelu [i s`-l asigure c` la anul, c\nd vor intra N`stase [i Vadim \n turul doi, ei tot pe d\nsul or s`-l voteze. |ncep\nd cu Gigi Becali, care s-a prezentat la pupat Iliescul ca un liceean cu emo]ii la aromn`, toat` lumea a ]inut s` fie original`. La fel, simpatizantul din imaginea al`turat`, venit la Neanel cu un tricou cu Ion Iliescu. Ce Iron Maiden, ce Sepultura, astea-s imprimeuri \mpotriva or\nduirii, ie[ite din mod` \nc` din primul mandat. Fumate s\nt [i tricourile cu Chicago Bulls, Fubu, Yes [i No, din al doilea mandat nu mai poart` nimeni a[a ceva, cu excep]ia lui Dan Iosif, poate. Acum e trendy \n poporime un tricou mi[to, care nu iese la sp`lat: i se mai vede aluni]a [i dup` a treia purtare.

1. Guvernul Adrian N`stase 3 puncte 2. Ion Iliescu 3. Eugen Nicol`escu 2 puncte 1 punct

Davai spirt \n palton

Mandat de aducere aminte

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Maria & Virgil Show


dat talonul de pensie [i c-o fi, o p`]i, se rezolv`. Mi-a dat s` cump`r la Flanco de 15 milioane 700. Mi-am zis c` hai c` e bine, c` s` ne orient`m ce lu`m pn` la urm`. {i ne-am ntors a doua zi, c` era lume mult`, ]ig`nie curat` [i noaptea trziu. Romnul, ct o fi de romn, tot ]igan r`mne, f`cea g`l`gie, se b`ga n fa]`, s` fie [i el respectuos, nimic, c` a fost de ieri, c` a fost de alalt`ieri. M` mir cum to]i s`r`ntocii `ia [i g`seau pile la fete tinere. Venea unul, pleca altul, ce mai ]ar` de c`cat, pe bune! {i ne-a zis s` venim peste dou` zile cu hrtia asta. {i ne-am dus la Best [i nu ne ncadram n treaba asta [i am luat numai componentele principale [i s` venim peste cteva zile [i iar a dat telefon b`iatul [i cnd a fost gata am mers [i am luat cutia aia mare [i cu prostia aia ce-o bagi la cap, unitatea aia. Maria: {i cum d`m noi banii? Vergilic`: Din pensie! Maria: Ce rat` avem? Vergilic`: 728.000 de lei, dau din pensie, muncim n stnga, n dreapta! Maria: P`i, pensia ta e de 2.100.000. Vergilic`: E bine! Maria: Cum d`m noi banii, m`? Vergilic`: Pe 17 dau banii! Maria: Acum ce ne mai trebuie? Vergilic`: Ecran! Maria: L-ai luat gol pu[c`? Vergilic`: Nu am avut bani de monitor! Maria: De unde lu`m? Vergilic`: De la Concept. Calitate. Punct. Maria: P`i, vroiam la credit s` lu`m televizor color. Vergilic`: P`i, tu vroiai c` ai v`zut la vecin`, care are pensie la fel. Dar, f`, noi investim n viitor! Televizorul, d`-l naibii, ct o mai merge! Monitorul [i computerul e viitorul. Maria: A[a, [i m` p`c`leai c` mergi la coad` la color! Vergilic`: P`i, ce s`-]i spun ca surpriz`? Maria: P`i, o zi ai zis c` s-a nchis, dup-aia c` nu mai face c` nu mai d` banca. {i dup` aia m-ai surprins de Cr`ciun.

nd se plnge romnul c` nu are [i nu are, s` [ti]i c` el adun` resurse. Resurse psihicodoctrinare ca s` se mpov`reze [i mai tare. Familia Stoica are computer pentru G`bi]u! Nu dintr-o dona]ie sau [men. Nu, are pe cinstite. Iat` o poveste incredibil`. Aventur` fiind, de azi nainte ncepe suspansul.

Maria: Bre, Vergilice, ce mi-ai f`cut! Vergilic`: O surpriz`. Maria: Chiar surpriz`, c` cnd am v`zut cutia m-am dus n buc`t`rie s` stau pe un scaun [i mi-am f`cut un ceai [i abia dup-aia mi-am revenit. Cum mi-ai f`cut tu a[a mare bucurie? Vergilic`: Am fost la Unirea, c` mi-a zis b`iatul c` se d` computer f`r` avans, dac` ai peste dou` milioane, minimum. {i am fost acolo cu b`iatul, am stat la coad`, la treburile astea. Am stat vreo trei zile, cte cinci ore, c` era lumea prea mult` [i, cnd am ajuns [i noi acolo[ica n fa]`, am

Maria r`spunde

10

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

11

Cornel Ivanciuc zice c` o s` v` sar` ]and`ra,


dac` o s` citi]i ce fete consum` poli]ia din }`nd`rei; c` o s` morm`i]i de sictir c` Martin, prefectul Constan]ei, cade de fiecare dat` \n picioare, ca m]a; c` o s` v` alina]i de uimire c` Alin Teodorescu lucreaz` pe degeaba la Guvern; [i c` o s` v` \mb`ta]i de nervi c` Ministerul Culturii i-a dat s` bea pe gratis lui F`nu[ Neagu cteva sute de milioane de lei.

dosarele chi
este \n plin` campanie de tuns, ras [i frezat. Martin are \ns` motive s` stea lini[tit. Are de partea sa cerul [i p`m\ntul. Pe p`m\nt lucreaz` ma[inile de la salubritatea fratelui s`u. De restul se ocup` arhiepiscopul Teodosie. Ca [i ast`-toamn`, la ultima sesiune de demiteri, c\nd Martin a primit loc pe lista cu prefec]ii ejecta]i, iar trimisul PSDului la Arhiepiscopie a rezolvat cu un telefon c`tre fermierul de la Cornu. Haios e c`, timp de c\teva ore, \n locul lui Martin a stat Mihai Daraban, fiul deputatului PSD omonim. Fiul a ]inut locul cald, a fost prefect virtual timp de c\teva ceasuri, p\n` a sunat telefonul. Ar fi interesant de aflat pe unde ar suna acum telefonul, la ce nivel anume, ca s` opreasc` pu]in ninsoarea [i s` bage un pic de c`ldur`.

x
partide, e abonat la BOP, un program de cercetare lunar. Toate partidele abonate au acelea[i sondaje. Contractul spune c` fiecare partid poate publica acest sondaj. Noi, nu. Unii dau. Liberalii l-au dat fiindc` dup` intrarea lui Stolojan n hor`, ei cre[teau. n 2003, ns`, pesedi[tii l-au publicat mai des, e adev`rat, fiindc` rezultatele le erau favorabile. IMAS vndut PSDului, de ceeee? Eu, consilierul lui N`stase? Chestia asta e mai nou`. Din 92, de cnd Iliescu mi-a spus c` snt vndut lui Roman, am fost vndut de la [ef la [ef, de fapt am fost obiect de trafic de fiin]e umane. Nu snt consilierul lui N`stase! Singura numire a fost cea de [ef al unui grup independent interna]ional ce a lucrat la analiza sistemului de adop]ie interna]ional`. E drept, aproape fiecare prim-ministru [i pre[edinte din Romnia a trecut pe la IMAS. Sociologii snt ca popii, ei [tiu cu sufletul, noi [tim cu pia]a. Asta-i imagine romneasc` tribal` [i pastoral`. Tribal`? Dac` nu faci parte dintr-o familie, atunci faci parte dintr-alta, obligatoriu. Pastoral`, n care oamenii snt ni[te oi ce au nevoie de cioban. Alin nu e dect cercet`tor la IMAS, Alin este doar cercet`tor la IMAS, s` nu-mi ias` din cap chestia asta! Repet: Alin e doar la IMAS. {i el zice: De ce e PSD-ul n frunte? PSD-ul a f`cut ceva. A atacat fiecare punct de pe agenda publicului [i a vrut s` le ndeplineasc`. A redus infla]ia, ne-a b`gat n NATO, avem o ]ar` de 7 milioane de asista]i social, au calmat zona sindical`, au lini[tit regalitatea! Adic` ne-au ascultat, au f`cut ceea ce reclama]i voi, media [i noi, sociologii. Repet`m: Alin are pur [i simplu dreptate, el nu manipuleaz`, el nu l sf`tuie[te pe N`stase. Despina Neagoe, purt`toarea de cuvnt a Guvernului, doar spune: Domnul Alin Teodorescu nu este salariatul Guvernului. Este ntr-adev`r uneori n compania premierului, domnul Adrian N`stase solicitnd sfatul nu numai dumnealui, ci [i altor sociologi [i oameni de imagine ori de cte ori este nevoie. Repet: Alin munce[te pe degeaba la Guvern.

maniere

bunelor
D

codrul

dosarele chi
Ilie Srbu protesteaz`, fratele baronului lucreaz`

xXL
N

Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

Alexandru V`rzaru \[i d` abia acum seama c`


1) dac` Mischie e un model de om pentru

S` nu dai p`s`rica din m\n` pe cioara de pe grad


De c\teva s`pt`m\ni, [eful Poli]iei Rutiere Ialomi]a, Iulian Militaru, e negru de sup`rare. Ni[te pizma[i care vor s`-i ia locul au scornit pe seama sa o poveste de dragoste care prinde r`d`cini tot mai solide prin Ialomi]a. Se zice c` Mirela Bon, o barmani]` din }`nd`rei, era tare nec`jit` c` a picat examenul auto. Ea lucreaz` la barul Corado, un local tare drag poli]i[tilor din }`nd`rei, drept care necazul fetei a ajuns repede la urechile [efului poli]iei din ora[, Nicolae Brsan. Acesta ar fi intermediat o \nt\lnire \ntre d\nsa [i [eful Poli]iei Rutiere de la jude], Iulian Militaru. B`iat fin, acesta s-ar fi angajat s` rezolve problema. Fat` fin`, Mirela s-ar fi ar`tat dispus` s` pl`teasc` cu asupra de m`sur` favorul. Pe 2 decembrie anul trecut, a luat-o [i pe sor`-sa Iuliana [i s-au instalat am\ndou` \ntr-o cas` de-a poli]istului Militaru, din apropierea localit`]ii Amara. Au stat acolo c\teva zile, r`stimp \n care cic` mai multe c`tane b`tr\ne de prin IJP Ialomi]a [i-au cam cl`tit cu ele nu numai ochii, ci [i alte organe. |ntre timp, tat`l fetelor a intrat la griji [i a \nceput s` le caute. La bar, a aflat despre \n]elegerea dintre odraslele sale [i poli]i[ti [i, \n consecin]`, a depus o pl\ngere la Poli]ia Ialomi]a, referitoare la dispari]ia fetelor, unde ar fi detaliat [i episodul aflat la barul Corado. Evident, s-a dat alarma [i fetele ar fi trebuit s` fie eliberate, \ns` nu era at\t de simplu. Iubirea s`lbatic` a poli]i[tilor l`sase deja urme pe trupurile neprih`nite: colea o

v\n`taie, dincolo o zg\rietur`, chestii care, la o adic`, puteau fi foarte bine povestite \ntr-un certificat medico-legal. Alte c\teva zile, surorile au fost ]inute \ntr-un apartament conspirativ din Ialomi]a, c\t s` mai dispar` v\n`t`ile. Au fost eliberate pe 11 decembrie [i s-au dus a]` la medicina legal`. Cu toate m`surile de precau]ie, tot s-au putut depista ceva v\n`t`i pe la coaste, \ns` nimeni nu [tie acum dac` acestea provin de la trata]ia poli]i[tilor sau de la un sutien prea str\mt. Norocul poli]istului Militaru, dar [i al celorlal]i despre care se spune c` s-ar fi dedat la nurii celor dou` surori, este c` [efii lor de la Bucure[ti au o \ncredere ne]`rmurit` \n ei [i nu dau doi bani pe asemenea zvonuri. Cineva aflat chiar \n coasta generalului Sorescu a izbutit chiar s` blocheze ni[te articole prin presa local` [i central` referitoare la acest trist episod din via]a Poli]iei Romne. Moise STOIAN

Academicianul F`nu[ Neagu consum` mult at\t de la bufet, c\t [i de la buget

Dan Darabont, ocaua mic` [i afi[ul de trei lei \n produc]ia Pia]a bate filmul
B\jb\iam \ntr-o sear` printr-o pia]` din Capital` [i m` str`duiam ca, prin \ntunericul excelent \ntre]inut, s` nu cumva s` deranjez somnul vreunui aurolac sau s` deteriorez din gre[eal` mostrele proaspete de moloz \nghe]at, puse la p`strare pentru a doua zi. Concentrat pe aceste probleme, am paralizat c\nd am dat nas \n nas cu degetul din imagine, care \i apar]ine lui Dan Alexandru Darabont, primarul sectorului 6. Este impresionant` \nclina]ia spre penibil a ale[ilor no[tri, care nu mai [tiu la ce metode [i artificii s` apeleze pentru a c`dea c\t mai gra]ios \n ridicol. G\ndaci h`itui]i printre cotlete, cu alaiuri de cameramani \n jur, pulov`re austere \mbr`cate la desz`pezirile televizate ocazionate de fericitele S`rb`tori de iarn`, afi[e caraghioase \n care degetul erect, atitudinea de bunic` intransigent` [i sloganul pueril se iau de m\n` pentru un demers modern, inovator, desprins din ocupa]iile lui Alexandru Ioan Cuza. M` [i mir c`, al`turi de aceast` compozi]ie ce seam`n` la stil cu felicit`rile desenate de elevi \n clasele I-III, de Ziua Femeii, nu stau [i unele preciz`ri absolut indispensabile: Afi[ realizat la recomandarea lui Dan Darabont, primarul sectorului 6; Sector \ntre]inut de Dan Darabont, primarul sectorului 6; Primar \ntre]inut de Dan Darabont, primarul sectorului 6.

Un consilier absolut gratuit al guvernului N`stase: Alin Teodorescu

Cum se tot schimb` prefec]ii la Constan]a [i r`m\ne mereu acela[i prefect

um a dat iarna pe uli]`, pe bulevard sau pe DN-uri, mini[trii [i-au tras pulov`rele de criz` [i au ie[it la desz`pezire, care pe la televizor, care pe la teleconferin]e. Ministrul Oprea de la Administra]ie a zis c` m`tur` c\]iva prefec]i, c` prea s-au f`cut fracturile, blocajele [i \nt\rzierile \n anul `sta electoral. A zis c` [i la Constan]a a fost recolt` bun`, iar prefectului PSD Gheorghe Martin i-a [uierat f`ra[ul pe la ureche. Subprefectul Moga at\t a[teapt`, s`-i ia locul, c` [i-a[a

ra lini[te pe front. N-aveai o [tire s` iei n seam`. M` gndeam s` scriu despre un fr`mnt`tor de covrigi ce le spunea colegilor cum brusc au ap`rut mu[te n buc`t`ria lui. Cnd, deodat`, citesc pe BBC cum Geoan` se treze[te declarnd c` IMAS a ob]inut prin mila guvernamental` un contract la Bagdad. Zic eu, se leag`, Alin Teodorescu tot e consilier [i vndut. Mai mare plictiseal` nici nu se poate! Iar s`-l ntreb pe Alin Teodorescu [i el s` nege, punea capac la toate. A[a c` asta am f`cut. Domle, ce guvern e `sta? Am fost invitat ca cercet`tor de la IMAS ntr-o comisie interna]ional` care s` analizeze tranzi]ia din Irak. Nu are leg`tur` cu guvernul! ~lora le-a pl`cut [i ne-au mai invitat! S`-l mai ntreb pe vndut de ce e vndut? Cnd o s` v` pl`teasc` N`stase pe voi, o s` m` pl`teasc` [i pe mine! Nu mi-a pl`tit, domle, guvernul nici un sondaj de opinie. Partidul, da! PSD, ca [i celelalte

n ultimii trei ani, revista Literatorul a ap`rut mai mult pe listele de subven]ii ale Ministerului Culturii [i Cultelor, lucru perfect normal, fiindc` [i listele de subven]ii ale Ministerului Culturii trebuiau s` fie umplute cu ceva. {i umplutur` mai bun` dec\t revista condus` de F`nu[ Neagu nici c` se putea. |n 2001, F`nu[ Neagu a servit de la MCC o caraf` de 240 de milioane de lei. I-a zis s`ru m\na lui R`zvan Theodorescu, a mai scos c\teva exemplare bahice din obedienta sa publica]ie [i a adormit la loc. |n 2002, F`nu[ Neagu s-a trezit din nou, motivul fiind acela c` Literatorul s`u mai ob]inuse 100 de milioane de la minister. I-a zis s`ru m\na lui R`zvan Theodorescu, a mai scos c\teva exemplare bahice din obedienta sa publica]ie [i a adormit la loc. |n 2003, F`nu[ Neagu s-a mai trezit o dat`, motivul fiind c` Literatorul mai primise ni[te milioane bune de lei de la minister. De c\te ori a]i citit, \n ultimii trei ani, revista Literatorul? Dar Contemporanul? Dar Albina? Dar Convorbiri literare? |n 2003, aceste patru reviste au primit \mpreun` de la stat suma de 580 de milioane de lei. Prea mult! Poate c` nu l-am fi deranjat pe F`nu[ Neagu din somnul s`u generos subven]ionat, dac` la sf\r[itul anului trecut nu ar fi ap`rut pe pia]` un num`r al revistei Literatorul, singura apari]ie a sa de anul trecut. Pe frontispiciul ei se putea citi limpede: Literatorul, ianuarie-noiembrie 2003. Acum \n]elege]i pe ce se duc banii de la Ministerul Culturii? Pe s`pt`m\nale care apar o dat` pe an, \n decembrie. Biroul de Investiga]ii

James Darabond

de munc` a expirat odat` cu anul tineri, ap`i tinerii `ia numai oameni nu se trecut, a[a c`, de acum, s-ar pu- pot numi; tea crede c` vreun proasp`t ve- 2) dac` cineva de la Craiova se \ncuscre[te cu V`c`roiu, se cheam` c` i-a turnat Dumterinar, atent la sfaturile [i observa]iile de mai sus ale baronu- nezeu un pahar cu bere \n cap; omnul baron Mischie, cu selui, ar avea ceva [anse s` mun- [i 3) c` adversarii politici ai lui Sechelariu, diul la PSD Gorj, a declarat \n ceasc`. Doar s` nu ne trezim c` \n Bac`u, nu s\nt mai buni dec\t el ca cadrul unei \nt\lniri cu juniorii Mischie bag` acelea[i discursuri, moralitate. |n schimb, s\nt mult mai s`raci. partidului c` el este un model adaptate un pic, [i la \nt\lnirile pentru tineri, c` tinerii trebuie cu fra]ii pensionari ai baronilor [i hidrotehnist la direc]ie. Pentru garanteze succesul actualului prisitua]ia de balotaj, comisia a re- mar: 10 milioane de LEI. Orice s` \nve]e s` se organizeze a[a din PSD. curs la ajutorul ministrului Ilie leu \n plus va fi inutil. Asta pencum trebuie, s` intervin` acolo Srbu. Care a decis c` berarul tru c` dl. Sechelariu nu mai are unde trebuie. S\nt un model ca Nicolae V`c`roiu Mogo[anu este noul director al contracandida]i. Mai exact are, ac]iune, de voin]`, ca om, nu cred mi[c` apele Jiului apelor craiovene. {i a decis. Dup` dar sunt ale[i \n a[a fel \nct s` c` este un t\n`r \n jude] care s` u e nici o minune. E o reali- care Srbu a plecat la vn`toare nu dep`[easc` altitudinea de 1% nu vad` acest lucru, spunea lidetate sulfuroas`, toxic` [i [i a ajuns la Urgen]`, cu inghi- electoral. PD-ul \l propune pe dl. rul social-democrat. |n acest conpoluant`, care a \nceput la sfr- nala \mp`nat` de 70 de alice. Ex- Banu, recunoscut pe plan local ca text, faptul c` pe 31 decembrie [itul anului. Din clipa \n care plica]ia ascensiunii lui Mogo[anu om de afaceri extrem de eficient 2003 [i-a dat duhul contractul de Marian Mogo[anu, un obscur di- nu este una de ordin metafizic, \n faliment`ri. (A terminat, \n munc` al venerabilului pensionar rectora[ de fabric` de bere, a fost ci pur politic. Mogo[anu este lan], o serie de \ntreprinderi cu Alexandru Mischie, angajat aiunumit [eful Direc]iei Ape-Jiu membru de vaz` al organiza]iei numele generic de Agribac). La rea la Direc]ia de S`n`tate VeteCraiova. Simulacrul de concurs PSD Dolj. Calitate incontestabil`, care se adaug` un atu electoral prin care a c[tigat concursul a de la \n`l]imea c`reia i-a intrat accidentul auto, cu o victim`, Cum c` de ce fost organizat pe 22 decembrie pe sub piele lui Nicolae V`c`roiu, comis de fiul candidatului. PNLam dat catedralei din Bac`u trecut. |n care Mogo[anu a ob]i- tot a[a cum alicele au p`truns pe ul este mai onest: candidatul numele meu de sf\nt, Dimitrie? Ce, nut acela[i rezultat, de 8,75, ca al sub pielea scrotului lui Ilie Srbu. Ovidiu Budeanu nu este doar falit voia]i, Doamne fere[te, s`-i dau numele lui Marin Tal`u, director tehnic {i \n virtutea c`rei calit`]i, Mo- (a \ngropat fabrica de \nc`lmeu de stadion...? Cum ar fi sunat go[anu senior s-a \ncuscrit cu ]`minte Cotidianul), ci are [i o Biserica Sf\ntul Stadionul Senatul. La modul c` V`c`roiu l-a imagine de om de afaceri dubios, Dumitru Sechelariu? cununat pe Mogo[anu junior. pentru care o factur` pe care o Concursul? O frec]ie. Revolta prime[te spre plat` este un fel de direc]iei? Vax albina. A fost sufi- felicitare de Anul Nou, de acum cient un singur telefon, a c`rui doi ani. PUR-ul are un candidat voce duhnea a s`niu]`, pentru ca care este prea tn`r ca s` aib` Mogo[anu s` ajung`, dintr-un pete, dar care este prea tn`r ca singur foc, director. Peste ni[te s` fie cunoscut, iar PRM-ul nici ape bete, mi[cate de vodcea in- m`car nu s-a anun]at cu vreun confundabil` a lui V`c`roiu. nume. Dar cum de nu exist` nici Biroul de Investiga]ii o persoan` cu testicule [i f`r` pete mari care s` ias` la b`taie cu Sechelariu? S` se fi stins floarea Campania Bac`ului la umbra Sechelariului? lui Sechelariu Nicidecum. Este mult mai simplu [i aici e geniul Baronului \n ]ara piticilor pentru un candidat care de]ine oate calculele [i previziunile robinetele tuturor afacerilor din anali[tilor politici, ale lide- jude] s` descurajeze partidele s` rilor de campanie, ale pre[e- se arunce, pe bune, \n lupt`. C`, din]ilor de partide [i ale tuturor din p`cate, toat` lumea trebuie divinit`]ilor electorale sunt zero s` respire aerul jude]ului. Poate absolut pe lng` solu]ia strate- c` dac` eman` acelea[i gaze gic` a Marelui Baron de Bac`u, peste grani]ele Bac`ului, B`sescu Dumitru Sechelariu. Ca s` ave]i [i Stolojan ar putea renun]a la Dumitru Sechelariu, primarul care, pentru a demonstra c` ap`r` valorile democra]iei, e \n stare s` candideze \n acela[i timp [i din partea Opozi]iei. o prim` imagine, simpl`, v` ofe- candidaturi \n favoarea lui Radu rim costul minim necesar pentru Berceanu [i Viorel Cataram`. {i fie ca cel mai bun s` c\[tige! o campania electoral` care s` Mircea TOMA rinar` Gorj (DSV), ar putea da oarece speran]e vreunui veterinar t\n`r [i oarecare din jude]. S` v` explic. Alexandru Mischie este veterinar, pensionar [i frate de baron omonim, calit`]i care presupunem c` l-au ajutat s` treac` peste anumite nereguli consemnate recent \ntr-un raport al Corpului de Control al ministrului Agriculturii. Pensionar fiind, a fost angajat la DSV Gorj. Dorin]a de munc`, av\ntul tineresc al pensionarului Mischie [i semn`turile directorului Direc]iei, Mircea Covrig (ajuns \ntre timp ex-director) nu au putut fi \nfr\nte de ordine ale mini[trilor (inclusiv al lui Ilie Srbu), de decizii de disponibilizare sau de adrese ale Ministerului Agriculturii. Cum spuneam, contractul

La mul]i ani, [efu, [i v` rog s` primi]i \n dar acest frumos catalog de art`. E sub 50 de euro, s` [ti]i, a[a c` fi]i lini[tit, nu \nc`lc`m legea cu privire la cadourile date demnitarilor. Ca dovad`, [i eu am primit unul la fel. At\ta doar c` tablourile pe care dumneavoastr` le primi]i aici, grupate, eu le-am primit separat, \n original, [i cu ram`.

Lua]i, domnu pre[edinte, e de cas`! Chiar dac` n-o be]i cu doamna Nina, e bine s-o ave]i pentru doctor, Doamne fere[te! Sau domnu Beuran nu prime[te?

M`, Gigi, hai s`-]i spun un secret: chiar dac`-s proaste, oile-s folositoare, s` [tii. Uite, [i pe mine tot turma m-a f`cut pre[edinte.

Ion Iliescu serb\nd pentru a 13-a oar` consecutiv Sf\ntul Ion, dup` ce, \n celelalte [aizeci de d`]i, l-a tratat ca personaj obscurantist, retrograd [i traficant de opiumul popoarelor

Nahorniac, pre[edintele partidului {tefan cel Mare [i Sf\nt, [i Ion Iliescu, proprietarul Partidului cel mare [i f`r` nimic sf\nt

Fenomenul religios m-a atras \nc` din tinere]e. }in minte c` bunica m` punea s` citesc din cartea Biblia pe vremea c\nd eu eram atras mai mult de Capitalul lui Marx. Erau c\teva povestiri interesante acolo, unele mai exagerate nu-i a[a? pentru a-i atrage la lectur` pe cititorii mai creduli. De pild`, dac` au fost oameni care [i-au revenit din moarte clinic` [i dup` 4, [i dup` 5 zile, ei bine, concep]ia f`r` prezen]a gametului masculin nici geneticienii sovietici n-au realizat-o! Dar obiceiurile s\nt frumoase, recunosc, [i m` complac [i eu cu to]i ceilal]i. Opaschi, ce tre s` pup? Fata Debarcat din arca lui Nae, hidrotehnistul sau p`pu[a din bra]e? Ion Iliescu a c`lcat apa prin func]ii Ion Iliescu, p`storul ales al Romniei, [i Gigi Becali, ciobanul suprem al PNG, am\ndoi \nconjura]i de o mul]ime de m`gari m`runte p\n` s` i se ofere oportunitatea de a se \n`l]a \n post, dup` un pl`cut calvar pe la Editura Tehnic`

12

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


am intrat \n posesia CD-ului pe care figureaz` [i A venit iar Cr`ciunul, oda muzical` a pleonasmului la care ne refeream, am aflat c` \nsu[i Paul Nanc`, pre[edintele funda]iei Phoenix, chinuit de inspira]ie [i talent literar, a semnat versurile n`t`r`ului c\ntec. Probabil c`, nevoit s`-l remunereze pe Baniciu, impresarul n-a mai avut m`run]i[ pentru un textier profesionist [i de-aici beleaua

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Diana nu-[i mai aminte[te de Mutu lui Miu

Cum s`-]i zic, fat`, e na[pa. La ce salarii au fotbali[tii no[tri, nu po]i face carier` \n muzica din Romnia.

indexul evenimentelor mondene

credincio[ii din r\ndurile din fa]`. La acea dat`, Diana era cuSoso facem plat` oficial cu nepotul lui Gigi [i mai lat`! Becali, Lucian. Care, probabil, \n Libertatea dezv`luie c` Soso s-ar De c\nd i-a f`cut Mutu ditamai timpul `sta s`rb`torea la st\na lu putea \ntoarce \n Big Brother 2, iar capul mare cu poeziile alea din unchiule]u, cu mielul, de unul Eminescu, Diana Munteanu de la singur. Soso a precizat: Dac` poporul vrea sex, trebuie s` i-l oferim. S\nt MTV are unele probleme de mecurios ce fel de sex o s` ne ofere morie. C`, na, \ntr-un cap blond Soso \ncep\nd din prim`var`: sex la mai mare, probabilitatea ca neuveceu, cu finalizare de unul singur, ronii s` se intersecteze e mai pe capac, sau sex pe bani \n parmic`, chestie din cauza c`reia are carea de la Big Brother, a[a cum de suferit [i memoria. A[adar, e vrea poporul romn care moare de mare nevoie acum de un implant Ascult\nd \n zilele Cr`ciunului de silicon la creierul mic, fiindc`, refrenul difuzat obsedant Vom fi foame? iat`, Diana tocmai ce-a declarat, iar`[i unul, vom rena[te din nou, Andreea a ie[it \n Evenimentul zilei, c` n-a fost ne-am minunat de dou` ori. O niciodat` cuplat` cu fotbalistul Iu- dat` g\ndindu-ne din ce picior de din poli-position lian Miu. Chestie de memorie, plai o fi r`s`rit textierul care a Andreea Marin s-a hot`r\t: nu mai cum v` spuneam. C`ci Diana chiulit de la ora de limb` romn` pleac` la Polul Sud, pe urmele lui nu-[i mai aminte[te, cu sigu- \n care \nv`]`toarea trebuie s` fi Emil Racovi]`. |n compensa]ie, aventuroasa Andreea ar putea urca ran]`, c` anul trecut Iulian Miu vorbit despre pleonasmul groera at\t de prins de rela]ia lor \nc\t solan, [i a doua oar` \ntreb\npe Everest, cu parapanta, [i ar a dus-o [i la biseric`. Ei, nu ca s-o du-ne c\]i bani o fi primit Mircea putea cobor\ de-acolo cu coarda ia de nevast`, ci ca s` ia lumin`, Baniciu, folkist cu pedigree imelastic`, pe urmele Mihaelei fapta consum\ndu-se de |nviere. presionant, ca s` accepte s` inR`dulescu. P\n` la urm`, n-au luat nici m`car terpreteze cover-ul de sezon cu Radu Gagiu a ie[it lumin`, fiindc` s-au retras unde- text t`l\mb, al`turi de to]i pu[tanii de prin c`r]ile locului va \n fundul bisericii, \n penum- impresaria]i de funda]ia Phoenix: br`, discret. Unde, \n timp ce el o Silvia {tef`nescu, Rafael, Marcela Senza]ional: Radu Bolgiu, celebrul pip`ia (bul`nea, pentru cititorii Buruian [i alte nume sonore, dar ho] de ma[ini [i primul iubit celecare-au deschis mai t\rziu cartea necunoscute ale muzicii pop. La bru al Alexandrei ex-Mutu, a fost de rug`ciuni), neprih`nita se juca cea de-a doua \ntrebare nu am \mpu[cat \n cap de c`tre poli]i[tii de-a Vasilic` deranj\nd cu hlizeala aflat \nc` r`spunsul, dar, \ntruc\t spanioli! Totu[i, totul s-a petrecut

Cin rena[te azi din nou, m\ine va rena[te-un bou

Oana S\rbu a interpretat un mega-rit vechi


Oana S\rbu (diva din Liceenii, cu care mul]i dintre noi am avut \n copil`rie vise erotice de-alea uteciste, \n care se f`cea c` o ]inem de m\n` la careu, \n recrea]ie; eh, ce vremuri!) a reu[it s` c\nte din nou! Evenimentul a avut loc pe 6 ianuarie, la Hotelul Sinaia (din Sinaia, ca s` nu existe dubii) unde 450 de ru[i, ucraineni [i moldoveni care s`rb`toreau Ajunul de Cr`ciun pe rit vechi au asistat entuzia[ti la un recital-maraton al Oanei S\rbu, aprinz\nd care brichetele, care lum\n`rile, care dinamitele, fiecare dup` nervi [i posibilit`]i. Momentul culminant al petrecerii a fost la dou`[pe noaptea, c\nd Oana s-a scuzat c` nu mai [tie cum se zice Cr`ciun fericit! \n ruse[te, de[i rusa a fost cea de-a doua limb` din [coal`. Bine c` nu era [i profa Isoscel de fa]`, c` o punea s` vin` tuns` [i cu p`rin]ii la urm`torul concert! Recitalul a continuat cu mai multe mini-

Diana Munteanu, o admiratoare a fotbalului intern care a selec]ionat mai mul]i juc`tori dec\t Blni [i Iord`nescu la un loc
recitaluri \n italian`, spaniol` [i portughez`, dup` fiecare dintre acestea Oana d\nd iama \n public cu un teanc de CD-uri, cu inten]ia de a le vinde. F`r` nici un succes, \ns`, c`ci [i publicul \ncerca din c\nd \n c\nd s` dea iama pe scen` ca s`-i v\nd` c\te-un fierb`tor de cafea, b`nuind probabil c` Oanei i se trage de la nesomn. ca [i viitoarea doamn` doctor {tefana Zamfirescu, fiic` a rectorului din c`s`toria mult anterioar` cu actri]a Valeria Sitaru, s` primeasc` dup` ce \mbrac` halatul alb al culturii contracte artistice la fel de generoase pentru promovarea contra cost a vreunui talisman minunat ce scap` nordul de maladia pilelor, rela]iilor [i nepotismelor.

prea repede pentru gustul Alexandrei: dac` l-ar fi prins, poli]i[tii romni i-ar fi cerut lui Bolgiu ni[te autografe, odorizante de ma[in` [i capace de ro]i de la Porsche, [i-abia apoi l-ar fi \mpu[cat \n cap, cu dou` sticle de vodc`.

Tatoo-ul lui Mutu e Isus!


La salonul Fashion Tatoo, al lui Marius Niculae, Adi Mutu [i-a \mbog`]it colec]ia cu \nc` dou` tatuaje: numele lui Mario, scris pe spate, [i numele lui Isus, scris \n limba arab`, pe bra]ul drept. Ar mai avea loc \nc` dou`, pe bicep[i: unul cu Dumnezeul evreilor, \n tricoul lui Buddha, [i-nc` unul, \n stil bizantin, cu Alexandra [i pruncul.

Hai, signore, nu m` mai \ntreba ce fotbal [tie b`iatul `sta. {tie! P`i, matale ai habar cu ce gagici umbl`? A fost prietenu lu Andreea Raicu. Cum s` n-o [tii? Colega lu Cristina Stamate de la Ce vor fetele...

Doctorate de schimb
Abia ne reveniser`m din uimirea ve[tii c` madam C`t`lina Musta]`, nevasta lui Florin Zamfirescu, rector al Academiei de Art` Teatral` [i Cinematografic`, [i-a dat cu brio doctoratul, c` ne-a lovit \n moalele invidiei [tirea c` [i fiica aceluia[i rector, {tefana Zamfirescu, doctorandizeaz` de zor [i are [anse babane s` fie \n cur\nd tanti actri]a-doctori]a. La scurt timp dup` ob]inerea titlului academic pe care, iat`, indivizi mai publica]i, precum Adrian P`unescu, nu s\nt \n stare s`-l capete , dr. C`t`lina Musta]` a desf`[urat cu succes o campanie publicitar` pentru inelul-p`c`leala-minune, care o dat` \n[urubat pe falang` te scap` de rele, negi, hemoroizi [i ejaculare precoce \n familie. A[tept`m cu nesa] mic[orare a por]iilor, dup` ndelungi parlament`ri. Gazda ne-a spus c` a avut [i musafiri cu mai mare apetit. Ne-am cam f`cut de ru[ine. n ziua plec`rii a nins. Dac` ningea cu cteva zile nainte, nu mai puteam scoate ma[inile din curte. Dar, la ct am mncat, era u[or s` ajungem la [oseaua principal`; ne rostogoleam! Bursucul gastric Buc`t`rie: DDDD ; pre]:

Chivu nu poate s` respire f`r` O-zone


Cic` era la un moment dat Cristi Chivu \n Romnia, \n Bucure[ti. {i cic` merge [i el, ca tot omu cunoscut de popor, \n ora[, s` se distreze. P`i, [i unde s` se duc`? S-a dus \n clubul The Office, ca s` asculte ni[te muzic` modern`, pus` de DJ. Ei, aici e aici. Pentru c` trebuie s` facem lumin` \n problem`: ce \n]elege Chivu prin muzic` modern`. Chivu s-a dus la DJ [i i-a cerut o dedica]ie, [i anume o melodie de-a forma]iei O-zone. Evident, contrastul puternic cu muzica tradi]ional` din Office a st\rnit uralele [i huiduielile mesenilor, dar ce conteaz` asta c\nd ea nu r`spunde la SMS [i tu \i scrii at\t de des? Veninul [i c\nepa

Direc]ia 5 [i frec]ia de Lesko


VIP e de p`rere c` Anna Lesko are o aventur` cu Marian Ionescu de la Direc]ia 5. Poate tocmai din acest motiv au plecat \mpreun` \n turneu: s` nu-i surprind` Columbeanu c\nt\nd \n baia lui de la Snagov, printre lum\n`rele parfumate [i b`rcu]e cu motor.

Isus, [i jos!

Giovani Becali [i Cristi Chivu, convin[i de zicala fotbali[tilor antici: Toate drumurile duc la A.S. Roma

Localul b`lan
Mul]i ]`r`noi aleg agroturismul
Mult` dreptate se mai risipe[te prin zicale! Cine a spus c` avem o ]ar` frumoas`, p`cat c`-i locuit`! nu [i-a r`cit gura de poman`. Eu a[ mai nuan]a un pic zicala: p`cat c`-i vizitat` de turi[ti romni. Am fost, de Revelion, o s`pt`mn` la Bran, s` gust din frumuse]ea angelic` a zonei Dracula. Nu m` refer, desigur, la romnii civiliza]i, a[eza]i, cu bun sim], veni]i ca [i mine la odihn`. M` leg de cei care nu au renun]at la manele [i, de[i nu era var`, umblau cu geamurile deschise ca s` ias` v`ic`relile lui Gu]` [i Vijelie peste noi. E clar, de S`rb`tori, Branul devine ora[, cu mul]i mahalagii. Chiar lng` noi au stat ni[te b`ie]i la care, pentru a le mai lua sticla de la gur` [i difuzoarele de pe geam, am chemat jandarmii! Bun, mi-am v`rsat

amarul, acum s` vedem ce facem cu mncarea. La agroturism exist` posibilitatea s` iei cazare f`r` mas` [i cazare cu demi-pensiune. Cine ia pensiune complet` ori e incon[tient, ori face cur` voluntar` de ngr`[are. {i la pensiuni se poate, dac` dai peste una cu prea multe camere, ca masa s` fie alc`tuit` din bucate de la supermarket. Dac` e[ti norocos, prinzi bucate g`tite din materie prim` de cas`, f`r` Euri, f`r` coloran]i [i conservan]i. Pentru c` am c`utat cu aten]ie, am avut noroc. Am stat la pensiunea doamnei Elena care, pe lng` c` e o gospodin` foarte bun`, curat`, e [i buc`t`reas` de

profesie. Am reu[it cu greu s` facem fa]` atacurilor culinare. {i demi-pensiunea (mic dejun [i cin`) ni s-a p`rut prea mult. Iar n noaptea de Revelion am oprit atacul nainte de friptur`, imediat dup` p`str`v. Minunat p`str`vul, proasp`t, luat de la o p`str`v`rie din zon`. Splendid. Sarmalele [i friptura le-am programat pentru a doua zi, cnd le-am nghesuit ntre mic dejun [i cin`. Din meniul casei trebuie s` pomenesc [i despre crna]ii de cas`, unii afuma]i [i apoi pr`ji]i, al]ii proaspe]i [i pr`ji]i. Ca s` nu rupem definitiv prietenia [i colaborarea cu ficatul propriu, am reu[it s` ob]inem o

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

; WC: .

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

13

dosarele hardcore Andreea Liptak a luat un Spiridon de n-o mai doare capul!
B`ie]ii din redac]ie s\nt d`r\ma]i. |i v`d merg\nd cu greutate pe holuri, cafeaua pe care o face doamna Maria nu mai e la fel de dulce pentru ei, nici dup` fetele de la marketing nu mai \ntorc capul a[a cum o f`ceau alt`dat`. Motivul triste]ii lor nem`surate? Una dintre colegele lor de breasl` preferate de la PRO TV, Andreea Liptak, nu mai este liber`! Ba din contr`: ea a \nceput s` g\ndeasc` liber, pe Calea Victoriei, al`turi de R`zvan Spiridon, [tirist de forma]ie sportiv` la B1 TV (ex-PRO TV). Leg`tura lor de suflet este recent`, dar cu trupul de voleibalist (trecut pe la Dinamo) al lui R`zvan, b`nuim c` nu s-a oprit aici, am zice chiar c` dimpotriv`. Explicabil: anul trecut, Spiridon a divor]at de numita Monica (voleibalist` [i ea, dup` c\te am \n]eles noi, care nu ne pricepem dec\t la fotbal [i ping-pong), iar singur`tatea nu-i pria la organism. C\t despre Andreea, corespondent` de mare efect vizual la {tirile PRO TV, am aflat lucruri la fel de interesante: c` e din Arad, c`-i plac b`ie]ii de la U2 [i Depeche Mode, c` \nc` din copil`rie \[i dorea s` devin` pilot de avion, scafandru, speolog, astronaut, marinar, pompier, astronaut [i c` prietenii \i spun unguroaica. Dar b`ie]ii din redac]ie

VIP-ude la cablu

b\rfe din televiziune

Robocop nu b`tea apa \n piuli]`


S`pt`m\na trecut`, cel mai celebru ho] de ma[ini din Romnia, de la Terente \ncoace, Radu Bolgiu, acest Nicholas Cage al Gone in 60 seconds with the Dacia, a suferit ni[te \mpu[c`turi \n cap \n momentul \n care poli]ia spaniol` l-a prins la lucru. Iat`, pe scurt, povestea vie]ii lui Radu, zis Robocop. Radu [i-a descoperit pasiunea pentru ma[ini furate pe vremea lui Ceau[escu. A[a a \nceput. C\nd tat`l s`u a r`mas f`r` bara din fa]` la Dacie, micul Radu le-a zis prietenilor: Hai s` mergem s`-i facem rost lu tati de o bar`. {i au f`cut rost, \ntr-o noapte. Cine fur` azi o bar`, m\ine scoate jeepanu din ]ar`. Porecla de Robocop vine de la groaznicul accident pe podul de la Cernavod`, cu un Mer]an furat. |n urma accidentului, o bun` parte din fa]a lui Radu a luat-o spre spate. Figura i-a fost pus` la loc cu ajutorul unor [uruburi de o parte [i de alta a fe]ei, \n zona t\mplelor. Pasiuni: Alexandra Mutu, cocaina, vilele din Spania, ma[inile scumpe (ale altora), prietenii (Nicu V`c`roiu, Monica B\rl`deanu, Radu Budeanu redactor-[ef Star etc.), clien]ii (unii chiar cunoscu]i prin Romnia). Cum ziceam, Robocop tocmai a primit ni[te gloan]e \n cap, trase de nemiloasa poli]ie spaniol`, dar n-a murit. Se pare c` [uruburile alea \ntr-adev`r i-au fost de folos, chiar dac` \i lipsea o piuli]`. Ulciorul nu Mercedes la ap`.

nici nu vor s` aud` de ce. Doar [ti]i ce se spune despre unguroaicele altora. Biroul de moravuri u[oare

Dialoguri despre Platon, tr`iri miraculoase [i [osetele lui Ion Iliescu

Din bucata mea de p\ine, am furat un pom [i-un c\ine


|nc` o dovad` irefutabil` c`-n ]ara asta toat` lumea fur`: afl`m c` Anna Lesko, iubita unui miliardar care, totu[i, a c\[tigat destul, i-a sustras Cristianei R`du]` o idee de videoclip de c\teva mii de parai! Aia cu o c\nt`rea]` vaporoas` care plimb`, \ntr-un decor foarte vegetal, un c\ine tembel genial! [i se face c` c\nt`. Chestie care apare fix \n videoclipul piesei Inocentza, compus` de Costi Ioni]` (care, la r\ndul lui, a [utit cel pu]in o pies`, aia pe care a trimis-o cu nesim]ire maxim` la Eurovision, anul trecut). Deposedat` de m`rea]a idee, Cristiana R`du]` n-are dec\t s`-i comande miliardarului ei so], Costel Bobic, un alt videoclip foarte scump, sau m`car un c\ine mult mai mare dec\t al Annei, ca s`-l mu[te de jugular` pe Costi Ioni]`.

Loredana: Filosofia e mai mult trup sau mai mult suflet. E mai mult suflet.
America v`zut` de mine este materialist-virtual`. Acolo materialismul sus]ine virtualismul [i invers. Valoarea transcende materialul n virtual [i dispare, multiplicndu-se la infinit cu acela[i pattern. textul este scris de Loredana Groza [i poate fi citit integral n VIP. Ni s-a p`rut interesant, lui Drago[ Vasile [i mie, un dialog cu Fata cu [osete de diamant pe teme privind suprarealism, postmodernism [i cntat lui Iliescu de ziua lui. E o viziune intelectualist` a Loredanei. }i se pare? Am vrut doar s` vorbesc despre lucruri pe care le simt [i pe care, n mod normal, a[ putea s` le spun. Snt senza]ii pe care nu le po]i exprima numai cnd le scrii. Pentru mine scrisul e altfel dect cntatul. Scriu n func]ie de inspira]ie, nu scriu niciodat` la birou, sau ntr-un cadru organizat. Din contra, scriu cnd simt nevoia, ca o spovedanie ce-o a[tern hrtiei. Am un caiet ce-l ]in la capul patului [i se poate ntmpla diminea]a, se poate ntmpla noaptea, la cinci dup`-amiaza, poate veni oricnd muza [i pot s`-mi decodific astfel sentimentele ce le am n momentul respectiv. De unde ncepe filosofia pentru tine? Nu [tiu asta, e ca un fel de dorin]` de a intra n propria personalitate. Filosofia e mai mult trup sau mai mult suflet. E mai mult suflet. E un dialog cu propriul suflet. De multe ori m` reg`sesc tr`ind automat dup` cli[ee [i, atunci cnd scriu, evadez din toate astea. Ai citit filosofie? Am citit. Ce preferin]e ai? Pe Baudrillard l citesc cu foarte mult` empatie. Pe Ortega y Gasset, la fel. Am ncercat s` m` aventurez n meandrele filosifiei clasice, Platon, Socrate... Thomas Mann nu mi-a fost str`in, prin Muntele vr`jit, Doctorul Faustus, c`r]i ce m-au atras prin profunzimea [i mesajele subli-

Da, e adev`rat, s\nt pasionat` de filozofie. {i, dac` vre]i s` [ti]i, visul meu e s` c\nt la banchetul lui Platon.

Loredana Gnoza, o filozoaf` care s-a lansat cu metafizicul ei apetisant


minare care le transmit. Ce reprezint`, pentru tine, pe[tera lui Platon? Pur [i simplu, din punctul meu de vedere, este ideea de a putea s` te prive[ti n perspectiv`, din interior [i din exterior, [i de a-]i lega eul cu tot ce e n afara ta. Dar nu e o risipire a eului? Nu, din contr`! Dar cazi n conjunctural! De multe ori g`se[ti firul care s` lege toate astea, snt momente de gra]ie ca-n orice lucru din via]a asta. Snt momente cnd tr`irile, gndurile se leag` miraculos [i ]i dai seama c` exist` momente n care po]i n]elege orice [i momente n care po]i fi ecranat, cantr-o pe[ter` sau un spa]iu nchis, f`r` putin]` de a comunica cu exteriorul. Important este s` ndep`rtezi orice lucru inutil ce se aga]` de tine. Postmodernismul, cel care ne este mai aproape dect Platon... Sau Plotin, sau Socrate... Postmodernismul presupune tocmai diversitatea... E un mozaic. Eu snt Loredana, tu e[ti Eugen... n aparen]`, comunic`m prin mijloace universale: limb`... Dar comunicarea este oricum un e[ec...

E[ec, dar mereu un pas nainte. Fiindc` niciodat` nu n]elegi pn` la cap`t, dar tocmai asta-i pl`cerea de a te aventura n a g`si un anume final [i de a te afunda. Cred c` fiecare moment de c`utare e un pas nainte. {i de multe ori ncerc`rile de a g`si un r`spuns la o ntrebare per- De c\nd a intrat Gigi Becali \n politic`, oile au \nceput s` spere \ntr-un sonal` ajung ntr-un punct, azi, viitor mai bun. Dar nu numai ele, sireacele, ci [i fotbali[tii. Care, iar mine merg mai departe, n dintr-o inocen]` monosilabic`, specific` meseriei, sper` deja c`, dac` punctul b, [i poate ntr-o zi aceas- Becali va intra \n Parlament, nu-i va mai sili nimeni s` pl`teasc` t` configura]ie se leag`. aberantele impozite la stat sau s` emit` mai mult de patru predicate E[ti materialist-virtual`? consecutive la Procesul etapei. Mult mai interesant este, \ns`, ce Cred c` da. Termenul n sine sper` fo[tii fotbali[tii, actuali oameni de afaceri, c`rora `[tia mici li e o joac` pn` la urm`, am ncer- se adreseaz`, dintr-un maxim respect, cu tradi]ionalul Nea Gigi sau, cat s` exprim o stare ce am a- cazul care ne intereseaz`, Nea Nicu. |n acest sens, umbl` vorba c` vut-o ntr-o zon` foarte nde- Nea Nicu Ghear`, fostul accelerat pitic din Giule[ti [i actual pre[ep`rtat` de noi, care e America, dinte al Asocia]iei Fotbali[tilor Romni, este interesat de o asociere spa]iu ce m` [ocheaz` de fiecare cu Gigi Becali la Universul TV. Vorb` s` fie, c` banii nu-s o problem`, dat`. America e un organism viu cine [tie cunoa[te. {i, dup` cum ne-a demonstrat \n repetate r\nduri, ce mereu [i modeleaz` formele jup\nul Ghear` s-ar descurca admirabil [i la capitolul vedete. Imagi[i de fiecare dat` m` surprinde. na]i-v` doar ce audien]e ar face, \n Universul lui Gigi Becali, un Armand Assante Show, [tirile de la ora 5 cu Delia de la N&D [i Roman Ce presupune? Virtualismul este o lume care Polanski sau un matinal electrizant, transmis la \nchiderea programun aparen]` e o realitate. M`- lui din Space, de Adi Mutu, Timeea Kali [i solistul vocal de la nnci, iube[ti, dar vrei s` fii sigur Simply Red, corespondentul nostru special de sub mas`. c` mncarea nu a aditivat`, c` femeile nu snt artificiale, c` muzica nu e procesat`... Atunci, de ce dracu i-ai cntat lui Iliescu? Ve[ti bune: {erban Huidu [i-a deschis un salon de masaj \n Bucure[ti, Fiindc` e pre[edintele Rom- ca tot romnul \ntreprinz`tor. Localul, unde maseaz` speciali[ti \n domeniul mu[chilor anchiloza]i, se nume[te Coquette [i se \nal]` niei... {i c` are datorii Adrian spre chivernisirea st`p\nului pe Calea 13 Septembrie, deci bravo lui, Srbu cu PRO TV-ul lui cu tot! c` nu e a[a de departe de redac]ia noastr`. Am auzit c` primul care Nu, nu, nu, te contrazic. Nu e \[i deznoad` aici oasele este chiar patronul Huidu, pe care \l prima oar` cnd i cnt lui Iliescu! \ntreb`m, pe aceast` cale, dac` face discounturi pentru ziari[tii care Dar nu acum, cnd are [i-au sucit g\tul uit\ndu-se la emisiunea lui, dup` bebelu[e. Srbu datorii. Despre asta nu [tiu [i nu m` intereseaz`. Nu crezi c` ai fost folosit`? Au venit [mecherii de la {tiri Zilele trecute, Monica Tatoiu, directoarea de la Oriflame, [i-a anun]at [i au zis: ce s` facem? \n pres` retragerea de pe micile ecrane ale patriei. Vestea, nu [tim de Nu, nu, a fost sigur o idee, eu ce, ne bucur` nespus, dar [i mai mult legenda care circul` pe margica artist` am acceptat acest sce- nea ei [i a ultimei emisiuni Ce vor fetele, co-prezentat` de Monica nariu. E pre[edintele, e ultimul Tatoiu. Figuran]ii [i echipa din platoul Prima TV, care asistaser` cu mandat! E omagiul meu, fiindc` peste o s`pt`m\n` \n urm` la filmarea ultimei edi]ii cu Tatoiu \n n general e o lips` de respect n echip` (invitat Costi Ioni]`), descriu cu o savoare suspect` un bizar Romnia! episod digestiv petrecut la \ncheierea ostilit`]ilor. C\nd, vizibil afecErai fata cu [osete de dia- tat`, cic`, de presta]ia manelistului, madam Tatoiu s-a deplasat premant, n-aveai nevoie de [o- cipitat la veceu [i, cum se spune, a dat la boboci p\n` i s-a acrit. Nu [tim cum a reac]ionat Costi Ioni]`. Tot ce putem spera, de dragul setele bol[evice de ln`! Cred c` e[ti prea dur! Eu nu fac s`rmanei bolnave, e c` manelistul stomatolog nu [i-a dat seama la nimic f`r` s` m` implic! Dac` mie timp c` tot ce vor fetele \n astfel de situa]ii e s` le ]ii, cum se mi se spune s` merg pe Lun` [i s` obi[nuie[te, de frunte. cnt, pot spune da sau nu. Regia Apa-Supernova Eugen ISTODOR

La vremuri oi, patroni noi

Transmitem un masaj pe aceast` cale de la Huidu

Ce fac fetele dup` ce vor cu Costi Ioni]`

14

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Kamer` contra kamer`


Prietena mea e o fiin]` care nu poate sta locului. Hai s` mergem la munte, hai la mare, vreau \n Croa]ia, ba la Praga, hai \n Germania! S`pt`m\na trecut` mi-a ar`tat site-ul www.homeexchange.com. A]i auzit vreodat` de conceptul Home Exchange? Eu nu, \ns` americanii \l practic` de cel pu]in 10 ani. Se-nt\mpl` a[a: vre]i s` pleca]i \n concediu, a[a c` locuin]a v` va r`m\ne goal` pe perioada celor dou` s`pt`m\ni, o lun` de vacan]`. P`i, [i-atunci n-ar fi mai bine s` o foloseasc` o familie de str`ini care vrea s` vin` \n concediu tocmai \n ]ara ta? Pe gratis, normal. Doar [i voi pute]i

s` v` duce]i dac` vre]i s` sta]i \n locul lor. Site-ul nu face dec\t s` asigure \nt\lnirea cererii cu oferta. Mie mi-au r`mas ochii la o cas` \n Hermosa Beach, pe malul oceanului, 3 dormitoare, 3 b`i, calculator cu Internet, cablu, DVD, Volvo XC90 \n garaj. Pe de alt` parte: cas` de nefum`tori [i posesori de c\ine mare, labrador, de care trebuie s` ave]i grij`. Nu ar fi fost rea nici cea din Barbados, la doar patru camere, a unei familii care vrea la schimb Roma, Vene]ia sau Floren]a. Doar c` e valabil` pentru iulie 2005. |ncerc s`-mi imaginez ce afacere pentru Home Exchange ar fi numai plecarea \n concediu a lui Adrian N`stase. V` da]i seama? {apte case libere dintr-un foc! C\teva plec`ri ar putea revo-

lu]iona turismul \n Romnia.

6:6, transport`-n cas`!


Bun, dac` tot v-am oferit solu]ie pentru cazare gratis, acum doar n-o s` v` apuca]i s` pl`ti]i transportul... O variant` ar fi s` arunca]i o privire pe www. hitchhikers.org site-ul autostopi[tilor de pretutindeni. Are o versiune [i \n romn`. Aici posteaz` cei care efectueaz` c`l`torii \n afara grani]elor [i

c`rora le mai r`m\n locuri libere \n ma[in` pentru ia-m`, nene!. Uite, de exemplu, s\mb`ta trecut`, Ibrahim Yusuf, nefum`tor, a plecat din Amsterdam c`tre Malaga cu 3 locuri goale \n ma[in`. Iar mar]i domni[oara Gretha a plecat din, m` scuza]i, Chur (Elve]ia), a[a scria, spre Utrecht (Olanda), cu dou` locuri libere. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

s Eu sunt de p`rere c` din moment ce omul este cea mai puternic` verig` a lan]ului trofic, restul animalelor [i plantelor exist` doar pentru a ne hr`ni pe noi. De aceea, toate ac]iunile de genul Opri]i m`cel`rirea potrnichilor sau Salva]i varza ro[ie m` enerveaz` r`u de tot. Mai nou www .sorrycow.com, am g`sit pe Internet un site, www .sorrycow.com, \n care omenirea mnc`toare de carne de vit` \[i cere scuze de la vaci pentru c` le omoar`. Am semnat [i eu (la mi[to, bine\n]eles), dar m` \ntreb: dac` vacile ar mnca oameni, [i-ar cere scuze? s Nu [tiu dac` v-am mai povestit despre teoria mea, cum c` SUA conduc lumea din umbr`, folosind armata [i serviciile secrete ca s` d`rme conducerile statelor lumii [i s` instaureze guverne-marionet`. {tiu c` nu prea aveam dovezi, dar situa]ia s-a schimbat de cnd am g`sit pe site-ul CIA lista complet` a tuturor conduc`torilor de ]`ri de pe P`mnt, la

ww w.cia.g ov/cia /publicat ions /chief s. ww w.cia.g ov/cia /publicat ions /chief s.

s Omenirea evolueaz`. Progresul este mai inevitabil dect mandatul de pre[edinte al lui Adrian N`stase. Fiecare zi aduce noi [i noi inven]ii care s` ne \mbun`t`]easc` standardul de via]`. Apar produse care s` ne fac` mai ferici]i. Mai frumo[i. Mai atr`g`tori. Mai ]ine]i minte glumele cu fabrica de tuns ou`? Ei bine, nu mai este o glum`. Pentru c` \n anul de gra]ie 2004 s-a pus \n vnzare aparatul de tuns, m` scuza]i, ou`. Pentru comenw ww.ballt rimm er.com. zi [i informa]ii, w ww.ballt rimm er.com. s B`rba]ilor le plac femeile. Bine, nu orice fel de femei, desigur, ci femeile cu chestii mari. Sau lungi. Ca, de exemplu, femeile cu p`r lung. Sau cu picioare lungi. Sau cu gene lungi. Sau cu gtul lung. Sau cu degetele de la picioare lungi. Pe bune, exist` b`rba]i cu o pasiune nebun` pentru femei cu degete foarte lungi la picioare. Altfel nu ar exista un site dedicat www.g eoci ties .com / acestei categorii speciale de femei, la www.g eoci ties .com /

t winthrop/long .html. t winthrop/long .html.

Net plus ultra

Senza]ional:

|ngerii au, \ntr-adev`r, sex!


E foarte bine, desigur, c` \ngerii continu` s` se men]in` \n aten]ia opiniei publice din Romnia! La scurt timp dup` apari]ia volumului Despre \ngeri, de Andrei Ple[u, un magazin de artizanat din Sighi[oara a rezolvat definitiv, se pare, chestiunea sexului \ngerilor. |n vitrina acestui magazin au fost z`ri]i doi reprezentan]i ai sexului p\n` mai ieri incert, \n dou` ipostaze relativ diferite, dar care spun, totu[i, destul de mult despre ceea ce se poate \nt\mpla, [i chiar se \nt\mpl`, \ntre scuza]i expresia! picioarele \ngere[ti. Ei bine, stima]i cititori, sexul \ngerilor exist`! El are forma unei lum\n`ri bine crescute, este de culoare verde deschis [i, dup` toate aparen]ele, aduce mai degrab` cu sexul de-al doilea \nger din imagine o v\nz`toare dr`gu]` care s`-i b`rb`tesc. Nu [tim prin ce min- i-a c`zut la picioare, \ns` putem ridice \ngerului sexul la loc. Mo[ |ngeril` une dumnezeiasc` sexul celui presupune c` oric\nd se va g`si

Precum \n cerb, a[a [i pre p`m\nt


Indicator din jude]ul D\mbovi]a care descrie cu lux de am`nunte un fapt de via]` [i de moarte [i o ecua]ie simpl` doar \n aparen]`. |n substrat, ecua]ia are, ]in\nd cont de evenimentele recente, o mare necunoscut`. Dac` [tim c\]i kilometri s\nt \ntre cerb, c`prioar` [i v\n`tor, r`m\ne s` afl`m care este distan]a p\n` la ou`le celui din urm`. Ar mai fi de aflat [i cine a tras, dar a[a ceva nu se cere nici m`car la ciclul de avansa]i. De avansa]i \n grad. Copiii c`pitanului Grad

RECLAMe de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

15

v-am print, vr`jitoarelor


Cina cea de faim`
Eheheee, ce vremuri mi[to tr`iam pe c\nd tr`geam cu coada ochiului \nfometa]i la Cina cea de tain` color din sufragerie [i priveam cu religiozitate la Diamantul alb-negru de pe servant` unde John Wayne se-mpu[ca cu indienii \n mari filme western sau Humphrey Bogart se giugiulea cu Ingrid Bergman. Acum, mai nou, \n vremuri de advertising, c\nd broasca ]estoas` bea bere, ur[ii polari cola [i cameleonii ketchup, vedetele Hollywood-ului de ce n-ar pune [i ele de-un picnic \ntr-o icoan` cu Iisus, c` doar, vorba aia, ce e celebru, bogat [i f`r` E-uri [i lui Dumnezeu \i place. Marlon Brand

Sportul scuz` mijloacele


Pia]a romneasc` a preg`tit 2 noi produse n edi]ie aniversar`, pentru a s`rb`tori evenimentele sportive ale anului: calificarea Romniei la Campionatul European de Fotbal de sufragerie si Olimpiada sexului de var`. Prima competi]ie se desf`[oar` n papuci de cas`, iar juc`torii se ntrec mai nti ntr-un meci psihologic, unde njur`turile [i amenin]`rile s\nt imprimate pe cartona[e negre [i s\nt ag`]ate de papucii adversarului la intimidare. Cartona[ul pe care l vede]i provine dintr-o familie obi[nuit`, care a trecut la represalii verbale: dac` nr. 46 amenin]` c` FUTE, adic` fu te nu glum`, NENZHOU, care probabil e ]inut pe post de rezerv` [i prin urmare e mai frustrat, fute direct shoe factory [i c[tig` astfel, fiindc` echipa nu mai are de unde s`-[i procure papuci. n ce prive[te bricheta olimpic`, aceasta se va aprinde la nceputul verii de c`tre un campion al firmei Futai, iar flac`ra va fi acompaniat` n permanen]` de laserul albastru intermitent al antenei, semnul clar [i

vizibil (n discotec`) al nceputului Jocurilor Erotice de Var`. Sex-shop [i-a[a!

condica de sugestii [i reclame


Ciunga d`uneaz` grav maturit`]ii
Pe lng` celebrele m`rci Suni, Parasonic, Rebac, Adibas, au ap`rut pe pia]` unele la fel de originale, la ]ig`ri. }ig`rile respective s\nt recomandate copiilor cu vrste de peste 5 ani, care [tiu deja ce nseamn` s` tragi n piept pe cineva. Nu v` enerva]i prea tare dac`, oameni n toat` firea, v` p`c`li]i [i n loc de Marlboro v` trezi]i c` a]i luat Marboy. Molf`i]i guma de mestecat din interior, c`ci a[a ceva con]in pachetele Marboy, Royman [i Wasgoy. Cteva ]epe din astea, repetate, pot fi o metod` bun` s` v` l`sa]i de fumat. Sper`m totu[i s` nu apar` n curnd [i pachete de prezervative de juc`rie, pentru copii, care s` le imite pe cele pentru adul]i. C` de anumite lucruri chiar nu e indicat s` te la[i. P`pu[a Barby gonflabil`

abera]ia de libertate
Carlos {acalul se mut` [i c\[tig`
M` numesc Neculai Abinladeni]ei Jr., v` sun de la Sindicatul Liber al Terori[tilor. Insist s` \nchiriez garsoniera, de[i \n]eleg c`, m` rog, chiar \ndr`zni]i s` ave]i obiec]ii?! UE sau a unui pre[edinte din America de Sud, [i s` se uite la ei doar cu ochiul liber? Trupele Anti-Teo Show

Ridric`-m` la cer
La felul 2, nve]i s` fii pilot de Formula 1

Oana f`c`toare de minuni

Vrem doar s` le oferim cotizan]ilor no[tri un loc \n care s`-[i petreac` \n mod c\t mai pl`cut concediile, un fel de vilu]e de vacan]`, dup` model bugetar. |n locuri pitore[ti, cu vizion`ri [i expozi]ii \n aer liber, s` mai uite de slujb`. Pot ap`rea [i oferte speciale de odihn`: v` da]i seama ce reconfortant ar fi pentru un terorist s` prind` un concediu de Revelion sau de Cr`ciun, \n zona Guvernului, cu o vizit` oficial` a unui oficial NATO, a unui comisar

S` mai spun` cineva c` femeile trebuie s` stea numai la crati]`, c` nu s\nt bune la Dragostea mea brunet`, miniona mea, [oferie, c` ncurc` circula]ia! Dac` vi]a mea de vie... c\t` sensibilitate, c\t` suferin]` transpir` prin rotunjimile num`rului t`u de celular! Gata, pe mine m-ai convins! Mai r`m\ne ca orgoliul meu brunet [i voinic, maxim 48-49 ani, s` te contacteze pe mobil la sf\r[itul s`pt`m\nii ca s`-]i propun` o chestie. Dac` vrei, bine. Dac` nu, [oferi]ele respective au f`cut cursuri la Fasole, putem avea cel pu]in garan]ia c` nu mai d`-te-n bradu mea de-aici! Vi]` vercea vor mai circula ncet-ncet, cu viteza melcului. Vor rula pe str`zi... ca vntu! Jack [i v\jul de fasole

Adic` nu Dumnezeu. Conducerea. n afi[ul pus de firma de prest`ri servicii funerare Anthony exist` mult` via]`. Ma[inile nu merg nici la galop. Nici la pas. Propunem s` se precizeze clar n afi[ ct de repede merg aceste vehicule. ntruct limita de vitez` transport om n viu este de 50 n ora[ [i 90 pe na]ional`, la cte minute de la deces poate fi plns de rude, c`delni]at de pop` [i urcat la cer. Mor]ii cu mor]ii, vehiculele cu vii. Pro Mortor

16

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`
Avem echip`, avem avere
|n ultimul num`r din anul trecut, Yasser ArAPAPS observa cu sim] de r`spundere [i av\nt justi]iar c` legea declar`rii averilor \i prive[te [i pe administratorii societ`]ilor la care statul este ac]ionar. Yasser ArAPAPS spunea atunci, cu fric` de Dumnezeu (lucru, s` recunoa[tem, u[or cosmopolit), c` administratorii `[tia tot evit` s`-[i declare averile, \n condi]iile \n care CNVM-ul trateaz` chestiunea cu o toleran]` nefireasc` cel pu]in din punct de vedere profesional. |ntre timp, Yasser ArAPAPS a fost sunat de CNVM pe telefonul mobil [i a primit nu o rachet` aer-sol, cum se a[tepta, ci o vag` asigurare c` institu]ia va avea o pozi]ie oficial` vizavi de problem`. Yasser ArAPAPS a[teapt` cu \ncredere luarea de pozi]ie a CNVM [i, totodat`, cu naivitatea care-l caracterizeaz`, a[teapt` un gest similar [i din partea lui Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucure[ti fiindc` nici d\nsul nu s-a pronun]at p\n` acum c` ar fi pentru declararea averilor, ba dimpotriv`. Nu de alta, dar dac`-[i declar` [i oamenii `[tia averile, s-ar foarte putea s` constat`m c` nu so]iile de parlamentari s\nt cele mai bogate rude de salaria]i la stat din Romnia.

Cum se bag` la ap` tricotajele moldovene[ti


|n Camera Deputa]ilor exist` o Comisie de abuzuri [i corup]ie. C` aceast` comisie e pentru sau \mpotriva chestiunilor de care se ocup`, nu e prea clar. S` vedem un mic studiu de caz. |n 1993, peste unul din gigan]ii textili din estul ]`rii, Moldova Tricotaje, a b`tut un v\nt de schimbare. |n acela[i timp, un v\nt a \nceput s` bat` [i prin buzunarele unor biznismani locali, lucru care nu putea dec\t s` prevesteasc` c`, \n cur\nd, cele dou` v\nturi se vor intersecta. A[a s-a [i \nt\mplat, dup` ce director peste fabric` a ajuns Cristian Nechifor. Care a pus-o rapid de un PAS (Pachetul Ac]iunilor Salaria]ilor) [i a privatizat fabrica. O vreme, lucrurile au mers strun`: Nechifor \[i pl`tea salaria]ii, comenzi erau, de disponibiliz`ri nici m`car nu se zvonea. Anii au trecut, statul \[i cerea banii de privatizare, dar Nechifor de la PAS spunea de fiecare dat`, evident, pas (\n traducere pokeristic`, n-am). |ncetul cu \ncetul, [i salaria]ilor care veneau la munc` a \nceput s` li se spun` acela[i lucru, adic` pas. P\n` c\nd, \n preajma anului fatidic 2000, Nechifor a \nv`]at alt cuv\nt: plus (\n traducere pokeristic`, dau c\t ceri [i ceva peste). PDSR-ul de atunci a cerut, Nechifor a plusat [i a ajuns deputat. La Moldova Tricotaje, g`urile au crescut ame]itor: \n nici jum`tate de mandat parlamentar al lui Nechifor, fabrica a acumulat peste 400 de miliarde de lei datorii. {i c\teva sute de angaja]i \n minus. La \nceputul lui 2003, lista creditorilor (pe care figureaz` firme din Grecia, Elve]ia [i Japonia) era at\t de lung` \nc\t Nechifor a apelat la ultima [mecherie pe care i-o permitea legea (asta dac` nu ]inem cont de [mecheria fugii din ]ar`): reorganizarea judiciar`. Ce \nseamn` asta: pentru a nu intra \n faliment, o societate comercial` poate cere, legal, reorganizarea judiciar`, timp \n care este administrat` de un ter], conform unui plan de redresare. Pe durata administr`rii speciale, [i aici intervine [mecheria, to]i creditorii r`m\n cu buzele umflate fiindc` p\n` la redresare (iar redresare e un cuv\nt at\t de filosofic \n Romnia, c` greu \i po]i g`si un corespondent \n fapte), societatea \n cauz` nu pl`te[te nimic. La sf\r[itul lui 2003, Moldova Tricotaje a fost din nou privatizat`, ca urmare a reorganiz`rii. APAPS, \n portofoliul c`reia reintrase, a v\ndut-o lui Gheorghe Ciobanu, prin firma Quorum Palace. {i a f`cut-o \n condi]ii super: peste jum`tate din datorii, adic` cele de la stat, vor fi [terse. Cum ar veni, de[i nu-[i primise banii din prima privatizare, statul a renun]at, cu ocazia celei de-a doua privatiz`ri, [i la sutele de miliarde str\nse \ntre timp ca datorii. Pentru ca fapta s` ajung` la Comisia de abuzuri [i coruptie, ea trebuie sesizat` de cineva, fiindc` de autosesizare e absurd s` vorbim. Iar Ciobanu n-are nici un motiv s` comit` sesizarea, [i nu pentru c` APAPS-ul a [ters datoriile fabricii, ci dintr-un motiv nobil, care e dincolo de bani: este bun prieten cu Nechifor. Biroul de aprofund`ri contabilice[ti

Afaceri cu grad mare de terorisc


Yasser ArAPAPS afl` cu bucurie despre numirea lui Francisc Tob` \n func]ia de pre[edinte-director general al Combinatului Nitramonia din F`g`ra[. Bucuria lui Yasser ArAPAPS n-are nici o leg`tur` cu explozibilii tip emulsie care se fabric` la Nitramonia [i, dac` m` g\ndesc bine, de fapt nici m`car nu-i o bucurie. Nu-i bucurie chiar deloc, fiindc` Francisc Tob` a fost numit \n func]ie de ac]ionarul majoritar al \ntreprinderii, care-i o firm` american`. O firm` american`, crede Yasser ArAPAPS \n deja celebra lui naivitate, ar fi trebuit s` ]in` cont de faptul c`, \ntr-un dosar mai vechi de la Parchetul Militar, apare [i un domn cu numele Francisc Tob`. Contextul \n care apare acest Francisc Tob` \n acel dosar este legat de evenimentele din 89, c\nd un fost c`pitan al Armatei Romne, pe nume Francisc Tob`, [ef pe-atunci al Garnizoanei Sibiu, a tratat cu brutalitate c\]iva sibieni pe care i-a considerat \n mod eronat ca fiind terori[ti. Mai direct, i-ar fi legat pe bie]ii oameni de turela unui tanc [i i-ar fi plimbat prin ora[ cu eticheta de terori[ti. Ulterior evenimentelor, acest Francisc Tob` a reu[it s` fie deputat PDSR, chestiune de care iar`[i, crede naivul Yasser, o firm` american` ar fi trebuit s` ]in` cont.

Yasser ArAPAPS

Eminescu, avansat \n Stalingrad!


Am cump`rat aceast` moned` din Volgograd Stalingrad, de la un tarabagiu din fa]a Mamaiei Gorgan. Moneda a fost scoas` ca edi]ie jubiliar` la \mplinirea a 100 de ani de la moartea lui Eminescu, valoreaz` o rubl` [i a circulat \n URSS, ca o dovad` c` ru[ii \l consider` pe Eminescu de-al lor. Din curiozitate, l-am \ntrebat pe v\nz`tor dac` [tie cine a fost Mihail Eminescu. Mi-a r`spuns cu emfaz`: Bine\n]eles c` [tiu cine a fost. A fost un mare comandant de submarin!. Omului i s-o fi spus c` Eminescu a sf\r[it de sifilis, \n urma unor scufund`ri periculoase, [i alt` concluzie nu l-au ajutat nici mintea [i nici poten]a s` trag`. Rubla lui Dumnezeu

S` ar`t`m Gazprom-ului c` nu ne doare-n boicot!


Am dedicat un editorial prin decembrie Gazprom-ului. Gazprom care, imediat dup` ce atentatul la suveranitatea Moldovei e[uase, a anun]at c` taie la jum`tate gazele pentru moldoveni. Am sim]it c` [antajul justifica o reac]ie similar`, drept care am invitat la boicotarea produselor ruse[ti \n Romnia. Pentru sus]in`tori, am deschis antigazprom@xyz.ro. Am primit 50 de mesaje. 49 de sus]inere [i unul foarte critic. Am s` \ncep cu ultimul (const`n]ean). Domnule, calmeaz`-te!... rusofobia dumitale s`lbatic` a ie[it la suprafa]` ca un puroi... Recunosc c` mesajul m-a descump`nit, pentru c` am constatat c` apelul putea fi citit ca rusofob. Mai mult, un sus]in`tor (tulcean) a ad`ugat un P.S. emo]ional: sper c` putem r`mne amoreza]i de Gogol [i V\so]ki, Cehov [i zacusc`, Bulgakov [i nisetru etcetera. Nici cu privire la vodc` nu subscriu. Am plecat fruntea, vinovat. Era [i lista mea de rusofil. Se cere s` repar`m. |n continuare consider c` barbaria Gazpromului nu are nici o leg`tur` cu spiritul european. {i mai cred c` reac]ia civic` este necesar`. A[adar, inspirat de mesajul unui sus]in`tor al apelului, reformulez apelul

la boicot: refuza]i produsele care put a urs imperialist. {i precizez: nu sunt


rusofob, sunt ursofob.

Mircea TOMA
P.S. A[tept \n continuare mesajele voastre la antigazprom@xyz, dar propun dou` ]inte distincte: o list` de semn`turi cu date de identitate pentru a solicita excluderea Gazprom din cursa pentru Petrom [i boicotul propriu-zis pentru care cel mai important lucru este DISEMINAREA LARG~ a mesajului, din gur`-n gur`, din mail \n mail.

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

17

s`pt`m\na str`inilor
q Un grup de cercet`tori de la Harvard (Universitatea, nu sta]ia de autobuz) a reu[it o performan]` [tiin]ific` extraordinar` despre care se spune c` va revolu]iona [tiin]a [i tehnica: oprirea luminii, n laborator, pentru o frac]iune de secund`. Vacs, la noi Ceau[escu reu[ea s` opreasc` lumina ore ntregi! q C]iva oameni de afaceri japonezi [i-au dus computerele pentru a fi sfin]ite de c`lug`ri ca s` nu se mai umple de viru[i n anul acesta. Poate c` ar trebui s` se introduc` [i n calendarul cre[tinesc o zi pentru s`rb`toarea Devirus`rii. Pentru c`, se [tie, un antivirus bun e sfnt! q Cercet`torii britanici care au interpretat un amplu sondaj de opinie au ajuns la concluzia c` fericirea cost`, n medie, aproximativ cinci milioane de dolari. Acum zece ani, al]i cercet`tori stabileau pre]ul la trei milioane dolari. Iat` c` [i fericirea, ca orice marf`, se scumpe[te! q Un deputat din Kuweit a cerut scoaterea muzicii din programa [colilor din ]ara sa, ca obiect de studiu f`r` afinit`]i cu Islamul. El [i justific` aceast` cerere prin aceea c` muzica este inutil`, deci trebuie scoas`. P`i, la fel s-ar putea proceda [i cu creierul respectivului deputat, ar trebui scos, c` nu-i folose[te la nimic! q

r`spunsuri la scrisori
E. Muntean (Bra[ov): ncep bine anul de r`spunsuri la scrisori, spunnd, din nou, c` nu public`m versuri! Cu att mai mult cu ct ne trimite]i ni[te versuri publicate de altcineva ntr-un ziar local. Altfel, mul]umim de ur`ri! Grda Nicolae (F`g`ra[): mi pare r`u c` v-a]i sim]it jignit. V` ceream s` nu ne mai trimite]i, n copie, acelea[i scrisori ca la Romnia Mare pentru c` s\ntem alt` publica]ie, cu un alt program de lupt`. Avem toat` stima pentru sentimentele dvs. de patriot, m` nedumerea doar faptul c` a]i c`zut n plasa lui Vadim. Cristina Giurgiu (Huedin): Caricatura trimis` nu ndepline[te standardele de publicare. Este, mai degrab`, ilustrarea incomplet` a unei idei discutabile. Certez Abdula Cetin (Istria): Poate c` v` spun o noutate, dar Florin C`linescu nu mai lucreaz` la noi de c]iva ani buni. Cititorii mai aten]i [i-au dat seama de asta! ncerca]i s`-i scrie]i la PRO TV. Didina Plaiu (Alba Iulia): V` mul]umim pentru ur`ri. Caricatura trimis` are mai multe neajunsuri dect calit`]i. Deci, nu o public`m! Marinel A (Oradea): Mul]umiri pentru ur`rile speciale! A[tept`m, n continuare, cu interes semne [i ponturi din partea locului! Traian Ro[ca (Tulcea): Ar fi fost mai interesant dac` pliantul cu toate realiz`rile primarului pesedist ar fi fost nso]it de un comentariu care s` demonstreze cum stau cu adev`rat lucrurile. Geraldo T`n`sescu (Bucure[ti): Almanahul nostru va ap`rea n curnd. Ve]i afla la timp despre eventuala sa lansare. Ioan T. MORAR

Game pulover
De Sf\ntul Ion, Victor Ciorbea a fost la Ion Diaconescu acas`, ca s`-l felicite de ziua lui [i a lui Ion Iliescu. Cum tablourile [i albumele scumpe au fost \n mandatul `sta dincolo, la PSD, ]`r`ni[tii s-au rezumat la cadouri simbolice: Ciorbea i-a oferit s`rb`toritului s`u un pulov`r, ca s`-i ]in` de cald [i conduc`torului, [i partidului. R`spunsul lui Ion Diaconescu a fost destul de inspirat, semn c` procentul mic e \nc` vioi: Intr` tot partidu \n el?. Totu[i, credem c` era loc de un r`spuns [i mai bun: Intr` tot partidu \n el sau trebuie s` mai facem o fuziune?.

PN}-DC?

O zi scurt` din via]a lung` a lui Ion Diaconescovici


Pre[edintele Ion Iliescu l-a sunat pe Ion Diaconescu pentru a-l felicita cu ocazia Sf\ntului omonim. Iat` stenograma conversa]iei conform Biroului de intercept`ri-interpret`ri de pe l\ng` Academia Ca]avencu. Aalo, da! Spune]i! S`rut m\inile, duduie! Casa domnul Ion Diaconescu? Da, acilea e, m`mic`. Quintuse, tu e[ti, b`iatule? Nu, doamn`. S\nt Ion Iliescu, pre[edintele Romniei. So]ul e acas`? Domnul pre[edinte Diaconescu \[i c\rpe[te ni[te izmene la buc`t`rie... Da cine \ntreab`, maic`? Iliescu, doamn`! De la Cotroceni! A, da, stai ca s`-i zic... (Strig\nd \n cas`) Nelule, pune repede ceva pe tine c` te caut` de la Cotroceni! (|napoi \n receptor) {i ce mai faci, m`i Emile? V`z c` nu mai ai vocea aia sub]ire de-odinioar`... Ce mai face Nadia? Parc` v` mutaser`]i acu ni[te ani din Cotroceni? Nu ob]inu reparti]ie bo[orogu `la de Iliescu, comunistu dracului? ~``, p`i eu s\nt, ```, Iliescu... A, i-auzi! Bat`-te s` v` bat`... {i zici c` s\nte]i jos, \n fa]a blocului, la interfon? Nu, doamn`, am sunat la telefon s`-i spun La mul]i ani! so]ului cu ocazia Sf\n... astaa, a zilei de nume Ion. {i i-a]i spus? P`i, nu, c` \nc` nu mi l-a]i dat la telefon... Nu? Vai de mine! P`i, s` ]i-l dau atunci... Iliescu [i mai cum? Ion. Hai, las`-m`! {tiai c` [i pe so]ul meu \l cheam` tot Ion?...

Programul spa]ial american prevede cucerirea planetei Marte, cu o etap` intermediar`, construirea unei sta]ii pe Lun`. n prezent, robo]ii trimi[i pe Marte caut` semne de via]` sau ap` pe planeta ro[ie. Dac` g`-

sesc cumva petrol, cum l aduc de acolo? {i sta]ia de pe Lun` se va transforma n sta]ie de benPrimul n`scut n 2004 la Zarazin`? goza, Spania a fost un romn, al 7-lea copil al familiei Popa. Acest AgenCIA de pres` eveniment constituie primul pas dintr-un program amplu ini]iat de

Cei din urm` au ajuns cei dint\i n`scu]i


guvernul Adrian N`stase, de repopulare corect` a planetei cu romni [i singura [ans` de eliminare total` a vizelor. Ograda Familia

Ce c`uta Romnia \n lume?


[tiri din presa str`in` de la ei
Postul de televiziune britanic ITV anun]` c` guvernul de la Londra va pune Romnia pe lista ]`rilor sigure, adic` a ]`rilor unde nu exist` probleme, a ]`rilor ai c`ror cet`]eni nu pot cere azil politic \n Marea Britanie deoarece au democra]ie [i acolo la ei, dup` blocuri. Normal, Romnia e deja un model de democra]ie, care n-ar strica s` fie urmat [i de Marea Britanie. Ce i-ar mai pl`cea [i lui Tony s` primeasc` o diplom` direct din m\inile Reginei, la Superlativele The Sun... Press se iau cu m\inile de chelii la aflarea tragediei care a [ocat lumea civilizat` [i \n urma c`reia 23 de sate din Romnia au r`mas f`r` curent electric, iar traficul rutier a fost blocat. E vorba de ninsoarea de s`pt`m\na trecut`, care, dac` facem un inventar al chestiilor care ne-au picat din cer de-a lungul istoriei, ne-a afectat chiar mai mult dec\t bombardamentele americane de la Ploie[ti. Bra[ov o statuie a fostului primministru israelian. Nu v` mai consuma]i degeaba, oameni buni, c` schizofrenicu `sta ar fi \n stare de fapte [i mai delirante. Nu ne-ar mira dac` va \ncerca, de exemplu, s` taie \mprejur calul statuii lui Mihai Viteazul de la Universitate. Anul acesta, 300 de ur[i romni se vor \mpu[ca singuri sau vor fi \mpu[ca]i, potrivit ministrului Agriculturii, Ioan Srbu, specialist guvernamental \n omleta v\n`toreasc`, anun]` France Press. Acela[i v\n`tor nepereche (c`ci pentru o pereche \]i trebuie musai dou`) a spus c`, pe l\ng` ur[i, vor mai fi \mpu[ca]i \n p`durile ]`rii 370 de lupi, 4.800 de mistre]i, 6.000 de vulpi [i 8.100 de fazani. Fiind an electoral, fac totu[i prinsoare c` num`rul fazanilor va tinde iar`[i spre 22 de milioane. Andreea Rompresca

Raport despre o c`l`torie cu autocarul


SUBIECT GENERAL: c`l`toria cu autocarul, din Romnia \n Germania. SUBIECT SPECIFIC: c`l`toria cu autocarul, din Germania \n Romnia. Subsemnatul, sublocotenent \n rezerv` (Intenden]`), IT, redactor al Academiei Ca]avencu, cu respect raporteaz`: C~, \n leg`tur` cu SUBIECTUL GENERAL, subsemnatul s-a urcat \n autocar \n diminea]a zilei de 23 decembrie 2003, la ora 5 [i 17 minute. |n primele 17 ore, petrecute pe [oselele din Romnia, subsemnatul a adormit de 9 ori, s-a trezit de 8 ori [i a cobor\t din autocar de 6 ori, dup` cum urmeaz`: a) o dat` la Bra[ov, unde a fumat o ]igar`; b) de trei ori la Sibiu, unde autocarul a sta]ionat o or` [i jum`tate, timp \n care subsemnatul a m\ncat dou` sandwich-uri [i a fumat trei ]ig`ri; c) de dou` ori la Arad, unde autocarul a mai sta]ionat dou` ore din cauz` c` se stricase ceva la rulot`. Subsemnatul are onoarea s` raporteze c`, \n Arad, a mai fumat dou` ]ig`ri. Tot \n Arad, un [mecher care avea loc pe scaunul din spate i-a cerut subsemnatului 200 de euro a fost, fire[te, refuzat. C~, \n leg`tur` cu SUBIECTUL GENERAL, cu c\teva minute \nainte de a intra \n Vama N`dlac, [oferul autocarului a anun]at la microfon c` ar fi bine s` str\ngem c\te 5 euro de persoan` pentru ca vame[ii romni [i cei maghiari s` nu ne controleze \n bagaje str\ns [i f`cut. C~, odat` trecu]i de v`mile de la N`dlac [i Nagylak, monitoarele din autocar s-au aprins [i a \nceput un film cu b`t`i, al c`rui rol principal era jucat de Lorenzo Lamas. Dup` ce s-a terminat filmul `sta (cu happy-end, desigur), a \nceput un altul, absolut identic, cu Jean-Claude Van Damme. Subsemnatul dore[te s` sublinieze c` le-a v`zut pe am\ndou`. C~, \n leg`tur` cu SUBIECTUL SPECIFIC, subsemnatul s-a urcat \n autocar (cel`lalt), \n Karlsruhe, pe data de 5 ianuarie a.c., la ora 12,30. A \ncercat s` adoarm` imediat, dar nu a reu[it dec\t 15 ore mai t\rziu, dup` ce, \n prealabil, urm`rise la televizoarele din autocar (\n num`r de patru) cinci filme, dup` cum urmeaz`: patru cu b`t`i (dintre care dou` cu Jean-Claude Van Damme) [i unul cu Bruce Willis [i Michelle Pfeiffer. C~, \n leg`tur` cu SUBIECTUL SPECIFIC, subsemnatul dore[te s` indice c`, \n cele 36 de ore c\t a durat \ntorsul, s-au mai \nt\mplat urm`toarele: \ntr-o benzin`rie din Arad, un t\n`r din autocar a pierdut 550 de euro la alba-neagra. Dup` ce i-au apropiat un cu]it de g\t, ca s`-l potoleasc` definitiv, [menarii `ia (\n num`r de patru sau, poate, cinci) s-au urcat \ntr-o ma[in` [i au fugit. Subsemnatul mai are onoarea de a v` face cunoscut c` pe 6 ianuarie, la ora 18,30, a vizionat mai \nt\i Die another day (cu Pierce Brosnan [i Halle Barry) [i apoi un alt film cu crime [i \mpu[c`turi, intitulat Sirena ro[ie. Iulian T~NASE (deplasare sponsorizat` de Eurolines Romnia)

Cotidianul israelian Haaretz public` protestele guvernului de la Tel Aviv [i ale copiilor lui Yitzak Rabin vis--vis de inten]ia triJurnali[tii de la Associated bunelului Vadim de a dezveli la

Ion DiAconesq

De]inu]ii romni dau g`uri cu fur-ma[ina


Cic` de]inu]ii de la o \nchisoare din Romnia fac piese pentru ma[inile Jaguar. Senza]ional! Dar oare nu era mai corect ca de]inu]ii romni aresta]i pentru furt s` fac` invers, adic` Jaguar-uri pentru oglinzi [i Mercedesuri pentru [terg`toare? }iganii-aurari [i ]iganii-Ferrari

Noua mobilime romn`


Afl`m cu surprindere c`, de Anul Nou, \n ]ara noastr` au fost trimise 21 de milioane de SMS-uri, romnii cheltuind astfel 2 milioane de dolari pe felicit`ri mobile. Nu ne \ndoim \ns` c` cel pu]in jum`tate dintre felicit`rile mobile sunau astfel: LA MUL}I ANI! Mam``, nu po]i s`-mi mai trimi]i [i mie ni[te bani, te rog eu, c` mor de foame [i nu pot s`-mi pl`tesc factura la mobil!.

Mobil Dick

18

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Dictatura e o piramid`
Din cauza unui interviu pe care l-am v`zut la o televiziune francez`, acum c]iva ani, Ismail Kadare nu mi s-a p`rut foarte interesant. n[ira cteva platitudini despre libertate, con[tiin]a scriitorului, misiunea sa [i altele de care s\nt pline interviurile conven]ionale. Mi se p`rea, atunci, un autor promovat din ra]iuni umanitare, umflat cu pompa condescenden]ei. A[a c` nu m-am gr`bit s`-l citesc, s\nt pline libr`riile de autori mai interesan]i, mi-am spus. De s`rb`tori mi-am luat inima un din]i [i, la insisten]ele unui foarte bun prieten, am citit Piramida, o carte care mi-a spulberat prejudec`]ile fa]` de Kadare. Am descoperit un foarte bun constructor de parabole, un scriitor adev`rat. Subiectul c`r]ii este simplu: pe vremea lui Keops, sf`tuitorii lui ajung la concluzia c` bun`starea supu[ilor poate sl`bi autoritatea sistemului, a[a c` l sf`tuiesc pe faraon s` sleiasc` puterile poporului construind o piramid` uria[`. Noua preocupare paranoic` atrage dup` sine tot felul de distorsiuni, anihil`ri de comploturi imaginare [i

Senza]ional! Se apropie alegerile, se dep`rteaz` speran]a. Cine viseaz` s` se \mbog`]easc` din ni[te pr`p`dite de alegeri furate? Citi]i un nou episod din Jurnalul lui Tetelu!

Milady cu fausta scurt`


Nu [tiu care au fost primele voastre experien]e de lectur` pe lumea asta [i cu cine le-a]i avut, \n schimb, pentru mine, Tarzan, Cheeta, Pardaillan [i Fausta au fost primele personaje cu care m-am sim]it supermi[to pentru \nt\ia oar`. Era \ntr-o var` c\nd, dac` mai ]ine]i minte, vacan]ele aveau luni bune, s` tot cite[ti, nu ca acum, c\nd se dau cu ]\r\ita, de nu-]i ajung dec\t pentru lectura ghidurilor teve. Mai t\rziu au ap`rut \n via]a mea literar` Athos, Porthos, Aramis, DArtagnan, Winetou, Old Surehand, Old Shutterhand, Vicontele de Bragelonne (cam zemos [i f`r` sare), Contele de Monte Cristo, ca s` nu mai vorbesc de Arsne Lupin [i Sher-

de sabotaje nedemonstrate, dar pedepsite. Parabola regimului totalitar cunoa[te, apoi, o schimbare de perspectiv` istoric`, se trece prin piramida de capete a lui Timur cel [chiop pentru a se ajunge la piramida ridicat`, n centrul Tiranei, n cinstea lui Enver Hodja, un dictator de prim` mn`, a c`rui faim` a fost dezavantajat` de dimensiunile mici ale Albaniei. Partea consistent`, cea dedicat` egiptenilor, m-a dus cu gndul la Iosif [i fra]ii s`i, a lui Thomas Mann, cel care, prin aceast` capodoper`, pot spune, a lansat standardele de apropiere fa]` de Egiptul antic. Contaminarea cu lumea lui Mann nu mi s-a p`rut, ns`, strident` [i nici deservind lectura. Kadare las` de n]eles c`, n orice epoc` istoric`, n orice zon` geografic`, de[i dic|n |mp`ratul mu[telor, o carte tatorii s\nt diferi]i, dictaturile, celebr` a lui William Golding, ns`, s\nt la fel. ni[te copii, r`ma[i din cauza unui Ioan T. MORAR accident pe o insul` izolat`, ajung s` se bestializeze [i s` se omoare * Ismail Kadare, Piramida, \ntre ei, \ntr-o lupt` animalic` traducere [i postfa]` de Marius pentru putere. Mai ur\t dec\t orice Dobrescu, editura Polirom, 2003. \n acea carte era revela]ia c` omul este fascinat de crim` [i c`, \n anumite condi]ii, natura uman` este predispus` s` dea jos tot ce au pus mii de ani de evolu]ie lock Holmes. Ei bine, cartea lui [i civiliza]ie pe ea [i s` r`m\n` \n Eco* (nu v` str\mba]i gre]os, c` pielea goal`. M-am g\ndit la |mnu v` pun s` citi]i semiotici [i p`r`tul mu[telor, pe m`sur` ce alte groz`vii) este ca o m`nu[` curgea filmul lui Lars von Trier, perfect` pentru nostalgicii acelor Dogville. Lini[tea unui or`[el cu case vremuri, pentru cei care vor s` priceap` cu mintea de-acum ter- desenate cu creta pe o scen`, tipurile romane[ti ale savuroa- populat de vreo 20 de locuitori, selor aventuri din vremurile de este tulburat` de \mpu[c`turi. O odinioar`. Pornind pe urmele unei t\n`r` misterioas` apare din idei a lui Gramsci (nu trebuie nea- noapte c`ut\nd ad`post. Minusp`rat s` re]ine]i numele), marele cula comunitate e de acord s` o semiotician b`rbos se infantili- ]in` ascuns`, accept\nd \n schimb zeaz` inteligent pentru a \n]elege mici servicii aproape simbolice mecanismele narative ale roma- ca plat` pentru efort. Oamenii nului popular al secolului XIX s\nt circumspec]i, sau o plac, sau [i a recupera, la alt` altitudine n-o plac. Un t\n`r scriitor, un speculativ`, p\rghiile subtile [i gr`dinar, un copil, o gospodin` de mecanismele ascunse ale \nt\m- culoare, un b`tr\n orb, un [ofer, o pl`rilor supereroilor copil`riei. pensionar` maniac` s\nt st\lpii

Pagini extrem de de[tepte despre misterele pariziene \mp`nate cu socialism ale lui Eugne Sue, despre Rocambole-ul lui Ponson du Terrail sau, pentru cei n`scu]i mai t\rziu, chiar despre Ian Fleming [i fiul s`u literar, James Bond. Pe scurt, povestea apari]iei \n prima jum`tate a secolului XIX a foiletonului este legatat` de numele fran]uzului mile de Girardin, care la 1833 scoate pe pia]` Le Muse des familles, prima \ntreprindere jurnalovelistic` care atinge [i clasele cele mai s`race ale popula]iei (...) [i se [tie c` pe vremea apari]iei \n episoade a Misterelor Parisului chiar [i analfabe]ii se reuneau \n intr\ndurile caselor spre a li se citi \nt\mpl`rile. Cam ca la televiziunea bulgar` sau \n fabricile cubaneze de

trabucuri unde unul cite[te [i restul ascult`. Dezvoltarea ulterioar` a genului [i apari]ia marilor meseria[i gen Dumas este generat`, \n fond, [i-aici s` v` ]ine]i, de faptul c` [i femeile \ncep s` devin` cump`r`toare de marf` romanesc`. A[adar, o carte minunat`, scris` de un b`tr\n culturist al ideilor \n memoria copil`riei [i a vremurilor \n care lectura nu era dec\t o goan` dup` aventuri cu cavaleri, cow-boy, indieni [i fauste. Alin IONESCU
* Umberto Eco, Supraomul de mas`, trad. George Popescu, Ed. Pontica, 2003.

cinem-a p\r\t
acestui mic [i cumsecade univers uman. Ora[ul e \mp`r]it \n dou` de o strad` Elm [i, distrat, te g\nde[ti c\nd o s` apar` monstrul din filmul Co[marul de pe Elm Street, f`r` s` [tii c` deja l-ai v`zut. To]i ace[ti oameni s\nt alc`tui]i din pofte, frustr`ri, instincte sexuale, egoism [i o ipocrizie care le d` o formidabil` capacitate de a se scuza pentru tot. Ce fac ei, mai bine v` duce]i s` vede]i, n-are rost s` o spun eu aici. Dar c\inele abstract al ora[ului, \nchipuit doar printr-o linie de cret`, care se transform` la sf\r[it \ntr-un c\ine adev`rat, e o metafor`-avertisment c` totul se poate actualiza oric\nd. Un film care trebuie v`zut neap`rat, chiar [i pentru bucuria de a vedea c` Nicole Kidman, \n sf\r[it, joac` [i ea ceva. Alexandru V~RZARU
* Dogville, regia: Lars von Trier; cu Nicole Kidman, Lauren Bacall, John Hurt.

N-a[ da Dogville de la mine

show biz da cul]i


Legea dreptului de Adev`r
q |ntr-o mar]i (trei ceasuri rele), martie 26, 1996, \n Monitorul Oficial a ap`rut o lege care nu le spune nimic romnilor: Legea privind dreptul de autor [i drepturile conexe. Primul pe[te mare care a c`zut \n c\rligul acestei legi a fost Mircea Beuran, care nu [tia c` \ncep\nd din 96 nu mai ai voie s` pui pe numele t`u tot felul de chestii scrise de al]ii. Nu a p`]it nimic, deoarece partea prejudiciat` nu s-a sesizat la timp. La sf\r[itul anului trecut i-a venit r\ndul lui Cristian Tudor Popescu s` fac` ceva pe respectiva lege. Pe la sf\r[itul anului, cum spuneam, pe CTP l-a cuprins o furie neagr` \mpotriva lui Nichita St`nescu, drept pentru care a comis un articol lung \mpotriva acestuia. Era dreptul lui, cu toate c` mai mul]i scriitori i-au explicat c` bate c\mpii. Numai c`, nefiind mul]umit de rezultatele g\ndirii sale pe marginea operei lui Nichita, dl. Popescu s-a g\ndit c` n-ar fi r`u s` publice mai multe poezii, poezii care ar fi demonstrat singure ce poet de rahat e Nichita. Zis [i f`cut! |n nr. 697 (23 dec. 2003) din Adev`rul literar [i artistic a publicat, sub titlul C\t` leg`tur` au aceste [iruri cu poezia?, patrusprezece poezii luate la \nt\mplare din Nichita St`nescu. Ei bine, aici dl. Popescu a \nc`lcat legea despre care scriam mai sus. |n respectiva lege, \n Capitolul VI (Limitele exercit`rii dreptului de autor), art. 33-1, scrie: S\nt permise, f`r` consim]`m\ntul autorului (sau al mo[tenitorilor acestuia, n.m.) [i f`r` plata vreunei remunera]ii, urm`toarele utiliz`ri ale unei opere aduse anterior la cuno[tin]` public`, cu condi]ia ca acestea s` fie conforme bunelor uzan]e (sic!), s` nu contravin` exploat`rii normale a operei [i s` prejudicieze pe autor sau pe titularii

drepturilor de exploatare (sic!): b) utilizarea de scurte citate dintr-o oper` (s.m.), \n scop de analiz`, comentariu sau critic` ori cu titlul de exemplificare, \n m`sura \n care folosirea lor justific` \ntinderea citatului. Cum patrusprezece poezii nu pot reprezenta \n nici un caz un scurt citat, a[a cum prevede legea, dl. Popescu va da ochii cu mo[tenitorii lui Nichita (care n-au autorizat, dup` [tiin]a mea, publicarea respectivelor poezii). ({t. A.) q Dup` ce editura Univers [i-a dat ob[tescul sfr[it n minile hr`p`re]e ale unui anume Crupenschi, autorit`]ile au pus gnd r`u [i altor edituri. Ast`zi exemplific`m cu editura Meridiane, mpins` la faliment probabil pentru a putea fi cump`rat` pe un leu-tramvai de cine [tie ce iubitor de cultur`. De[i angaja]ii editorului s-au ferit, printr-un PAS, de Crupenschi, cel care a pus laba [i pe editura Minerva, gata s` cumpere mica editur` n cauz`. Pentru c` li s-a fixat un pre] foarte mare, exagerat, salaria]ii nu au reu[it s` pl`teasc` toate ratele [i

Meridiane a ajuns, din nou, la stat, la mna APAPS. Care a trimis pe post de director general o absolvent` de economie agrar`, doamna Natalia Solomon, venit`, probabil, s` are cmpul culturii. Aceast` doamn`, care se laud` c` e prieten` cu N`stase [i, deci, e intangibil`, a avut ca prim` grij` s` o concedieze pe fosta directoare, Victoria Jiquidi, pe motiv c` i s-ar fi desfiin]at postul. Gre[it, postul i-a fost nu desfiin]at, ci uzurpat, situa]ie nedescris` de Codul Muncii! A doua grij` din strategia editorial` a doamnei Solomon a fost m`rirea propriului salariu. Dac` vechea directoare avea cam [ase milioane pe lun`, doamna Solomon sare, cu sporurile, spre dou`zeci de milioane. Asta n condi]iile n care editura nu poate sus]ine acest efort prin produc]iile sale recente. A treia prioritate este s` cumpere o ma[in` de serviciu. n care s` se plimbe, probabil, cu consilierul s`u, de forma]iune inginer! De[i e vorba de Meridiane, ga[ca de la APAPS urm`re[te doar paralele. Cu accent pe al doilea a! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

19

mazeta sporturilor Avem echipe, avem valoare Avem \n fotbal minune mare!
|ntre iubitorii de fotbal [i oamenii de fotbal din Romnia treaba st` cam ca \n rela]ia dintre Dana [i Dan Petrescu: motivul divor]ului este lipsa de comunicare. Sigur, mai exist` [i alte cauze care duc la destr`marea cuplului. Bun`oar`, nepotrivirea de caracter. Da ne-am plictisit [i noi, nu mai zicem de voi, iubi]i cititori, s` tot scriem despre caracterul \mpu]inat al fotbaliatorilor b`[tina[i. Chestia ast`lalta, \n schimb, aia cu comunicarea, ni se pare mai acut`, mai actual`, mai cum s-ar zice trendy. Pen c`, z`u, fra]ilor, \ncep\nd anul, \ncepem s` pricepem tot mai pu]in din nimic. |l [tiam pe Gigi Becali ca pe un baci, staroste, un fel de patron pe la Steaua. Acum v`zur`m c` s-a hot`r\t s` ias` din st\na Ghencei ca s` intre direct \n politic`. Dac`, \n loc de Totul pentru ]ar`, deviza partidului s`u era Totul pentru ]arc, hai, mai \n]elegeam. Pe c\nd, a[a, noi despre omul acesta chiar nu mai avem ce vorbi. S` se ocupe de dumnealui colegii de la Departamentul Politic. La fel [i cu Sechelariu. Parc` era primar [i ceva pe la FCM Bac`u. Ei bine, s`pt`m\na trecut`, individul s-a f`cut geamba[ de juc`tori. Pentru decenta sum` de 300.000 de coco, nea Doru [i-a f`cut un cadou de Sf\ntu Ion: l-a cump`rat de tot, \n beneficiu personal, pe atacantul Cristea, cel r\vnit de cluburile mari bucure[tene. Aceast` ghidu[ie moldav` ne-a adus aminte de o alt` inginerie a fostului mecanic auto, atunci c\nd, \n deceniul trecut, l-a b`gat pe Cristi Ciocoiu la mijloace fixe, ca s` mai m\n`reasc` ni[te bani de la FPP Moldova. Or, cum subiectul `sta iese din sfera balonului rotund, \l vom l`sa \n seama colegilor de la Economic sau, de ce nu, \n grija organismelor special abilitate. Merg\nd mai departe, vom saluta izb\nda lui Adi Mutu, care a reu[it s` \nscrie primul gol dup` dou` luni de zile, de[i scrie un ziar din Romnia ni[te vr`jitoare i-au f`cut magie neagr`, ca s` nu r`m\n` al`turi de nici o femeie. P`cat c` n-avem departament de Planning Familial sau Teologic, c` s-ar fi ocupat al]i colegi de cestiunea \n cauz`. Dar ajungem astfel la minunea minunilor, miracolul momentului. Un eveniment ce ]ine de domeniul inexplicabilului, [i care a generat apari]ia unui termen nemai\nt\lnit p\n` acum \n presa sportiv` de la noi: metanoia adic`telea, o chestie cam ca aia p`]it` de Sf\ntul Pavel \n Drumul Damascului. Da, a]i ghicit, este vorba de fabuloasa iluminare a lui Mitic` Dragomir care s-a trezit spun\nd c`, da, Mircea Lucescu ar putea veni antrenor la Na]ional`. Cine ar fi crezut? Este ca [i cum l-am auzi pe versatilul aparatcik Ion Iliescu zic\nd c`, de ce nu, Theodor Stolojan ar fi un bun pre[edinte al Romniei. Da parc` mai po]i s` [tii?! Dac` voi pricepe]i mai limpede ce-i \n mintea conduc`torilor romne[ti, da]i un bip [i v` sun`m noi \napoi. Viorel MO}OC

Haide]i, domnilor, s` fim serio[i. Eu nu cred c` Lucescu, dup` at\]ia ani de stat la p`g\nii de la Istanbul, poate s` g`seasc` o formul` de echip`. Eu, uite, o am aici: juc`m 4-4-2, cu patru sfin]i pe linia de fund [i \n atac cu Maica Domnului [i Pruncul de la juniori.

pozi]ie de moftsaid
b\rfe din sport
q Exist` la echipa lui Sechelariu un pu[ti pe care se tot bat doi veri celebri, unul de la Rapid [i cel`lalt de la Steaua. Unul a fost impresar [i a ajuns pre[edinte de club \n Giule[ti, unul a fost oier [i a ajuns deja patron la Steaua [i pre[edinte de partid minuscul. S-au tot \ncins firele, cauciucurile sau [inele de tren \ntre Bac`u [i Bucure[ti, iar de la o vreme s-a \ncins [i t`r\]a. Dup` ce a tot refuzat s`-l lase pe pu[ti s` p`r`seasc` stadionul care-i d` [i numele, primarul Sechelariu a \nclinat g`leata spre Steaua, astfel c`, recent, s-a petrecut o \nt\mplare cel pu]in ciudat`. Cic` un \nalt oficial din Giule[ti i-a explicat pu[tiului, telefonic, faptul c`, dac` nu-l convinge pe primar s`-l lase la Rapid,

\i va fi greu sau imposibil s` prind` vreodat` Na]ionala.


q O descriere mai veche a lui Gigi Becali ne spune c` el era prin 87-88 membru \n ga[ca lui Gic` Hagi, al`turi de Handrea [i Almouzayem, locuia \n Pipera, se ocupa cu cre[terea oilor [i era plin de bani. Era machidon ca [i Gic` [i suporter \nfocat al echipei Steaua. I se spunea Gigi }\n]aru. Acum e patron la Steaua, se uit` la oi din jeep, e pre[edintele unui partid mic, cam c\t galeria unei echipe de Divizia C, despre care am mai scris c` se ocup` cu ciorbe de burt`, copiatoare sau, dup` cum zicea Libertatea, cu deratiz`ri, dezinsec]ii [i alte programe pline de substan]`.

Arhanghel Iord`nescu, un credincios care, \n ultimii ani, a avut rezultate \n mod constant pentru c`, pozitiv sau mai ales negativ, rezultatul tot rezultat r`m\ne

Eva Hen]igova

20

academia CA}AVENCU
Nr. 2, 13-19 ianuarie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial

Capra face, fundul trage


La Ia[i, 8 m`tur`tori stradali au fost da]i afar` de la serviciu pentru c` au plecat cu capra \n timpul programului. Acum se vor duce acas` cu mielul.

Presa ca frizerie
Ca la orice mas` de joc de noroc pe bani, Romnia are patru juc`tori mari [i mai mul]i chibi]i: Statul, adic` Puterea, Michael Guest, Presa [i, o dat` la patru ani, Poporul. Chibi]ii sunt societatea civil`, sindicatele [i Horic` Alexandrescu. Despre Puterea actual` nu mai sunt multe lucruri de spus pentru cei care [tiu, [i totul, pentru cei care nu [tiu sau nu \n]eleg. Cu Poporul e simplu: iube[te ceea ce are, ce vede la televizor [i e obsedat de 6 din 49 [i de pensie. Cea care are scris \n fi[a postului s` spun` ce se-ntmpl` este Presa. Presa este cel mai mare du[man al oric`rei Puteri sau, mai bine zis, a fost. Nu exist` un stat democratic f`r` o pres` independent` care-[i poate face datoria, spunea secretarul general al asocia]iei Reporteri f`r` frontiere, Robert Menard. Cu al treilea procent de \ncredere dup` Armat` [i Biseric` (de fapt, un procent ce atest` mai degrab` necesitatea dect \ncrederea moral`), Presa Romn` este, vorba lui Marin Moraru din filmul Ac]iunea Monstrul, ca [i cinele. Dac` Puterea e beat`, Presa latr` ca nebuna; dac` e puternic` [i are o bucat` de carne \n mn`, atunci mrie dup` cire[ sau latr` seara la lun`. Cum la furat nu se consum` b`uturi alcoolice \nainte, iar V`c`roiu nu prea mai conteaz` dect ca turist \n economia hotelier` interna]ional`, presa s-a transformat \ntr-un c`]elu[ cu

Pat cu diavolul
Afl`m c`, \n 2003, produc]ia de mobil` a Romniei a crescut cu 10%. S` nu fi crescut produc]ia numai la paturi, c` atunci \n celelalte domenii sigur se vor raporta sc`deri majore de productivitate.

S-a Lis pe bot


Viorel Lis va \nfiin]a Partidul Cre[tin. Probabil ca s` aib` Gigi Becali unde se muta dup` ce se va plictisi de Partidul Noua Genera]ie.

p`rul pre] care face infotainment. Adic` mai miroase cte un accident, o crim`, se uit` pe sub fusta Nicoletei Luciu, aduce o napolitan` stricat` din vam` [i fuge s`-[i \ntmpine dresorii la gar`. Desigur, mai sunt c]iva maidanezi idio]i \n presa scris` care-[i bag` botul acolo unde se-nfrupt` vulturii [i care, drept urmare, sunt urm`ri]i, vna]i [i chiar jug`ni]i, cum e cazul ziaristului b`tut de la Timi[oara. Romnia e singura ]ar` a Europei \n care exist` probleme att de grave privind libertatea de expresie, mai spunea acela[i Robert Menard \ntr-un interviu \n Evenimentul zilei. Cum anul 2004 este decisiv pentru cine pune mna pe ce-a mai r`mas din Romnia, era musai ca Matricea s` \nceap` cu trei numere de dresaj de mare profesionalism cu bi[onii de televiziune,

specie u[or de zaharisit [i cu mare impact la publicul votant. |n primul rnd, s-a prezentat num`rul N`stase cu familia la schi, num`r replic` la Contracandidat cu snowboard-ul la Predeal trimis cu dedica]ie de c`tre laboratoarele premierului tuturor televiziunilor, care \n proprietate (Realiatatea TV, Prima TV), care bugetare (Romnia 1, TVR 2, TV Cultural, TVRI), care [antajabile (PRO TV). Al doilea num`r a fost Ziua lui ~l B`trn Ultimul mandat (Antena 1). Iar al treilea a fost Mardeia[ cu trei sute de oi \n politic` (la unison). {i uite a[a, cei mai mediatiza]i trei oameni ai lunii \n Romnia au fost: Adrian N`stase, Ion Iliescu [i Gigi Becali. Oameni care, cum se spune prin pres`, vnd bine, sau, cum nu se spune, cump`r` bine. Statistic vorbind, 80% din presa de provincie este \n minile ac-

tualei Puteri [i 75% din presa central` este, s` zicem a[a, obligat`. Vre]i s` auzi]i [i s` citi]i despre acte de corup]ie ale lui A.N., I.I., D.I.P., M.M., V.H., I.T., R.S., {.M., D.I.T., N.V., N.M., M.O.? Eh, nu se poate! O pres` care tr`ie[te sub teama amenin]`rilor [i jurnali[ti care, dintr-o dat`, ajung pur [i simplu s` se cenzureze din teama de a aborda anumite subiecte sunt lucruri anormale, care fac din Romnia o excep]ie \n Europa, mai spunea, f`r` s` fie preluat de nici o televiziune din aceea[i Romnie, francezul Robert Menard. Bun`oar`, nu mai r`mne dect, cum ar zice frizerul meu: V` servi]i, domnu N`stase?.

Liviu MIHAIU

Eurobondari \n Romnia
Romnia import` bondari olandezi. {i noi care credeam c` tr\ntori avem [i aici, \n Romnia.

S`pt`m\na romnilor
De Sf. Ion, Iliescu a \ntinat nobilele idealuri ale ortodoxiei
Cu ocazia zilei Sf\ntului Ion Iliescu, colectivul care redacteaz` rubrica S`pt`m\na romnilor ]ine s`-i ureze pre[edintelui tradi]ionalul La mul]i ani, c` pe `[tia nu ]i-i limiteaz` Constitu]ia, ci numai Dumnezeu!. Cu aceast` ocazie ne cerem scuze c` nu am putut veni la Cotroceni s`-i pup`m moa[tele, precum miile de admiratori din partid. Sincer, domnule pre[edinte, credem c` dumneavoastr`, ca ateu, nici nu [ti]i prea bine ce-i cu Sf\ntul Ion `sta [i ce a f`cut d\nsul \n ultimii 1500 de ani. {i poate c` e mai bine c` nu [ti]i. S` nu fi fost, Doamne fere[te, vreun capitalist din `la de cumetrie, vreun arogant sau vreun baron parvenit... Ca s` \mplineasc` zicala La fotbal [i la politic` se pricepe oricine, Gigi Becali [i-a tras partid. |n sf\r[it, prin prezen]a lui \n politic`, transferurile \ntre partide se vor face dup` ni[te criterii clare [i, eventual, cu multe zerouri. Oricum, Becali a intrat pe aceast` pia]` destul de t\rziu, pierz\nd la musta]` c\teva transferuri importante: Pruteanu, Sassu [i Duv`z, Simona Marinescu etc. {i pentru c` tot am vorbit de fotbal, trebuie s` v` anun]`m o modificare de scor \n meciul Beuran versus Universitatea de Medicin` Carol Davila. Dac` p\n` acum a fost 1-0 pentru Universitate datorit` acuza]iei dovedite de plagiat,

Floarea din gr`dini]`


|n gr`dini]a din comuna ie[ean` Co[tuleni func]ioneaz` un bar. Copiii de aici s\nt b`tu]i acas` de c`tre p`rin]i pentru c` \[i beau aloca]ia \n locul lor.

Nea Nelule, pe m`sur` ce devin tot mai filosemit, \ncep s` m` g\ndesc c` am cam gre[it c\nd i-am f`cut statuie lui Yitzhak Rabin. O fi realizat [i lucruri bune pentru statul vecin [i prieten Israel. Domle, da prea mari concesii le-a f`cut nenorici]ilor de palestinieni... Bine c` l-a \mpu[cat. Mai d`-l \n m`-sa de tr`d`tor. Tr`iasc` Israelul Mare!

Ofticiul pentru Protec]ia Consumatorului


Romnii s-au mbulzit de S`rb`tori s` reclame la ANPC flori ofilite dup` cump`rare, costum achizi]ionat, c`ruia i lipseau cu des`vr[ire pantalonii, papagali recalcitran]i, pine cu miros de parfum [i o pisic` moart`, de[i certificatul de s`n`tate nu era expirat. V` da]i seama ce coad` va fi dup` alegeri, cnd papagalii recalcitran]i, n fundul gol, dar cu hain` de costum [i flori ofilite-n piept vor reclama lipsa rudotelului compensat [i vor da vina pe pisica moart` c` pinea nu mai are parfumul de alt`dat`.

Liber-cuget`torul Ion Iliescu asist\nd la un miracol: transformarea unui populist xenofob \ntr-un adev`rat Corneliu Rabin Tudor
acum fostul ministru prime[te o pas` bun` de la partid [i \nscrie. Adic` se \nscrie din nou pe postul de conferen]iar doctor al Universit`]ii. Nu [tim ce cadouri a primit de ziua sa pre[edintele Ion Iliescu, \ns` putem men]iona cu certitudine cel pu]in un singur cadou care, vorba aceea: nu i s-a dat, ci i s-a luat. S`pt`m\na trecut`, revista Dilema intrat` de cur\nd sub patronajul Pre[edin]iei [i-a ambalat articolele \n h\rtie de ziar [i s-a mutat la Mircea Dinescu. Acum Ion Iliescu are pe cap o Dilem` nou`, \ntruc\t fosta echip` va scoate \n c\teva zile Dilema veche. {tiri pe scurt. |n 2004 se va l`sa cu remaniere guvernamental`. Problema lui N`stase este c` s\nt din ce \n ce mai pu]ini oameni care fur` pu]in. Acum s-au prins [i greu mai prinzi un plagiator sau una care a deturnat doar fonduri de c\teva zeci de mii de parai. {eful Investig`rii Fraudelor din Poli]ia Capitalei [i-a dat demisia dup` un scandal cu un taximetrist. Probabil c` \n urm`toarele zile taximetristul \[i va da [i el demisia, ori va deveni cel mai corect [ofer din tot Bucure[tiul. Israelienii [i Vadim au c`zut la \n]elegere: d\n[ii se vor ocupa de campania lui electoral`. Dac` Vadim pierde, m`car s` aib` pe cine da vina. PSD promite recorelarea pensiilor \n 2005. Dup` cum au formulat socialdemocra]ii, pensionarii au de ales: s` le recoreleze pensiile \n 2005 PSD-ul aflat la putere, sau s` nu le recoreleze deloc alian]a liberal-democrat`. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Romnii [i statutul de Citizeni europeni


Dintr-un studiu evident de specialitate, afl`m c` romnii \[i schimb` ceasurile abia o dat` la [ase ani, \n timp ce occidentalii ajung s` schimbe, \n aceea[i perioad`, chiar [i [ase buc`]i. Nu am \n]eles prea bine dac` cei care au f`cut studiul r\d de noi la faza asta sau ]in s` le mul]umeasc` romnilor care, f`c\ndu-[i de lucru prin aglomer`rile din vestul continentului, le dau europenilor posibilitatea s`-[i cumpere foarte des ceasuri, poate chiar \n ritmul \n care le [i dispar de la m\n`.

Ve[ti bune

Normal! S-au scumpit reducerile de dup` S`rb`tori!


A \nceput perioada reducerilor la tarifele de cazare \n sta]iuni. Dup` ce s-au umplut de milioarde pe spinarea turi[tilor \nnebuni]i c` nu vor prinde un loc unde s` se \nghesuie cu al]i un milion de turi[ti, de Revelion, \n Poian`, \n sf\r[it se revine la pre]uri mai normale, adic` oricum peste posibilit`]ile noastre. Vacan]` s` fie, c` munte ar fi. Dar cum s` te mai duci acum s` schiezi, a[a, pe burta goal`, f`r` un milion de sarmale \n stomac?! N-alunec` schiurile, domle! |n aten]ia tuturor angaja]ilor: fra]ilor, mai e o [ans`! Nu s-a c\[tigat potul cel mare la Loto! Au mai r`mas trei milioane de dolari de cheltuit! S` sper`m c` cel pu]in unul dintre noi va c\[tiga s`pt`m\na viitoare, iar lunea care urmeaz` se va duce la serviciu numai ca s`-i taie [efului cravata [i s`-[i arunce calculatorul sau menghina \n acvariul din biroul patronului! Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Literele O-S
racoleze mul]i studen]i. Altfel ar fi fost dat afar` din Securitate, nu? Adic` a mutilat multe destine, a trt n noroiul tr`d`rii oameni slabi, neputincio[i n fa]a tentaculelor poli]iei politice. Chiar a[a, c]i studen]i a avut n re]ea? Cine dore[te s` afle r`spunsul l poate c`uta pe Lup }epelea la SRI Timi[, unde am auzit c` ar lucra pentru consolidarea democra]iei!

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Apare pn` cnd se termin` securi[tii!


sau de sabotaje, s` anun] autorit`]ile. I-am spus: Crede]i c` mai trebuia s`-mi spune]i a[a ceva? Spiritul meu cet`]enesc m` va face ca, n astfel de cazuri, s` anun] imediat autorit`]ile. Dar eu sper s` nu fie cazul. Dumneavoastr` nu spera]i asta?, am ntrebat cu o obr`znicie candid`. Mi-a ntins mna [i mi-a spus la revedere enervat. Sc`pasem. Cnd l-am ntlnit, ntmpl`tor, nu mi-a r`spuns la salut! Sigur, pot zice, s` fiu bucuros c` am sc`pat. Dar nu e a[a. Precis acest Lup }epelea a reu[it s`

O racolare ratat`
Eram student n anul patru, la Filologie, la Universitatea Timi[oara, n perioada redact`rii tezei de licen]`. Pentru a mai c[tiga un ban, difuzam revista Forum Studen]esc, cu taxiul [i cu um`rul. Exact cnd duceam un teanc de reviste spre sediul ASC, m` opre[te secretarul de partid pe Universitate [i mi spune c` vrea s`-mi prezinte pe cineva. Dup` ce termin treaba, m` duc la biroul de partid, acolo unde urma s` se petreac` ntlnirea. n`untru, surpriz`, un individ despre care [tiam c` este securistul care r`spundea de toat` universitatea, numit Lup }epelea, posesor al unui autoturism Lada, cu num`r mic, de Bihor. Descump`nit, m` a[ez pe scaun [i secretarul de partid ne las` singuri. Omul m` atac` din prima: [tii ce hram port, nu?. Eu, mai mult mort dect viu, m` dau glume]: Hramul M`n`stirii Secu. Trece direct la subiect: Ai prieteni mai deosebi]i? Da, to]i prietenii mei s\nt deosebi]i, e criteriul dup` care mi fac prieteni. Mi-a spus c` se refer` la Ilie Tru], tot ar`dean, student n anul doi, pe atunci, acum n Los Angeles. I-am spus c` s\nt certat cu el, ceea ce era valabil pentru acel moment. M-a ntrebat dac` ascult` Europa Liber`. Eu i-am spus c` nu [tiu, eu ascult singur. Ca s` putem combate, am ad`ugat. Eram att

de speriat, nct aveam un fel de curaj nebun. M-a mai ntrebat tot felul de banalit`]i. Apoi a lansat ntrebarea de for]`: Cuno[ti oameni nemul]umi]i, care se plng?. Cred c` am tr`it cel mai mare moment de inspira]ie al vie]ii mele: Da, eu s\nt nemul]umit. {i tovar`[ul Nicolae Ceau[escu a spus recent c` este nemul]umit de ritmul n care se dezvolt` socialismul. Dumneavoastr` s\nte]i mul]umit?, l-am ntrebat eu. Deja, cred, eram bifat la insuccese. M-a rugat ca, dac` aud cumva de tr`d`tori de ]ar`

Ioan T. MORAR

Scrie]i, b`ie]i cu ochi alba[tri, scrie]i orice


Primim, dup` s`rb`tori, o scrisoare anonim`. Expeditorul ei este un fost securist care ne scrie astfel: Domnilor! V` rog s` publica]i n revista dvs. urm`toarele l`muriri: 1. Ce nseamn` poli]ie politic`? Care este ncadrarea juridic` a acesteia? Caracteristicile pe care trebuie s` le ndeplineasc` etc., etc. 2. Ce avantaje acorda]i la un fost securist dac` se autodenun]`? Dup` ce publica]i r`spunsurile exacte [i dup` lege voi lua o hot`rre [i v` voi spune [i cine sunt. Mul]umesc, G.M. Domnule G.M., s` o lu`m pe rnd. 1. Potrivit legii 187/1999, art. 5, prin poli]ie politic` se n]elege toate acele structuri ale Securit`]ii, create pentru instaurarea [i men]inerea puterii totalitarcomuniste, precum [i pentru suprimarea sau ngr`direa drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului. n ceea ce prive[te curiozitatea dvs. referitoare la ncadrarea juridic`, sim]ind c` v` ntreba]i, de fapt, dac` un fost securist care a f`cut poli]ie politic` poate s` ajung` azi n pu[c`rie, v` asigur c` legea 187 a fost att de bine f`cut`/maltratat` [i votat` de fo[ti ofi]eri de Securitate care sunt ast`zi parlamentari, nct nu vi se poate ntmpla nimic. Nu sunt men]ionate sanc]iuni [i nimeni nu v` va lua de guler nici m`car pe strad`. 2. Din p`cate, n cazul n care dori]i s` v` autodenun]a]i, avantaje nu avem. Dar v` promit c` v` voi dona salariul meu pe luna februarie s` v` lua]i medicamente. Mai mult chiar, dac` ajungem s` ne mprietenim, v` voi face cuno[tin]` cu un fost de]inut politic care a fost arestat de colegii dvs. n anii 50 dup` ce a ie[it de la o expozi]ie de tehnic` sovietic` organizat` n Bucure[ti. Acolo afirmase c` n curnd, sovieticii vor ajunge pe primul loc n lume, fiind impresionat sincer de ceea ce v`zuse. La proces ns` i s-a repro[at c` afirma]ia lui a fost tenden]ioas` din moment ce sovieticii erau deja pe primul loc, nu-i a[a? Oare el de ce nu cere acum avantaje? Cu pl`cere, Stej`rel OLARU

O prim` m`sur` sanitar`, dar insuficient`


tatea, pe cnd tor]ionarii [i activi[tii de Partid huzuresc lini[ti]i, asigura]i c` nimeni nu le mai poate pune situa]ia n primejdie. Chiar n aplicarea acestei legi [chioape se pun fel de fel de piedici, dup` cum se vede cu paralizarea inten]ionat` a func]ion`rii CNSAS-ului. Iar cei care, cu greu, ob]in cercetarea dosarului lor constat` ni[te lipsuri sau ni[te distorsiuni flagrante. Deci atta vreme ct SRI succesorul Securit`]ii r`mne p`str`torul arhivelor, dosarele al c`ror con]inut se d` la iveal` nu prezint` nici o garan]ie. Pot aduce m`rturia mea. Dosarul ce mi s-a dat de citit dup` luni de a[teptare, dosar care nu avea dect vreo 18 file, nu con]inea nici o informa]ie, nimic, referitor la cei 4 ani (1952-1956) cnd am condus n numele Comitetului Na]ional Romn de la New York o celul` de Informa]ie n leg`tur` cu CIA [i cu echivalentul francez SDECE (Service de Documentation et de Contre Espionnage): nimic despre ofi]erul romn care m-a turnat din prima zi la Ambasada Romn` din Paris; nimic despre participarea mea la preg`tirea para[ut`rii n 1953 a echipei c`pitan Sabin Mare, Ilie Rada, Gavril` Pop; nimic despre cei trei prieteni sau rude care au fost pu[i s`-l spioneze pe fratele meu sau s`-mi scrie mie ca s` m` ademeneasc`; nimic despre biletul pe care au pus-o s` mi-l scrie, printr-o stewardes` de la Tarom, pe ruda mea c`pitanul Dinu Angelescu, fost aghiotant al lui R`descu [i fost de]inut politic, ca s`-mi cear` cteva mii de dolari; nimic despre implicarea mea n cazul Silviu Cr`ciuna[ afar` doar (le-a sc`pat!) de un raport al unui indicator al lor, Victor, de la Mnchen, care, dup` context, e tocmai Cr`ciuna[, dar care n acel raport spune minciuni

~{TIA SUNT SECURI{TI!


1) Oprea Ion \n 1983 era lt.-col., [eful Biroului III, Inspectoratul Jude]ean Vlcea. La 5 mai 1983 semneaz` un raport adresat DSS, Direc]ia III: La compartimentul de contraspionaj pe linia ac]iunii Eterul se afl` o singur` persoan`, respectiv Dinulescu C`t`lin, cet`]ean romn cu domiciliul n Fran]a. La 4 noiembrie 1985 prime[te o not` care ofer` informa]ii despre Dragu Radu. 3) Oprescu A. \n 1981 era lt.-maj. La 16 iunie 1981 prime[te o not` informativ` \n care sursa St`tescu ofer` informa]ii despre Lungu Constantin. 4) Or`[anu I. \n 1966 era lt. Prime[te mai multe note informative de la diferite surse. 5) Otvos Gavril \n 1950 era lt.-maj., Serviciul Jude]ean de Securitate Turda. era plt., Unitatea Special` S a nicipiului Bucure[ti. DSS. La 3 noiembrie 1987 semneaz` un raport cu propuneri 8) Panaitescu Dumitru de recrutare a numitului Du\n 1953 era lt., centrala Secu- mitrescu Alexandru n calitate rit`]ii. Se ocupa de problema de persoan` de sprijin. Bande. 13) Pascal Alexandru \n 9) Pancovici \n 1950 era 1964 era cpt., Securitatea Brcpt., Regionala de Securitate lad. Oradea. 14) Pascu {erban \n 1986 10) Pandele Nicolae \n era col., [eful serviciului I, In1950 era lt.-col., director Regio- spectoratul Jude]ean Dolj al MI. nala de Securitate Ia[i. La 10 februarie 1986 semneaz` o not` informativ` (nr. 11) Prvu N`stase \n 103/UC/0021176) \n care ofer` 1948 era plt.-maj., [ef SJSP informa]ii despre Vasile GavriRoman. lescu [i familia acestuia dup` plecarea lor n Fran]a (n aprilie 12) Pas`re A. \n 1987 era 1985); o parte din informa]ii col., [ef colectiv, Securitatea Mu- sunt ob]inute prin interceptarea

2) Oprea Mircea \n 1974 era mr., Inspectoratul Jude]ean 6) Palcovici Iosif \n 1949 Timi[, Serviciul III. era cpt., director regional, DiLa 5 septembrie 1974 sem- rec]ia Regional` a Securit`]ii neaz` un referat \n care propu- Poporului, Oradea. ne luarea n lucru (a lui Toma Florentin) n dos. probl. 1887. 7) Pan` Dizel \n anii 80

Psihanaliza modern` a dovedit c` un bolnav psihic nu se poate vindeca pn` nu descoper` [i pn` nu recunoa[te el nsu[i cauzele ascunse, incon[tiente, t`inuite ale afec]iunii sale. La fel [i o ntreag` colectivitate cum e ast`zi neamul romnesc, nu se lecuie[te [i nu-[i poate relua avntul pn` nu-[i cunoa[te [i recunoa[te adev`rul din istoria recent` [i nu-[i asum` integral trecutul. Or noi tr`im de 14 ani ntr-o continu` minciun`. E[alonul 2 al Partidului Comunist, care se afl` practic la putere din Decembrie 1989, a f`cut tot ce i-a fost cu putin]` ca s` oculteze participarea unora [i altora la f`r`delegile nf`ptuite n vremea comunist`. S-a v`zut ndat` cu ce ndrjire a fost respins punctul 8 al Declara]iei de la Timi[oara, care dac` ar fi fost aplicat, ar fi eliminat din structurile guvernamentale [i poate [i de la acapararea aproape ntregii averi industriale [i comerciale a fostului stat totalitar pe to]i securi[tii [i fo[tii activi[ti comuni[ti. De acolo [i toate piedicile pe care le-au pus la votarea proiectului de lege al lui Ticu Dumitrescu de dezv`luire a arhivelor Securit`]ii. A[a cum a fost votat` n cele din urm`, legea este att de sucit` [i emasculat` c` are efect de bumerang! S\nt lovite victimele prigoanei care au fost slabe de nger [i au isc`lit vreun angajament de colaborare cu Securi-

(continuare \n pagina IV)

II

Num`rul 5
literele O-S

Lista lui secu


despre Reus Mrza Vasile. 29) Pin]a Ion \n 1988 era col., [ef Serviciul II, Inspectoratul Jude]ean Gorj. La 3 iunie 1988 semneaz` un raport \n care ofer` informa]ii despre }`pu[ Constantin: audiaz` acas` postul de radio Europa Liber` [i colporteaz` [tirile transmise de acesta la locul de munc`. 30) Pintilie Gheorghe \n 1958 era gen.-lt., adjunct al ministrului Afacerilor Interne. La 11 septembrie 1958 semneaz` decizia nr. 15.156 prin care se fixeaza D.O. (lui Paul Goma) pe timp de 36 luni n com. L`te[ti, raionul Fete[ti, reg. Constan]a. 31) Prvulescu Marin \n 1985 era mr., Direc]ia VI Cercet`ri Penale. 32) Pius Kovacs \n 1969 era gen.-mr., [eful Direc]iei XII CSS. La 18 octombrie 1969 prime[te o not` cu informa]ii privind filarea obiectivului Didi. 33) Ple[i]` Nicolae \n 1972 era gen.-mr., [ef Direc]ia I, D.G.I.I. La 14 decembrie 1972 prime[te o not` care con]ine informa]ii cu privire la un informator ce apare ca leg`tur` n dosarul de urm`rire informativ` Liliacul. 34) Ple[uvescu {tefan lt., Inspectoratul Jude]ean Vlcea, serviciul I. La 29 august 1969 semneaz` un referat \n care propune deschiderea ac]iunii informative n cazul R.V. (Lungu Constantin). La 4 decembrie 1969 semneaz` un nou referat \n care propune nchiderea dosarului de ac]iune informativ` R.V., ntruct autorul scrisorii-manifest a fost identificat n persoana lui Constantin Lungu. neaz` un proces-verbal \n care descrie ac]iunea prin care lui Constantin Lungu i-a fost confiscat` scrisoarea-manifest; la ac]iune au mai participat locotenent-colonelul Poian` Ion [i maiorul Tambrea Aurel. 46) Popescu Gheorghe 55) Predescu Traian Lt., \n 1953 era lt., [ef Serviciul In- Direc]ia VI, Paza Guvernului. spec]ii din centrala Securit`]ii. 56) Preoteasa Emil \n 47) Popescu Gogu \n 1981 era lt.-col., [eful Serviciului 1949 era col., director Direc]ia III, Inspectoratul Jude]ean BaII Contrasabotaj. c`u. La 18 iunie 1981 semneaz` 38) Pop Victor \n 1976 era 48) Popescu Ilie \n 1956 o not` \n care identific` persoa[eful Inspectoratului Jude]ean era mr., [ef Serviciul III, Direc]ia nele din jude]ul Bac`u care sunt de Securitate Satu Mare. Regional` Securitate Pite[ti. cercetate n problema Eterul. 39) Popa Constantin lt.49) Popescu Ilie \n 1953 57) Preoteasa Gheorghe col., [eful Inspectoratului de Se- era cpt., [ef grup operativ Arge[. \n 1962 era lt.-maj. curitate, jud. Neam]. La 21 iulie 1962 prime[te o 50) Popescu Nicolae \n not` informativ` de la sursa 40) Popa Gr. Ion \n 1965 1972 era lt.-col., [ef serviciu Grigorescu Petre; casa Siera lt.-col. D.G.I.I., Direc]ia I. naia. La 4 noiembrie 1965 priLa 14 decembrie 1972 sem58) Priboi Ristea \n 1982 me[te o not` informativ` de la neaz` o not` cu informa]ii prisursa Grigorescu Petre, casa vitoare la un informator ce a- era mr., DIE, UM0544. Apare \n Raportul cu conM`l`e[ti. pare ca leg`tur` n dosarul de urm`rire informativ` Liliacul. cluzii privind Medita]ia Trans41) Popa Viorel \n 1985 cendental`. 51) Popescu Nicolae \n era mr., Inspectoratul Jude]ean 59) Pung` Traian \n 1980 1986 era mr., Securitatea jud. Dolj, Serviciul III. era mr., ofi]er specialist II, DSS, La 20 martie 1985 semneaz` Vlcea. La 14 mai 1986 semneaz` o Direc]ia III. o not` \n care descrie presiunile La 26 februarie 1980 semexercitate asupra lui Dimitrie rezolu]ie pe o not`: Avertizarea Dr`ghicescu, profesor la Facul- lui Gu[etoiu se pare c` nu are neaz` o not` de analiz` a protatea de {tiin]e ale Naturii din rezultatele pe care le scontam. blemei emisarilor postului de Craiova, [i perchezi]iile efec- S` facem propuneri de luare n radio Europa Liber` de la lucru n DUI pentru documen- Paris. tuate la domiciliul acestuia. tare temeinic` [i m`suri de pre42) Popescu Alexandru venire mai ferme. 60) Purle Ioan \n anii 60 \n 1969 era cpt., [eful Biroului era mr., loc]iitor [ef Serviciul I, 52) Popic (Popigg) Adal- Biroul 4, DRS Oradea. eviden]` CSS, Inspectoratul de bert \n 1949 era lt.-col., direcSecuritate al jude]ului Gala]i. 61) Pu[caciu Constantin tor Regionala de Securitate 43) Popescu Dumitra \n Suceava. \n 1969 era mr., Inspectoratul de 1972 lucra la Inspectoratul Securitate al jude]ului Teleor53) Popovici Ion \n 1952 man. Jude]ean Dolj al Ministerului de era lt., [ef grup operativ Bande, Interne. La 20 septembrie 1969 semLa 17 februarie 1975 sem- Regionala de Securitate Timi- neaz` un proces-verbal de perneaz` nota informativ` nr. 3.505 [oara. chezi]ie a locuin]ei lui Constan\n care ofer` informa]ii cu tin Lungu. 54) Potoroac` I. \n 1983 privire la Vasile Gavrilescu [i la 62) Raceu Dumitru \n era lt.-col., [ef Securitate ora[ persoanele care l vizitau. La 28 iulie 1972 semneaz` R`d`u]i, Inspectoratul Jude]ean 1950 era mr., [ef Serviciul Jude]ean de Securitate Br`ila. un raport care con]ine infor- Suceava. La 13 februarie 1983 prima]ii pe care Popescu Dumitra 63) Radu C-tin \n 1948 le-a ob]inut de la so]ia lui Vasile me[te o not` cu informa]ii despre Gheorghe Buburuzan; n era slt., [ef Biroul Informa]ii. Gavrilescu. La 8 august 1972 semneaz` anul 1967 a fost avertizat de or64) Radu Ioan \n 1989 era un nou raport care con]ine in- ganele noastre pentru maniforma]ii suplimentare pe care fest`ri du[m`noase la adresa mr., [ef serviciu, Securitatea Municipiului Bucure[ti. Popescu Dumitra le-a ob]inut regimului actual. discutnd cu so]ia lui Vasile Ga65) Radu Tinu \n 1977 era lt.-maj., ulterior c`pitan, [ef al vrilescu. Securit`]ii ora[ Ro[iorii de Vede, conform documentului din 13 44) Popescu Dumitru \n martie 1981. 1950 era mr., director adjunct La 22 noiembrie 1977 semneaz` o not` informativ` \n care Direc]ia VIII Cadre. red` informa]ii despre Lungu Constantin primite de la sursa Steriade. 45) Popescu Gheorghe \n La 22 martie 1978 prime[te o not` informativ` de la sursa 1949 era lt.-col., Regionala de Gogu \n casa Victoria. Securitate Suceava. La 13 martie 1981 trimite Inspectoratului Jude]ean Vlcea dosarul fond informativ nr. 25295 privind pe Lungu Constantin.

scrisorilor pe care so]ia lui tate Cluj. La 4 aprilie 1988 cere inforGavrilescu [i fiica acestuia le trimit rudelor [i cuno[tin]elor din ma]ii despre o persoan` care apare ca leg`tur` a unui element Romnia. lucrat de c`tre noi prin DUI. 14) Patriciu Mihai \n 1948 21) Petic` Costic` \n 1948 era col., [ef DRSP Cluj. era slt., Securitatea Mure[. 15) Pau Ion \n 1965 era lt., 22) Petre Mazilu \n 1972 ulterior lt.-maj. (conform docuera lt.-col. mentului din 28 martie 1966). La 21 iulie 1972 prime[te o La 9 martie 1965 prime[te o not` informativ` de la sursa Pa- not` informativ` \n care sursa padopol P. \n casa Traian; dat Cre]u ofer` informa]ii despre fiind faptul c` agentul nu a n- Paul Goma, pe care le-a ob]inut deplinit sarcinile trasate de Pe- de la Mihai Grama. trescu Ioan [i Sava Dumitrescu, a 23) Petrea C. \n 1958 era fost instruit s` le ndeplineasc` cpt., serviciul C, sec]ia I, Biroul pn` la ntlnirile viitoare. La 21 august 1967 prime[te o II. La 5 decembrie 1958 semalt` not` informativ` de la sursa Papadopol Paul \n casa S`f- neaz` o not` \n care afirm`: tica; Reus Mrza Vasile, fost Continundu-se urm`rirea nupoli]ist... este cuprins n eviden]a mitului Popescu Gheorghe, s-a Dir. I, serv. 2, lt.-maj. Sm`r`n- stabilit c` a desf`[urat activitate du[m`noas` mpotriva guvernudache. 16) Pere[ Alexandru \n 1984 era col., [eful Securit`]ii Cluj. La 4 februarie 1984 semneaz` un raport \n care afirm` c` Doina Cornea este lucrat` n DUI urmnd a se lua m`suri de audiere [i amendare [i de influen]are pozitiv`, concomitent cu intensificarea controlului informativ-operativ asupra ei [i asupra familiei.

17) Pescaru Ilie \n 1980 era col., [eful Securit`]ii Prahova. La 1 septembrie 1980 semneaz` o not` \n care ofer` informa]ii despre Aurora Cornu. La 12 iunie 1981 semneaz` o alt` not` \n care identific` persoanele din jude]ul Prahova care sunt cercetate n problema Eterul. 18) Petcu Arcadie \n 1948 era slt., DRSP Ia[i.

lui RPR, fapt pentru care a fost 35) Plop Gavril cpt., arestat, judecat [i condamnat la Direc]ia XI Securitate. 15 ani munc` silnic`.

19) Petcu Dumitru \n 1988 era lt.-col, [eful Serviciului I, Securitatea jude]ului Hunedoara. La 3 august 1988 semneaz` o not` c`tre Securitatea jude]ului Cluj: ntruct n baza hot`rrii conducerii superioare de partid este interzis` ncadrarea n unit`]ile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente politice [i penale, n urma inter27) Petri[or Theodor \n ven]iei organelor noastre prin factorii competen]i, cel n cauz` 1989 era lt.-col, [ef Securitatea (Filip Iulius) nu a fost primit la jud. Sibiu. unitatea respectiv` fiind deter28) Petrof Gheorghe \n minat s` se rentoarc` la A.M.I. 1967 era mr., loc]iitor [ef serviCluj-Napoca. ciu, Direc]ia IX. 20) Petcu Gheorghe \n La 5 decembrie 1967 sem1988 era cpt., loc]iitor [ef Securi- neaz` o not` \n care ofer` date

24) Petrea Vasile \n 1975 36) Pluteanu Constantin era lt., Inspectoratul Jude]ean \n 1969 era mr., Inspectoratul de Timi[, serviciul III/315. Securitate al jude]ului Vlcea. La 28 ianuarie 1975 semneaz` La 17 septembrie 1969 semun referat \n care propune ncetarea urm`ririi n cazul lui Toma 37) Poian` Ion \n 1966 era mr., [ef serviciu, Direc]ia Florentin. Regional` Arge[, serviciul raional Rm. Vlcea. |n 1969 era lt.-col., 25) Petrescu Toma \n inspector-[ef adjunct, Inspectoratul Jude]ean Vlcea. 1959 era lt.-col., Inspectorat SeLa 7 septembrie 1966 semneaz` o not` potrivit c`reia Ion curitate jud. Dolj. Gu[etescu este lucrat n cadrul cp. IV unde a mai fost semnalat cu manifest`ri. 26) Petri[or Theodor \n La 28 august 1969 raporteaz` descoperirea unei scrisori adre1981 era cpt., [ef serviciu, Di- sate lui Lungu Constantin, care con]ine un program anti-corec]ia II. munist de orientare social-democrat`. La 6 decembrie 1981 semneaz` o not` care se refer` la un canal de scurgere a unor date [i informa]ii c`tre postul de radio Europa Liber`.

Lista lui secu


La 29 ianuarie 1989 sem- soanele din jude]ul Suceava care neaz` o not` \n care cere mate- sunt cercetate n problema Eteriale informative referitoare la rul. 72) Ra]iu Gheorghe \n Banyai Petru. 1981 era col., [eful Securit`]ii 66) R`duc` Gheorghe \n Olt. 1977 era col., loc]iitor [ef, InLa 13 iunie 1981 semneaz` spectoratul de Securitate al Mu- o not` \n care identific` pernicipiului Bucure[ti. soanele din jude]ul Olt care sunt cercetate n problema Eterul. 67) R`dulescu Emil \n 73) Retezar \n 1950 era 1985 era lt.-col. M.I., UM 0625 cpt., [ef Serviciul Anchete, ReBucure[ti. La 22 iunie 1985 semneaz` gionala de Securitate Oradea. o not` n cadrul ac]iunii Eterul 74) Ristea Gh. \n 1969 era \n care se dau informa]ii despre emisiuni ale postului de radio gen.-mr., [ef IJS Bihor. Europa Liber`. 75) Roma[canu Ioan \n 68) R`du] Constantin era 1988 era mr., Securitate. mr., Inspectoratul de Securitate Avea ca obiectiv Via]a Studen]easc`. al jude]ului Teleorman. Raporteaz` m`surile luate de 76) Roma[canu Ion \n Securitatea Teleorman n cazul 1974 era lt.-maj., Direc]ia I. lui Constantin Lungu. La 28 ianuarie 1974 sem69) R`du]` Ioan \n 1981 neaz` o not`-raport \n care proera lt.-col., [eful Serviciului III, pune nepublicarea romanului n Inspectoratul Jude]ean Prahova. cerc al lui Paul Goma deoarece La 12 iunie 1981 semneaz` n forma n care se g`se[te o not` \n care identific` per- acum, ar putea da na[tere la soanele din jude]ul Prahova care multe interpret`ri [i comentarii sunt cercetate n problema Ete- politice defavorabile statului nostru. rul. 70) Raicu Ion \n 1977 era lt.-col., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaz` un proces-verbal de constatare a unor fapte premerg`toare \n care descrie ntlnirea lui Paul Goma cu doi func]ionari ai Ambasadei Belgiei. 71) Rangu Constantin \n 1981 era col., [eful Securit`]ii jude]ului Suceava. La 28 martie 1985 face sinteza dosarului de urm`rire informativ` n cazul lui Dragomir Costineanu (dosarul Costescu). La 15 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` per77) Romil` Maricel \n 1977 era mr., UM 0672. La 17 martie 1977 semneaz` un proces-verbal de constatare a unor fapte premerg`toare \n care descrie ntlnirea lui Paul Goma cu doi func]ionari ai Ambasadei Belgiei. 78) Ro[ca \n anii 60 era mr., DRS Oradea. 82) Ruckerstein (Rucken- tate al Municipiului Bucure[ti. stein) Israil \n 1949 era cpt., La 13 ianuarie 1978 prime[te [ef Serviciul Jude]ean de Secu- o not` informativ` de la sursa ritate Boto[ani. Popovici \n casa Laborator. Potrivit notei, Dumitrescu A83) Rujan Gheorghe Flo- lexandru este luat n eviden]a rea \n 1952 era lt.-maj., Direc- dosarului de obiectiv pentru ma]ia Anchete Securitate. nifest`ri du[m`noase prezente. 84) Rus Valer \n 1988 era cpt., [eful Serviciului Municipal de Securitate Turda, Inspectoratul Jude]ean Cluj. La 30 aprilie 1988 semneaz` un raport \n care ofer` date despre persoana din Turda pe care urma s` o ntlneasc` Filip Iulius. 85) Rusu Adrian \n 1989 era cpt., [ef Serviciul III, Securitatea jud. Vlcea. 86) Rusu Ananie lt.-maj., Inspectorat Securitate jud. Bistri]a-N`s`ud. 87) S`geata Mircea \n 1953 era lt., [ef Serviciul Inspec]ii din centrala Securit`]ii. 88) S`lceanu Grigore \n 1969 era mr., ulterior lt.-col., conform documentului din 11 iulie 1973, Inspectoratul de Securitate al jude]ului Teleorman. La 20 septembrie 1969 semneaz` un proces-verbal de perchezi]ie a locuin]ei lui Constantin Lungu. La 11 iulie 1973 este men]ionat pe nota informativ` primit` de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul Petrescu.

Num`rul 5
literele O-S

III

109) Srzea Octavian \n 1981 era mr., [eful Serviciului III, Inspectoratul Jude]ean Constan]a. La 19 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoanele din jude]ul Constan]a care sunt cercetate n problema Eterul.

cialiste [i s` se bucure de faptul c` vechile conduceri au fost nl`turate. 113) Sobolu I. \n 1986 era mr., Securitatea jud. Vlcea, Compartimentul 0620. |n decembrie 1986 semneaz` o not` de sarcini: n situa]ia n care va rezulta c`-l viziteaz` pe... vom lua m`sura studierii posibilit`]ilor de introducere a mijloacelor TO la atelier, pentru a stabili con]inutul discu]iilor. 114) Sprncenatu Constantin \n 1976 era gen.-mr., [ef Inspectoratul Jude]ean Dolj. La 18 octombrie 1976, \ntr-o not` informativ`, precizeaz` m`surile de izolare a lui Vasile Gavrilescu [i inten]ia de a-l interna ntr-un spital de boli nervoase; n not` se constat` trecerea frauduloas` a frontierei n Iugoslavia de c`tre Vasile Gavrilescu. |ntr-o alt` not` precizeaz` calitatea de informator a Aurorei Gavrilescu (so]ia lui Vasile Gavrilescu), ea aducndu-[i... o contribu]ie esen]ial` la prevenirea trimiterii unui manuscris cu con]inut du[m`nos (al so]ului ei, nota mea, S.C.) peste grani]`; Aurora Gavrilescu a sprijinit efectiv o perioad` ndelungat` de timp organele noastre [i... datele furnizate de ea au fost materializate prin m`suri concrete asupra unor elemente du[m`noase regimului nostru; n not` se cere sprijinirea Aurorei Gavrilescu pentru ob]inerea unui loc de munc` mai bun.

98) Scurtu \n 1952 era lt., 110) Smarand Valentin Raionul de Securitate Trgu \n 1973 era cpt., Inspectoratul Mure[. Jude]ean Arge[, Sec]ia Cmpulung. 99) Senater Moise \n La 25 ianuarie 1973 prime[te 1950 era mr., director adjunct o not` informativ` de la sursa Regionala de Securitate Bu- Ion Gheorghe care ofer` inforcure[ti. ma]ii despre modul n care romanul U[a al lui Paul Goma 100) Sican D. C. \n 1956 poate fi citit la un anticar din Buera lt.-col., [ef serviciu, Direc]ia cure[ti. Regional` Bucure[ti. 111) Smaranda Lauren]iu 101) Sima Traian \n 1981 \n 1981 era mr., [eful Serviciera lt.-col., [eful Securit`]ii ului III, Inspectoratul Jude]ean jude]ului Bihor. Sibiu. La 12 iunie 1981 semneaz` o La 15 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoa- not` \n care identific` persoanele din jude]ul Bihor care sunt nele din jude]ul Sibiu care sunt cercetate n problema Eterul. cercetate n problema Eterul.

89) S`lcudeanu Pavel \n anii 70 era col., [ef Inspectora79) Ro[ianu \n 1953 era tul Jude]ean de Securitate, mr., [ef Serviciul Inspec]ii Se- Mure[. curitate. 90) S`ndulescu Anton |n 80) Rotariu Iulian \n 1965 era cpt., Regiunea Ploie[ti, 1988 era col., [ef Inspectoratul raionul Teleajen. Jude]ean de Securitate Sibiu. La 21 aprilie 1965 semneaz` o not` \n care ofer` informa]ii despre En`chescu Mircea. 81) Rotaru Cornel \n 1987 era lt.-maj. 91) Srbu Ioan \n 1948 La 12 martie 1987 semneaz` un raport \n care propune abandonarea lui Banyai Petru ca informator, intruct nu a furnizat era cpt., DRSP Ploie[ti. nici un material scris [i nu dispune de posibilit`]i de infor92) Sarchiz Jean \n 1960 mare [i calit`]i personale pentru munca de colaborare cu orera mr., [eful Biroului C, ganele de Securitate. Direc]ia Regional` Constan]a. La 1 martie 1960 semneaz` o not` \n care ofer` sec]iei raionale de Securitate Fete[ti materialul de]inut n leg`tur` cu Paul Goma. 93) Sariceleanu Ilie cpt., [ef serviciu, Direc]ia II, Contrasabotaj. 94) Sasu Vasile mr., Direc]ia XI Securitate. 95) S`vescu \n 1948 era plt.-maj., [ef DRSP Ia[i. 96) S`voiu Nicolae \n 1988 era lt.-col., Inspectoratul Jude]ean Dmbovi]a. La 19 octombrie 1988 semneaz` un raport informativ care con]ine date ob]inute de la un informator cu privire la diferite persoane, inclusiv Filip Iulius; S`voiu Nicolae asigur` c` informatorul este o surs` verificat` pe toate mijloacele [i cu bun randament n munc`.

102) Simion Traian \n 112) Sm`r`ndache C(onanii 80 era mr., Biroul nscrisuri, stantin) \n 1966 era lt.-maj., sec]ia a II-a, Unitatea Special` ulterior c`pitan (conform documentului din 22 februarie 1968), S a DSS. Direc]ia I, Serviciul 2 (conform 103) Simionescu Aurel \n documentului din 21 august 1989 era col., Direc]ia de securi- 1967, vezi Pau Ioan). |n 1989 era tate [i gard`, [ef Serviciul 9. col., Securitatea Municipiului Bucure[ti. 104) Simon Gheorghe \n |n perioada 1966-1968 pri1972 era col., inspector-[ef, In- me[te mai multe note informaspectoratul de Securitate al ju- tive. de]ului Hunedoara. La 18 noiembrie 1989 semLa 17 mai 1972 semneaz` o neaz` un plan de m`suri n DUI not` \n care ofer` Inspectoratu- Banu (Banyai Petru): aprelui de Securitate al jude]ului ciem c` se impune transforMaramure[ informa]ii despre marea mapei de verificare n anumite persoane din jude]ul dosar de urm`rire informativ`; Hunedoara. printre altele, n plan se men]ioneaz` c` se va coopera cu 105) Simon Gheorghe \n serviciul independent de inves1981 era col., [eful Inspectoratu- tiga]ii, pentru ob]inerea de inlui Jude]ean Hunedoara. forma]ii din mediul de la domiLa 30 iulie 1970 semneaz` o ciliu despre Banu. not` \n care ofer` informa]ii deLa 12 decembrie 1989 prispre o persoan` care nu figu- me[te o not` informativ` de la reaz` n eviden]ele Spitalului sursa {oiman: n discu]ii Unificat din Deva. (Banyai Petru) nu se sfie[te La 15 iunie 1981 semneaz` o s`-[i manifeste aprobarea [i sanot` \n care identific` per- tisfac]ia pentru schimb`rile soanele din jude]ul Hunedoara politice ce au cuprins ]`rile socare sunt cercetate n problema Eterul. 115) Stamatoiu Aristotel \n 1972 era col., adjunct [ef 106) Simonfi Gheorghe Direc]ia III. |n 1981 era gen.-mr., [eful Direc]iei III, ulterior sec\n 1973 era mr., [ef sec]ie, retar de stat (conform documentului din 26 iulie 1984). Direc]ia IX. La 21 iunie 1972 semneaz` o not` \n care prezint` discu]ia La 14 iulie 1973 semneaz` o dintre ambasadorul RFG la Bucure[ti, Erwin Wickert, [i o surs` not` care prive[te filajul obieca Securit`]ii, discu]ie privitoare la Paul Goma. tivului Gom (Paul Goma) efecNota din 6 decembrie 1981 a gen.-mr. Emil Macri este adretuat n ziua de 12 iulie 1973 ntre sat` lui Aristotel Stamatoiu. orele 7,00-0,20. La 26 iulie 1984 prime[te o not` cu informa]ii referitoare la La 19 iulie 1973 semneaz` o Dragu Henri Georges (Fran]a). alt` not` care prive[te filajul obiectivului Gom (Paul Goma) efectuat n zilele de 13, 14 [i 15 iulie 1973. 107) Srbu Gheorghe \n 1977 era lt.-col., UM 0672. La 28 martie 1977 semneaz` un proces-verbal de constatare a unor fapte premerg`toare \n care descrie ac]iunea de filaj la care a fost supus Paul Goma n data de 28 martie 1977.

108) Srmaru Nedelcu \n 1981 era lt.-col, [eful Serviciului III, Inspectoratul Jude]ean Br`ila. La 18 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoa97) Scarlat Ilie \n 1978 nele din jude]ul Br`ila care sunt era cpt., Inspectoratul de Securi- cercetate n problema Eterul.

IV

Num`rul 5
literele O-S

Lista lui secu


ce p`cat c` tocmai Doina[. Nu! Mergi la adev`r, dovede[te prin documente [i \ncearc` s` \n]elegi. Andrei Ple[u: Domnule profesor, suntem preg`ti]i s` v` livr`m adev`rul. |nti un r`spuns telegrafic pentru doamna din spate care \ntreab` de ce am a[teptat s` moar` Doina[ ca s` facem dezv`luirea asta. Noi nu am f`cut o anchet` Doina[. Nu am cerut dosarul lui Doina[. Nu aveam nici un motiv legal s` o facem [i multora dintre noi nu ne-ar fi trecut prin cap s` deschidem aceast` anchet`. Dosarul Doina[ a ap`rut prin \ntmplarea c` Adrian P`unescu [i-a cerut dosarul propriu. Conform legii l-a v`zut [i conform legii a cerut s` se deconspire turn`torii. Este dreptul lui legal. CNSAS [i-a f`cut obliga]iunea de a r`spunde acestei solicit`ri [i a descoperit, din p`cate, c` unul din turn`tori era {tefan Augustin Doina[. Ulterior, pentru c` au ap`rut solicit`ri, pentru c` a ap`rut acest frison public \n leg`tur` cu el am f`cut cercet`rile de rigoare, [i domnul Patapievici are \n fa]` un mald`r de infoma]ii despre acest caz trist. Vreau acum s` profit de ocazie ca s` spun [i eu cteva lucruri despre toat` aceast` problematic`. Toat` lumea a v`zut emisiunea de asear` cu C.T. Popescu. Eu tocmai am venit din Germania [i cel mai spectaculos mod de a intra \n Romnia este s` pici de la aeroport pe o emisiune cu C.T. Popescu. Am vrut s` dau telefon, de[i eu nu sunt un gen care sun` la televiziune. Dar m` apucaser` toate b]ielile imaginabile, pentru c` se spuneau lucruri extraordinare acolo [i despre ele vreau s` vorbesc rapid. |n leg`tur` cu sensul CNSAS-ului. Acest sofism care se face \n permanen]` cu bun` credin]` ni-l da]i pe Doina[ [i P`unescu este pe culmile carierei publice?. CNSAS-ul nu este un vidanjor na]ional. CNSAS-ul nu se ocup` de marii mnc`tori de rahat ai epocii Ceau[escu, nu se ocup` de `ia care au furat cartofi, de cei care au f`cut afaceri, de nepo]ii Comitetului Central. (va urma) (continuare din pagina I)
att de enorme, nct reiese clar c` dac` Cr`ciuna[ a semnat un angajament cu Securitatea ca s` poat`, n sfr[it, fugi din ]ar`, el nu s-a ]inut de cuvnt. Nu e dect un mic exemplu de colosal` cacealma ce s-a organizat n jurul dosarelor Securit`]ii. Publicarea numelor fo[tilor securi[ti e o prim` m`sur` sanitar`, dar insuficient`. Trebuie dus` lupta mai departe pn` se va ob]ine livrarea tuturor arhivelor Securit`]ii unui organism independent. Dar nu e oare o lupt` cu morile de vnt atta timp ct s\nt Ion Iliescu [i Adrian N`stase cu al lor PSD la putere? Lor pu]in le pas` de agita]ia noastr` de cnd s\nt siguri c` vom intra oricum n NATO [i n UE. Noi, ns`, s` ne d`m seama c` eventuala noastr` integrare n aceste structuri interna]ionale nu e de ajuns ca s` ne vindec`m s` ncet`m de a fi ultimul vagon al Europei! Mare a fost dib`cia lui Ion Iliescu, cnd privim retrospectiv: nu se [tie nici azi, dup` 14 ani, cum a preluat puterea n Decembrie 89; cine au fost terori[tii lui Ceau[escu; de ce au murit atunci sute de tineri la Bucure[ti [i n mai multe ora[e din provincie; el e singurul [ef de stat sau de guvern din fostele ]`ri satelite care s-a gr`bit s` semneze un tratat cu Moscova; el e responsabil de ntrzierea demar`rii noastre economice, cu lozinca viclean` Nu ne vindem ]ara! destinat` doar s` permit` acapararea ntregului aparat economic al ]`rii de c`tre fosta nomenclatur`; el a chemat de 4 ori pe mineri ca s` dea pe brazd` pe bucure[teni, teroriznd pe opozan]ii virtuali prin metode ca n primii ani ai instal`rii comunismului n ]`rile satelite Deodat`, n timpul celor 4 ani ai lui de vaci slabe, i cade fisa! Ceea ce al]ii au n]eles de zeci de ani cel mai trziu de la criza din Cuba din 1962 anume c` SUA s\nt de acum hegemonice n lume, el a n]eles de-abia atunci. {i hop! iute s` s`rim [i noi n luntre ca s` nu ne nec`m! Crede el c` i-a p`c`lit pe americani? Nicicum. Dar dac` ei v`d c` noi tot pe el l alegem, ce s` fac`? Cu el [i cu ai lui trebuie s` trateze. n ncheiere, s` v` spun o poveste o poveste adev`rat`, ca un fel de pild`: n ajunul izbucnirii celui de-al doilea r`zboi mondial, generalul Weigand, cel care va fi chemat n iunie 1940, la ora 24 f`r` 5, ca s` salveze armata francez` n derut`, discuta aprig cu un coleg, el fiind indignat c` osta[ul francez e murdar, mai murdar dect soldatul german. Colegul, ridicnd din umeri, zice: Ei! Tot i-am b`tut pe nem]i n 1914-1918. Da, replic` Weigand, dar i-am b`tut nu fiindc` s\ntem murdari, ci cu toate c` s\ntem murdari! A[a [i cu noi azi: vom intra n Europa nu fiindc` s\ntem guverna]i de PSD, ci cu toate c` s\ntem guverna]i de PSD. Dar ca s` priceap` asta rumnul pn` la alegeri

Dialoguri despre colabora]ionism

|ntlnirile Romniei literare, 26 nov. 2003, Clubul Prometheus


Scriitorii [i Securitatea. Ce ne spun dosarele CNSAS
Mircea Dinescu: Domnule Balot`, eu sunt printre pu]inii oameni care au reac]ionat. De[i lucrez la CNSAS, \n clipa \n care P`unescu a f`cut m`g`ria [i se d`dea mare c` a fost turnat de Doina[, chiar \n revista domnului Popescu, al`turi de Liiceanu, de Ple[u am reac]ionat, de[i cuno[team dosarul real [i destul de trist al domnului Doina[. Este considerat un reper moral al Romniei, este \n manualul de literatur`, este fost membru al Academiei Romne, fost pre[edinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. |n momentul \n care la CNSAS descoperim acel dosar de la Securitate \n care reperul moral, vechiul dumneavoastr` prieten [i al meu, turna din gros pe colegii lui, pe musafirii care veneau \n vizit`, probabil [i pe dumneavoastr`, ce vre]i s` fac? S` plng \n hohote de mila lui Doina[? Veni]i la CNSAS, probabil se va publica dosarul lui Doina[ [i vom vedea despre ce este vorba. Este o mare triste]e pentru literatura romn`. Trebuie s` spun c` \n 1990 cuno[team ofi]erul de Securitate care se ocupa de Uniunea Scriitorilor. De ce? Pentru c` \n momentul \n care veneai la D.R. Popescu \n vizit`, secretara spunea: Nu pute]i intra pentru c` este cu tovar`[ul colonel Achim. Colonelul Achim era colonel de Securitate, nu venea acolo de-a bu[ilea prin florile din fa]a Uniunii Scriitorilor. El intra direct, era colonelul Achim, securistul care r`spundea de Uniunii Scriitorilor. {i acum e editor, tipograf. |n 90 eram ditamai pre[edinte al Uniunii Scriitorilor [i l-am chemat pentru c` era o nepo]ic` de-a lui pe care o b`gase Traian Iancu pe acolo. {i s-a pus problema s` o d`m afar`. Am spus: domnule, eu nu o dau afar` fiindc` e nepoata lui `sta. N-am dat-o afar`. Dar l-am chemat pe omul `la [i i-am spus: |]i fac o propunere. Hai s` scoatem o carte despre Securitatea romn` care se ocupa de arti[tii romni. V` da]i seama ce chestie tare ar fi? Poetul disident [i securistul care [tia tot despre el. Mi-a spus: Domnule, nu pot, pentru c` va fi mare dram` pentru literatura romn`. Din p`cate, att ct ni s-a dat nou` cu linguri]a de la SRI demonstreaz` c` tovar`[ul colonel Achim avea pu]in` dreptate. Eu am fost zguduit citind dosarul lui Caraion, pe care l-am idolatrizat. El m` impresionase prin faptul c` fusese condamnat la moarte [i era o victim` continu`. |l iubeam [i ca poet \n pu[c`rie. {i cum l-a descoperit? Cei care erau lua]i la interogatoriu din celul` erau detecta]i ca turn`tori dup` fecalele pe care le executau ei mai trziu, pentru c` aveau alt` culoare. Acolo se mnca m`m`lig`, iar informatorului, drept recompens`, i se d`dea o fripturic`. Fripturica ap`rea la cazanul comun, c` pu]ea altfel [i avea alt` culoare. Nicolae Balot`: Domnilor, am stat nou` ani [i jum`tate \n pu[c`rie. Am luat tr`dare. Am stat \n cea mai grea categorie. Nu mi s-a dat voie la lucru. Acestea nu exist`.

Mircea Dinescu: Ave]i stilul Voce necunoscut` din pu- `sta l`cr`mos pe care \l are [i blic: {i de ce a]i a[teptat s` moar` tovar`[ul Iliescu. Ce ave]i cu Doina[ ca s` \i publica]i dosarul? bie]ii b`trni? Ce ave]i cu Teoctist? L`sa]i-l s` moar` lini[tit. Noi Mircea Dinescu: Noi nu am avem date de la preo]i c` a fost inavut dosarul lui Doina[ dect dup` formator. De ce s`-i l`s`m s` ce a murit. Dar revin la Caraion. moar` lini[ti]i? P`i, domnilor, o s` Am g`sit \n dosarul Caraion care murim noi \naintea lor [i o s` ne este sinistru, este de necrezut \ngroape Teoctist. ura cu care marele poet a putut s` Nicolae Balot`: V` rog s` m` scrie. Sunt dou` pagini [i despre mine, din 85, cnd \l vizitam crede]i c` este o pledoarie fals`. acas`, c\nd mergeam la mare, pes- Nu fals \n sensul c` este sau nu cuiam stavrizi [i apoi m` duceam turn`tor, ci \n lejeritatea cu care [i-i duceam stavrideii la u[`. |n se trateaz` aceast` problem`. V` 1985, pentru c` trebuia s` \mi dau un exemplu. |n dosarul meu apar` o carte [i mi se cenzurase \n \ntlnesc, \n Cluj, \n perioada 52organiza]ia de partid, eu am spus 54, unul din prietenii mei [i ai loc` o s`-mi pun o pancart`, \n tului nostru, un medic distins. Aflu curtea Uniunii Scriitorilor, c` sunt din dosarul meu c` a fost inforun scriitor cenzurat \ntr-o ]ar` mator. Vreau s` v` spun c` m-am f`r` cenzur`. |n acela[i an exist` interesat cu ce au putut s`-l [ano turn`torie a lui Caraion, la care tajeze pe omul acesta, care era un eu m` confesam, prin care atr`gea om de caracter. Mergnd pe urme aten]ia Securit`]ii. Domnilor, fi]i am aflat c` fusese \n tineretul leaten]i cu b`iatul acesta. E mai gionar, fusese \n fr`]iile de cruce. prost`nac [i e capabil s` fac` A[a a putut probabil s` fie [antaorice. Dar asta nu e nimic, sunt jat o via]` \ntreag`. S` mergem [i chestii [i mai oribile. |n ceea ce-l \n cazul lui Doina[ la fel. Nu este prive[te pe Doina[: \ntmplarea o chestiune de l`crimare. Nu ne face c`, de la I.D. S\rbu, am [tiut [i putem mul]umi cu jum`t`]i de nu am crezut c` Doina[ l-a turnat afirma]ii. L`cr`mos este a spune:

Neagu DJUVARA

Anun] deosebit de important!


Romni, l`sa]i Internetul [i telefoanele deschise! Urmeaz` denun]uri importante pentru noi to]i. Dac` ave]i date despre securi[ti [i despre turn`tori, v` rug`m s` ni le face]i cunoscute la: secu@catavencu.ro sau la tel. 314.02.35 sau fax 314.02.58 Datele \nso]ite de probe vor primi aprecieri suplimentare. V` mul]umim de colaborare. Dumneavoastr`, nu fo[tilor colaboratori!

Evolu]ia aparatului Securit`]ii, \ntre 1948-1989


Creat` \n 1948, sub denumirea Direc]ia General` a Securit`]ii Poporului, structura aparatului avea zece direc]ii: I Informa]ii interne; II Contrasabotaj; III Contrainforma]ii penitenciare [i mili]ie; IV Contrainforma]ii militare; V Cercet`ri penale; VI Paza guvernului; VII Tehnic`; VIII Cadre; IX Politic`, responsabil` de puritatea partidului; X Administrativ` [i contabilitate, la care se ad`ugau cele regionale. |n 1951 aparatul a fost restructurat pe 12 direc]ii, marcate cu verzale \n ordine alfabetic`, sub denumirea Direc]ia General` a Securit`]ii Statului. Direc]iile nou create au fost: D Transporturi [i F Filaj [i investiga]ii. O nou` restructurare din 1956 duce la redimensionarea aparatului pe nou` direc]ii [i [ase servicii. Direc]ia disp`rut` este cea Politic`. Serviciile sunt: B Contrainforma]ii radio; C Eviden]a operativ`; D Intern`ri de]inu]i; F Controlul coresponden]ei; H Cifru; K Contrainforma]ii penitenciare [i mili]ie; T Tehnic-operativ. |ntre 1973-1989 Departamentul Securit`]ii Statului a fost restructurat pentu ultima oar`, pe [ase direc]ii: I Informa]ii interne; II Contrainforma]ii economice; III Contraspionaj; IV Contrainforma]ii militare; V Securitate [i gard`; VI Cercet`ri penale. La acestea se ad`uga Comandamentul pentru tehnic` operativ` [i transmisiuni (T), cu patru unit`]i speciale, Unitatea de filaj [i investiga]ii (F), Centrul de informatic` [i documentare, Serviciul de ap`rare a secretului de stat (C) [i Serviciul de dezinformare a centrelor de spionaj (D). Dup` defectarea lui Pacepa, din 1979, Centrala spionajului [i-a schimbat denumirea din Direc]ia de Informa]ii Externe, \n Centrul de Informa]ii Externe.

Institutul Romn de Istorie Recent` (IRIR), Academia Ca]avencu [i Funda]ia Gheorghe Ursu desf`[oar` un program de cercetare privind cadrele fostei Securit`]i (1949-1989). Persoanele care au avut acces pn` n prezent la propriile dosare de urm`rire informativ` [i sunt n posesia acestora (cpii xerox) sunt rugate s` pun` aceste documente la dispozi]ia noastr`. De asemenea, a[tept`m [i securi[ti care vor s` se autodenun]e. Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, strada Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucure[ti. Informa]ii la telefon (021) 252.75.56, 252.75.57 sau irir@euroweb.ro. V` rug`m s` ne comunica]i [i adresele unde pute]i fi contacta]i de c`tre cercet`torii IRIR pentru informa]ii suplimentare. Cercet`torii care lucreaz` la acest proiect [i care pot fi contacta]i la IRIR sunt: Sorin Cucerai, Armand Go[u, Stej`rel Olaru. Coordonatorul proiectului este Marius Oprea, de la Institutul Romn de Istorie Recent`.

Institutul Romn de Istorie Recent`