Sunteți pe pagina 1din 23

Lista lui Secu continu` de la S la Z!

|n num`rul urm`tor, Dosarul lui Gheorghe Ursu


Anul XIV nr. 3 (632) 20-26 ianuarie 2004 20 + 4 pagini 15.000 lei

Dulcea pas`re a tinere]ii

Gelu Voican, str\ns legat de Lie


Cine este Lia Roberts, de unde vine [i ce dracu vrea de la noi? Iat` c\teva \ntreb`ri cu care \ncepe, dar cu care nu exist` nici o [ans` s` se termine campania electoral`. Tocmai pentru c` doamna Roberts nu va ajunge niciodat` pre[edintele Romniei sau al oric`rui alt stat din Univers, se nasc alte semne de-ntrebare, la fel de jenante. De pild`: ce c`uta Gelu Voican Voiculescu \n a[ternutul Liei, \n afar` de metafizic`?

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Revolu]ie electoral` sau lovitur` de State?

Pagina 13

Alt` Lie, cu acela[i SIE


Bun` seara, eu s\nt Lia / {i-am venit \n Romnia / N-are nici o treab` CIA / Al]ii \mi pl`tesc simbria / Am venit, deci, din Nevada / De departe, s` fac strada / S` aud` toat` glia / Bun` seara, eu s\nt Lia. Bravo, Lia! P\n` acum te-ai mi[cat bine. A[a, f`-le ochi dulci tuturor, las`-le num`rul t`u de telefon, ie[i cu ei la o cafea. Da s` nu le cedezi din prima, c`-]i ies vorbe. De-abia c\nd vedem care-i `la cu procentul mai mare, atunci po]i s` te prefaci c` ]i-ai pierdut min]ile. Asta-i meseria politic`.

T
Republicana Lia Roberts din Nevada, a doua mare realizare a social-democra]iei romne[ti, dup` principele Radu Duda von Hohenzollern-Veringen, jud. Ia[i

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Reforma Justi]iei are picioare scurte [i fusta lung`


Reforma n Justi]ie a nceput luni, 12 ianuarie. C\nd ministra Justi]iei, Rodica St`noiu, a dotat Tribunalul Bucure[ti cu un sistem de nregistrare a [edin]elor, de 1.012 euro per sal`. Preliminariile acestui uria[ pas pentru Justi]ia romn` cu picioare scurte au fost urm`toarele: 1) Rodica St`noiu e bun` prieten` cu Maria Huza, pre[edinta Tribunalului Bucure[ti; 2) Rodica St`noiu o aduce de la Olt pe Huza; 3) festinuri mpreun`, unde Rodica prefer` caviar, Maria, p`str`v; 4) Rodica [i Maria merg la acela[i coafor; 5) Rodica a purtat acum un an rochia de serj indigo a Mariei Huza, \n \mprejur`ri neclare; 6) \n restul ]`rii, [edin]ele de tribunal se vor nregistra vreo doitrei ani de acum ncolo ca pn` mai ieri: dup` urechea grefierului sau dup` cheful lui de a-[i aduce de-acas` casetofonul. {i caseta cu Adrian Minune.

Brfe, [menuri, [u[anele


de cabinet al fostului NN Mugur Ciuvic`, fostul [ef pre[edinte Constantinescu, se preg`te[te s` devin` pre[edinte al Ac]iunii Populare, al c`rei pre[edinte este fostul pre[edinte. Pentru Emil Constantinescu se pare c` se va g`si un rol marginal [i onorific, cu toate c` fostul pre[edinte este un om suficient de orgolios pentru a nu accepta vreun rol decorativ, doar de candidat la pre[edin]ie al partidului. Stagnarea \n sondaje din ultimele luni ale candidatului Emil este unul din motivele pentru care cei de-acolo se gndesc la aceast` variant`. Pe de alt` parte, fostul pre[edinte, obsedat de presta]ia sa de pre[edinte lider zonal, nu vrea s` se-arunce \n b`t`lii de imagine dure, ceea ce a strnit [i mai tare nemul]umirea celor din jur ce s-au angajat \ntr-o h`r]uire total` a actualei Puteri. Lia Roberts este sf`tuit` (printre al]ii) de c`tre Virgil M`gureanu [i Victor G`etan, acesta din urm` fiind un personaj destul de dubios, cu cet`]enie american`, ginere al unui senator american [i apropiat al unor cercuri romne[ti ce de]in puterea \n ]ara noastr`. Dick Morris, angajat al s`u pentru campania electoral` a candidatei republicane, a primit deja 50.000 de dolari [i toate costurile deplas`rii la Bucure[ti. Interesant e cine va pl`ti doamnei Roberts cheltuielile de campanie, \n care [ansele ei par a fi numai de a \ncurca voturile Opozi]iei. {i oare de ce PSD-ului \i convine de minune candidatura americancei, care o s` adune cteva procente din voturile urbane destinate lui Stolojan? Despre acest cal troian sau iap` troian`, \ntr-unul din numerele viitoare. Primarul de culoare al sectorului V, celebrul agramat hazliu Marian Vanghelie, este \ntr-o situa]ie penal` delicat`, drept pentru care greii de la PSD se gndesc foarte serios s` nu-l mai sprijine pe linie de partid la prim`rie. Cel mai greu cuvnt \l are Dan Ioan Popescu, [eful PSD pe Bucure[ti, numai c` Marian, ct \l vede]i dumneavoastr` de p`c`lici, are o complicitate [i cu marele ministru, a[a c` hot`rrea este \n faz` de discu]ii. Pe directorul Serviciului de stare civil` din Prim`ria sectorului 1 \l cheam` Adrian Toma. Prin diverse mi[cula]ii, Toma a pus mna pe un apartament din zona Ci[migiu, evaluat la 160.000 $ [i revendicat de urma[ii lui Sextil Pu[cariu, pe care l-a repartizat cui trebuie. Celelalte informa]ii despre Toma sunt contradictorii [i din ele reies dou` aspecte: este rud` apropiat` cu generalul Zaharia Toma, secretar de stat la Interne, [i a activat ca spion DIE, \n spa]iul Extremului Orient. Din nefericire pentru sfnta proprietate, mi[cula]iile lui Toma nu se petrec \n Japonia sau China, ci \ntr-o Romnie care e chitit` s` se integreze \n Europa, f`r` Toma. Ministrul cu imaginea cea mai curat` din guvern a aruncat o privire \n oglind` [i a decis: sunt ferche[, dar anul `sta e electoral, trebuie s` fiu frumos ca un zeu.

{efu, m-ai dezam`git. Nu vrei deloc s`-i ataci pe `[tia. S` [tii c` am de g\nd s` te dau jos [i s`-]i iau locul de outsider perdant.

NN

Rodica Stalinoiu

A[ez`m\ntul cultural

NN

Mugur Ciuvic` dinamiz\ndu-l pe Emil Constantinescu, un candidat care n-are at\tea mandate preziden]iale pierdute c\te are Iliescu c\[tigate
Drept care a returnat mizeria de buget de publicitate a IGCTIului cu mrrrrecomandarea de a fi dublat. Mizeria cu pricina \nsemna 35 de miliarde de lei. Dublu \nseamn` 2 milioane de dolari. Asta, pentru o institu]ie care nu vinde, ci monitorizeaz`. Singurul rezon pentru achizi]ie de publicitate \n cazul Inspectoratului pentru Comunica]ii sunt e-licita]iile. V` da]i seama c` PSD-ul e gata, \n anul electoral, s`-[i vnd` electronic [i mama, numai bani s` ias`. Cabinetul N`stase are prostul obicei s` dea ordonan]e de urgen]` \nainte de s`rb`tori, cnd nu le cite[te nici dracul. {i cnd n-au cum s` mai apar` \n cel pu]in dou` cotidiene de interes public, a[a cum zice legea. A[a s-a \ntmplat la sfr[itul lui decembrie trecut, cnd a ap`rut o ordonan]` prin care toate ma[inile societ`]ilor comerciale sunt obligate s` achite o tax` de drumuri de 105 euro pe an. La \nceputul lui ianuarie, a \nceput s` plou` cu amenzi, acordate cu o suspect` d`rnicie de echipajele de poli]ie, ie[ite ca [acalul \nfometat la vn`toare. Valoarea maxim` a amenzii, de 40 de milioane de lei, se ia la trnt` cu cea a taxei de drumuri, ceea ce este o ilegalitate flagrant`. Solu]ia ar fi ca Europa s`-i amendeze \n cele din urm` pe mini[trii T`n`sescu [i Rus, prin pr`bu[irea cursului unui euro sub cel al dolarului american. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)


R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NNN

Bula demnitarului
majoritar \n cadrul partidului care consider` c` eu a[ fi un Radu Berceanu (vicepre- candidat potrivit pentru postul [edinte PD): Ar trebui s` ne-a- de pre[edinte al Romniei. puc`m s` lu`m mai des sare iodat`, c` am cam f`cut Gu[`. CATEGORIA
CATEGORIA

GU{A INTERZIS~

Alexandru ULEA Marketing Director: Alexandru ULEA ulea@catavencu.ro Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu director publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Stima]i parteneri europeni, v` invit s` investi]i \n Romnia! Ce dovad` mai vre]i? Anul acesta am \nregistrat o spectaculoas` cre[tere economic` \n timp ce economiile statelor occidentale stagneaz` sau se duc, uite-a[a, \n jos, pe tobogan. Mai avem, deci, doar c\]iva pa[i pe calea reformei [i sistemul nostru \[i va demonstra definitiv superioritatea \n fa]a putredului sistem capitalist bazat pe exploatare [i ur` de clas`!

CATEGORIA

JIGNIRE CU PREMEDITARE
Adrian N`stase (prim-ministru): Traian B`sescu nu conteaz`. A[a cum oscileaz` acum, ar putea candida, \n viitor, pentru un loc la Patriarhie. Traian B`sescu (pre[edinte PD): Romnia este o ]ar` liber`. A[a cum Gigi Becali are dreptul garantat de Constitu]ie s`-[i creeze un partid, nu v`d de ce n-ar beneficia [i Petre Roman de acela[i drept.

V|N~TOARE PE CAPETE

Ioan Talpe[ (consilier preziden]ial): Doar nu v` imagina]i c` vreun demnitar pleac` acas` cu un picior de mistre]! De la mistre], v\n`torul opre[te doar trofeul cei doi col]i.
CATEGORIA

ACESTE CUVINTE NE DOARE

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Mircea Chelaru (pre[edinte PUNR): Am venit s` v`d fenomenul politic care tr`ie[te La 74 de ani de via]` [i 60 de ani de activitate revolu]ionar`, \n sensul lumii virtuale: Gigi BeIon Iliescu \[i \mpline[te visul de aur: f`urirea societ`]ii cali dintr-o realitate a unei Rocapitalist-leniniste multiliberal pesedizate CATEGORIA mnii reale. DIN PU}UL Raj Tunaru (deputat indeCATEGORIA S~R~CIEI pendent): Cred \n to]i Gigii insultele ce mi-au fost aduse de CATEGORIA CUPA PIONILOR EMIL BOBU Ion Iliescu (pre[edintele Becali din Romnia, pentru c` Corneliu V`dit Turb`r. EUROPENI Romniei): A fi de st\nga [i a [i eu m` \ncadrez \n aceast` catIon Iliescu (pre[edintele CATEGORIA folosi conjuncturile pentru pro- egorie. Gigi Becali (pre[edintele Romniei): {tefan cel Mare PRIM~VARA pria \mbog`]ire reprezint` un Partidului Noua Genera]ie): ne-a integrat \n Europa acelor CATEGORIE E CA TOAMNA paradox. Cel mai mult m-a impresionat vremuri. G|NDIRE Stelic` Barna (viceprimar c\nd se c\nta imnul, pentru c` |ntunericitul CU PREMEDITARE CATEGORIA general al Capitalei): ...\n se c\nta imnul \ntr-o sal`, pentru EU, SUPREMUL Eugen Vasiliu (director prim`var` lucr`rile s` se reia, prima dat` eu fiind pion princiAdrian N`stase (prim-mi- general adj. ORDA): Discut practic, de unde au \nceput pal. nistru): Sigur, este un curent numai despre lege [i nu despre ini]ial.

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

Lauren]iu Popescu, un rector pentru eternitate


Dl. profesor Mircea Lauren]iu Popescu este rectorul Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie din Bucure[ti. Iar cnd spunem rector, spunem Don Lorenzo. Cu apelativul acesta de sorginte sicilian` se r`sfa]`, de altfel, \nsu[i M`ria sa, Na[ul \nv`]`mntului medical de pe Valea Dmbovi]ei. Care tocmai ce-[i \ncheie cu succes cel de-al 3-lea mandat de rector. Un mandat ilegal, fiind \n plus fa]` de legea care permite doar dou` pe via]` de rector. Dar s`-l ascult`m pe Lorenzo apropo de mandate. Dac` legea actual` nu se schimb`, nu am nici cea mai mic` inten]ie de a for]a n vreun fel legisla]ia... (pe care n-a for]at-o pn` acum [li]ul legii dect cu un mandat, n. red.). Dac` ns` se vor face modific`ri, [i legea mi va permite o nou` candidatur`, atunci, n func]ie de situa]ia de moment [i dac` voi fi convins c` exist` unul sau mai mul]i candida]i mai buni dect mine, nici m`car nu intru n curs`. Dac` \ns` aparen]ele vor pleda c` am [anse reale mai bune, probabil c` m` voi \nscrie \n competi]ie. Sta]i de vorb` cu oricine dintre colegii mei [i ve]i afla c` nu exist` un favorit sau un contracandidat real care s` spun` deschis vreau s` conduc universitatea [i o s-o fac mai bine dect Lauren]iu Popescu. Dac` exist` acea persoan`, vreau s-o cunosc [i eu (Independent, 22 decembrie 2003). Dup` cum vede]i, mafia nu-[i ascunde inten]iile, iar adversarii au fost preveni]i s`-[i vad` de treab`. mor [ef de lucr`ri dect s`-i dau ceva `stuia. E, poate, util s` preciz`m c`

Rectorul este ciobanul func]iilor universitare.


Posturile vacante \n UMF au fost scoase la mezat cu o parcimonie care i-a scos din min]i pe cei care \mb`trnesc \n func]ii de [ef de lucr`ri. Un post de profesor universitar apare cu frecven]a eclipselor de soare; cele de conferen]iar lunar, pardon, des ca eclipsa de lun`. Ei bine, \n ultimul an universitar au fost scoase la concurs 100 de posturi. A \ntrebat cineva de ce? P`i, a[a cum spunea \nsu[i Don Lorenzo, dac` legea nu se schimb`, este ultimul s`u an de rector. Iar un rector este responsabil cu strategia dezvolt`rii institu]iei. Un crcota[ ar spune c` timp de 10 ani rectorul a creat o presiune pe pia]a posturilor pentru a le cre[te pre]ul, iar schimbarea de strategie din finalul carierei nu este dect o lichidare de stoc, cu mari reduceri de pre], de la 50 la 70%. Ce se va \ntmpla dup`? P`i, mul]i ani de aci \nainte se va privi \n soare. Mai mult, pentru a tempera zelul genera]iilor viitoare \n a egala performan]ele celor trecute, se lucreaz` acum la criteriile de promovare (un num`r utopic de lucr`ri publicate \n presa str`in` etc.); pleac` el, Lorenzo, dar nu las` fntnile neotr`vite.

De unde naiba s` [tiu c` sloganu pe care l-am achizi]ionat a fost al Mi[c`rii Legionare Granatta?! De[i nu-l v`d io pe Copos s` dea bani p` trei vorbe... |n fine, Meme, ia 20.000 de parai [i cump`r`-mi 10 slogane de la domnu Vadim: [apte mai na]ionaliste pentru alegeri [i trei, vezi, s` fie mai europene, s-avem la noi pentru c\nd ne-om deplasa \n Cupe.

Ascult`-m`, frate!
Vin alegerile, se-nmul]esc zvonurile despre importul de noi [i noi echipamente de ascultare a telefoanelor mobile. Dac` trece]i prin Ia[i, fi]i prev`z`tori [i ave]i grij` ce vorbi]i! Produc`torul num`rul unu al aragazelor de Bahlui, omul care [i-a tras postul de televiziune TELEM special pentru intoxicare electoral` sub semnul trandafirilor PSD, ar fi achizi]ionat mai recent, zice-se, [i aparatur` de ascultare a mobilelor. Bani puhoi, amortizare sigur`. Nasol de b`ie]i c` nu pot [ti [i ce nu vorbe[te lumea!

Ursul racolat de Vulpe


Gheorghe Chereji, comandantul Poli]iei bihorene, a primit recent o propunere pe care nu o putea refuza. |nainte de s`rb`tori, Virgil Ardelean, [eful UM 0962, mai cunoscut` sub numele de alint Fostul Doi [un Sfert, a poposit la Oradea, unde i-a pus n vedere c` la nivelul ministerului exist` o mare nemul]umire \n ceea ce prive[te randamentul pe care l d` acesta la Bihor. Ardelean, [iret ca o Vulpe, i-a sugerat lui Chereji c` nemul]umirea poate s` dispar` ca prin minune dac` va semna un document format A5 cu antetul PSD, intitulat Adeziune. Speriat foarte, [eful poli]ailor bihoreni a semnat imediat, mai ales dup` ce a primit asigur`ri c` adeziunea nu va fi nregistrat`, ci va fi considerat` un semn al loialit`]ii sale fa]` de partid. A[a o fi procedat Vulpea cu to]i [efii de inspectorate din ]ar`?

Politicianul Gigi Becali, hot`r\t s` scoat` \n afara legii balada Miori]a sau m`car pasajul: {i la nunta mea / Cu politica / A c`zut Steaua
Forsea, care se crede protejat pentru moment pentru c` a scos un Atlas de dermatologie \n coautorat cu juna Olga Simionescu. Forsea. Ei bine, dac` exist` riscul ca produsele de serie ocult` ale Editurii s` fie percepute ca surogate de lucr`ri [tiin]ifice, dl. Popescu s-a gndit c` ar fi util s` lucreze pu]in la imaginea apari]iilor editoriale. Drept care a imaginat, prin intermediul funda]iei pe care a \nfiin]at-o, un mecanism de premieri. Aproape toate c`r]ile care trec prin editur` sunt sp`late de p`cate prin programul de premiere. Iar garan]ia calit`]ii [tiin]ifice este asigurat` de notorietatea sponsorului premiilor: marele om de cultur` Gigi Becali, care \nmneaz` cecuri cu autograful s`u viitorilor profesora[i universitari autori de c`r]i de portofoliu. Procedura premierilor este prelungit` uneori pn` la nivelul Academiei Romne, care a premiat zilele trecute uau un excep]ional Tratat de dermatologie trecnd cu gra]ie peste faptul c` o colec]ie de fotografii color nu are nimic de-a face cu cercetarea [tiin]ific`. Cum de a ajuns Academia s`-l concureze pe Becali? Parc` aud explica]ia pe care o serve[te, rnjind [mecher, Don Lorenzo: Nu e o problem` s` ob]ii un premiu de la ei, to]i fo[tii secretari de partid ai UMF sunt academicieni. asocierea UMF cu un om de afaceri pentru rentabilizarea clubului studen]ilor medicini[ti de pe strada Otetele[anu 3? E o grind` rupt`, n-avem bani s`-l repar`m, spunea rectorul \nainte de a pasa grinda cu tot cu spa]iu spre exploatare lui Mitic` Dragomir, care [i-a tras barul cu specific Maxim. Similar a fost valorificat [i clubul (Hippocrat) al medicilor. Fostul centru de documentare, rechizi]ionat de Securitate \nainte de 89, a devenit o perioad` Ambasada Irakului [i n-a mai revenit la UMF, poate [i pentru c` securist la securist nu-[i scoate sediul. C`minele nu pot fi cedate, dar pot fi reparate. Temeinic. Cel de pe strada Radu Cristian [i-a \nceput saga repara]iilor \n 1996. Termenul de \ncheiere a lucr`rilor a fost 2001. |n 2003 a disp`rut [antierul [i a r`mas c`minul. Bun de reparat. Dar marea lovitur` a dat-o Don Lorenzo cu terenul UMF din mijlocul Capitalei (strada Jean Louis Caldron). Terenul a fost cedat unei firme din Liechtenstein spre a fi valorificat \n asociere. Firma Curitiba a primit 1.000 de m2 cadou printr-o semn`tur` cu iz de PNA a sicilianului nostru rector. Vom dezvolta acest subiect s`pt`mna viitoare. Pn` atunci v` l`s`m s` duce]i la bun sfr[it un ra]ionament: dac` o ]ar` condus` mafiot produce un sistem de \nv`]`mnt medical mafiot, la ce buzunare ne vor trata mai \nti medicii produ[i de acest sistem? Mircea TOMA

Dar ce poate isteriza \n halul `sta un intelectual autentic,


s` ajung` s` se ]in` cu din]ii de o func]ie administrativ`? Dar, mai \nti, este \ntr-adev`r Don Lorenzo un intelectual autentic? Este. Vizita]i pagina personal` a dlui profesor [i v` ve]i convinge. (Pe bune, aici nu picur`m ironii are un num`r impresionant de titluri 166 multe preluate \n reviste str`ine 75.) Tot att de impresionante sunt [i cele dou` stagii de perfec]ionare \n Anglia [i SUA \n 1977 [i, respectiv, 1981. Dar, dincolo de rela]ia de \ncredere cu Securitatea, este cert c` pentru str`ini a contat competen]a. La fel de sigur este c` pentru dl. Popescu \nsu[i, competen]a a \nceput s` conteze mai pu]in dect condi]ia de dumnezeu al \nv`]`mntului medical. A[a \l descoperim mndru de condi]ia de membru PSD, de cea de competent senator al partidului care l-a plantat rector. |n 1992. Azi, conform declara]iei de avere, Don Lorenzo este pe locul 2 \n topul conturilor senatorilor. Are vreo 2 miliarde [i jum`tate de lei [i ca la 240 de mii de dolari [i euro. Pu]in p`mnt, pu]in` p`dure, cteva apartamente. N-are vil`. Declara]ia con]ine [i explica]ia \mbog`]irii a mo[tenit o m`tu[` [i un unchi. A[a o fi, dar profit`m de prilej pentru a face loc unei declara]ii anonime: mai bine

Dezvoltarea armonioas` a Universit`]ii


[i promovarea criteriului competen]ei nu sunt dect dou` dintre principiile lui Don Lorenzo. Unul care-i este foarte drag este \ntinerirea parcului de cadre didactice. Obiectivul a fost realizat \n propor]ie de 100% \ntr-un singur caz: propria-i so]ie. Doamna doctor Olga Simionescu a ajuns n 8 ani de la absolvirea facult`]ii conferen]iar [i [ef de sec]ie la Spitalul Colentina. Toate promov`rile au fost f`cute la excep]ional. Doamna dr. nu ar fi putut s` ajung`, n mod normal, n aceast` perioad` dect maximum asistent universitar. (Dac` e[ti re]inut preparator dup` facultate ai nevoie de 5 ani pentru a \ncheia reziden]iatul; dup` ce ai devenit specialist, trebuie s` prinzi un concurs de medic primar [i s` faci o vechime de 3 ani pentru a putea promova [ef de lucr`ri; dar asta numai dac` e[ti doctorand; \n sfr[it, dup` ob]inerea titlului de doctor, calea spre conferen]iar e deschis`, cu condi]ia s` existe post liber pe care s` concurezi.) Ei bine, aceast` Prslea a medicinii a crescut \ntr-un an ct al]ii \n 3. Iar \n calea domniei sale s-a f`cut prtie cu buldozerul. Doctorul Giurc`neanu, care a avut ghinionul s` fie conferen]iar [i [ef de sec]ie la Colentina, a fost m`turat din drum ca s`-i poat` ocupa Donna Lorenzo toate posturile. Urmeaz` [eful clinicii, dl.

Serviciile de promovare Lauren]iu Popescu SRL


nu-[i las` clien]ii \n drum. Odat` intrat \n programul de lansare spre un post universitar, Don Lorenzo acord` facilit`]i unice \n lume. Concret, trebuie s` [ti]i c` una dintre condi]iile de pornovare, pardon, promovare este s` ai un num`r de c`r]i publicate. Victor Lorin Purc`rea dr. ing. [i [ef de cabinet senatorial al lui Lauren]iu Popescu, conduce editura Carol Davila a UMF. La aceast` editur` se editeaz` c`r]i. O particularitate a editurii este c`, \ntr-un sublim dispre] pentru lege, nu comunic` Bibliotecii Na]ionale tirajele. Editura are o tipografie proprie, de fapt un copiator color. Vrei s` devii profesor? Ai negociat [i acordul lui Don Lorenzo? Ei bine, atunci ]i se ofer` posibilitatea s`-]i publici o carte, pe banii t`i, \ntr-un tiraj numai de rector [i locotenetul s`u [tiut. O carte care e bun` s-o prezin]i \n dosarul de candidatur` [i att. C` tot n-o mai vede nimeni, dac` tu nu vrei asta. |ntr-un limbaj ireveren]ios, s-ar putea spune c` e o editur` de [u[e. |n definitiv, aici [i-a publicat furturile Mircea Beuran. {i tot aici au fost publicate testele pentru ultimul examen de reziden]iat, cel care a produs ultimul scandal. Dar nu ne-am permite s` png`rim cu asemenea opinii de c`cat tocmai inestimabilul Atlas de dermatologie al Olgu]ei, consolidat cu semn`tura autenticului profesor

Pila mare nume are


Una dintre cele mai discrete firme de construc]ii din Romnia este societatea Castrum Corporation din Negre[ti-Oa[. S`tm`renii au mpu[cat de-a lungul existen]ei lor diverse lucr`ri, cu cifre att de astronomice c` ne e [i ru[ine s` le pomenim. Nu mai departe, deun`zi, firma din Satu Mare a terminat sediul noului Birou Vamal Cluj, care a costat Direc]ia General` a V`milor nici mai mult, nici mai pu]in dec\t 97,6 miliarde. {i asta e fics pics fa]` de lucr`rile de reabilitare ale sta]iilor Petrom pe care le nghite Castrum Corporation. {i pentru c` era imposibil ca asemenea ispr`vi s` nu aib` o pil` bun` la Bucure[ti, [i pentru c` pila trebuia s` poarte un nume, o s` vi-l dezv`luim noi. E chel [i se nume[te ministrul Ap`r`rii Na]ionale.

Un rector bun face cas` bun` cu sediile


UMF a avut o zestre locativ` impresionant`, acumulat` \nainte de sosirea comuni[tilor de ieri. Don Lorenzo a descoperit cu pl`cere de cte sedii [i terenuri se poate dispensa UMFul. Evident c` nu spune nimeni c` pe gratis. Nu ne-am permite s`-l jignim taman pe domnia-sa. |n PSD e[ti cu att mai respectat cu ct ai f`cut avere mai mare din averea public`. Iat` [i cteva \ntreb`ri: ce s-a ales de

f i n c`
Platon [i Aristotel prnd un ministru chel

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

Cuget, deci subzist


B`, domnule B`sescule, eu nu te \n]eleg cum te prinde iarna mereu pe nepreg`tite. E inadmisibil! Am fost [i eu prin alte ]`ri str`ine [i acolo nu e debandada din Bucure[ti. Prim`ria are totul preg`tit din timp [i la primul semnal demareaz` utilajele de carnaval... Cum, ce zici? C` la Rio iarna s\nt 30 de grade? Nu conteaz`! Primarul Capitalei trebuie s`-[i fac` datoria \n orice condi]ii!

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

OVIDIU GRECEA: |n]eleg cel mai bine ce vine din vocea poporului
I-am solicitat un interviu lui Grecea pe la nceputul lui decembrie. De atunci, am tot sunat. Biroul de pres` explica: sigur, am l`sat nota la secretariat, nici un r`spuns, l vom anun]a pe dl. Grecea de ndat`. {ti]i cnd i-am luat interviu? Cnd Ovidiu Grecea [i-a destituit biroul de pres`. Pur [i simplu, un coleg a avut num`rul de telefon al prefectului de Bucure[ti [i mi-a aranjat o ntlnire. O ntlnire n care Ovidiu Grecea a desenat continuu: s`ge]i cu bot n jos, s`ge]i cu bot n sus, l`di]e, chei sol. {i, mai mult de att, nu m-a privit niciodat` n ochi.

Reporter: Mare hahaler` snte]i! Ovidiu Grecea: Domle, Grecea este hahaler` [i la propriu [i la figurat. Rep.: De ce? O.G.: Fiindc` unii a[a l fac. Rep.: Nu, nu, dar chiar snte]i! A]i fluturat dosare de se tremura de fric` [i v-a dat un os de ros N`stase n Brazilia. O.G.: Pesemne de asta v-a venit [i asta cu osul de ros fiindc` se spune de Grecea c` e buldogul nu [tiu cui. A fost un os destul de tare, fiindc` a lucra n diploma]ie nu este a[a de simplu. Sigur, mul]i, cnd spun, n ultima perioad`, Grecea, spun Brazilia [i invers. Ceea ce este un semn bun. Pe undeva, am f`cut [i pu]in` treab`. Acum, cu hahalera asta, pe mine nici nu m` deranjeaz` (nota reporteru-

O.G.: Eu? Nu privesc n ochi? Rep.: P`i, acum nu v` uita]i la mine. Desena]i! O.G.: Cnd, acum? M` uitam n hrtii s` v`d cte datorii am. Pentru c`, apropo de hahaler`, e[ti hahaler` ca s` vii de la o sum` de patru cifre n dolari [i s` iei acum la lichidare bani n lei... ce vor oamenii? Filme cu b`t`i ct mai tari, cu mult snge, cu creieri pe pardoseal`. Nu se poate chestia asta, dect dac` ar fi existat o instrumentare capcoad` a celor 267 de dosare f`cute pe vremea lui Grecea. A[a a fost. Rep.: Cu ce v-au nmuiat? O.G.: Pe Grecea s`-l sperie ceva? (n.r.: deseneaz` l`di]e) La

serioas`. Rep.: Adic`, snte]i de simbol la prefectur`. O.G.: Tocmai, eu nu am crezut niciodat` c` trebuie s` joc rolul unui Mu]unache, ci n limita atribu]iilor, competen]ei [i probit`]ii profesionale s` spun ceea ce am de spus. Eu cred c` nu m-am schimbat, poate doi ani [i jum`tate de diploma]ie s` fi atenuat din virulen]a unor replici... bun, [i presa tot sesizeaz` de ani de zile c` se fur`, c` se face, ce-a f`cut presa? S-a vndut bine [i nu s-a ntmplat nimic. (n.r.: deseneaz` l`di]` mic`)

|ngrijorat de calamit`]ile pesediste ab`tute asupra Capitalei, Traian B`sescu se g\nde[te c` vara de la Rio e ca iarna din Bucure[ti: \i prinde pe primarii de sector \n fundul gol
Domle, eu snt tehnocrat. Nu snt membrul nici unui partid. Eu r`spund cel mai bine ideii de func]ionar public ca-n UE. Acest semnal prea pu]ini l-au n]eles. Independentul n]elege cel mai bine ce-i vine din vocea poporului, dect ce-i vine din vocea partidului. Grecea e al cet`]eanului bu-cu-re-[tean! Grecea e un om vertical. (deseneaz` cheia sol) N`stase [i o s` r`mne]i n fundul gol! O.G.: M` bucur` c`-mi plnge]i de mil`, ce se va-ntmpla cu Grecea, dac`... prea pu]in` lume cunoa[te faptul c` Grecea a lucrat de la bon de intrare, bon de ie[ire, ca economist, c` are o solid` preg`tire dup` mul]i [i e socotit un bun manager [i n finan]e, [i n marketing, [i n banc`. Rep.: Snte]i un gras [i att? O.G.: Uite, dac` mi-a[ fi f`cut o lipoabsorb]ie, nu [tiu pe cine dracu mai impresionam. Eu chiar m` ntreb: de ce trebuie s` impresionez pe cineva? Rep.: Pe nimeni! A]i dec`zut! O.G.: Ca un corolar gazet`resc... la ce s` te a[tep]i? Dac` percep]ia lui Grecea e c` e hahaler`, e normal s` decad`, dac` percep]ia cet`]eanului e c` Grecea nu e hahaler`. Rep.: De ce a]i desenat? Ca s` nu m` lua]i la b`taie? O.G.: Ce se ntmpl`? Este o form` de manifestare ce mi-a ap`rut ceva mai de curnd, cu ct` ostilitate po]i fi privit de cei din jur. Dar cred c` e invidie, ca s` vede]i [i modestia mea, fiindc` dup` ce ai f`cut lucruri bune, pleci ca s`-]i sluje[ti ]ara n str`in`tate [i te ntorci s` faci treab` [i e[ti v`zut de cine? Cei care-l v`d pe Grecea a[a de]in piatra filosofiei mondiale? Grecea nu e schimbat sub nici o form`. Ce are de f`cut, va face. Grecea a venit de cinci s`pt`mni, din care dou` nu s-au lucrat, perioad` cre[tineasc`, cnd lumea nu prea avea nevoie de Grecea pe z`pad`. Eugen ISTODOR

cte amenin]`ri cu moartea am avut, la cte premii pe capul meu au fost, crede]i c` m` poate nmuia ceva? Rep.: Cu ce v` au la mn`? lui: Grecea deseneaz` s`ge]i n O.G.: Nu au cu ce. (n.r.: nu jos), dar nici n-a[ putea spune c` m` caracterizeaz`. Rep.: Domnule Grecea, ziceam: mam`, s` vezi ce-i love[te pe nenoroci]i! O.G.: Snt anumite institu]ii ale statului care ar fi trebuit s` prive[te n ochi, deseneaz`) duc` actul meu de investiga]ie Rep.: Snte]i lup blnd. V` spre justi]ie. Ideal ar fi ca unul scuip` [i primarii n ochi. care face verific`rile de ordin O.G.: De ce n-o lua]i altfel: primar s` [i aresteze. Or, n au realizat c` a venit Grecea. democra]ie, nu se poate. Prefectul este reprezentantul Rep.: Domnule Grecea, de ce statului n teritoriu, institu]ie de pilon [i de prestan]`, o institu]ie nu m` privi]i n ochi?

Eu nu am venit pe nici o strategie politic`. Clar. Nu snt membru PSD, nu snt omul lui N`stase. Rep.: Atunci de ce a]i venit? O.G.: S` fac treab` n Capital`. Rep.: Nu era nevoie de Grecea aici! O.G.: Ba cred c`, din punctul meu de vedere, se fac ni[te cu voie sau f`r` de voie, binen]eles, din cunoa[tere sau necunoa[tere, [i asta la dumneavoastr` nu este cazul, c` este necunoa[tere, faptul c` Grecea nu are partipriu. C` steaua lui era cresc`toare sau descresc`toare pe vremea lui Constantinescu [i, dup` aceea, mi-a apus sau mi-a crescut iar`[i n str`lucire, asta, steaua, pe vremea lui N`stase.

Rep.: {ti]i, n redac]ie ne-am gndit s` v` spunem cameleonul transpirat. O.G.: Grecea e vertical! DA! DA! {i Grecea mai transpir` [i pe fond nervos. Rep.: O s` plece [i st`pnul

SEMNA}I AICI!

FINAN}A}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei [i sprijinul altor oficialit`]i. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU. Cei care vor dona sunt ruga]i s` telefoneze la redac]ie pentru a fi nominaliza]i. V` mul]umim [i v` vom ]ine la curent cu toate demersurile pe care le vom \ntreprinde. Vom suporta costurile legate de modul de desf`[urare a concursului.

Pentru monumentul unei femei monumentale


|ntotdeauna am crezut cu sfin]enie c`, \naintea Metroului, a literaturii realismului socialist sau a televizorului color mioritic, motivul real de mndrie al romnilor au fost cei 15 ani de rezisten]` anticomunist` \n mun]i. De aceea \i rug`m pe to]i cei care cred c` istoria merit` ceva mai mult dect trufia originii s`n`toase s` telefoneze la redac]ie sau s` semneze la adresa de e-mail: elisabetarizea@catavencu.ro. Ini]iativa noastr` vizeaz` ridicarea unui monument pentru o ]`ranc` eroic`, simbol al rezisten]ei: Elisabeta Rizea, cea pentru al c`rei sat, Nuc[oara, Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare num`r de securi[ti pe cap de locuitor din \ntreaga istorie a represiunii. Locul ar fi piedestalul fostei statui a lui Lenin din Pia]a Presei Libere sau cel al Osta[ului Sovietic de pe Bd. Kiseleff, pentru simplul motiv c` mai \nti a existat Elisabeta Rizea [i, mult mai apoi, libertatea cuvntului. Liviu MIHAIU Nistorescu, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae Caranfil, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hrebenciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi [i alte cteva mii de cititori care [i-au exprimat sprijinul telefonic sau prin e-mail [i c`rora le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

cuv\ntul care

[tefancelm`re[te
q Evenimentul zilei, mar]i, 13 ian. B`nuiam noi c` masoneria a \ntinat idealurile masoneriei, dar nu ne \nchipuiam c` s-a \njosit att de tare \nct s` bage [i pesedi[ti \nl`untru. Dar hai s` admitem cum c` [i masoneria are nevoie de bani pentru secretare, c` deh, ce mai cumperi \n ziua de azi f`r` bani, numai c` ceea ce con]ine loja jude]ean` din Giurgiu dep`[e[te orice imagina]ie: un viceprimar pentru care francmasoneria este nici mai mult, nici mai pu]in dect o organiza]ie etilist`. Poate o fi avnd dreptate [i noi nu [tim. Un mini-interviu cu R`zvan Theodorescu despre Anul {tefan cel Mare al guvernului N`stase cel Mare ne defenestreaz` modelele istorice. La \ntrebarea V` este comod s` propune]i un model deacum 500 de ani?, ministrul Culturii aten]ie, al Culturii! r`spunde: Cu excep]ia lui Ionel Br`tianu [i a lui Titulescu, noi n-avem alt model \n trecutul nostru. E de \n]eles c` omul de cas` [i spad` al lui Ion Iliescu i-a resetat pe regii Romniei din memoria sa politic` [i c` nu exist` nici o leg`tur` \ntre caracterul de descurc`re] al ministrului Theodorescu [i cel al lui Iuliu Maniu, dar ne-a[teptam totu[i ca savantul Theodorescu s`-i remarce m`car pe Brncoveanu sau Dimitrie Cantemir. Dar a[a e cnd {erban Mih`ilescu face propunerile [i ceilal]i execut`. q Adev`rul, joi, 15 ian. Pe prima pagin`, o disperat` \ncercare de a fi mai obiectiv dect restul presei indignate de poli]ia politic` a Sinistrei sale Justi]ii (pamflet, n.a.) Rodica St`noiu, femeia care a cerut Poli]iei s`-i bage \n anchet` pe membrii unui partid de opozi]ie, Alian]a Popular`, pentru exercitarea unui drept cet`]enesc. Dac` Ziua a titrat mare ct cocul Rodic`i: Teroare politic`, Irinel R`dulescu \ncearc` altceva, mai cu respect: Ac]iunea Popular` arunc` \nc` o s`mn]` de scandal / Rodica St`noiu, acuzat` c` a pus Procuratura [i Poli]ia pe urmele unor cet`]eni care cereau informa]ii publice. Irinel, drag`, dar Rodica nu e acuzat` c` a pus Poli]ia [i Procuratura pe urmele scandalagiilor de Ciuvic` [i Constantinescu, ci chiar a pus aceste dou` institu]ii pe urmele acestor golani. Sus, \n dreapta, mai duios, mai curat [i mai uscat, un liric articol de floare albastr` sun` cu jale cam a[a: |n speran]a respect`rii programului de energetic` aprobat de guvern / Nuclearelectrica, cu gndul la Unitatea 3. Pe gndul bun [i curat din pagina 6 pentru

Unitatea 3 nu scrie Publicitate, iar cititorul chiar o s` cread` cum c` Nuclearelectrica are un suflet att de minunat, f`r` s` [tie tariful pe care \l g`sim, perfect transparent altfel, pe site-ul ziarului Adev`rul, la sec]iunea tarife de publicitate. Colegul Mircea Toma \mi spune c` nu e deontologic un articol de publicitate nemarcat cu P. Fiind de mult coleg cu mine, m` iau dup` el. q Observator, s`pt`mna trecut`. Drag` Lucian M\ndru]`, drag` Tuc`, stimate domnule Oancea, mi se pare mie sau a \nceput s` vi se par` c` [tirile negative despre guvernul PSD nu se mai vnd att de bine ca \n luna noiembrie sau decembrie 2003? A \nceput protevizarea [tirilor de la Antena 1. P`cat, \ncepem s` ne sim]im din ce \n ce mai singuri. q Prima TV, Focus, ora 18, luni, 19 ian. Aproape \n \ntregime jurnal rutier. La un moment dat, \ns`, o [tire care \n gura Cristinei }opescu sun` ca dracu (ca s`-l cit`m pe tn`rul om politic Petre Roman): un cet`]ean [i-a b`gat \n anus un spray de 19 centimetri. Interviu cu doctorul [i cu autopenetratul din penumbr`. Mister: este acest om homosexual sau nu? Ca s` fim \n ton cu acest gen de realitate, propunem Primei TV s` schimbe numele de Focus \n {tiri din cur. Credem c` e mai potrivit.

poli]ia presei
Nu toate drumurile duc la Mecca
Dac` e s` ne lu`m dup` Gabriela Vr\nceanu Firea, pelerinajul unui musulman se \nfund` undeva \n Emiratele Arabe Unite. Unde s-au \mpotmolit Mecca [i Medina. A[a ne-a \n[tiin]at, cu zmbetul pe buze, cunoscuta prezentatoare a postului Antena 1, \n edi]ia din 18 ianuarie a.c. a Observatorului de la ora 19,00. Pentru a da [i mai mult` greutate spuselor ei, Gabriela ne-a ar`tat o hart` a traseului pe care urmeaz` s`-l parcurg` un grup de musulmani din Romnia, care vor merge \n pelerinaj la Mecca cu ma[ina, pentru a participa la S`rb`toarea sacrificiului. Traseul, care trece prin [ase ]`ri, e[ua \ntr-adev`r, pe harta Observatorului, \n Emirate. Gabriel`, fato, vino-]i \n fire. Mecca este \n vestul Arabiei Saudite, la o sut` de kilometri de Marea Ro[ie, fa]` \n fa]` cu Sudanul. Emiratele sunt la Golful Persic, la sud de Iran, unde turistul h`b`uc \[i face de regul` cump`r`turile, \n aeroportul din Dubai, vai, aceast` Mecc` a comer]ului scutit de taxe [i accize! Restul e cunoa[tere, iar cunoa[terea face cas` bun` cu busola, pe care e mai u[or s-o pierzi \n aeroport dect s-o folose[ti la televizor.

canalul

mass-midia n`vodari
a r`mas \n famiglie. Din p`cate, M`rnic` de la sectorul 5 a uitat s` le pl`teasc` fo[tilor angaja]i de la zear ni[te taxe la asigur`rile sociale \nsum\nd vreo dou` miliarde. Ba[ca a uitat s` pl`teasc` [i ni[te aparate foto luate mai de mult de la Curentul, cu tot cu fotoreporterii ata[a]i la acestea.

q Pentru primarii de sector care-au deschis mai t\rziu Abecedarul, anun]`m pe aceast` cale c` Marian Vanghelie [i-a v\ndut ziarul. Adopt\nd astfel singura meserie pe care i-ar fi permis-o studiile, aceea de v\nz`tor de ziare. Monitorul de Bucure[ti, fostu ziar a lu Marean, se pare c` a fost luat de Liviu MIHAIU clanul P`unescu. Adic`, \ntr-un fel,

Ze]arul Ivan

Cornel IVANCIUC

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

mama natur` tat`l alcoolic


Dom Popescu, mi[c`-]i curu-ncoa odat`, d`-le-n g\tu m`-tii de intregrame amanagrate! Trage Mer]anu aci \n fa]a lu Facultatea, s` nu-[i murd`re[te prin]esa pumele `[tia noi din picioare, c` nu vrea s` merge prin noroaie.

Romnia. Mici fragmente de neant.


La Stolojanu B`lan
Am fost, domle, la barul lui Stolojan de la Cl`bucet unde consuma]ia minim` e de 50.000 de persoan` ca s` beau un cappuccino de 45.000. Stau cu prietenii la mas`, stau ce stau, [i iar` stau pentru c` chelneri]a vorbea la telefon. Vorbea la telefon de nu se mai oprea [i ne f`cea semn cu m\na s` mai a[tept`m un pic, c` vine ea c\nd termin`. M-am g\ndit c` st` de vorb` cu Boc de la PD, s` pun` Alian]a pe roate. |ntr-un final, a venit la noi la mas`, foarte amabil` [i z\mbitoare, probabil din cauza ultimului sondaj CURS. Nu i-am l`sat bac[i[, DA promit c` o s` votez.

reportaj cu ]ara de g\t Gipsy Driver


[in`: Ia z\[e]i, bre, p` cine c`uta]i?. |ncerc s`-i \ntreb dac` [tiu pe cineva care angajeaz` un [ofer romn, dar nu apuc s` avansez prea mult B``, [tii c` nici acum nu ne-a adus banii de la Bug? Banii din Siberia, de la deporta]i, c` b`tr\nii no[tri i-a dus acolo cu for]a, [\ acuma c\nd e s` le dea banu \napoi [i s`lbile [i auru care l-a confiscat Ceau[`scu nu mai [tie d` noi. Dou` sute treizeci de milioane fiecare, \n `uro tre s`-i aduc`, da nu mai vine odat`, s-au \ncurcat [\ la adrese. Hai c` mai vedem, acum trebuie s` caut ni[te [oferi romni. La urm`toarea r`sp\ntie, vine unu cu spr\ncene pe toat` fruntea: Caaaare-i treaba, m`? Ai venit cu banii? E[ti de la ambasad`? Sau e[ti de la teve? Ce vrei de la noi?. Se \mpute situa]ia, vin [i c\teva chivu]e, apar [i `ia doi de mai devreme, plus al]ii. Vasilica St`nescu are hain` de piele peste ]olul colorat [i vreo [ai[pe din]i de aur. Ceilal]i s-au oprit pe la trei, patru, maximum cinci. Da, io-s nevasta buliba[ei, ce vrei? Spr\ncenatul \i spune de ziar. Aaa, de la Sc\nteia? Venisem pentru [oferii romni, evident, dar nu apuc s` deschid gura c` \ncepe s` toace cu banii de la Bug. N-a venit t`]i banii d` la Siberia, unde a dus pe b`tr\nii no[tri, [\ s-a \ntors p` jos, iarna, trii luni p` jos, a venit f`r` salbe, f`r` cat\ri, f`r` neveste, f`r` un picior, f`r` o m\n`, a aruncat copiii \n [an] uite-a[a ([i face un gest de rugbist) [\ a mers mai departe, acuma de ce nu vine `ia de la J`rmania cu banii promi[i? Cinci mii de `uro. B`, da tu de ce

G\l[iav\ pi palier
De [eva vrieme pi palier cu mini s-or mutat cu chirie ni[ti studien] ghin Moldovskaya Riepublic. La un momient dat, brusc, or \n[ieput pietre[erea. Or scos pi holu blocului ni[ti scaune micu]i, di plaschic, [-or \n[ieput s` bieie [\ s` fumieze ca tur[ii. Pi urm\, or scos un casietofon [-or \n[eput s` sie jiujiuleasc\ [i s` dansieze cu vrio triei blondi care vieneau la iei \n pirmanen]\. Acum, di vrio tri zile, di pi la [in[i, stau la vorb\ [i se rietrag \n cas\ doar ca s` doarm\. |ntr-o siar\ c\nd m` du[eam s` duc gunoiu la ghien\ scoseser` o crati]\ ro[\ie \n care \ntinjeau cu p\ini. M` tot \ntrieb di [e or fi d\nd banii pi chirii la apartamient c\nd iera mai s\mplu s` \nchiriezie holul.

Cer[etorii moare, dar nu se pred`


Am auzit un pui de cer[etor \n metrou cu un text senza]ioal. Cred c` nu avea mai mult de 5 ani, era descul], murdar, mucios, dar viguros [i spunea pe un ton vesel: Taaata a murit, maaama a murit. Lumea a \nceput s` r\d`, s` bage m\na \n buzunar [i puradelul, miraculos, a str\ns numai din vagonul meu vreo sut` de mii de lei. Am avut impresia c` cei doi fuseser` destul de cunoscu]i [i nu aveau o reputa]ie prea bun`, dac` to]i erau a[a de bucuro[i c` muriser`.

a, s` aud` odat` [i comisiile alea europene care ne scot ochii c` s\ntem na]ie de rasi[ti fuduli: ]iganii din Cuza Vod`, Constan]a, angajeaz` romni. S` nu v` mira]i c\nd o s` vede]i la rate c` scrie unu pe formulare: ocupa]ia [ofer la buliba[a St`nescu din Cuza Vod`. Au tot ce vrei: VW, Leganza, diesel, benzin`, metalizat, noroios, Dacie din 79 cu motor original de Renault. Dac` vii dinspre Constan]a spre Bucure[ti [i e senin, te orbe[te, la curba aia mare dinainte de Medgidia, satul Cuza Vod`. Jum`tate din a[ezare str`luce[te, r\d \n soare zeci de semi-palate pictate caraghios, cu noroi p\n` \n tavan, dar cu tabl` impecabil de curat` pe deasupra. La recens`m\nt au ie[it dou` familii de ]igani. At\t. Moloz, carpete pe garduri, pulpe de porc la strea[in`, un puradel cu walkman. Scopul vizitei: s` testez pia]a for]ei de munc`, mai exact s` aflu povestea cu [oferii romni angaja]i de ]igani. Dup` zece metri \n teritoriul rromales, se sprijin` doi must`cio[i pe ma-

Se pare c` moda boierilor romni interbelici cu [ofer englez revine. Numai c` azi burghezii s\nt romi ]igani, iar servitorii, fo[ti ingineri [i filologi romni.
nu \nregistrezi ce zic io? Unu din `ia doi, primii, Mihai Laz`r, un [tirb fraier, f`r` pic de aur \n gur`, are o problem`: Nici auru din 60, mo[ St`nescule!. Mo[ St`nescu e buliba[u din 60, are vreo trei sute de ani [i o c\rj`. Nu-l \ntreb pe el de [oferii romni. Sare la Ceau[escu, Chivu Stoica, generalul Dr`ghici, care i-au luat aurul: procuratura a aprobat, da banca nu d` nimic. Plus, evident, banii de la Siberia. Laz`r o ]ine pe-a lui, din spate: Nici auru din 60!. Simt c` nu mai am nici o [ans` s` aflu de [oferie. Uite, [i-asta a fost la Siberia! Mari]a St`nescu. Vin`, f`, c` nu te bag` la pu[c`rie! Da, [i io am fost, unde s` tr`jea cu pu[tele. Un Ford Sierra p\rlit opre[te \n figuri [i coboar` Duca St`nescu, buliba[` cu geac` Liang-Liang [i [ofer romn. Zice s-o pozez p` nevast`-sa [i s` rezolv odat` cu banii `ia. {oferul romn, unu uscat, la vreo dou`zeci de ani, n-are nici musta]`, se uit` la mine [i r\de t\mp. Nu vrea s` spun` nimic. M` l`mure[te tot femeia buliba[ei. Da, normal c` avem [oferi romni, c` nu [tim carte. Le d`m cam 2-3 milioane simbrie, c` nu avem mai mult. Da [i a[a fac mofturi romnii `[tia. Trece o Dacie ro[ie plin` de ]igani. {oferul e un pensionar romn, fa]` umil`. |nghesuit pe scaunul lui, n-are curaj s` claxoneze, a[teapt` s` se mi[te lumea de pe maidan. Hai c` plec, e cam mic salariul, iar de la [oferi angaja]i deja nu scot o vorb`. Buliba[a din 60 [i \nc` un uscat la vreo 250 de ani, posibili viitori posesori ai unei sume de 5.000 de euro, se aga]` de u[`. N-am p\ine, n-am ]ig`ri. Le dau c\te 20.000. B`, da pu]in mi-ai dat! Gabriel Drogeanu gabi@catavencu.ro

Ce-nseamn` s` te apuce durerile afacerii


Un om de afaceri este, evident, un om de afaceri, el nu poate fi confundat nici nu este indicat, de altfel cu un om oarecare. Cu un om de f`r` ocupa]ie, de exemplu, sau cu un om de da ce vrei, b`, s` dau \n cap la lume p` strad`?. Unii oameni de afaceri ]in la etichet`, a[a c`, atunci c\nd \[i inaugureaz` mini-castelul cu puhoi de turnule]e [i zugr`veal` mov dintr-un sat const`n]ean, \[i aga]` identitatea [i ocupa]ia la intrare, ca s` [tie toat` lumea cu cine are de-a face. Sau cu cine are de-afaceri, evident. La urma urmei, ce voia]i, s` pun` omul banalit`]i precum Marcos Aten]ie, c\ine r`u!, Marcos Nu parca]i!, Marcos Fumatul oprit sau, din cele mai elaborate, Marcos Nihil sine deodorant. Marcos |nregistrat`

coasa lux
rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate
Ce \nseamn` Salvarea pentru romn? Salvarea, pentru romn, \nseamn` girofarul s`racului. C`l`toria cu Salvarea este un rar prilej s` ba]i drumurile patriei de la egal la egal cu N`stase. |ns`, dac` vrei [i coloan`, e pu]in mai complicat. Viteza de deplasare e sensibil mai mic`, iar dubi]a alb` e \nlocuit` de una neagr`. Dar orice efort, f`cut pentru a gusta m`car un pic din privilegiile politicienilor, merit` toat` osteneala. Mai ales c` uneori, dac` ai un nume celebru, te mai ajut` [i serviciile publice, dup` cum se poate observa [i din fax-ul de mai jos. {tirile de la ora chici

Vedete de clasa a II-a


Zilele trecute, pe o ninsoare rupt` din Rai, mergeam cu tramvaiul 32 spre cas`. La prima sta]ie un pu[tiulic` de clasa a doua, a treia, ce st`tea pe scar`, scoate capul pe u[` [i url` la colegii de clas`, care a[teptau n sta]ie alt tramvai: B`i, am frecat-o pe Clau azi, de-am rupt-o!, la care un alt pu[ti i url` napoi din sta]ie: Ce, numai tu? Toat` curtea [colii!. ncercam s` mi-o imaginez pe Clau asta, o tip` blond`, pu]in ncrezut`, pe care azi-mine o vezi la televizor declarnd din postura de vedet`: Eu m` p`strez pentru iubirea vie]ii mele!. {i atunci am n]eles de ce vedetele se dau cumin]i [i inaccesibile, fiindc` au avut timp suficient s` fie accesibile n [coala primar`.

Ethos, Porthos [i Aramis

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

bursa [p`gilor
{i slabii iau comisioane grase
Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorului Mascotele obeze ale Puterii, Piedone [i Grecea, au de ceva vreme [i ni[te clone care r`scolesc buticurile, adulmec` vomele prin pie]e [i url` din to]i bojocii ca s` intimideze tarabagiii. Ce-i ciudat e c` piedonii [i grecii respectivi nu s\nt nici pe departe de mare gabarit. Ba din contr`, s\nt slabi usca]i. nchipui]i-v` cum arat` un Piedone mp`r]it la cinci sau o p`trime din Grecea, n plus, [i cu mecl` de pensionar pric`jit. Sfriji]ii se recomand` ca fiind de la Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorilor, adic` un ONG ce are ca scop crearea unor bune principii n rndul societ`]ii civile, n ceea ce prive[te protec]ia consumatorului. Faptul c` fac parte din aceast` organiza]ie de bine i transform` n fiare pe inspectorii scheletici, n timp ce snt pe teren. Mai nti i arat` poli]iene[te legitima]ia patronului de butic. Apoi se posteaz` ostentativ ntr-un col] al magazinului [i [i pironesc privirea pe vnz`tor, pe vitrin` [i galantare. Nu fac comentarii. Tac [i se uit` de-amboulea. Tac [i se uit` de-amproasta. Ore-ore n [ir. La un moment dat, jenat de insisten]a inspectorilor, enervat de mecla lor tmp` sau, pur [i simplu, pentru c` a venit ora nchiderii, vnz`torul sau patronul se ofer` s` le dea ceva gratuit, un suc, o margarin`, un ou [i i invit` s` plece. Ca la un semn, zbirii tenaci se nsenineaz`, mul]umesc frumos pentru dar [i promit c` vor mai reveni [i cu alte ocazii n control. Apartenen]a la Asocia]ia

pentru Protec]ia Consumatorilor a devenit a[adar modul cel mai cronofag, dar totodat` cel mai ieftin pentru un pensionar de a-[i face pia]a, n stilul mare, chiar foarte mare, la Piedone & Grecea. Jeg [i Gr`sanul

loc de retrocedat cu capul


Prima regul` a privatiz`rii: na]ionalizarea
Ca doctor n drept ce este, Adrian N`stase vrea s` g`seasc` rapid un tratament cu efect electoral pentru maladia ro[ie de care e suspectat` Romnia la Strasbourg. Surse foarte apropiate lui Adi]` spun c`-i ]]ie popone]ul s` stopeze imediat [irul de procese intentate de fo[tii proprietari ai caselor na]ionalizate statului romn. Ca s`-[i fac` un look electoral european, candidatul PSDului la func]ia de Iliescu a dat zvon barone]ilor locali s` g`seasc` metode de a-i scoate vinova]i pe primarii, judec`torii [i ce-or mai fi care au servit la darea sentin]elor bune de dus la Strasbourg. {i s`-i pun` s` pl`teasc` ei p`gubi]ilor de fo[ti proprietari. E o bun` ocazie s` mai nfunde ni[te judec`tori incomozi, ni[te primari din alte partide [i [i face n pres` [i imagine de Zorro. Ca s`-l ajut`m un pic, i spunem c`, n Sl`nic Prahova, statul romn ar avea de pl`tit vreo 2 milioane de dolari lui Dumitrescu Alexandru, fostul proprietar al hotelului Vila Regal` (acum Orizont). Ar fi bine din punct de vedere electoral dac` banii ace[tia i-ar pl`ti Hriscu Daniel, care n calitate de director la societatea comercial` Sl`nic a permis privatizarea hotelului, de[i fusese cu 2 ani nainte n[tiin]at n scris c` e un imobil na]ionalizat. Ar mai fi buni de plat` judec`torii Aurelia Popa, Ioana Teodorescu [i Constan]a {tefan care, n ciuda eviden]ei, nu au recunoscut dreptul de proprietate al domnului Dumitrescu Alexandru. Fiindc` nu i-au f`cut dreptate unui veteran de r`zboi, la 81 de ani, din care doi ani f`cu]i la Aiud ca de]inut politic, [i au permis ca imobilul s` r`mn` n posesia mah`rului local Morcovescu, to]i ace[tia merit` nu-i a[a, domnule N`stase? s` le intre morcovul, m`car pn` la alegeri.

Dic]ia de dar nu se caut` \n gur`


Facultatea de Jurnalism Ei s\nt mai mul]i [i fiecare are c\te dou` m\ini. El are mai pu]ine m\ini dec\t ei, dar [tie steno. Ei vorbesc mai mult dec\t el, dar nu to]i au dic]ie. El este profesor de stenografie [i dic]ie, iar ei s\nt studen]i la Facultatea de Jurnalism. Anul trecut au fost \n anul \nt\i [i au f`cut steno. Anul acesta s\nt \n anul doi [i fac dic]ie. Profesorul este \n]eleg`tor: la ce e bun` stenografia c\nd exist` reportofonul? La ce e bun` dic]ia c\nd exist` Andrei Gheorghe? Profesorul este \n]eleg`tor, el \i trece oricum, dar ei s\nt mul]i, vreo 200, [i nu le place s` r`m\n` datori. M\na care ar fi trebuit s` [tie steno se afund` pu]in \n buzunar [i revine la suprafa]` cu o h\rtie de 50.000 de lei \ntre degete. |n felul acesta, contra unei bancnote modeste, fiecare student de la Jurnalism \[i poate trece sub t`cere propria dic]ie. Dinte pentru dic]ie

Biroul de Investiga]ii

Statul-palm`-barbut-cot
Afl`m din trei surse sigure (doi popi [i-un [eptar) c` un lider sindicalist de Petrom a pierdut la barbut ma[ina sindicatului. Nici o problem`: s` se scumpeasc` repede benzina [i s` se aloce c\teva zeci de mii de dolari pentru un nou mijloc de transport la sindicatul Petrom. C`ruciorul de butelie de la Filia[i al doamnei St`noiu abia a[teapt` s` fie cump`rat la un pre] bun. Hai, c`-i ultimu, [i vrea [i d\nsa s` plece acas`, la vila de la Bucure[ti.

Ilf [i Petrom

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

tunul catodic
Stima]i comeseni, dragi consumatori [i nunta[i, v` rog, pu]in` lini[te! Mul]umesc! I-auzi, ia: M` n`scui filosemit / La poalele T\mpei / Pe Yitzhak \l dezvelii / Estremismul, unde-i? M`i, m```i... E destul, nea Cornele, sau bag [i-un B`l`l`u, c-am negativu-n ma[in`.

Anacronica TV
Trec. }iganii nu se mai opresc
A fost o s`pt`m\n` bogat` \n ]igani cu averi. Dup` ce Antena 1 a mers prin toat` ]ara ca s` ne ofere c\te un episod pe zi cu cele mai aurite [i mai multe turnule]e din ]`ri[oara asta ruginit`, Acas` TV s-a orientat c`tre High-F`-Life [i f`shion. Astfel, am avut onoarea de a vedea garderobele exclusiviste [i impun`toare ale Bursucului, Sorinel Pu[tiului [i Florin Salamului Fermec`tor. Sorinel se d`dea cu parfum Gaultier \n cap [i pe ceaf` (am num`rat \n total 15 f\suri, f`r` cele trei din palm`), Salam are o colec]ie de renume mondial de pantofi [i trei c`m`ri pline cu sacouri de 500 de euro bucata, Bursuc \[i asorteaz` ochelarii Raiban doar cu costume ca s`-l aranjeze care este. Din tot acest display de elegan]` [i manele am re]inut doar vorbele artistului Pu[tiul, pasionat de chilo]i cura]i Botezatu, care zice din \n]elepciunea lui popular`: E o vorb` din str`mo[i: haina face omul, nu?. Pu[ti-pu[ti, da s` moar` str`mo[ii mei dac` n-are dreptate.

trampa [i ecranul
5 Exist` [i ]igani ferici]i. Unii dintre cei pe care i-am v`zut \n reportajul-foileton de la Antena 1 [i-au vopsit pere]ii cu aur. Foarte [mecheri [i cei de la Antena: fac reportaje cu cei mai avu]i ]igani din Romnia. P`i, doar nu era s` filmeze la cei mai am`r\]i [i s` ri[te s` se \ntoarc` \n studio f`r` camer`, microfoane sau cabluri, c` oricum nu-i crede nici naiba c` alea din fibr` optic` nu merge s` le tope[ti pentru linguri. 5 B`nuiesc c` [ti]i ultimul videoclip B.U.G. Mafia, cel \n care membrii forma]iei s\nt filma]i la poli]ie cu panoul de m`surare a \n`l]imii \n spate. Nu [tiu cum se face c` pe Tataee \l m`soar` de dou` ori. Prima oar` are 1,76, iar a doua oar` are 1,84. Cre[te Tataee \ntr-o secund` c\t al]ii \ntr-un an [i 5 videoclipuri. 5 Ziceam c` am un canal de porno codat care doar se aude. Acum vreo dou` nop]i nu se mai auzea nimic, nici la ora 1 noaptea, nici la 3, nici la 4 jumate, c\nd m-am culcat, dezam`git. Era clar. Fusese seara filmului porno mut. 5 L-am v`zut la TVRM pe R`zvan Theodorescu pred\nd. Vorbea despre agricultur` [i cultivarea p`m\ntului \n anul 1000. Era foarte interesant, dar ce treab` avea asta cu un ministru al Culturii? O fi fost ministru al Culturii P`m\ntului [i nu mai ]in eu minte. 5 Joi sau vineri sear`, pe PRO TV s-a dat un film cu un t\n`r cercet`tor, proasp`t absolvent al cursurilor sexuale la NF ([i prin asta nu vreau s` spun Ne-frecven]`), care, \n disperare de cauz`, a clonat o gagic` pe placul lui [i a \nv`]at-o s` se poarte astfel \nc\t s` nu-l refuze. Mare p`cat c` nu mi-a pl`cut [i mie [coala. Eu din lips` de material, chestie cu care se confrunt` frecvent cercetarea romneasc` n-a[ fi putut s` clonez o gagic` \ntreag`. Dar material s` clonez m`car un s\n de-al Nicoletei Luciu tot a[ fi g`sit \n laboratorul de chimie, \n sertarul cu Playboy. {i, dup` clonare, a[ fi educat s\nul astfel \nc\t s` nu m` refuze [i, \n plus, s` [i am ce discuta cu el dup` ce se duc primii ani de pasiune! 5 Fotomodelul Leti]ia Beraru, zis` [i Enache, cite[te [tirile la Prima TV, seara. Spre deosebire de al]i [tiri[ti care [tiu s` [i fac` meseria, Leti]ia nu numai c` [i mi[c` ochii de la dreapta la stnga, ci [i mi[c` [i capul de la stnga la dreapta [i napoi, ca s` citeasc` de pe prompter. Dac` a[ fi [eful ei, i-a[ cump`ra un prompter mai strmt. 5 Gia, una care are clip la Atomic TV, seam`n`, dac` st` n anumite pozi]ii, cu Anna Lesko. Oare ncearc` s` [i fac` [i un prieten care s` semene cu Irinel Columbeanu? Dac` da, atunci ar trebui s` \ncerce s` stea [i \n alte pozi]ii! 5 Consider\nd c` s-au scurs ceva ani de c\nd a trecut \n nefiin]` [i probabil c` singur nu se mai poate \ngriji, C.V. Tudor i-a organizat lui Yitzhak Rabin la Bra[ov o opera]iune de dezvelire de bust cu discurs [i muzic` u[oar`. Chestiona]i de reporteri, c\]iva localnici str\n[i s` r\d` de badigarjii lui Vadim care purtau ciupilic` evreiasc` pe cap [i-au dat cu p`rerea despre originalitatea momentului: ...O fi ceva legat de na[terea lui Eminescu, m`mic`! sau Nu [tiu de ce i-ar face `[tia statuie lu Chi]ac `la care-a tras \n oameni la Revolu]ie. 5 Uite, domle, c` tot nu l-au m\ncat lupii pe Cristi, `la din reclama la Stalinskaya pentru oameni puternici, care se mai difuzeaz` [i acum! Pe de alt` parte, [i sloganul ar fi putut fi reformulat \n genul: Stalinskaya pentru lupi frico[i. 5 S\mb`t` seara, parc`, pe PRO TV am rev`zut cu oare[ce nervi F`lci, cu rechinul `la alb care halea b`rci. B`i, fra]ilor, eu unul m-am plictisit de moda asta cu rechini. {i de demen]ii care-i promoveaz`. Dai pe Discovery, rechini, mu]i pe Animal Planet, normal, rechini, chiar [i pe Tele 7 abc au \nceput s` pun` un film cu rechini luat de cameraman de la \nchirieri casete video. Acum, am impresia c` \ncep s` se lanseze timid elefan]ii [i c`, \ncet-\ncet, ei se vor

Turnul [i pistolul

Cool Communist Hunting


Antena 1 i-a pus pe Despot [i Moga, vrfuri n ale zdr`ng`nelilor, s` h`ntuiasc` absolutul cool romnesc. Adic`, vorba lui Despot: tineri f`r` mentalit`]i comuniste, gata s` intre n Uniunea European`. Dup` atta colindat, s-au ag`]at o fat` pe trepte la Teatrul Na]ional [i doi rolleri ntr-un bar la o bere na[pa. Fata a fost plimbat` [i Despot i-a b`gat contre despre corul ei unde era corist`. Moga ia una bucat` roller [i renun]` la el fiindc` e prea cool: boy-ul cu casca-n cap se arunc` ntr-o tulumb` plin` de gunoi. Libertate-libertate, dar prea-i absolut`. ~l`lalt gagiu, super-roller, f`cuse ceva n via]`, adic`, prtiile pentru rolleri din Her`str`u. Finalul? A se trimite sms [i a se alege ntre o fat` de Cntarea Romniei [i un tip bun la cercurile de talente de la Palatul Copiilor. Asta da ntrecere pe meserii.

Maturizat brusc \naintea alegerilor, C.V. Tudor constat` c`, dezvelind \n plin` iarn` statuia lui Yitzhak Rabin, i-a \nghe]at definitiv rela]ia cu Israelul
impune [i vor fi urm`toarele animale-vedet` ale teveului. Hai elefan]ii! Jos porcii de rechini! 5 Trece o lun`, dou` [i iar se car` cineva de la PRO TV. S`pt`m\na asta am v`zut-o pe Adriana Muraru pe Calea Victoriei [i am z`bovit pu]in cu telecomanda pe-acolo. La urma urmei, este feble]ea mea [i-a so]iei [i tare ne-am bucurat c`, \n sf\r[it, putem s-o revedem. Iar dac` to]i simpaticii din Pache \i vor urma exemplul, e posibil ca, \n c\]iva ani, s` ajung` Esca s` prezinte {tirile doar cu Busu [i Brucan. Brucan la Meteo, evident, c\nd e Busu \n concediu. 5 Tot v`d de la o vreme ni[te promo-uri la emisiunea lui Teo, de la PRO TV, \n care aflu c` ni se preg`te[te distrac]ie clasa I cu Teo. Evident, materialul promo]ional cuprinde [i c\teva din glumele protagonistei: strig`te, exclama]ii [i, mai ales, celebrele faze de super-r\s cu ochii \ncruci[a]i. Aici realizez de ce se nume[te distrac]ie clasa I cu Teo: cred c` figura cu ochii \ncruci[a]i a mers [i la mine, vreo dou` trimestre din clasa I, c\nd r\deau colegii de se stricau. |n trimestrul al III-lea, \ns`, abia i-am mai f`cut s` m` bage \n seam`: a trebuit s` vin la [coal` cu o tip` de la a IV-a B, care ap`ruse deja \n Cutez`torii, avea p`rul lung [i, evident, umbla numai cu sarafan mulat. 5 M` uitam la emisiunea Audien]` \n direct, de pe Realitatea TV, [i am prins interven]ia telefonic` a unui b`tr\n care avea [i el o \ntrebare, nu mai [tiu exact care anume. Am re]inut \n schimb interven]ia moderatoarei din studio, care, normal, l-a \ntrebat de unde sun`. Cum nu a priceput c` e cazul s` spun`, pur [i simplu, localitatea, b`tr\nul a r`bufnit nervos: de acas`, de unde s` sun?. Bine c` nu s-a [uc`rit tataia [i mai tare, c` parc` \l [i auzeam izbucnind: de la telefon, de unde s` sun?!. 5 {tire la PRO TV [i la Antena 1 luni seara: o ie[eanc` a predat la poli]ie un sac de bani pe care l-a g`sit \n tramvai! Cic` poli]aii s-au crucit, au zis c`-n via]a lor n-au mai pomenit ca cineva s` g`seasc` at\ta b`net [i s`-l predea la sec]ie. Ce s` zic, [i eu m` crucesc, dar am alt motiv: cine dracu-i t\mpitu care avea un sac de bani [i s-a g`sit s` umble cu tramvaiul? 5 Ca proiect de viitor, anul acesta publicitatea electoral` va fi asimilat` celei comerciale, PSD-ul bucur\ndu-se cel mai mult, c` doar, evident, are cei mai mul]i bani. Ei, noi avertiz`m de pe acum partidul de guvernam\nt c` atunci c\nd PSD-ul va \ntrerupe Titanicul sau Rapid-Steaua, ca s`-[i fac` reclam` electoral` simpaticul [ef al Guvernului, noi n-am vrea \n ruptul capului s` fim fundul domnului N`stase!

Eugen ISTODOR

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu
2004 Erodicarea abuzurilor
Vreme trece, vreme vine, bucuro[i le-om duce toate, s`r`cia, [i nevoile, [i neamul prost. }ara mea de gloate, ]ara mea de dorm! Somnul na]iunii, \mpreun` cu somoteiul societ`]ii civile, pa[te mon[tri: adic` oile lui Gigi Becali, sau orice alt` abera]ie politic`, f`cut` cu banii de vacan]` ai lui Hrebenciuc. Tupeul de s`pt`m\na asta batjocore[te Justi]ia, inteligen]a medie a omului [i ]ara: Locul I (3 puncte): Rodica St`noiu. Rodica, femeia-b`rbat de la Injusti]ie, a ordonat citarea la Poli]ie a 200 de membri ai Ac]iunii Populare care [i-au exercitat un drept constitu]ional solicit\nd informa]ii legate de firma care a ob]inut contractul de consolidare a cl`dirii Palatului de Justi]ie din Bucure[ti. Tor]ionaro, la crati]`, democra]ia e o chestie un pic mai complicat` dec\t centrul Filia[iului! Locul II (2 puncte): Adrian N`stase. Pe N`stase l-a luat pu[ca pe dinainte [i s-a apucat s` declare c` v\n`toarea este o modalitate prin care se poate asigura un echilibru \ntre num`rul animalelor [i resursele de hran` existente. P`i bine, m`, dac` asta v` interesa, hrana,

Unde-s, m`i, `ia care a zis c` s\nt nereguli \n Ministerul Justi]iei? |mpu[ca]i-i!... Ba nu, mai bine b`ga]i-i la beci, c` nu merit` s` moar` a[a de u[or ni[te democra]i nenoroci]i care \ndr`zne[te s` critice institu]iile statului nostru de drept!

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

Analiz` final` Vergilic` Maria & Virgil Show \ntreab`


aia. Lia asta face serele din ]ara asta. Bag`-scoate. E [i mna lui Iliescu, c` el a chemat-o s-o vad` n ]ara asta de c`cat unde pe oamenii pro[ti i faci cum vrei tu. P`i, s-a dus la Cotroceni de ce? Ca, ntr-un fel, s`-i predea [tafeta. Vergilic`: A venit la furat. Maria: Binen]eles, ca s` fure [i s` trimit` cu trenul n America. Noi n ]ara asta nu mai po]i tr`i c` vin to]i alfabe]ii din lumea larg` s` ne ncalece. N-ai v`zut c` s-a dat drumul la cules de c`p[uni [i ca cinii s-au c`lcat n picioare pentru ni[te bani ca s` tr`iasc` decent omul? Vergilic`: Dar faptul c` e femeie, ca tine, nu d` ncredere? Maria: Nu prea. Ce femeie? Sntem b`rba]i toate femeile din ]ara asta. Vergilic`: Dar ce faci, bre, vrei pe Vadim? Maria: Te-ai nebunit, mai bine s` fie N`stase al nostru, dect Lii [i Vadimi! E b`iatul nostru, [tim ce-i poate pielea. Vergilic`: Las`-i, care snt numerele tale la Loto? C` e miliarde! Maria: Mi-ai pus o ntrebare extraordinar de grea! Ex-

rei lucruri au avut loc n via]a Mariei: monitorul de la firma de computere Concept a venit gratis, a auzit de Lianu-[tiu-cum-o-cheam` [i se trage Loto duminic`. Chestii femeie[ti cu totul. A[a c` Vergilic` doar a pus ntreb`ri.

Rodica St`noiu din Filia[i, despre care gurile rele spun c` renoveaz` Palatul de Justi]ie doar ca s`-l poat` vinde mai bine benzinarilor de la Petrom
ce-a]i avut, domnule, cu scrotule]ul ministrului Srbu? Aia ce naiba a fost, echilibrarea num`rului de oameni din natur` cu resursele de hran`? Locul III (1 punct): Partidul Social Democrat. PSD-ul va aduce 1.000 de oameni din teritoriu pentru vizita lui Ion Iliescu la Foc[ani. Ei bine, cam asta a f`cut PSD-ul de c\nd se [tie, \nc` de c\nd se numea PCR: c\nd aducea oamenii s` bat`

traordinar de grea! Vergilic`: Las` cocleala! Maria: Din toat` s`r`cia mea a[ lua un 13, a[ vrea un 12, 39, 37, 28 [i 43. Vergilic`: Astea-s numere? Maria: De ce nu snt numere? Vergilic`: P`i, ai nceput cu 13 n fa]`? Maria: Dar tu [tii pe ce lume e[ti? Vergilic`: Cea mai proast` lume. Maria: Dac`-i a[a proast`, de ce nu candidezi [i tu? Vergilic`: E o idee, cred c` a[ g`si c]iva pro[ti s` m` voteze [i c]iva idio]i s`-mi dea ni[te bani n cont!

Vergilic`: Candideaz` Lia, f`, femeie. Maria: Stai un pic, Lia-nu[tiu-cum a venit, snt sigur`, din palme la mitinguri sau aducea [i un prost [i d` seama, s` minerii s` bat` din pumni pe stu- candideze la pre[edin]ie. den]i. Vergilic`: De ce? Maria: Fiindc` ea, n min{i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat tea ei, ce-a zis, a v`zut c` aici \n topul general Tupeu 2004: se fac mi[ma[e [i nvrteli, a venit aici ca s` afle lumea de 1. Rodica St`noiu 3 puncte ea, c` e ]ara proast` [i cum se aude de un [mecher, cum l 2. Adrian N`stase 2 puncte ]ine lumea minte. O s` dea ea 1 punct nu [tiu c]i dolari aici, o s` fie 3. PSD bani, dar o s` [i-i scoat` dup`

Maria r`spunde

10

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

11

Cornel Ivanciuc o s` v` fac` dovada


c` sticle]ii din poli]ia nem]ean` te calc` pe zebr` [i dispar ca m`garu-n cea]`, ct ai zice pe[te. C`, la Cluj, firma Bau s-a specializat \n loteria ]epelor. C`, sub Tmpa, un fost tmpit din Securitate a ajuns secretarul prim`riei. C`, la Constan]a, fantezia a \ntrecut orice m`sur`, cnd Teatrul Fantasio l-a lins, ca vaca, pe senatorul Onaca.

dosarele chi

maniere
|n general, se [tie c` Miori]a e o oaie. Oile s\nt cam fraiere, dar despre aceasta se poate spune c` avea ceva oaie, din moment ce a ajuns \n folclor [i de acolo direct \n manuale. La mul]i ani dup` ce s-a remarcat Miori]a, romnii au f`cut o f\nt\n` [i i-au dat numele celebrei oi]e mitice. Apoi, dup` al]i c\]iva ani, s-au g\ndit s-o restaureze. |nt\mpl`tor, era deja vremea unui partid cu oaie, PSD, care inventase [i un program cu nume frumos [i rezultat curios, Romnia Curat`. A[a c` restaurarea [i programul `sta [i-au dat m\na, ca s` vad` bizonul electoral [i or`[enii care-[i vor sp`la cracii la var` \n apa f\nt\nii ce grij` are partidul de Miori]ele patriei. At\ta doar

bunelor
D

codrul

dosarele chi
Sst! Nu vorbi]i de STS!
ac` v` sim]i]i \n pericol, apela]i 112. 112 este un serviciu telefonic de urgen]`, care permite interven]ia serviciului de urgen]` Salvare, pompieri, poli]ie etc. care se potrive[te situa]iei \n care v` afla]i. Apela]i de urgen]` 112, ca orice european, dar nu anu `sta. |nc` nu func]ioneaz` pentru dumneavoastr`, c`cat mic de contribuabil ce e[ti. Deocamdat` func]ioneaz` doar finan]area, bezmeticilor, c` asta-i urgen]a acum, \n anul electoral. Anul trecut, premierul N`stase semna [i de]inem documentul care a fost secret pn` [i pentru membrii guvernului care l-au semnat o Hot`rre a Guvernului prin care se stabilea finan]area serviciului 112. Conform HG 860/17.07.2003, operatorul urma s` devin` STS-ul (Serviciul de Telecomunica]ii Speciale), iar finan]area urma s` fie realizat` din resurse proprii. Cum STS nu are surse de venit altele dect bugetul, finan]area urma s`

xXL
cei 4 operatori pl`tesc sume extrem de inegale, poate propor]ional cu performan]ele, poate propor]ional cu protec]ia lui N`stase. V` l`s`m s` judeca]i singuri: Connex 10 milioane; Dialog 10 milioane; Cosmorom 4 milioane; Zapp 300.000.

Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

Mircea Toma are mari dubii c`,


dac` dumneavoastr` vi s-ar \ntmpla s` primi]i o por]ie de alice \n chilo]i, ar avea rost s` suna]i la serviciul de urgen]` 112; mul]umi]i-v` s` cotiza]i milioane de euro pentru serviciul cu pricina [i mai l`sa]i-v` de vn`tori, c` uite ce efecte secundare au asupra ministrului Srbu, azi-mine fost demnitar PSD; ct despre eficien]a ministrului de Interne \n cazul terorismului din Miercurea Ciuc, se poate spune c` Srbu a fost \mpu[cat \n testicule, iar Rus a r`mas impotent.

Gura nu-i mai tace, restaurarea nu-i mai place


c`, dup` cum vede]i [i \n imagine, socoteala de la birouri nu s-a potrivit cu socoteala de pe p`[une, iar data finaliz`rii lucr`rii de restaurare lucrare la care, de c\te ori am trecut pe acolo, nu am v`zut pe nimeni s` dea cu vreo mistrie, cu un ciocan sau cu un fir de iarb` proasp`t` a fost pictat` ochiometric, cu a]` ro[ie, peste data original`. O arter` str`b`tut` zilnic de zeci sau sute de str`ini mai st` c\teva luni cu ceva straturi de moloz \n jur, cu termen de predare improvizat [i cu izmenele alea alb-ro[ii pe d\nsa. Semn c` o fi ea Romnia curat` \n propaganda partidului, dar are ni[te zoaie de vopsea exact pe m\ini.

Cenzur` draconic` cu privire la accidentele poli]iei


azul pe care vi-l relat`m a fost refuzat la publicare de \ntreaga pres` din jude]ul Neam]. Adic` a fost cenzurat, din ra]iuni superioare de partid [i de stat. Subiectul \l face accidentul inspectorului-[ef de poli]ie Aurel Munteanu, comandantul IPJ Neam]. Care s-a autoaccidentat grav, \n ziua de 21 decembrie trecut. Cnd a condus beat pulbere autoturismul Opel Astra cu num`rul de \nmatriculare NT-02EHV. Fabricat \n 2001 [i adus din Germania, pe o filier` interlop`. Cu care inspectorul flfia cu 120 de kilometri pe or`, prin satul Trziu, comuna Brusturi. {i cnd, mai devreme dect a]i b`nui, Munteanu s-a izbit violent de balustrada unui pod din Trziu, c`znd \n ap` de la o \n`l]ime de circa [apte metri. Circa local` de poli]ie a aproximat realitatea, transformnd-o \n iluzie. Ministerul de Interne a demarat opera]iunea Mucles. Toma Zaharia i-a somat pe comisarul Petru Ciurea, prim-adjunctul lui Munteanu, [i pe comisarul Ion Catan`, [eful poli]iei rutiere jude]ene, s` bage cenzur` pe informa]ie. |n 2002, Munteanu a accidentat grav un copil, pe o trecere de pietoni din Tg. Neam], un alt caz mu[amalizat. Aceast` realitate crud` este adeverit` de urm`toarele surse: comisar-[ef Petru Ciurea, comisar Ion Cata-

n`, comisar Emilian Smntn`, adjunctul [efului poli]iei din Tg. Neam], [i de c`tre inspectorul Vasile Harpa, [eful poli]iei rutiere din Tg. Neam]. Cum realitatea \ntrece de cele mai multe ori cenzura, v` promitem c` vom reveni cu alte am`nunte, care vor releva crd`[ia dintre Toma Zaharia [i be]ivanul poli]iei nem]ene Aurel Munteanu. Cornel IVANCIUC

Numai doi s noroco[i!

Aten]ie! Se trage la loteria ]epelor

Secven]` din piesa de revist` Ambulan]a Veseliei, lucrare care con]ine un c\ntecel dedicat unui senator PRM. Surprinz`tor, altul dec\t Vadim.

irma clujean` de construc]ii Cartel Bau a p`pat o jum`tate de miliard de lei, bani pu[i la b`taie de Loteria Na]ional` pentru sinistra]ii hunedoreni. Cartelul, prin reprezentan]ii lui, domnii Ca[caval (de la Cluj, unde obi[nuia s` locuiasc` tocmai n casa ce a apar]inut savantului Emil Racovi]`) [i Pascu (de la Deva), a ghicit varianta c[tig`toare a unei licita]ii la care nici m`car nu a participat. Firma trebuia s` execute lucr`rile de confec]ionare a unui pod plutitor, peste Mure[, luat la vale de cteva viituri ce s-au ab`tut pe-acolo. Dup` ce au s`ltat lozu de 500 de milioane, meseria[ii de la Cartel Bau s-au evaporat n cel mai savant mod cu putin]`, iar podul a r`mas n aer. ntr-un mod extrem de ciudat, bo[ii de la Loteria Na]ional` n-au protestat defel, a[a c` banii au r`mas unde trebuiau s` r`mn`, ceea ce v` d`,

Secretul lui Onaca: versul fin cu vaca

a Teatrul de Revist` Fantasio din Constan]a ruleaz` de c\teva s`pt`m\ni piesa Ambulan]a Veseliei, \n care joac` sistemul sanitar distrus, Bombonel, cet`]enii care fac p\rnaie pentru o g\sc` furat`, Ciocu mic, na[ul de la Guvern, tipii de la Ca]avencu (B`ie]ii scriu [i fac mi[to / Situa]ia e tot maro), [mecherii din Parlament \n general [i senatorul PRM Dorel Onaca \n particular. Totu[i, el este singurul personaj care a fost onorat cu un snop generos de versuri: |n Parlament s-a angajat / Ca s` ne-aduc` acas` / Domnul deputat Onaca / Ce veste preafrumoas` / El a salvat mul]i marinari / E-un om modest [i tandru / Adio, foamete \n ]ar` / Onaca on scafandru! / SOS venim cu ambulan]a / SOS acas` la Constan]a / SOS o s`-]i m\nc`m [i vaca / SOS \]i mul]umim, Onaca!. S-a constatat c` secretara senatorului a avut grij` s` asiste la show, \narmat` cu c\teva buchete de flori, pentru a verifica, probabil, acurate]ea interpret`rii [i aspecte legate de ritm, rim`, calitatea informa]iei [i mesajul transmis electoratului din sal`. Am re]inut re]eta Adio foamete \n ]ar` / O s`]i m\nc`m [i vaca, o solu]ie tocmai bun` pentru o campanie economic`, hr`nitoare, ecologic`, romneasc`, bazat` pe o platform` electoral` mobil`, cu o m\n` de nutre], un gr`tar [i, eventual, c\teva garnituri de cartofi pr`ji]i.

Miori]` F`ni]`

o asigure IGCTI-ul (Inspectoratul Comunica]iilor etc.), care colecteaz` taxe [i tarife de la operatorii \n comunica]ii. Iar \ntre respectivii comunicatori, cei mai mari cotizan]i sunt cei de telefonie mobil`. Respectiv noi, utilizatorii de celulare. Jum`tate din totalul \ncas`rilor IGCTI pe o perioad` de 10 ani urmeaz` s` curg` \n buzunarele STS, unde sumele au uria[ul avantaj c` nu mai pot fi urm`rite public, pentru c` STS este un serviciu secret! Ca s` v` face]i o idee, IGCTI \ncaseaz` numai de la operatorii de telefonie mobil` o frumu[ic` sum` de 22-23 de milioane de dolari anul acesta. Deci 11 milioane urmeaz` s` ]op`ie la STS. Care \i cheltuie exclusiv prin \ncredin]are direct`, pentru c` licita]iile ar fi prea publice pentru un serviciu secret. Multiplica]i cu 10 (ani) [i ve]i descoperi c` 11 devine 110 milioane de dolari, adic` Romnia va avea cel mai scump serviciu 112 din lume. Asta dac` tarifele IGCTI se vor men]ine [i nu vor deveni mai echilibrate. Pentru c` anul acesta

Plagiatorul [i plaga \mpu[cat` a lui Ilie Srbu:

Beuran love[te din ou!

Vai, ce de bun`t`]i, domnu ministru! P\ine proasp`t` [i sare. Servi]i, at\t avem. Preg`tisem [i ni[te ou` b`tute cu jum`ri, da ne-am g\ndit s` nu se interpreteze cumva.

up` nefericitul accident \n care au fost implica]i ministrul Srbu [i un scrot plin de alice, evenimentele au mai decurs \n felul urm`tor. Ilie Srbu a fost operat de o echip` de medici printre care se afla [i fostul ministru al S`n`t`]ii, Beuran. Nu [tim \nc` dac` Beuran a ]inut \n m\n` bisturiul sau un manual fran]uzesc de opera]ie cu sublinieri. Cert este c`, de[i medicii s-au l`udat c` Srbu e \n afara oric`rui pericol [i va pleca \n cur\nd din spital, el a mai r`mas vreo dou` s`pt`m\ni. Motivul este simplu: o parte din alicele care i-au penetrat pielea au fost luate de vasele de s\nge, iar acum bilele i se

plimb` prin corp mai ceva ca la pu[tanii din cluburile de house. A[a c` Srbu e departe de a fi \n afara oric`rui pericol. Pe l\ng` faptul c` o infec]ie poate ap`rea oric\nd (alicele nefiind tocmai septice), nici N`stase nu-l mai simpatizeaz`. Premierul nu s-a \ngrijit deloc s`-l viziteze la spital, iar Srbu mai are o spaim` rece, pe l\ng` cocoloa[ele de metal care-i stau pe creier: e posibil s` nu ajung` pe listele pentru senatori. Din aceast` cauz` l-a rugat pe [eful PSD Timi[ s`-i pun` o vorb` bun` la N`stase, s`-l scuze, c` a fost bolnav. Biroul de Investiga]ii

Avertisment c`tre ziari[ti: Ciucu mic!

Stimat` doamn`, [i eu tot din politic` provin. {i alt` coinciden]`: [i eu tot 15 milioane inten]ionez s` bag \n campanie. Treaba e \ns` c` am fost la casa de schimb [i nu mi-au dat pe ei dec\t 500 de dolari. Cunoa[te]i un curs mai bun?

probabil, [i dumneavoastr` de gndit. F`r` nici o leg`tur` prea evident` cu cele de mai sus, clujenii de la Cartel Bau [i-au f`cut un obicei din a se gudura pe lng` PSD, poate mai pic` ceva. {i uite c` pic`, [i nu a[a, cu ]rita, ci cu sutele de milioane. Dovad` c` att PSD, ct [i Cartel Bau au tras lozul cel mare. Totu[i, oamenii lui N`stase ne-au promis, pe onoarea lor, c` banii vor fi cheltui]i cu chibzuial`, n campanie. Las, c` se trage [i s`pt`mna viitoare.

La Prim`ria Bra[ov se-nghite-n Secu

e bra[oveanul Nicolae Paraschiv, decembrie 89 l-a prins \n bocanci. |n bocancii revolu]ionarilor de la Bra[ov, care construiau astfel un atac pozi]ional de toat` frumuse]ea, pas\nd de la unul la cel`lalt fundul dolofan al lui Paraschiv, la acea dat` maior de Securitate. Eh, vremuri! |ntre timp, fundul lui Paraschiv s-a ref`cut din acciden-

tare [i a revenit la forma care l-a consacrat \n activitatea de partid. Astfel c`, \n decembrie 2003, bucluca[ul fund n-a mai avut parte de p`litura bocancului, ci de dulcea m\ng\iere a scaunului de secretar al prim`riei Bra[ov. Pozi]ie din care fundul maiorului de Securitate Paraschiv a halit o prim` bugetar` de 27 de milioane pe stil net. Sper`m s`-i fi ajuns pentru mult visatul palton blindat antibocanc. Biroul de Investiga]ii

Ilie Srbu, ministrul Agriculturii, s-a l`sat pe m\na chirurgului Beuran, convins c` cel competent \n tratarea pl`gilor este un plagiator recunoscut Am fost acuza]i, eu [i doamna St`noiu, c` i-am chemat pe cei din Ac]iunea Popular` la Tribunal pentru c` ne-au reclamat c` s-a f`cut jaf la repararea Palatului de Justi]ie. Nici vorb`! I-am chemat la Tribunal s` vad` cum merg lucr`rile de renovare! {i-i vom chema, tot cu mandat, [i la inaugurare!

reptat, dup` o scurt` perioad` de confuzie strnit` de cteva articole def`im`toare la adresa dlui Csibi Istvan (descris de ziari[ti ca mafiotul care terorizeaz` Miercurea Ciuc), \n republica autonom` Miercurea Ciuc se restabile[te ordinea. Cele mai recente semne care \i ajut` pe cei ne\ncrez`tori s` \n]eleag` c` e LINI{TE au fost: ziaristul Szondi a fost b`tut \nc` o dat`; apoi, dup` ce [i-a mai revenit din mardeal` a fost atacat \n strad` cu spray lacrimogen; a fost incendiat`, ca avertisment, u[a de la apartamentul primarului; au fost deschise procese tuturor celor care s-au atins de freza sacrosanct` a St`pnului localit`]ii Mult Stimatul Domnu Csibi respectiv to]i ziari[tii care au scris m`g`rii (evident, Szondi Zoltan, Veress Robert de la Adev`rul [i al]ii care au preluat textele celor de mai sus \n presa local`); lor li se

adaug` un nesim]it de preot catolic (Raduly Robert) care a \ndr`znit s` organizeze o manifesta]ie public` de protest pentru c` au fost b`tu]i doi raha]i de enoria[i. Acestor semne de lini[te li s-ar putea ad`uga avertismentul adresat dlui Gabor Zsolt. Dar \nainte de a ne referi la acest avertisment, permite]i s` v` oferim cteva date din fi[a acestui Gabor. A fost angajat al Domnului (Csibi) ca recuperator. A rupt \n b`taie, la ordinul Angajatorului s`u, cteva persoane \ntre care ni[te poli]i[ti [i, alt` dat`, pe dl. [ofer Setnescu Artemon (care r`sturnase o ma[in` scump` din parcul de 250 de ma[ini al lui Csibi). Ei bine, recuperatorul a c`zut \n dizgra]ie [i a fost pus pe liber; la desp`r]ire, i s-au oferit dou` milioane de lei pe care Gabor Zsolt le-a refuzat [i i-a rugat pe cei doi emisari s` transmit` st`pnului s` [i-i bage-n cur. Normal c` la urm`toarea \ntlnire au venit nu 2, ci 9 geala]i care l-au f`cut muci pentru impertinen]`. Omul a depus o plngere la poli]ie, s-a deschis proces contra celor care l-au b`tut [i a c[tigat \n prima instan]`. Ei bine, \nainte ca apelul s` apuce a fi judecat, Gabor Zsolt a dat bir cu fugi]ii, l`sndu-se c`lcat de o ma[in` undeva \n str`in`tate (\n jude]ul Neam]). Recunoa[te]i c` un avertisment mai clar c` Dreptatea lui Domnu Csibi restabile[te lini[tea nu exist`. Iar ministrului Rus, cel care consider` c` gaborii lui men]in sub control situa]ia din Ciuc, \i ur`m s` aib` parte de aceea[i lini[te de care beneficiaz` Gaborul din povestea noastr`. Poate a[a s` se trezeasc` l`barul. Mircea TOMA

Uite, Gu[`, ]i-am pus t`bli]` de PD! Te las [i f`r` botni]` doar \n curtea partidului! \ns` o vreme te rog nici m`car s` nu latri! |]i zic eu la toamn` pe cine trebuie s` mu[ti.

Mi-a zis avocatul s` fac ac]iune la Strasbourg, da am aflat c` acolo `ia nu prime[te [pag`. E clar. Dac` nici `[tia nu prime[te [pag`, \nseamn` c` nici \n Europa nu se face justi]ie adev`rat` \n favoarea mea.

Ticu Dumitrescu de la Asocia]ia Fo[tilor De]inu]i Politici, Victor Ciorbea de la Fo[tii Sindicali[ti Politici, [i Lia Roberts, de la Actualii Diversioni[ti Politici

R`mas o vreme f`r` st`p\n, Cozmin Gu[` se pare c` [i-a g`sit un loc de lup t\n`r [i chel pe l\ng` b`tr\nul lup de mare

Ioan Rus, care lui Ion Iliescu i aduce aminte, prin nume, de Moscova, iar lui Adrian N`stase, prin firma sa din Cluj, de limuzine luxoase

F`nel P., indignat c` din cauza arest`rii lui \n cazul P`v`lache, n-a mai apucat [p`gile din cazul Teodorescu Bu[teni

12

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


cedesuri nu credem c` va mai primi \n dar prea cur\nd. Oricum, Mihaela R`dulescu, cea care a cocolo[it-o vreme \ndelungat` [i a tras de ea \ncerc\nd s-o fac` vedet` \mpotriva \nt\rzierilor [i neseriozit`]ilor crase ale f`tucii, nu-i mai e amic`. |n schimb, s-a apropiat foarte tare de Monica B\rl`deanu, \n a[a fel \nc\t nu ne putem ab]ine s` ne punem problema dac` nu cumva doamna \ns`rcinat` care prezint` Gala are o sl`biciune pentru pozi]ia de iubit` a lui Bobby, indiferent cine ar avea onoarea [i avantajele materiale ale ocup`rii acesteia.

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Adi Mutu este \ntr-o revolu]ie [i reform` de zile mari!
cat de revolu]ionar, dac` nu cumva o decora]ie beton [i zece hectare \n Pipera, pentru recunoa[terea meritelor. Dar nu este exclus ca ziari[tii englezi s` afle, \n cur\nd, c` Adi Mutu a fost un disident [i sub regimul comunistului de Iliescu [i c-a fost b`tut crunt de mineri, \n Pia]a Universit`]ii, pentru c` purta plete, era pasionat de liberalism transcendental, arhitectur` tantra [i jiu-jitsu. Caz \n care i s-ar potrivi de minune direct o candidatur` la pre[edin]ie, dac`-i d` voie Ranieri s` lipseasc` pu]in de la antrenamente [i s`-l pun` pe Chivu prim-ministru.

Germania are chef de romni

indexul evenimentelor mondene

Fane Club Spoitoru


Recent eliberat, Fane Spoitoru vrea s` se fac` impresarul vedetelor din muzica de petrecere. Pentru a fi mai conving`tor \n negocierile cu arti[tii, Fane le lipe[te pe frunte l`utarilor c\te o sut` de parai [i o sabie ninja.

Ziari[tii englezi ([i, odat` cu ei, ziari[tii din Timi[oara, apoi cei din toat` ]ara) au dezgropat un adev`r cutremur`tor: Adrian Mutu a fost revolu]ionar! Atacantul de BMW-ul lui Pepe la Chelsea, supranumit {arpele, a m`rturisit \ntr-un interviu acorprinde [i bulgarii Pepe [i-a cump`rat un BMW 520 dat ziarului The Sun c`, \n decembrie 1989, a fost prezent [i el de fi]`, cu televizor. S` aib` \n Pia]a Universit`]ii, lupt\nd mare grij` unde-l parcheaz`, s` (\nc` de la v\rsta junioratului) \mnu-i mangleasc` [pringarii din cartier telecomanda [i mileul de potriva comunismului! Ce l-o fi adus pe micu]ul Adi Mutu \n mijpe televizor! locul evenimentelor, acolo, printre Un ziar de siropozi]ie securi[ti, eroi, TAB-uri [i g`urile din steagurile tricolore? T`v`lugul O ziarist` de la Libertatea apare nest`vilit, progresist, al drept`]ii \n videoclipul piesei Sirop, al sociale, a[a cum apare el transpus trupei Verso. Fiindu-i relansat` \n nemuritorul poem eminescian cariera, s\nt curios c\nd o s` |mp`rat [i proletar? Foamea, apar` ea [i la rubrica meteo [i jugul dictaturii? Pasiunea lui penc\nd o s` prezinte [tirile alea siropoase, din pagina de politic`. tru matematic` [i \n special pentru teoria mul]imilor nervoase? C\ntece patriotice Sau venise cu [coala, cu membrii cercului de literatur`, drept penal de dicotec` [i dribling, ca s` le prind` pe Se pare c` Nick de la N&D [i Turbo B de la Snap vor \nregistra colegele de clas` la-nghesuial` [i \mpreun` varianta romneasc` a s` se bage sub fusta lor, sanchi, de frica terori[tilor? |n fine, are hitului The Power. Dac` iese bine, o vor putea c\nta \n campa- mai pu]in` importan]`. Cert este c`, astfel, Adi Mutu este \ndrepnia electoral` a PSD-ului, \n caz t`]it s` primeasc` [i el un certific` nu aranjeaz` Vanghelie la
Romexpo, cu Savoy [i ABBA, un remix pentru pensionari al piesei The Winner Takes It All.

Marian n-o va leskova


Anna Lesko [i-a petrecut ziua de luni, 12 ianuarie, m\n`-n m\n` [i botic rujat \n bot cu Marian Ionescu. |n v`zul norodului, ei au intrat la Hollywood Multiplex, la etajul al doilea al Mall-ului, [i-au luat bilete la Frickie Friday [i, dup` ce au vizionat produc]ia de calitate mediocr`, au intrat s` m`n\nce al`turi, la Phileas Fogg. A[eza]i pe o b`ncu]`, \ntr-unul dintre compartimentele care le imit` pe acelea \n care personajul lui Jules Verne a f`cut \nconjurul lumii, ei au f`cut \nconjurul gesturilor f`r` echivoc pe care le comit \ndr`gosti]ii: au stat \mbr`]i[a]i, [i-au [optit c\te ceva la ureche, s-au privit pupil`-n pupil` cu sub\n]eles. Iar noi eram c\t p-aci s` zicem c`, uite, [tirea ap`rut` \n VIP se confirm`, de[i amanta lui Columbeanu a negat-o vehement \n Story. Numai c` b`nuiala care ne \mbobocise \n minte ni s-a confirmat la timp: Irinel Columbeanu fusese de acord cu escapada deloc discret` a celor doi, a[a cum el \nsu[i avusese ideea celorV` spun sincer: nu m` a[teptam deloc la una ca asta. M` aflam pentru prima oar` \n Germania, trecuser` mai bine de 30 de ore de la plecarea din Bucure[ti [i autocarul ajunsese \n autogara din Stuttgart. Am cobor\t pe peron, admiram frumuse]ile \nconjur`toare, \mi dezmor]eam picioarele, tr`geam dintr-o ]igar`, c\nd, deodat`, ochii mi-au c`zut pe un afi[ lipit de geamul unui refugiu. S` fie, oare, adev`rat? M` uitam la afi[ul `la [i aveam senza]ia c` m` aflu nu \n Stuttgart, ci \n Bucure[ti, mai exact pe Lipscani. |n jurul meu se vorbea limba german`, iar afi[ul era \n limba romn`. Nu [tiam dac` s` m` bucur sau nu c` limba romn` ajunsese at\t de departe, c` \n cocheta autogar` din Stuttgart, dintr-un afi[ alb-negru, m` priveau chiar ei: PUIU CODREANU, Superstarul Banatului, [i DORU }~RANU. Afi[ul anun]a un CHEF ROMNESC pe data de 28.12.03, cu \ncepere la ora 15:00 exclusiv la Ulm \n Sala KUHBERG-SPORTGASTTTE. Nu-mi mai amintesc dac` am fost m\ndru sau nu de \nt\lnirea asta cu superstarul Banatului, \n schimb, \mi amintesc perfect c` afi[ul era \nconjurat de mai multe p`s`ri negre, lipite frumos pe geam, [i c` p`s`rile astea nu aduceau deloc a porumbei, dimpotriv` chiar.

Maria, Monica [i datul \n bobby


Cu toat` modestia sfrijit` de care mai s\ntem \n stare, v` anun]`m c` [i de data aceasta am avut dreptate! Ziarul Libertatea a confirmat ceea ce noi anun]aser`m cu c\teva s`pt`m\ni \n urm`: Maria Marinescu nu mai e iubita lui Bobby P`unescu, pe motivul simplu [i deja mult prea evident c` Monica B\rl`deanu este, de ceva vreme \ncoace, iubita lui Bobby P`unescu. Epoca de aur alb cu diamante a Mariei a apus. |n mod sigur, de-acum \nainte nimeni nu se va mai lupta s`-i pritoceasc` o emisiune pe care ea s-o prezinte f`r` vlag` [i nici Mer-

ber alles bules lalte gesturi f`cute de Anna, cu scopul de a declan[a un scandal mediatic menit s`-i sporeasc` fetei popularitatea mult mai modest` dec\t ambi]iile. A[a c` nu v` l`sa]i p`c`li]i! Nu reputa]ia de arm`sar degrab` produc`tor de orgasme memorabile (stau m`rturie sentimentele [i oftaturile celebre ale Loredanei, Catinc`i sau Gianinei) a n`ucit-o pe Anna Lesko, f`ptur` fragil` [i mult mai interesat` de valorile sufletului transpuse \n multe zeci de mii de euro, ci ea doar joac` bine un rol \ntr-o campanie de PR g\ndit` \ndr`zne]. s-a putut ab]ine [i s-a coco]at pe scen` ca s` interpreteze o bucat` jazz, dac` b`ie]elul cel mic a b`lm`jit [i el c\teva ur`ri de gr`dini]` pentru t`ticul s`u, \n schimb, odrasla cea mare, Cristina, a fost mai discret` [i a executat o boroboa]` pe care n-a v`zut-o chiar toat` sala Na]ionalului bucure[tean. |nfipt` strategic \n jil] \ntre pre[edintele Ion Iliescu [i mai vechea lui sl`biciune Florina Cercel, care, din cauza ei, nu [i-au putut face semne cu genunchiul ca odinioar`, Cristina a extras din po[et` la un moment dat un pachet de bombonele gumate. {i \nainte de a-i da de lucru propriei guri, [i-a servit [i vecinii. Florina Cercel a refuzat-o, dar Iliescu, \ntr-un av\nt popul`ros, a fost de acord s`-[i pun` mandibula la treab`. Cincisprezece minute dup` aceea, nea Nelu a molf`it disperat, \ncerc\nd s`-[i p`streze totu[i [i aerul preziden]ial, [i calmul, [i limba, obligat` s` scoat` guma lipit` de m`selele de por]elan, nezdren]uit`. Veninul [i c\nepa

Un film de r`m\i mut!


Cornelia Catanga va juca \ntr-un film despre ]igani. Cic` va fi un film de epoc`, \n care vine Pardailan din Italia, de la furat, ca s-o salveze pe prin]esa manelelor, care-l a[teapt`-n castel, \nchis`-n turnule]e.

Acum \n]elegi, frate, de ce am f`cut eu Revolu]ia? Era na[pa r`u de tot. Cluburile de noapte \nchidea la nou` seara [i n-aveam at\tea manele. Unde mai pui c`, dac` nu-l d`deam jos pe Ceau[escu, r`m\neam tot la F.C. Arge[ [i nici n-apucam s-o pup pe Alexandra, fost` Mutu.

Un actor muncit
Alte [tiri din lumea filmului: Dan Bittman joac` rolul unui prin] interbelic, \n noua produc]ie semnat` Sergiu Nicolaescu. |nc\ntat de presta]ia lui Bittman, Nicolaescu inten]ioneaz` s`-l distribuie [i-n alte pelicule de succes: un film muzical despre mare[alul Antonescu [i un remake intitulat Ultima noapte de dragoste cu Mihaela R`dulescu, Tania Budi sau Monica B\rl`deanu.

De veghe \n por]elanul de secar`


Galele }opescu, dedicate \mplinirii a 40 de ani de televiziune \n care Cristian }opescu a comentat diverse sporturi romne[ti, au fost un bun prilej oferit na]iunii pentru a comenta presta]iile \ntregii familii }opescu. Dac` Christel Ungar, actuala nevast` a omului de televiziune, nu dar [i vinuri romne[ti de vinotec`. Ca desert v` recomand un tiramisu de cas` foarte bun. {i, acum, acestea fiind zise, v` mai ntreb o dat`: de ce o fi dat Nababbo faliment? Bursucul gastric Buc`t`rie: DDDD ; pre]:

Compaq Impresario

Spre deosebire de colegii s`i incul]i de la Chelsea, preocupa]i numai de fotbal, Adrian Mutu este un adev`rat om universal, interesat de Eminescu, cravate scumpe, matematic`, filozofie, ma[ini mi[to, prezent`ri de mod`, manechine, Moran Atias [i ma[ini [i mai mi[to
braserie, adic` nu e un local cu mari preten]ii de ]inut`. E ceva mai prietenos, ceva, cum ar fi spus Nea Nelu n alte campanii, aproape de oameni, mpreun` cu ei. Partea nasoal` la acest local e c` dac` nu ]i-ai f`cut rezervare, numai un noroc chior te ajut` s` g`se[ti o mas` la orele cnd foamea ]i face program. Am fost la prnz, duminic`, [i am fost nconjurat numai de str`ini, doar o mas` sau dou`, n tot localul, conversau pre limba noastr`. P`i, chiar a[a, vin str`inii s` ne m`nnce por]iile? Nu ne vindem masa! n meniu am v`zut o bun` sec]iune dedicat` pe[telui [i fructelor de mare, a[a nct nu e vorba de o simpl` trattoria, ci de un restaurant marin n toat` firea.M-am uitat cu aten]ie la pre]uri [i, de[i, pentru buzunarul obi[nuit, felurile s\nt scumpu]e (n jur de trei sute de mii por]ia), fa]` de alte localuri s\nt pre]uri mici. Am optat pentru cotlet al limone, gustos de tot, o alt` op]iune la masa mea fiind un pui cu smntn` [i mu[tar, o nebunie! Remarc [i modul special n care se fac aici cartofii pr`ji]i, patate fritte, deloc asem`n`tori cu cei de pe la fastfood-uri, ob]inu]i din semipreparate decongelate. Pentru cei cu dare de mn` se g`sesc [i ni[te vinuri italiene[ti deosebite,

Localul b`lan
Toate drumurile te aduc la Roma
E clar, nu exist` dreptate pe lumea asta! Te ui]i [i vezi o crcium` de lux precum Nababbo a familiei P`unescu dnd faliment de mai multe ori, de[i avea un amplasament super, n mijlocul buricului Bucure[tiului! Ei, [i, cu toate acestea, de[i mai are firma n fa]a parc`rii redac]iei noastre, restaurantul s-a mutat, cu tot calabalcul, n Hotelul Lido. Revin: cum de nu a avut succes un astfel de local italienesc, la nceput, de a trebuit s` treac` oceanul [i s` devin` [i japonez? Greu de r`spuns la asemenea ntreb`ri. A[a c` nu le mai punem, nu-i mai urm`rim pe luzerii din crcium`rie, ne ndrept`m aten]ia spre al]ii, cu mai mult` [ans`. De pild`, cei care au deschis, pe Eminescu, Trattoria Roma. Trattoria, dup` cum mi se pare mie, e un fel de

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

; WC: .

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

13

dosarele hardcore
|ntre metafizic` [i clitoris se \ntoarce

Lia Roberts [i Gelu Voican Voiculescu: un love-story cu happy-friend


Acum, dac` tot s-a cam lansat candidatura aia surpriz`, vom pune \nc` o piatr` de temelie la campania electoral` a Liei Roberts (Aurelia Sandu, cum scria \n buletinul ei \nainte s` se m`rite c-un milionar american cam prea \ndr`gostit pentru libidoul lui septuagenar). Mai exact, unul dintre pietroaiele alea de moar` c`rora geologii se pricep s` le dea nume complicate. S` purcedem: \nainte s` plece din ]ar`, pentru a se dedica, trup [i suflet, unei cariere republicane, Liu]a lucra la Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri Miniere. Aici, ea muncea pe br\nci, zi de zi, \n acela[i birou cu un t\n`r de viitor, mare consumator de frumos (cu o singur` condi]ie: s` poarte fust`), cu vederi transcendentale, de centru-st\nga, pe nume Gelu Voican Voiculescu. Care, pe vremea aia (anii 70), nu se ocupa deloc cu CPUN-ul [i loviturile de stat, ci numai cu cercet`rile, metafizica [i, ca hobby, cu clitorisul. Beneficiind de un temperament sprin]ar, efervescent ca un z`c`m\nt de petrol texan, doamna Lia (femeie m`ritat` [i atunci, vezi bine) nu a ezitat s` se pun` \n slujba [tiin]ei, servindu-i lui Gelu, cu regularitate, drept material de studiu privind tehnici moderne de forare la sentiment. {i, sus]in ni[te prieteni de-ai no[tri, cercet`tori, prospec]ii ge- noa[te pe nimeni cu numele Lia Roologice de mare fine]e tactil`, la berts (de[i, curios fapt, b`nuia cu masuprafa]`. |n paralel, c`snicia ei nu xim` precizie c` tat`l acestei doamne mergea prea bine pe aceast` linie. a fost profesor la Facultatea de GeoLiu]a se dedica \ns` muncii. Privind logie). Cumva explicabil, de vreme retrospectiv, f`r` nici un folos istoric: \ntrebat dac`-[i Domnilor, v-am mai aduce aminte spus, doar. Toat` via]a am pendude Liu]a, ambalat ca un bezmetic \ntre metafizic` [i sadorul Voican a clitoris. {i-acum, ca-ntre b`rba]i: de[i ea declarat c` nu cu-

insist`, eu pe doamna Lia Roberts, \n metafizic`, nu am \nt\lnit-o.

ce doamna candidat-surpriz` purta atunci alt nume, perfect romnesc. |n fine, adev`rul e undeva la mijloc, poate, cel mult, cu dou` palme mai jos. Cert este c` ea, republican` sincer`, adept` a unei campanii electorale curate, f`r` cioace, a recunoscut \n emisiunea lui Robert Turcescu, 100%, c`-l cunoa[te bine-mersi pe domnul Gelu [i c` au r`mas chiar prieteni, cum e [i civilizat \n amor. {i de-abia de aici \ncolo se poate vorbi, \n sf\r[it, despre politic`: ca prieten (al lui Ion Iliescu, desigur), Gelu Voican Voiculescu ar trebui s` [tie c\te parale face candidatura feminin` a Liei Roberts [i c\t de conving`tor se va mi[ca ea, involuntar sau benevol, sub trupul v\njos al PSD-ului. Biroul de moravuri u[oare
P.S. Aceea[i doamn`, st\lp al doctrinei republicane \n Nevada [i, \n egal` m`sur`, al diasporei din Las Vegas (mare amatoare de barbut american [i alba-neagra la masa verde), a fost surprins`, anul trecut, f`c\nd un gest f`r` precedent \n istoria campaniilor electorale. Cu prilejul unui turneu de mare succes al arti[tilor romni (A.S.I.A., Benone Sinulescu, Divertis, Vacan]a Mare) \n Nevada, Lia Roberts, candidatul-surpriz`, rupea bilete romnilor avizi de cultur`, la intrarea \n s`lile de spectacole. Voluntariat sau second-job, pentru un comision oarecare, faptul nu e lipsit de semnifica]ii ad\nci: a[a o s` se-nt\mple, Doamne fere[te, [i la urne. Doar c`, de data asta, doamna Roberts o s` rup` din voturile lui Stolojan, iar gagicile de la A.S.I.A. or s` fac` playback la Cotroceni, pentru vedeta PSD-ului, Adrian N`stase.

VIP-ude la cablu
b\rfe din televiziune
q Deocamdat`, doar se vorbe[te la nivel \nalt. Dar vorbele au un parfum (din `la scump!) de credibilitate, a[a c` ne m`n\nc` de[tele s` scriem: se poart` tratative cu Teo [i Flooooorin C`linescu, \n scopul de a-i aduce la pachet la Antena 1! Ar fi o lovitur` de gra]ie (pentru multe altele) pentru trustul lui Adrian N`s..., pardon, Adrian Srbu, dar nu ne lans`m \nc` \n epitafuri [i analize [tiin]ifice. Nu schimba]i programul: vom reveni dup` o scurt` pauz`. q Deci v` povesteam, deun`zi, despre un anume parteneriat vesel, strategic, dintre Valentin Nicolau, pre[edintele-director general al SRTV, [i, s-o spunem pe [leau, so]ul Loredanei, Andrei Boncea, boss-ul de la Media PRO Pictures. Acum s\ntem \n m`sur` s` v` livr`m informa]ii suplimentare privind sitcom-ul pe care-l va produce Boncea pentru Romnia 1, \n viitorul apropiat al grilei de prim`var`. Ei bine, va fi un sitcom muzical, iar \n rolul principal va fi distribuit` obligatoriu Loredana (zis` [i doamna Boncea). {i, s` nu uit, un anume Dan, zis [i Bittman, fost iubit al Taniei Budi, actor \n ultimul film al lui Nicolaescu, Orient Expres, prezentatorul emisiunii Bravo, bravissimo de la Romnia 1 [.a.m.d. Deci s\nt curios cine o s` mai c\nte \n duet \n sitcom-ul `sta. Cumva A.S.I.A. (de la Media PRO Music) [i Gic` Petrescu (din arhiva de aur a TVR-ului)? q Lui Ion Cristoiu i s-a propus un post. La Realitatea, postul TV care l-a consacrat, anul trecut, drept cel mai mic director de televiziune foarte mic` din istorie. Cum spuneam, acum este rugat frumos s` accepte func]ia de director executiv. A[tept`rile continu`: Cristoiu va da un r`spuns \n acest sens c\t de cur\nd, adic` exact atunci c\nd se va l`muri pe c\te teancuri de euroi se poate a[eza \n respectivul scaun, ca s` ajung` [i el cu m\nu]ele la birou.

Gelu Voican Voiculescu, groparul din 89 al lui Ceau[escu, realiz\nd \n anul 2004 c` alternan]a la putere a pre[edin]iei se poate realiza [i altfel dec\t cu mitraliera [i lopata

Comedia PRO Pictures

14

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Dac` e mar]i e XIII


Pre[edintele Statelor Unite ale Americii a fost asasinat... M` rog, de parc` ar fi pentru prima oar`? Se-nt\mpl` at\t de des \n filme \nc\t probabil c` omul deja s-a obi[nuit. Ia s` vedem, cum am mai murit eu s`pt`m\na asta?, probabil c` se \ntreab` d\nsul c\nd d` drumul la televizor pe HBO. De aceast` dat` \ns` pre[edintele SUA a fost asasinat \ntr-un joc pe calculator. Ei, iat` ceva nou... Jocul se nume[te XIII (produs de Ubisoft, distribuit \n Romnia de Best Computers) [i este primul FPS 3D realizat \n stilul benzilor desenate. Dac` v` \nchipui]i c` ar fi ceva pentru copii, atunci s` [ti]i c` v` \n[ela]i. Jocul arat` c\t se poate de serios, iar \n rucsac ai toate armele unui om mare care acum a pus piciorul jos din autocarul de Chi[in`u: de la cu]ite la Kala[nikov [i de la arbalet` cu lunet` la bazooka de neam prost. Combina]ia asta comicsshooter creeaz` o atmosfer` \mprumutat din bendestul de interesant`, tot arse- zile desenate. Pe denalul de efecte grafice fiind o parte, du[manii fac foarte haios Tip-Tap! Tip-Tap! c\nd se apropie de tine pe coridor sau ca \n Rahan Aaargh!, c\nd s\nt lichida]i, c` te [i bu[e[te r\sul. Pe de alt` parte, c\nd \]i iei inima-n din]i s` \mpu[ti pe vreunul dintre ei cam umpli de s\nge destul de realist peretele din spate... E drept c` scenariul aduce foarte mult a Bourne Identity, un film sl`bu] ce a rulat [i pe la noi anul trecut, dar asta se poate trece destul de u[or cu vederea.

s |ntr-o zi m-a lovit o plictiseal` major`. N-am mai avut chef s` trimit sms-uri. Nici s` m` dau pe mirc sau pe forumuri. Am zis s` citesc ceva. Aveam chef de ni[te \njur`turi, ni[te jargoane dure [i necenzurate. Cum subtitr`rile filmelor nu erau o ofert` prea tentant`, am apelat la prietenul meu google, s`-mi g`seasc` un site romnesc. A[a am ajuns la www.dogville.go.ro. www.dogville.go.ro. Suspicios fa]` de extensia go.ro, am vrut s` trec mai departe, \ns` am fost re]inut de manifestele \mpr`[tiate peste tot. Acolo se \ntmpl` un pui de revolu]ie. Am citit, apoi mi-am notat ce cuvinte s` caut \n dic]ionarul englez. {i \n cele din urm` n-am sc`pat nici de subtitr`ri. s Ce este limba englez`? Limba englez` este limba vorbit` \n Anglia, e r`spunsul cel mai la \ndemn`. Limba englez` este cea mai bun` limb` de circula]ie interna]ional`, or s` spun` fanii globaliz`rii. Limba englez` este du[manul limbii franceze, or s` spun` francezii. {i tot limba englez` este un instrument de tortur` pentru John Iliescu. Cine l-a auzit vreodat` vorbind-o ar putea spune c` e cel mai \ngrozitor accent de englez` auzit http://classvreodat`. Asta pentru c` probabil nu a fost niciodat` la http://class web.gmu.edu/accent, web.gmu.edu/accent, o colec]ie de 297 de accente de limb` englez`, adunate din toat` lumea. s Din ciclul Lucruri posibile doar \n America, v` prezent`m ast`zi siteul unui concurs de reclame. De fapt, de anti-reclame. Tema concursului? Cel mai puternic influen]at de complexul militaro-industrial om din lume, cunoscut [i sub numele de pre[edintele SUA. Sau cel pu]in a[a spun parwww.bushin30seconds.org. ticipan]ii de la www.bushin30seconds.org. s Existen]a lui Mo[ Cr`ciun este o dilem` care \[i g`se[te r`spunsul mai devreme sau mai trziu, depinde de fiecare. Eu, copil precoce [i curios, m-am prins pe la vreo 5 ani de crudul [i cruntul adev`r. 20 de ani mai trziu \ns`, un film vine s` spulbere mitul inexisten]ei Mo[ului. Merge]i la www.woodpeckerfilm.fi/rare/video_large.html www.woodpeckerfilm.fi/rare/video_large.html [i convinge]i-v` singuri. Are 66 MB, deci e nevoie de o conexiune serioas` [i ceva r`bdare, dar merit`.

Chiar dac` \l cheam` a[a, Trei[pe `sta \n original nu vine dec\t pe 4 CD-uri. {i are un site mi[to la adresa www.XII-thegame.com. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

Net plus ultra

Domnu R`zvan, site-ul Ministerului Culturii r\de de dumneavoastr`!

Se pare c` lucrurile stau cam a[a: R`zvan Theodorescu are o cultur` [i ni[te culte, cultura [i cultele au un minister, iar ministerul are un site. Ministrul R`zvan Theodorescu este academician [i are o so]ie, iar site-ul Ministerului Culturii [i Cultelor are mai multe p`r]i. Una dintre ele este alc`tuit` din comunicate de pres`. Comuni-

catele au umor, ceea ce e foarte bine, fiindc` o cultur` f`r` umor involuntar ar fi cel pu]in trist`. Unul dintre aceste comunicate, din data de 22 decembrie 2003, anun]` c` Ministerul Culturii [i Cultelor organizeaz` o conferin]` de pres` ce va fi sus]inut` de acad. R`zvan. Da, a[a scrie: de acad. R`zvan. Ca s` vezi ce se poate \nt\mpla atunci

c\nd comunicatele ministerului s\nt scrise de so]ia ministrului. |ns` domnul Theodorescu a sc`pat u[or, c`ci la fel de bine comunicatul `la poate suna astfel: conferin]a de pres` va fi sus]inut` de academician R`zvan, nu uita s` iei p\ine!. De la ministru p\n la Tisa

Problema pescarului timi[orean:

La ce trage puiul de somn?


Nici \n visele mele cele mai ad\nci n-a[ fi crezut c` revista Asocia]iei Pescarilor Sportivi Timi[oara va ajunge la num`rul 6. Uite \ns` c` a ajuns, cu mult efort, cu mult talent sau, cel mai credibil, doar cu mult` cafea. Dac` ar exista o reclam` la revista Somnul, ea ar sem`na cu una deja celebr` [i ar suna cam a[a: Face o metafor`, face a doua metafor`... hm... a treia-i sfor`it`. Dar iat` c` las` s` intre un somn neverificat din trei a]ipeli! Ce se-nt\mpl` cu el? S` fie oboseala acumulat` \n timp? S` fie neacomodarea la noul pat? Redactorul-[ef \l cheam` din dormitor pe Cara[u pentru a \nt`ri hamacul \n ultimul sfert de or`! Iarna pe m\rli]`

RECLAMe de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

15

condica de sugestii [i reclame


Adev`ra]ii rechini nu-[i pun numere de GUVizi
Facem pe aceast` cale un anun] c`tre to]i [oferii fi]o[i de pe [oselele g`urite ale patriei. Nu mai e la mod` nmatricularea ma[inilor cu numere gen GUV, DEP, SEN, SPP! Dac` e[ti cu adev`rat [mecher, ori umbli cu escort` de 10 ma[ini dup` tine + girofare [i sirene date la maximum, ori ]i afi[ezi clar marea [i puternica organiza]ie din care faci parte, ca n imaginea al`turat`. Ma[ina care nu trebuie s` fie oprit` de poli]i[ti, care nu trebuie dep`[it`, care nu trebuie claxonat` [i pe care nici porumbeii nu au voie s` se g`in`]eze a fost surprins`, pe riscul fotografului Academiei

Cu ni[te verighete bune treci altfel prin via]`

Ca]avencu, n intersec]ie la Pia]a Unirii. Dup` direc]ia pe care a luat-o, se ducea direct la Parlament, nspre Casa Poporului sau,

Orice s-ar zice, verighetele s\nt o combina]ie fericit` \ntre veri [i ghete. Ele pot fi purtate \n cele mai diverse ocazii: la serviciu, la pia]`, \n drume]ii. Ele merg at\t la pantaloni, c\t [i la fust`. De asemenea, verighetele merg foarte bine [i la costumul de baie. Ele pot fi utile la orice v\rst`. Ni[te oameni pe care, din fericire, nu \i cunoa[tem s-au g\ndit la toate acestea [i au compus urm`torul anun]: NOU! Comenzi VERIGHETE pentru toate vrstele [i ocaziile. Anun]ul poate fi g`sit \n vitrina magazinului Muzica. |nchipui]i-v`: copilul dumneavoastr` va fi foarte invidiat de colegi dac` ar ap`rea la [coal` cu o frumoas` verighet` din aur pe inelarul m\inii st\ngi. |n fond, ce altceva [i-ar putea dori un copil?! Imagina]i-v`: soacra dumneavoastr` va fi foarte fericit` [i o ve]i cuceri pentru totdeauna dac`, de ziua ei, \i ve]i d`rui o verighet`, ambacum s-ar zice pe italiene[te, lat` frumos al`turi de un kilogram de salam acesta e un truc despre care pute]i citi mai multe spre Cosa Nostra. \n best-seller-ul Cum se cuceresc soacrele [i Miron Mita copiii. Lectur` pl`cut`! St`p\nul inelarului

Afish market la Constan]a


s` intre omul cu \ncredere [i mai ales cu m\na setat` pe m\n` spart`. Doar c` bananele, de exemplu, se coco]au la nivelul de cincizeci de mii kilul. N-am verificat cu c\t se d`dea kilul de maz`re, dar sigur avea un pre] corect [i piperat. Piperat cu piper la dou` sute de mii pliPre]uri Corecte. |nt\i m-am cule]ul, ce kilul lui Maz`re! \ntrebat cu c\t se d`. O fi la reduceri? L-am v`zut pe l\ng` Corina Pre]u unele pie]e din ora[. Probabil ca

abera]ia de libertate Cas`, dulce plas` Uniune consexual`

Era s` se pr`bu[easc` slipul de pe mine c\nd am v`zut, zilele trecute, cear[aful publicitar din imagine: Prim`ria Constan]a.

Anun]ul de mai jos, ap`rut ntr-o publica]ie din Timi[oara, nu este scris de vreun reprezentant al Noului Roman Francez! Cu toate acestea, s-ar putea s` se lanseze, prin acest anun], o nou` mod` (pseudo)literar` intitulat` nuvela imobiliar`, specie n care se mplete[te pu]in` prostie cu ni[te arogan]` [i mult, mult prost gust. Putem fi siguri, de pe acum, c`, dup` cum merg lucrurile, noua specie de anun] va avea mare succes de case! Manele Zece, care-i [i ntrece

Da, doamn`, nu o s` [tie nimeni c` s\nte]i nevasta mea. S\nt foarte discret. Deci ave]i un prieten [i nu vre]i s` [tie c` \l \n[ela]i cu mine. Perfect. {i eu am o prieten` [i nu am chef s` [tie c` s\nt c`s`torit. Eu zic s` ne \nt\lnim de dou` ori pe s`pt`m\n`, mar]i [i joi, a[ zice, \n jurul pr\nzului, c\nd prietena mea cu care stau este la serviciu. |ntre 12 [i 14. Nu v` convine joia? A[ mai putea miercuri, dar mai de diminea]`, pe la zece, doar o or`. E bine? Am o garsonier` de la un prieten, \n Iancului. V` place Iancului? Perfect! Discret jockey

Au ap`rut speciali[tii \n moftware


221. GARSONIER~ mobilat`, intrare separat`, calorifer, acces baie, buc`tarie, Bucure[tii Noi, 90 dolari, exclus mofturo[ii; 667...

Au venit tot felul de ciuda]i s` ia bijuteria asta, dar nu [tiu ce s-a \nt\mplat, ori au fost ei prea chi]ibu[ari, ori eu C\te preten]ii pe capul lor! La orice m`run]i[, comentarii, apropouri Suport s` m` \ntrebe de un geam ciobit, de familia de g\ndaci din buc`t`rie sau de [obolanul invalid din debara, dar unii ]i se urc` \n cap. Nu [tiu cum l-am suportat patru zile pe maniacul `la care m-a tot pisat s`-i trag curent electric [i s` pun prize. Au mai fost [i cretinele alea care au stat vreo opt minute [i care sus]ineau c` lumea pune robinete la baie. Hm Dar cei mai tari au fost sclifosi]ii `ia care nici n-au intrat bine [i au \ntrebat, direct, de ce nu am acoperi[. Comandamentul de Priz`

16

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

capitalul fra]ilor marx


Mic manual de \mbog`]ire a pesedistului m`runt

Din nou

la cass`
O Leganza sub propria-i Ocroteal`
Yasser ArAPAPS v-a povestit acum c\teva s`pt`m\ni despre Iulian Ocroteal`, cel care ]ine sub propria ocroteal` [i deasupra propriului buzunar destinul falimentarei Regii Autonome de Transport (RAT) Craiova. Dup` ce, acum c\teva s`pt`m\ni, v-a spus cum a reu[it acest Ocroteal` s` cumpere 11 autobuze pentru RAT pe banii Consiliului Local, Yasser ArAPAPS are pl`cerea s` v` anun]e c`: \ncep\nd de zilele trecute, gra]ie lui Ocroteal`, pe str`zile Craiovei, printre cele 11 autobuze circul` [i o ma[in` de om normal, pesedist. E vorba de Leganza cu care Ocroteal` s-a premiat pentru gestul umanitar comis \n favoarea c`l`torilor craioveni cu autobuzul.

Lec]ia 1: ia banii [i fugi, c` te prind ru[ii


(Aten]ie: nu face]i asta acas` dac` n-ave]i badigarji!)
gaur` a ap`rut o dat` cu campania electoral` a PSD-ului, care trebuia [i ea finan]at` cumva. A doua gaur`, mult mai mare, s-a produs o dat` cu precipitarea rela]iilor la SIDEX. Combinatul a fost privatizat, iar chilo]ii de tabl` de SIDEX ai lui Neam]u, ajuns \ntre timp deputat, au \nceput s` dea primele semne de sl`biciune. De aici \ncolo, afacerea cu uzina de la Ribni]a a continuat mai mult \n virtutea activit`]ii lui Neam]u \n Comisia interparlamentar` Bucure[ti-Chi[in`u. Dar altceva \n afar` de g`uri, Moldrom n-a mai putut exporta. Datoriile au crescut at\t de mult \nc\t, \ntre 2001 [i 2003, Neam]u a f`cut 160 de gajuri (de la imobiliare p\n` la marf` din stocuri), \n special la BCR, ca s` fac` rost de lichidit`]i. |n disperare de cauz`, spre sf\r[itul lui 2003, a \nceput s` semneze ordine de plat` [i cecuri \n numele Moldrom, aleg\ndu-se cu o pl\ngere penal` la Neam]u, prima m\n` la Parchetul de pe l\ng` |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, pentru \nteatrul de c`pu[i C`pu[a se nume[te Moldrom [el`ciune \n dauna avutului pri[i c\]iva ani a tr`it foarte bine la vat [i fals intelectual. sub]ioara SIDEX-ului. |n 1999, \nainte s` pun` indienii probleCreditori cu buza [i t\mpla ma dezinsec]iei, c`pu[a devenise umflate una din principalele exporta26 noiembrie 2003. O zi toare/importatoare \n/din Repu- obi[nuit` pentru omenire, o zi blica Moldova. Importurile con- special` pentru Neam]u, care stau \n minereu de fier, care era cere reorganizarea judiciar` a \nghi]it de SIDEX, iar exportul era Moldrom. Pentru bugetari [i oam`surat \n tone de tabl`, la pre- meni cu venituri mici, trebuie s` ]uri mici [i comisioane grase, [i explic`m ce \nseamn` reorganipleca de la acela[i SIDEX. Filiera zarea asta judiciar`: este primul actului de import-export avea ter- pas spre faliment; dac` \ntr-o minalul la Magnitogorsk (Fede- lun` nu se depune un plan de rera]ia Rus`) [i f`cea o sta]ie inter- dresare viabil, firma este demediar` la Ribni]a (Transnistria). clarat` oficial falimentar`. Inevitabil, vine [i 26 decembrie, o O datorie fa]` de patrie, da- alt` zi obi[nuit` pentru omenire. Dar o zi [i mai special` pentru torii uria[e fa]` de ru[i A venit anul 2000 [i Moldrom Neam]u, a c`rui firm`, \n lipsa a \nceput s` produc` g`uri. Prima unui plan de redresare, este deCV-ul unui pesedist Nume: Paul Neam]u; Adresa: n-o d`m, c` s-ar putea s` ne citeasc` [i ru[ii; 1987: [ef serviciu import-export la Combinatul de Utilaj Greu Ia[i. Exportator masiv \n URSS; 1998: director Moldrom, importator privat de minereu de fier din Federa]ia Rus`. Cifra de afaceri: 22 de milioane de dolari; 2000: deputat PSD \n Parlamentul Romniei; membru \n Comisia interparlamentar` Bucure[ti-Chi[in`u din Camera Deputatilor; secretar al Grupului parlamentar de prietenie cu Federa]ia Rus`; 2002: ac]ionar majoritar Moldrom, firm` privat` b`gat` \n afaceri de 2 milioane de dolari cu Uzina Metalurgic` Ribni]a din Transnistria; 2003: falimentar \n acte, bogat \n cont, luat la ochi \n Rusia.

Munte [i \ncurcate s\nt c`ile pensionarilor spre Sinaia


Fostul Holiday Inn din Sinaia, actualmente Hotel Mara, posesor a 4 stele luxoase, a ajuns \n grija RAPPS dup` ce AVAB-ul l-a luat de la boga]i [i l-a dat la s`racii cu duhul care \ngrijesc de proprietatea statului. S`racii cu duhul l-au renovat [i, de Cr`ciunul trecut, l-au redeschis \n folosul poporimii. Nimic r`u \n asta, vorba aia, cerere din partea poporimii exist`, c`ci cine nu-[i dore[te s` petreac` un sejur \ntr-un hotel de lux \n timp ce acas` \l caut` administratorul pe lista cu datornici la \ntre]inere? Fire[te c` ministerul lui Mitrea a sesizat oportunitatea [i a b`gat hotelul \ntr-un program social pentru toat` lumea. Frumos, ce s` mai zici. Hotelul de lux din Sinaia are acum [i o ofert` pentru pensionari, \n care 40% din costul sejurului este suportat de Casa de Asigur`ri Sociale dup` o selec]ie la s\nge a cererilor (\n sensul c`, b`nuim, se vor recolta probe de s\nge astfel \nc\t s` fie selec]iona]i doar pensionarii care pot rezista [ocului vizual ce intervine la intrarea \n hotel). Chiar [i cu pomana asta, oferta n-are succesul planificat de lumina]ii lui Mitrea. Pensionarii prefer` s` se \nghesuie \n continuare la cozile clasice (la p\ine, la p`trunjel, \n general la chestii care nu dep`[esc bugetul de 10.000 lei), asta pentru c`, cu tot ajutorul CAS, tot mai r`m\n vreo 10 milioane de achitat pentru un sejur. E drept c` \n tratament intr` mofturi ca du[ul subacvatic sau baia electric`, dar p\n` acum nu s-a g`sit nici un pensionar doritor de a[a ceva. Un lucru normal, at\ta timp c\t de banii `ia po]i s`-]i iei o rusoaic` [i o viagr` astea fac \mpreun` c\t zece cameriste de-alea de figuri, care-]i cer juma de pensie doar ca s`-]i schimbe cear[aful [i apa la protez`.

Yasser ArAPAPS

clarat` falimentar`. Ca orice bugetar sau simplu cet`]ean cu venit mic, ve]i spune: ce prost [i Neam]u `sta! Putea s` depun` [i el un teanc de h\rtii, acolo, numai s` scape. P`i, asta a [i f`cut: a sc`pat. Cel pu]in temporar. Dac` depunea planul de redresare, ar fi trebuit s` \napoieze creditorilor c\teva sute de miliarde. A[a \ns` Moldrom va fi dat` pe buc`]i creditorilor. Toate problemele se rezolv`, cu o singur` precizare: nu se vor putea acoperi nici m`car 10% din datorii. Creditorii vor r`m\ne cu titlurile de executare \n arhiva personal`, iar cel mai tare se va frige directorul BCR Ia[i, prieten bun cu Neam]u, care l-a creditat constant pe acesta cu, zic gurile rele, dar informate, aproape dou` milioane de coco (din care ar mai fi de recuperat vreo 16 miliarde de lei).

De la ru[i vine fapta Dac` rela]iile lui Neam]u cu creditorii romni (inclusiv pl\ngerile penale f`cute de unii dintre ace[tia pentru cecurile [i biletele la ordin f`r` acoperire emise \n ultimii ani) se mai pot aranja, omul fiind, totu[i, deputat PSD [i protejat de-al lui Ioan Solcanu, nu acela[i lucru se poate spune despre podul de datorii peste Prut f`cut de Moldrom. Datoriile s-au propagat p\n` la cap`tul filierei, acolo unde c\]iva ru[i abia a[teapt` s` prind` o delega]ie \n Romnia, fiindc` au de adus aici un minereu de fier prelucrat sub forma unui obiect cam contondent. Biroul de aprofund`ri contabilice[ti

Copil fiind, facturi cutreieram


Pe www.mfinante.ro apar primele semne c` subordona]ii lui Ovidiu Mu[etescu au evoluat intelectual [i au ajuns [i ei, \n sf\r[it, la mintea copiilor. Prima dovad`: pagina copiilor, o sec]iune cu scop educa]ional, \n care apar toate personajele copil`riei, mai pu]in acela care este cel mai reprezentativ pentru Ministerul Finan]elor Publice: P`cal`. S` urm`rim principalele atrac]ii cu care Ministerul vrea s`-i conving` pe cei mici c` impozitele, [i nu colegele de la gr`dini]` sau gagiJovial, cu burtica plin` cu corn [i l`ptic, Billy \i invit` pe to]i copiNeobi[nuitele aventuri ale obi[nuitelor taxe. Cele mai imporcile de la reclamele erotice s\nt cele mai pl`cute lucruri de pe lume. ii la o c`l`torie \n minunata lume a cifrelor pe care cei mari (de la tante momente ale evolu]iei impozitelor, o poveste de adormit copiCozmnc` \n sus) le-au ad`postit \n b`ncu]ele din Elve]ia. Tati, ii, cu mult` ac]iune pesedist`, pu]in suspans [i nexam pu[c`rie. mami, ca [i restul fraierilor pe care copiii \i v`d zilnic merg\nd la munc`, pl`tesc taxe pentru ca statul s` ne ofere creditu]ele neperformante [i ree[aloni]ele lui nenea Mu[etescu. La finalul lecturii, micu]ul viitor contribuabil \[i pune o \ntrebare existen]ial`: ce Dumnezeu fac cu impozitele noastre? Piciule, ia mai las` tu \ntreb`rile astea dificile [i mar[ la joac`! Vezi tu ce faci cu ele c\nd mai cre[ti: ori intri \n PSD, ori emigrezi, c` Dumnezeu nu poate candida, iar altcineva care s`-i poat` da pe-`[O minunat` poveste despre taxe \n care Sp\nul, ajuns \ntre timp tia jos nu exist`. la Ministerul Culturii, d` 700 de milioane din taxele pl`tite de tati pentru ca nenea Adrian P`unescu, supranumit Harap Marele Alb, s` poat` s`rb`tori 30 de ani de la Cenaclul Flac`ra.

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

17

s`pt`m\na str`inilor
q Vreo [ase mii de nem]oaice au fost trase n piept la opera]ia de m`rire a snilor, prin folosirea unui implant pe baz` de ulei de soia. S-a dovedit c` implantul e nesigur [i, ca la motoarele vechi, scap` ulei! A[a c` s-a recurs la nlocuirea vechilor implanturi cu unele noi, de silicon, dar cu nveli[ de titan. n sfr[it, prezen]a metalului respectiv garanteaz` sni tari ca fierul [i iu]i ca o]elul! V` da]i seama ce vor face detectoarele de metal de prin aeroporturi, se vor da peste cap chiar dac` doamnele cu implanturi vor trece prin ele goale pu[c`! Nu, pardon, am folosit o arm` n fraza trecut`. Goale-golu]e, zic, s` nu fiu suspectat de terorism! q Un judec`tor din Venezuela, impresionat de s`r`cia din jur, a propus ca furturile de mncare s` nu fie pedepsite, de[i biserica a protestat spunnd c` se ncalc` una din cele zece porunci! Noi, romnii, le-am luat-o nainte venezuelenilor, la noi furturile marilor corup]i nu s\nt pedepsite pentru c`, s`racii, fur` de foame! Le e foame de ban public! q Un pensionar austriac de 91 de ani a primit, din gre[eal`, un ordin de ncorporare destinat unui tn`r care avea acela[i nume. B`trnul ar fi spus c` accept` s` pun` mna pe arm`, dar s` i se asigure un loc n cel de-al doilea r`zboi mondial! q Un imam stabilit n Spania a fost condamnat de justi]ia din aceast` ]ar` la 15 luni de pu[c`rie (cu suspendare) pentru c` a editat un manual. E drept, manualul nu era unul obi[nuit, ci se referea la cum s`-]i ba]i mai bine nevasta. Trebuie s` recunoa[tem c`, totu[i, sfaturile nu s\nt dure de tot, imamul recomandnd folosirea unui b`] u[or care s` nu lase urme sau cicatrici! B`iat bun! AgenCIA de pres`

r`spunsuri la scrisori
Ana-Maria Lujer (Sibiu): V` \ntreba]i de unde a ap`rut [i aceast` doamn` Lia Roberts, care vrea s` candideze la pre[edin]ia ]`rii. Stimat` doamn`, sincer s` fiu, nici eu nu [tiu mai mult dec\t s-a scris \n pres`. Dar, cum Cornel Nistorescu sus]ine c` doamna \n cauz`, \n tinere]ea ei, sprijinea ma[inile dintr-o parcare din Poiana Bra[ov, \nseamn` c` are ceva experien]` \n manipulare. {i cum politica este manipulare curat`, nu ne r`m\ne dec\t s`-i vedem presta]ia, \n direct, la televizor. Romulus Vulpescu (Bucure[ti): |mi pare sincer r`u de \nt\mplare. P`cat c` dl. {tefan Radof n-a fost legionar, c` dac` ar fi fost, altfel l-a]i fi descris \n Romnia Mare, revista iubit` de to]i romnii adev`ra]i [i \nc` verzi \n sufletul lor. |mi este clar c` dl. {tefan Radof a gre[it profund c` nu s-a n`scut la timp pentru a apuca m`car o zi de c`ma[` verde. V` propun s`-l ierta]i. Mircea Mehedin]i (primarul comunei Liebling, jud. Timi[): Dle primar, v` rog eu frumos s`-i elibera]i dnei Nicolici Ecaterina titlul de proprietate pentru cele 5 ha pe care le are \n posesie \nc` din 1991, pe baza adeverin]ei nr. 34/26 august 1991. V` rog s` face]i asta, chiar dac` dna Nicolici este de origine rrom` [i nu vrea s` v` v\nd` p`m\ntul pe care l-a mo[tenit. Nu de alta, dar ar fi p`cat s` afle toat` Europa c` rromii pleac` la cer[it unde v`d cu ochii [i din cauza unor oameni ca dvs. Nicolici Ecaterina (com. Liebling, jud. Timi[): Stimat` doamn`, dup` cum vede]i, s\ntem al`turi de dvs. S` sper`m c` dl. primar Mehedin]i nu-i at\t de prost \nc\t s` nu \n]eleag` c` \ncalc` legea. Dar poate c` e, mai [tii? }ine]i-ne la curent cu ce se mai \nt\mpl`! Mul]umiri tuturor celor care s\nt al`turi de noi pentru construirea unui monument al Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S`pt`m\na asta ni s-au al`turat (\n scris): Hodorog N. Costea (pensionar, fost deportat politic, care a depus [i 100.000 de lei \n contul deschis la Banca }iriac), Cosmin Buture, Ioana Arian, Neculina Arion, Cristina Vlas (to]i din Arad), Gheorghe Nicolae (Slobozia). {tefan AGOPIAN

Avem primarii pe care-i nemerit`m


Iat` c` exist` \n aceast` ]ar` [i un primar de provincie care nu vrea s` se desz`pezeasc` dinadins, pentru ca micu]ii s` aib` un loc pe unde s` se dea cu sania. Frumos g\nd. Doamne fere[te ca la prim`var` s` se n`pusteasc` o viitur` peste sat, c` primarul este \n stare s` nu bage pompele s` scoat` valurile din cur]i tocmai pentru ca iepele [i vacile din sat s` poat` na[te [i ele sub ap` ca americancele alea bog`ta[e de pe Discovery.

Pisanie cu zurg`l`i

Acela[i Mischie cu alt` b`l`rie


|n Gorj e groas` r`u de tot cu Mischie! PD-ul, de exemplu, evit` s` anun]e popula]iei candida]ii pentru alegerile locale de anul `sta de fric` s` nu \i fie cump`ra]i [i racola]i de PSD. |n cazul acesta, ne \ntreb`m c\nd o s` \i anun]e: \n ziua alegerilor sau dup`?

Nicolae Wischie

C`rticica {efului de Club


De ceva vreme \ncoace, Nicolae Iorga se r`suce[te-n groap` [i-[i smulge barba de nervi. Nu de alta, dar manelele, hip-hopul [i houseul care vin dinspre Casa Universit`]ii de Var` din V`lenii de Munte, unde d\nsul a ]inut cursuri acum 60 de ani, \l fac s` se dea cu craniul de to]i cei patru pere]i. Chiar a[a de tare trebuia s` dea `[tia muzica? Mai \ncet nu se poate? Casa \i apar]ine acum lui Bebe Moac`, [mechera[ [i omule] de afaceri local, care a transformat-o \n discotec` [i i-a pus numele Blue. M`car aici Iorga a fost menajat, fiindc` dup` ce a p`]it-o din partea legionarilor cu c`m`[i verzi, ar fi fost culmea ca discoteca s` se numeasc` Green.

Declara]ia lui George W. Bush, care a spus c` \n c\]iva ani va trimite oameni pe Marte s` verifice dac` exist` via]` pe planeta ro[ie, n-a r`mas f`r` ecouri \n sistemul solar. Domnul J3KP W. E=MC2 Junior, pre[edintele celui mai mare crater de pe Marte, a expediat un laser de mul]umire la adresa regnului uman [i prieten, \nso]it de promisiunea c` [i dumnealui va trimite mar]ieni pe P`m\nt, s` verifice dac` exist` inteligen]`.

protec]ia presei
{euleanu [i-a dat o palm` peste fruncea ]`rii
Dac` \n restul aspectelor e considerat fruncea ]`rii, \n ce prive[te Radioul public, Banatul este talpa pe care Drago[ {euleanu mai frige c\te-un pulan c\nd postul p`[e[te gre[it. S-a \nt\mplat acum c\teva zile, c\nd directorul Radio Timi[oara, Mihai Anghel, care [i-a ocupat postul prin concurs, a fost demis de pre[edintele SRR \n urma unei promisiuni mai vechi: Las, b`, c` tot te rad io!. {euleanu a ac]ionat butonul balans [i, la semnalul urm`tor primit de la PSD, l-a ras pe director [i a pedepsit \ntreaga sta]ie timi[orean`. Postul a fost retrogradat de la statutul de regional la cel de teritorial, restr\ng\ndu-i-se astfel aria de acoperire. Pe de alt` parte, acoperirea PSD-ului, serviciul na]ional de telefonie pe fir scurt, a fost l`rgit` prin transformarea Radioului Re[i]a \n post regional. R`spl`tindu-se astfel profesionalismul directorului re[i]ean, Doru Dinu Gl`van, care [tie c` antena de radio se pozi]ioneaz` dup` cum hot`r`[te partidul s` bat` v\ntul prin eter. tival TV Televest (oprit la a 7-a edi]ie), n cteva luni toate acestea au fost anulate [i Brndu[a Armanca a fost transformat` n infractorul nr. 1. n urma investiga]iilor am aflat c` toat` aceast` transformare [i eliminare a avut loc dup` planurile din laboratoarele PSD. Pentru edificare, iat`, n rezumat, cum s-a produs lichidarea: august 2003 printr-o anonim` trimis` de la TVR Timi[oara cu o zi \nainte de sus]inere, B.A. a fost oprit` s`-[i sus]in` doctoratul la UVT; octombrie 2003 desfacere contract munc` la UVT pe motivul c` nu [i-a sus]inut doctoratul! septembrie-octombrie 2003 3 sanc]iuni la TVR Timi[oara: una pentru absen]e inventate (anulat` n instan]`), dou` pentru c` a f`cut publice opinii negative referitoare la TVR (aflate pe rol); decembrie 2003 a fost agresat` de directorul TVR Timi[oara; ianuarie 2004 i s-a desf`cut contractul de munc` la TVR Timi[oara pentru c` s-a f`cut public` agresiunea pe freeex, la radio [i \n presa scris`. Ei, [i? Iat` cum po]i transforma, n cteva luni, o voce incomod` ntr-un [omer numai pentru c` b`ie]ii nu mai suport` libertatea de expresie!

Europa va face France-Pressing


La ntlnirea cu presa de miercurea trecut` a ambasadorului Fran]ei, Philippe Etienne, ziari[tii romni au putut afla de la YvesClaude Llorca, director pentru Romnia la France Presse, c` nu vor fi singuri n anul electoral. Deja exist` ini]iativa unei asocieri a tuturor coresponden]ilor de pres` str`ini alc`tuit` cu scopul de a denun]a forurilor europene [i organiza]iei Reporteri F`r` Frontiere presiunile la care vor fi supu[i confra]ii romni. A[adar, stima]i colegi, nu v` teme]i s` spune]i adev`rul [i s` rezista]i presiunilor de orice fel pentru c` Europa ([i nu numai) este cu ochii pe noi, dar [i pe ei! romania@freeex.org www.mma.ro

Iorga de Lumini

Lui N`stase i se trupe-n pai[pe


Domnul Adrian N`stase nu s-a mai putut ab]ine [i s`pt`m\na trecut` s-a dus s` \mping` tava la popota Scorpionilor Ro[ii al`turi de trup`. Ei, s` mai zic` cineva acuma c` n-avem un premier popotar!

Cerbul lopopotar

P`unescu Adrian bag` fonduri la ghiozdan


Afl`m c` [oriciul gros e transmisibil dup` S`rb`tori, [i nu ca aliment pitoresc, ci ca boal` de obraz. Altfel nu se explic` faptul c` se aloc` bani de la buget pentru a se s`rb`tori Cenaclul Flac`ra, un fenomen de trist` amintire n urma c`ruia au murit, cu ani \n urm`, ni[te tineri la Ploie[ti. Astfel, P`unescu, pup`torul n cur al Iubitului Conduc`tor, prime[te o groaz` de bani cnd, de fapt, ar fi trebuit s` i se spun` s` se [tearg` pe bot de orice finan]are! Dac` lucrurile merg n ritmul acesta, nu e exclus s` se serbeze, tot cu bani publici, nu [tiu c]i ani de la inaugurarea Cnt`rii Romniei. Sau, de ce nu, s` se s`rb`toreasc` [i o cifr` rotund` de la nceperea construirii Canalului. {i, cu ocazia asta, s` fie trimi[i la munc` to]i cei care incomodeaz`!

Re]et` PSD pentru anihilat un ziarist


V` ar`t`m cum poate fi transformat un ziarist de frunte ntr-un infractor, atunci cnd incomodeaz` prea tare. Dup` 14 ani de gazet`rie (Expres, Europa Liber`, TVR Timi[oara 6 ani directorat), 10 ani de profesorat la UVT, mai multe c`r]i de specialitate, un fes-

Tezele de la Mangali]a

18

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Nu exist` vreo re]et` infailibil` cu ajutorul c`reia s` iei Premiul Nobel pentru Literatur`, dar oricine cite[te cartea* lui Kjell Espmark, actualul secretar al Comitetului Nobel, poate afla care s\nt condi]iile pentru a te apropia de acest premiu. Prima condi]ie ar fi s` scrii literatur`. Nu este obligatorie. Bergson (1928), Russell (1950) [i Churchill (1953) nu au scris literatur` [i au luat totu[i premiul. De asemenea nu este obligatoriu s` scrie]i capodopere sau m`car ceva foarte bun. Mul]i au scris mediu (Galsworthy, Bunin, Rolland) sau chiar prost (Pearl Buck) [i s-au v`zut \ncorona]i. A doua condi]ie este aproape obligatorie: s` nu mori prea t\n`r. Acest premiu se acord` \n special b`tr\nilor. Au pierdut premiul din cauz` c` s-au gr`bit s` moar` Proust, Kafka Sigur, au fost [i excep]ii: Brodski, care l-a luat la 37 de ani, Camus la 44 de ani. A treia condi]ie este s` nu fii de dreapta [i, dac` se poate, e recomandabil s` fii de st\nga. Cline, Pound, Borges au fost considera]i prea de dreapta. Ultima con-

Normal, lucruri senza]ionale continu` s` se \nt\mple! Tetelu se privatizeaz`! R`m\ne]i s` vede]i de ce!

Cum se ia Premiul Nobel

rebele arte
Observ, cu bucurie, de pe margine, o anume separare a apelor n plastica romneasc` ce se ntmpl` prin apari]ia [i impunerea unei genera]ii tinere de arti[ti, o genera]ie nedispus` s` repete ceea ce, adesea, f`ceau alte genera]ii tinere: epigonism, cordon ombilical legat direct de gndirea maestrului, cumin]enie p`guboas`. A[ vrea s` nu fie interpretat` afirma]ia de mai sus ca o jignire adus` plasticienilor maturi, care s\nt ceea ce s\nt tocmai pentru c` au sc`pat de p`catele tinere]ilor. Cei noi, de acum, au ars ni[te etape, e drept, dar multe din aceste etape ar fi fost inutile sau mpov`r`toare. Ei au n]eles c` libertatea de expresie nu nseamn` nimic dac` nu este dublat` de cultur` plastic` [i c` talentul poate

Non[alan]a talentului

pe care l-am v`zut [i ntr-o foarte expresiv` personal` la galeriile Prometheus, un artist la care nelini[tea [i certitudinile s\nt prezente, n ceea ce face, ntr-o feridi]ie, a patra, este [i cea mai im- cit` propor]ie. portant`. Pentru a lua Premiul Ioan T. MORAR Nobel pentru Literatur` trebuie s` fii recomandat de cineva care are acest drept. |n situa]ia asta s\nt: membrii sec]iilor umaniste ale Academiei, pre[edintele Uniunii Scriitorilor, precum [i profesorii universitari de discipline literare [i lingvistice. Propunerea trebuie f`cut` \nainte de 1 Multe se pot \nt\mpla \n cinci februarie anul curent, nu trebuie ani de inexisten]`, [i Teatrului motivat` [i timp de cincizeci de Inexistent i s-au \nt\mplat, \ntr-aani este secret`. Cum tot ne dev`r, multe. De aceea, cu totul pl\ngem c` romnii n-au luat [i justificat, actorii Inexistentului, ei un Premiu Nobel, autorul c`r- \n frunte cu regizoarea Theo Her]ii a precizat (\ntr-un interviu din ghelegiu, au serbat, la sf\r[itul revista 22) c`, \n primii cincizeci anului trecut, \mplinirea a cinci de ani de existen]` a Premiului, ani de inexisten]`. Din fericire, e din Romnia nu s-a f`cut nici o bun` [i inexisten]a la ceva, [i propunere. Dar `sta nu-i un mo- tinerii actori au \nv`]at foarte tiv serios ca s` nu ne pl\ngem de bine lec]ia [i, pe deasupra, [i deingratitudinea suedezilor. calogul inexistent care, printre altele, spune c` Dar s` l`s`m {tefan AGOPIAN morala, fiindc` morala nu este \ntotdeauna pozitiv` [tim asta * Kjell Espmark, Premiul pentru de la Suzi. Cine e Suzi? Suzi e o curv`, \ns` una pa[nic` [i destul literatur` un secol cu Nobel, de discret` [tim asta de la maEditura Institutului Cultural dam Ti]`. Cine e madam Ti]`?! Romn, traducere din suedez` Nimic mai simplu: madam Ti]` de Carmen Nicolaescu. este o doamn` sensibil`, care nu suport` s` se vorbeasc` despre ea \n prezen]a ei, care \ncearc` s`-i p`streze intact` memoria r`posatului Ti]`. Cine e r`posatul Ti]`? E domnul acela care altoia l`m\i [i al]i arbori fructivori, care fi o povar` dac` nu este bine ges- studia \n draci despre piatra filotionat. Observa]iile de mai sus zofalic`, un om foarte erudistic [i mi-au fost (re)confirmate de ex- nu numai, care se plia perfect pe pozi]ia Desene la Orizont, o ex- structura doamnei Ti]`. Spre deopozi]ie de grup* semnat` de Lu- sebire de r`posatul Ti]`, Pupu mini]a Mihai, Gili Mocanu, R`z- este b`iatul lor, al lui madam Ti]` van Mican [i Roman Tolici. Nu e cu r`posatul. Pupu vinde saltele, o expozi]ie care rupe gura trgu- cu asta se ocup`. Nu are nici o lui prin teribilisme [i nici una leg`tur` cu arta, \n schimb, are o care s` plictiseasc` prin cum- rela]ie cu Suzi care vorbe[te sec`denie plastic`. Este, mai de- \ncontinuu la mobil, mai exact cu grab`, o expozi]ie de etap` n Andromeda. Cine e Andromeda? care cei patru vor s` demonstreze Asta nu mai [tim, \n schimb, [tim c` exist` o genera]ie nou` care cine este Hubert: Hubert este vamlucreaz` f`r` mari spaime [i f`r` pirul cu care locuiesc, \n aceea[i compromisuri, cu o naturale]e [i camer`, Pupu, Suzi [i madam o prospe]ime remarcabile. E o Ti]`. Hubert este cel mai sentimenfoaie de temperatur` n care s\nt tal [i mai de c`cat vampir din c\]i marcate c`ut`rile expozan]ilor, au existat vreodat`. H. are scruadesea f`r` finis`ri, f`r` scro- pule, se hr`ne[te numai cu s\nge beli formale. Dac` ar fi s` remarc de vagabonzi b`tr\ni [i t\rfe obonumai unul dintre expozan]i, site \ntr-o zi, sigur o s` ia vreo atunci m-a[ opri la Gili Mocanu, boal`, ceva. {tim asta de la Pupu bine ici [i colo. Dar a[a sunau [i justific`rile unor culturnici de pe vremuri Cert e, c` \n ceea ce \l prive[te pe Augustin Buzura, Andrei Ple[u nu mai are nicio dilem`. E bun` [i enervarea la ceva. |]i d` certitudini. ({t. A.) q Un zvon lansat de Romnia liber`, s`pt`m\na trecut`, sus]inea c` Nicolae Manolescu ar fi fost numit ambasador n Fran]a. Nu numai c` nu a fost numit, dar pe Nicolae Manolescu nici nu-l intereseaz` un post de ambasador. P`i, chiar ar fi culmea: dac` pleac` [i Nicolae Manolescu din ]ar`, pe mna cui r`mnem? Pe mna lui Eugen Simion, cel care [i-ar mai lua, astfel, nc` o slujb`: nlocuitor al lui Nicolae Manolescu! q S-a ntors ma[ina lumii, altfel nu [tii ce s` mai crezi. Gabriel Andreescu, acest ayatolah al societ`]ii civile [i al luptei pentru corectitudine politic`, este nvinuit

* Desene la Orizont, Lumini]a Mihai, Gili Mocanu, R`zvan Mican [i Roman Tolici, curator Oana T`nase, Galeria Orizont, ianuarie 2004.

cronica pe l\ng` teatre


care nu vede deloc cu ochi buni venirea \n cas` a lui Jorge. Jorge, dac` nu v-a]i dat seama, este un artist pe care l-a \nt\lnit madam Ti]` la Obor. |n plus, Jorge este [i cel mai curajos celofanist al secolului nostru, liderul mi[c`rii celofani[tilor independen]i din \ntreaga lume. Dac` nu a]i \n]eles deja, Jorge sculpteaz` \n celofan, nuduri \n general, mai exact nuduri transparente sculptate \n celofan. Spre deosebire de Jorge [tim asta chiar de la Jorge domnul Kappa este sponsor, nu \n bani, c` ar fi prea de tot. Are at\tea idei, \nc\t e normal ca, din c\nd \n c\nd, s` \l mai sponsorizeze pe Jorge cu c\te una, dou`. Pe madam Ti]` (care, fie vorba \ntre noi, este mortal` atunci c\nd joac` Moartea co]ofenei) a sponsorizat-o cu o idee c\t ai zice pe[te: \n loc s` g`teasc` fitofagul cu piersici, domnul Kappa i-a propus s`-l g`teasc`, mai bine, cu m`sline. Piesa* aceasta ar fi fost foarte trist` dac` nu ar fi avut at\t de mult umor, dac` nu ar fi avut o Dana Voicu (madam Ti]`) foarte inspirat` [i un Mihai Baranga (vampirul) devastator atunci c\nd se sup`r` pe via]`, dac` nu ar fi avut un Drago[ Huluba (Pupu) [i un Alexandru Maftei (Jorge) foarte haio[i atunci c\nd o fac pe serio[ii, dac` nu ar fi avut o Raluca Botez (Suzi) poate prea sexy pentru un domn Kappa (Ionu] Kermenski) prea plicticos, poate. |ntr-un final, vampirul Hubert se sinucide, el dovedindu-se a fi, de fapt, personajul cel mai uman al piesei. Iulian T~NASE
* Locuind cu vampirul, de Theo Herghelegiu; regia Theo H.; cu vezi mai sus; Club La Scena.

Cine n-are vampiri s` \[i cumpere!

show biz da cul]i


De Gusti disputandum
q Orice om mediu instruit [tie cine a fost Augustin Buzura p\n` \n decembrie 89: un prozator respectat p\n` [i de du[manii s`i, politrucii culturali ai vechiului regim. Dup` 89 ceva s-a schimbat \n metabolismul prozatorului. Andrei Ple[u, un om care se enerveaz` greu, \i face prozatorului un portret (moral) \n noua Dilem`, care acum se cheam` Dilema veche: Te previn, drag` Gusti: e[ti \ntr-o grav` criz` de discern`m\nt. Tu care, \nainte de 1989, aveai un amplasament net, \n tab`ra celor care nu \n]elegeau s` se b`l`ceasc` euforic \n mizeria dictaturii, plute[ti acum, flasc, \n ape tulburi, al`turi de cei cu care p`reai imposibil de asociat: la ora asta e[ti, vrei, nu vrei, \n echip` cu de-alde S`raru, de-alde P`unescu, de-alde {euleanu [i al]ii ejusdem farinae. (|ntre timp, lucrurile s-au \nr`ut`]it. Conduci ICR-ul al`turi de Mironov [i }\rlea nota lui A.P.) Care e Buzura cel adev`rat?. {i continu` Andrei Ple[u: N-am s`-]i contest meritele din ultima decad`. S\nt mai numeroase dec\t o spun du[manii t`i, dar nu at\tea c\te \]i atribui singur. {i ele nu pot constitui, la nesf\r[it, un camuflaj credibil pentru ceea ce, \n mare m`sur`, e apetit privat, pasiune turistic`, euforie a misiunii. {tiu, te sacrifici pentru patrie, ai realiz`ri, faci c\te un

de Maximilian Katz de accente antisemite pentru un articol din Observator cultural! n schimb, iat`, a devenit Vadim filosemit! Excelent articolul de delimitare publicate de Andrei Oi[teanu n Ziua, unde se spune c` lui CVT i st`tea mai bine ca antisemit! [i, apropo de dezvelitorul statuii lui Yitzhak Rabin [i de nc`lcarea Legii drepturilor de autor, odat` cu scandalul acesta s-a declan[at [i un altul: Vadim nu a respectat nici Legea Monumentelor, dup` cum a spus R`zvan Theodorescu. A[adar, ar fi suficiente motive ca tribunul s` fie umflat [i ascuns o vreme, chiar dac` i-ar strica lui Adrian N`stase visul unei finale electorale ntre el [i fostul s`u coleg Vadim! Acum trebuie v`zut dac` e valabil bancul cu statuia: statu ia m`suri? (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

19

mazeta sporturilor
Oriunde merg, unde m` duc Dau peste tot de Hrebenciuc
S`racu nea Puiu! |ncruntat a plecat \n Olanda, \ng\ndurat s-a \ntors de-acolo. I-a mai [i gre[it presa str`in` numele: l-a f`cut Lord`nescu. Auzi tu, ca pe \ng\mfa]ii de lorji engleji. Bine c` ziarele scandinave nu l-au f`cut Fiord`nescu. Iar gazetarii de la noi, `ia care l-au acuzat uneori de orbire, nu i-au zis de-a dreptul: Chiord`nescu. Da, totul e bine c\nd nu se sf\r[e[te chiar r`u. Generalul [i locotenen]ii Na[ului au repurtat o nou` victorie la masa tratativelor. Au dejucat \nc` un complot interna]ional. Pentru c`, vezi bine, asta era \n mintea lui Puiu: cum c` Occidentul perfid vrea \nc` o dat` a c\ta oar`? s` ne lucreze pe la spate, iar Cehia, Olanda [i chiar Finlanda se vor alia perfid la negocierea programului meciurilor din grupa noastr` de preliminarii pentru Mondiale. Nu sun` complicat? Poate, dar [i creierul lui Puiu este destul de complicat. |n circumvolu]iunile acestuia, inevitabil marcate de cascheta militar`, s-a cuib`rit ideea c` lumea bun` vestic` este rea [i are ceva cu el [i cu noi, Estul lumii. Nu i-a dat prin g\nd c` \n orice negociere multipartit` se mai stabilesc, logic [i firesc, oarece alian]e. Noroc c` \n ajutorul strategului nostru s`rir` al]i am`r`[teni. {i mai estici, [i mai sudici. Armenia [i, respectiv, Macedonia venir` \n sprijinul o[teanului romn, lupt\nd al`turi, num`r la num`r, pentru un program mai bun [i mai drept. Am reu[it s` ob]inem, a[adar, un calendar acceptabil. Chit c` nimeni n-o s`-i scoat` Iord`nescului din cap ideea c` oculta interna]ional` nu doarme niciodat`, p\ndind s` ne-o trag` sub centur`. Grijile lu nea McChicken nu sf\r[esc \ns` aici. B`tr\nii [i tinerii de la Na]ional` s-au apucat s` se ia la mi[to prin ziare. Mircea Sandu s-a trezit s`-i arate contractul la pres`, de[i n-a prezentat, evident, nici o sum`. {i mai r`m\ne, desigur, eterna amenin]are numit` Mircea Lucescu. Ideea aducerii lui Il Luce a creat tensiune nu numai \ntre Sandu [i Dragomir. Dar a generat diferen]e de opinii \ntre Palatul Victoria [i Palatul Cotroceni. N-ar fi prima

|ncep s` m` \ndoiesc, generale, de calit`]ile dumitale de strateg. P`i, negociezi s` juc`m cu cele mai slabe echipe tocmai \n anul electoral. Ce era dac` ne b`tea Olanda [i Cehia \nainte de alegeri? Lumea \n]elegea, c` s\nt echipe mari. Da a[a, nu-]i dai seama c\t risc`m?! E de ajuns un egal cu Andorra [i PSD-ul e neant!

pozi]ie de moftsaid
b\rfe din sport
q |n nuvela Puiu, cu Puiu Iord`nescu \n rolul principal [i cu Mircea Sandu, Mitic` Dragomir [i Mircea Lucescu \n rolurile imediat urm`toare, s-a petrecut o declara]ie cam ciudat` a selec]ionerului: Mitic` Dragomir s` fac` echip` la Lig`, acolo s` se bage el s` pun` antrenor. De ce este ciudat`: oare antrenorul Na]ionalei, care munce[te la Federa]ia Romn` de Fotbal,

creaz` d\nsul? De fapt, cred c`-i greu s`-[i aminteasc` pe unde s-au mai v`zut: O fi [i el general la Armat`? De la Parlament? M`, moaca asta parc` am z`rit-o la adunarea patronilor din turism Oare l-am v`zut la biseric` s`pt`m\na trecut`? q Nuvela cu Puiu s-a b`tut \n audien]e cu piesa Sechelariu-Becali-Becali. Cei trei s-au b`tut pe juc`torul Cristea, un junior de la Bac`u. Primarul a complicat lucrurile cump`r\ndu-l \n calitate de persoan` fizic`. Situa]ie la care Giovanni Becali a protestat, de[i, dac` nu ne tr`deaz` memoria, domnia sa a procedat asem`n`tor c\nd l-a luat pe t\n`rul Mitea de la Dinamo [i l-a dus la Ajax. |n fine, se spune c`, \n scopul \mp`c`rii, fostul impresar a petrecut recent cu nasul \n cam o zi [i jum`tate la Bac`u, cu nasul \n c`r]i, c`r]i, al`turi de cel ce poart` numele stadionului din ora[. Timp \n care au aprofundat la best-seller-uri precum Asul de cup`, P`rintele de pic` sau Dama de trefl`.

nu [tie c` musiu Corleone este vicenu [tie c` musiu Corleone este vicepre[edinte pre[edinte la institu]ia pentru care lu-

Anghel Iord`nescu dorind s` afle c\t mai multe scheme [i combina]ii de la marele maestru Viorel Hrebenciuc, antrenorul PSD-ului, cel care a reu[it s` elimine Romnia chiar la ea acas`
oar`. |n declara]ii publice, dinamovistul N`stase s-a ar`tat dispus s` accepte o eventual` schimbare, \n timp ce rapidistul Iliescu, precaut cum \l [tim, a fost mai degrab` de partea stagn`rii. Ca ce chestie vorbesc `[tia despre fotbal, nu ne \ntreba]i. |n schimb, dac` vre]i r`spunsuri la probleme [i mai complexe, \ntreba]i-l pe Hrebenciuc. Fiindc` nea Hrebe a zis c` el este cu Puiu, dar asta de[i se [tie c` acela[i nea Hrebe se are pe bune cu Gigi Becali, care, a[a cum iar`[i se [tie, se afl` \n mare proces cu Puiu. Peste tot unde apare o combina]ie, o mi[cula]ie, o afacere \nc\lcit`, hop [i Hrebenciuc `sta! Mai bine negocia el data meciului cu Olanda, c` poate ob]inea un pre] mai bun. L-a l`sat pe Puiu s`-l pun` \n martie, c\nd, \nc` o dat` se [tie, pe 23 August e var` [i gazon impecabil. Ei, acuma las` [i matale, nea Puiule, [i nu-]i mai f` at\tea griji prin tribunale. {i s` nu-]i mai pui nici at\tea probleme. }i le rezolv` pe toate nea Vio Hrebenciuc. Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

20

academia CA}AVENCU
Nr. 3, 20-26 ianuarie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial
Romnia de la Nicolae Iorga la Bebe Moac`
Cum adic`, cine-i Bebe Moac`? B`, voi chiar nu [ti]i cine-i dumnealui? V-am spart! Ia, lua]i de-aci ni[te buc`]i \n frez`, p\n` v` trezi]i cu c`r`bu[i la nas! P`i bine, m`, frate, \l [tie to]i v`lenarii [i toate v`ile pe domnu Bebe Moac` [i voi v` face]i c` nu-l [ti]i? Hai, mai lua]i-o [i p-asta! Aceste replici, evident imaginare, ne-au venit, a[a, ca o mie de pumni \n cap, dup` ce am citit o [tire care altfel n-a prea f`cut v\lv` \n massmedia: la V`lenii de Munte, \n cl`direa unde Nicolae Iorga ]inea cursurile Universit`]ii de Var` (fondat` 1908), fiin]eaz` actualmente barul [i discoteca Blue (program: p\n` la orele 24,00 [i, respectiv, 4,00, \n week-end). Concesionarul istoricului spa]iu este, poate a]i ghicit, \nsu[i domnul Bebe Moac`, un distins \ntreprinz`tor local, cu care noi chiar n-avem nimic de \mp`r]it. Pe noi ne intereseaz`, fra]i romni, doar soarta ]`ri[oarei [i mersul ei \nainte: de la universitate la bodeg`, de la bibliotec` la discotec`, de la lectur` la dat capete \n gur`. Sigur, vor zice unii, nimic nu-i nou sub soare. Carol I, c\nd s-a \nsc`unat ca principe [i mai apoi ca rege, abia le \ntindea un deget, distant, mini[trilor veni]i \n audien]`. Dup` 50 de ani, succesorul s`u, Carol al II-lea, era introdus de slujnic` \n iatacul Elenei Lupescu cu memorabila formul`: Duduie, a venit cona[ul!. De-aici p\n` la Adio, Majestate! Salut, Nea Mihai! (excelent titlul dlui Sever Voinescu, \n Dilema veche) a trebuit s` intr`m, \ns`, \ntr-un nou mileniu. Membrii Casei Regale au avut nevoie de un secol [i ceva ca s` parcurg` drumul de la condi]ia de figur` istoric` la aceea de figurant \n scenariile post-comuniste. {mecherilor de tranzi]ie le-a trebuit mult mai pu]in ca s` repete itinerariul, dar \n sens invers. Alt` istorie, al]i eroi. Alte figuri legendare, alte Moace domnitoare. La Bac`u, un fost mecanic auto, pe nume Sechelariu Dumitru, se compar` cu {tefan cel Mare. |n Gorj, baronul local Mischie cump`r` un cavou ilustru [i se strecoar` cu acte \n regul` l\ng` osemintele frunta[ului ]`r`nist Grigore Iunian. E drept c` [i la centru un tinerel obraznic cu ceva func]ii prin partid, l-am numit pe Victor Ponta, este asemuit lui Nicolae Titulescu, diplomatul de anvergur` european`. La fel de logic, mardeia[ul sindical Miron Cozma devine \n ochii multora un fel de Avram Iancu sau de Tudor Vladimirescu C\ndva, \n anii interbelici, Noua Genera]ie reunea o sumedenie de str`luci]i tineri intelectuali, de n-ar fi s`-l amintim dec\t pe un anume Mircea Eliade. Ast`zi, Partidul Noua Genera]ie este condus de mult mai celebrul [i impun`torul Gigi Becali, cel care se crede un Mihai Viteazul. Or, \n compara]ie, domnul Bebe Moac` ni se pare un om mult mai la locul lui la V`lenii de Munte. Un exemplu de reu[it`, \ntr-o ]ar` care \[i g`se[te, iat`, valorile. Nu, pe bune, care-i treaba? Ce, c` nu mai ie Iorga \n Casa Universit`]ii de Var`? O fi avut datorii, dac` i-a luat casa Cum, a murit? L-a omor\t? P`i, l-o fi omor\t de fraier. {mecheru de [mecher se scoate, b```! Hai la Blue s` ne matolim, poate cordim [i-o pocnitoare. Unde-i acuma discoteca, era cinema p` vremuri [i d`dea toate filmele lu Sergiu. Marf`, nene! N-avea b`taie cu efecte ca acuma, da te \nv`]a toat` istoria care n-o [tie nici profesorii de la facultate, papagalii, c` vine numa cu texte [i figuri, da habar n-are s` se descurce!

Iapa trece, plutonierii r`m\n


Un poli]ist din T\rgu Mure[ a renun]at la ma[ina de serviciu \n favoarea unei iepe. Ca s` mearg` cu regimul `sta auster p\n` la cap`t, acum, c` are iap` \n loc de ma[in`, credem c` s-ar descurca [i f`r` nevast`!

Una pe fa]`, dou` pe jos


Pentru c` toate ma[inile din parcul auto nu mai func]ioneaz` de c\teva luni, poli]i[tii din M`r`[e[ti alearg` dup` infractori pe jos. Asta nu-i nimic! Am auzit c` la M`r`[ti [i Oituz e [i mai r`u: se alearg` dup` infractori cu piepturile goale.

Viorel MO}OC

Crede [i nu cerceta penal


Un preot din Roman este cercetat penal pentru c` a \ncercat s` \nmatriculeze ilegal un Mercedes E Classe. Cic` \i d`duse jos pl`cu]a cu num`rul vechi de \nmatriculare [i pusese \n loc o pl`cu]` cu INRI.

S`pt`m\na romnilor
Turbatului de Vadim \i trebuie un vaccin anti-rabin
Mare s`pt`m\n` mare ce-am avut! S`pt`m\na Romnia Mare. Corneliu Vadim T., sau C. Vadim T., sau Tudor C. V. oricum i-ai scrie lu `sta numele, tot despre nebun [tii imediat c`-i vorba s-a dat \n stamb` la Bra[ov mai r`u ca niciodat`. Anti]iganul antisemit a devenit anti]iganul filosemit. {i, \n consecin]`, i-a ridicat statuie lui Yitzhak Rabin, premierul asasinat al Israelului. |n ciuda voin]ei familiei [i, probabil, chiar \mpotriva voin]ei lui Yitzhak care nu s-a putut prezenta la ceremonie, ca s`-[i d`r\me statuia ilegal`. Urm`toarele ac]iuni ale lui Vadim: \mp`carea cu ungurii [i ridicarea unei statui a lui Kossuth la Alba Iulia prin d`r\marea monumentelor Unirii de la 1918, transformarea partidului din Romnia Mare \n Romnia Mijlocie [i apoi Romnia Mic` [i Romnia Foarte Mic`, p\n` la Romnia Infim`, ridicarea unor statui uria[e a lui Marko Bela [i Laszlo Tkes concomitent cu mutarea Capitalei \n Harghita [i Covasna. Dup` aia direct internarea la nebuni, unde \[i va ridica o statuie sub forma lui Vadim Tudor rabin. Acum [tiri importante: reportul la Loto a urcat la fabuloasa sum` de 3 milioane de dolari. La at\]ia bani nu trebuie s` mai munce[ti [i dac` n-ai c\[tigat. P`i, numai dac` stai s` te g\nde[ti ce-ai

Oficiul pentru Erec]ia Consumatorului


O chelneri]` din Ia[i a fost reclamat` la OPC de so]ia unui be]iv, care o acuz` c` i-a furat b`rbatul. Nevasta a intrat la b`nuieli de c\nd [i-a dat seama c`, de c\te ori \[i caut` b`rbatul noaptea prin c\rcium`, acesta se ascunde de ea pe sub mese.

{i ca s` vede]i c` n-am nici un fel de prejudec`]i fa]` de minorit`]i, \mi voi continua planul \nceput aici. |n cur\nd, voi ridica statui pentru Marko Bela, \mp`ratul Iulian [i Michael Jackson. Dar deocamdat` n-am cum, \ntruc\t nu s-a g`sit nimeni s`-i asasineze \n ]ara asta de frico[i.
face cu at\]ia bani, nu-]i mai arde de munc` dou` s`pt`m\ni de-acum \ncolo, doar analiz\nd milioanele de posibilit`]i ce se nasc din cheltuirea banilor. Dar acum g\ndi]i-v` [i dumneavoastr`, e inuman ce numere au ie[it s`pt`m\na trecut` la Loto. Cum naiba s` joci numere magice la 6 din 49 p`i, cine dracu s-a n`scut pe 11, pe 12 [i pe 13?! Ar trebui dat` o lege, s` nu mai ias` numere din astea at\t de idoate! Toate partidele din Opozi]ie de la Bucure[ti s-au reunit pentru prima dat` [i au cerut suspendarea [i cercetarea primarului Marian Vanghelie, pentru faptele de corup]ie [i semi-corup]ie care s-au \nt\mplat pe timpul mandatului s`u. E, \i mai trage Vanghelie un conMartirul Yitzhak Rabin, crucificat postum cert cu AC/DC pe banii prim`riei de tribunul Vadim, un mare filosmintit pentru copiii procurorilor anticorup]ie [i \l las` \n pace [i de data asta! {i, ca s` nu zice]i continu`m cu o [tire de impor- |MP~CAT CU MORAN ATIAS !! c` nu ne aliniem [i noi la ten- tan]` na]ional`: Adrian Mutu, Cronic` din]ele presei din ziua de azi, marele Adrian Mutu, S-A a lu {tefan a Petrei

Ogigi Becali
Stelian Ogic`, cel care a f`cut p\rnaie dup` ce a sus]inut c` i s-a furat biletul c\[tig`tor la Loto, a intrat \n Partidul Noua Genera]ie. El va fi primul politician care a fost arestat pentru modul \n care a \ncercat s` fac` primul milion de dolari.

S\nte]i ca copiii MI
Ministrul Ioan Rus le-a spus poli]i[tilor aduna]i la [edin]a de bilan] roz a MI: A[tept de la voi o lupt` cu infractorii cum nu s-a mai v`zut. Cum nici poli]i[tii din sal` nu mai v`zuser` o lupt` cu infractorii, se pare c` s-au f`cut ni[te comenzi pentru vizion`ri de filme americane cu \mpu[c`turi.

Ve[ti bune

Sinucis [i cosinucis
Antena 1 [i PRO TV au fost amendate cu c\te 50 de milioane pentru c` au prezentat o caset` pe care era \nregistrat` o sinucidere. De-acum gata, am sc`pat de sinucideri la [tirile principalelor posturi de televiziune. Pute]i s` v` a[eza]i lini[ti]i \n fa]a micilor ecrane deoarece nu ve]i mai vedea dec\t evenimentele obi[nuite: crime, violuri, autoincendieri, mutil`ri etc. George Bush Jr. a declarat c` \nchide grani]ele SUA pentru corup]i. Probabil c` PNA s-a [i g\ndit la solu]ia de identificare a corup]ilor: s`-i trimit` pe to]i suspec]ii \n excursie \n State. {i care se mai \ntoarce de-acolo poate fi lejer arestat. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Literele S-Z
dunescu Ion, ale lui Faur Ioan, ale lui Iovan Constantin, ale lui Mucichescu Dan, ale lui Simon Gheorghe [i ale tuturor celorlal]i ofi]eri de Securitate. Iar asta nu putem uita. Cui folose[te lista asta?, ntreab` un fost securist care a decis s` nu [i dea numele. Nou`, tuturor celor care o citim. Ea ne spune c` a existat n Romnia o conspira]ie a cenu[ii. {i c` oricare dintre noi poate oricnd s` nceap` s` fac` acelea[i calcule, s` [i aritmetizeze fiin]a, s` renun]e la miza umanit`]ii sale. {i nici asta nu putem uita.

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Apare pn` cnd se termin` securi[tii!


nomenclaturii comuniste. Ei nu sunt angaja]ii, ci angajatorii securi[tilor. F`r` asemenea oameni, capabili de astfel de calcule meschine, joase, f`r` substan]`, comuni[tii nu ar putea conduce nici m`car o zi. Dar aceste cenu[i uciga[e, aceste chipuri insipide ale mor]ii pot fi numite. {i chiar asta e miza Listei lui Secu: de a ar`ta c` numele lor pot fi rostite, c` de[ertul poate fi identificat. Cre[tinii, n Crezul lor, fac acela[i lucru. Cnd vorbesc despre Hristos, ei spun c` S-a r`stignit pentru noi n zilele lui Pon]iu Pilat. Nu uit` s`-i spun` pe nume birocratului roman. La fel, umanitatea noastr` a fost c`lcat` n picioare n zilele lui Bo-

Conspira]ia cenu[ii
Cititorii Listei lui Secu au aflat deja: securistul nu e puiul cu trei picioare [i nici femeia cu barb`. Nimic spectaculos, nimic care s` apar` la [tirile de la ora 5. Dimpotriv`, la el totul e cenu[iu, m`runt, atenuat. Privindu-l, contempl`m fa]a plicticoas` a r`ului, chipul tern al infernului eficient. Ni-l putem imagina f`cnd dragoste cu so]ia sau cu amanta lui, crescndu-[i copiii, f`cndu-[i griji [i speran]e pentru ei. {i, n acela[i timp, plantnd microfoane, primind note informative, redactnd rapoarte [i planuri de m`suri. Un birocrat al r`ului, cenu[iu [i eficient ca orice birocrat. Iat`-l, un om care ia decizii simple, m`runte, f`r` miz`. Decizii secrete, discrete a[adar ca un soi de negativ al pudorii. Decizii devastatoare totu[i pentru nenum`rate destine. Dar el nu vede asta. Nici n-ar avea cum. Pentru el, destinele astea nu au nimic uman, nimic personal. El nu are nimic personal cu nimeni nici m`car cu el nsu[i. Pentru c` nimic personal nu rezist` aritmeticii sale oarbe. Securistul e perfect opac la umanitatea pe care o distruge prin de-

ciziile sale, prin ordinele [i planurile sale de m`suri. Totul e calcul m`runt, o simpl` permutare de obiecte frumos ndosariate, numerotate [i adnotate. Totul e a[a pentru c` el a decis s` fie a[a. Pentru c` el nsu[i e a[a. Iat`-l visnd la un salariu mai bun, la o pensie mai mare, la o avansare n grad. Iat`-l a[teptnd respectuos s` ajung`, din locotenent, maior, colonel, sau poate chiar general. Sau poate [ef de direc]ie regional`, dac` nu chiar undeva n centrala de la Bucure[ti. Calcule modeste cu r`m`[i]ele propriei umanit`]i o veritabil` conspira]ie a cenu[ii. Dar lucrurile nu se opresc aici.

O dat` ap`rut` o asemenea specie de om, conspira]ia se extinde. Apar al]ii care vor s` lucreze pentru el. Pentru ni[te bani n plus, pentru un loc de munc` mai ac`t`rii Amelia Gavrilescu decide s` [i toarne so]ul, ba chiar i ajut` pe securi[ti s` instrumenteze cazul. Nu cere n schimb dect transferul ntr-un alt loc de munc`; este o femeie bolnav` [i nu mai poate lucra ca simpl` muncitoare ntr-o fabric`. Iar Constantin Sprncenatu, general de Securitate, intervine pentru ca Amelia Gavrilescu s` fie ajutat`. Ce anume mai putem spera s` coment`m aici? ntr-o pozi]ie simetric` cu cea a turn`torilor i g`sim pe membrii

Sorin CUCERAI

Doina Cornea [i-a v`zut dosarul cu ochii


de Filologie, anchetatorul de dup` arestarea de la Bra[ov, maior Jurcu], procurorul militar ce a emis mandatele de arestare pentru Tit Liviu Dom[a, c`pitanul Her]a, avansat dup` evenimentele din decembrie [i devenit maior, c`pitan ce m-a b`tut crunt n propria mea cas`, azi decedat. Ce s` m` fac cu unul ca Lopatitza? El a scris negru pe alb c` lucrurile nu snt att de rele cum le zugr`vise Jurcu]. Dintre cei de la Bucure[ti l ]in bine minte pe Gheorghe Ra]iu, care nu a permis s` se trimit` o telegram` nepo]ilor mei, n care scriam doar La mul]i ani, colonelul Gheorghe Vasile, [eful pe ]ar` al departamentului de cercet`ri penale care m` njura de mam` [i mi repeta: Vei putrezi n zeghe!, colonelul C`lian Liviu, presupun frate cu redactorul-[ef al Adev`rului de Cluj, colonelul Pitulescu din Direc]ia I. Binen]eles, lista continu` cu nume de [efi de Securitate de la Bucure[ti, Boto[ani, Ia[i, Timi[oara, F`g`ra[, nici nu v` pute]i nchipui ce trupe au fost mobilizate n cazurile noastre: al meu [i al fiului. A doua categorie de turn`tori? Alt` categorie snt informatorii, pe care eu nu-i [tiu, avnd nume fictive. Am putut, sigur, s` deduc identitatea unora [i snt indulgent` cu ace[ti oameni. Unii mi erau foarte apropia]i [i de aceea nu vreau s` se fac` valuri. I-am iertat, dar ca cet`]ean, la CNSAS, a[a cum mi s-a cerut, le-am dat tot: nume [i adres`, pentru a ajuta institu]ia. i am [i acum n preajm`. Au trecut at]ia ani, unii snt neputincio[i [i b`trni [i mi pare r`u de ei. Printre ei snt [i nec`ji]i. Or fi fost [antaja]i. Ce po]i face? Ne vizit`m n continuare. Ultima categorie? Asta chiar n-o n]eleg. Snt oameni care nu au fost nici informatori, nici ofi]eri de Securitate, dar care au fost tra[i de limb` n leg`tur` cu mine. Domle, este vorba de intelectualitatea clujean`. Oameni pe care eu i cuno[team, oameni care mie mi spuneau un lucru [i declarau contrariul n absen]a mea. Ceea ce declarau acolo este o ru[ine fiindc` nimeni nu i-a obligat. Foarte frumos din partea lor! Nu vreau s` m` r`zbun, dar trebuie s` ne cunoa[tem. Da]i-v` seama c` vorbesc acum despre oameni care nseamn` un nalt nivel intelectual. Dac` ace[ti oameni, absolut gratuit, au fost n stare s` m` denigreze, eu ce s` mai cred? Valoarea acestor intelectuali, floarea intelectualit`]ii clujene, nu cre[te prin acest gest, iar fiin]a lor interioar` r`mne g`unoas`. Citindu-mi dosarul, mi-am pierdut criteriile de judecat` asupra societ`]ii romne[ti. Vede]i, sntem o societate foarte dec`zut` moral. Eugen ISTODOR

Aerul din subterane


vreme. Am reu[it s` afl`m. {i \nc` multe secrete zac ascunse prin rafturile diferitelor servicii speciale, pl`tite bine ca s` ne ajute s` r`m\nem \n ignoran]`. Cu argumente democratice, fire[te, [i umanitare. De ce am afla attea? Ca s` nu dormim!?. {i acum, dup` 14 ani de acte viteje[ti ale lumii romne[ti, apar listele cu mama lor de securi[ti. Nu alea adev`rate. E prea devreme, se pare. SRI-ul are nc` probleme s` se orienteze n cea]` [i nu a g`sit nordul. Dup` 14 ani, lucrurile snt schimbate. Tovii au sc`pat de lin[aj, de probleme, de alte bucurii. Mul]i au ajuns oameni de afaceri cu parale multe, conecta]i la re]ele interna]ionale. Al]ii [i fac treaba prin partide [i mass-media, bine mersi. {i firmele apetisante snt bune de ascunzi[, pe la import-export, asigur`ri, case/terenuri, b`nci. Securi[tii s-au reciclat n vitez`, au uitat brusc de vechile lor ocupa]ii. Se [i mir` ce dracu s-au g`sit c]iva z`rghi]i s` i trag` tocmai acum de mnec`, s` le scoat` dosarul, s` i pun` pe list`. Snt pove[ti vechi, ei au [i uitat de ele. Am avut fericirea s` mi citesc dosarul, [i nu a[ mai avea curajul s` repet experien]a asta. Sigur c` prima dat` privirea ]i cade pe informatorii Securit`]ii. Prietenii t`i care te-au tr`dat. Dar n spatele lor se vede umbra neagr` a ofi]erilor, a manipulatorilor sl`biciunii omene[ti, a celor ce r`spndeau teama. Cei care se ocupau cu [antajul, cu ascultatul telefoanelor, cu filajele, cu anchetele, cu toat` mizeria asta. Publicarea listelor cu numele lor e o terapie obligatorie, chiar dac` vine prea trziu. Nu trebuie s` ne a[tept`m la nimic spectaculos. Lumea are alte griji. Dar f`r` acest gest necesar, lucrurile ar fi fost [i mai urte. Nu m` a[tept la revela]ii. Dar s-ar putea s` avem un aer ceva mai respirabil prin gubernia asta. Nu e chiar pu]in lucru.

Numele Doinei Cornea, pentru aceia dintre noi care au deschis ochii [i aparatele de televizor mai trziu, este unul dintre pu]inele pe care le putem rosti n dreptul capitolului nostru sub]ire privind rezisten]a romneasc`. Rezisten]a aia mpotriva comunismului [i a dictaturii lui Ceau[escu, dac` v` spun aceste epoci ceva, din pove[ti personale sau ale p`rin]ilor, m` rog, vremuri cnd nu g`seai Chanel la Alimentara. Eu mi-am v`zut dosarul la Procuratura Militar` n 90, unde a fost depus, al`turi de celelalte, de c`tre Securitate. Am mers pe atunci la Procuratur` pentru o alt` problem` [i un nalt ofi]er a fost plin de bun`voin]` [i mi-a ar`tat: Asta-i lada dumneavoastr`, aceea este lada fiului dumneavoastr`. n acele l`zi de lemn erau dosarele mele [i ale fiului meu. A ridicat capacele. Printre documente, era

un vraf de fotografii. Lua]i-v`!, a spus respectivul. Vai de mine, cum s` ne atingem de aceast` arhiv`?, am zis eu. Atunci, mi-a dat la ntmplare ni[te fotografii, vreo treizeci. Ispita a fost att de mare, nct le-am primit. Pe urm`, a luat dou` registre cartonate pe care scria Diana [i Dobrin. Erau registre de urm`rire pas cu pas. Cred c` puteam s` iau toat` lada, dar nu am vrut. {tiam foarte bine, cnd mi-am v`zut dosarul la CNSAS, 32 de volume, c` lipsesc fotografii [i documente. Cum arat` lumea turn`torilor [i securi[tilor? Am g`sit trei categorii. O dat`, anchetatorii [i [efii Securit`]ii din Cluj, care organizau urm`rirea, b`t`ile [i persecu]iile, n aparen]` neimplicndu-se direct n ele. {eful Securit`]ii [i Mili]iei, generalul {erb`noiu, acum pensionar, colonelul Ioni]` Nicolae, colonelul Gocan, ce se ocupa de Facultatea

~{TIA SUNT SECURI{TI!


1. Stan Gheorghe \n 1983 era col., Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucure[ti. La 18 martie 1983 semneaz` un referat \n care propune ca materialul (referitor la Dumitrescu Alexandru) s` fie predat la S 150 pentru a-l avea n continuare n aten]ie. La 4 noiembrie 1965 prime[- fluen]area numitului Ursu UM 0617. |n decembrie 1989 semneaz` te o not` informativ` de la sursa (Urzic` Vasile) pentru a renun]a Planul de m`suri pentru ac]iu- Grigorescu Petre, casa M`- la concep]iile lui ostile. l`e[ti. nea Orient-89. 6. Stancu Aurel mr., In3. Stan Ilie \n 1985 era 5. Stanciu Vasile \n 1984 spectorat Securitate jud. Prahomr., Securitatea jud. Vlcea. era lt.-col., Inspectoratul Jude- va. La 23 noiembrie 1985 pri- ]ean Neam] Securitate, Serviciul 7. Stancu Dumitru \n me[te o not` informativ` de la informa]ii interne. |n iunie 1984 semneaz` o 1953 era lt., [ef Serviciul Insursa Cri[an. not`-raport de completare la spec]ii din centrala Securit`]ii. 2. Stan Gheorghe \n 1989 4. Stan Petre \n 1965 era planul de m`suri asupra moduera lt.-col., adjunct [ef Direc]ia lui cum se va proceda pentru in8. St`nescu \n 1950 era II Contrainforma]ii economice, lt.

Cred c` trebuia s` ncepem cu asta. S` public`m n 1990 listele tuturor securi[tilor. |n Germania de Est, popula]ia a nconjurat sediile poli]iei politice, STASI, pentru a nu l`sa ca tovii s` distrug` arhivele. {i nici s` fie risipite de mna vandalilor inocen]i sau interesa]i. A fost un gest de mare solidaritate civic`, de prevedere nti de toate, care a contribuit mult la ce a urmat. Totdeauna cnd o dictatur` se pr`bu[este, pre]ul este pl`tit de zona cea mai detestat`. Revolu]ia garoafelor n Portugalia a dus la o vn`toare spontan` a agen]ilor PIDE, arma secret` a lui Salazar, despre care Eliade al nostru a scris pagini n`l]`toare. {i el visa o dictatur` n Romnia, de dreapta, ce e drept. {i ne-am trezit cu o ocupa]ie sovietic`, apoi cu una romneasc`, neao[`, ]`r`nescproletar`. Ca pretutindeni n subteran`, o poli]ie politic`, brava noastr` Securitate, a asigurat supravie]uirea co[meliei. Chestia a costat cteva sute de mii de vie]i omene[ti. {i alte milioane de vie]i distruse. Mai multe genera]ii de domni [i doamne s-au culcat seara nfrico[a]i [i s-au trezit n fiecare zi tot nfrico[a]i. Avem, ce e drept, mii de pagini de literatur` documentar`, de arhive, din care am aflat ce se \nt\mpla \n beciurile institu]iei. Era infernul. Nu [tiu dac` a fost ceva mai grav, mai neomenos \n istoria asta pe care o exalt`m. M`car, tentativa de a ascunde adev`rul a ]inut numai o

Stelian T~NASE

II

Num`rul 6
literele S-Z

Lista lui secu


din 4 aprilie 1988: v` rug`m s` ntreprinde]i m`suri complexe de verificare [i control, inclusiv prin mijloace T.O., n perioada premerg`toare, pe durata vizitei [i dup` plecarea obiectivului nostru. 45. Toie (}oie?) Petru \n 1981 era cpt., [eful Biroului III, Inspectoratul Jude]ean S`laj. La 15 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoanele din jude]ul S`laj care sunt cercetate n problema Eterul. 46. Tom[i Costic` \n 1989 era lt.-col., Direc]ia I. 47. Tonceanu Marcu \n 1968 era cpt., Inspectoratul Jude]ean de Securitate Vlcea. La 30 septembrie 1968 prime[te o not` informativ` de la sursa Paraschivescu Nicolae. 48. }one Niculae \n 1989 era lt.-col., Direc]ia de securitate [i gard`, [ef Serviciul 8. 49. Totalca Stelian \n 1948 era lt., Direc]ia I, Bucure[ti. 50. Toth \n 1952 era slt. Securitate, lucr`tor operativ comuna {oar[, jud. F`g`ra[. 51. Triponescu I. \n anii 50 era cpt., DRSP Bac`u. 52. Tru[c` Gheorghe \n 1984 era mr., IMB Securitate. La 2 noiembrie 1984 semneaz` o not` prin care ofer` informa]ii despre Popescu Gheorghe. 53. Tudorache Dumitru \n 1982 era mr., ofi]er C.I. La 28 iulie 1982 prime[te o not` informativ` de la sursa Miclea, spitalul penitenciar Jilava. 54. Tudorache Florica \n anii 80 era angajat` civil, Unitatea Special` S a DSS. 55. Tudosescu Nicolae \n 1967 era lt.-maj., Direc]ia IX. La 5 decembrie 1967 semneaz` o not` \n care ofer` date despre Reus Vasile. 56. Tulbure Andrei lt., Direc]ia VI, Paza Guvernului. 57. Turc Iosif \n 1953 era lt., Direc]ia Anchete Penale Securitate. 58. Turcitu Adrian \n 1985 era lt.-col., [ef serviciu, Direc]ia II. 59. }urcanu \n 1953 era lt.-col., [ef Direc]ia Regional` a Trupelor de Paz` [i Securitate se va face prin sursele Neam- Cluj. ]u, Ghiocel, Strungaru, din leg`tura lucr`torilor postului de 60. Ungureanu Constantin mili]ie. \n 1960 era cpt., MAI, Rm. Vlcea. La 30 decembrie 1960 pri43. Titu Constantin \n 1988 era lt.-col., unitate central` me[te o not` informativ` de la sursa Iosif Schmidt: Diminea]a din Securitate. cnd venea la [coal` prin 1957, 44. Todoran Eugen \n 1958 (Gu[etoiu Jean) ntreba 1988 era lt.-col., loc]iitor [ef Se- pe... ce mai e pe la radio Amecuritate Cluj, Inspectoratul rica... Pe urm` a nceput s` se fereasc` de mine. Conduc corul jude]ean Cluj. La 15 aprilie 1988 revine cu cu cntece reac]ionare, Gu[ecereri suplimentare fa]` de cele toiu nici nu cnta de[i e obligat,

lt., [ef Serviciu VIII Cadre, Regio- 1953 era cpt., Regionala de Secu- era col., [ef Serviciul Inspec]ii lng` angaja]i [i colaboratori ai 39. Teri]ian[u] Cornel \n posturilor de radio str`ine n 1949 era lt., Direc]ia Regional` nala de Securitate Cluj. Securitate. ritate Timi[oara. baza instructajului comun cu a Securit`]ii Poporului Oradea. 9. St`nescu Gabriel \n 17. Stoian Iosif \n 1981 era 24. Szabou Francisc \n UM 0544/255. 1987 era mr., [ef [erviciu. col. 1955 era lt.-maj., Securitate Tg. 40. Timofte Constantin La 12 martie 1987 semneaz` La 5 februarie 1981 prime[te o Ocna. 34. {trul Mauriciu \n \n 1980 era col., [ef Serviciul Inun raport \n care propune aban- not` cu informa]ii referitoare la 1950 era col., Director Region- dependent Secretariat-Juridic. donarea lui Banyai Petru ca in- dorin]a lui Filip Iulius de a fi treLa 29 decembrie 1980 sem25. Szacsko Alexandru ala de Securitate Gala]i. formator, \ntruct nu a furnizat cut n rezerv` (era maistru mili- \n 1957 era col., Direc]ia VIII. neaz` Planul de m`suri nr. nici un material scris [i nu dis- tar). 35. T`b`caru D. \n 1972 D/0012117. pune de posibilit`]i de informare 26. {chiopoaie Mircea \n era col., adjunct [ef Direc]ia I, [i calit`]i personale pentru mun18. Strat \n 1981 era lt.-col., 1988 era cpt., Serviciul I/B, In- conform documentului din 22 41. }inca Ovidiu \n 1988 ca de colaborare cu organele de IMB, Securitate. spectoratul Jude]ean de Securi- iunie 1973. era lt.-col, [eful Serviciului I/A, Securitate. La 8 iulie 1972 colonelului Securitatea jude]ean` Cluj. La 21 decembrie 1981 sem- tate Sibiu. T`b`caru i sunt oferite inforneaz` o not` \n care precizeaz` La 13 mai 1988 semneaz` un 10. St`nescu Heintz \n c` Aurel Neagu, redactor-[ef la 27. {erban Constantin \n ma]ii despre [ederea la Viena a plan de cooperare ntre Securi1948 era cpt., Direc]ia I, Bu- ziarul Sportul [i care face parte 1958 era cpt., [eful Biroului D, lui Paul Goma ntre 19 [i 28 tatea Cluj [i Securitatea Alba n iunie 1972 cazul lui Filip Iulius (Fodor); cure[ti. din nomenclatura CC, nu pare s` Direc]ia Cluj. La 22 iunie 1973 semneaz` va introduce mijloace T.O. la La 26 august 1958 semneaz` fie cel care ofer` informa]ii [i 11. St`nescu Petre \n 1956 date postului de radio Europa un raport potrivit c`ruia despre o not`-raport \n care informeaz` domiciliul obiectivului din Clujde]inutul Goma Paul nu pose- cu privire la manuscrisele pe Napoca pentru a-i cunoa[te acera cpt., Serviciul Raional Tg. Jiu. Liber`. d`m material informativ, ns` a care Paul Goma le-a adus cu tivitatea n timpul prezen]ei n |n iulie 1956 semneaz` o not` sine de la Paris. Din cte sun- acest loc; prin dispozitivele recare con]ine informa]ii despre 19. Stroie Alex \n 1973 era fost pedepsit disciplinar. tem informa]i, Direc]ia Presei [i alizate la domiciliul Dianei Victoria Adame[teanu: avnd lt.-maj., Securitate ora[ Ro[iorii prietenie numai cu elemente ca: de Vede. 28. {erban Costache \n Tip`riturilor a hot`rt ca manu- (Doina Cornea) se va ac]iona so]i de medici [i diferite persoane La 7 decembrie 1973 sem- 1985 era mr., Inspectoratul Ju- scrisele ct [i toate materialele asupra lui Fodor (Filip Iulius) care au f`cut parte din bog`ta[i, neaz` o not` cu informa]ii despre de]ean Suceava, Direc]ia III, ser- men]ionate s` fie restituite po- n scopul nerealiz`rii contacsesorului, care urmeaz` a le telor cu aceasta. cu care ntre]ine diferite vizite, Lungu Constantin, ob]inute de la viciul III. La 24 iulie 1988 semneaz` sfideaz` elementul muncitor.... informatorul P`unescu. La 28 martie 1985 semneaz` primi n ziua de 23 iunie a.c. sinteza dosarului de urm`rire Consider`m indicat ca Direc]ia un raport: Propunem a se aproinformativ` n cazul lui Drago- Presei [i Tip`riturilor s` re- ba aten]ionarea numitei Filip mir Costineanu (dosarul Cos- analizeze hot`rrea luat` n- Maria pentru pozi]ia [i pre20. Stuparu Ni]` \n 1970 era lt.-col., [ef Birou, Inspectruct manuscrisele au un con- ocup`rile ostile pe care le are. tescu). toratul de Securitate al jude]ului Hunedoara. ]inut v`dit du[m`nos. Avndu-se La 30 iulie 1970 semneaz` o not` cu informa]ii despre o per29. {erban Dumitru \n n vedere pozi]ia impertinent` 42. Tiron Constantin \n soan` care nu figureaz` n eviden]ele Spitalului Unificat din 1981 era gen.-mr., [eful Inspec- [i ostil` pe care Grama (i.e. 1984 era lt.-col., Inspectoratul Deva. toratului Jude]ean Bra[ov. Paul Goma) a manifestat-o pn` Jude]ean Neam] Securitate. La 15 iunie 1981 semneaz` n prezent, este posibil ca s` La 25 mai 1984 semneaz` o o not` \n care identific` persoa- uzeze de aceste manuscrise att not` de analiz` a DUI Ursu nele din jude]ul Bra[ov care n ]ar` ct [i n str`in`tate. (Urzic` Vasile): n comuna sunt cercetate n problema EVn`tori, urm`rirea informativ` terul. 36. Tambrea Aurel \n 1969 era col., [eful Securit`]ii 30. {erb`noiu \n 1988 era jude]ului Vlcea, anterior maior (conform documentului din 9 gen., Inspectoratul Jude]ean septembrie 1969, dosar Lungu Constantin) Inspectoratul Jude]ean Vlcea, Biroul III. Cluj. La 5 mai 1983 semneaz` un raport adresat DSS, Direc]ia III: Raportul din 28 mai 1988 al c`pitanului Mucichescu este La compartimentul de contraspionaj pe linia ac]iunii Eterul se afl` o singur` persoan`, respectiv Dinulescu C`t`lin, cet`]ean adresat generalului {erb`noiu. romn cu domiciliul n Fran]a. La 9 septembrie 1969 semneaz` o not` \n care ofer` infor31. {tef`nescu Stelian \n 1960 era cpt., Direc]ia Re- ma]ii despre o persoan` n leg`tur` cu ac]iunea R.V. (Lungu Constantin). gional` MAI Arge[. 32. {oltu]iu Ion \n 1952 era lt.-col., Direc]ia Anchete, Securitate. 33. {tirbu Doina \n 1986 12. Steczka Mihai \n 1972 era mr., [eful Sec]iei XII, Inspectoratul de Securitate al jude]ului Maramure[. La 26 martie 1972 semneaz` o not` care se refer` la filajul efectuat asupra obiectivului Banu (Bodiu Anatolie) n ziua de 26.03.1972 ntre orele 7,00-14,00. 13. Steinberg \n 1950 era director adjunct Direc]ia X Administra]ie, Secretariat [i Cifru. 14. Sterian Ion \n 1962 era lt. La 8 martie 1962 prime[te o not` informativ` de la sursa Alexandru {tefan; casa nr. 1, com. Viziru. La 29 iulie 1962 prime[te o alt` not` informativ` de la sursa Preda Viorel. 15. Sterparu Toderi]` \n 1981 era lt.-col., [eful Serviciului III, Inspectoratul Jude]ean Neam]. La 13 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoanele din jude]ul Neam] care sunt cercetate n problema Eterul. 16. Stescal [Wiliam] \n 22. Suciu Aurel \n 1988 era cpt., ofi]er op. principal, Inspectoratul Jude]ean Cluj, Serviciul municipal de Securitate Turda. La 26 aprilie 1988 semneaz` un raport \n care ofer` date despre persoana din Turda pe care urma s` o ntlneasc` Filip Iulius. 21. Suciu Alex. \n 1974 era mr., [ef Serviciul I, Inspectoratul Jude]ean Constan]a. La 10 august 1974 semneaz` o not` prin care informeaz` c` Lungu Constantin a fost identificat la Sanatoriul Techirghiol.

era lt.-col., [eful Serviciului 14 DSS, Direc]ia III. La 18 decembrie 1986 solicit` o serie de rapoarte privind Programul de m`suri Eterul; printre altele, se cere s` se prezinte n ce cazuri s-au ini]iat m`suri de compromitere a unor anga38. Teodorescu Haralamja]i [i colaboratori ai posturilor bie \n 1953 era slt., Regionala de radio str`ine, cte surse au de Securitate Pite[ti. 23. Szabo Eugen \n 1953 plecat n exterior cu sarcini pe

37. Tara[cu Aurel \n 1972 era cpt., adjunct [ef Serviciul II, Inspectoratul de Securitate al jude]ului Hunedoara. La 17 mai 1972 semneaz` o not` \n care ofer` Inspectoratului de Securitate al jude]ului Maramure[ informa]ii despre anumite persoane din jude]ul Hunedoara.

Lista lui secu


]in conferin]e socialiste, el n-a unit`]ile miniere din Valea Jiului a persoanelor cu antecedente ]inut nici-o conferin]`. politice [i penale, n urma interven]iei organelor noastre prin 61. Ureche Marian \n factorii competen]i, cel n cauz` 1989 era lt.-col., adjunct [ef (Filip Iulius) nu a fost primit la Direc]ia I, Informa]ii interne. unitatea respectiv` fiind deterMarian Ureche a fost minat s` se rentoarc` la A.M.I. numit [ef al Serviciului Inde- Cluj-Napoca. pendent de Protec]ie [i Anticorup]ie (SIPA) \n februarie 66. Vaculin \n 1948 era lt., 2001. Ion Iliescu l-a avansat la Direc]ia I, Bucure[ti. grad de general prin decret preziden]ial, ignornd faptul 67. V`duva Dumitru \n c` Ureche a fost adjunct al 1988 era lt.-col., unitate central` Direc]iei I a Securit`]ii Statu- din Securitate. lui, fiind r`spunz`tor de sectorul Art` [i Cultur`. Ure68. Vancea Emil \n 1952 che, ajuns [eful SIPA, a f`cut era lt.-maj., [ef Serviciu Bande, echip` bun` cu generalii De- Regionala de Securitate Cluj. scul]u [i Gheorghe, amndoi fo[ti ofi]eri de Securitate. Da69. Vardan Maximilian torit` campaniei de pres`, mr., [ef serviciu, Direc]ia II, Ureche a fost nevoit s` demi- Contrasabotaj. sioneze \n 2003. Nu-i plnge]i de mil`, are afaceri. Printre 70. Vrlan Nicolae \n firmele care [i-au legat nu- 1984 era lt.-maj., Inspectoratul mele de distinsul securist se Jude]ean Neam], Securitate. num`r`, potrivit presei, GeLa 25 mai 1984 semnez` o neral Trade and Investment, not` de analiz` a DUI Ursu Ramos SA sau Inteerconect (Urzic` Vasile) \n care cere SA, la aceasta din urm` fiind identificarea persoanelor care ac]ionar \mpreun` cu Caius au luat cuno[tin]` de con]inutul Traian Dragomir [i Mihaela scrierilor tenden]ioase (ale lui Maria Simescu. Vasile Urzic`). 62. Ursescu Nicolae \n 1989 era lt.-col., loc]iitor [ef Securitatea jud. Prahova. |n decembrie 1989 semneaz` Planul de m`suri pentru ac]iunea Cristal-90. 63. Urtil` Marian \n 1988 era cpt., [eful Serviciului I, Inspectoratul Jude]ean Prahova, Securitate. La 1 iunie 1988 semneaz` un plan de m`suri: n vederea clarific`rii suspiciunilor din materialul de prim` sesizare (referitor la Ion Opri[), precum [i stabilirii pozi]iei prezente, propunem instalarea de mijloace T.O., tip I.D.M. 64. Urzic` Traian \n 1971 era lt.-col., [ef Serviciul I, Inspectoratul de Securitate al jude]ului Bra[ov. La 2 iulie 1971 prime[te o not` raport \n care Hamza Adrian ofer` informa]ii despre modul n care a fost scos din ]ar` manuscrisul romanului Ostinato al lui Paul Goma. 65. V`ceanu Lucian \n 1988 era col., [eful Securit`]ii jude]ului Hunedoara. La 3 august 1988 trimite o not` c`tre Securitatea jude]ului Cluj: ntruct n baza hot`rrii conducerii superioare de partid este interzis` ncadrarea n

Num`rul 6
literele S-Z

III

o not` \n care identific` persoa- legat de introducerea de mij- hilarea ac]iunilor du[m`noase nele din jude]ul Gala]i care sunt loace tehnice n apartamentul din partea unor elemente aflate n aten]ia noastr`: Doina Corcercetate n problema Eterul. Liliacului. nea, Lia Florian, Otto Szekely, 76. Velianu Velian \n 1956 era lt.-maj., [eful Biroului D 84. Vi[an Constantin \n 1970 era lt.-col., [eful Biroului ExMAI, Penitenciarul F`g`ra[. pertiz` Grafic`, D.G.T.O., Direc]ia IX. La 20 martie 1956 semneaz` La 10 noiembrie 1970 semneaz` o not` potrivit c`reia sunt o cerere pentru a ob]ine infor- restituite Direc]iei XIII documente asupra c`rora s-a solicitat exma]ii cu privire la Reus Mrza pertiz` grafic`. Vasile, aflat n arestul Penitenciarului F`g`ra[, n vederea recrut`rii acestuia. La 14 iulie 1956 semneaz` un referat \n care propune clasarea materialului de studiu [i verificare privitor la Reus Mrza Vasile, acesta fiind contraindicat pentru recrutarea ca agent. 77. Vel]`nescu Mihai \n 1987 era cpt., [ef de colectiv, Securitatea Municipiului Bucure[ti. La 7 martie 1987 semneaz` un raport \n care propune ncetarea urm`ririi informative asupra lui Popescu Gheorghe 78. Vlcu Vasile \n 1953 era col., director Direc]ia A, Informa]ii externe. 79. Vn`toru Victor \n 1961 ora ofi]er, Direc]ia Anchete, Securitate. Eugen Zehan. La 7 august 1985 semneaz` un raport \n care precizeaz` m`surile care au fost luate mpotriva Doinei Cornea [i a copiilor ei; precizeaz` ac]iunile informatorilor, precum [i c` se vor extinde mijloacele T.O. de la domiciliul obiectivei [i al fiului ei.

s`-[i reia emisiunile n limba romn`, c`utnd pentru aceasta s`-[i creeze un colectiv din emigran]i romni, recent sosi]i n Fran]a [i s` racoleze coresponden]i n Romnia. 92. Zagoneanu Gheorghe \n 1989 era gen.-mr., [ef Inspectoratul Jude]ean de Securitate Bra[ov. 93. Zambeti H. \n 1958 era lt.-col., adjunct [ef Direc]ia III. 94. Zamfirescu Nicolae \n 1988 era cpt., [eful serviciului special F, Securitatea jude]ului Hunedoara. La 4 august 1988 semneaz` o not` \n care descrie filajul numitului Filip Iulius, poreclit Fodor, efectuat n 27.07.1988 ntre orele 5,00-22,00; idem 28.07, 29.07, 30.07, 31.07, 1.08.1988. 95. Zanfir Ion \n 1973 era lt.-col., [ef serviciu tehnic, Inspectoratul de Securitate al jude]ului Dolj, sec]ia V. La 21 noiembrie 1973 semneaz` o not` prin care se restituie Serviciului I sarcina T privindu-l pe Liliacul. 96. Z`rnescu Nicolae \n 1981 era lt.-col., [eful Biroului III, Inspectoratul Jude]ean Olt. La 13 iunie 1981 semneaz` o not` \n care identific` persoanele din jude]ul Olt care sunt cercetate n problema Eterul.

71. Varody Emerik \n 85. Vlad Iulian \n 1978 era 1953 era lt., Regionala de Se80. Vintil` Ioan lt., lucr`- gen.-lt. curitate Timi[oara, Serviciul tor operativ zona Voila-F`g`ra[, La 18 noiembrie 1978 semBande. neaz` o rezolu]ie pe nota DSS, Serviciul Bande. UM 0544, din 11 noiembrie 1978: 72. Vasile Gheorghe \n 81. Vintil` Marin \n 1953 V` rog s` analiza]i informa]ia 1985 era col., [ef Direc]ia VI. era mr., Serviciul Bande, Direc]ia [i s` raporta]i m`surile ce le ve]i ntreprinde. La 3 mai 1985 semneaz` un Contrasabotaj Securitate. raport \n care constat` pozi]ii du[m`noase (ale lui Gheorghe 82. Vistig Eugen \n 1961 86. Voiculescu Erwin \n Ursu), calomnii [i ofense fa]` era col., [eful Direc]iei regionale 1950 era col., comandantul [code conducerea de partid [i de Gala]i. lilor de Securitate, [ef Serviciul stat, leg`turi cu elemente din La 3 iunie 1961 semneaz` o nv`]`mnt, Direc]ia VIII Cadre. emigra]ia reac]ionar` din Paris not` prin care informeaz` c` lui [i Radio Europa Liber`, col- Reus Mrza Vasile i s-a fixat do87. Volcescu N. Iorgu \n port`ri [tiri [i instigare prin miciliu obligatoriu n comuna 1948 era slt., DRSP Ia[i, Serviafi[are citate autori str`ini la Rubla. ciul Jude]ean al Securit`]ii Popobirou, de]inere [i opera]iuni inLa 14 noiembrie 1962 sem- rului, Bac`u. terzise cu valut` [i decide modul neaz` o cerere privind verifide finalizare a cazului: n- carea necesit`]ii tratamentului 88. Vulcan Filitas \n 1982 ceperea urm`ririi penale, con- urmat de Reus Mrza Vasile la era lt.-col., [eful Serviciului III, tinuarea cercet`rilor n stare de Spitalul TBC Bucure[ti. Inspectoratul Jude]ean Cluj. arest, trimiterea n judecat` La 20 noiembrie 1982 sempentru propagand` contra or83. Vlad Gheorghe \n 1970 neaz` un raport \n care ofer` indinii socialiste [i de]inere ile- era mr., [ef Biroul III, Inspecto- forma]ii despre Doina Cornea, gal` de valut`. ratul de Securitate al jude]ului lucrat` prin DUI. Raportul stabile[te c` Doina Cornea este auDolj, sec]ia I. 73. Vasile Nicolae mr., InLa 13 martie 1970 semneaz` toarea scrisorii citite la Radio spectorat Securitate jud. Praho- o not` \n care ofer` informa]ii Europa Liber` pe 22 august va. cu privire la domiciliul lui Vasile 1982; a fost avertizat` s` nGavrilescu [i la modalit`]ile de a ceteze activitatea de denigrare a 74. Vasilescu Vasile \n p`trunde n secret n locuin]a realit`]ilor social-politice din ]ara noastr`; n baza Legii 1950 era mr., Direc]ia XI Secu- acestuia. La 5 august 1972 semneaz` 23/1971... a fost amendat` cu ritate. un plan de ac]iune privind modul 5.000 lei. La 20 aprilie 1985 adreseaz` 75. Vasiliu Marcel \n n care se va introduce T.O. la 1981 era lt.-col., [eful serviciului domiciliul lui Liliacul din un raport c`tre DSS, Direc]ia III, III, Inspectoratul Jude]ean Craiova. Planul prezint` n de- grupa operativ` Eterul: S-a taliu m`surile [i modul de ope- ac]ionat n continuare pentru Gala]i. La 15 iunie 1981 semneaz` rare al ofi]erilor de Securitate prevenirea, contracararea [i ani-

97. Zb`rlea Gheorghe \n 1983 era cpt., Penitenciarul Bu89. Vulescu Ion \n 1989 cure[ti. La 9 februarie 1983 semneaz` era lt.-col., Direc]ia de securitate o not` \n care ofer` informa]ii [i gard`. despre activit`]ile [i opiniile din 90. Weiss Ludovic \n 1948 nchisoare ale lui Filip Iulius. era mr., Direc]ia Anchete, Securitate. 98. Zel]er Paul \n 1948 era cpt., [ef Serviciul Jude]ean al Se91. Zacoveanu Gheorghe curit`]ii Poporului Bac`u. \n 1980 era gen.-mr., secretar de stat, UM 0544. La 11 august 1980 semneaz` o not` \n care afirm`: De]inem date din care rezult` c` postul de radio francez RADIO FRANCE INTERNATIONAL inten]ioneaz`

Anun] deosebit de important!


Romni, l`sa]i Internetul [i telefoanele deschise! Urmeaz` denun]uri importante pentru noi to]i. Dac` ave]i date despre securi[ti [i despre turn`tori, v` rug`m s` ni le face]i cunoscute la: secu@catavencu.ro sau la tel. 314.02.35 sau fax 314.02.58 Datele \nso]ite de probe vor primi aprecieri suplimentare. V` mul]umim de colaborare. Dumneavoastr`, nu fo[tilor colaboratori!

Evolu]ia aparatului Securit`]ii, \ntre 1948-1989


Creat` \n 1948, sub denumirea Direc]ia General` a Securit`]ii Poporului, structura aparatului avea zece direc]ii: I Informa]ii interne; II Contrasabotaj; III Contrainforma]ii penitenciare [i mili]ie; IV Contrainforma]ii militare; V Cercet`ri penale; VI Paza guvernului; VII Tehnic`; VIII Cadre; IX Politic`, responsabil` de puritatea partidului; X Administrativ` [i contabilitate, la care se ad`ugau cele regionale. |n 1951 aparatul a fost restructurat pe 12 direc]ii, marcate cu verzale \n ordine alfabetic`, sub denumirea Direc]ia General` a Securit`]ii Statului. Direc]iile nou create au fost: D Transporturi [i F Filaj [i investiga]ii. O nou` restructurare din 1956 duce la redimensionarea aparatului pe nou` direc]ii [i [ase servicii. Direc]ia disp`rut` este cea Politic`. Serviciile sunt: B Contrainforma]ii radio; C Eviden]a operativ`; D Intern`ri de]inu]i; F Controlul coresponden]ei; H Cifru; K Contrainforma]ii penitenciare [i mili]ie; T Tehnic-operativ. |ntre 1973-1989 Departamentul Securit`]ii Statului a fost restructurat pentu ultima oar`, pe [ase direc]ii: I Informa]ii interne; II Contrainforma]ii economice; III Contraspionaj; IV Contrainforma]ii militare; V Securitate [i gard`; VI Cercet`ri penale. La acestea se ad`uga Comandamentul pentru tehnic` operativ` [i transmisiuni (T), cu patru unit`]i speciale, Unitatea de filaj [i investiga]ii (F), Centrul de informatic` [i documentare, Serviciul de ap`rare a secretului de stat (C) [i Serviciul de dezinformare a centrelor de spionaj (D). Dup` defectarea lui Pacepa, din 1979, Centrala spionajului [i-a schimbat denumirea din Direc]ia de Informa]ii Externe, \n Centrul de Informa]ii Externe.

Institutul Romn de Istorie Recent` (IRIR), Academia Ca]avencu [i Funda]ia Gheorghe Ursu desf`[oar` un program de cercetare privind cadrele fostei Securit`]i (1949-1989). Persoanele care au avut acces pn` n prezent la propriile dosare de urm`rire informativ` [i sunt n posesia acestora (cpii xerox) sunt rugate s` pun` aceste documente la dispozi]ia noastr`. De asemenea, a[tept`m [i securi[ti care vor s` se autodenun]e. Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, strada Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucure[ti. Informa]ii la telefon (021) 252.75.56, 252.75.57 sau irir@euroweb.ro. V` rug`m s` ne comunica]i [i adresele unde pute]i fi contacta]i de c`tre cercet`torii IRIR pentru informa]ii suplimentare. Cercet`torii care lucreaz` la acest proiect [i care pot fi contacta]i la IRIR sunt: Sorin Cucerai, Armand Go[u, Stej`rel Olaru. Coordonatorul proiectului este Marius Oprea, de la Institutul Romn de Istorie Recent`.

IV

Num`rul 6
literele S-Z

Lista lui secu

Dialoguri despre colabora]ionism

|ntlnirile Romniei literare, 26 nov. 2003, Clubul Prometheus


Scriitorii [i Securitatea. Ce ne spun dosarele CNSAS
Andrei Ple[u: CNSAS-ul are prin lege un domeniu de activitate ferm circumscris. Este vorba de informatori [i de ofi]eri de Securitate. Punct. Nu veni]i s` ne spune]i c` sunt \n libertate tot felul de tic`lo[i. Noi nu ne ocup`m de to]i tic`lo[ii dinainte de 89 [i nu avem obliga]ia s` inventariem toate formele de mizerie uman` care au dansat liber \n Romnia dinainte de 89. S-a spus c` noi suntem o institu]ie care \ntre]ine o confuzie moral`. Din cauza noastr` vor fi falsificate [i alegerile, pentru c` am creat o cea]` \n Romnia \n care nu mai exist` valori [i criterii. E un fel de a \ncuraja confuzia moral` s` faci din Doina[ un turn`tor [i din P`unescu o victim`. A[ vrea s` v` atrag aten]ia asupra faptului c` marele furnizor de confuzie moral` cu care avem de-a face este sistemul dictatorial comunist. Confuzia moral` este \n obiectul nostru de cercetare. Faptul c` a existat un tip de lume, un tip de univers \n care Doina[ f`cea turn`torii arat` o confuzie moral` care trebuie localizat` atunci. Nu noi am inventat aceast` confuzie moral`. Noi descoperim uneori cu melancolie, alteori cu stupoare, alteori cu furie c` aceast` confuzie moral` era acolo. Asta a produs comunismul: un haos etic. Alt argument al lui C.T. Popescu: pe cine mai intereseaz`, domnule?. Pe cine mai intereseaz` `[tia care l-au omort pe Ursu?. P`i, \n stilul `sta nu ne mai ocup`m de nimic. Dac` nu mai conteaz` cine a omort pe cine, cine a turnat pe cine Eu am avut o discu]ie la telefon imediat dup` emisiune [i eram \nc` afectat de ce aflasem. I-am m`rturisit domnului Popescu c` sunt [i eu confuz [i c` am momente \n care m` \ndoiesc de sensul trebii pe care o facem noi la CNSAS. Profit de asta ca s` v` cer un lucru: acorda]i-ne [i nou`, celor de la CNSAS, un anumit credit moral. Apoi ideea c` noi st`m acolo pe salarii [i nu v` iert asta, domnule Popescu: s`-i spune]i lui Dinescu dar salariul \l iei! Noi avem avantajul c` salariile noastre sunt publice. Ar fi m`g`rie din partea mea s` v` \ntreb ce salariu ave]i. Nu sunte]i obligat s` \mi spune]i [i nu cred c` ar fi elegant din partea mea s` v` \ntreb. Dar dac` c[tiga]i mai mult dect noi la CNSAS, atunci \ntrebarea dumneavoastr` mi s-a p`rut deplasat`. Ni s-a cerut \n repetate rnduri s` plec`m de la CNSAS. Eu sunt mai b`t`torit. Cnd eram la Cultur`, mi s-a cerut s` plec, cnd eram la Externe mi s-a cerut s` plec. O s` plec [i de la CNSAS. Dac` noi trei ne d`m demisia, urmeaz` blocarea activit`]ii CNSAS pentru c` nu putem fi \nlocui]i dect prin vot parlamentar. Trebuie ca noul algoritm s`-[i propun` noi membri care s` fie trecu]i prin Parlament dac` noi plec`m, bloc`m institu]ia pn` cnd se reface un nou colegiu func]ional [i toat` presa, \n cap cu Adev`rul, ar spune c` am fost un grup de la[i care am f`cut ce am f`cut [i am blocat toat` chestia. Mai bine nu ne b`gam. Nou` ni s-a spus de la \nceput c` nu facem bine c` ne b`g`m. Dac` nu plec`m [i st`m, se cheam` c` p`p`m banii statului [i lans`m perdele de fum. Exist` tipul acesta de gndire \n care CNSAS a devenit cea mai neagr` institu]ie de pe pia]` [i mi se pare spectaculos. Acorda]i-ne creditul moral c` nu suntem ni[te vite frigide care nu avem nici un fel de frisoane cnd d`m peste rahaturi. Acorda]i-ne [i un credit intelectual, v` rog. {i noi am pus toate \ntreb`rile pe care le pune]i dumneavoastr`. Am \ntrebat [i SRI-ul, [i membrii Parlamentului de ce nu ne dau toate sistemele de informa]ie. Nu suntem cretini. Am descoperit imediat care sunt \ntreb`rile de pus [i am avut rapid toate \ntreb`rile de derapaj pe care le putem avea. |n leg`tur` cu poli]ia politic`, a[ vrea s` spun, domnule profesor: experien]a cea mai dur` pe care am avut-o \n ace[ti patru ani a fost c` Romnia tr`ie[te un sindrom generalizat de nevinov`]ie. Nimeni nu este vinovat. Discursul pe care l-am auzit la CNSAS din partea fo[tilor informatori [i fo[tilor ofi]eri este de acest tip: nu avem nici o vin`, a[a erau vremurile, aveam un tat` \n pu[c`rie, aveam un frate legionar, am fost strns cu u[a, voiam s` ]in o comunicare [tiin]ific` la Madrid, am fost [antajat cu obiceiurile mele. Dar trebuie s` v` spun c` au fost \n Romnia [i mul]i oameni care nu au fost [antajabili. E o nedreptate f`cut` acestor oameni s`-i pui \n aceea[i condi]ie cu cei care au cedat. A]i vorbit de Ion Diaconescu. Am mai spus-o public [i profit s` o mai spun o dat`. Domnul Ion Diaconescu a fost \n pu[c`rie foarte intens lucrat ca s` devin` informator. Eu nu am nici un fel de simpatie politic` pentru domnul Diaconescu. Am c[tigat o admira]ie total` pentru domnia sa pentru c` nu a cedat nici o secund`. Este o jignire s` \l pun pe domnul Diaconescu \n aceea[i categorie cu unii care cu bune motive, la un [antaj sau altul, au cedat. Gabriel spune c` to]i au f`cut poli]ie politic`. |nclin s`-i dau dreptate. Faptul c` \n anumite direc]ii prin defini]ie nu se f`cea, chipurile, poli]ie politic`, erau direc]ii de contraspionaj, spionaj economic, nu confirm` ideea c` se f`cea numai \ntr-o parte poli]ie politic`. Unii mi-au spus c` aveau obiceiul s` recurg` la serviciile unor colegi pentru cazuri anume, indiferent din ce direc]ie f`ceau parte. Venea la Direc]ia de Spionaj Economic cineva [i spunea: Nelule, am o problem` cu un strungar de la 23 August. S-a \ndr`gostit de o italianc`. A[ vrea s` \l asculta]i pu]in, s`-l urm`ri]i. {i se f`cea. Era o chestie de colegialitate, de cooperare func]ional` \n interiorul unei institu]ii. |n plus, ei migrau de la o direc]ie la alta. Noi nu putem s` facem publice informa]ii cu care pierdem \ntr-un proces. Am riscat de cteva ori. S-a \ntmplat s` pierdem procese. Cnd ie[im cu o declara]ie public`, trebuie s` fim blinda]i. Fiindc` altfel suntem un caz penal. Eu nu pot nici s` inventez ceva care nu are temei documentar. Dar nu pot s` bag sub pre[ nici ceva care are temei documentar, fiindc` eu sunt un caz penal. Ultimul lucru pe care vreau s`-l spun este legat de faptul c` avem mari piedici, c` func]ion`m prost. Am fost \ntrebat de ce nu d`m \n judecat` SRI-ul. Suntem \ntr-o ]ar` \n care Vadim Tudor are 80 de procese pe rol [i nu se pierd niciodat`. Noi putem s`-i d`m \n judecat`. Putem face coregrafia asta, acest circ, care ar bloca [i mai mult orice fel de raport. Pentru c` \n timpul unui proces nu ne putem a[tepta ca prtul s` livreze [i mai multe materiale dect a livrat pn` acum. Mi-a repro[at domnul Petru Romo[an c` de ce nu ne l`s`m aresta]i. Uite c` nu avem pofta asta acum s` intr`m la pu[c`rie pentru c` este nevoie de noi ca martiri na]ionali \n lupta pentru drepturile omului. Sunt oameni care pe cont propriu au f`cut mai mult dect CNSAS-ul. {i vreau s` remarc prezen]a lui Marius Oprea aici, pe care \l salut [i \l omagiez. Un om care a avut [ansa [i inteligen]a [i h`rnicia s` afle lucruri care nou` ne-au fost mult` vreme necunoscute. Mai fac o ultim` observa]ie. Suntem aici 4 in[i din 11. Nu prea

se discut` chestia asta public. Toat` lumea se r`zboie[te cu CNSAS-ul prin intermediul nostru, care am devenit b`ie]ii periculo[i, n`sc`torii de perdele de fum. Dar sunt \n aceast` institu]ie [i al]i b`ie]i. De pild`, cei trei reprezentan]i ai PSD care nu vin de un an de zile la serviciu, care \[i iau salariile f`r` s` fac` absolut nimic. Presa nu-i men]ioneaz`, nu-i bombardeaz` cu telefoane, nu sunt chema]i la interviuri. Ei nu sunt prezen]i. Ei pur [i simplu chiulesc, blocheaz` activitatea CNSAS-ului, pentru c` dac` nu suntem 8 nu putem vota nimic. Depindem de reprezentantul PRM dac` vine s` facem sau nu cvorumul. Prin urmare, astea sunt condi]iile \n care lucr`m. H.-R. Patapievici: Am s` citesc mai \nti traseul biografic al lui Augustin Doina[. O fac datorit` scrisorii deschise pe care ne-a adresat-o domnul Balot` \n Romnia literar`. Dup` aceea am s` citesc cteva fragmente din aprecierile ofi]erilor de Securitate despre activitatea lui. |nainte de a face acest lucru vreau s` v` spun c`, \n 94, la Sinaia a fost o conferin]` unde a fost invitat [i Adam Michnik. S-a n`scut \ntrebarea dac` este util s` se deschid` arhivele fostei Securit`]i. Adam Michnik era categoric \mpotriv`, cu urm`torul argument. A spus: ceea ce ve]i g`si \n arhivele Securit`]ii nu este adev`rul, este minciuna lor. Nu cu sensul c` ar fi min]it deliberat. Unghiul lor de vedere asupra oamenilor [i asupra realit`]ilor era fatalmente falsificat. Ceea ce ve]i g`si nu va fi adev`rul de arhiv`, de document \n sensul istoricului. Ci este un punct de vedere ideologizat, agresiv, pus pe [antaj, menit s` scoat` ce este mai r`u din om. Biografia domnului Augustin Doina[ din perspectiva Securit`]ii sun` astfel: 1954-1955: urm`rit \n libertate 1957-1958: urm`rit \n deten]ie 1958: recrutare \n deten]ie. A fost recrutat \n penultima zi a deten]iei. 1958-1984: colaborare \n liber-

tate 1960: a \nceput s` fie urm`rit, fiind colaborator. Pentru c` situa]ia pur` nu exist`. Situa]ia \n care e[ti fie colaborator, fie urm`rit. Situa]ia mixt` este regula. 1958-1978: verificat prin re]ea cu mijloace de tehnic` operativ`, investiga]ii, interceptarea coresponden]ei. Ceea ce vreau s` v` spun este c` Augustin Doina[ a fost colaborator, dar [i teribil de agresat de urm`ririle Securit`]ii. |n 84 i s-a f`cut \nchiderea dosarului de re]ea. Adic` colaborarea s-a \ncheiat [i a continuat urm`rirea lui operativ` printr-un dosar de urm`rire. A[ citi \n continuare cteva dintre aprecierile ofi]erilor de Securitate. |n luna februarie 1957, Popa {tefan a fost arestat pentru s`vr[irea infrac]iunii de omisiune a denun]`rii. |n sarcina sa au fost re]inute urm`toarele fapte: |n anul 1956, cu prilejul unei vizite pe care i-a f`cut-o Marcel Petri[or la redac]ie, a cunoscut de la acesta, de fa]` fiind [i Srbu Dezideriu, c` \n toamna anului 1956 va avea loc o manifesta]ie studen]easc`, dup` evenimentele din Ungaria, care urma s` se transforme \ntr-un puci contra-revolu]ionar. Fiind trimis \n judecat`, Popa {tefan a fost condamnat la un an \nchisoare corec]ional` pentru omisiunea denun]`rii unei organiza]ii contra-revolu]ionare. Pedeapsa a executat-o \n arestul M.A.I., urmnd ca \n cursul zilei de 4 februarie 1958 s` fie pus \n libertate. Cu o zi \nainte s-a f`cut recrutarea lui. Acum am s` dau citire unui lucru destul de dramatic o not` din 18 martie 1961 semnat` de locotenentul Ionescu {tefan de la Direc]ia III: A furnizat unele materiale de valoare \n care au fost prezentate unele materiale informative care au fost folosite \n dou` ac]iuni informative care au fost \nchise prin arestarea elementelor: Haralambie Gr`mescu [i Ion Negoi]escu. |n 1961 Ion Negoi]escu a fost arestat. Iat` cum s-a f`cut recrutarea lui \n 1958. Suntem \n preziua

eliber`rii. Maiorul Sorin Iulian, cu func]ie neprecizat`, de la Direc]ia III, scrie: |n cadrul ultimelor discu]ii s-a ar`tat c` [i \n deten]ie a dovedit c` este hot`rt s` ajute organele de Securitate \n scopul reabilit`rii sale [i c` acest lucru \l poate continua [i dup` ce va fi pus \n libertate. S-a ar`tat dispus [i chiar satisf`cut c` i se d` o astfel de ocazie, promi]nd s` rezolve orice sarcin` ar primi. I s-a atras aten]ia s` nu fie pripit \n luarea unei astfel de hot`rri [i, \n nici un caz, ea s` nu fie rezultatul pozi]iei sale actuale de de]inut, s` se gndeasc` la faptul c` peste cteva ore va fi liber. I s-a cerut s` fac` o autobiografie [i o list` a cuno[tin]elor sale, indicndu-i-se cum anume s` o fac` [i s` reflecteze asupra celor discutate. A fost l`sat singur circa o or` [i jum`tate. Dup` acest timp, \n urma citirii autobiografiei, a listei de cuno[tin]e [i a discu]iei purtate cu privire la munca de colaborare cu organele noastre, i s-a luat un angajament scris. |n 1960, cu un an \nainte s` fie scris` acea \nsemnare, prin care se spunea c` a furnizat elemente de valoare pentru arestarea lui Gr`mescu [i Negoi]escu, colonelul Budi[teanu, [ef al Direc]iei III, spunea: |n decursul colabor`rii cu organele noastre, agentul a furnizat unele note interesante. |ns`, \n general, valoarea materialului este departe de posibilit`]ile de care acesta dispune. |ntruct [i din celelalte m`suri \ntreprinse pentru verificarea lui au rezultat indicii ce confirm` suspiciunea privind lipsa sa de sinceritate. V-am citit [i aceast` \nsemnare pentru a v` sugera urm`torul lucru: {tefan Augustin Doina[ nu era un delator. Era un om dotat cu con[tiin]` [i reac]iona \n acest mod ambiguu, ambivalent, la stimulii pe care Securitatea \i aplica. Unele informa]ii erau valorificabile, altele nu. Pozi]ia din care el f`cea aceste turn`torii era [i ea diferit`. (va urma)

Institutul Romn de Istorie Recent`