Sunteți pe pagina 1din 27

Lista lui Secu nu se las`: Structura de comand` a Securit`]ii \n decembrie 89

Anul XIV nr. 5 (634) 3- 9 feb ru ar ie 2004 24 + 4 pagini 15.000 lei

Baronul face ce vrea pila lui

|n prim`ria lui Sechelariu secretarele fuck legea

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Ca s` dea Tutunul Romnesc cui trebuie,

Mu[etescu i-a refuzat pe americani


Iubesc America, dar mai mult iubesc moneda ei na]ional`!, `sta e crezul oric`rui pesedist normal la cap. Convinge]i-v` de acest refren simplu, citind cum o probabil` [pag` \n dolari pentru un teren, primit` de la un mah`r evazionist, a fost mai dulce pentru administra]ia pesedist` dec\t o sum` corect`, la pre]ul zilei, oferit` de Ambasada SUA. Din p`cate pentru americani, ne\nso]it` de o [pag`. Nici m`car una simbolic`.

Pagina 13

poveste despre secretare [i metodele lor specifice. O mic`, dar vioaie epopee a modului \n care baronii [i vasalii lor, vicebaronii [i, mai ales, viceprimarii fac uz de farmecul lor politic pentru a ocupa ni[te func]ii. A le ocupa, va s` zic`, cu fostele lor secretare, al`turi de care au tr`it un mandat PSD de neuitat. E o poveste pervers`, dar foarte normal`. |n orice ora[ din Romnia, \n fiece prim`rie, \n oricare institu]ie de stat exist` cel pu]in o pi]ipoanc` blond`, cu picioare lungi, c`reia trebuie s` i te adresezi, politicos, cu stimat` doamn`. C` altfel te d` afar`.

Pagina 15

Debandad` \n clasa conduc`toare

Guvernan]ii nu [i-au f`cut Emma


Tovar`[a, tovar`[a! {tiu eu cine s\nt corup]ii din Romnia: fanario]ii, arenda[ii de la 907, afacerea Skoda, Lupeasca [i... ```... ```... [i {tef`nescuBachus, `la cu vinurile. Ajunge de-un 5? C` dac` iau peste 7 m` bate la partid.

Elev N`stase, dac` [i ast`zi o s`-mi vii cu acelea[i scuze - c` ]i-ai uitat caietu acas`, c` ]i-a morfolit c\inele paginile, c` s-a oprit curentul, c` ]i-a zm\ng`lit Micky compunerea despre Anticorup]ie - s` [tii c` eu la Integrare te las corigent. A, spui c` ]i-a murit bunica? P`i cum, m`, Adriene? C` mi-ai mai zis minciunica asta de patru ori. {i eu m-am \nt\lnit ieri cu Bunica la Cotroceni. Era bine-mersi, \[i a[tepta pensia. M-a \ntrebat c\nd e [edin]a cu p`rin]ii materialismului-dialectic [i istoric.

T
Micky, Mitrea [i Adi copiii cu nevoi speciale [i pofte exagerate ai Guvernului N`stase se roag` de doamna profesoar` Nicholson s`-i duc` \ntr-o excursie de pl`cere cu trenul integr`rii la Bruxelles

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE


{tii ce m` doare, Silvio, de c\nd ne monitorizeaz` Europa, \n privin]a adop]iilor? Noi doi nu putem s` avem copii \mpreun`!

Salva]i Vama Veche!


Asocia]ia pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural angajeaz` director de programe. Candida]ii trebuie s` cunoasc` situa]ia zonei Vama Veche-2 Mai, s` fie dinamici, organiza]i [i dedica]i scopului Asocia]iei. Experien]a \n domeniul ONG constituie un avantaj \n recrutare. S\nt necesare studii superioare, cunoa[terea limbii engleze, abilit`]i de operare PC [i permis de conducere cat. B. Trimite]i scrisoare de inten]ie [i CV pe adresele teo@mma.ro [i office@catavencu.ro p\n` cel t\rziu la data de 15 februarie 2004.

Brfe, [menuri, [u[anele


Pavel, NNN Analistul Danpn` la editorialist la Ziua [i universitar, a declinat urm` oferta de consiliere, altfel avantajoas` financiar, f`cut` de cel mai stelist om politic, Gigi Becali. |n schimb, i-au r`mas de analizat ofertele de intrare \n partid ale celor mai importante partide politice, inclusiv PSD. Dar pasul de la analist [i ziarist \n mocirla politicii este unul foarte riscant. R`mne s` comunice marelui public decizia sa. Unul dintre ferici]ii beneficiari externi ai adop]iei cu cntec este nimeni altul dect unul dintre prim-directorii financiari ai lui Berlusconi la Fininvest, el \nsu[i multimilionar \n dolari. Copilul e bine mersi, dar nu serviciul guvernului N`stase c`tre prietenii lui Berlusconi \l contest` Baroneasa & romnoscepticii din forul european, ci \nc`lcarea unui moratoriu. Candida]ii la prim`riile de sector ale Bucure[tilor sunt \n majoritate noi. Ceea ce era previzibil s-a produs: Vanghelie, primarul \mprizonabil la orice or` din zi [i din noapte, nu mai e l`sat de c`tre PSD s` candideze, cu toate promisiunile de aproape 1 milion de dolari pe care le-a f`cut pentru campanie [i [efii s`i. Pe locul s`u va veni cineva pe care o s`-l dezv`luim \n episoadele urm`toare. Unul dintre candida]ii la func]ia de profesor universitar la catedra de obstetric`-ginecologie de la Spitalul Universitar este numitul Gheorghe Peltecu. Personajul are o dubl` notorietate: c` ar fi un bun ginecolog [i c` este unul dintre cei mai rapace medici. Dup` ce, \n urma unui denun] f`cut de o pacient` revoltat` de dimensiunile preten]iilor, falangele dlui doctor au mu[cat dintr-un plic vopsit de procurori cu vopseaua [p`garului, s-a ales cu un proces de mit`, dar a fost iertat de judec`tori. Istoria lui penal` \l face, totu[i, incompatibil cu func]ia de director de spital, drept care e bine mersi director la Filantropia. A]i \n]eles c` avem de-a face cu un membru al famigliei lui don Lorenzo; don Lorenzo, recte rectorul Lauren]iu Mircea Popescu, l-a propulsat pe Peltecu din practician direct conferen]iar, etapele universitare intermediare fiind depuse \n contul rectorului; acum protejatul concureaz` cu c]iva conferen]iari [i profesori pe bune, dar lumea e convins` c` postul \i este rezervat. Na[ul Lorenzo nu protejeaz` orice papagal onest. Faptul c` Nati Meir, consilierul pe probleme de politic` extern` al PRM, a g`zduit o \ntlnire, \n casa lui din Bucure[ti, \ntre Vadim [i importan]i lideri din PSD nu trebuie s` ne surprind`. |n urm` cu c]iva ani, Nati Meir l-a g`zduit \n cealalt` cas` a lui din Israel, din Haifa, pe premierul de ast`zi al Romniei, Adrian N`stase. Totu[i, e greu de admis c` cei doi consilieri israelieni ai lui Vadim ar fi crti]ele implantate de PSD la PRM. Lucrurile sunt ceva mai complicate dect par la prima vedere, dar promitem c` le vom clarifica \n cel mai scurt timp posibil.

NNN

NNN

NNN

A[ez`m\ntul cultural

Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

(BULE TI NUL ACADE MI EI ) (B ULE TI NUL ACADE MI EI ) {te fa n AGO PI AN {te fa n AGO PI AN I on BAR BU I on B AR B U
R E DAC}IA:

NN

Silvio Berlusconi [i Adrian N`stase, doi premieri care viseaz` s` candideze pentru un nou magnat de prim-ministru, respectiv de pre[edinte E inadmisibil s` fiu scos din televiziune! |nc`peam [i pe vremea regretatului Odios. C\nd erau doar dou` ore de program. {i acum, c\nd s\nt at\tea posturi TV, s` nu mai aib` copiii mei unde s` c\nte versurile unui tat` genial? P`i, de-asta am ie[it eu la Revolu]ie cu pieptul gol \n b`taia flegmelor?

Secretar general de redac]ie: Mar u s B O R}E A Mar iiu s BO R}E A Do ru BU {CU Redactor-[ef: Do ru BU {CU Dor u CO STE A Trebi juridice: Dor u CO STE A R `zvan CU CU R `zvan CU CUII Mar iu s D R~G HI CI Birou Investiga]ii: Mar iu s D R~G HI CI Consilier tehnic: F lo rin I ARU F lo rin I ARU A n O NE SCU Allii n IIO NE SCU Eu ge n STO DO R Eu ge n II STO DO R {ef Birou Investiga]ii: Cor ne l I VAN CIU C Cor ne l I VAN CIU C Au gus t n JUL EA Au gus tii n JUL EA Redactor artistic: O cta v M ARD ALE O cta v M ARD ALE Livi u M IH AI U Redactor-[ef adj.: Livi u M IH AI U I o an T. MO R AR {ef Birou Externe: I o an T. MO R AR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V or e M O} OC Vii or ell M O} OC D rago [ M U{AT D rago [ M U{AT B o gda n P ETR Y Grafician: B o gda n P ETR Y Da n STAN CIU Secretar de redac]ie: Da n STAN CIU Birou Investiga]ii: Iu li an T~NAS E Iu li an T~NAS E M ir ce a TO MA {ef Birou Social-Politic: M ir ce a TO MA Reporteri: Al exan dru C~UTI {, Al exan dru C~UTI {, Gab r e D RO GE AN U Dan e G OACE Gab rii ell D RO GE AN U,, Dan ii ell G OACE,, C` t` n M ATE A exan dr u V ~RZ AR U C` t`llii n M ATEII ,, All exan dr u V ~RZ AR U {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drag o[ VAS LE Drag o[ VAS IILE General Manager: So rin VU LPE So rin VU LPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU
Nicolae Mischie (baron de Gorj): Dac` mai tr`ia Nicolae Ceau[escu, a[ fi f`cut ce am f`cut [i ast`zi. Poate a[ fi fost mai baron, \n sensul c` eram mai t\n`r [i aveam alt` for]` de munc`. Ovidiu Grecea (prefectul Capitalei): Cred c` ultima fraz` nu este.
CATEGORIA

CATEGORIA

LAUDATIO IN INTEGRUM
Adrian P`unescu (senator PSD): Subsemnatul a ajuns parlamentar tocmai pentru c` \n ani, cu trud` [i cu harul h`r`zit de divinitate, a reu[it s`-[i formeze un nume \n poezia romneasc`, \n cultura romneasc` [i, nu \n ultimul r\nd,\n poezia romneasc`.
CATEGORIA

Alexan d ru U LEA Marketing Director: Alexan d ru U LEA ulea@catavencu.ro D eli a DR ~GU {I N Promotion Manager: D eli a DR ~GU {I N delia@catavencu.ro PR&Events Manager: Lau ra I V ~NCI OI ULau ra I V ~NCI OI UIIO NII }~ O N }~ laura@catavencu.ro Ro xana BO DE A Traffic Manager: Ro xana BO DE A roxana.bodea@catavencu.ro 200 2 Co ncep t Mu lti med i a Design: 200 2 Co ncep t Mu lti med i a V ad AR GH R & F o r n ARU Vll ad AR GH IIR & Fllo rii n II ARU Co ri na M| }~ Tehnoredactare: Co ri na M| }~ Co men zi p ub li citar e l a Co men zi p ub li citar e l a Pu bl im edi a I nte rn atio na l Pu bl im edi a I nte rn atio na l Mi rcea I on es cu Mi rcea I on es cu director publicitate 021 .3 05 .32 .4 0 021 .3 05 .32 .4 0 mi rcea. io ne scu @m pg .r o mi rcea. io ne scu @m pg .r o D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 , D IFU ZARE pr in NDC G ro up 200 0 SRL, Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Tel .: 02 1. 205 .7 2. 00 ; Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Fax: 0 21 .22 3. 21 .0 0 Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Ab on am ente p ri n R o di pet S .A. Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct Nr. de ca ta lo g 20 02 sa u d ire ct la la Academia Ca]avencu ADR ES A R EDAC} IEI : ADR ES A R EDAC} IEI : Bu leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , B u leva rdu l Reg in a El is ab eta 7 -9, e taj 6 , Sector 2 , Bu cu re [ti Sector 2 , B u cu re [ti Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Te l. : 3 14 .0 2. 35; 3 14. 02 .3 8; 31 4. 02. 39 Fa x: 31 4. 02 .58 Fa x: 31 4. 02 .58 I SSN 12 21-5 59 7 I SSN 12 21-5 59 7 Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Ti p `ri t l a Ti p ogr afia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Victor Ciorbea (pre[edin- VA FI MAI R~U Gabriel Oprea (ministrutele PN}CD): PN}CD este cel mai puternic adversar politic al delegat, Ministerul AdminisPSD. tra]iei [i Internelor): Vreau s` gestion`m aceast` situa]ie, CATEGORIA s-o ]inem \n m\n`, s` ne facem DIN PU}UL DE AP~ treaba [i eu cred c` o s` reu[im AL G|NDIRII acest lucru. Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): Bem ap` \n fie- CATEGORIA care zi, nu putem bea ap` numai VLADIMIR ILICIT LENIN la viituri. Ion Iliescu (pre[edintele CATEGORIA Romniei): Eu nu cred c` PROSTIE fiecare poate s` fac` chiar ce CU PREMEDITARE vrea cu banii lui. Dumitru Sechelariu (primarul Bac`ului): Prim`ria nu CATEGORIA e o institu]ie public`, ci o struc- BARONET, tur` func]ional` cu activitate M|N~RIA }~RII Adrian N`stase (primpermanent`. ministru): Dac`-i pui lui Mischie un micro-

EMIL GOGU

Z|MBE{TE, M|NA

Adrian P`unescu, un candidat calificat pentru Ministerul Unturii [i Cultelor, exclus din grill-ul de programe
fon \n gur`, \l ia \n din]i. A[a c`, [i se reg`sesc unele \ndemnuri dac` nu-l mai putem sp`la, s`-l chiar \n Biblie. Acolo se spune ascundem pu]in. c` s` d`m Cezarului ce-i al Cezarului [i d`rile c`tre stat. CATEGORIA A[a c` ideal ar fi ca toate obligaNOUL {I VECHIUL ]iile s` fie achitate de bun`voie, TAXAMENT pentru a nu ajunge la sanc]iuni, Valerian Mih`il` ([eful dar [i pentru a fi \n concordan]` Direc]iei Finan]e Neam]): cu preceptele biblice. Fiscalitatea nu a fost inventat` de noi, ea exist` de c\nd lumea
CATEGORIA

MICI IMPREFEC}IUNI
Gheorghe Martin (prefectul jude]ului Constan]a): Fiecare poate s`-[i spun` o opinie, at\t timp c\t nu deregleaz` un sistem. |ntunericitul

Doamnelor [i doamnelor! Vremea se \nc`lze[te sim]itor: a ap`rut , revista sexului frumos [i de[tept num`rul pe luna februarie! Din sumar: Pictorial: Kitty Cepraga, |nving`toarea; Femeia Tabu a lunii: Doina Levintza; Dosar: Luxul, dulcele r`u necesar; Anchet` despre dezm`]; Radu Moraru [i fanteziile sexuale ale femeilor; Cristi Iacob pe culmile libert`]ii (pictorial); S`n`tate, frumuse]e, sfaturi psihologice, horoscop, adrese Plus suplimentul gratuit

tabu

Inte rne t: Inte rne t: http://www.catavencu.ro E -ma il: E -ma i l: office@catavencu.ro


academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

tabu making of.

Cite[te , revista care \i dezbrac` pe b`rba]i de secrete. Vei afla c` tr`ie[ti \ntr-o lume a b`rba]ilor. Condus` de femei.

tabu

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Privatizarea Tutunului Romnesc, argument pentru desfiin]area CNSAS


Re-reprivatizarea Tutunului Romnesc, consumat` \n huiduielile presei, a fost contemporan` cu un eveniment care a trecut mult mai pu]in observat: un nou atac asupra CNSAS-ului. Propunerea parlamentarilor PSD de reducere a mandatului Colegiului de la 6 la 4 ani \nseamn`, de fapt, eliminarea incontrolabililor membri ai CNSAS care au avut preten]ia exploziv` de a scoate la iveal` dosarele ofi]erilor de Securitate care au f`cut poli]ie politic`. Furia cu care actualii colaboratori ai fostei Securit`]i au reac]ionat pare dispropor]ionat`, dac` ne gndim c` din punct de vedere moral subiectul este de mult dep`[it de performan]ele mafiote ale h`rnicu]ilor no[tri guvernan]i (1990-2004). Mai c`-]i vine s` crezi c` sunt ap`rate interese financiare barosane [i, mai ales, contemporane. Iar ipoteza noastr` chiar asta este. C` \ntre activitatea CNSAS-ului [i privatizarea Tutunului Romnesc exist` o leg`tur` important`: cu ct este mai ineficient CNSAS-ul, cu att mai r`v`[it` va fi economia na]ional` de tutunuri trase de securi[ti. jug`nirii statului? Fiind vorba despre fostul ofi]er de Securitate Ioan Niculae, normal, ne-am gndit \n primul rnd la fo[tii s`i colegi de [coal`.

Viorele, pe mine nu m` duci cu vorba. Mie s`-mi spui clar, c` eu nu mai ]in minte. Ultimul hotel l-ai luat tu sau ]i l-am dat noi, ca de obicei?

{coala de la B`neasa, of course


P`i, mai \nti s` punem la punct cazul Niculae. |ntrebat frontal de colegul meu Cornel Ivanciuc dac` este adev`rat c`, \nainte de 1989, ar fi fost ofi]er de mili]ie, dl. Niculae s-a enervat [i a ripostat demn: Nici vorb`, am fost ofi]er \n Direc]ia de Informa]ii Externe (DIE). M` rog, acolo l-a prins revolu]ia. Dar speciali[tii IRIR ne atrag aten]ia c`, pentru a ajunge la DIE, un absolvent de [coal` de Securitate tot de la pulan trebuia s` \nceap`, adic` de la munculi]a aia de jos, cu ochiul [i urechea pe romni. |n leg`tur` cu aceast` epoc` a existen]ei domniei sale ne-ar interesa dac` \[i aminte[te de dosarul de urm`rire al ]intei Lulu (vezi Lista lui Secu). {i acu hai s`-l c`ut`m de colegi. Reprezentantul statului pentru ultima [i cea mai scandaloas` opera]iune este APAPS-ul. La APAPS, \n func]ia de secretar general a fost uns, dup` alegerile din 2000, dl. general (r) Victor Marcu. Marius Oprea, cercet`tor [i membru IRIR, scrie: Generalul Marcu s-a implicat activ n ac]iuni de poli]ie politic` nainte de 1989. A absolvit n 1968 {coala de ofi]eri de Securitate de la B`neasa, iar din martie 1975 a lucrat la Direc]ia de Informa]ii Externe. n perioada 1980-1985, el a fost [ef de birou [i apoi [ef de serviciu la UM 0103 din DIE, unitate care supraveghea grupurile legionare din diaspora, iredentismul maghiar, iar prin extensie se ocupa de intimidarea [i anihilarea emigra]iei ostile regimului comunist, inclusiv cu luarea de m`suri active mpotriva postului de radio Europa Liber`. Din 1985, a condus efectiv aceast` unitate. Dup` alegerile din 2000 a fost numit de ministrul Privatiz`rii, Ovidiu Mu[etescu, secretar general al Autorit`]ii Na]ionale pentru Privatizare, organism care are statut de minister. Generalul Marcu explica astfel utilitatea lui n noua func]ie: Pentru verificarea bonit`]ii societ`]ilor care particip` la privatizare, ar trebui s` existe cineva. n 2002, n urma dezv`luirilor de pres` privind trecutul s`u securist, Victor Marcu a fost nl`turat din func]ia de secretar general al APAPS. Aoleu, ve]i striga alarma]i, am r`mas f`r` securist la APAPS! P`i, abia ce-am rezolvat primele dou` ieftiniri ale Tutunului, ce ne facem mai departe? Cum ne mai protej`m afacerile? Sta]i lini[ti]i la locurile voastre. A r`mas \nsu[i dl. Ovidiu Mu[etescu, ministrul Privatiz`rii. Despre domnia-sa, cercet`torii de la IRIR evoc` o scen` din diminea]a zilei de 22 decembrie 1989. Atunci, muncitorii au vrut s` porneasc` spre centrul Capitalei unde tocmai auziser` c` se d` revolu]ie. Ei bine, surpriz`: por]ile uzinei erau proasp`t sudate, la ordinul unui oarecare Mu[etescu Ovidiu, secretar de partid la \ntreprindere. Normal c`, dac` n-ar fi fost revolu]ie, omul n-ar fi ajuns niciodat` att de for]os \nct s`-[i permit` s` fac` ni[te cadouri de sute de milioane de dolari, din avutul \ntregului popor, securi[tilor s`i iubi]i.

Dup` albastru de Vorone], negru de OPC


Femeia care ne protejeaz` pe noi, consumatorii, Rovana Plumb, [efa cea mare de la Oficiul Na]ional pentru Protec]ia Consumatorilor, a adoptat cele mai moderne tehnici de persuasiune [i succes n munca sa. Un fin observator al activit`]ii Rovanei ar nota c` d\nsa se mbrac` numai n negru. Explica]ia acestei alegeri n domeniul fashion ne-a dat-o un borcan expirat de fasole, ce st`tea r`t`cit pe rafturile OPC. {efa biroului de la rela]iile cu publicul/mass-media a sf`tuit-o pe Mama expira]ilor s` se mbrace numai [i numai n negru pentru c` a[a are mai mult` autoritate. Dup` cum fug prin pie]e ]`ranii [i v\nz`toarele de la tarabe c\nd aud de Plumb, a[a [i este.

Tutunul Romnesc ca misiune a ofi]erilor de Securitate

Am venit [i noi la voi


Tr`darea politic` face carier` [i la Ia[i. Dup` modelul lui Gheorghe Nichita, fost [ef la RAJAC, carieristul plecat de la PD la Partidul cel Mare [i ajuns n scaunul lui Simirad prin ma[ina]iuni marca PSD, un alt personaj sare din barca lui B`sescu n a lui N`stase. {i asta, chiar de Ziua Unirii. Numele personajului Mihai Baciu nu v` spune nimic. Unii sus]in c` ar fi deputat.

Tutunul Romnesc a fost achizi]ionat de Ioan Niculae de trei ori. Pre]ul companiei a fost evaluat de PriceWaterhouseCoopers la 115 milioane de dolari. La prima tranzac]ie, respectabilul om de afaceri a cheltuit 10 milioane din petrodolarii lui cinsti]i. Suma reprezenta un avans, pre]ul stabilit de ministrul din epoc` Ioan Mure[an pentru Tutunul Romnesc fiind de 50 de milioane. Tranzac]ia a fost contestat` \n justi]ie [i Niculae pierde. Un an mai trziu, noul ministru al Agriculturii Ilie Srbu cedeaz` 55% dintre ac]iunile companiei lui Niculae \n contul celor 10 milioane deja avansate. O solu]ie elegant` din dou` puncte de vedere: mai \nti, pentru c` s-a evitat o nou` licita]ie, deci surprize nepl`cute [i doi, s-a modificat sensibil pre]ul Tutunului (dac` 10 milioane au ajuns pentru mai mult de jum`tate din valoare, se poate calcula c` Srbu a ieftinit la mai pu]in de 20 de milioane valoarea companiei). |n sfr[it, ultimul act \ncepe cu majorarea capitalului Tutunului de c`tre stat, prin includerea terenurilor \n proprietate; unul dintre terenuri este cel de la B`neasa, evaluat numai el la 10 milioane de dolari. |n urma m`ririi de capital, Niculae pierde pozi]ia de ac]ionar majoritar. Pozi]ie pe care o preiau dou` firme micu]e, care achizi]ioneaz` zilele trecute pachetul majoritar cu suma surpriz` de 1,6 milioane de dolari. Dac` e adev`rat c` Niculae este adev`ratul cump`r`tor, atunci procesul derulat \n cei 3 ani a \nsemnat, de fapt, o ieftinire continu` a ]igaretei romne[ti pentru a i-o potrivi dlui Ioan Niculae \n [pi]. Dar sta]i a[a, nu v` gr`bi]i s` crede]i c` stimabilul cump`r`tor a cotizat din buzunarul lui 11,6 milioane de dolari ca s` cumpere ceva de la stat. S-ar fi f`cut grav de rs fa]` de colegi. S` nu uit`m c`, \n perioada \n care a exploatat marea tutungerie cot la cot cu statul, datoriile companiei au crescut de la 55 la 122 de milioane de dolari. E voie s` cred c` asta \nseamn` c` tutunul a fost stors la snge [i c` unde Niculae, plagiatorul pierde statul c[tig` alde Niculae? Relui P`unescu cunoa[te]i c` pentru o asemenea afacere Mecanismul privatiz`rii [i reprivae nevoie de un parteneriat extrem de fidel \ntre Niculae [i reprezentan]ii sta- tiz`rii este testat \nc` din 1990. tului? Ce tip de rela]ie poate garanta o Mul]umit` efortului colegilor de la Capiasemenea solidaritate \n opera]iunea tal, avem chiar o imagine edificatoare

Viorel P`unescu demonstr\ndu-i lui Dan Matei Agathon c` el [i fra]ii s`i n-au \nstr`inat nici un hotel din patrimoniul statului. P\n` [i Interul a r`mas tot la locul lui, \n Pia]a Universit`]ii, vizavi de restaurantul Pescarul.
privind produsul acestui proces, \n Lista celor mai boga]i 300 de oameni din Romnia din care nu lipse[te dect indicarea celor 30 care nu sunt securi[ti. Pentru istorie, consider`m c` efortul de deschiz`tor de drumuri al fratelui George Constantin P`unescu (GCP) merit` a fi evocat aici. Asta cu att mai mult cu ct Niculae l-a plagiat. Presa relateaz` c` GCP a fost declarat persona non grata de guvernul italian \n anii 80 [i expulzat, probabil sub acuza]ia de spionaj. Dup` ce a \nregistrat succesul din revolu]ie, sa gndit s` cumpere Intercontinentalul. Confreria a func]ionat [i, f`r` vreun efort financiar, a devenit proprietar al pachetului majoritar de ac]iuni, \nfrngnd grupul Marriott la licita]ie. Apoi a folosit hotelul ca gaj pentru succesive credite ob]inute (sau garantate) de la Bancorex. Cnd banca Securit`]ii statului a fost \nchis` (cu for]a, la presiunile B`ncii Mondiale, pentru a opri devastarea bugetului de hoardele de ofi]eri deveni]i biznismani), gajurile au fost preluate de AVAB, care s-a pus, frate, pe valorificat [i recuperat banii pierdu]i. P`unescu a fost executat: i s-a luat Intercontinentalul. Hotelul a fost scos la vnzare pentru a acoperi datoria de cteva sute de milioane de dolari. La ofert` lansat` cu foarte mare discre]ie a r`spuns o singur` firm`. O firm` mic`, din Luxemburg: RICC. Luxemburghezii `[tia au achizi]ionat hotelul la o sum` de 10 ori mai mic`. C`uta]i dumneavoastr` vreun luxemburghez la conducerea Intercontinentalului [i, dac` nu-l cheam` P`unescu, s` m` da]i la AVAB, poate m` cump`r` cineva.

UCM Re[i]a ultima prad`


S`pt`mna trecut` a fost achizi]ionat [i monumentul industriei grele romne[ti, Uzinele Re[i]a. Anun]ul de scoatere la vnzare produs de trupele de Securitate de la APAPS pentru colegii lor din sectorul afaceri a fost citit de o singur` companie, una nu rde]i din Elve]ia: INET AG. Este la fel de cunoscut` ca firma luxemburghez` din povestea lui P`unescu. Ce nevoie are o firmuli]` de buzunar elve]ian` de un mamut industrial romnesc? Dac` v` tenteaz` s` rezolva]i [arada, v` mai oferim o informa]ie: UCM este singurul produc`tor autohton de turbine [i alte acareturi de care are nevoie cineva interesat s`-[i mobileze o hidrocentral`. De aproximativ 5 ani, retehnologizarea hidrocentralelor din Romnia a devenit surs` de sifonat sute de milioane de dolari din bugetul pl`titorilor de energie electric`. Exist` o firm` care controleaz` traseul banilor dinspre Hidroelectrica spre furnizorii de servicii (ave]i informa]ii suplimentare \n pagina de CHIXXL), care controleaz` \ncas`rile din exportul de energie [i nu lipsea dect posibilitatea de a \ncasa bani pentru produc]ia de turbine, \n condi]ii de monopol. Exerci]iu: dac` ]ine]i cont c` [i cump`r`torii UCM s-au bucurat de anularea datoriilor, v` l`s`m s` indica]i voi ce grade au ofi]erii elve]ieni. Mircea TOMA P.S. Pentru o viziune de ansamblu a capitalismului de tip securist, v` recomand`m articolul lui Marius Oprea h t t p : / / w w w. r o m a n i a l i b e r a . c o m / , 22.01.2004.

Poli]ia [i Justi]ia ne arunc` prafuri n ochi


n 2 noiembrie 2002, sublocotenentul Silviu Negril` de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Timi[ execut` o perchezi]ie la domiciliul lui Claudiu Cristian Popa, din Timi[oara de unde ridic`, printre altele, trei bobi]e de culoare brun` care, cnd ajung la laborator, devin o substan]` pulverulent` de culoare bej n greutate de 0,04 grame, adic` a dou`zeci [i cincea parte dintr-un gram! Cam ct are un fir de praf! La laborator se constat` c` proba (nu bobi]ele, ci praful!) este heroin`. Pe baza acestei probe, Claudiu Cristian Popa este condamnat pentru trafic de droguri! n rechizitoriul Parchetului Timi[ cantitatea devine 0,2 grame, f`r` s` mai fi avut loc o alt` perchezi]ie [i o alt` confiscare! Claudiu Popa este condamnat la un an de nchisoare cu suspendare. La recursul de la Curtea de Apel, surpriz`, aceea[i cantitate, consemnat` [i ca atare n prima parte a deciziei penale, devine 1,2 grame de heroin` [i pedeapsa cre[te la 11 ani de nchisoare! Or fi visat poli]i[tii [i magistra]ii s` prind` marii trafican]i de droguri din Romnia, dar cu asemenea probe nu pot dect s` se fac` de rs, n vreme ce inculpa]ii s\nt condamna]i la plns!

f i n c`
Platon [i Aristotel priznd un praf ca vai de el

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

R~ZVAN THEODORESCU: Ni[te mangafale au ajuns guvernan]i \n 96


Ce [tiu eu despre el? E ministrul pesedist al Culturii [i Cultelor. E iliescian. A fost pre[edintele TVR. Asta \nseamn` c` nu a promovat alte valori dec\t cele existente din timpul ceau[ismului: prietenii. E telectual cu carte. Graseiaz`. E chel. Asta \nseamn` c` se mai poate vorbi cu el. Reporter: Ce m\rl`nie s-ar putea spune despre dumneavoastr`? R`zvan Theodorescu: C` nu am coloan` vertebral`. Rep.: Nu ave]i. R.T.: P`i, nu, tocmai c` o am. Chestia care o am, o am dintotdeauna. Rep.: Face]i politica lui Iliescu! R.T.: Fac politica culturii romne[ti. I-am adus zilele trecute un omagiu lui Ion Ra]iu. Am f`cut-o tocmai \n numele verticalit`]ii. Eu s\nt fiul unui ]`r`nist, nepotul unui liberal, iar \n 89 am fost ultradezam`git de cei din clasa mea. Un amestec de prostie, incultur` [i r`m\nere \n urm`. Rep.: Despre dumneavoastr` eu cred c` s\nte]i tob` de carte, dar [i un tr`d`tor nenorocit. R.T.: Ce-am tr`dat? Rep.: Promova]i scriitori r`ma[i \n urm`: S`raru, F`nu[ R.T.: Dar v-a]i uitat pe partea cealalt` a listei? Blandiana, Doina[ am fost \ntrebat de ce dau premiile Luceaf`rului [i nu Romniei literare. E, uite, eu s\nt tolerant, dar nu s\nt masochist F`nu[ Neagu, poate c` nu v` este simpatic Rep.: E supersimpatic, dar nu mai produce. R.T.: V` \n[ela]i S`raru Rep.: Domle, s\nt prietenii dumneavoastr`! R.T.: Da, s\nt prietenii mei. Am dat [i UNITER-ului Rep.: Dar premiile alea de anul trecut, inventate spre a face concuren]` UNITER-ului R.T.: Sta]i, c` v-am prins aici premiu de teatru a dat \ntotdeauna ministerul. Apoi, faptul c` am c`zut pe acelea[i persoane de c\teva ori nu v` d` de g\ndit? Rep.: Iure[ a zis c` n-are ce face cu premiul dumneavoastr`! R.T.: Vreau s` v` spun c` mie Iure[ nu-mi spune nimic! Rep.: V-a]i enervat acum! R.T.: Nuuu, cunosc al]i actori mai mari. Iure[ e o mod`! Rep.: Al]ii? Olga Delia Mateescu, Tamara Buciuceanu, Ileana Stana R.T.: Nu, domle, Beligan n-a fost recompensat? Rep.: S\nt oamenii PSD-ului! R.T.: De unde a]i inventat? Uite, s` v` spun eu ce ru[ine s-a petrecut acum cinci ani Liviu Ciulei, acest monstru sacru, a fost la nu [tiu ce competi]ie nominalizat, iar altul a luat premiul. Vi se pare normal? Nu era, cred, prietenul nim`nui. Eu nu fac politic`, eu nu fac politic` \n Ministerul Culturii. Dac` este s` aleg \ntre un talentat care-mi este mai aproape ca g\ndire [i mod de a vedea societatea noastr` [i un la fel de talentat care-mi este mai departe, \i dau celui care e mai aproape de mine. |ntotdeauna, domnul meu, se \nt\mpl` asta, \n ]`rile cele mai democratice. Pentru c` partidul la putere are oameni mai apropia]i. Rep.: Domle, dac` \n gr`dina mea nu-l am dec\t pe Theodorescu, zic pas [i-l bag pe R.T.: Pe cine? Vede]i? Rep.: Pe Liiceanu! R.T.: Liiceanu vinde c`r]i. Rep.: Nu se vinde PSD-ului. R.T.: Cum eu nu m` v\nd PN}-ului. P`i, cum? C\nd eu s\nt pe aceea[i pozi]ie de la \nceput, c\nd ni[te mangafale au ajuns guvernan]i \n 96 Rep.: La ce v` trebuie? R.T.: Cred c` social-democra]ia e singura solu]ie \n Romnia. PSD-ul nu e o solu]ie \n cultur`, ci social-democra]ia, cu toate excep]iile \mi vorbea]i de un librar, Liiceanu, mi se pare Din punctul meu de vedere, anul trecut administrat de noi a fost cel mai bun an postdecembrist. Librari, scriitori, compozitori, pictori Rep.: V-au ciugulit din palm` dar TVA-ul acesta pe carte? R.T.: E o chestie exagerat`, dar necesar` pentru marile edituri care vor fi \n c\[tig. Va pierde plevu[ca. {ti]i ce spuneam eu, c\nd eram \n CNA, unui nou post TV? |i urez bine a venit, ca s` arate c` e democra]ie [i la noi, dar \i doresc o \nmorm\ntare c\t mai rapid`. Erau ni[te posturi prin nu [tiu ce or`[ele. Rep.: Cum v-au adus `[tia \n halul `sta cu ce poate fi momit Theodorescu? R.T.: Cu nimic. M-am dus de bun`voie! S` v` spun de ce? Am v`zut personaje \n 90 ridicole pe partea ailalt`! Era hazul de pe urm`! Adev`rat, un singur om: Ra]iu. Rep.: De ce face]i din {tefan cel Mare un nou Ceau[escu? R.T.: |n felul lui, era idealul de conduc`tor romn. Romnii au nevoie de {tefan cel Mare, Carol al II-lea, au nevoie de unul bl\nd, autoritar, dar s` scurteze de un cap. {tefan cel Mare e un mit fondator. Dup` 90 au ap`rut tot soiul de demitizatori f`r` oper` [i [i-au \ncercat [i ei puterea \n zona asta. La ce s-a ajuns? La acele comic`rii de manuale. S\nt cinci sute de ani de la moar-

De m`rg`ritar n-ave]i, domle? C` a[a ne trebuie nou`, \n PSD, \n vederea integr`rii.

Ministrul R`zvan Theodorescu m\ndrindu-se c` a ob]inut pentru Cultur` un buget ceva mai mare dec\t tunsoarea dumnealui: zero [i-un pic, pierdut mult pe la spate.
tea lui {tefan. Ce-ar fi trebuit s` facem? S` zicem c` e an electoral [i c\nd s`-l punem? |n 2005? {tia]i c` ]ara condus` de Carol, \n 1904, a organizat fastuoase celebr`ri la patru sute de ani? Adic`, de ce s-a inventat \n Fran]a un minister al Revolu]iei? {ti]i ce e {tefan? Rep.: Un mic dictator. R.T.: V` trimit la [coal`! {tefan e singurul monarh european care a rezistat turcilor. A[ fi ro[it s` nu-l comemorez. An electoral mai este Rep.: Dar {tefan nu mai moare odat`! R.T.: P\n`-n 3004 ce mai facem? Rep.: Domnule Theodorescu, de ce \[i scoate N`stase operele de art` din declara]ia de avere? R.T.: N`stase este cel mai cultural dintre premierii no[tri, iar lucrurile de art` nu apar, \n avere, \n nici o ]ar` civilizat`. Numai papi]oii au inventat asta! P`i, aceast` indiscre]ie mitoc`neasc` d` idei ho]ilor. Rep.: Amanta [i colec]ia s` nu le declare niciodat`! R.T.: A[a e! Rep.: Ave]i o prieten`. Ajut` la ministru de Cultur` femeia t\n`r`? R.T.: Imeeeens!!!! La 65 de ani? Eugen ISTODOR

SEMNA}I AICI!

FINAN}A}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

Pentru monumentul unei femei monumentale


|ntotdeauna am crezut cu sfin]enie c`, \naintea Metroului, a literaturii realismului socialist sau a televizorului color mioritic, motivul real de mndrie al romnilor au fost cei 15 ani de rezisten]` anticomunist` \n mun]i. De aceea \i rug`m pe to]i cei care cred c` istoria merit` ceva mai mult dect trufia originii s`n`toase s` telefoneze la redac]ie sau s` semneze la adresa de e-mail: elisabetarizea@catavencu.ro. Ini]iativa noastr` vizeaz` ridicarea unui monument pentru o ]`ranc` eroin`, simbol al rezisten]ei anticomuniste: Elisabeta Rizea, cea pentru al c`rei sat, Nuc[oara, Securitatea a mobilizat timp de zece ani cel mai mare num`r de securi[ti pe cap de locuitor din \ntreaga istorie a represiunii. Locul ar fi piedestalul fostei statui a lui Lenin din Pia]a Presei Libere sau cel al Osta[ului Sovietic de pe Bd. Kiseleff, pentru simplul motiv c` mai \nti a existat Elisabeta Rizea [i, mult mai apoi, libertatea cuvntului. Liviu MIHAIU Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae Caranfil, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, Mariana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hrebenciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu [i cei 1.500 de membri ai Federa]iei Romne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Boronean] Vasile). Le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU. Cei care vor dona sunt ruga]i s` telefoneze la redac]ie pentru a fi nominaliza]i. V` mul]umim [i v` vom ]ine la curent cu toate demersurile pe care le vom \ntreprinde.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

cuv\ntul care

publireportajeaz`
Libertatea de mar]i con]ine un inspirat publireportaj despre externarea ministrului Ilie Srbu. B`nuim c` nu este nici o leg`tur` \ntre plasarea articolului \n pagina 4, pierderea suferit` de stimatul oficial [i rubrica-vecin`, Fata de la pagina 5. Acela[i text se reg`se[te [i \n Adev`rul, doar c` aici e lipsit de eticheta publireportaj. Publireportajul este un gen jurnalistic care, \n schimbul unei anumite sume, face ce vrea clientul. Ilie Srbu, de exemplu, dore[te s` mul]umeasc` echipei de medici, este recunosc`tor, dore[te s` le mul]umeasc` celor care au fost al`turi de d\nsul \n toat` aceast` perioad`. Chestia e c` pare s` fac` toate aceste treburi, care nu ne intereseaz` [i nici nu scad pre]ul p\inii, pe banii ministerului, adic` pe banii no[tri, c\nd putea, foarte bine, s` o fac` pe banii lui, eventual la o partid` de pescuit. Unde, sper`m, integritatea fizic` a guvernului ar fi ceva mai \n siguran]` dec\t l\ng` o pu[c` \nc`rcat`. Ministrul mul]ume[te la final [i mass-media care, \n general, pe parcursul acestei perioade, a \n]eles momentul dificil [i l-a relatat obiectiv, cu profesionalism. Credem c` suna mai pu]in lemnos chiar [i un text scris \n sc\rb`, \ntr-o zi mai slab`, de Micky {p. Ceva colorat, vioi, original, cu idio]ii din pres` [i alte expresii din pu]ul g\ndirii bac[i[iene. Miercuri, \n Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu consemneaz` apari]ia acestui publireportaj mare c\t urechea m`garului, conceput pentru a tr\mbi]a externarea ministrului cu un singur, [i observ` c` din peisaj lipse[te doar cercetarea veritabil` a auto\mpu[c`rii. Probabil c` avem mai multe [anse ca, \n loc de cercet`ri, s` pl`tim \ntr-o zi publireportaje \n care echipa de v\n`tori de la Palatul Victoria s` mul]umeasc` public doamnei buc`t`rese pentru profesionalismul de care a dat dovad` c\nd a tr\ntit \n oal` copanele alea voluptuoase de iepure [i gulerul `la viguros de vulpe argintie. Libertatea de mar]i a trecut pe acas` pe la Vadim. Ca s` nu cread` cumva aleg`torii c` este vorba de PR electoral, reporterul se jur` c` senatorul s-a \mpotrivit p\n` \n p\nzele albe, precum halatele doctorilor, acestui demers jurnalistic pur, sincer, imaculat. Am aflat, printre altele, c` omul are 25 de c\ini educa]i, nu ca pramatiile lui Radu Vasile, sau c`, din cauza alarmelor de ma[in` din cartier, Vadim cu greu se poate concentra noaptea la cele 15-20 de c`r]i pe care le studiaz` alternativ. Drept pentru care va promova \n cur\nd un proiect prin care aceste instrumente vor fi interzise. Doar interzise?! Propunem s` fie \mpu[-

cate f`r` mil` pe stadion! Miercuri seara, reporterul PRO TV de la Camera Deputa]ilor s-a jucat din nou cu c\]iva ale[i nevinova]i. Pe unul dintre ei l-a convins s`-[i dezv`luie calit`]ile din pozi]ia \n picioare, pe scaun. Sim]im deja c` urmeaz` un material cu deputa]i comb`t\nd aprig \n patru labe, \n costum de balerin sau c`lare pe stru] \n sala de [edin]e. S`pt`m\na trecut`, Jurnalul Na]ional s-a axat pe [tiri calde dinainte de 89: pagini \ntregi despre via]a lui Ceau[escu, via]a lui Pacepa, leg`turile generalului St`nculescu cu Ceau[escu, misterul sinuciderii fratelui lui Ceau[escu, dest`inuirile unui fost tor]ionar de la Aiud. Iar s\mb`t`, c\nd a[teptam un reportaj de la moartea lui Kennedy, ne-am trezit c` prima pagin` o g`zduie[te pe Lia Roberts [i pe procentul ei de[`n]at. Ciudat e c` articolul nu con]ine nici m`car o vorb` despre [ansele la pre[edin]ie ale lui Nicolae Ceau[escu. Gabriel DROGEANU

A-nceput de ieri s` rad` un tiraj. L-au luat la stat


}a]a Fernanda [i tanti Charlotte din jude]ul Bac`u ne scriu de sub n`me]i: Maic`, s\ v` dea Dumniezeu salarii mai mari [\ domnul manager Vulpe mult\ s`n`tate, c` am auzit la Din dragoste c` a]i scris s`pt`m\na trecut` de ce nu s-a desz`pezit la noi \n Moldova. C` cic\ din cauz\ c` ni[te prieteni de ai lu domnu Sechelariu a luat pe firmele lor fondurile de desz`pezire. Noo nu ni-a vinit a credi, finc\ noi [tim c\ domnu Sechelariu e om cari ajut\ oamenii s`rmani [\ d` el bani di la el. P`cat c\ n-a apucat s` citeasc\ [i el ce-a]i scris, dioari[e tiraju lu Ca]avencu pi Bac`u a fost cump`rat di un nenea curios \nainti s\ apar\ pi tarabi [i la chio[cur.

Alb` ca z`pada [i cei 7 mitici

canalul

mass-midia n`vodari
q Un ziar, fie [i unul local, sau un post de televiziune snt nu doar adev`rate guri de canal prin care vocea de stat [i de partid se revars` puhoi peste capetele aleg`torilor, ci [i un un mijloc aparent comod de reglare de conturi ntre adversarii din interiorul PSD. Iaca a[a [i cu TELE M la Ia[i, postul cu trandafiri finan]at de preferatul lui Solcanu, D`nu] Prisecariu, c[tig`torul declarat al multora dintre licita]iile de privatizare din lunca inundabil` a Bahluiului. Martor incomod se nume[te emisiunea tun calibru 37 prin care virtualii contracandida]i pesedi[ti ai lui Prisecariu la un loc mai bun pe listele electorale snt lua]i, pe rnd, n vizor. Printre cele dinti victime, Nicolae Apostol, unul din fo[tii prefec]i [i patron al Kosaromului, omul de afaceri Iulian Dasc`lu [i pre[edintele Consiliului Jude]ean, Lucian Flai[er. Tab`ra advers` [i ascute [i ea armele [i se gnde[te la alte ziare, alte televiziuni. q |n toiul unei conferin]e de pres` ]inute de N`stase, s`pt`m\na trecut`, la hotelul Mara din Sinaia, o simpl` pan` de curent a avut darul de a cre[te instantaneu efectivul SPP din sal` de la 10 la 40 de indivizi. Cred c` nici Cicciolina, care-i totu[i mai veche \n politic`, n-a reu[it performan]a s` atrag` at\ta b`rb`]ie \ntr-o camer` \n care se stinge brusc lumina.

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

mama natur` Pang! tat`l Nu-i golaveraj! Pang! 14, 37, 40... Cealcoolic
numere e astea?! E furt pe fa]`! P`i, io joc \ntotdeauna: ziua mea de na[tere, n-o mai [tiu acuma, a[a, mai joc 2 - c\t are petul de 2 litri de la non-stop, 15 [i 1 c\nd e zilele de salariu, [i 250 c\t are litru de Scandic. Da' s` fiu al dracu' dac` `[tia nu bag` ceva \n numere, c` nu-mi iese niciodat`!... Pang! Dom' Doru, n-ave]i 50.000?

Romnia. Mici fragmente de neant.


Povestea pove[tilor profesorului
Profesorul de romn` al fratelui meu din clasa a 10-a e din ce \n ce mai obsedat de sex. Cu ceva vreme \n urm`, la o [edin]` cu p`rin]ii a \nceput s` descrie, cu o fals` indignare, dar cu o real` pl`cere, c\t de ur\t s-au purtat dou` fete care s-au udat \n timpul pauzei [i s\ni[orii li s-au v`zut prin bluzi[oarele umede. Acum dou` s`pt`m\ni, a scos-o la tabl` pe o alt` fat` din clas` [i, tam-nesam, i-a zis urm`toarea chestie: {tii ce? A[ vrea s` ne \nt\lnim \ntr-o sear`, s` nu ne cunoa[tem [i s` te fac s` g\f\i!. Toat` clasa a r`mas f`r` aer, dup` care au \nceput to]i s` caute prin Creang` [i Eminescu citatul `sta interesant.

reportaj cu ]ara de g\t Gauss, dac` tr`ia, la 6 din 49 juca


Se nume[te strada Renvierii [i s`pt`mnal milioane de romni a[teapt` ca aici s` se petreac` o minune. N-a fost s` fie s`pt`mna trecut`, sper ca duminica asta s` se ntmple, mi s-a ar`tat [i semn n vis, Dooamne ajut`!, spune paznicul cl`dirii de la nr. 2A. Mi-a zis n vis o str`fulgerare, o lumin` ca de fulger c` o s` am bucurie mare la locul de munc`. Ce bucurie s` am eu la locul de munc`, dac` nu asta, c` doar n-o s`-mi m`reasc` salariul? E clar, vine! La fel sper` [i ceilal]i angaja]i de pe strada Renvierii nr. 2A, locul unde au loc s`pt`mnal tragerile Loto. Iar pe 1 februarie a fost tragerea cu cel mai mare report din istoria Loteriei Romne. Am v`zut-o \n direct, \mpreun` cu nea Virgil, mentorul Academiei Ca]avencu \n disciplina 6 din 49. S` lucrezi n aceea[i cl`dire unde snt biletele cu noroc e cam emo]ionant. M` ia [i inima uneori de emo]ie. Uite, duminica asta mi-am propus s` m` gndesc c` e smb`t`, ca s` nu mai a[tept cu inima ct un purice. Pentru mine, acum e smb`t`, mine a[tept tragerile la 6 din 49. Hehe. Dou` televiziuni snt gata s` transmit` n direct tragerea. Studioul de unde se transmite e un fel de odaie mai mare, care d` n alte dou` camere, pitite dup` un paravan. ntr-una se cnt`resc bilele, n prezen]a juriului. Snt scoase din ni[te gen]i tip diplomat [i puse pe rnd pe cntar, u[or, ca pe ou`. Dac` una e la diferen]` mare de celelalte, se schimb` tot setul. Pn` acum nu s-a ntmplat, dar cine [tie, fieru tot fier e, se poate modifica greutatea de la temperatur`, explic` un oficial. n odaie, n spatele camerelor de filmat snt [i trei spectatori. Poate participa oricine, n limita locurilor disponibile, adic` vreo [apte scaune. Eu snt profesor de matematic`, joc de 20 de ani. Am jucat [i la 3 din 90, cum era nainte, joc [i la Pronosport, dar cel mai mult mi place la 6 din 49. Trebuie s` [tii s` alegi numerele, e o [tiin]`, snt curbele lui Gauss, s\nt probabilit`]i. Am scheme cu toate numerele care s-au jucat pn` acum, calculez tot, am fost profesor de matematic`. Joc [i eu n limita pensiei, v` da]i seama c` nu am bani s` joc multe variante., spune Z`voianu Cornel, spectator pentru prima dat` la 6 din 49. Dac` e s` c[tig n seara asta, merg pe burt`, nu zic nimic, nu m` dau de gol. Dac` e s`-l vezi c` pleac` pe

Virgil Stoica, cel mai bun portar al Academiei Ca]avencu de la Duckadam \ncoace
burt` de aici, nseamn` c` a c[tigat, rde fiul s`u, care nu-i cu numerele, el e cu fotbalul. Apare Andrei Duban, prezentatorul, cu dou` cravate n mn`: Mi-am adus dou` de data asta, una ca a lu Berlusconi, una ca a lu N`stase, s` vedem care se potrive[te, care e norocoas`. Le ncearc` pe amndou` [i i se indic` s-o opreasc` p-aia a lu Berlusconi, c` merge cu c`ma[a neagr`. ncepe tragerea, ncep emo]iile, un cameraman [i scuip` n sn. Numerele ies rapid, nimeni nu sare n sus de bucurie, [i prive[te fiecare pe furi[ biletul. Andrei Duban, prezentatorul tragerii, [i l-a l`sat pe-al lui acas`. O dat` le aveam cu mine, pe pupitru, cnd prezentam. {i v`d c` mi-au ie[it primele dou` numere. M-a luat durerea de cap, nu puteam s` mai vorbesc. De atunci nu le mai iau, le las acas`, e periculos! Domle, e pe bune! M-am convins, a ie[it 40 [i 42, o pereche rar`, dup` curbele lui Gauss, m` a[teptam totu[i s` ias`, c` eu [tiu, ca matematician. Asculta]i-m` pe mine, dac` vre]i s` v` umple]i de bani, c`uta]i-m`. Am 200 de pagini acas` cu scheme. {tiam c` o s` ias` 40 [i 42!, sare extaziat profesorul. Ambele prezentatoare ale celor dou` televiziuni snt scunde [i ca s` se vad` n camere s-au coco]at fiecare pe cte un sul de cablu. E report. Yes, yes! {tiam eu! Dac` nu joc, nu c[tig` nimeni. De fiecare dat` cnd mi-am luat eu bilet, a c[tigat cineva. Acum nu mi-am luat, n-a c[tigat nimeni. A[a mi se ntmpl` totdeauna. S` vezi, data viitoare dac`-mi iau bilet, c[tig` sigur cineva. A[a e, crede]i-m`! Alexandru C~UTI{

Soamnelor [i somnilor
|n metrou am \nt\lnit un tip teribil, pe la 50 de ani, bini[or \mbr`cat, pu]in afumat, care a intrat \n vagon [i a \nceput s` zic`: Doamnelor [i domnilor, da]i-ne [i nou` un ban. Am o oboseal`. S\nt obosit. Nici doctorii nu mai [tiu ce s`-mi fac`. {i [ti]i ce scumpe s\nt medicamentele \n ziua de azi. Am o oboseal`.... V` da]i seama c` [i eu, care abia m` scol [i a[ r`m\ne s` dorm toat` ziua dac` ar fi posibil, a[ putea s` fac bani buni prin metrouri cu oboseala mea? {i nici nu [ti]i ce poten]ial de oboseal` am!

Poli]i[tii de proximitate nu suport` cozile de m@imu]`


S`pt`m\na trecut`, lini[tea blocului \n care locuiesc nu a fost tulburat` prea tare de anun]ul prin care ni se aducea la cuno[tin]` c`, \n sf\r[it, avem [i noi un poli]ist de proximitate. Mai mul]i pensionari s-au speriat la \nceput de acest cuv\nt, proximitate, \ns` pe c\]iva dintre ei am reu[it s`-i lini[tesc chiar eu: Nu v` face]i griji, proximitatea e de bine!. De bine era [i num`rul de telefon la care, de acum \ncolo, \l vom putea suna oric\nd pe poli]istul de proximitate. Pensionarii din bloc s-au lini[tit cu to]ii \n cele din urm`, a fost a[a o lini[te \n bloc, s`pt`m\na trecut`, de parc` adresa aceea de E-MAIL (:O.S.-24 h-021) din anun] ar fi fost cea mai normal` adres` de e-mail din lume. Nici un yahoo, nici un ho]mail, nici o coad` de maimu]` sau m`car o vipu[c` de maimu]`, absolut nimic. Eu a[a ceva n-am v`zut de c\nd mama m-a f`cut s`-i trimit un mesaj prin e-mail.

Hai s` d`m ceakr` cu ceakr`, cei cu mintea foarte-nceat`


la oamenii care casc` gura [i le \mpart ni[te pliante. Pe prima pagin`, un motto de Eminescu, dup` textul citit ini]ial, apoi un citat din Gregorian Bivolaru, Profesor Yoga: DAC~ NOI, POPORUL ROMN, NU NE TREZIM, VOM TRECE MANIPULA}I {I P~C~LI}I |N MILENIUL TREI, URM|NDU-I CA OILE PE FRANCMASONII SATANIZA}I CARE NE CONDUC DIN UMBR~ |N PR~PASTIE. Deci asta erau yoghini de-ai lui Bivolaru. Pe paginile urm`toare un material despre iluminatul Sundar Singh care a venit \n perioada interbelic` \n Bucure[ti [i a f`cut profe]ii: Basarabia va fi realipit` Romniei... Bucure[tiul va deveni Noul Ierusalim... Poporul romn este cel mai indicat popor din lume (?) etc. Pe ultima pagin`, o rubric` de {tia]i c`: ...\n Spania, originea nobil` dacic` era un titlu de onoare [i c`, de asemeni, danezii confirm` [i ast`zi c` au aceea[i origine?. Senza]ional. Am rude V`rzarufsson \n Danemarca? Vorbesc cu Ovidiu, yoghin t\n`r, cu mintea deschis`: Este un spirit comun, un suflet al tuturor romnilor. Ce-i drept, \l sim]i mai mult la meciuri... noi ne lupt`m cu masonii, cu str`inii care vor s` ne conduc`, ne dirijeaz`... Sfinxul din Carpa]i e mult mai vechi dec\t sfinxul din Egipt, cu 1000 de ani... aici a fost o mare civiliza]ie. |n cele din urm`, cu ma[ina de poli]ie [i Daciile papuc din care se \nal]` un De[teapt`-te, romne! strident, ajungem \n Pia]a Revolu]iei. Aici, oamenii \ncep s` se a[eze dup` zodii. O femeie strig`: Haide]i, ce zodie s\nte]i? Berbecu]ii... berbecu]ii s` vin` aici. O dat` alinia]i, yoghinii patrio]i \ncep s` fac` o spiral`. C\nd spirala e gata, se d` drumul la un fel de muzic` ambiental` patriotic` [i to]i \nchid ochii [i se concentreaz` ca s` intre \n comuniune cu sufletul neamului. Alexandru V~RZARU

Last ketchup
Am fost la un fast-food din `sta ieftin, doldora de studen]i [i liceeni. La un moment dat, \n fa]a fast-food-ului a oprit un jeep barosan, din care a cobor\t un domn \n costum \nso]it de doamna lui \n hain` de blan` [i rochie cu decolteu. Imaginea mi s-a p`rut at\t de contrastant` \nc\t am tras tot timpul cu urechea la cuplul bogat care [i-a luat dou` pizza de 60.000. La un moment dat, cucoana o \ntreab` pe femeia de serviciu venit` s` str\ng` t`vile de pe mas`: Cum este ketchupul?. Am mai tras eu cu urechea, dar tot nu am auzit a doua \ntrebare la care m` a[teptam: Ce-mi recomanda]i \n seara aceasta, Cola simpl` sau Cola light?.

Am luat-o pe gogoa[`
|l mai [ti]i pe [oferul acela de pe 313 care s-a dat jos din autobuz ca s`-l ajute pe un prieten s`-[i repare Oltcitul? Ei, nu s\nt sigur, da cred c` acuma tipul s-a mutat pe linia lui 70. Miercuri, pe Bdul Baba Novac, [oferul a cobor\t din troleu [i s-a dus s`-[i cumpere gogo[i. Dou` simple [i una cu ciocolat`. {i, ca s` vad` cei 20 de c`l`tori c` nu e lipsit de bun sim], d\nsul nu s-a b`gat ca nesim]itu \n fa]`, ci s-a a[ezat frumos la coad`.

Un b`iat cu o figur` de om bun \mp`r]ea s\mb`ta trecut` ni[te bile]ele la metrou, la Universitate. Trec`torii luau bile]elul [i citeau: Funda]ia Perenitatea Na]ional` Romn` v` invit` s` participa]i la aniversarea a 145 de ani de la Unirea din 1859. Plecare de la Mitropolie, iar la ora 14 o Comuniune Un te duci tu, pe muzic` cu Sufletul Neamului E-mielule? Romnesc (sic!) \n Pia]a Revolu]iei. Vreo 30 de oameni, majoritatea tineri, se adun` la Mitropolie. Au o Dacie papuc \n care e \nc`rcat un generator de curent [i o alta \n care stau ni[te boxe. Acela[i t\n`r cu figur` de om bun \ncepe s` citeasc` un discurs de pe o foaie de h\rtie. Momentul actual prin care trece ]ara noastr` are ca particularitate tendin]a oamenilor de a ac]iona ca ni[te celule separate [i haotice, ceea ce trebuie s` ne dea de g\ndit. Cine or fi oamenii `[tia? Legionari? Na]ionali[ti necunoscu]i? Antiglobali[ti? De la vreun partid? Coloana porne[te, moment \n care o parte dintre participan]i se duc

|n aten]ia celor care au jucat numere magice la marea extragere Loto 6 din 49 de duminic`, 1 februarie
To]i domnii care au jucat s\mb`t` la agen]ia Loto de la Universitate, col] cu libr`ria Eminescu, sper\nd c`, extr`g\nd la \nt\mplare numere din cutia special amenajat` \n acest scop, le vor ie[i numerele c\[tig`toare, s-au \n[elat. M` autodenun]: \n ziua de vineri, 30 ianuarie, seara, am sustras jetoanele metalice cu numerele 49, 10 [i 20 din cutia magic`, astfel c` to]i cei care au mizat pe acest sistem s-au \n[elat cu cel pu]in 3 numere. Precizez c` s\mb`t` seara am dus \napoi cele 3 jetoane cu numere magice. V` mul]umesc. Tuturor, mult succes!

Ethos, Porthos [i Aramis

D. M.

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

bursa [p`gilor
Cum \[i cresc nivelul de trai trei crai din Craiova
Pisic`, Iordache [i Arabu s\nt binecunoscu]ii [efi ai Sucursalei PECO Dolj. Toat` Craiova \i [tie [i \i respect`. To]i ar vrea s` le stea \n preajm`. To]i vin s` \i ating`. Angaja]ii sucursalei, de pild`, i-au [tiu s` le fac`. |n 2002, de exemplu, domnul Bic`, [eful biroului Anticorup]ie din IJP Craiova, a fost impresionat p\n` la lacrimi de un gest neasemuit al celor trei: \ntr-o bun` zi, ni[te meseria[i s-au prezentat la poli]ie [i au zis c` domnii de la PECO i-au trimis s` pun` mochete noi [i jaluzele \n valoare de 23 de milioane de lei \n biroul d\nsului din cl`direa poli]iei. {i,

Era nevoie de intelectuali veritabili care s` [tie nu numai s` citeasc` un contor, dar mai ales s` fie dornici s` semneze o adeziune, adic` s` devin` membri de partid. C`ci, s` fim serio[i, [o[onarii `[tia electrici tre s` plimbe toat` ziua doctrina social-democrat` pe la u[ile oamenilor [i e bine s` le mai zic` [i ei acolo, \n treac`t, o vorb` de duh despre dom N`stase, s` le mai ofere fraierilor c\]iva trandafiri. Iar dac` vor trece cu succes de faza eliminatorie [i vor putea prezenta juriului carnetul de membru, vor trece la faza nr. 2 c\nd, probabil, li se va solicita celor admi[i s` aduc` de acas` c\teva file editate de Banca European` pentru completarea fondului de lectur` al bibliotecilor celor care decid. S` ne citeasc` contoarele, evident. Ampre Goriot

Senza]ional:

{oferul primarului Sighi[oarei conduce o vil`!

{p`gi care \]i strepezesc din]ii


Introducere: S` te ui]i \n gura oamenilor [i s` sco]i din ea tot felul de lucruri inutile (cum ar fi: din]i, m`sele, nervi etc.) nu este cea mai pl`cut` meserie din lume. {i, cu toate astea, stomatologia \[i vede mai departe de gurile noastre larg deschise, spre binele m`selelor de minte, inim` [i literatur` de specialitate. Cuprins: S` fii student la Facultatea de Stomatologie nu este cel mai nepl`cut lucru din lumea universitar`. Mai nepl`cut este atunci c\nd, de exemplu, r`m\i cu o restan]` la materia numit` Anatomie. Intrig`: E normal s` fii student la Stomatologie [i s` vrei s` \]i iei, totu[i, examenul de Anatomie, pe care tocmai l-ai picat. Ce faci atunci? Mare lucru nu apuci s` faci, fiindc` exist` o secretar` care face totul [i, exact atunci c\nd crezi c` te-ai \mprietenit cu Anatomia, ea (secretara) \]i apare \n fa]` [i \]i spune c` Epilog: Ce \]i spune? Secretara este mesagerul Anatomiei, mai exact al profesorului de Anatomie, pe nume Podoleanu, [i ceea ce \]i spune ea te las` cu gura c`scat`, exact ca la dentist. Ca s` treci examenul `sta trebuie s` sco]i din buzunar 1.000 de dolari, [i \i sco]i, ce s` faci?! Unde s-a mai pomenit \n lume stomatologie f`r` anatomie? Tartrul Na]ional Bucure[ti

Stima]i telespectatori, doamnelor [i domnilor, bine a]i venit la emisiunea dumneavoastr` preferat`: Vila lux sau necesitate?. |n aceast` s`pt`m\n`, avem ca invitat` de onoare o t\n`r` vil` din Sighi[oara. Bun` ziua, doamn`, [i bine a]i venit \n studioul nostru! Dup` cum pute]i observa, doamna nu vorbe[te, e o mo[tenire de fami-

lie, se pare, ceea ce nu ne \mpiedic` s` vorbim noi \n locul dumneaei. A[adar, doamnelor [i domnilor, invitata era s` zicem invilata noastr` este din Sighi[oara, un ora[ despre care sigur ve]i mai auzi. Dumneaei nu este vila primarului, nici a viceprimarului, nici a lui Benny Hill, ci a [oferului Benic`, pentru cunoscu]i: nea Benic`.

Nea Benic` nu este [oferul lui Bill Gates, ci al primarului Sighi[oarei, D`ne[an. Nea Benic` este un fel de interfa]`, \n]elege]i ce vre]i din asta, fiindc` emisiunea noastr` s-a \ncheiat deja, la revedere, doamn`, v` mul]umim \nc` o dat` c` a]i acceptat invita]ia noastr` publicitate!

Villo tempore

Sim] monstruos [i Duv`z dublu


S`pt`m\na trecut`, joi noaptea mai precis, mai mul]i pesedi[ti de la v\rf, printre care Bogdan Niculescu Duv`z [i Alexandru Sassu, au cobor\t \n discoteca din subsolul hotelului Sinaia. Din plictiseal`, \n toiul programului de bluzuri, c\]iva dintre pesedi[tii discotecari au vrut s` m`soare viteza cu care corpul lor solid se poate scufunda \ntr-un lichid mai scump din ramura whisky. F`r` a beneficia de consilierea lui nea Nicu V`c`roiu, aflat \n acele momente critice \n cu totul alte subsoluri, petrec`re]ii au reu[it s` se men]in` nu numai deasupra nivelului de plutire, ci [i, spre cinstea lor, deasupra meselor. Not` discordant` a f`cut Duv`z, posesor, la PSD, al func]iei de purt`tor de cuv\nt [i, de la un anumit gramaj \n sus, de cuvinte u[or \mpleticite. Martorii oculari sus]in c` nu-i at\t vina lui Duv`z, c\t a scaunului pe care acesta a [ezut: obi[nuit cu regimuri mai bl\nde, scaunul a cedat [i a cr`pat \n dou`. Semn c` nici m`car \n PSD nimeni nu e mai presus de legile gravita]iei [i ale echilibristicii.

v`zut de multe ori chiar [i pe Cimino [i Samir, capii lumii interlope din Craiova, b`t\nd respectuo[i la u[a lui Arabu [i intr\nd s` stea de vorb`. Poate... ca s` \l ating` cu ceva, cu o floare, cu o pr`jitur`. Primul, Pisic`, e director general, al doilea, Iordache, e director economic [i Arabu e director comercial. Ei i-au cump`rat casa St`noaiei cu 100.000 de parai. |ntr-o Romnie normal`, s` prime[ti vizitele lui Samir [i Cimino ar putea fi privit cu ochi r`i, \n primul r\nd de c`tre poli]ie. Nici s` cumperi computere de sute de milioane de lei f`r` licita]ie, cum s-a \nt\mplat \n 2002, nu ar fi privit cu ochi buni. P\n` [i afacerea sigiliilor de plumb, unde au zburat din bugetul sucursalei mai mult de 1 miliard [i jum`tate de lei, ar p`rea suspect`. At\ta doar c` cei trei [tiu s` fac` gesturi frumoase, a[a cum numai oamenii adev`ra]i

pentru c` r`m`seser` jaluzele [i mochete destule, meseria[ii s-au dus [i la [eful Serviciului economic \n birou, unde au repetat opera]iunea. Nu v` vine s` pl\nge]i? Partidul PECOlogist

La Giurgiu se caut` lectori de contoare


Dup` ce a scos contoarele din apartamente [i le-a instalat pe holurile blocurilor, filiala de distribu]ie a curentului, Buleftrica S.A. din Giurgiu, s-a confruntat cu o nou` dificultate. A[adar curentul curgea la priz`, prin blocuri oamenii foloseau tot felul de aparate de combatere a gerului, deci era cald pentru Buleftrica, [i totu[i lipseau intelectualii care s` citeasc` noile contoare. S-a studiat, s-a cercetat [i dintr-o dat` s-au aprins becurile \n mintea celor care decid.

Whisky alpin

Mai am un singur budoar: Nu mai turna la presar


La ]igara de dup` ultimul num`r al Academiei Ca]avencu de anul trecut, \n care s-a povestit despre idila ei cu t\n`rul pesedist Gabriel Vlase, doamnei Oana Chelaru, pre[edinta Casei Jude]ene a Asigur`rilor de S`n`tate Bac`u, i-a venit o idee care nou` ni se pare cel pu]in orgasmic`. A str\ns to]i salaria]ii Casei \ntr-o \nc`pere, a \nchis u[ile [i... [i ce crede]i c-a f`cut? S-a dezbr`cat! |ns`, din p`cate pentru a[tept`rile noastre de oameni ne\nsura]i, s-a dezbr`cat doar de caracter, sf`tuindu-[i angaja]ii s` nu mai flirteze cu presa pentru c`, auzi, fato, toate se r`sfr\ng asupra mea [i asupra partidului meu! P`i, se poate, drag`, s` afle presa a[a minun`]ii tocmai acum, c\nd partidul nostru, al meu [i-al lui G`bi]u, trebuie s` c\[tige alegerile?! Voi nu [tia]i, m`i, fetelor na, iar m` apuc` b\zd\cii c` datoria angaja]ilor e s`-[i sprijine partidul [i [efii [i la bine, [i la... mmm, ce bine?!

Asigur`rile de S`n`tate [i virtute

Premiul Oscar pentru popolaritate


S`pt`mna trecut`, cu ocazia unei transmisii televizate pentru romnii din afara ]`rii, Adrian N`stase a trecut la capitolul realiz`rilor guvernamentale [i faptul c` n Romnia s-a filmat Cold Mountain, film care candideaz` la cteva Oscaruri. Modestul premier a uitat s` spun`, de pild`, c` tot n timpul mandatului s`u a mai existat o mare realizare: a fost prins Saddam. Desigur, dac` romnii votau PSD [i n 96, atunci printre realiz`ri s-ar fi num`rat [i eclipsa, fenomen de care [i-au b`tut joc ]`r`ni[tii, ]inndu-ne n ntuneric pn` [i n timpul zilei! CincinAl Pacino

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Anacronica TV
CNA cea de tain`
Mi-era o foame joi sear` c\nd am ajuns acas` de nu v` spun... Deschid frigiderul: gol! Deschid televizorul: pe Antena 1, la Tuc` Show \n studio, un senvi[ baban! Pe de-o parte st`tea una bucat` halc` de slan` afumat` de B\rca apar]in\nd senatorului Adrian P`unescu, de cealalt` parte pastrama de berbecu] t\n`r a lui Ralu Filip. Pas`mite P`unescului i se umflase mu[chiule]ul \n calitate de pre[edinte al Comisiei de Cultur`. {i acum mi-l tr`gea la pro]ap isp`[itor pe Ralu Filip care-i interzisese calitatea de realizator de emisiuni pe teve. Tuc` nu se b`ga fiind pe post de garnitur` cu m`m`ligu]`. Pe parcurs s-au mai servit a[a: gogonele picante Las c` nici nu f`cea]i audien]`, domle! Avea]i un scremut 0,5 rating!, Ralu Filip, respectiv, fudulii de porc mistre] r`nit S\nte]i ni[te bestii mici de ser`! Ba nu, rectific, nu de ser`, ci de gr`din`!, Adrian P`unescu.

trampa [i ecranul
5 Am observat, din genericul de final al emisiunilor de la Realitatea TV, c` machiajul [i coafura s\nt realizate de Igiena. V` pute]i imagina c` o firm` de machiaj care se nume[te Igiena are ca filozofie nu at\t un look pl`cut, c\t o deparazitare temeinic`. 5 {tim cu to]ii c`, dup` miezul nop]ii, exist` reclama aia la linii fierbin]i cu Nico, fata aia care se freac` \n chilo]i cu un celular, dup` care \l scoate de acolo, se uit` la el [i ne z\mbe[te erotic. Ca fost specialist \n celulare, am o singur` explica]ie: degeaba o sun`m pe Nico, pentru c` ea ]ine telefonul pe vibra]ii \n chilo]i [i nu o s` ne r`spund` niciodat`. 5 Am v`zut-o de cur\nd pe Oana S\rbu, f`c\nd playback pe Ani de liceu. S\nt dezam`git: au trecut vreo dou`j de ani de c\nd a c\ntat prima oar` melodia asta, [i tot n-a \nv`]at s` o interpreteze live... 5 Apropo de lumea Occidentului, unde nivelul de civiliza]ie [i de political correctness e sus de tot: la CNN este o prezentatoare de vreme at\t de corpolent` \nc\t acoper` c\nd tot vestul, c\nd tot estul Europei. S` dea, domle, Africa mai spre dreapta c\nd intr` ea \n cadru, c` oricum nu m` intereseaz` dac` ninge \n Oceanul Atlantic. 5 Atomic TV a difuzat ultimul videoclip al lui Fizz, care militeaz` \n continuare \n favoarea hainelor de blan` scumpe, c`lcate cu ma[ini [i mai scumpe. Fizz ne ia la mi[to zic\nd: c\nd nu aveai fix \n cas` eu vorbeam la celular. Dac` Fizz zice c` a fost primul care a vorbit la mobil, e cel mai probabil c` vorbea singur. Cam ca acuma, doar c` pe vremea aia nu avea blan`, c` blocase banii \n celular. 5 Ca de obicei, mai trebuie s` zic ceva despre canalul porno codat pe care \l ascult la televizor. Ultima descoperire pe care am f`cut-o este c` pot s` \mi dau seama c\t se mi[c` actorul spre actri]`. E simplu. Jum`tate de ecran are linii gri [i jum`tate de ecran are linii albe. Trebuie doar s` m` uit s` v`d c\t de repede lovesc liniile gri \n cele albe. Iar dac` apar linii negre, e clar. Actorul a adus un prieten. 5 S\mb`t` diminea]`, la matinalul de la Realitatea TV, Nikita, femeia cu suflet de b`rbat, ne anun]a c`, \n cur\nd, va boxa cu o femeie pugilist`, \ntr-un meci pe via]` [i pe moarte! Seara, la {tirile PRO TV de la ora 19,00, a ap`rut [i challenger-ul Nikitei, care a ]inut s`-i transmit`: Vreau s`-i transmit Nikitei s` se uite bine \n oglind`, c`, dup` meci, n-o s` se mai recunoasc`. De ce? Pentru c-o s`-i sparg fa]a!. Dar oare cum ar fi sunat amenin]`rile fetei la {tirile de la ora 17? Nici nu vreau s` m` g\ndesc ce ne-ar fi auzit urechile: cum o s`-i m`n\nce fica]ii Nikitei, c-o s`-i dea bor[ul pe nas, o s-o calce cu ma[ina, o s` dea cu trenul peste ea [i, ca lovitur` de gra]ie, o s` pun` doi copii minori s-o violeze [i s`-i fure butelia. 5 Constantin Cojocaru, zis Pisica [i Pasaris al Romniei, a fost nu numai capturat, dar [i \mpu[cat de dou` ori, \n v\ltoarea evenimentelor. La Observator, duminic` sear`, reporterii Antenei 1 i-au luat un interviu \n exclusivitate, pe patul de spital. Cu aceast` ocazie, Pisica a ]inut s` precizeze: }in s` felicit poli]ia romn`, c` m-a prins, e cea mai de[teapt` poli]ie!. Totu[i, de la un infractor de talia lu Pisic`, m` a[teptam la ceva de genu: Poli]ia romn` e cea mai poli]ie de[teapt`! Crede]i-m`, am \mpu[cat eu vreo [apte caralii foarte inteligen]i, care \nv\rteau de-o ma[in`, \ncerc\nd s` pun` bec la girofar, [i i-am \nv`]at minte!. 5 Iar am v`zut pe B1 TV reclama aia la Alexandrion, cu Monica B\rl`deanu. Numai c`, de data asta, tocmai citeam, \n nu [tiu ce revist`, o [tire despre cum [i-a schimbat Monica ma[ina [i acum conduce un am`r\t de Renault Mgane Cabrio. {i, normal, m-am \ntrebat de ce dracu cea mai sexy femeie din Romnia nu posed` vreun X5 cu televizor [i jacuzzi sau Meleu cu reactor turbodiesel de la NASA. Poate c` a[teapt` s` fie distribuit` [i-n reclama la coniacul Unirea [i s`-i ia Bobby o basculant` Ferrari decapotabil`, ca s` \ncurce circula]ia pe Calea Victoriei. 5 A ap`rut Sorin Ovidiu B`lan \ntr-un promo la Antena 1, \n care zice c` se \ntoarce [i va realiza un program de [tiri sub genericul Brigada mobil`, \n colaborare cu Zahare[tii de la ora cinci. Sincer, cred c` [i mie, [i Andreei ni se f`cuse dor s`-l vedem pe B`lan cum umple camera de scuipat c\nd zice }ine]i aproape! [i-i bag`-n sperie]i pe infractori c\nd ridic` m\inile ca s` le arate c\te pistoale [i c\te bl`nuri ]ine la subra].

{efu, am un reportaj de dezv`luire la unul care rupea chitan]e false la medici [i le f`cea publicitate mascat`. |n plus, lua tot felul de [p`gi [i are o colec]ie de pantofi primi]i... ceva de groaz`! Partea nasoal` e c` lucreaz` \n televiziune [i prezint` {tirile cu nevast`-sa \n tur` la noi. Ce ordona]i cu plutonierul Zaharescu? |l demasc`m sau \l avans`m?

tunul catodic

Ralu Paris-Dakkar

Frate-frate, da televiziunea-i pe bani


Economia de pia]` a concretizat, pe l\ng` mega-televiziunile publice [i marile afaceri media, [i televiziunile mici, de familie, sau mai bine zis \ntre fra]i, alipite c\te unei fabrici sau unui lan] de hoteluri. Ast`zi vom pune fa]` \n fa]` dou` cazuri, dou` modele diferite de autopromovare: B1 TV [i, mai nou, Na]ional TV. B1 este discret`. Singurele momente \n care te-ai prins c` e vorba de P`une[ti s\nt atunci c\nd o vezi pe B\rl`deanu cum \[i d` aere de Nababbo sau c\nd defuncta Fat` de la miezul nop]ii sp`la geamurile de la Intercontinental. La Na]ional TV, este cu totul altceva. Singurele reclame, dup` at\tea luni de emisie, recomand` vodca firmei, chipsurile firmei [i, mai nou, berea firmei. Ca motto, B1 zice: S\ntem \mpreun` pe Calea Victoriei (asta poate s` o zic` [i magazinul Muzica). Na]ional TV nu are un motto, \ns` dac` ar fi s` dea o replic` gen B1, \n mod cert ea ar fi: S\ntem \mpreun` \n toate barurile [i supermarketurile din Romnia.

Generalul Voiculescu cobor\nd nivelul discu]iei la fraude mici pentru a sta de vorb` cu Gardianul Ovidiu B`lan re\ntors \n garnizoana Antenei 1
5 |n condi]iile \n care vineri diminea]` m-am uitat la televizor, am v`zut mare parte din emisiunea 100%, \n condi]iile \n care era reluarea ei la Realitatea TV. Invitatul lui Robert Turcescu era Ovidiu Grecea, \n condi]iile \n care Ovidiu Grecea \[i \ncepea r`spunsurile exact a[a: \n condi]iile \n care. 5 Vineri sear` m` uit \n program: pe Antena 1 |nger [i demon cu De Niro [i Micky Rourke. Hai, d`-m` dracu! Pe-`sta chiar nu-l [tiam. C\nd colo, ce s` fie? Angel Heart, `la pe care l-au mai dat deja de o sut` de ori pe Antena 1. Cu detectivul particular angajat de Lucifer s` se g`seasc` pe sine \nsu[i. Bun` idee, asta s` le schimbi titlurile. Abia a[tept s` v`d nout`]ile: Dumbrava nemaipomenit` cu Lizuca [i Patrocle, Ursul indus \n eroare de vulpe [i Frumoasa din P`durea a]ipit`. 5 Cred c` deja v-a]i prins c` la rubricile Meteo, indiferent de starea vremii, apar tot felul de prezentatoare estivale care te mbie cu gnduri de plaj`. Pe B1 TV ns` e un tip urt, scuz`-m`, b`trne, dar acum asta e, cu ochelari, care vorbe[te furtunos [i concureaz` cu alde P`s`rina [i Nadira. Oare nu e posibil s` o transfere nababii pe Gabriela Cristea de la emisiunea aia nou` despre fotbal la Meteo? Mie tipa mi pare a fi o combina]ie Meteo reu[it`, un fel de amestec ntre nordul Nadirei pe unde bate vntul [i sudul P`s`rinei unde e o c`ldur````` 5 PRO TV a programat s`pt`m\na asta filmul Infernul alb \n care e vorba de o avalan[`. M` \ntreb dac` promo-urile au \nceput \nainte sau dup` avalan[a care a omor\t 5 oameni. Dup` afacerea cu fata care [i-a omor\t colega de [coal` inspirat` tot dintr-un promo al PRO TV-ului, m` \ntreb dac` nu cumva avalan[ei i-a venit ideea tot pentru c` se uitase la promourile PRO TV-ului la Infernul alb. 5 L-am v`zut pe Dalai Lama \ntr-un interviu pe PAX TV. La un moment dat mi s-a p`rut c` v`d pe bra]ul drept semnul `la rotund de vaccin care se face \n copil`rie. Cred c` [i Iisus, dac` tr`ia azi, \l duceau p`rin]ii s`-i scoat` amigdalele. 5 Ca s` aud` toat` lumea de ultima lor g`selni]`, b`t`ile din K1, PRO TV-ul \i \ntreab`, la [tirile sportive, pe mai to]i fotbali[tii: te-ai lupta \n K1, cu cine, cum, de ce sau de ce nu? La a[a o promovare agresiv` ne a[tept`m ca la o conferin]` de pres` s` auzim: Domnule Jonathan Scheele, cu cine din K1 v-ar pl`cea s` lupta]i? Pe N`stase nu cred c` au curaj s`-l \ntrebe, c` se las` cu K1 chiar acolo. 5 M` num`r [i eu printre cei 150 de milioane de oameni care s-au uitat la finala campionatului american de fotbal. Bine\n]eles c` n-am \n]eles nimic, \n afar` de faptul c` jucau echipele CAR [i NE, dup` cum scria \n col]ul din st\nga sus al ecranului. Noroc c` meciul (transmis de TV Sport) a fost comentat de ni[te oameni care se pricepeau: doi comentatori sportivi [i, invitatul de onoare, Florian Pitti[. Ca prezentator la Teleenciclopedia, Mo]u mi s-a p`rut cel mai competent din toat` ga[ca [i cel mai nimerit s` vorbeasc` despre c`[tile alea de gladiator [i istoria antic` a Americii, c\nd 30 de secunde de publicitate la Superbawl costau numai 45.000 de dolari. 5 M` g\ndesc c` ar fi cazul de-acum s` \mi cump`r [i eu televizor. Vecinul la care m` duceam s` v`d Teo Show s-a operat de apendicit` [i au ap`rut ceva complica]ii, vecina la care vedeam {tirile de la ora 17 s-a m`ritat cu un negru, iar fosta mea iubit`, unde mergeam s` m` uit la Iart`-m` [i Din dragoste, [i-a luat c\ine. E clar, \mi iau televizor abia a[tept. 5 Costin M`rculescu [i-a scos videoclip \n care el c\nt`, iar modelele lui minore \[i arat` co[urile. Mai trebuie s` se apuce [i Nicu Ghear` de c\ntat [i s` fie acompaniat de fetele lui [i de o list` de pre]uri care s` curg` \n josul ecranului.

Calea Pictoriei

Evadarea lui Papion


S-a f`cut vremea s` vin` Ion Dol`nescu la Teo. Cel mai popular deputat a venit tocmai din Parlament ca s` ne \nc\nte urechile cu c\ntul s`u televizat. La melodiile de dor [i jale interpretate live, s-a asortat perfect papionul tricolor \n cel mai pur stil Romnia Mare. Se pare c` nici m`car tricolorul nu l-a mai suportat pe senator [i i-a s`rit la beregat`. Papion Dol`nescu

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Loc de retrocedat cu capul Cine mai trage Joi]ele la CEDO


imobile. Cum e posibil ca tot el s` reprezinte statul romn la CEDO?! Ca s` vede]i ce justi]iar sadea este, v` ar`t`m un caz n care domnul procuror general a sprijinit comiterea unui abuz. Este vorba de imobilul din strada 13 Decembrie nr. 2, din G`e[ti, unde comuni[tii au instalat Parchetul de pe lng` Judec`toria G`e[ti. Imobilul a fost confiscat f`r` titlu de proprietate n 1949 [i de drept trebuia restituit proprietarilor, familiei Stoenescu. Pe motiv c` n cas` func]ioneaz` Parchetul, adic` Justi]ia romn`, procurorul general Joi]a T`nase sus]ine neretrocedarea imobilului. Adic` o injusti]ie pe motive de Justi]ie! Apoi, ca s` nu ajung` la Strasbourg t`r`[enia lui Joi]a, Guvernul Romniei, prin reprezentan]ii s`i, Bogdan Aurescu [i Roxana Rizoiu, a ncercat s`-i conving` pe proprietari s` renun]e la plngerea trimis` la CEDO, oferindu-le un bac[i[ de 5.000 de euro. De unde s\nt banii respectivi?! Binen]eles c` nu din salariul de consilier CEDO al lui Joi]a T`nase, ci din bugetul statului. Din fondul de machiaj electoral al Guvernului N`stase. Biroul de Investiga]ii

Un apropiat al Puterii face afaceri imobiliare cu persoane decedate


C` Romnia pierde procese la Strasbourg, desigur, e o pat` pentru clasa conduc`toare. Dar cnd s\nt date desp`gubiri de sute de mii de dolari, asta ne afecteaz` [i pe noi, clasa pl`titoare. V` prezent`m un viitor caz de la Strasbourg n caz c` Justi]ia romn` se mi[c` gre[it, ca pn` acum. Iat` cronologia unui abuz. n 1934, Grard J. Duqu a cump`rat proprietatea din strada Popa Nan 123 A. n 1946, ambii mo[tenitori (nepo]i de fiu) p`r`sesc n mod oficial Romnia pentru a-[i continua studiile n Belgia, ]ara de origine a familiei. n 1953, statul romn preia imobilul [i l d` n folosin]` ILL Bucure[ti. n 1992, Grard Vincent Duqu decide s` se ntoarc` n Romnia, stabilindu-se la Ploie[ti. Ca mo[tenitor, ncepe investiga]iile pentru a recupera proprietatea na]ionalizat`. Pn` aici totul este ca n alte sute de cazuri. Numai c`, surpriz`, imobilul revendicat este g`sit demolat par]ial, cu un alt imobil, nou, construit pe teren. Proprietarul este domnul Gheorghe R`ileanu care sus]ine, cu acte, c` ar fi cump`rat imobilul de la o ter]` persoan` care, la rndul ei, l-a cump`rat de la Grard J. Duqu n 1966. Adic` la 10 ani dup` moartea acestuia! Falsul [i uzul

Drag` CEDO, n curtea lu matale s-a aciuat de ceva timp o lighioan` de stirpe romneasc`, care vrea s`-[i bage coada n procesele intentate statului romn de fo[tii proprietari de imobile, deposeda]i de comuni[ti. Numele animalului este Joi]a T`nase [i func]ioneaz` cu titlul de consilier la nalta voastr` poart`. Ocoli]i-l ct de mult pute]i, excluzndu-l chiar din Curtea Dreptu-

rilor Omului, pentru c` are un trecut plin de bube [i sufer` acut de febr` ro[ie. V` poate infesta cu un microb periculos, r`spndit de nsu[i Ion Iliescu! La indica]ia Bunicu]ei, T`nase Joi]a a f`cut s` apar` cele mai multe procese mpotriva Romniei la Strasbourg, dictnd, n calitate de procuror general al Romniei, aberantele recursuri n anulare mpotriva fo[tilor proprietari de

de fals fiind evidente, domnul Grard Vincent Duqu cere instan]elor s` rezolve situa]ia. Cu toate acestea, dosarul, destul de serios, cu toate cele necesare, face drumuri de la Poli]ie la Procuratur`, pierzndu-i-se urma desigur, pentru a t`r`g`na decizia [i pentru a-i da domnului R`ileanu, un apropiat al Puterii,

timp s` se fofileze. n aceast` ac]iune de recuperare, mo[tenitorul legal a cheltuit peste 50.000 de euro cu avoca]i, expertize [i taxe de timbru. To]i ace[ti bani [i mul]i al]ii ne vor fi sco[i nou` din buzunar pentru c`, la Strasbourg, totu[i, domnul R`ileanu nu are nici o pil`!

Ioan T. MORAR

culta noastr` cea de toate zilele


Mihal] Vitregia istoriei, istoria meschin`riei
E greu ca un ministru s` descurce ce-a \mb\rligat istoria. Dar [i mai greu e s` dez\mb\rligi cea \ncurcat cre[tin`tatea la Mihal]. Acolo, ministrul R`zvan Theodorescu s-a implicat personal. Iat` ce ne-a declarat: L`ca[ul acela a trecut samavolnic de la greco-catolici la ortodoc[i. Un sacrilegiu. Dup` at\ta timp, greco-catolicii au zis: biserica ta e a mea. Ortodoc[ii zic: A fost a ta, acum e a mea. Noi s\ntem cei numero[i. La Mihal] m-am implicat, cu acceptul ierarhilor, [i am rezolvat cazul, d\ndu-le bani greco-catolicilor s`-[i construiasc` o biseric`. P\n` la sf\r[itul acestui an se vor da 6 miliarde. Ei s\nt mul]umi]i! E dificil, dar chestia asta nu poate fi rezolvat` cur\nd!. Acesta e titlul lui de glorie. Dar cum comunismul a am\nat c\t a putut traiul oamenilor, de ce s` nu defaz`m [i noi, un pic, azi, c\t s\ntem la putere? Iat` Mihal]ul preotului greco-catolic Petru St\nea: Lucrurile a[a au stat p\n` \ntr-un punct. Noi, pe baza spuselor ministrului, am vorbit cu un om din Mihal] s` ne dea p`m\ntul lui pe 500 de milioane. Am a[teptat banii. N-au venit. Dar au venit bani ortodoc[ilor. Preotul ortodox a luat banii [i a cump`rat terenul tocmit de noi. A dat 700 de milioane. De sub nasul nostru, dup` ce noi am tratat toate detaliile. Pentru ce-i trebuia preotului ortodox acest teren? Pentru a doua cas` parohial`! Cas` de care nu s-a apucat. Fiindc` iar a[tepta bani. Banii no[tri nu au venit dec\t, \n parte, \n decembrie. Dar s` ne uit`m pu]in pe Monitorul Oficial. C\t a dat ministrul Theodorescu ortodoc[ilor? 5 miliarde! Pentru ce? Continuare lucr`ri capel`. C\t d` acela[i ministru greco-catolicilor? Dou` sute de milioane. Cum e mai bine: s` ]i se fure biserica sau s` fii dus cu z`h`relul? Dac` e s` spui c` nu s\nt bani, nu e adev`rat. Ortodoc[ilor de ce le-a dat at\ta b`net? La ei s\nt cele dou` biserici str`mo[e[ti. Ale noastre!. Cred c` istoria, marea istorie, nu este a cui o face. Ci a cui o face haioas`. Eugen ISTODOR

N`stase ar vrea s-o \mbulineze pu]in


Premierul s-a r`stit mai alalt`ieri la conducerea CNA \ntruc\t, a observat d\nsul \ntr-o diminea]` la televizorul dreapta spate din BMW-ul de serviciu, filmele care se difuzeaz` seara cu bulina AP s\nt reluate [i a doua zi, c\nd p`rin]ii s\nt la serviciu [i n-au cum s`-[i mai dea sau, din contr`, s`-[i ia acordul. Neobi[nuit cu sistemul CNA, N`stase ar vrea poate s` impun` publicului propriul s`u sistem de la PSD: ac]iunile, thriller-urile financiare sau western-urile din teritoriu care nu au afi[at simbolul AP, adic` acordul premierului, intr` automat sub inciden]a bulinei 12, 16 sau chiar 18 ani de \nchisoare.

CNA Galilei

10

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

oficina cea de tain`

poli]ia presei Un sondaj de opinie din O Lie [i una de nop]i

Crimele de la Abator sunt f`cute de b`c`nie


Suplimentul Aldine al Romniei libere din 30 ianuarie a.c. a avut darul s` ne lase f`r` suflare, cu o declara]ie [ocant`. Exact a[a se intituleaz` m`rturia lui Constantin D`r`[teanu, un bt de 90 de ani, strecurat` cu un curaj nebun \n pagina 3, de redactorul coordonator Mihai Creang`. Ce declar` btul? C` \n ianuarie 1941, \n timpul rebeliunii legionare, a v`zut mai multe cadavre atrnate \n crlige la Abatorul Bucure[ti. C` a intrat \n vorb` cu un oarecare Stoica Vasile [i l-a \ntrebat cine sunt mor]ii. {i nea Vasile i-a zis: Nu sunt jidani, domnule, sunt legionari \mpu[ca]i de Antonescu, iar jidanii de la Abator, prin oamenii lor de \ncredere, i-au trt din strad` \n Abator, i-au atrnat \n cinghele [i zic despre ei c` sunt jidani. Ca s` dea [i mai mult` autenticitate declara]iei sale, mo[ D`r`[teanu mai adaug`: Fac men]iunea c` la data aceea Abatorul era o societate administrat` [i controlat` de evrei. Acest fals ordinar a fost g`zduit, repet, de Romnia liber` [i r`stoarn` tot ce [tim despre Holocaust [i crimele de la Abator, justificnd pozi]ia antisemi]ilor Corneliu Vadim Tudor, Ion Coja [i Dumitru Buzatu. De altfel, mo[ D`r`[teanu men]ioneaz` c` a luat leg`tura cu profesorul Ion Coja, pe 20 decembrie 2003, [i i-a relatat cele de mai sus. Iat` c` Romnia Mare n-a r`mas fat` b`trn`, cum se credea, [i s-a logodit la Abator cu Romnia liber`. Cornel IVANCIUC

Ministrul Srbu s-a ales cu ceva semne de \ntrebare pe scrot


A[adar, ministrul Ilie Srbu a ie[it din spital. Externarea a fost celebrat` prin apari]ia \n pres`, probabil pe banii ministerului, a unui text \n care demnitarul \mpu[cat \ntre picioare mul]ume[te medicilor, asistentelor, prietenilor [i, dac` insista, \i punea la socoteal` [i pe portari, pe v\nz`torii de semin]e sau pe b`ie]ii cu alba-neagra din fa]a spitalului. Misterul intr`rii \n spital, \n schimb, a fost tratat cu t`cere sau expediat cu o tactic` modern`, de tip Ciocu mic!, elaborat` pe genunchi de strategii partidului. Au zis doar c` arma lui Ilie Srbu s-a ag`]at de copac, a c`zut ca o c`scat` ce era [i s-a desc`rcat ca proasta-n t\rg. Firma care import` pu[tile Beretta nu a halit, \ns`, versiunea servit` de ministru, motiv pentru care a dezv`luit, prin intermediul Ziarului de Ia[i, unele aspecte legate de n`ravurile acestor arme. Pe scurt: astfel de incidente s\nt total excluse la modelele noi de arm`; \n cazul \n care arma s-ar fi desc`rcat de la distan]a de care vorbe[te ministrul, rana ar fi sem`nat mai degrab` cu una produs` de glon]; ca s` ias` o ran` de 80 de centimetri p`tra]i trebuia s` se trag` de la cel pu]in 10 metri distan]` de scrotul lui Srbu. Dar b`nuim c` nu mai au sens acum toate aceste considera]ii, c`ci m\ine-poim\ine se duce iarna, iar ]ara a[teapt` de la ministrul Agriculturii chestiuni mult mai importante, cum ar fi \ns`m\n]`rile de prim`var`!

Dragii mei, am venit la Romania ca s` ajut ]ara mea, m`i! Vreau s` ajut economic la Romania cu: baloane cu Vota]i Lia Roberts! [i dolari, mul]i dolari, c\te 2 dolari pe zi pentru lipitorii de afi[! V` iubesc, m`i, vota]i-m` pe Adrian N`stase pentru prezident, m`i! Lia Roberts, o candidat` la pre[edin]ie care se apropie de marja de inducere \n eroare de 3-5% din electoratul feminin de la ora[
A ap`rut \n Romnia un meteorit ridicol. Lia Roberts. |n cele 4-5 apari]ii publice radio-TV americanca produs` \n laboratoarele pensionarilor serviciilor de informa]ii externe n-a reu[it s` propun` dect cteva flapsuri cu pene, arogan]` f`r` suport [i opacitate (la majoritatea \ntreb`rilor unui reporter de la BBC, Lia a r`spuns cu nu r`spund sau c` nu pot s` v` dezv`lui acum sau nu pot s` dau \n vileag). Transparen]a r`spunsurilor d` \n vileag un singur lucru: stilul Virgil M`gureanu, genial strateg al campaniilor electorale autohtone, promotor al magistralei cariere de candidat a lui Marian Munteanu \n 2000. Ei bine, cum orice strategie securist` mizeaz` pe o manipulare masiv` a poporului fl`mnd de experien]e gen Caritas, FNI sau Ion Iliescu, ne-am pomenit smb`t`, \n Jurnalul Na]ional, cu o pagin` 1 plin` de Lia Roberts despre care se scrie c` se bucur` de 10% din op]iunile electoratului, informa]ia provenind dintr-un sondaj CURS. |n ce ne prive[te, credem c` sursa citat` are un S \n plus. Nici un sociolog normal nu ar \nghi]i o asemenea abera]ie (10% procente de sus]inere pentru o para[ut`, scuze, o doamn` para[utat` \n urm` cu cteva zile). Iar ca hazul s` ating` cotele romne[ti, \n acela[i ziar este citat un sondaj IMAS, realizat \n acela[i interval de timp ca presupusul sondaj CURS, cu diferen]a c`, \n cercetarea IMAS, Lia Roberts nu exist`. Fra]ilor, astea-s maniere de anii 90; de ce nu \ncerca]i cu dormi lini[tit, M`gureanu voteaz` pentru tine. M`car formula asta a fost deja testat` pe fraieri.

Se debran[eaz` P`m\ntul de la termoficare?


foarte interesant s` se mai spun` ni[te lucruri. De pild`: unde-s oamenii `ia care s` stea pe afar` la -260C? Sau ce diferen]` mai este pentru un om \ntre un infinit de grade Celsius sub zero [i -510C. De[i, la drept vorbind, un pesedist cu obrazul gros cred c` rezist`. Alexandru V~RZARU

Dac` \n dou` localit`]i termometrele arat` -260C, \n acea localitate \n care sufl` [i v\ntul cu 70 de kilometri pe or` oamenii care au curajul s` se aventureze afar` din cas` vor sim]i frigul de parc` ar fi -510C. Aceast` fraz` putea fi citit` \n Evenimentul zilei de miercuri \ntr-un articol interesant intitulat Formula criv`]ului. Genul de articol care te face curios [i nu te satisface fiindc` nu spune Mircea TOMA totul. Pentru mine ar fi fost

Beretta Gratis

Ghici cine vine de la Chin`


senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Adrian N`stase a spus c` unul din proiectele Guvernului pentru acest an este transformarea Romniei \ntr-o destina]ie turistic` pentru China. Evident c` nu puteam trece peste aceast` provocare f`r` un vot mic (max. 1,60 m). Anima]i de ideea c`, dac` planul se va realiza, ne vom transforma din mul]i, dar pro[ti \n exagerat de mul]i, dar la fel de pro[ti, am votat: e bine sau nu e bine s` vin` chinezii peste noi? cunoa[te-o dintr-un miliard, un treia. Astfel, dac` vor veni chimiliard dou` sute de milioane [i nezii s`-[i petreac` vacan]ele \n Romnia, romnii ar putea merceva. ge, la r\ndul lor, s` [i le petreac` Ioan T. MORAR \n Burkina Faso, burkinezii faso Eu s\nt de acord cu invazia de \n Mongolia, mongolii \n Togo, turi[ti chinezi n Romnia pen- togolezii \n Uzbekistan, uzbecii tru c` mi place turismul. Numai \n Trinidad-Tobago, trinidad-tos` nu soseasc` mai mul]i dect bagii \n Albania, albanezii \n putem primi. De[i, v` da]i seama, Papua-Noua Guinee, papua[ii dac` ne-am dubla popula]ia [i fie- nouaguineezi \n Republica Molcare romn cu chef de munc` re- dova, moldovenii \n Coasta de dus ar fi nso]it de un chinez har- Filde[, coastadefilde[enii \n Laos, nic, poate c` s-ar mai urni tre- lao]ienii \n Capul Verde, capulburile [i n ]ara asta [i ar str`luci verzii \n Djibouti. {i tot a[a, p\n` totul de cur`]enie. {i ntr-o ]ar` c\nd se va umple harta de turi[ti curat` ar veni, cu siguran]`, [i tri[ti. turi[ti din alte ]`ri curate! Iulian T~NASE Drago[ MU{AT Nu, nu s\nt \mpotriva venirii S\nt de acord cu venirea chi- chinezilor. Chinezii s\nt at\t de nezilor, cu condi]ia s`-[i pl`teas- mici [i de galbeni [i de dr`g`la[i, c` serviciile \n ascu]itori chine- \nc\t s\nt clar \n favoarea venirii ze[ti. Astfel s-ar putea pune pe lor. A[ merge chiar [i mai departe picioare, \n sf\r[it, industria cu favorabilitatea asta [i a[ pronoastr` na]ional` de creioane pune ca fiecare familie din Rouria[e de la Bran! mnia s` adopte c\te un chinez. S`-i iubim pe chinezi a[a cum Dan STANCIU ne-ar iubi ei pechinezii. Ideea de a ne revigora turismul printr-o transfuzie de chinezi nu e chiar at\t de rea [i, dac` vom cugeta ni]el mai ad\nc asupra ei, vom b`ga de seam` c` ea ar putea crea, \n timp, un cir- Alexandru V~RZARU Chinezii s\nt [mecheri, cred cuit turistic interesant al lumii a

c` niciodat` chinezii nu or s` fac` turism. Chinezii fac afaceri sau trag ]epe. Chinezii v\nd papuci de carton. Am avut adida[i chineze[ti de vinilin \n clasa a opta [i mi s-au cr`pat \n 3 zile. O fat` care m` pl`cea atunci nu m-a mai pl`cut c\nd m-a v`zut cu adida[ii str`lucitori, nou-nou]i, dar cr`pa]i. Nu o s` vedem \n vecii vecilor chinezi f`c\nd trasee prin Retezat-Godeanu. Japonezi, da!

PENTRU
{tefan AGOPIAN Da, fiindc` chinezii s\nt micu]i [i m`n\nc` pu]in. Astfel, \ntr-un avion normal \ncap mai mul]i chinezi dec\t suedezi, s` zicem. La fel \n autocar. Pot fi caza]i c\te patru \n pat [i, cum vorbesc o limb` pe care nu o \n]elege nimeni, reclama]iile lor nu vor conta. Despre avantajul c` m`n\c` pu]in nu mai are rost s` argumentez. Fiind at\t de mici, chinezii care vor face turism \n Romnia pot primi ca bonus dreptul de a lua cu ei un alt chinez \n bagajul de m\n`. S\nt sigur c` nu vor rezista \n fa]a acestei oferte. Alexandru DU}U Chit c` ei s-au exprimat tran[ant \mpotriva turismului ridic\nd zidul chinezesc, a[ zice, ca ei, c` nu conteaz` ce culoare

are pisica dac` ne m`n\nc` to]i c\inii vagabonzi [i [obolanii. Dac` vin mul]i, o s` fiu [i eu printre cei mai \nal]i la discotec` la mare, numai s` nu m` trezesc iar, ca la Constitu]ie, c` voteaz` turi[tii, dac` tot i-a chemat N`stase. Marius BOR}EA S\nt categoric pentru invazia de turi[ti chinezi. Dar s\nt curios dac` vin p\n` aici pe biciclete sau iau avionul. {i, dac` iau avionul, vin ca oamenii sau se \nghesuie la bagaje? R`m\ne de v`zut. Cert e c` abia a[tept s` se umple Branul, Vama Veche, Monumentul Eroului Necunoscut, Muzeul Antipa [i Irish Pub-ul de la Unirii de chinezi. C\nd eram mic, am avut o ascu]itoare cu o chinezoaic` ce f`cea cu ochiul c\nd o \nclinai. E prima gagic` mi[to care mi-a f`cut cu ochiul. |n sf\r[it, am s-o \nt\lnesc! A[ re-

lor a[ prefera invitarea a cincizeci de mii de turi[ti francezi sau a dou`zeci [i cinci de mii de nem]i sau a zece mii de suedezi sau a selec]ionatei Australiei la rugby, a unei familii de extratere[tri sau a lui Bill Gates. Viorel MO}OC Din principiu, NU. Avem, oricum, o ]ar` suprapopulat` cu ni[te romni care beau ca ru[ii, fumeaz` c` turcii [i se poart` ca ]iganii. De ce s` ne mai \nghesuim [i cu c\teva milioane de C`t`lin MATEI turi[ti chinezi, care fac poze mai Eu votez contra. De ce? P`i, prost dec\t japonezii, vorbesc ens`-mi zic` [i mie cineva, dac` gleze[te mai stricat dec\t indienii [tie, un mare turist chinez, [i \mi [i au bani mai pu]ini dec\t araschimb p`rerea. bii? Alin IONESCU Votez cu NU deoarece mie mi-e fric` de chinezi. De mic m-a speriat mul]imea lor [i, pe vreamea r`celii dintre URSS [i China, c\nd circula prin fa]a blocului bancul `la cu tactica chinezeasc` de a inunda Rusia cu pipi, eram traumatizat de g\ndul c` viitura va ajunge [i la noi. Iar acum, \n cazul \n care vor veni la noi ca turi[ti, imagina]i-v` ce s-ar \nt\mpla dac` \i trece dintr-o dat`, pe to]i, s` mearg` la toalet`. Oribil. Daniel GOACE Nu prea s\nt pentru venirea celor o sut` de mii de turi[ti chinezi \n Romnia. De fapt, s\nt \mpotriv`. Sincer s` fiu, \n locul Gabriel DROGEANU Nu s\nt de acord s` se umple ]ara cu turi[ti chineze[ti. Va fi greu de controlat afluen]` real`. S\nt \n stare s` vin` to]i cu acela[i pa[aport, iar s`-i amprentezi la grani]` ar fi pierdere de timp, c`ci sigur ar ap`rea v\nz`torii de amprente false pe l\ng` angroul Europa. |n al doilea r\nd, anticipez de un excedent brusc de c`m`[i Braiconf chineze[ti, de covoare maramure[ene chineze[ti, de dolari americani chineze[ti, de manele chineze[ti sau de copii romni chineze[ti.

|MPOTRIV~

Darurile au fost aruncate

tupeu 2004 Guvernul a luat-o pe AROtur`


S\ntem acuza]i c` am cump`rat 100 de ARO-uri cu 44 de mii de dolari bucata, \n loc de 19.000. P`i, g\ndi]i-v` numai la ce op]ionale am pus pe ele! Deci, iconi]a de la oglind` ne-a costat 5.000 de dolari. Schimb`torul de viteze cu castel \ncrustat, din plastic veritabil 3.000 de dolari. Volan \mbr`cat cu blan` de iepure artificial 2.000 de dolari. E, faptul c` n-are airbag [i ABS ne-a mai costat 5.000 de dolari \n plus.

Ioan Rus, imaginea firmei Mercedes printre corup]ii din Romnia


Ziua ninge, noaptea ninge, \n rest, 6 din 49. Profit\nd de faptul c` poporul st` cu nasul \n buletinele de joc, sper\nd s` c\[tige cinstit \ntr-o s`pt`m\n` c\t fur` un parlamentar \ntr-o zi, Puterea \[i face de cap. |n timp ce poporul propune 8 milioane de variante la Loto, Guvernul propune una singur`: furatul. S`pt`m\na asta s-a furat nu cu sacul sau cu portbagajul, ci direct cu Ministerul. S` vedem: Locul I (3 puncte): Ministerul Administra]iei [i Internelor. MAI a achizi]ionat 103 ma[ini ARO pentru uzul propriu, pe care a dat c\te 44.000 de dolari de autoturism, \n condi]iile \n care cel mai scump ARO n-ar fi trebuit s` dep`[easc` \n mod normal 19.000 de dolari! Deci, se poate! Iat` avantajele unei industrii na]ionale puternice! Ce, or s` vin` `ia de la Mercedes s` ne \nve]e cum se fur` cu portbagajul de ARO \n spa]iul carpato-danubiano-pontic? Locul II (2 puncte): Ministerul Justi]iei. Ministerul Justi]iei condus de doamna Rodica St`noiu-Petrom s-a g\ndit [i a depus un proiect de lege prin care demnitarii s` nu mai fie obliga]i s`-[i declare cadourile primite \n carcase de porc sau damigene de vin, arde-o pe cum`tra! P`i, la at\ta porc [i vin, s` se dea o lege, s` se asculte obligatoriu [i manele, domle, c` at\ta i-a r`mas corup]iei nerezolvat de Guvernul N`stase! Locul III (1 punct): Regele Mihai. P`cat. P`cat de curajul `la din 44, din 45, 46 [i 47. P`cat de milionul `la de oameni care-au ie[it \n strad` s`-l vad` pe Rege \n 95. Ast`zi au ie[it un milion de comuni[ti s`-l vad` pe Rege cum \i d` un premiu lui N`stase [i Iliescu unul lu Rege, m\nca-]i-a[! P`cat de c`ile alea ferate ale lui Carol I, de Unirea lui Ferdinand [i de priapismul lui Carol al-II-lea. {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Adrian N`stase 2. Ion Iliescu 3. PSD

5 puncte 4 puncte 3 puncte

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Maria & Virgil Show


Maria: P`i, cum s\nt pl`ti]i tr`d`torii la servicii secrete? Vergilic`: La c\t ciripesc. Maria: Ciripesc de trei lei, at\ta \]i d`? Vergilic`: E, la asta se pune [i gradul, [i func]ia Maria: P`i, de asta s` [tii c` vrea s`-i recunoasc` Iliescu gradul. Ca s`-l pl`teasc` mai bine americanii. Vergilic`: P`i, da, dar dac`-i d` Iliescu gradul, trebuie s`-i dea [i vila, [i tablourile. Maria: P`i, n-a fugit cu tablourile? Vergilic`: Ba da, dar cred c` mai are. Maria: Deci, el vrea vila de ce? Vergilic`: S-o v\nd`, bre, s` aib` bani de \nmorm\ntare. E b`tr\n, se g\nde[te [i omul la cele sfinte. Maria: P`i, un om ca el, care a tr`dat, poate s` aib` Dumnezeu? Vergilic`: |i iart` Dumnezeu pe to]i, dar nu le pl`te[te \ntre]inerea! Maria: Ha, ha, ha, dar ce facem, r\dem de Dumnezeu? Vergilic`: Nu, de tartorul lui, Pacepa. Maria: Uite, s` fii spion [i s` stai ascuns nu e bine nu mai [tii ce vremuri s\nt afar` dar `sta o [ti ce mai e afar`? C` e \nchis de americani [i cred c` nu [tie. Vergilic`: P`i, [tie c` Romnia e liber`, c` s-a privatizat ce i-au spus americanii, ca s` nu-l enerveze Maria: Ce nevoie mai au de el? Vergilic`: |i [tie pe actualii tovar`[i [i prieteni. Plus c` vor s`-l mo[teneasc`, vor s`-i ia casa din ]ar`.

n marele [i inepuizabilul mers al istoriei, Maria intr` f`r` s` vrea. Un nume mare iese din umbr`: Pacepa. {i-l ia la \ntreb`ri. Vergilic`: Ce [tii tu, Mario? Maria: P`i, ce [tiu eu [tiu to]i oamenii acestui popor. Vergilic`: Ce [tii? {tiu c` Pacepa a fost [eful Securit`]ii lui Ceau[escu [i l-a tr`dat la americani [i de atunci st` acolo bine merci. E un erou? Maria: B`, Vergilic`, dac` ni s-ar da [i nou` drumul la documente, ar fi un erou, am vedea ce hram poart`, dar a[a nu [tiu ce este. Este un om care vrea [i el s` fie cineva [i \n ]ar` [i \n str`in`tate. Vergilic`: Nu e, Mario, la americani. Cred c` are bani s`-[i pl`teasc` \ntre]inerea.

Maria r`spunde

12

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

13

G`bi]` Drogeanu v` invit`


s` afla]i din textele de mai jos cum procedeaz` pesedi[tii boga]i pentru a hr`ni [i gura rudelor de la ]ar` sau a colegilor care s-au trezit mai t\rziu, unde \[i mai ]in demnitarii no[tri m`runtul din leaf`, ca s` nu se amestece cu banii din Elve]ia, [i cum \[i oblig` Vadim subordona]ii s`-i cumpere de bun`voie c`r]ile.

dosarele chi
prinderilor cu administra]ie special`. S\nt \n num`r de vreo sut` [i ceva [i \ncaseaz` \n medie cam 800 de coco pe lun`, ceea ce \nseamn` cam un milion de dolari pe an. |n batalionul sinecuri[tilor se zbenguie adev`rate mici celebrit`]i, oameni de cas` ai partidului, ling`i m`run]i ai premierului, rude de m\na a doua, generali, clovni sau pupincuri[ti pur [i simplu. Dac` ar fi dup` noi, am \ncepe cu Liviu Harbuz, doctorul de c\ini de la Europa FM [i consilierul premierului \n problema javrelor din Capital`, fost administrator special la ICCPAM Balote[ti de la 15.05.2002 p\n` la 16.04.2003. Dar nu \ncepem cu el, ci poate cu Gabriel Petri[or Peiu, un fost ]`r`nist tr`d`tor, fost pre[edinte al CA de la Sidex pe vremea lui Radu Vasile, fost consilier personal al lui Ady [i, din ianuarie 2003, administrator special la Electroputere Craiova. Nu, nu e bine s` \ncepem nici cu `sta. Mai bine cu celebrul general Corneliu Diamandescu, adjunctul lui Chi]ac la mineriada din 13-15 iunie, administrator special la SICO Craiova din deDup` cum vede]i, am \ncercat din fa]`, l-am ocolit prin st\nga, ne-am b`gat [i pe dreapta, nici un rezultat! C\nd am \ntrebat \n jur ce-i cu o asemenea cas`, dac`-i putem spune a[a acestui palat cu paznic la poart`, am priceput c`-i scul` de demnitar [i r`spunde doar dac` \i vorbe[te cineva din familia prefectului const`n]ean Gheorghe Martin. Familie cu remarcabile perfor-

x
cembrie 2002. Cum? Nici cu `sta nu e bine? Atunci s` \ncepem odat` cu Teodor Rocsin, zis regele fierului vechi, nu din cauz` c` ar fi consilierul lui N`stase, ci fiindc` a f`cut afaceri grele cu metale ruginite. E motivul pentru care a fost numit administrator special la COST T\rgovi[te din mai 2002 p\n` la privatizare [i apoi la Petrotub Roman, din septembrie 2002. {i lista continu` cu Virgil Ramba, de la RADET, administrator special la ARTECA Jilava, cu generalui Ioan Amih`iesei, administrator special la GRIRO, cu Cecilia Anghel, nepoata Ioanei Pantazescu, consiliera, cum v` spuneam, apropiat` a lui Mu[etescu, pre[edintele, dac` mai ]ine]i minte, al APAPS, omul care face privatizarea \ntreprinderilor de stat [i care a sudat por]ile \ntreprinderii de stat 23 August la 22 decembrie 89, ca s` nu ias` muncitorii \n strad`. E lume mult` b`gat` \n [obol`nia asta m`runt`, imaginat` pentru a colecta [i cei din urm` b`nu]i ce ar putea s` scape printre degetele marelui comision. O lume jalnic`, a clientelei de m\na a doua, a [p`gilor cu zerouri pu]ine. man]e \n domeniul datoriilor la buget, de exemplu, evaluate la un moment dat la 4 milioane de dolari. V` da]i seama, \ns`, c` dac` ajungeau toate datoriile acolo unde trebuie, se umpleau naibii to]i secretarii de prim`rie de la ]ar` de miliarde [i de vile de-astea \n care po]i s`-]i \ntorci camionul. Imobill Gates O lume \n care Popa Stan, [eful departamentului Administrarea Participa]iilor Statului, [i [efa Direc]iei Administrare Societ`]i Comerciale, Erszebet Verestoy, nevasta lui Attyla Verestoy, str`lucesc ca dou` m`rg`ritare false \ntr-o g`leat` de ce vre]i voi.

Consilierii lui Ady, pomanagii la APAPS


eful avu]iei noastre industriale, Ovidiu Mu[etescu, [i consiliera sa personal`, Ioana Pantazescu, vin la slujb` \mpreun`, cu ma[ina de serviciu, ca dou` turturele \namorate de privatizare. Pasiunea pe care o pun am\ndoi \n administrarea averii populare e vizibil` mai ales pe lista administratorilor speciali, numi]i de Ovidiu. Dar s-o lu`m \ncet: ce e acela un administrator special? A[a dup` cum v` sugereaz` cuv\ntul special, administratorul special e mai pu]in dec\t un administrator, dar mult mai mult dec\t un oportunist de partid oarecare. E adic` ocupantul unui post f`r` pic de r`spundere, care \ncaseaz` un co[cogea salariul [i care completeaz`, dup` o schem` intern` a

mafiei din privatizare, re]eaua manevrelor stupide, p`guboase pentru noi, dar profitabile pentru ei, din economia de stat. Legea 137/2001, un instrument foarte t`ios l`sat \n m\inile APAPSului, inventeaz` regimul de administra]ie special` pentru acele \ntreprinderi de stat care au intrat \n procesul de privatizare. |n acel moment, \ntreprinderea prime[te cadou de la domnu N`stase fel [i fel de p`suiri [i scutiri de datorii, pe banii mei, ai t`i sau ai p`rin]ilor no[tri pensionari. Ei, acum n-o s` intr`m \n groz`via detaliului [i n-o s` enumer`m miliardele rezultate de aici. Ele se reg`sesc \n mare parte pe lista Top 300, unde cei mai boga]i oameni din Romnia au \n]eles s` le etaleze. Noi o s` revenim \n schimb la lista administratorilor speciali, numi]i de Mu[etescu \n fruntea \ntre-

Demnitarii \[i ]in banii \n b`ncile ungure[ti

narii sinistre, a primit sprijinul fostului [ef al SRI Timi[, Ion C`lin, demis \n cel mai teribil secret la mijlocul lunii ianuarie, pentru c` a primit bani negri de la persoanele pe care le proteja. De altfel, [eful Poli]iei Timi[, chestorul Dorel Andra[, a declarat c` ancheta \n cazul agres`rii jurnalistului Ino Ardelean va ajunge \n curnd [i la Dan Ioan {ipo[.

bunelor maniere
Func]ie mare, familie mare, cas` mare, dup` datoriile la buget
V` prezent`m azi c\teva ilustrate de la mare. Am fi \ncercat s` prindem [i soarele \n ele, dar am avut mari probleme din cauza unui imobil din Techirghiol care se tot b`ga \n obiectiv.

codrul

n seara zilei de luni, 29 decembrie 2003, ma[ina de serviciu a pre[edintelui Consiliului Jude]ean Timi[ ie[ea \n tromb` din ora[ul Szeged din Ungaria [i se \ndrepta obosit` spre cas`. Ne referim la autoturismul Volkswagen Passat, cu num`rul TM-01-CJT [i la pre[edintele Dan Ioan {ipo[. Ceva mai t\rziu, {ipo[ a fost v`zut ie[ind din ma[ina parcat` lng` un restaurant, din localitatea Klarafalva, dinspre punctul de frontier` Cenad, unde a m\ncat un gula[ unguresc. Autorit`]ile vamale au confirmat c` autoturismul a ie[it [i reintrat \n ]ar` \n cursul aceleia[i zile. V` reamintim c` era vorba de ultima zi de luni a anului trecut, \n care b`ncile au avut program normal. Din informa]iile noastre, rezult` c` {ipo[ \[i ]ine o parte din bani \ntr-o banc` din Szeged, unde are mai multe depozite. Bomba nu provine de la o surs` din interiorul sistemului bancar unguresc, ci ne-a fost aruncat` \n bra]e de un patriot din re]eaua serviciilor de informa]ii romne[ti. {ipo[ face de mai mult` vreme obiectul unei supravegheri operative, fiind suspectat de sp`lare de bani, de rela]ii cu lumea interlop` [i cu cadre din SRI, corupte p\n` \n m`duva oaselor. A[a c` n-o s` ne mir`m deloc c\nd numele lui {ipo[ va face subiectul unor dezv`luiri [ocante, \n care se va demonstra c` a folosit traficul de influen]`, \n c\teva \ntov`r`[iri controversate cu investitori str`ini, \n care nu s-a dat \n l`turi de la a arunca \n joc tot arsenalul de metode de [antaj [i intimidare. |n aceste sce-

Nasol: partidul lui Vadim cap`t` volum

e la o vreme, membrii PRM au c`p`tat o fobie ciudat` fa]` de doctor. S` nu crede]i cumva c` au \nceput s`-[i trateze fracturile acas`, cu ceai de ment`, c`ci nu este vorba de doctor \n general, ci doar de un recent doctor \n istorie, [i anume Corneliu Vadim Tudor. Dup` ce [i-a terminat formalit`]ile de ob]inere a acestui titlu, tribunul a str\ns lucrarea de doctorat \ntr-o carte, iar subordona]ii s`i s-au pomenit c` trebuie s-o cumpere [i s-o r`sp\ndeasc`. Era musai ca ]`ranii din satele patriei s` citeasc`, \n timp ce alimentau cu paie asinii conecta]i la plug, r\ndurile scrise de marele senator, doar c` pensiile de c\teva sute de lei cu greu puteau acoperi pre]ul de 300.000 de lei al volumului. A[a c` unii dintre membrii PRM s-au v`zut nevoi]i s` cumpere ei \n[i[i c\te un bra] de c`r]i [i s` le distribuie moca, pe la prieteni sau, ca s` scape mai repede, chiar pe la du[mani. La vreo cincisprezece exemplare achizi]ionate, v` da]i seama c`, din c\nd \n c\nd, nu e chiar u[or s` fii peremist. Iar ca s` \ncheiem \ntr-un ton optimist, trebuie s` anun]`m c` Vadim Tudor se preg`te[te acum s` devin` doctor \n teologie. Drept pentru care b`nuim c`, deja, oamenii lui se preg`tesc [i ei s` cumpere o nou` tran[` de volume ale bossului, sub sloganul l`sa]i c`r]ile s` vin` la noi!. Biroul de Investiga]ii

Liechtenstein (azi, firma este \nscris` ca SRL romnesc). Cu aceast` norocoas` firm` Don L. a semnat un contract de asociere \n participa]iune. Pe avoca]ii pe care i-am rugat s` evalueze acest contract i-a podidit rsul pn` la sufocare, contractul fiind f`cut pe fa]` \n interesul partenerului lui Lorenzo. Pentru curio[i, punem la dispozi]ie contractul, din care re]inem c` UMF [i-a c[tigat dreptul de proprietate asupra a doar 12% din suprafa]a edificiului care urmeaz` a fi finalizat (azi este deja \n`l]at la 11 etaje). Dac` asta pare s` fie una dintre cele mai b`noase afaceri ale dlui rector, una mai spectaculoas` este cea cu valorificarea clubului studen]ilor medicini[ti. Situat la fel de central (pe Magheru, sub amfiteatrul Facult`]ii de Stomatologie), Ovidiu Mu[etescu amintindu-ne c` SN Tutunul Romnesc d`uneaz` grav spa]iul a devenit azi, spre bucuria s`n`t`]ii economiei tuturor studen]ilor, primul club de manele din centrul Capitalei, re, demisie, adic` o nimica toat` UMF Universitatea Ce leg`tur` are Bush pentru obrazul PSD. Numai c`, iar nu unul obi[nuit: deasupra incu scandalul SNTR tr`rii atrn`, mult mai mare desecret bine ferit de guvernul co- de Manele Fiscale u cred c` mai \ncape vreo lec]ionarului Adrian, terenul a ult` lume a fost nedumerit` ct originalul, imaginea lui Adride cuvntul Curitiba pe an Studentul Minune, care anundiscu]ie dilematic` \n pri- avut o ofert` din partea, ]ine]i-v` vin]a celor dou` privatiz`ri cu bine, celui mai de n`dejde par- care l-am tot anun]at \n leg`tur` ]` hot`rt: Aici cnt eu! cntec [i [pag` ale S.N. Tutunul tener politico-militar al ]`rii noas- cu performan]ele rectorului UMF, Romnesc. Prima a fost f`cut` tre, Statele Unite ale Americii, Mircea Lauren]iu Popescu, pe De ce ni se scumpe[te cre[tine[te de c`tre ]`r`nistul care a vrut s`-l achizi]ioneze cu 8 care-l vom numi \n continuare ag`]at de PNA, Ioan Avram Mure- milioane de dolari sau un teren la don Lorenzo. |n cadrul progra- curentul. Dezv`luiri [an, pe 40 de milioane de dolari schimb \n Washington, \n vede- mului Ce ar mai fi de pr`duit (XIV) [i 35 de milioane de dolari in- rea construirii ambasadei celui prin UMF, don L. a descoperit un `pt`mna trecut` am povestit vesti]ii; a doua a fost f`cut` mai mai nou candidat la Premiul No- teren de aproximativ 1.000 mp despre un credit de aproximaprofesionist pe numai 2,1 mili- bel pentru Pace, George W. Bush, care ad`sta nefolosit \n plin oane de dolari (partea partidului b`iatul acela texan decorat de buricul Capitalei. Ideea de a-l tiv 30 de milioane de euro luat de trebuie s` fi fost \ntre 5 [i 10 mili- c`tre Ion Iliescu pentru cea mai pune la produs este salutar`, Hidroelectrica de la o banc` elveoane de dolari) [i datorii de peste bun` interpretare a curcubeurilor \ntrebarea la care n-avem un ]ian` pentru a hr`ni firma VA 40 de milioane de dolari [terse romne[ti. A[a cum v-a]i dat \ns` r`spuns clar este: \n folosul cui? TECH HYDRO. Nu putem sus]ine dintr-un condei cu ordonan]`, pe repede seama [i din ultimele de- Dac` era s` fie \ntr-al UMF-ului, c` banii pe care noi i-am pl`tit care le pl`tim noi, fraierii din clara]ii anticorup]ie ale ambasa- atunci procedura era simpl`: se acestei firme s-au cheltuit pentru public, \n beneficiul unui securist dorului Michael Guest, [paga a d`dea fain frumos un anun] de retehnologizarea hidrocentralei (I.N.) cotizant la toate partidele b`tut filmul politicii externe. Sau, licita]ie pentru companiile care Por]ile de Fier 2 pentru c` practic \n contul economiei de pia]` li- cum recent a declarat ministrul ar fi interesate s` investeasc` acolo nu s-a mutat un [urub timp ber` de orice lege. Dup` cum a]i proamerican de Externe, Mircea \ntr-o construc]ie pe care ulterior de 2 ani, \n schimb s-au \ncasat aflat s`pt`mna trecut` din Eve- Geoan`: Rela]iile dintre statele s` o exploateze \n comun cu Uni- pn` acum 60 de milioane de nimentul zilei, SNTR-ul avea \n noastre sunt la apogeu, n-au fost versitatea. Cum se pare c` nu euro. Ei bine, se pare c` suma tot burta sa [i un teren de 10 milioa- nicicnd mai bune \n istoria Ro- `sta era obiectivul rectorului, nu ajunge pentru a feri hidrocenUMF s-a trezit asociat` cu o com- trala de speciali[tii de la VA TECH, ne de dolari [i care a intrat la ap` mniei. panie cu nume exotic: Curitiba a[a c` Hidroelectrica a decis s` pn` s-a f`cut o mic` parte din Liviu MIHAIU Invest Establishment, o societate \ncheie [i un Contract de Cont de costul flagrant de mitoc`nesc al care a picat \n Romnia fix din Escrow, cit`m: pentru finanachizi]iei. Buuun, pn` aici este paradis. Din paradisul fiscal ]area lucr`rilor de repara]ie capiun clasic caz de anchet`, aresta-

Domnilor, z`u, pu]in` g\ndire logic`, v` rog! N-am nedrept`]it pe nimeni. P`i, tocmai acum, c\nd toat` America se opune fumatului, noi s` le vindem un teren al Tutunului Romnesc P`i, vre]i s`-i jignim pe oamenii `[tia?

dosarele chi

xXL

Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Alexandru V`rzaru \[i d` seama c\]i bani se pot face [i \ncepe s` treac` de partea R`ului
1) C\]i bani s-or fi luat ca s` i se dea un teren ieftin lui Ioan Niculae [i s` nu i se dea scump Ambasadei Americii?; 2) C\]i bani ia rectorul Universit`]ii de Medicin` [i Farmacie asociindu-se cu o firm` dintr-un paradis fiscal?; 3) C\te zeci de milioane de euro curg pe la Por]ile de Fier 2 spre ni[te buzunare din Ministerul Industriilor? 4) {i c\]i bani se fac la Vama Ia[i pe principiul TVA-ul ne\ncasat e pe jum`tate uitat? Mul]i bani, nu?

tal` la Por]ile de Fier 2. Contul de Escrow, deschis la o banc` austriac`, a fost aprobat ca mecanism, dar Consiliul de Administra]ie l-a aprobat f`r` s` apar` undeva dimensiunea sumelor angajate de HE. Ceea ce ne face s` credem c` e vorba nu de un cont de Escrow ci de unul de Escroc. Mircea TOMA

\ntr-o zi, toat` pl\ns`, la t`ticu adoptiv [i a zis c` ar vrea, s`r`cu]a, s` fie scutit` de plata TVA pentru un tren cu 18 vagoane (egal 950 de tone) de benzin`, adus din Republica Moldova cu destina]ia Alcapo-Oil, din satul Sacosu Turcesc, jude]ul Timi[. O destina]ie temporar`, a promis Larisa SRL, c` dup` aia trenule]ul se va duce

Povestea unui tren cu benzin` trecut prin focurile v`mii

espre Eugen Butur se [tie c` se laud` cu rubedeniile lui. Acum vreo juma de an se l`uda cu v`r su, unu Timofte Radu de la SRI. Butur se mai l`uda [i cu fiic`-sa, Oana Roxana, care se ocup` de afacerile private ale famigliei [i mai e [i angajat` a unei firme importatoare de ma[ini ce beneficiaz` constant de scutiri. Scutiri de la plata taxelor vamale, date de Direc]ia Regional` Vamal` (DRV) Ia[i, la care t`ticu Butur e [ef. Dar Butur mai are o fat`. Una de suflet. Larisa o cheam`, e din satul Alma[, jude]ul Neam], [i are marea calitate de a fi persoan` juridic`, mai exact SRL. Larisa SRL a venit

mai departe, h`t, \n Belarus. Cuprins de necazul fetei, Butur a uitat c`, pentru transportul unui astfel de trenule], Larisa SRL ar fi trebuit s` fac` un depozit la DRV, cu care s` garanteze c` marfa nu se vinde \n ]ar`, ci numai o tranziteaz`. Garan]ia trebuia f`cut` pentru cazul \n care, totu[i, marfa ar fi r`mas \n ]ar`, situa]ie \n care statul ar fi avut de unde s` \ncaseze TVA-ul pe trenule]. Dar, cum spuneam, Butur nu a cerut depozitul-garan]ie. Trenule]ul a trecut, a ajuns la Alcapo-Oil [i, de acolo, prin tot felul de pove[ti [i fantome-SRL, s-a evaporat. Rezultatul: o gaur` de 18 miliarde de lei, adic` exact TVA-ul nepl`tit. Depozit-garan]ie la DRV Ia[i nema, sediu Alcapo-Oil fictiv, bunuri imobile de executat de la Larisa SRL canci, deci gaura r`m\ne. R`m\ne cum am stabilit. Biroul de Investiga]ii

Z` f`it `ghien corap[`n iz veri gud, mist`r Maic`l! Okei, veri hara[o! Bat iu n`u, for mi iz dific`lt bicoz z` corup] iz in mai parti. Pliz, bilivmi, ui l`v America! In z` l`v nev`r sei am sori! Nikagda!

Ou` ]ine]i? Unul, v` rog!

Dac` stau s` m` g\ndesc bine, lucruri bune au f`cut [i securi[tii `ia r`i: p`i, dac` nu erau ei s` fac` at\ta poli]ie politic`, mai aveam eu acum salariu de ministru [i ma[in` la scar` doar ca s` fac absolut nimica?

Doamn` St`noiu [i b` Dorneanule, scuz mi, da mai are dreptate [i UE `[tia. Ca V`c`roiu v` zic: nu se poate, domle, taurii s` vorba aia mai mult de o vac`, hai, maximum dou` pe zi. C` nu e c\[tiga]i la belciuge. {i s`-i dea, nene, [i un p``rel \nainte, cum zice normele: doar juma de vadr`, c\t s`-i luceasc` ochii lui frumo[i de vi]el!

Michael Guest, [eful Opozi]iei din Romnia, [i Ion Iliescu, pentru care USA \nseamn` din ce \n ce mai mult Uniunea Sovietic` Ailalt`

Viteazul v\n`tor Ilie Srbu ]intind cu m`iestrie prin standurile de partid o c`prioar` \mp`nat` [i patru iepuri \n aspic

Gheorghe Oni[oru, un lider CNSAS Conspira]ia Na]ional` pentru Sp`larea [i Acoperirea Securit`]ii

Rodica St`noiu, o jurist` de ras` european` care, cu desele voiaje \n str`in`tate, n-a f`cut dec\t s` ilustreze zicala S-a dus la Paris Dorneanu [i s-a \ntors V`c`

14

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

MONDENII VECHI {I NOI Ce-i, fat`, cu


]oalele astea de doi bani? Pun pariu c` n-ai nici m`car 100.000 de coco pe tine, f`! Ce, scamatorul `la de Copperfield are iepuri \n joben [i arici \n buzunare? P`i io, dac` m` enervez, \mi face Adrian o eclips` artificial` de Soare s`-mi fac [i eu un show \n Pia]a Palatului cu ocazia divor]ului!

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


gur comentariu de f`cut: acest divor] deschide c`i neb`nuite. Noi standarde s\nt impuse, noi valori. Visul lui Janine, acela de a fi original`, de a sfida limitele [i conven]iile \n mod`, devine \n sf\r[it realitate. Dup` divor]ul `sta de milioane, gipanul Porsche al Mihaelei, cadou de la Elan, pare mult mai mic, mai mic chiar dec\t Mini-ul Andreei Marin. Videoclipul de patruj de mii de parai al Cristianei R`du]` o glum` chiar mai proast` dec\t muzica. Lec]iile de pictur` ale Annei Lesko cu maestrul B`la[a c\t un bac[i[ la un snack-bar cu striptiz din Medgidia. Silicoanele Deliei Matache ni[te mizilicuri. Femeile celebre din ziua de azi vor fi nevoite s` n`zuiasc` mai sus. Janine a demonstrat c` se poate. Fetelor, nu ezita]i: restul de milionari depind doar de voi.

Janine: ultima Mutu tace, dar le face lec]ie de mod`


indexul evenimentelor mondene

|n vreme ce Mihaela R`dulescu se confrunt` cu tipicele probleme ale femeii \ns`rcinate (dac` biberoanele Cartier s\nt \ntr-adev`r mai bune dec\t alea de la Bvlgari [i dac` pamper[ii `ia Versace se asorteaz` cu c`ruciorul 4x4 de la Porsche), femeia Janine, \ns`rcinat` [i ea, nu are nici o problem`. Dar absolut nici Spa]iul, ultima una. Dup` cum a]i aflat [i sper c` i-a]i transmis [i lui frontier` pesedist`! Teo de]ine dou` parcele de p`m\nt R`ducioiu, care a uitat s` cite[te \n spa]iu: una pe Lun` [i una pe romne[te fosta lui iubit`, preMarte! Ar trebui s` intre-n afaceri cu cum [i a lui Botezatu, Chi[u, prietena ei, Dana N`stase: pun P`dure [i a altor b`ie]i [mecheri, pariu c` deja a vorbit la NASA s`-[i care n-au luat-o de nevast`, a dat deschid` o ferm` de g`ini pe lovitura: 11 milioane de dolari [i Jupiter [i, dac` i-o fi pus Iliescu vreo dou` case, una la Paris [i una la pil`, o vil` cu etaj pentru b`rbaBucure[ti. Cu asta s-a ales Jeana tu-s`u, pe Sta]ia Orbital` Mir. lui {tefan dup` divor]ul de Srbu. Ceea ce, pentru un fost Divor] top-model la Adesgo, nu e pu]in, e chiar ideal. Noi avem un sincu happy wedding
Afl`m din Story: noua iubit` a lui Adi Mutu este Kitty Cepraga, cu care a petrecut zece zile de vis la Londra, unde a plimbat-o cu limuzina sub cerul \nstelat! Totu[i, cred c` nu de limuzin` avea nevoie Kitty, ci de un tip sensibil, care s`-i recite din Luceaf`rul [i s`-i arate Ursule]ul Mare. Adriana Bahmu]eanu [i Silviu Prigoan` s-au rec`s`torit [i iar ne invit` la nunt`! De data asta, invita]ii s\nt ruga]i s` nu mai vin` tot cu pahare de cristal [i seturi de cafea, ci numai cu oale Zepter din inox [i tuciuri din font`, ca s` le poat` folosi [i dup` prima ceart` violent` [i urm`torul divor].

Janine {tefan explic\ndu-i Claudiei Schiffer cum o s`-[i \mbun`t`]easc` ea garsoniera lui Marlene Dietrich de la Paris cu termopanele lui Greta Garbo, linoleumul lui Liz Taylor [i apometrele lui Marilyn Monroe

Noada florilor
Lansarea celui dint\i single Hi-Q \n formul` nou`, cu o Nicolet` proasp`t \mb\rligat` cu colegul Mihai, \n locul vechii Dane etern logodite cu C`lin de la Voltaj, a adus \n aten]ia publicului valori mai pu]in muzicale. Rotocolul argintiu cu preten]ii de CD, intitulat Mai dulce, e un elogiu adus \n forme remixate singurului c\ntec pe care a apucat Marius Moga s`-l compun` pentru echipa re\nnoit`, motiv pentru care aten]ia invita]ilor a fost \ndreptat`, necondi]ionat, c`tre cel mai tentant aspect al \ntrunirii (cu excep]ia fursecurilor): tatuajul pe care Nicoleta [i l-a amplasat pe coccis. Con[tient` c` desenul injectat va ispiti pupilele invita]ilor, blonda a avut grij` ca, atunci c\nd \ncepea s` dea autografe, s` se a[eze pe termen lung \ntr-o pozi]ie \n care capodopera de pe noada ei s` poat` fi bine admirat` [i fotografiat`.

Plou` cu manele de climat musony


Starul indian Panjabi MC va scoate un album \n colaborare cu soli[ti \ndr`gi]i din Romnia, printre care [i Liviu Pu[tiu. O nou` mod` indian` va lua na[tere printre fanii manelelor, iar cei mai fanatici dintre ei or s`-[i cumpere elefan]i, pe care or s`-i \nhame la BMW.

B`i, Horia, n-ai fost la ultima petrecere de la Milano, din str`in`tate, dat` de prietenul meu Versace s\mb`ta trecut`! S` fi v`zut acolo, nene, lume bun`, numai cunoscu]i de-ai mei: familia Gucci cu po[eta, Armani, Kelvin Costner, Blendamed, Rexona [i Nivea, dou` buc`]i super - am [i f`cut baie cu ele... Ce s` zic, ne-am distrat cu spume.

C\nd nai, te fur`!


Dramatic: lui Gheorghe Zamfir i s-a furat portofelul \n Pia]a Matache. |n portofel avea acte, ceva m`run]i[ [i-un nai mic-mic, de buzunar, pe care l-a primit rest c\nd a cump`rat \n rate naiul `la record, de doi metri.

fileu \n care manechine, mai slabe cu dou` m`suri dec\t hainele pe care le purtau, au b`l`ng`nit dintr-o parte \n cealalt` a podiumului ni[te cocule]e b`boase din care, \n lumina reflectoarelor, puteai vedea cum se r`zvr`tesc firele de p`r ne\mbl\nzite de gel. Din sal` spre scen` priveau condescendent creatorii de mod` invita]i: Zina Dumitrescu printre z`brelele de rimel ale pleoapelor gale[e, Rita Oni[ca \ntre dou` pup`turi ostentative cu so]ul Mure[an, ca s` vad` tot norodul adunat acolo c` zvonul \ncurc`turii ei amoroase cu Horia Brenciu, amplasat chiar l\ng` ei, e complet ie[it din actualitate, C`t`lin Botezatu printre dou` inele parfumate ie[ite din mo]ul unui trabuc viguros, ]inut sexy \ntre incisivi.

Cocina cea de tain`


Dac` te bagi \n cocin`, te m`n\nc` scroafele, a scris Mihaela R`dulescu \n revista VIP, ca replic` la interviul dat de Maria Marinescu \n Na]ional, unde fosta iubit` a lui Bobby declara c` Mihaela are un complex de inferioritate fa]` de ea, ca urmare a faptului c`, pe mo[ia postului B1 TV, dispozi]iile date de Mihaela nu aveau nici pe departe aceea[i ascultare pe care o primeau cele date de Maria. Maria cea nenumit` \n mod ex]ional` a produselor din concurs, trebuie s` mai remarc o ciud`]enie: primele dou` locuri au fost ocupate de crna]ii unui singur produc`tor, reprezentat de Loredana Badiu. Dar asta nu ar fi nimic grav, desigur. Numai c` acel produc`tor este o firm`. {i, atunci, aflndu-ne n aceast` situa]ie, sugerez organizatorilor ca, anul viitor, s` organizeze dou` sec]iuni, una pentru produc`torii individuali, alta pentru firmele din zona Banatului, ca s` p`streze un specific regional att de apreciabil. S` fie afumat, aicea n Banat! Bursucul gastric

Premier` pe scena idilic`


Maria Marinescu (fosta logodnic` a lui Bobby P`unescu) are un nou iubit: Tudor Vasile, fiul fostului poet Radu Vasile. De data asta, Maria nu s-a orientat bine: dac` voia un pu[ti \ndr`gostit, care s`-i spun` poezii din alea scumpe, mai bine-l lua pe b`iatul `la mare al lui N`stase.

Romani]` f`r` ecou


N-am reu[it s` afl`m dac`, din economie sau doar dintr-o proast` inspira]ie, Romani]a Iovan, de]in`toarea franchizei Escada \n Romnia, s-a \nc`p`]\nat s` ofere jobul sofisticat de hair-stilist al prezent`rii de mod` de la Hilton propriului ei coafez. Brandul Escada a avut parte mar]ea trecut` de un delui de N`dlac, una dintre revela]iile edi]iei de anul trecut, s`rit de la premiu. Doritorii de imagini de la concurs, de comentarii de specialitate [i re]ete pot s` se informeze pe larg despre concurs n num`rul din martie al revistei Buc`t`ria pentru to]i, partener media al evenimentului. Poate c` intrarea n UE amenin]` serios produc]ia artizanal` de resort, nu cunosc exact reglement`rile, dar pot s` spun c` dac` nu ne las` s` mai facem crna]ii tradi]ionali, atunci ori rupem negocierile de aderare, ori nu le d`m s` guste, ca s` nu [tie ce pierd! Trecnd peste calitatea excep-

Elefanta Madness

C`t`lin Botezatu - un creator care a c\[tigat bani mul]i cu chilo]i, dar mai mul]i f`r`, [i Horia Brenciu - un prezentator TV care \n sf\r[it a ajuns la un post Na]ional cu audien]` de cartier
ler Gutenbrn, n sala de festivit`]i am avut surpriza s` constat c` toate, absolut toate sortimentele aflate n concurs au fost mai uscate. {i chiar mai afumate. Am notat, de asemenea, ni[te crna]i pican]i de ]i lua gura foc! Noroc cu sponsorii care au pus la dispozi]ie bere [i vin de Reca[, c` s-a mai stins ceva din focul aprins n cerul gurii. Din cei peste patruzeci de participan]i, nu to]i au fost [vabi, s-au mai nscris n concurs [i b`n`]eni romni, dnd un caracter interetnic competi]iei. {i dac` tot vorbim de grup`ri etnice, regret absen]a notabil` a unui slovac din N`dlac, produc`torul salamu-

plicit \n VIP, dar descris` cu desfr\u de am`nunte, a fost prompt categorisit` drept pi]ipoanc` nerecunosc`toare [i gol`ncu]` ieftin`. Cu acest prilej, am f`cut un burdihan de r\s rememor\nd apelativele savuroase pe care le-au c`p`tat de-a lungul vremii neinspira]ii care au c`lcat-o pe bombeul Manolo Blahnik pe diva de la Piatra Neam]. Anna Lesko, obr`znicit` \ntr-at\t \nc\t s` declare c` Elan Schwartzemberg i-ar fi f`cut avansuri, a fost categorisit` acum dou` veri ca maimu]`, dornic` s` se ca]ere pe creanga celebrit`]ii ag`]\ndu-se de faima Mihaelei. Cronicarii TV care au criticat dulcea logoree a Mihaelei au fost declara]i infirmi, rata]i, analfabe]i Andreea Marin, care s-a g\ndit cu glas tare s`-[i cumpere [i ea motociclet`, a fost catalogat` drept imitatoare jalnic` [i, atunci c\nd s-a m`rturisit oripilat` de postura de pup`cioas` a unei alte femei, a fost f`cut` constipat`. Cine o mai veni la r\nd? Oricum, p`zea! Au r`mas neutiliza]i termeni delicio[i precum pa]achin`, neispr`vit`, tolomac`, netoat`, g\sc`, n`t\ng`, tembel` sau pi]ifelnic` pe care, \n mod cert, realizatoarea emisiunii Gala nu s-ar sfii s`-i manevreze la momentul [i scandalul oportun. Veninul [i c\nepa

Localul b`lan
Crna]i n Timi[oara [i nu n toat` ]ara!
Dac` multe ziare din Romnia ar putea organiza, lini[tite, Festivalul gogo[ilor, ei, bine, nem]ii de la Banater Zeitung (supliment al cotidianului Allgemeine Deutsche Zeitung) sunt ceva mai lipsi]i de imagina]ie [i organizeaz` doar Festivalul Crna]ilor B`n`]eni, pre numele lui original Worschtkoschtprob. {i asta, de vreo 28 de ani ncoace! P`cat c` eu am mai fost doar o singur` dat`, adic` anul trecut. {i, binen]eles, anul acesta, l`sndu-mi loc pe lista de invita]i [i pentru anii viitori. Dac` a[ fi arogant precum un anume prim-ministru al Romniei, a[ spune c` datorit` criticilor f`cute, anul trecut, de mine, n aceast` rubric`,dup` edi]ia de atunci, crna]ii din acest an au fost mai gusto[i. Repro[am concuren]ilor, atunci, c` au adus produse cam grase [i insuficient afumate sau uscate. Apoi mai semnalam lipsa sortimentelor mai picante. Ei, bine, joia trecut`, la Casa Adam Ml-

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Asculta]i cuvintele domnului Sechelariu care v-a fost baron p\n la ad\nci b`tr\ne]i: Bac`ul n-a fost al str`mo[ilor mei, mecanici auto, este al meu [i va fi al urma[ilor urma[ului meu Dorule], campioni de karting \n veacul vecilor. Amin. Nr. 5, 3-9 februarie 2004

15

dosarele hardcore
Baronii din Bac`u se implic` ad\nc \n administra]ie

VIP-ude la cablu
q S`pt`m\na trecut`, la CNA a ajuns o cerere de acordare a licen]ei pentru un post denumit, \nt\mpl`tor, OTV. Solicitant: firma Ocram, a unui cet`]ean italian pe nume Marco Romagnoli ([i, a]i ghicit, cererea era formulat` de mama acestuia, cet`]ean romn). Domnul Marco se ocup` cu ]oalele [i a men]ionat c` postul ar urma s` reprezinte, pam-pam, interesele investitorilor italieni \n industria textil` romneasc`! Normal, Ralu Filip a fost de p`rere c` noua hain` a OTVului este, cit`m, prea sub]ire, [i l-a b`..., l-a trimis acas` la m`-sa pe Marco, care-]i trage b`rbi cu arco. Deci e clar c` se pune \ntrebarea: c\te sute de perechi de blugi [i c\te kile de ciorapi brandui]i cu sigla PRM a cerut [pag` Dan Diaconescu ca s`-l bage la \naintare pe signore Romagnoli? q Se zvone[te c` Cristi Burci o s`-nchid` Penthouse-ul. Am`nuntele ne dep`[esc momentan, mai ales de la br\u \n jos. Dar nu putem s` nu depl\ngem, de pe acum, soarta s`rmanelor colaboratoare de la rubrica pictorial, care vor fi silite s`-[i arate vibratoarele din ele \nsele \n alt` parte. Poate direct \n fa]a clien]ilor.

b\rfe din televiziune


cret un sentiment v\rtos pentru erectilul Marian Ionescu, managerul ei, avem o informa]ie: Anna Lesko are o sor`. Mai mic`. Bun, bravo ei, s`-i tr`iasc` moldoveanca! Eh, cine crede]i c` i-a cump`rat recent o c`su]` cald`, intim`, a[a, ca pentru \ncep`toare, undeva \n Doboran]i? Deci Anna Lesko, cine altcineva? {i ghici din banii cui, stimat auditoriu? Din banii unui miliardar din Snagov care, dac-ar fi ceva necurat \ntre gagic`-sa [i, cum se zvone[te, pul`r`ul satului, Marinic`, n-ar mai cump`ra nimic pentru Anna, ci doar, cel mult, o rezerv` de spital pentru Marian. q Scena este real` [i ne-a fost relatat` de un martor ocular de maxim` \ncredere: un Mini Cooper nervos scotea claxoane disperate \n fa]a por]ii Televiziunii \ntr-o sear` de s\mb`t`. C\nd martorul nostru s-a holbat s` vad` cine e agitatul, a z`rit, deasupra volanului ma[inu]ei ro[ii, sc`f\rlia Andreei Marin, ornamentat` cu bigudiuri mari, destinate buclelor lejere, numai bune de fluturat cu emo]ie pref`cut`. Deci z\na cea bun` vine la serviciu cu scalpul \mbigudat, \n v`zul trec`torilor [i-al admiratorilor care o a[teapt` la poart`, probabil ca s` crape de ciud` Andreea Esca pe care n-au v`zut-o fanii \mbigudat` dec\t la televizor.

|n prim`ria lui Sechelariu secretarele bag` mare ca s-ajung` directoare!


u ni[te secretare acrobatice [i dinamica lor \nd\rjit` \n [i mai ales pe jil]urile partidului de guvern`m\nt ne-am mai \nt\lnit, cu drag, \n cuibu[orul de nebunii al acestei rubrici. Azi ne vom b`ga pu]in nasul exact acolo unde-i fierbe oala lui Sechelariu: \n vizuina unor baroni locali care sug s\ngele poporului [i, \n timpul programului, sf\rcu[oarele sexy ale tineretului revolu]ionar. Numai c`, la Bac`u, am mirosit noi c`, de fapt, totul se petrece la lumina zilei, \n v`zul electoratului care a \n]eles de mult c` ce trece prin patul mah`rimii PSD departe ajunge. Ba chiar avanseaz` rapid. Este cazul unei foste secretare preferate a lui Dumitru Sechelariu, Rodica P`dureanu pe numele ei, care a lucrat intens p\n` \n 2000 la prim`rie [i, \n timp, datorit` rezultatelor satisf`c`toare \n munc`, a avansat dup` cum urmeaz`: mai \nt\i ca [ef` de cabinet a lui Seche, apoi ca [ef` pur [i simplu. Mai precis, director la Inspectoratul Jude]ean pentru Persoanele cu Handicap. Deh, a[a

s-a nimerit s` pice pila, nu c-ar fi ceva \n neregul` cu fata (cu excep]ia unor picioare p\n`-n g\t, dac` putem spune a[a). A doua pe list` se nume[te Daniela Ruseanu [i a fost secretara viceprimarului Laurian Luca[. Asta la \nceputul carierei. Apoi a trecut direct la subprefectul Gabriel Vlase, cu care a trecut imediat la unele fapte dintre cele mai scandaloase, mai ales pentru pensionarii din Bac`u care n-au bani de Viagra. Numai c` fata s-a reorientat rapid, schimb\ndu-[i pozi]ia (pe burt`?) cu alte 180 de grade: acum, Daniela vede ora[ul de la volanul unui gipan aflat \n posesia celuilalt viceprimar, Drago[ Benea! Chestii \mb\rligate, noi nu ne b`g`m. Cert este c` ea conduce acum, din fotoliul de director (subordonat amicei noastre de mai sus, Rodica P`dureanu), azilul de b`tr\ni de pe ce romantic! strada Ghioceilor din municipiul Bac`u. Ca tac\mul s` fie complet, \n afar` de viceprimari Danielei Ruseanu \i mai plac animalele mici, bl\nde [i cu o

Scen` din drama istoric` Am pus unsoare: mecanicul auto, nea Doru Sechelariu, regl\nd avansul electoral al partidului \n ochii aleg`toarelor
anume triste]e \n ochi. {i, \n ciuda faptului c`, la azil, b`tr\neii se calc` pe b`t`turi ca s` apuce un pat [i un col] de noptier` pe care s`-[i a[eze proteza, din dispozi]ia directoarei, \n decembrie 2003 numita Feti]a a fost cazat` f`r` acte \n camera 41 a stabilimentului. Unde s-a \mpuiat fericit`, f`r` grija b`tr\ne]ilor. Mai

mult: c\nd pe Feti]a au apucat-o durerile facerii, tanti Florica (port`reasa institu]iei) [i madam Carla (doamna administrator) au asistat-o pe c`]ea, ca totul s` ias` bine [i pe unde trebuie. Dar cine [tie prin c\]i perver[i cu blan` o fi q Pentru cei care au fost \n stare s` trecut Feti]a aia ca s` ajung` at\t cread` c` Anna Lesko, cul-hanteri]a de la Antena 1 [i cool-pictori]a lui de departe cu tupeul! Sechelario Grande Irinel Columbeanu, nutre[te \n se-

Erec]ia 5

16

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Vierme trece, vierme vine...

care se respect`: f-secure. com, symantec.com, bitdefender.ro. Serecomand`citiDe[i au scris deja toate reaprospectuluidac`aparmaniziarele, n-avem cum s` nu fest`rinepl`cute etc... pomenim [i noi aici de virusul ap`rut lunea trecut`, 26 ianuarie, Novarg (alias MyDoom), un vierme de e-mail care a dat mult` b`taie de cap internau]ilor toat` s`pt`m\na Dar, apropo de viru[i, unul trecut`. De fapt, nu e mare [mecherie de virus. Cei care din ]elurile supreme ale unui n-au deschis mail-urile nea[- hacker este acela de a-]i conteptate, n-au f`cut download la trola complet calculatorul (inattachment-uri suspecte cu ex- clusiv de a-]i mi[ca mouse-ul tensia .exe, .scr, .pif sau chiar pe ecran [i de a-]i deschide/\n.zip [i au avut grij` de update- chide fi[ierele pe sub nas). A[a ul zilnic al antivirusului per- c` mi-am adus aminte de un sonal acum n-au probleme. progr`mel foarte interesant, pe Oricum, pentru ceilal]i care numele s`u Virtual Network manifest` dureri de cap exist` Computing (VNC), www.reantidoturi pe la to]i produ- alvnc. com. O chestie absolut c`torii de solu]ii de protec]ie inofensiv` care se folose[te de

S` moar` [i capra lu Network Neighbourhood

s Ieri mi-am cump`rat o duzin` de chibrituri. Unele anoste, cu ni[te imagini de flori plictisitoare, de[i eu i ar`tasem din priviri vnz`toarei c` vreau din cele cu femei goale. n fine, n-am putut s` nu-mi aduc aminte de ndep`rtatele zile ale copil`riei mele, cnd vecinii aruncau cu un papuc n ni[te cutii rupte de chibrituri. Ce chibrituri frumoase se f`ceau pe atunci! Acum, a venit democra]ia [i s-a dus dracu spiritul estetic la chibrituri. Noroc cu Internetul, c` mai g`se[ti un site-muzeu despre chibrituri, a[a cum e

phillumeny.onego.ru.
s C` Elvis tr`ie[te nu mai e un secret pentru nimeni. Iar Marilyn Monroe clar nu este moart`. Nu [tim nimic sigur despre Fidel Castro. E clar, tr`im ntr-o incertitudine perpetu` despre via]` [i moarte. {i, binen]eles, s-a g`sit cineva s` speculeze situa]ia. Acum se pare c` nici Andy Kaufman nu a murit, ci doar ne-a f`cut o glum`. Sau cel pu]in a[a spune www.andykaufmanlives.com.

obicei pentru instruire, dar cu care po]i face o gr`mad` de farse colegilor din re]ea. Cum vine treaba? Softul se instaleaz` pe calculatoarele pe care vrei s` le controlezi pe modul Server ([i se stabile[te o parol` de acces), iar pe cel de

pe care vrei s` manipulezi pe modul Viewer. Activ\nd de la tine modul Viewer po]i nu numai s` vezi tot ceea ce face cel`lalt pe calculator, dar [i s`-i mu]i mouse-ul din m\n`, s`-i deschizi Word-ul [i s`-i scrii sub ochii lui Salut! S\nt eu, calculatorul t`u!, sau s` te duci \n Start [i s`-i dai Shut Down. Singura problem` este c` trebuie s` maschezi iconi]a VNC din system tray, care pentru un ochi avizat tr`deaz` prezen]a unui program str`in. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

s Cnd am timp, mi place s` mi imaginez diferite situa]ii periculoase pentru mine, din care e aparent imposibil s` scap. De exemplu, ntr-o joi cnd st`team la coad` la benzin`rie, mi-am imaginat cum ar fi s` fiu luat prizonier de o armat` de g`ini furioase c` omenirea le folose[te pentru preparat fripturi. Situa]ia chiar era foarte nasoal`, c` nu aveam nici o arm` la mine, dar aveam acces la Internet. Ceea ce m-a [i salvat din imaginarul prizonierat al galinaceelor turbate, pentru c` am g`sit www.almanac.com/preview2000/hypnotize.html, 3 moduri de a hipnotiza g`inile. s Eu mi-am asumat, n secret desigur, o misiune sfnt`: p`strarea imaginii romnilor n lume. Lucrez pe dou` direc]ii. Una cu p`strarea lui romnul s-a n`scut poet [i una cu romnul se pricepe la toate. Ast`zi, aici [i acum voi aborda cea de a doua direc]ie, trimi]ndu-v` la hedgehogclub.com/colorguide.html, un site de la care putem afla tot ce se poate afla despre arici.

Net plus ultra

Angajez v\nz`toare cu carne de munc`


Stimatule domnu director, m` numes Legan]a Emanuela [i v` trimit mai jos (sau poate prefera]i mai sus?) sibiu meu \n cazu c` anun]u [i fanteziile senzuale espuse \n vitrin` mai e de actualitate: 1996-1998 traffic manager DN1, 10.000/h; 1998-1999 promotion manager pe marginea DN7, km. 50-65 [i porumbul \nconjur`tor; 1999 14 august 2000 client service Calea V`c`re[ti, la bar`ci; 14 august 2000 senior officer pentru toat` sec]ia 10 Poli]ie; 15 august 2000 2004 casnic` la domiciliul clientului plus juma norm` la UM din cartier; Limbi:... Pasiuni: pasional`. Abilit`]i: exclus lucrul \n echip` [i alte perversiuni. Tanga [i Costel

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie. 2004

17

condica de sugestii [i reclame


Cum se usuc` ora[ul Constan]a de dorul lui Maz`re

Prim`ria din C\mpia Turzii bate c\mpii


Se vede cnd un primar mai [i cite[te, cnd e preocupat de marile culturi, altele dect alea din cmp. Poate s` le dea pensionarilor un sfat bun, ca s` mai uite de foame, preocupa]i s` n]eleag` ce-o fi vrut s` zic` primarele. Mai nva]` tinerii expresii noi, lucrate, bune s` aga]e cu ele fete. Ca s` arate c` [i el e intelectual, ar fi cazul ca [i Vanghelie s` ias` n strad` cu ni[te citate din c`r]ile lui preferate, oracolele de adio din clasa a opta. Alcool Edilic

De la viciu la serviciu
Extraordinar, monitoarele Hyundai existau nainte chiar de a se fi inventat PCul! {i, mai mult, avem dovada c`, de[i nu aveau hard-disk, ci cel mult un disc cu Gic` Petrescu, oamenii tot petreceau cu ele [i atunci nop]i ntregi. Viciul acesta, din ce n ce mai extins, mai ales printre informaticieni, a dus apoi la apari]ia altor componente moderne. A[a a ap`rut tastatura, pe care capul ]i poate pica de somn, n zori, mult mai comod dect ntr-o farfurie cu ciorb` de burt`. Mort de KiloBeat

A[a de m\ndru str`lucea \n felinare panoul din st\nga, acela cu vaporul vopsit de Maz`re, c` n-am rezistat [i i-am f`cut cu ochiul. Pentru amatorii de am`nunte, trebuie s` spun c` acest lucru se petrecea acum vreo dou`-trei s`pt`m\ni, la intrarea \n Constan]a, acolo unde se vars` drumul de la Mangalia. De atunci, se \nt\mpl` lucruri ciudate \n

city. Maz`re a \ntins-o \n Brazilia, ca s` vad` cum dracu desz`pezesc `ia de nu vezi pic de ghea]` pe plajele alea cu puicu]e rumenite. |n locul lui a venit o vijelie care a burdu[it ora[ul cu n`me]i pe care nu i-a cur`]at nimeni, cu zilele, de ar fi cr`pat schiorii de pe Valea Prahovei de invidie. A mai fost [i un puci spontan al subordona]ilor din

PSD, care, profit\nd de lipsa [efului, i-au ejectat favori]ii ce d`deau t\rcoale pe l\ng` butoiul cu func]ii grase promise de Maz`re. Iar din panoul cu vaporul a r`mas, dup` cum vede]i, doar b`]ul: inscrip]ia cu numele primarului s-a uscat [i ea de dorul lui [i, evident, dus` a fost. Primarian Vanghelie

Zevzec de Murfatlar
Eu, unul, apreciez gestul celor de la Murfatlar, care m` asigur` c` m` a[teapt` la cabana Cioplea Mic`, de[i puteau foarte bine s` \ncuie pe din`untru [i s` lase pitbull-ii s` pasc` blajin prin b`t`tur`. |napoi 486 km, zic ei, c\t se poate de Sec, pe panoul `sta de l\ng` podgoriile dobrogene. {i bine ar zice dac` n-ar fi o mic` problem`: o dat` ce te-ai \ntors [i ai luat la puricat cei 486 de km, [ansele s` ajungi unde e[ti a[teptat, la cabana Cioplea Mic`, prezint` unele anomalii, \n sensul c` \n loc s` creasc`, ele tot scad. {i scad, [i scad, pe m`sur` ce scade [i nivelul la care se afl` fundul M`rii Negre, iar lupii [i ur[ii au solzi, branhii [i ochii incredibil de umezi. Benny Branhill

abera]ia de libertate
Securitatea \]i d` c`lduri Isus vine. Dup` o a[tepVine [i Maica Domnului tare de 14 ani, au
ap`rut \n sf\r[it chibriturile de securitate. Nu e vorba de chibrituri care s` ajute securi[tii s` v` tortureze pe lumin`, dac` \i enerva]i \ntr-at\t \nc\t scot becul din lamp` [i vi-l sparg \n cap. E vorba de acele chibrituri care v` s\nt aprinse \ntre degetele de la picioare, sau chiar acelea care vi se bag` pe sub unghii, fiind mai lungi dec\t cele obi[nuite, oferind o siguran]` deplin` tor]ionarului. |ntr-un cuv\nt, ni[te chibrituri dup` care i s-ar aprinde c`lc\iele [i lui Priboi. Chibritney Spears S\ntem agen]ia imobiliar` Lucifer & Cuscrii [i s\ntem interesa]i de un schimb: oferim Sf\ntul Pavel cu etaj (Sf. P.+1) contra dou` Maici, un Dum-

nezeu cu televizor alb-negru [i Sf\ntul Francisc f`r` ap` curent`. De asemenea, Isus din Nazareth cu jacuzzi [i interfon, schimb cu Iuda Iscarioteanul, plata \n avans, numai euro \n dolari, exclus ]iganii [i c\inii. Maic`l Domnului

18

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`
Neb`nuite s\nt c`ile doamnei BCR
Una pe care a auzit-o recent Yasser ArAPAPS spunea ceva despre Ovidiu Mu[etescu, guvernantul `la cu musta]` neagr` [i amant` blond`. O.M.-ul a trimis, din partea Comisiei de Privatizare a BCR, o scrisoare BERD-ului \n care zicea ceva despre Nicolae D`nil`, pre[edintele BCR. |n traducere liber`, ceva-ul `sta ar \nsemna ca, dup` privatizarea BCR, N.&D. s` r`m\n` [i director general, [i pre[edintele Consiliului de Administra]ie. Dorin]a aceasta a lui Mu[etescu, dar mai ales a lui D`nil`, vine \n contradic]ie cu ceea ce ar dori BERD, [i anume separarea conducerii administrative de cea executiv`. Pentru cei care au deschis mai t\rziu aparatele de num`rat bani, facem urm`toarele preciz`ri: 1) BERD este, al`turi de IFC , unul din posibilii cump`r`tori ai BCR; b) Florin Georgescu este unul din foarte posibilii candida]i la pre[edin]ia CA-ului becerist; [i, suplimentar, III) doamna D`nil` este de loc din T`rt`[e[ti (de unde \[i extrage originea Adrian N`stase) [i, \n plus, doamna Nicolae D`nil` auditeaz` participa]iile BCR la Bucharest Financial Plaza, fosta cl`dire a Bancorex de pe Calea Victoriei. Ca s` vezi ce \]i pot auzi urechile atunci c\nd nu e[ti atent!

Patru proiecte cultural-financiare pentru patru fixa]ii T\mpe


Masivul T\mpa de peste Bra[ov a devenit, de mai bine de doi ani, obsesia politicienilor cu g\nduri de nemurire. Bietul munte este supus periodic unor agresiuni faraonice, c\nd pesediste, c\nd liberale, altfel nsp`im\nt`toare pentru orice turist echilibrat [i apolitic. pesedist, viceprimarul Ioan Ioni]`. Proasp`t revenit din America, el are revela]ia c` T\mpa ascunde un munte de bani. Adic` ar putea fi acoperit cu case de vacan]`, hoteluri [i restaurante, a[a cum a v`zut el pe la Hollywood. Bine c` omul nu s-a inspirat din ce-a v`zut \n locuri mai exotice, c` atunci ar fi venit cu ideea amenaj`rii unei plaje cu corali fix \n v\rful muntelui.

Proiectul 1

C-un lac`t to]i s\ntem datori

Startul a fost dat, desigur, de partidul lider n proiecte m`re]e de dezvoltare [i multilateral-dezvoltare. Liderul social-democra]iei t\mpe, deputatul Constantin Ni]`, a g`sit c` g`urirea muntelui, n scop de tunel, este cea mai bun` solu]ie pentru mbun`t`]irea vie]ii bra[ovenilor [i a Domnul coleg Biroul de Investiga]ii nu se va sup`ra, sper, dac` Yasser vizitatorilor. Proiectul pesedist ArAPAPS va aduce, acum [i aici, o completare la ancheta din pagina 3 era c\t pe ce s` vad` lumini]a de despre Ioan Melinescu, [eful Oficiului Na]ional de Prevenire [i Comla cap`tul tunelului [i s` ob]in` batere a Sp`l`rii Banilor. Completarea se refer` la una din spaimele lui finan]are de la Consiliul Local [i I.M.: scurgerile de informa]ii. I.M. este \ngrozit c` cineva ar putea de la cel Jude]ean. S-a constatat p`trunde \n Oficiu prin efrac]ie. Dup` asemenea evenimente (\n gene\ns` c` gaura care s-ar face \n bural, fabricate), I.M. produce imediat schimb`ri verbale la Regulamen- get ar fi la fel de mare precum tul de ordine interioar`. |n ce constau aceste schimb`ri verbale (excea din munte, [i s-a trecut la presia \i apar]ine lui I.M.) e greu ca o minte la locul ei s` \[i poat` idei mai coerente.
\nchipui. Cea mai spectaculoas` schimbare verbal` a fostului mili]ian Melinescu a fost atunci c\nd u[a de acces \n Oficiu, securizat` prin sistem de cartele magnetice, a fost dotat` suplimentar cu un lac`t. Da, a]i citit bine: o u[` securizat` magnetic a fost prev`zut` cu un banal lac`t!

Proiectul 3
Liberalii r\d de ideile PSDului, dar nu se las` mai prejos. Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa considera c` mult mai nimerit ar fi s` se tr\nteasc` n v\rful T\mpei un clopot uria[, ca simbol al luptei anticomuniste. Nici m`car colegii de partid nu-l iau \n serios [i consider` c` at\t clopotul proiectat, c\t [i g\nditorul de 16 metri [i pe ea ar trebui nideii au limbile exagerat de slo- fipt`, nconjur\nd crucea, o hido[enie cu ]epi, nalt` de vreo bode. 15 metri. Proiectul aristotelian i-a nsp`im\ntat pe cei de la Direc]ia local` pentru Cultur`, Ultimul proiect, de altfel cu care l-au trimis pe ini]iator la [anse mari de a fi pus n apli- plimbare, cu sfatul s`-[i duc` care, apar]ine pre[edintelui crucea cum i-o fi pohta, dar pe Consiliului Jude]ean, liberalul al]i versan]i. ns` pa[ii l-au purAristotel C`ncescu. Scopul s`u tat tocmai la prietenul de la PSD n via]` este de a mpopo]ona R`zvan Theodorescu, fin om de T\mpa cu o cruce nalt` de 30 de cultur` [i ministru. Aflat \n immetri. Baza ar avea un diametru posibilitatea unei reac]ii de

Proiectul 4

Proiectul 2

Ne \mb`t`m cu ap` WC

Ideile mai coerente au fost inaugurate de un plan de transformare a muntelui n Los Angeles. Ideea percutant` a venit, Avem o veste deosebit de bun` pentru bra[ovenii care sufer` din cauza cum altfel, tot din partea unui
faptului c` pe timp de iarn` nu exist` lanuri de porumb. Consiliul Local Bra[ov a hot`r\t s` investeasc` 2,2 miliarde de lei pentru construirea unei bude publice \n cartierul Astra. Suma necesar` investi]iei a sec`tuit bugetul Strategiei de Dezvoltare a Bra[ovului, ceea ce \nseamn` c` edilii bra[oveni au ajuns \n sf\r[it la o concluzie de bun sim]: dac` tot nu reu[esc s` pun` ora[ul pe picioare, atunci m`car s`-l a[eze pe vine.

ordin estetic, cum ar fi ridicarea p`rului din cap, Theodorescu s-a declarat nc\ntat de idee [i a avizat m`g`oaia. Merit` redat` aprecierea unui angajat al Direc]iei de Cultur`: T\mpa nu va mai avea v\rf, ci o oribilitate cu ]epi [i cruce. E, dar nu-i asta o problem`, turismul nostru e obi[nuit [i cu ]epele, [i cu crucile. Tacsu pe valoarea ad`ugat`

Mai mul]i ca prefec]ii

Ce mare scrofal`!

Ultimul prefect p`pu[`rit de Solcanu la Ia[i, Avarvarei, nu mai rezist` cu nervii, din motive greu de enumerat, [i st` cu semn`tura deaYasser ArAPAPS supra demisiei. Oficial, Avarvarei [i Solcanu no comment-eaz`. Neoficial (dar c\t se poate de real), cel mai sup`rat e Rusu Banu, fostul prefect. Acesta nu e \n c`r]i [i semnele, nu Pentru a ne \ncadra [i mai bine \n legisla]ia european`, parlamentarii neap`rat cele de carte, s\nt r`u prevestitoare au lansat pe pia]` o serie de reglement`ri cu privire la actele sexuale pentru el. Banu e devansat \n cursa dement` dintre animale \n gospod`rii. Una din aceste reglement`ri spune c` pentru preluarea func]iei de Gabriel Surdu, vierii trebuie s` fie plimba]i c\teva ore prin gospod`rii, iar dup` conMaricel Popa [i Haralambie Irimia. Primul e sumarea actului sexual au nevoie de o copaie cu ap` \n care s` se fratele fostului agrarian Victor Surdu, e capul de spele. S\ntem surprin[i c` legea nu le solicit` ]`ranilor s` aib` grij` [i pod al Lukoil \n Moldova [i mai e [i [eful Asode scroafe [i s` le ofere prezervative, pentru cazul \n care vierii o fac cia]iei Jude]ene a V\n`torilor [i Pescarilor doar pentru pl`cere [i nu vor s`-[i asume vreo responsabilitate. Sportivi. Al doilea are, ca atu, Tele M post de Por]ile de Vier televiziune de partid, finan]at de un pesedist local (vezi Canalul Mass-Midia N`vodari) [i asociat cu Prim(itre)a TV. Tot al doilea mai are, printre competen]e, [i calitatea c` cotizeaz`. Al treilea este patron peste afaceri cu pui [i porci [i reprezint` APAPS-ul \n biznisurile grangurilor locali. Grea misie pentru nea Solcanu, care va trebui s` aleag` un prefect nou dup` o regul` de 3 deloc simpl`, care se rezolv` numai pe baza teoriei sumelor mari. Tom [i Jderii

Nou plan de b`taie la UGIR: b`taie cu Io[ca [i cu Gigi


UGIR-1903 a \mplinit s`pt`m\na trecut` 101 ani de la \nfiin]are, o sum` frumoas` care trebuia marcat` cumva. Ave]i mai jos dou` imagini de la Recep]ia industria[ilor organizat` cu acest prilej. |n prima imagine, \l pute]i vedea pe Dan Iosif, industria[ul ale c`rui performan]e \n materie de biznis au fost consemnate [i \n revista noastr`, la categoria Emil Bobu, cu ocazia cuget`rii Aceast` sum` a fost avansat`, \n baza studiului de fezabilitate al afacerii, de to]i ac]ionarii care au \nfiin]at o persoan` fizic` nou`. |n cea de-a doua imagine, \n dreapta bur]ii lui Ovidiu Tender, cititorii cu ochii \nc` ne\nvine]i]i \l pot vedea pe industria[ul Gigi Becali, pre[edintele asocia]iei UGER din Pipera. Io[ca cu puii de aur

Vino \n centru. La hotelul din col]

Hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucure[ti [i agen]ia Tempo Advertising au demarat campania de lansare Vino \n centru, anun]\nd deschiderea primei propriet`]i a lan]ului interna]ional Howard Johnson \n Romnia. Complet renovat, hotelul fost Doroban]i se afl` \n zona Pia]a Roman` [i se adreseaz` oamenilor de afaceri prin lux: mobil` fran]uzeasc`, un restaurant contemporan, un restaurant japonez, dou` baruri, un club de fitness [i o parcare subteran` cu dou` etaje. Vino a[adar \n centru. Vei fi \n centrul preocup`rii noastre.

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

19

Ori la bal, ori \n Nepal


Frumoas` ]ar` avem! Asta crezi dup` ce stai pu]in la Moscova, doar ca s` vezi cum gnde[te cine a stat cinci ani la ru[i (nu dau nume, persoan` important`, becher). Dar, mai ales, s` vezi cum \]i e cnd ajungi \n India. Ia \ncerca]i s` v` imagina]i un Ferentari gigantic, pute]i? Buun! Atunci multiplica]i-l cu 100 [i o s` ob]ine]i o infim` p`rticic` din India. Asem`narea \ntre ei [i brazilienii no[tri este att de mare, \nct suntem mira]i c` nu auzim la tot pasul mnca-]i-a[ socares, ce s` mai comentez! }ig`nie rai, rai care e rai, caravanserai, ce mi[to! {i la ei, ca la noi. ~ia care au bani stau \n cartiere de lux, cu SPPi[ti de-ai lor la poart`, ma[ini luxoase etc., iar cei care n-au, tr`iesc \ntr-o mizerie crunt`. Asta nu e noutate nici pentru indieni, nici pentru romni. A[a c` ne \n`l]`m pu]in spiritual, ca s` ateriz`m \n Nepal, unde constat`m c` to]i intelectualii sunt de stnga, iar Partidul Comunist Nepalez are un statut cum numai un partid comunist poate s` aib`, total stupid, nedorind dect s` \l dea pe rege jos, dar apelnd din greu la religie, pentru a uniformiza castele. {i, surpriz`, conduc`torii lor sunt evrei pe bune, de[i prin partea asta a lumii sunt foarte pu]ini. O s` trec repede la Singapore, ca s` [i ajungem la zi cu jurnalul de c`l`torie. Frumos, nenic````! Ora[ de ora[, r`s`rit \n mijlocul unei gr`dini botanice, plin de orhidee cu nume de regi, pre[edin]i [i VIP-uri, to]i care au vizitat vreodat` locul. Orgoliul ne e m`cinat rapid. Nu se poate s` nu fi trecut vreodat` Nea Nicu sau Coana Leana s` \[i fi l`sat semn`tura p-aici. Dar, din p`cate, g`sim doar numele fostului prim-ministru al Ungariei (Gyula Horn), cu numele [i floarea lui, ca s` ne gdile pu]in mndria, asta dac` lu`m \n considera]ie faptul c` mult` lume crede c` Bucure[tiul este \n Ungaria. Domnule N`stase, face]i repede o vizit` \n Singapore, e rost de dat nume la floare important`, orhidee, [i de r`mas \n istorie, e drept, \n istoria Singapore-ului, dar, dect deloc (sic)! Nu de alta, dar pleac` Buni pe blat, f`r` s` \]i cear` voie, [i nu se d` dect la unu

Sorine, vezi insula aia cu un palmier? Ei, c\nd eram eu ghid francez am fost invitat pe gratis la un chef de canibali. Am prins o tip` mi[to, fata [efului de trib, [i i-am cerut m\na. Taic`-su se temea c` r`m\ne fat` b`tr\n` [i a]oas`, a[a c` a scos maceta [i mi-a dat m\na fiicei lui [i o buc`]ic` din pulp`. I-am l`sat [pag` tot grupul de nem]i cu care eram.

Manual pentru organizare vizit` oficial`. Edi]ie l`rgit` PSD


Studiu de caz [i necaz. Domnul prim-ministru, de exemplu Adrian N`stase, urmeaz` s` efectueze o vizit` oficial` de lucru la, de exemplu, Giurgiu. S` zicem c` deplasarea are loc n 28 ianuarie 2004 [i mai cuprinde o inaugurare a bazinului de not de la {coala General` 8. Iat` cum trebuie procedat. {eful Inspectoratului {colar Jude]ean trebuie s` anun]e cu cinci zile nainte pe to]i directorii celor [ase licee [i nou` [coli generale c` a sosit momentul s`-[i dovedeasc` ata[amentul fa]` de ]ar`, guvern, premier [i partidul din care fac parte. Directorii trebuie s` mobilizeze cte 20 de elevi, nso]i]i obligatoriu de una bucat` p`rinte, pentru a-i crea o atmosfer` cald`, tov`r`[easc` domnului prim-ministru. De exemplu, tot Adrian N`stase. Dac` se observ` c` locul de desf`[urare a evenimentului este prea mic, adic` de numai 200 de locuri, se va reveni asupra directivei. Cu o zi naintea vizitei, dar nu mai trziu, directorilor li se va aduce la cuno[tin]` inconvenientul. {i li se va comunica noua situa]ie: prezen]a directorilor va fi obligatorie, mpreun` cu cte trei profesori [i 12 elevi. Din motive de eficien]`, elevii de la licee vor fi selecta]i numai dintre cei afla]i n clasa a 12-a, cu drept de vot la toamn` cnd \[i vor putea dovedi [i la urne fericirea de a fi stat al`turi de domnul premier \nainte s` emigreze.

Plecat \n Ocolul P`m\ntului \n 80 de zile \n jurul lui Sorin Marin, Dan Chi[u este m`cinat de o \ntrebare: Merg\nd \n sens invers sensului de rota]ie al planetei, c\[tig o zi din via]` sau pierd o zi la diurn`?
dintr-o ]ar`, nu e loc de doi. {i s` mai [ti]i, domnule prim-ministru, c` \n toate h`r]ile Europei din Singapore, Romnia este singura ocolit`, spre deosebire de Bulgaria care st` ]an]o[ acolo! Aducem dovada itoare cum e [i \n Australia; acas`. {i ne pare r`u de tot, c` pn` atunci, v` dorim iarn` to]i singaporezii ne vorbesc de u[oar` [i tranzi]ie pl`cut`! Nadia, Hagi [i Mutu, nicideDan CHI{U cum de Stoicicov. Hai s` vedem s`pt`mna vi-

Liceenii rock&controll

20

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

Foamea culpa

|n ora[ul Piatra Neam], bugetul nu are un sfan]


|n ora[ul PSD-ului Piatra Neam] treburile merg perfect. Primarul PSD Rotaru conduce cu destoinicie [i s\rguin]` destinele piatr`nem]enilor, iar via]a tuturor este roz. Cel pu]in a[a apare \n presa local`, \n cele 4 cotidiene [i \n foaia oficial`, Informa]ia Prim`riei. De asemenea, la televiziunile locale puricii de pe ecran s\nt tot roz. Culoarea asta ce d` senza]ia de s`n`tate e bine \ntre]inut` de sumele care vin ca publicitate lunar de la Prim`rie. Dar, aten]ie, nu direct de la prim`rie, ci de la cele patru societ`]i unde este ac]ionar Consiliul Local. Ca s` vezi, aceste societ`]i au [i ele datorii la stat, de te [i miri cum \[i permit s` \[i fac` publicitate. Transurban datoreaz` 8 miliarde de lei, Urban SA vreo 5 miliarde, Publiserv SA 2,5 miliarde, iar Salubritas tre s` dea 4 miliarde. O parte din societ`]i au monopol \n ora[, nu exist` concuren]`, astfel c` iar te \ntrebi de ce oare cheltuie cu publicitatea. Cam fiecare ziar local prime[te \n jur de 200 de milioane de lei lunar publicitate. Cu c\t mai prime[te foaia oficial`, ca s` existe, cu c\t mai primesc [i televiziunile, se sare bine de miliard. Dar dac` `sta-i pre]ul ca via]a s` par` roz, ce s` faci?

Ce c`uta Romnia \n lume?


[tiri din presa str`in` de la ei
C` Romnia este pentru politicianul romn un fel de nevast` bogat` [i proast` pe care o scoate \n lume, [tia]i. C` masculul nostru guvernamental bag` \n curul ei rujuri publicitare [i rimeluri piariste atunci c\nd are de g\nd s` ias` cu ea pe la vreun summit, iar [tia]i. Ce nu [tia]i, \ns`, e ce cred cu adev`rat to]i str`inii `[tia despre frumoasa [i pudrata noastr` Romnie [i ce p`rere \[i fac despre ea, prin presa lor serioas`, alde coana Fran]a, tante Germania sau \ng\mfatele alea de State. Ni[te romni de-ai no[tri, de[tep]i [i r`bd`tori, de la Institutul pentru Studiul Comunic`rii (Com In) [i revista Cadran politic, s-au apucat s` analizeze cantitatea de fond de ten million dollars de pe fa]a ]`ri[oarei noastre, comparativ cu Bulgaria [i Ungaria, fandositele astea provinciale cu care ne place s` ne compar`m mai mereu. Fran]uzitele de Le Nouvel Observateur, Le Monde, Courrier International [i Le Figaro ne v`d \ntr-o lumin` destul de nasoal` (\ntre 39% [i 69% din articole), cea mai mare parte a materialelor av\nd ca subiecte chestiuni d-astea de care ne-am cam plictisit, gen rromi, emigra]ie, dec\t cel de co[uri, fapt destul de aiurea \n contextul \n care ungurii s\nt de-a dreptul r`sf`]a]i cu procente de interes, vizibilitate [i apreciere care merg p\n` la 60%. La film, \ns`, s\ntem cei mai tari, pentru c` cel pu]in britanicii ne laud` mult peste ceilal]i, \n materie de cre[tere a produc]iei de pelicul` la hectar. O fi de la DVDurile alea s`te[ti ale lui R`zvan Surioara noastr` de sorginte Theodorescu. latin` nu ne r`sfa]` pe c\t ne-am Cele mai tari chestii le g`sim fi a[teptat [i LUnit, de exemplu, are 100% [tiri nasoale despre \ns` \n monitorizarea presei Romnia. Iar la capitolul Sport americane unde, cel pu]in \n tot \n urma bulgarilor st`m, de[i New York Times [i \n Wall n-am auzit de nici un fotbalist Street Journal, Adrian N`stase bulgar care s` se compare cu [i Ion Iliescu s\nt men]iona]i cu Chiv`tu al nostru de la A.S Ro- un procent de 0%. {tirile pozitive m`ta. Adic`t`, fra]ilor, nici m`car despre Romnia s\nt legate mai unde ne credeam mai tari ca ales de statul ingineresc de dinainte de 89, \n sensul c` Cea[c` bulg`roii nu s\ntem. e pus la originea [colii romne[ti La nem]`l`i [i ingli[i, de la de IT, a doua din lume dup` cea Frankfrter Allgemeine [i p\n` indian`. Iar aici, nenicule, bulCel mai bogat om al planetei, domnul Bill Gates de la uzinele la Times, procentul de aluni]e de garii s\nt undeva departe, iar unpe imaginea muierii noastre gurii nici nu mi[c` mouse-ul. Microsoft, a decis c` mo[tenirea sa va fi \mp`r]it` astfel: 46 de Andreea Rompresca miliarde dolari vor fi dona]i pentru ac]iuni caritabile, iar restul de na]ionale este sensibil mai mic numai 10 milioane de dolari, c\t ar mai r`m\ne din uria[a sa avere copiilor. Ei bine, c\nd auzim asta, ne g\ndim [i noi la domnul N`stase, cel mai bogat premier romn al planetei, [i \l rug`m ca, Cic` romnii cheltuie pe taxiuri de dou` ori mai mult dec\t la finalul mandatului, c\nd se va pune problema mo[tenirii, s` procet`]enii din UE. Probabil din cauza faptului c` cet`]enii din UE au cedeze, dac` nu \ntocmai, atunci m`car pe invers dec\t a f`cut cel mai multe ma[ini personale. Raportul se afl` \ns` \n schimbare, mai bogat om al planetei: s`-[i ia cu el averea de miliarde de dolari, av\nd \n vedere c` [i noi avem din ce \n ce mai multe ma[ini perdar s` lase m`car 10 milioane de dolari nenorocitei `steia de Romsonale, multe dintre ele apar]in\nd cet`]enilor din UE. nia, copilul rupt \n cur al PSD-ului. Cimitirul Bellu-sconi trafic de carne vie etc. Bulgaria este mult mai r`sf`]at` de c`tre presa francez`, c`ci majoritatea subiectelor s\nt din zona lui [tia]i c`; bulgarii fac cel mai mi[to bulion ori cel mai mare dovleac a fost recoltat l\ng` Plovdiv. Oricum, vreo 60% din ve[tile cu bulgari s\nt neutre din punct de vedere politic.

Mo[tenirea familiei Cornu-nburg

Ne batem UE \n cap

Urbanii vorbesc

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

21

s`pt`m\na str`inilor
q Canibalul neam] a fost condamnat la doar opt ani de nchisoare pentru c` legisla]ia nu era preg`tit` pentru un astfel de caz. Pedeapsa att de redus` demonstreaz` ceea ce canibalul [tia foarte bine: oamenii s\nt buni! q n Spania se va vinde, cu ocazia unei s`rb`tori muzicale, un fir de p`r de-al lui John Lennon primit cadou de un fan chiar de la cnt`re]. Din p`cate, un singur cump`r`tor va fi fericit dup` licita]ie. Alta ar fi fost situa]ia dac` s-ar fi despicat firul de p`r n patru! q Norvegienii s\nt cei mai mari consumatori de deodorante solide. Normal, la clima din zon`, mai bine dai cu un deodorant solid dect cu ap` solid`! q Cercet`torii germani au constatat c` jonglerii de circ, dar [i cei amatori, beneficiaz` de o cre[tere a materiei cenu[ii datorit` stimulilor vizuali care afecteaz` structura creierului. Partea proast` e c`, dac` nu mai practic` jongleria, n trei luni creierul lor scade. A[a c` s\nt condamna]i s` nu se lase de jonglerie dac` vor s` aib` creierul baban. Probabil c` acest fenomen cerebral e valabil [i la cei care practic` jonglerii financiare [i care pur [i simplu nu se las` de ele! q Un rus [i-a amenajat un club aidoma unei pu[c`rii, cu [obolani sub podeaua transparent`, cu gratii [i per- pedepsele cu pu[c`ria s\nt mai chezi]ii corporale la intrare [i atractive dac` ]i le dai tu nsu]i gardieni care patruleaz` n jurul [i mai [i pl`te[ti pentru ele! cl`dirii, pe lng` gardurile de AgenCIA de pres` srm` ghimpat`. Cu tot aspectul nsp`imnt`tor, clubul are un succes extraordinar. Semn c`

r`spunsuri la scrisori
Didina Plaiu (Alba Iulia): Tata, de 23 August, scotea totdeauna steagul negru la poart`..., ne scrie]i, apoi ne povesti]i ce p`]ea. Mai rar un a[a tat`! Dac` to]i romnii ar fi f`cut ca el, poate altfel am fi ar`tat ast`zi. Ave]i dreptate s` ne repro[a]i c` ne ocup`m cam mult de un s\n dezvelit, o aluni]` operat`, o b\lb`! Dar cititorii (unii dintre ei) vor [i a[a ceva. Ne str`duim s` mul]umim pe toat` lumea. D`nu] C. (Baia Mare): Ne scrii (printre altele): Cine l-a inventat pe Tetelu ca personaj de revist` e Dumnezeul ziaristicii de umor din Romnia! {i din Univers!. I-am comunicat colegului meu care l-a inventat pe Tetelu [i el \]i mul]ume[te pentru apreciere [i te asigur` c` Tetelu nu e pur [i simplu o inven]ie. El, Tetelu, a ap`rut prima dat` \n jurnalul lui P`v`lache, cel adev`rat. PSD-ul e plin de asemenea personaje, colegul meu spune c` nu a f`cut dec\t s` adune c\teva tr`s`turi la un loc [i s` le pun` pe h\rtie. Eu cred c` e modest! Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): Din p`cate, nu las` bunul Dumnezeu o zi \n care televiziunea s` nu ne r`sfe]e cu c\te o mostr` de hipocefalism. E drept c` nici noi nu ar trebui s-o abord`m cu preten]ii prea mari. Dar... |n dar-ul dvs. e [i r`spunsul: oamenii de[tep]i \[i bat capul cu pro[tii, pro[tii niciodat` cu oamenii de[tep]i. Eugenia Gligor (Timi[oara): Mul]umiri pentru poz`! Vasile Ghica (Tecuci): Mie aforismele mi-au pl`cut, dar din p`cate noi nu public`m (v. pag. 2) dec\t aforismele oamenilor politici. Ioan P`curar (Ora[ul Victoria, jud. Bra[ov): Nu aveam cum s`-i afl`m pe to]i securi[tii deoarece, cel pu]in p\n` acum, ei nu doresc a[a ceva. {i cum p\inea [i cu]itul (adic` dosarele) se afl` \nc` \n m\na lor, am ciugulit ce a mai sc`pat pe ici, pe colo. Dac` v` mai aminti]i numele vreunui securist, \l trecem pe lista noastr` cu pl`cere. V` a[tept`m! {tefan AGOPIAN

}iganii romni \[i deschid cort \n b`ncile din Elve]ia


Dup` cum [ti]i, \n cur\nd se vor introduce vize pentru Turcia [i, \n schimb, se vor scoate cele pentru Elve]ia. Iat` [i prima scrisoare deschis` care ne-a sosit \n redac]ie, e drept, prin geamul \nchis: Haoleo, bafto la Hacademia lo Ca]avencu! S\nt io, Vali... Silicon Vali din comuna Ghimpa]i. V-am sunat c` s` dea dracii-n `ia care a b`gat vize pentru Turcia [i le-a scos pe-alilantele pentru Elve]ia! P`i, ce carul meu s` fac eu \n Elve]ia? C` c\nd mergeam la turci cu piranda mea Panasonica [i cu puradeii `i mici: Mecdonalt, Mecfi[, Mecciz, [i cu `la marele Bigmec Checiapu, mai aduceai o ]oal` d`n piele, o boarf` sec`nhend pe tine, un kil d` argint \n stomac, un fervechi p` sub fuste, mergea biznisu! Da acuma, zi [i matale, [efu, ce kilo meu s-aduc io d`n Elve]ia? Ciocolat` Milka [i Haidi? Haidi bre, fugi cu marmota de-acia, p`i din `lea avem [i-aici \n Romania! Ceasuri? Cacu-m-a[ \n ele, [i de-alea avem aici de furat o gr`mad`, e pline autobuzele de m\ini mi[to cu ceasuri! Ce s` mai, ne-a omor\t `[tia cu vizele lor! P`i, ce vrea acu, s` ies \n strad` s` dau \n cap la oameni? C` nici str`zi ca lumea n-avem dracu \n ]ara asta, \]i rupi mercedesu p`n ele!.

Gitan Mercato

coasa lux
rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate
Bine v-am g`sit la o nou` edi]ie a rubricii noastre morbide. Citi]i cele ce urmeaz` cu sufletul la (sau chiar dincolo de) gur`. Dup` cum a]i aflat, a mai c`zut un elicopter. Nu-i chiar r`u s` ne mai pice c\te ceva din cer m`car o dat` la c\teva luni, dac` tot nu putem c\[tiga to]i la LOTO. |n a[teptarea MIG-ului de martie, s` ne alin`m pu]in setea de morbid cu deputatul PSD de Vaslui Dumitru Buzatu. Care, v`z\ndu-i pe cei 7 oameni mor]i pe [oselele Moldovei la \nz`pezeal`, a dat urm`torul sfat: oamenii bloca]i \n n`me]i ar trebui s` m`n\nce z`pad` pentru a nu muri de sete. |nc` o dat`, PSD-ul alege solu]ia care mul]ume[te cel mai pu]in stomacul cet`]eanului. De ce s` m`n\nci z`pad`, c\nd la sete \]i po]i devora un picior, o m\n`, un copil care doarme pe bancheta din spate? Doar s\ntem 90% ap`. {tirile de la ora chici

Marea cr`pelni]` parlamentar`


La insisten]ele, evident repetate, ale lui V`c`roiu, legea declar`rii de c`tre demnitari a cadourilor primite [i-a mai pierdut din t`rie, fiind diluat` prin ad`ugarea c\torva amendamente. Demnitarii nu mai s\nt obliga]i s` declare decora]iile, biroticele de maximum 50 de euro [i bunurile perisabile, ca miei, curcani [i tot ce are mai corespunz`tor jude]u [i e bun s` le stea \n g\t. Ne imagin`m o declara]ie a V`c`roiului: Suta de coco lipit` pe frunte dep`[e[te 300 de euro, da se trece la decora]ii; t`ria are 40 de grade deci decora]ie , da am dat-o \napoi pe bocanci; colegu Micky a primit un pe[te geamantan [i un pe[te [pag`; tot la animale un jaguar, cai putere, o cucuvea [i c\rti]e pe la al]ii; Ponta, mecanic pasionat, [i-a me[terit din pixuri [i radiere (deci birotice), bucat` cu bucat`, o m\ndre]e de mer]an. Legea e bun` [i pentru noi. P\n` se \ntoarce roata de ca[caval, putem deci s` le umplem frigiderul cu carne. Bovina comedie

22

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Tratat de destr`mare
Nu am fost printre fanii poeziei lui Leonid Dimov [i nici nu am avut lecturi sistematice n acest sens, poetul fiindu-mi cunoscut mai ales prin referin]ele lui {erban Foar]`. l receptam ca pe un scriitor insular [i pitoresc, cu un univers poetic personalizat [i avnd locul lui clar n poezia contemporan`. Asta explic` de ce am deschis cu o curiozitate temperat` volumul s`u de epistole de dragoste*, s` v`d ce e dincolo de eticheta sa din istoria literaturii. {i surpriza a fost foarte mare. Ca om care a scris [i el bile]ele de amor ([i cine n-a scris?), m` a[teptam s` reg`sesc cteva motive [i formule ntre care s` pluteasc` un text vag [i universal seduc`tor. Am g`sit [i ceea ce m` a[teptam s` g`sesc, dar dincolo de ele a stat surpriza mea, dincolo de declara]iile normale, nfocate [i absolute. Exist` n scrisorile de dragoste ale lui Dimov un ntreg roman autobiografic, un bildungsroman, n slujba c`ruia este pus` o extraordinar` capacitate de autoobserva]ie, o meticuloas` inventariere de st`ri suflete[ti, de nuan]e. Scene cotidiene, considera]ii despre literatur` [i crea]ie se topesc n scrisori de dragoste vibrante [i [ocante. De[i s\nt texte scrise ntr-un interval considerabil de timp (1943-1954), exist` o continuitate aproape nentrerupt` n aceste scrisori, astfel nct dac`, experimental, s-ar renun]a la formulele de nceput [i de ncheiere, am avea un text unitar pe care l-am putea citi [i ca pe un impresionant tratat de descompunere scris patetic, dar subminat de ironie. Dup` ce am citit textele epistolare, am parcurs [i consistentul studiu introductiv al lui Corin Braga peste care, n mod clar, nu se va putea trece atunci cnd se va discuta despre Dimov. Iar scrisorile sale recent ap`rute s\nt semn categoric c` exist` un nou subiect de discu]ie literar`. Ioan T. MORAR
* Leonid Dimov, Scrisori de dragoste, 1943-1954, edi]ie ngrijit`, studiu introductiv, biobibliografie, not` asupra edi]iei [i note de Corin Braga, Polirom, 2003.

Suspans, crim`, sinucideri, \mpu[c`turi, femei mortale. Sau nu? Un nou episod original din Jurnalul lui Tetelu. Via]a e altceva! Lectur` special`!

crunt bol[evism, urma]i de 14 ani de bezmetic` tranzi]ie Pentru o vreme, privirea mai z`bove[te pe o fil`: o poz` mare, c\t toat` pagina 65, cu Lipscanii, \ntr-o zi, se pare, obi[nuit`. Ie[ind \n frigul de fevruar, o iei \ntr-acolo. Merg\nd pe Academiei c`tre Banca Mare, treci de blocul rotund al Societ`]ii Adriatica [i de fostul sediu al b`ncii Marmorosch, sf\r[ind prin a nimeri, da, tot \n Lipscani. {i, fulgerat, \]i spui: Nu se poate! Z`u, chiar nu se poate! S` ne \ntoarcem \n frumoasa fic]iune care a fost c\ndva realitatea interbelic`, [tim, nu mai e posibil. Da s` toler`m la nesf\r[it mize-

ria, nep`sarea, nesim]irea [i m\rl`nia, doamnelor [i domnilor, devine inadmisibil. Mai ales c\nd modelul \]i st` \n fa]`, transpus impecabil de pe pelicul`. Uite c`, uneori, e bun` la ceva [i o carte. O recomand`m c`lduros nu numai aviza]ilor, ci [i celor care \nc` mai cred c` Romnia a \nceput de la pre[edintele Iliescu, premierul N`stase, prefectul Grecea [i primarul Vanghelie. Viorel MO}OC
* Matei Cazacu, Romnia interbelic`/Interbellum Romania, NOI Media Print, 2003.

cronica pe l\ng` teatre


O via]` de om pe \n]elesul animalelor
Dumnezeu e o doamn`, aparent \nalt`, aparent blond`. Autoarea e [i ea o doamn`, [i nu e \nalt`. Regizoarea e tot o doamn`, [i nu e blond`. Omul a disp`rut de pe p`m\nt cam de mult, [i Moartea e un domn. |ns` animalele au supravie]uit, doar ele au supravie]uit, [i tapirul ar dori s` vad` un spectacol* de teatru cu o via]` simpl` de om. F`r` sex, ca data trecut`, fiindc` noua lui iubit`, c`prioara, nu suport` sexul sau \l suport` foarte greu. Doamna Dumnezeu le face pe plac animalelor, \n definitiv, ea este o doamn`, [i animalele se a[az` comod pe o canapea, [i prin fa]a lor \ncepe s` curg` simpla, violenta, stupida, complexa(ta) via]` a lui Helge. Helge este rodul c\torva partide de sex dintre Helga [i Helmuth c`prioarei nu i-a fost u[or s` priveasc` asta. Singura fiin]` care l-a iubit pe Helge a fost Frica. Frica l-a \nso]it la tot pasul pe Helge: c\nd [i-a ucis tat`l, c\nd se masturba, c\nd f`cea sex cu pisicile, c\nd a sim]it, la un moment dat, c` se \ndr`goste[te. Animalele se mai [i plictiseau privind la acest jalnic spectacol de om. Noroc cu domnul Moarte care, din c\nd \n c\nd, \[i lua inima \n din]i [i c\nta. Live. Helga r\dea zgomotos cu degetele \ntr-o priz`. Frica lui Helge fuma [i era foarte natural`. A[a a ajuns Helge s` \mb`tr\neasc`, spre dezgustul unei asistente medicale. Dac` nu ar fi aceste discu]ii ba se spune c` nu ne putem pune cu alte cinematografii care s\nt puternice, ba c` nu avem creatori de film capabili s` spun` ceva nou [i, desigur, de fiecare dat` se spune c` nu s\nt bani. {i, totu[i, mai exist` cteva solu]ii [i, din cnd n cnd, se g`sesc bani pentru produc]ia autohton`. De pild`, dup` cum am aflat dintr-un fax de protest, ntre ianuarie 2002 decembrie 2002, la comanda Televiziunii Na]ionale, Europolis Film a realizat serialul Hacker, compus din 6 episoade a c\te 52 de minute, dup` un scenariu de Cristi Puiu [i R`zvan R`dulescu, regia Alexandra Gulea [i Stere Gulea, director de imagine [i produc`tor executiv: Thomas Ciulei. Distribu]ia filmului este una reprezentativ` [i pentru genera]iile actorilor consacra]i (Victor Rebengiuc [i R`zvan Vasilescu, printre al]ii) [i pentru cei afla]i la debut sau imediat dup`. Ar trebui s` spunem: aplauze, deci, se fost doamna Dumnezeu, domnul Moarte i-ar fi f`cut de mult felul lui Helge, fiindc` via]a lui era una jalnic`, nici m`car animalele nu [i-ar fi dorit a[a ceva. Via]a lui Helge (Helges Leben) este scris` de o femeie (Sibylle Berg), \]i dai seama de asta imediat. Dar ce fel de femeie, te \ntrebi, [i nu trebuie s` cau]i mult ca s` afli r`spunsul, chit c` el este \n german`. Doamna Berg s-a n`scut, cu pu]in timp \n urm`, \n Weimar. Da, ea a vrut dintotdeauna s` scrie. Da, ea s-a mutat cu pl`cere \n Elve]ia, \n urm` cu cinci ani. Nu, nu g`se[te limba ciudat` [i nici oamenii mic-burghezi. Nu, doamna Berg nu are depresii. Nu, nu a avut loc nici o tentativ` de sinucidere. ({i ce s\nt atunci t`ieturile acelea lungi de pe bra]? Oh, asta a fost un accident de biciclet`!) Da, ea a b`tut deja c\]iva ziari[ti. Da, ea g`se[te lumea pu]in trist`. Nu, doamna Berg nu \i \n]elege pe optimi[ti. Nu, doamna Berg nu \[i regizeaz` piesele. Da, [i dumneavoastr` la fel, multe mul]umiri pentru aceast` discu]ie. P.S. Da, recunosc, a[teptam de mult o doamn` care s`-[i ia \n serios rolul de Dumnezeu. {i, da, mi-a pl`cut spectacolul. Iulian T~NASE
* Via]a lui Helge, traducere de Victor Scorade], regia Theo Herghelegiu, cu: Daniel Popa, Oana Tudor, Dana Voicu, Raluca Botez. Teatrul Act.

Poeme-n poz`
Dac` vrei s` afli cum era ]`ri[oara noastr` c\nd era bunica fat`, faci a[a: mergi pe Calea Victoriei dinspre Cheiul G\rlii c`tr` Palatul Telefoanelor, treci de r`sp\ntia cu Bulevardul Elisabeta, la[i pe m\na st\ng` Cercul Militar [i, la Cap[a, cote[ti u[urel dreapta, pe Edgar Quinet, stradela care d` \n Academiei [i, mai departe, se vars` \n fosta Pia]` Br`tianu. Da nu trebuie s` te ostene[ti p\n`-n Pia]` Intri frumu[el la C`rture[ti, [i-]i iei un album cu fotografii*. Nu cost` deloc pu]in, dar se merit`. Cu el sub bra], po]i s` intri \ntr-o cafenea, s` te a[ezi la o mescioar`, s`-l sco]i grijuliu din ]ipl` [i dup` ce ai comandat un [var], un ]ap de bere, m` rog, ceva acolo s` r`sfoie[ti \n tihn`, z`bovind pe \ndelete asupra fiec`rei pagini. Tii, c\te minun`]ii sepia [i alb-negru! Cu desf`tare [i mirare, dar [i cu destul` obid`, descoperi c` ]ara noastr` interbelic` nu seam`n` deloc, da d`loc, mon[er, cu ]ara asta de acum. }`ranul era parc` mai ]`ran dec\t ]`r`noii proletariza]i din ziua de azi; t\rgurile [i or`[elele de provincie erau bine a[ezate; locurile de vilegiatur` respirau lini[te [i cur`]enie; iar Capitala (off, arz`-l focul Bucure[ti!) ar`ta, \n centru, ca orice metropol` normal` [i european`. Sigur, [tii (dac` nu [tii, afli din textele ce \nso]esc albumul): Romnia Mare n-a fost dec\t o scurt` iluzie; corup]ie [i abuzuri existau [i atunci; la PIB pe capul bietului locuitor, tot \n coada listei eram; pe la sate [i \n mahalale era glodul c\t casa, s`r`cie mare, boli endemice, mortalitate infantil` etc., etc. Albumul, \ns`, decupeaz` doar fotogramele frumoase din filmul unei realit`]i pline de contraste, atunci ca [i acum. {i bine face. Pricepi astfel mai bine halul \n care ne-au adus 45 de ani de

show biz da cul]i


Monitor cultural
q N-au trecut nici dou` s`pt`m\ni de c\nd dl. Ion Iliescu depl\ngea soarta culturii romne [i iat` c` Observator cultural (nr. 205) \[i propune ca timp de un an s` monitorizeze cum cheltuie[te MCC banii publici care \i s\nt \ncredin]a]i. Asta dup` ce a aflat (\n mare) cum s-au cheltuit ace[ti bani anul trecut: finan]are c`r]i de literatur` romn` 21,7 miliarde; s`rb`torirea a 85 de ani de la Unirea de la 1 decembrie 1918 aproape 70 de miliarde; pentru revistele culturale numai 7,3 miliarde; 8 miliarde pentru Festivalul interna]ional de muzic` u[oar` Cerbul de Aur ([i muzica u[oar` e cultur`, nu-i a[a?); 3 miliarde pentru A[ez`m\ntul sociocaritativ Providen]a de la Ia[i; 2 miliarde pentru Festivalul interna]ional al c\ntecului pentru copii Steaua de Aur; 1,5 miliarde pentru organizarea unui concurs de solu]ii \n vederea stabilirii amplasamentului [i \ntocmirii documentelor tehnico-economice pentru reamplasarea fostului Monument al eroilor comuni[ti (cel din Parcul Carol, care putea fi l`sat bine mersi la locul lui, m`car ca s` nu uit`m complet ce ne-au f`cut eroii comuni[ti). Toate cifrele au fost preluate din articolul semnat de Ion Bogdan Lefter, Cultur`, mentalit`]i, democra]ie: o miz` pe termen lung (acela[i Observator cultural). Ini]iativa revistei e mai mult dec\t binevenit`, cu toate c` nu cred c` actualei Puteri \i pas` de vreo monitorizare. ({t. A.) q Se tot discut` despre starea proast` a filmului romnesc [i n

poate! Dar nu e a[a. Acest serial a trecut aproape neobservat pe la TVR, beneficiind de o publicitate aproape invizibil`. Totu[i, era vorba de un serial serios, nu de o ncropeal` ntr-un platou de variet`]i, filmat` cu camere de amatori. Ve]i spune c`, gata, serialul s-a difuzat [i c` a fost vorba de un accident de comunicare. P`i, tocmai despre asta e vorba, numai din accidente nu po]i face filmul romnesc s` circule! q Revista Cuvntul a renun]at, n fine, la nefericita ga[c` de marginali care realizau un supliment pentru prietenii lor n miezul publica]iei. Acum se orienteaz` spre tinerele talente care s\nt nc` n faza studiilor, fie c` e vorba de liceeni, fie de studen]i talenta]i. Sper`m s` ]in` ct mai mult aceast` formul` pentru c`, s-a v`zut, cu strmb`turi stilistice [i fandoseli de domni[oar` neinvitat` la dans nu se prea poate face pres` cultural`! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

mazeta sporturilor

Mai am un singur Dorinel


40 de metri, um`r la um`r, \n coasta atacantului advers. Aceasta fiind realitatea, Dorinel al nostru a acceptat s` fie, f`r` mari fi]e, un supus onest [i devotat la curtea n`zurosului rege Gic` Hagi. Iar acum, uite-l, a revenit [i el \n ]ar`. Din granzii promo]iei 94 (momentul de v\rf al Genera]iei) este ultimul care se \ntoarce. Chestie care, iar`[i, ne face s` ne amintim de speran]ele puse \n aceast` Genera]ie, zis` de Aur. Ni-i \nchipuiam ca pe un fel de pa[opti[ti. Ziceam c`, dup` stagiile petrecute la cluburi faimoase, vor sosi \n patrie pentru a lumina poporul fotbalist cu \nv`]`turile [colii occidentale. N-a fost deloc a[a. Liderul Hagi s-a fumat rapid, oscil\nd n`t\ng \ntre ifosele lui de primadon` ne\n]eleas` [i b`l`c`relile de cea mai joas` spe]` balcanic`. Dalde Stelea, Belodedici, Mihali, Prodan, R`ducioiu sau Ilie Dumitrescu n-au f`cut nici ei prea mare br\nz`. Singur Lupescu, c\t a jucat, a mai germanizat ceva pe la Dinamo. Iar Dan Petrescu a fost c\t se poate de corect la FC Na]ional. Acum, ca antrenori, r`m\ne de v`zut cum vor mi[ca: pen c`, fra]ilor, Lupescu a \nc`put pe m\inile Sechelariului de Bac`u, \n timp ce Dan Petrescu a fost atras la Rapid, pe orbita Fra]ilor Becali. |n momentul de fa]`, una peste alta, multa[teptata revolu]ie provocat` de \ntoarcerea stranierilor nu s-a produs. Lucid vorbind, nici n-ar fi avut cum. Juc`torii reprezentativei noastre de golden-boys au p`strat intact`, \n clipele de gra]ie, bucuria maidanului (a se revedea, \n acest sens, prima repriz` din meciul cu }ara

{tii, Dorinele, io am intrat [i \n politic` [i am Nr. 5, 3-9 februarie 2004 nevoie de deputa]i. Zi, ce minister \]i dau: Internele, Justi]ia? A, nu, Justi]ia i-o dau lu Pi]i, c` are boal` pe unii! Da celelante portofele e libere! {tiu, \]i dau Transporturile, c` tu alergi mult. Saaau... ministeru `la... cum \i spune la ce fac `ia prin fabrici? Munc`? A[a, \]i dau Ministerul Munc` c` la asta nu m` pricep deloc.

academia CA}AVENCU

23

pozi]ie der fmoftsaid b\ e din sport


Iarna nu-i ca vara. Se [tie. Vara, dac` ne e foame, mergem n gr`din` [i ron]`im un morcov. Iarna, n lips` de altceva, ne uit`m la TV [i mestec`m tot felul de idei. Iat` una dintre ele. N-a]i observat cum, de fiecare dat` c\nd fostul antrenor al lotului olimpic de gimnastic`, Bela Karoly, d` America pe Romnia, pentru o vizit` de lucru, apar n pres` dezv`luiri incendiare ale gimnastelor, menite s` i discrediteze pe antrenorii Octavian Belu [i Mariana Bitang? Cum ar fi declara]iile recente ale Oanei Petrovski. Surse ce evolueaz` la paralele ne-au informat c` domnul Karoly a achizi]ionat un teren la B`i]a, l\ng` Deva, unde dore[te s` nfiin]eze o [coal` de gimnastic` n concuren]` cu actualul Centru Olimpic. ns` lui Karoly i-ar fi mai bine dac` respectivul stabiliment, n urma scandalurilor, ar fi mutat de la Deva. ntre timp, a[tept\nd s`-i ias` jocurile, Bela Karoly s-a aflat c\teva zile n vacan]` la vila sa din B`i]a, unde a participat la dou` partide de v\n`toare de mistre], pe fondurile cinegetice de la Pojoga [i B`i]a. Dar noi b`nuim ce are, pe viitor, n c`tare!

S-a \ntors [i Dorinel Munteanu Trebuie s` zicem limpede, din capul locului: noi \l pre]uim tare mult pe omul `sta. |ntr-un fotbal care mai mereu a pus pre] pe poante [i floricele, el a adus nota de seriozitate [i devotament calit`]i puse \ntotdeauna \n slujba echipei. C\nd a fost nevoie de el, a \nscris [i boabe destule importante, \n momente-cheie. {i, f`r` discu]ie, \ntr-un viitor grup statuar al Genera]iei de Aur, st\ngul lui Hagi va trebui s` [ad` pe un piedestal nu mai \nalt dec\t cel pe care va sta a[ezat pl`m\nul lui Dorinel. Ar fi o dreapt` repara]ie istoric`, \ntruc\t, ]inem s` repet`m, genul acesta de juc`tor este rar pe la noi. Un Dinu, un {tef`nescu, un Belodedici sau un Blni (mai ales Blni!) au p`rut cumva pica]i de pe alt` lume, \n ochii unui public dispus mai degrab` s` aprecieze talentul [i rafinamentul tehnic, dec\t d\rzenia [i spiritul de sacrificiu. O cascad` de driblinguri sau o lovitur` liber` executat` magistral, nene, s\nt aplaudate mai abitir dec\t un tackling, o deposedare sau o curs` de

Gigi Becali aduc\nd \n saivanul de Ghencea ultima oaie r`t`cit` din Genera]ia de Aur
Galilor, de la preliminariile World Cup 94, precum [i cele dou` capodopere Hagi-Ilie Dumitrescu, din meciul cu Argentina). Dar, oric\t s-ar fi plimbat pe afar`, au r`mas marca]i iremediabil de tarele comunismului cooperatist [i mioritic. Deci [i prin urmare, n-aveau cum s` revolu]ioneze un fotbal st`p\nit de Mircici, Mitici [i diverse alte specimene de tranzi]ie. I-au halit [mecherii cu fulgi cu tot La \ntoarcerea lui Dorinel, deja h\r[itul G. Popescu a ]inut s` zic`: |i va fi destul de greu s` se reacomodeze cu fotbalul intern dup` ce a evoluat at\ta vreme \n campionate sobre (s.n.). Or, ce poate fi sobru \ntr-un campionat care nu-i dec\t o glum`? Bine te-ai \ntors, Dorinele! Revolu]ia se mai am\n` un pic, s` [tii, o a[tept`m de la noua genera]ie. Da nu de la aia a lu nea Gigi Cic` e un pu[tan, unu Ke[eru, sparge avioane prin Fran]a. C\nd tr\ntea Na[u meciuri la Sportul [i f`cea Corleone m\n`rii la Scornice[ti, `sta nici nu se n`scuse. P`i, ce s` caute unii ca el \n Romnia, acum? Abia m\ine. Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

24

academia CA}AVENCU
Nr. 5, 3-9 februarie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial

Pro[ti, dar mul]i am fost, pu]ini vom r`m\ne


Dac` ratele natalit`]ii [i mortalit`]ii se vor men]ine la nivelul celor de acum, \n 2050 popula]ia Romniei va sc`dea la 16 milioane de locuitori. Ce mi[to: o s` fim mai pu]ini juc`tori [i vom avea mai multe [anse la Loto.

Sinucidere sau schi \n Alpi?


Gra[i, boga]i [i insensibili la crizele de nervi ale Consiliului Europei, membrii cabinetului N`stase \[i rotunjesc mul]umi]i procentele. Ultimul sondaj arat` c` partidul va \nvinge iar. C\[tigul electoral, m\n`-n m\n` cu cel`lalt c\[tig, depozitat \n b`nci, \i face s` z\mbeasc`. Nici nu-i de mirare: privite prin filigranul bancnotelor verzi, protestul baronesei [i amendamentul lui Oostlander au ceva din \nver[unarea m\]elor pe motocei. |n ad`postul celor 47%, mustr`rile Europei nu r`zbat. Emma [i Arie s` ia seama: din v\rful piramidelor de voturi \i privesc opt ani de civiliza]ie PSD. S` ne \nchipuim, prin absurd, c` guvernului Adrian N`stase \i pas`, c` b`ie]ii rubiconzi [i afera]i, plesnind de bun`stare pe la nasturele doi de la costumul scump, s-ar da de ceasul mor]ii s` intre ]ara \n structuri. Aspiran]i cum \i [tim la glazura nobilimii new wave, a aristocra]iei cu gip [i conturi \n Cipru, \i vedem oft\nd \n geamul limuzinelor, afecta]i profund de soma]ia Consiliului. {i s` zicem c` Romnia n-a intrat \n UE. Ni-l imagin`m pe Adi, \nt\iul pesedist cu s\nge albastru, ajung\nd seara acas` \ntr-o cas` aleas` la-nt\mplare de [ofer [i plimb\ndu-se \ng\ndurat printre tablouri. Un fin cunosc`tor de frumos ca el, na[ al mai multor capodopere \n economie, [tie c` doar arta \]i poate [lefui averea. Da, doar ea poate transforma comisionul \n stare de spirit. {i c\t spirit, mam`, c\t spirit am str\ns \n to]i anii `[tia! Dar acum totul s-a sf\r[it. La ce bun at\tea miliarde, c\nd Europa ne-a l`sat pe dinafar`? Unde-i Parisul, unde-i Vene]ia, unde s\nt Alpii? Ce s` faci cu mun]ii de bani \n mun]ii Carpa]i sau \n mun]ii Balcani? Sun` telefonul. E Agathon. Ve[ti proaste. Vanghelie n-a suportat e[ecul. S-a aruncat de la etaj, din magazinul Bucure[ti. Abia ce-l luase de la stat pe nimica. Nici Hrebenciuc n-a rezistat [ocului. {i-a ars banii \n public, pe stadionul Dumitru Sechelariu. De opt ore pompierii nu reu[esc s` sting` incendiul. Cozmnc` s-a automutilat. Acum arat` ceva mai bine. Mitrea a citit toat` noaptea, Anna Karenina. Diminea]` s-a aruncat sub S`geata Albastr`. Micky s-a dus s` se predea. Ca s`-l aresteze, a trebuit s` dea o ultim` [pag`. Ilie Srbu s-a-mpu[cat la v\n`toare. De data asta, \n cel`lalt. {i V`c`roiu s-a-mpu[cat. Oameni de onoare, [efu, aristocra]i... M` duc [i io s` m` sinucid la Poian`, pe loca]ia Dracula Park. Clic. Cu fruntea \ng\ndurat`, dar cu pa[i fermi, premierul porne[te spre baie. |ntins \n jacuzzi, \nv`luit de aromele scumpe, \[i revede \ntreaga carier`, de la prima mineriad` la ultima pesedizare. Abia robinetele de aur reu[esc s`-l distrag`. Chiar, la ce i-o fi trebuit lui Ceau[escu at\ta lux? |[i va deschide venele \ncet, asemeni patricienilor. Noble]ea, acumulat` masiv [i repede, oblig`. Adio. Pentru mine banii nu conteaz`... Frumos. Acum s` revenim la cazul real: b`ie]ilor pur [i simplu nu le

Bursa iocurilor de munc`


La o burs` a locurilor de munc` organizat` \n Bra[ov, unde au fost oferite 3.000 de locuri de munc`, s-a prezentat un singur doritor un disponibilizat de la Tractorul. Nu-i nimic, se vor str\nge 10-15 mii la miting, c\nd \l vor concedia pe singurul muncitor angajat acum.

pas`. Se \ntrerup negocierile cu UE? Li se rupe. Nu mai intr`m \n Europa? Perfect, abia sc`p`m de supraveghere. Cum s` accep]i, tu, ca baron romn, s` te controleze o baroan` englezoaic`? Cum s` furi cu claia de standarde, de regulamente, de exper]i [i de reforme pe cap? Cum s`-]i scute[ti complicii de datorii, cum s`-i ree[alonezi [i cum s`-]i jonglezi comisioanele prin b`nci c\nd vine neam]u [i-]i face raport? |n fine, cum s` te furi[ezi cu buzunarele doldora prin acquis-ul comunitar? C\nd ai cu adev`rat miliarde, nu-]i mai pas` unde merge ]ara. |n Europa, \n Asia, \n feudalism sau \n epoca de piatr` ]i-e totuna. Tu oricum o s` schiezi la Chamonix.

Doru BU{CU

Geanta latin`
Dou` moldovence au dus la poli]ie o geant` cu 40 de milioane de lei g`sit` \ntr-un tramvai. Agen]ii de la sec]ia de poli]ie se pare c` s-ar fi mul]umit [i cu mai pu]in: doar cu cele dou` moldovence.

S`pt`m\na romnilor
}ara mea de glorii, ]ara mea de dar Nu se caut` la din]i
Intereseaz` pe cineva faptul c`, de exemplu, senatorul Aurel Pan` a trecut de la PD la PRM? Canci! Sau c` Victor Ciorbea a declarat r`zboi total PSD-ului? Hai s` fim serio[i! {tia]i c` Mutu a fost cu Kitty Cepraga? Uau! {i noi. Gheorghe Oni[oru a fraternizat cu PSD, Oni[oru `sta fiind de partea partidului c\nd s-a propus anonimizarea dosarelor, adic` [tergerea anumitor nume din documentele fostei Securit`]i. Da, [i? Da [tia]i c` Sabin Ilie a jucat p\n` la 28 de ani la 13 echipe diferite din cinci campionate, dar nu a \mbr`cat niciodat` tricoul Universit`]ii Craiova?!! Fantastic, prieteni, nu [tia]i? Crim` sau nep`sare, cum am putea numi comportamentul acestui fotbalist? Crim` sau nep`sare, da! Deputatul Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui, a declarat \ntr-o emisiune TV c` oamenii bloca]i \n z`pad` ar trebui s` m`n\nce z`pad` pentru a nu muri de sete. Mare scofal`! Noi s` fim s`n`to[i! 14, 42, 37, 40, 31, 6. Mam```! C\t mai e reportul? 4 milioane? 5 milioane? Un milion de milioane? Un catralion de catralioane? Un director din Ministerul Economiei, Ilie Marinic`, nu s-a prezentat mar]i la \nt\lnirea programat` cu reprezentantul BAE Systems, care venise \n Romnia pentru a negocia achizi]ionarea de c`tre Romnia a dou` fregate de r`zboi britanice. {i ce, e ale mele, s` m` doar` capul? Marcel Pavel s-a apucat de karate. Uau! Fantastic! De c\nd? Ce stil? A b`tut pe cineva? Mai are din]i \n gur`? Ce centur` are? Pe [oseaua de centur`? Doamne, c\te am vrea s` afl`m despre Marcel Pavel! Ministerul Administra]iei [i Internelor a achizi]ionat 100 de ARO-uri, la care numai un girofar a fost evaluat [i pl`tit la suma de 200 de milioane de lei! {i ce, s\nt banii mei? S\nt bani publici, nu m` intereseaz`! Tat`l

Eu, antisemit? Eroare, domnilor! Am aici diagnosticele mai multor medici, unii chiar ji... evrei, care conchid negru pe alb: schizofrenie, paranoia, sindrom Tourette, boala lui Basedow, c\inele lui Pavlov etc.. Privi]i aici - v` rog, camera mai aproape - fiecare fil` are [tampila NUM. Ne\nceperea urm`ririi medicale.

Genera]ia procent mic


Candidatul PUR la prim`ria Bra[ov este de meserie inventator. Dac` a[a st` treaba, atunci ar fi bine s` inventeze din timp o scuz` pentru procentul mic pe care-l va ob]ine.

Momente vesele [i acatiste


Nicolae Mischie a declarat c` regret` c` nu mai poate trimite scrisori de felicitare de ziua lui Nicolae Ceau[escu. Hai c` ni[te acatiste patriotice tot ar merge.

Neprimind viz` pentru Israel, Corneliu Vadim Tudor mai are o solu]ie: s` r`m\n` la Bucure[ti [i s` dea cu capul de Zidul Pl\ngerii Penale
Andreei B`lan cum care Andreea B`lan, incul]ilor? Mai pune]i [i voi m\na pe o caset`, pe o telecomand`! vrea s` refac` forma]ia de muzic` u[oar` Andr, pentru care caut` dou` soliste. Minunat! C\nd e preselec]ia? Ce stil o s` abordeze? Vor c\nta [i la Mamaia? Cu cine vor face duet \n trei? O s` fie o blond` [i o brunet`? Sau invers? Ce ma[in` o s`-[i ia bruneta din primii bani? Blonda e blond` sau blond` vopsit`? O s` aib` pisici sau c\ini \n cas` solistele? Demnitarii s\nt scuti]i de obliga]ia de a-[i declara porcii [i vinul primite cadou aceasta este propunerea sinistrului minister al Justi]iei. Adic`? Las`-m`, domle, cu politica, c` m` doare capul! D` pe Acas`! Travesti]ii de la forma]ia Queens au fost ceru]i \n c`s`torie \n Tunisia! Ai, las`-m`, tu! Cronic` a lu {tefan a Petrei

S-a umplut paharul cu St`noiu


Un anume deputat PRM are pivni]a plin` cu butoaie de vin pe care le-a botezat pe fiecare cu nume de oameni politici. Unul din preferatele sale este chiar vinul Rodica St`noiu, pe care \l consider`, la fel ca pe ministr`, Tulbur`tor. Vinul Vadim e cel mai bun. Iliescu e bunicel [i el. V`c`roiu merge. De ce [i-a botezat astfel peremistul vinurile? P`i, cum altfel s` se laude c` l-a b`gat Iliescu sub mas` [i c`, dup` o noapte de St`noiu, \l doare de fiecare dat` capul?

Ve[ti bune IRA pe c\nd nu s-a z`rit, azi o vedem [i-n UE


Irlanda a anun]at c` p\n` \n 2010 are nevoie de 100.000 de imigran]i cu studii superioare. C\]iva cet`]eni romni cu ani grei de facultate din clanuri precum Studentu [i Sadoveanu s\nt gata s` plece spre Irlanda, iar unii dintre ei s\nt deja pe drum, ambala]i frumos \n containerele de ketchup. Problema e c` nu se [tie dac` irlandezii vor specializare \n ceva anume ori s\nt bune [i facult`]ile de Semin]e, b`nci, Corta Ajuns \n inspec]ie la o bilitate, Arhitengur` [i furbanism sau Dreptul rromanes, [coal` din Gala]i sus]inut` din adic` specializ`rile pe care le fonduri europene, Jonathan Scheele a dat peste c\]iva copii de]in romnii. de rromi care i-au cerut \n en Autorit`]ile americane au glez` s`-i educe [i pe p`rin]ii lor dat de urma banilor de la FNI \n cum i-au educat pe ei. V` da]i conturi din SUA. Nu se [tie exact seama c` Scheele s-a luat cu cine s\nt posesorii lor, \ns` tre- m\inile de cap: n-are toat` Eubuie c` ace[tia dorm \n conti- ropa at\]ia bani c\t s` educe manuare lini[ti]i, a[a cum au \nv`- graonii. Mai degrab` le ia la ]at, deoarece dob\nzile lucreaz` copii al]i p`rin]i de prin Germapentru ei. nia sau Fran]a... Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Securitatea \n 89
Apare pn` cnd se termin` securi[tii!
ostilit`]ii manifestate oficial fa]` de deconspirarea ei, imaginea a ceea ce a fost Securitatea n 1989, ncepem s` l n]elegem. De ce este nociv` aceast` re]ea? Ce r`u mai pot face ei? Ion Mihai Pacepa, proscris pn` ast`zi n fa]a autorit`]ilor din Romnia, a explicat ct se poate de sugestiv pericolul conserv`rii re]elelor Securit`]ii: Ele au jucat rolul primordial n consolidarea comunismului de tip sovietic n Romnia [i n crearea unuia dintre cei mai detesta]i tirani din istoria ]`rii [i a lumii. Ele l-au men]inut pe Ceau[escu la putere 24 de ani. Ele au fost principalele lui instrumente de guvernare. Ele pot oricnd crea un alt Ceau[escu. Procesul e n plin` desf`[urare. Aparatul de propagand` comunist a fost nlocuit de cel pesedist, poli]ia se remili]ienizeaz`, justi]ia e de partid [i de stat, opinia public` este manipulat` [i manelizat`, informa]ia este secretizat`, legi sau dispozi]ii judec`tore[ti s\nt aplicate dup` bunul plac, avu]ia statului s-a privatizat discret n folosul noii oligarhii postcomuniste, tot mai arogant` [i mai pasionat` de vn`toare. Mai lipse[te un congres o dat` la patru ani, dup` consfin]irea acestei realit`]i prin alegeri libere. Ca-n 46.

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Crema Securit`]ii de pe cizma dictaturii pe pantoful democra]iei


Un fost colonel din fostul Departament al Securit`]ii Statului spunea: Cei care au crezut dup` 22 decembrie 1989 c` vor nl`tura Securitatea [i-au f`cut iluzii. Securitatea din Romnia, la fel ca toate institu]iile similare din fostele ]`ri socialiste, este organizat` n a[a fel nct, chiar dac` unii dintre [efii ei dispar, func]ioneaz` n continuare f`r` ei. Ierarhia este organizat` pe principiul [irului indian. Cnd unul dintre [efi dispare, [irul face un pas n fa]` [i locurile snt ocupate automat. Organizarea are totu[i o hib`, care a distrus unitatea aparatului: dac` [eful din capul [irului o ia n alt` direc]ie, to]i l urmeaz`. n 22 decembrie 1989, Departamentul Securit`]ii Statului avea un efectiv total de 15.312 angaja]i, dintre care 10.114 ofi]eri, 791 mai[tri militari, 3.179 subofi]eri [i 1.228 personal civil. n unit`]ile centrale ale Securit`]ii lucrau 6.602 persoane, n cele teritoriale [i la Securitatea Municipiului Bucure[ti 6.059, n [colile de preg`tire [i perfec]ionare a cadrelor 225, iar n unit`]ile speciale acoperite 2.426, dintre care 1.892 ofi]eri. Lor li se ad`ugau 23.370 ofi]eri, subofi]eri [i solda]i din trupele de Securitate, un munte de arhive, o re]ea de peste 400.000 de informatori [i o puzderie de afaceri dubioase. Toate acestea nu puteau fi l`sate de izbeli[te. Securitatea a avut o soart` aidoma Partidului Comunist pe care l-a servit: ea a disp`rut de la

sine, f`r` ca aceast` dispari]ie s` fie prev`zut` n vreun text de lege. n ambele cazuri, miza a fost privatizarea regimului comunist, dup` modelul care se preg`tea n acele momente [i n URSS, trecerea de la cizma bol[evic` la pantoful capitalist chit c` ciorapii poart`, n ambele cazuri, aceea[i duhoare cazon`. Schimbarea la fa]` a Securit`]ii, camuflarea epole]ilor alba[tri sub costumul Armani al parlamentarului, ofi]erului din serviciile secrete, func]ionarului public, al omului de afaceri de succes [i chiar sub roba magistratului a fost un proces discret. Abia acum, reconstituind cu greu [i n pofida

Marius OPREA

Structura de comand` a Departamentului Securit`]ii Statului la 22 decembrie 1989


Iulian Vlad general-colonel, ministru secretar de stat n Ministerul de Interne, [eful DSS S-a n`scut la 23 februarie 1931 n Gogo[i]a jud. Dolj. n 1967, n contextul reformelor din cadrul Securit`]ii care au culminat cu debarcarea fostului ministru de Interne Alexandru Dr`ghici inclusiv din Comitetul Central, Vlad ajunge [ef al Serviciului de cadre-nv`]`mnt. n aceast` func]ie promoveaz` o politic` de atragere n Securitate a unor cadre tinere, absolven]i de facult`]i, pentru a nlocui vechea gard` din anii lui Dej, care ulterior i-au devenit executan]i fideli. Succesele ob]inute n politica de cadre, ca [i obedien]a cu care executa ordinele conducerii superioare de partid privind prevenirea sau reprimarea oric`rui act de disiden]` fa]` de regim i atrag avans`ri dup` avans`ri (general-maior n 6 mai 1971, general-locotenent n 7 mai 1977, general-colonel la 23 august 1984), ca [i ascensiunea n aparatul represiv comunist la 9 mai 1977 ajunge secretar de stat n Ministerul de Interne, coordonnd practic activitatea DSS, la 13 aprilie 1983 adjunct al ministrului, iar din 3 octombrie 1987 [i pn` la arestarea sa pe 1 ianuarie 1990 a fost ministru secretar de stat la Interne [i [ef deplin al Securit`]ii. Un fost ofi]er superior caracterizeaz` astfel atmosfera din Securitate sub conducerea lui Iulian Vlad: Orice manifestare de nemul]umire sau de protest fa]` de st`rile negative era n`bu[it` cu brutalitate. Tudor Postelnicu [i echipa de generali, inclusiv generalul Vlad Iulian, nu au avut discern`mntul politic necesar pentru a face diferen]a dintre cei nemul]umi]i de mizeria social` [i elementele politice adverse sau ostile regimului politic. Pozi]ia [i coabitarea generalului Vlad Iulian, fiind mna dreapt` a lui Tudor Postelnicu [i apoi ministru secretar de stat, care a coordonat activitatea Securit`]ii peste dou` decenii, r`mn o enigm`, un mister. Era un ofi]er cu o cultur` format`, manierat n rela]iile cu colegii [i colaboratorii. Principalele sale neajunsuri au fost ns` frica, lipsa unei pozi]ii ferme fa]` de st`rile abuzive [i m`surile ilegale; con[tient de multe st`ri negative, nu a avut curajul s` ac]ioneze, situndu-se n multe cazuri ntr-o pozi]ie oscilant` [i duplicitar`. Arestarea sa n primele zile ale revolu]iei nu a atras ns` [i o condamnare penal` pentru responsabilitatea abuzurilor fostei Securit`]i, n perioada n care a condus-o. Duce o via]` retras`. S-a afirmat c` Vlad este consilierul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vntu. Locuie[te pe strada Braziliei, ntr-un apartament de 5 camere, pentru care n 1997 pl`tea o chirie de numai 536 lei pe lun`. Aristotel Stamatoiu general-locotenent, ministru adjunct n Ministerul de Interne Stamatoiu s-a n`scut la 6 octombrie 1929 la Scoar]a, jud. Gorj. Ofi]er de spionaj, a avansat rapid dup` defectarea lui Pacepa, coordonnd refacerea re]elelor DIE/CIE (general-maior la 21 august 1979, general-locotenent la 23 august 1984). Din 1984 este [ef al Centrului de Informa]ii Externe, pn` la arestarea sa o dat` cu Iulian Vlad [i Gianu Bucurescu la 1 ianuarie 1990. Nu a fost ns` trimis n judecat`, fiind eliberat dup` cteva luni. Aristotel Stamatoiu a ocupat [i importante func]ii pe linie de partid [i de stat: membru supleant (1984-1987) [i membru plin al CC al PCR (1987-1989), secretar de stat (12 aprilie 1982) [i adjunct al ministrului de Interne (din 25 februarie 1985, pn` la arestare). Dup` 1990, a dus o via]` retras`, rezumndu-se la ntlniri discrete cu vechii camarazi de arme. de general-maior [i numit adjunct al [efului Securit`]ii Municipiului Bucure[ti, unitate de elit` a DSS, pe care a condus-o din 1985 pn` n 6 februarie 1989, cnd este numit prim-adjunct al [efului Securit`]ii, Iulian Vlad. n decembrie 89, a condus personal statul major al opera]iunii secrete Orient 89, de prevenire a asasin`rii dictatorului \n vizitele la Moscova [i Teheran [i de organizare a dispozitivelor represive n cazul izbucnirii unor revolte de strad`. Revolu]ia l-a prins al`turi de generalul }encu ([eful Tehnicii de ascultare a DSS), a[teptnd, ntr-o loca]ie de pe strada Cmpineanu, ordinele generalului Vlad. Atitudinea sa a ridicat semne de ntrebare printre fo[tii camarazi: n situa]ia ambigu` creat` de lipsa generalului Vlad, aflat n sediul CC al PCR, conducerea trebuia s` fie, automat, preluat` de adjunctul s`u, generalul Bucurescu. Acesta ns`, conform unor relat`ri ale fostului [ef de cabinet (ulterior cadru n UM 0215, actualmente 0962, serviciul de informa]ii al Ministerului de Interne) refuza s` r`spund` la telefon sau s` dea vreo indica]ie cu privire la activit`]ile ce ar fi trebuit desf`[urate. Gianu Bucurescu a fost cercetat n mai multe dosare privind Revolu]ia, dar nu a fost condamnat n nici unul. A intrat ntr-un con de umbr` dup` 90. Un timp a fost patronul unei terase din centrul Bucure[tiului, dup` care s-a reprofilat, investind ntr-o firm` de calculatoare. A f`cut numeroase c`l`torii n str`in`tate dup` 1990, ntruct fiica sa este c`s`torit` n Fran]a cu fiul unui ofi]er de informa]ii care r`spundea de Europa de Est. Bucurescu este v`zut cnd [i cnd de cunoscu]i, la o halb` de bere n Pia]a Roman`. Anul trecut, CNSAS a publicat n Monitorul Oficial nr. 548, partea a III-a, numele s`u, printre cele ale 33 fo[ti ofi]eri ai Securit`]ii care au f`cut poli]ie politic`. Ministerul de Interne S-a n`scut la 20 ianuarie 1934 la Podari, n jude]ul Dolj. ncadrat n Securitate n 1959, peste un deceniu ajunge maior, adjunctul [efului Serviciului I al Securit`]ii din Dolj, fiind implicat n majoritatea ac]iunilor de urm`rire [i persecutare politic` a opozan]ilor anticomuni[ti de pe raza jude]ului. n 1981 l reg`sim cu gradul de colonel [i [ef al Securit`]ii Dolj. Succesele n ac]iunile de poli]ie politic` i-au atras avansarea [i mutarea la Bucure[ti, n centrala DSS: n 30 decembrie 1982 a fost avansat la gradul de general-maior [i ulterior a fost numit [ef al UM 0625 (Direc]ia III de Contraspionaj), func]ie pe care o ocup` pn` n 1988. Decembrie 1989 l g`se[te n postura de adjunct al [efului spionajului romnesc, Aristotel Stamatoiu. Pe linie de stat, din 8 mai 1985 a fost secretar de stat n Ministerul de Interne. Dup` 1989, {tefan Alexie s-a num`rat (al`turi, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angaja]i ai Gelsor care, la 17 decembrie 1999, au ncercat s` cumpere ac]iuni ale B`ncii Interna]ionale a Religiilor, n scopul prelu`rii acesteia de c`tre Gelsor. Fiecare dintre ace[tia inten]iona s` cumpere aproximativ un milion de ac]iuni, la pre]ul de 10.000 de lei bucata ceea ce denot` fie averea considerabil` pe care o de]ine, fie c` ajunsese, ca mul]i al]i securi[ti, slug` n ograda lui Sorin Ovidiu Vntu.

O hait`
supravie]uirea \ntregului aparat de partid [i de stat depindeau \n mod direct de produc]ia de dosare [i filaje, \nc\t calitatea informa]iilor era aproape f`r` importan]`. A[a \nc\t s` nu v` mire dac` ve]i descoperi, studiind propriul dosar Secu sau citindu-le pe ale altora, detalii penibile ale vie]ii cotidiene, fr\nturi de dialoguri intime din dormitorul conjugal ori gre[eli grosolane de ortografie [i punctua]ie. (St` m`rturie \n acest sens excelenta analiz` asupra propriului dosar publicat` de Radu Ioanid \ntr-un num`r de anul trecut al Observatorului cultural.) Dar asta nu \nseamn` c` poli]ia politic` devenise doar o adun`tur` de n`t`fle]i [i scribi agrama]i. |ncerc\nd s`-[i mascheze ignoran]a cu ajutorul pumnilor sau excesului de zel, mai to]i neofi]ii serviciilor secrete s-au transformat \n scurt timp \n frunta[i pe ramur`, transform\nd teama \n teroare [i amenin]`rile \n crime odioase. Pornind de la o astfel de constatare, confirmat` \n timp chiar de unii ofi]eri ai fostei Securit`]i, nu pot s` nu z\mbesc u[or nervos ori de c\te ori aud glasul spart al deputatei Buruian` tr\mbi]\nd profesionalismul [i patriotismul multora dintre cei ce au fost, s\nt [i vor mai fi pe Lista lui Secu... {tiu c` r\ndurile de mai sus vor da na[tere la murmure dezaprobatoare. Pentru mul]i romni, fie ei [i ini]ia]i \n descifrarea complicatului algoritm pe baza c`ruia a fost construit` poli]ia politic` a lui Ceau[escu, Securitatea [i securistul au fost [i r`m\n \nc` exemplul de simbioz` perfect` \ntre sistemul cu organizare excelent` [i omul cu preg`tire superioar`. De fiecare dat`, pe post de argument suprem \n sprijinul acestei teze este invocat` supravie]uirea post-Revolu]ie a p`ienjeni[ului de rela]ii \ntre b`ie]ii cu ochi alba[tri, cazurile FNI [i Bancorex fiind cele mai des citate. |ndr`znesc s` spun c`, din contr`, tocmai aceast` disperare a haitei de a r`m\ne unit` arat` c` securi[tii lui Ceau[escu, lua]i la bani m`run]i [i sco[i din r\nd, nu (mai) valoreaz` nici c\t o ceap` degerat`. Domnu Priboi [tie...

CONSILIUL POLITIC
Ioan Marcu general-maior A primit acest grad n 1984. Avea n subordine 10 ofi]eri, 2 subofi]eri [i un civil [i se ocupa cu supravegherea preg`tirii politice a cadrelor Securit`]ii. Nu cunoa[tem alte date cu privire la activitatea sa nainte sau dup` 1989.

Gianu Bucurescu general-maior, subsecretar de stat n Ministerul de Interne S-a n`scut la 13 iulie 1934. A lucrat pe linia Direc]iei I de In{tefan Alexie generalforma]ii Interne. n 30 decembrie 1982 a fost avansat la gradul maior, subsecretar de stat n

Cine-[i \nchipuie c` Securitatea lui Ceau[escu a fost o structur` articulat`, cu o organizare asemenea STASI, face o gre[eal` imens`. Argumentul cel mai solid \ntru sus]inerea afirma]iei de mai sus se afl` chiar \n dosarele SRI pasate CNSAS; e a[a o brambureal` \n tomurile respective \nc\t cu greu ar putea cineva s` cread` c` ele au fost \ntocmite av\nd la baz` vreo strategie sau o g\ndire c\t de c\t logic`. Zeci, sute [i adeseori mii de pagini cu dela]iuni adunate de-a valma, multe dintre ele f`r` nici o leg`tur` cu via]a celor urm`ri]i, arat` c` temuta poli]ie politic` din vremea lui Ceau[escu se transformase \n timp \ntr-o structur` anchilozat`, dispus` s` \nghit` pe nemestecate orice informa]ie. De fapt, pe modelul oric`rei \ntreprinderi din cele existente la acea vreme, [i Securitatea trebuia s`-[i \ndeplineasc` planul, s` raporteze dep`[iri \n procesul de produc]ie, contribuind \n felul acesta la succesul societ`]ii socialiste multilateral dezvoltate. E unul dintre motivele pentru care, \ncep\nd cu a doua jum`tate a anilor 70 (de[i fenomenul e de semnalat mult mai devreme, probabil imediat dup` \ncheierea celui de-al doilea r`zboi mondial), serviciile secrete romne[ti [i, mai apoi, \n special Securitatea, au fost populate de indivizi av\nd \n cel mai bun caz o preg`tire sumar` \n domeniu. Pe modelul batalioanelor de solda]i, elevi [i intelectuali trimise la cules de porumb sau t`iat de coceni \n lipsa m\inii de lucru calificate, [i Securitatea a \nceput s`-[i completeze r\ndurile cu indivizi care nu aveau nici o leg`tur` cu serviciile secrete. Nu mai conta \ns`: volumul de munc` devenise imens, stabilitatea [i

Robert TURCESCU

II

Num`rul 8 Securitatea \n 89

Lista lui secu


ingineri, 32 subofi]eri, 16 anga- drul serviciilor secrete. Astfel, SIE poate s` desf`[oare n condija]i civili. ]iile legii activit`]i cu caracter UM 0107 (ICE DUN~REA) economic, SRI-ul are voie s`-[i Comandant: colonel Con- fac` firme sub acoperire, iar stantin Gavril SPP-ul poate s` presteze servicii Colonelul Gavril l-a nlocuit din de paz` [i protec]ie contra cost 1988 pe veteranul acestei uni- (OUG, 154/21 noiembrie 2001, t`]i, general-maior Amohnoaie OUG 72/13 iunie 2002, OUG 103/ Epifanie (decedat n 12 iulie 29 august 2002; pn` [i Serviciul 1998). ICE Dun`rea era o ntre- de Telecomunica]ii Speciale a priprindere de comer] exterior, para- mit dreptul de a presta servicii van pentru ac]iunile comerciale n regim privat, prin OUG 7 din speciale ale Securit`]ii, desti- 30 ianuarie 2002). nate aliment`rii conturilor proDIRECTORATELE INTERNE prii [i ale lui Nicolae Ceau[escu. La ICE Dun`rea lucrau 115 ofi- ALE SECURIT~}II ]eri, 10 subofi]eri [i 12 civili. DIREC}IA I DE INFORPentru a avea o idee n leg`tur` cu tabloul general al acestor afa- MA}II INTERNE (UM 0610) Comandant: colonel Gheorceri, derulate de Securitate prin diver[i intermediari, trebuie spus ghe Ra]iu Adjunc]i: colonel Ilie Merce, c` numai prin intermediul firmei CRESCENT, ICE Dun`rea a locotenent-colonel Gabriel realizat 40% din totalul expor- Anastasiu, locotenent-colonel turilor de ciment ale Romniei Elena Moca Direc]ia I avea ca atribu]ii pe anul 1988. n leg`tur` cu activitatea ICE Dun`rea, Iulian Vlad identificarea manifest`rilor osdeclara n 31 martie 1990: Multe tile regimului, documentarea lor prejudicii s-au adus muncii de n colaborare cu serviciile spesecuritate, prestigiului institu- cializate ale Securit`]ii (Tehnic ]iei [i chiar bunului renume al [i Filaj) [i, dup` caz, naintarea ]`rii de c`tre a[a-zisa activitate dosarelor de urm`rire informade aport valutar, pe care o reali- tiv` (cu avizul conducerii DSS) zau cu prioritate unit`]ile ex- c`tre Direc]ia VI de Cercet`ri peterne UM 0544 [i UM 0195, pre- nale, sau dispunerea unor m`cum [i UM 0650 din Securitatea suri de avertizare a celor viza]i intern`. n afar` de faptul c` su- (convocarea la Securitate, inmele respective, de cele mai multe timid`ri, ob]inerea unor declaori, reprezentau o ctime din pre- ra]ii de fidelitate fa]` de regim ]ul de vnzare a m`rfurilor [i pe [.a.). Direc]ia I era responsabil` care statul oricum le-ar fi ncasat [i cu ntocmirea unor buletine n condi]iile unor negocieri co- privind starea de spirit a popurecte, ofi]erii de Securitate trebu- la]iei, ca [i de gestionarea unui iau s` intre n tot felul de com- important segment al re]elei inbina]ii cu str`inii, nu de pu]ine formative a Securit`]ii. La nivel ori compromi]`toare, iar contro- central, num`ra 98 ofi]eri, 8 sublul activit`]ii lor [i al valutei nu ofi]eri [i 8 angaja]i civili, la care era sigur. Tot att de r`u era [i se ad`uga personalul Serviciului faptul c` unit`]ile respective fuse- I de Informa]ii interne din user` ntr-o bun` m`sur` detur- nit`]ile teritoriale ale DSS, cu nate de la misiunile pentru care acelea[i atribu]ii [i ac]ionnd n au fost create [i care erau utile leg`tur` cu cei din Direc]ie. Co]`rii. Cu toate ncerc`rile pe care mandantul acesteia, colonelul le-am f`cut de a scoate din pre- Gheorghe Ra]iu, a urcat n aocup`rile Securit`]ii aceast` sar- ceast` func]ie din 1987, ncin`, sau m`car de a o reduce sub- locuind n func]ie un general din stan]ial, nu am reu[it. Dimpotri- vechea gard` (Aron Bordea, v`, Postelnicu a ridicat-o la ran- n`scut n 8 mai 1928, generalgul de atribu]ie prioritar`, pen- maior din august 1979). Ca [i [etru ndeplinirea c`reia trebuia fii s`i ierarhici, Ra]iu [i-a piers`-[i aduc` contribu]ia ntregul dut cump`tul n zilele sfr[itului aparat. Asemenea practici au de decembrie din anul 1989. Duproliferat dup` 1989, ofi]erii DSS p` arestarea lui Iulian Vlad, a lui angrena]i n opera]iuni g`sind Gianu Bucurescu [i Aristotel Staun cmp propice de desf`[urare matoiu, a disp`rut din Romnia n condi]iile economiei de pia]`. n Germania Occidental` [i a reMai mult, ele s-au perpetuat att venit n ]ar` tocmai din China, n cadrul serviciilor secrete, ct [i dup` cum se sus]ine n Raporn ministere de profil (Externe, tul Armaghedon 7. Se afirm` deComer] Exterior) unde au ajuns spre el c` a devenit unul dintre mul]i dintre securi[tii care le-au consilierii lui Sorin Ovidiu Vntu. derulat. Un citat din Raportul Ar- Despre lt.-col. Elena Moca nu maghedon 7 este revelator n de]inem date. n zilele revolu]iei, acest sens: Este de n]eles c` mult mai pu]in norocos dect fo[tii ofi]eri de Securitate din [eful s`u, Ra]iu, a fost lt.-col. GaSIE, atunci cnd [i aduc aminte briel Anastasiu, care fusese tric` au lucrat [i n CIE, ba chiar [i mis n 17 decembrie, cu echipa n DIE, simt c`-i furnic` n palme, Securit`]ii condus` de Macri, la gndindu-se la dolari [i la euro. Timi[oara. Judecat n lotul TimiDar cine ar fi putut s`-[i nchi- [oara, a fost ulterior achitat. puie c` un intelectual de talia lui Anastasiu lucrase pe linia inforIoan Talpe[ (actual consilier pe ma]iilor interne, provenind de la probleme de siguran]` na]ional` Inspectoratul de Securitate Dolj, al pre[edintelui Iliescu n.n.), unde n 1981 era maior, [eful care a supervizat transformarea Serviciului I (corespondentul teSIE n SA sau, eventual, SRL, ar ritorial al Direc]iei I). n 1985 l fi putut intra cu o asemenea non- reg`sim cu gradul de locotenent[alan]` n rolul lui Tudor Postel- colonel, [ef de serviciu n Direcnicu? ntr-adev`r, a[a cum anti- ]ia I la Bucure[ti, unde se ocupa cipa Armaghedon-ul, printr-o se- ntre altele de cazul Doina rie de Ordonan]e de urgen]` din Cornea. Nu avem date despre ac2001 [i 2002, fosta ICE Dun`rea tivitatea sa dup` 1989 spre dea fost practic renfiin]at` n ca- osebire de cel`lalt adjunct al colonelului Ra]iu, Ilie Merce, care ast`zi este o prezen]` public` activ` cu toate c` implicarea sa n acte de poli]ie politic` este notorie. Merce (n`scut la 18 iunie 1939 n Bihor) a venit la Bucure[ti de la Re[i]a, unde a condus Securitatea local`. n centrala DSS, la Direc]ia I, a r`spuns mai nti de compartimentul Eterul [i apoi de sectorul art`-cultur`. A recunoscut public c` n acea perioad` nu era str`in de perchezi]ii efectuate f`r` acordul procuraturii, de violarea coresponden]ei sau de instal`ri de microfoane n domiciliile celor urm`ri]i. Dup` decembrie 1989, a fost mai nti comandantadjunct al [colii de Poli]ie Al.I. Cuza, apoi a lucrat n Serviciul Romn de Informa]ii, fiind decan al Facult`]ii de Psihosociologie a SRI. A fost ndep`rtat din serviciu datorit` unor numeroase malversa]iuni [i sabotajului deschis la adresa conducerii institu]iei, dup` ce a mai lucrat scurt` vreme ca [ef sector nv`]`mnt la [coala de perfec]ionare a cadrelor SRI de la Gr`di[tea. Trecut in rezerv`, s-a al`turat Partidului Romnia Mare. Ilie Merce este n prezent secretar executiv al partidului [i deputat PRM de Dmbovi]a, membru n Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup]iei [i pentru peti]ii a Camerei Deputa]ilor. Un citat dintr-o declara]ie politic` pe care a f`cut-o n Parlament este sugestiv: De 13 ani, ni[te oameni f`r` ]ar` [i f`r` Dumnezeu njur` de mama focului fosta Securitate. Nu exist` apari]ii n pres`, la posturile de radio [i televiziune, nu exist` zi l`sat` de la Dumnezeu n care s` nu scoat` din pu]ul gndirii lor seci judec`]i de valoare despre aceast` institu]ie. Obseda]i pn` la agonie de un mit pe care nu-l pot n]elege, ace[ti clevetitori bolnavi iremediabil de securit` au devenit ni[te fiin]e complexate social. n criz` de imagina]ie [i talent, [i caut` subiecte de senza]ie prin arhivele Securit`]ii, pe care le violeaz` cu minile lor nesp`late. DIREC}IA II CONTRASPIONAJ ECONOMIC (UM 0617) Comandant: general-maior Emil Macri Adjunc]i: colonel Ionescu Vergiliu, locotenent-colonel Constantin Stan, locotenentcolonel Claudiu Bucur n aceast` unitate erau ncadra]i la nivel central 150 ofi]eri, 6 subofi]eri [i 11 angaja]i civili, c`rora li se ad`ugau lucr`torii din cadrul Serviciului II de la unit`]ile jude]ene de Securitate, corespondentul teritorial al Direc]iei de Contraspionaj economic. n mod formal, aceast` direc]ie coordona o activitate care nu ar fi trebuit s` aib` leg`tur` cu poli]ia politic` [i anume, aceea de asigurare informativ` a unit`]ilor economiei socialiste, de protejare a secretelor tehnologice, a inova]iilor n curs de brevetare, ca [i mpiedicarea sabotajelor economice, sesizarea neglijen]elor cu consecin]e grave [i prevenirea oric`ror ac]iuni de natur` s` prejudicieze economia na]ional`. n realitate ns`, n special n ultimii ani ai regimului, sub pretextul ac]iunilor de mai sus, Direc]ia II s-a implicat activ n m`suri cu caracter de poli]ie politic`, adunnd informa]ii care nu aveau nici o leg`tur` cu sfera ei de activitate [i aceasta n special dup` ce generalul Macri a trecut la comanda ei. Emil Macri s-a n`scut la 9 octombrie 1927 la Gala]i. Executnd cu duritate orice ordin al conducerii superioare de partid, Macri ajunge unul dintre comandan]ii favori]i ai Securit`]ii, c`ruia uneori i se ncredin]au sarcini direct de c`tre Nicolae [i Elena Ceau[escu. Dep`[ind cu mult sfera de competen]` a Direc]iei II, Macri a fost trimis s` reprime orice focar de nemul]umire fa]` de politica regimului: Era nelipsit de la asemenea evenimente. L-au trimis in Valea Jiului, apoi l-au trimis, n 1987, la Bra[ov, [i

UNIT~}I DE SPIONAJNeculicioiu a fost [ef al InsCONTRASPIONAJ pectoratului de Securitate Bra[ov, de unde a fost avansat n 23 UM 0544 CIE (CENTRUL august 1984 la gradul de generalDE INFORMA}II EXTERNE) maior [i promovat n conducerea Comandant: general-lo- acestei unit`]i. n zilele Revocotenent Aristotel Stamatoiu lu]iei, a fost silit s` predea o Adjunct: general-maior parte din arhiva unit`]ii genera{tefan Alexie lului Militaru, sub amenin]area Spionajul Romniei socialiste armei [i presiunea execut`rii avea ncadra]i 715 ofi]eri, 36 echipajelor conduse de ofi]erul ofi]eri speciali[ti n comunica]ii USLA Trosca n fa]a MApN, exe[i tehnic` operativ`, 197 subofi- cu]ie la care a fost silit s` asiste ]eri [i 111 angaja]i civili. n ca- de la o fereastr` a ministerului. drul UM 0195 func]iona un ser- Dup` 1989, spre deosebire de adviciu special, Z, care se ocupa junctul s`u Vasile Lupu, ajuns de afaceri umede: lichidarea chiar prim-adjunct al directorupersoanelor incomode pentru re- lui SRI, Neculicioiu a avut doar gim aflate peste grani]` [i a de- o scurt` ie[ire public` n 1994, fectorilor din Securitate. Pe plan cnd, n calitate de purt`tor de intern, CIE a fost angrenat n nu- cuvnt al filialei Bra[ov a Partimeroase ac]iuni de poli]ie poli- dului Socialist al Muncii, a afirtic`, prin intermediul GOT-urilor mat n fa]a jurnali[tilor prezen]i: (grupuri operative teritoriale), Cei pe care eu i urm`ream, ascare supravegheau leg`turile t`zi conduc Romnia. Ulterior romnilor cu diaspora, sau par- Neculicioiu s-a retras ntr-o cas` ticipau la ac]iuni specifice (pre- la ]ar`, undeva lng` Bra[ov. Vacum Opera]iunea Eterul, nu- sile Lupu a avut, n schimb, o camele de cod sub care Securitatea rier` spectaculoas` dup` 1989, ac]iona mpotriva postului de fiind cooptat n structurile SRI radio Europa Liber` [i a ascul- [i ajungnd n 27 martie 1994 [ef t`torilor s`i). Un exemplu l ofe- al Diviziunii de contraspionaj. n r` ac]iunile ntreprinse direct de dou` legislaturi, a fost prim adgeneralul Alexie mpotriva disi- junct al directorului SRI, sub dentului ie[ean Alexandu Tacu, mandatele lui Virgil M`gureanu care au dus inclusiv la moartea [i Costin Georgescu. n tot acest n condi]ii suspecte a fiului aces- timp, se sus]ine n Raportul Artuia. Transformarea n 1990 a maghedon 7, lista securi[tilor din CIE n Serviciul de Informa]ii Ex- serviciile secrete difuzat` n 2001 terne (SIE) nu a nsemnat dect pe Internet, a depus eforturi cono cosmetizare a institu]iei. Ve- siderabile pentru nt`rirea influchii oameni au r`mas la post, en]ei fo[tilor ofi]eri de Securitate metodele de lucru au r`mas n n toate domeniile vie]ii politice, mare identice, schimbndu-se economice [i sociale. n 30 nodoar agenda de priorit`]i a SIE, iembrie 1999 a fost naintat la gran func]ie de noile imperative dul de general de corp de armat`. politice. Reactivarea generalului Ascensiunea sa a fost curmat` Mihai Caraman, reputat agent ro- brusc, dup` ce o comisie parlamn al spionajului comunist [i mentar` de anchet` a constatat numirea acestuia n fruntea ser- implicarea sa n lansarea unor viciului secret au marcat aceast` informa]ii false, cu privire la racontinuitate, n egal` m`sur` cu colarea lui Radu Timofte, direcavans`rile vechilor ofi]eri n pos- tor al SRI, de c`tre KGB, nainte turi r`mase vacante dup` debar- de 1989. A fost trecut n rezerv` carea fostei conduceri sau pen- n 2001, cu gradul de general de corp de armat`. Unitatea 0110, nsionarea unora dintre cadre. fiin]at` n 1969, dup` invadarea UM 0195 (UNITATEA DE Cehoslovaciei de c`tre sovietici, CONTRAINFORMA}II A CIE) se ocupa cu ac]iuni de spionaj [i Comandant: general-ma- contraspionaj n raport cu ]`rile ior Ioan Mo] socialiste. Activitatea ei a fost inMo] a primit steaua de gene- fluen]at`/amplificat` de debutul ral n 21 august 1979, dup` care politicii na]ional-comuniste a lui a fost numit la comanda acestei Nicolae Ceau[escu [i era ndrepunit`]i, care se ocupa de contra- tat` n special mpotriva servicispionaj n cadrul CIE (supraveghe- ilor secrete sovietice (KGB [i rea ambasadelor RSR din str`- GRU), care dezvoltaser` n RSR in`tate, prevenirea defect`rilor puternice agenturi, prin intermedin spionajul romnesc), dar [i diul c`rora ncercau men]inerea cu opera]iuni comerciale sub controlului asupra regimului de acoperire, sau pur [i simplu cu la Bucure[ti. Cu timpul ns`, UM procurarea din Occident a unor 0110 a ajuns s` fie utilizat` penbunuri greu de g`sit sau prohi- tru a fabrica argumente pe placul bite n Romnia, pentru activi[ti conducerii superioare de parde partid de rang nalt din MAE, tid, potrivit c`rora cei ce intrau Comitetul Central sau pentru ge- n dizgra]ia lui Nicolae Ceaunerali din Securitate. n servi- [escu erau suspecta]i de spionaj ciul de contrainforma]ii al spio- n favoarea Uniunii Sovietice. najului erau ncadra]i 386 ofi]eri, Procedeul a fost utilizat din plin 5 ofi]eri speciali[ti n comuni- dup` venirea la putere a lui Mica]ii [i tehnic` operativ`, 42 sub- hail Gorbaciov. UM 0110 num`ra ofi]eri [i 18 angaja]i civili. Dup` 264 ofi]eri, 8 ofi]eri speciali[ti 1989, generalul Mo] s-a manife- n comunica]ii [i tehnic` operastat drept un partizan al PUNR, tiv`, 15 subofi]eri [i 17 angaja]i fiind atras inclusiv n fondarea civili. unei edituri, De[teapt`-te, RoUM 0525 CIFRU mnie SRL, de c`tre unul dintre Comandant: general-masubalternii din Securitate, coloior Gheorghe Radu nelul Radu Grigore. Generalul Radu conducea UM 0110 CIE aceast` unitate din 1984. UniComandant: general-ma- tatea administra cifrarea [i desior Victor Neculicioiu cifrarea comunica]iilor. Aici erau Adjunct: colonel Vasile Lupu ncadra]i 412 ofi]eri, 15 ofi]eri-

Lista lui secu


amintea un fost camarad, generalul Ple[i]`. n Bra[ov, generalul Macri a fost trimis de Ceau[escu s`-i caute pe legionarii care au provocat revolta, dup` o paradigm` binecunoscut` a mentalit`]ii comuniste: Macri nu era n mod cert un ofi]er incompetent, nici att de tmpit nct s` nu fie convins c` legionarii, ca [i al]i fo[ti nu aveau nici n clin, nici n mnec` cu revolta, dar preluase din zbor ideea lui Ceau[escu, care-i convenea [i lui, ntruct l scotea din cauz` n mod direct, avnd n vedere c` responsabilitatea supravegherii legionarilor [i altor fo[ti nu intra n atribu]iile unit`]ii centrale pe care o conducea, n schimb prevenirea oric`ror evenimente negative n marile obiective industriale, ei bine, aceasta era chiar sarcina de baz` a renumitei Direc]ii II pe care o comanda. Ofi]erul de Securitate din Bra[ov care ne-a relatat cele de mai sus nu-i poate ierta nici ast`zi lui Macri subiectivismul [i modul p`tima[ n care s-a comportat cu cei care vreodat` au avut curajul s`-l nfrunte sau s`-l contrazic`, chiar n baza unor motive ntemeiate. Generalul nu a lipsit nici la anchetarea inginerului Gheorghe Ursu, antrennd n aceast` opera]iune care nu avea nimic comun cu specificul contrainforma]iilor economice al]i doi ofi]eri din subordine, colonelul Adrian Turcitu [i c`pitanul Ion Dumitraciuc. Tocmai de aceea, nu e de mirare c` Macri a condus dispozitivul de comand` al Securit`]ii deta[at n 17 decembrie 1989 la Timi[oara [i nici c` lui i s-a ncredin]at rezolvarea celor mai murdare probleme, inclusiv cea a distrugerii cadavrelor victimelor represiunii. Judecat n lotul Timi[oara, a murit n urma unui infarct la 17 aprilie 1991. Doi din cei trei adjunc]i ai s`i, Ionescu [i Stan, au fost implica]i n preg`tirea ac]iunilor represive la Bucure[ti (planul Orient 89). DIREC}IA III CONTRASPIONAJ (UM 0625) Comandant: general Aurelian Mortoiu Adjunc]i: colonel Filip Teodorescu, locotenent-colonel Emil R`dulescu, locotenent-colonel Gheorghe Diaconescu Unitatea num`ra 215 ofi]eri, 4 ofi]eri speciali[ti n comunica]ii [i tehnic` operativ`, 22 subofi]eri, 1 angajat civil, la care se ad`ugau cei din serviciile teritoriale de contrainforma]ii. Comandantul ei, Aurelian Mortoiu, era la nceputul anilor 80 [ef al Securit`]ii din Timi[, calitate n care n iunie 1981 demareaz` pe raza jude]ului o ac]iune de depistare a persoanelor care ascult` [i comenteaz` sau au trimis scrisori la Europa Liber`. La 23 august 1984 a fost avansat general-maior [i a fost numit [ef al Direc]iei de contraspionaj. n decembrie 1989, a p`rut mult mai bine orientat dect camarazii s`i. L-a ntmpinat, al`turi de generalii St`nculescu, Chi]ac [i al]i militari dintre care mul]i se ntrebau ce caut` acel civil printre ei [i a fost n echipa care a participat la [edin]a secret` care a urmat. Mai pu]in norocos n acele mprejur`ri, pentru c` a fost arestat [i trimis n judecat`, fiind printre cei trimi[i o dat` cu generalul Macri s` rezolve problemele la Timi[oara, a fost adjunctul s`u Filip Teodorescu. n schimb, acesta [i-a c[tigat notorietatea ca autor al primelor dezv`luiri f`cute de un fost securist ntr-o lucrare memorialistic`. Volumul Un risc asumat, ap`rut imediat dup` achitarea colonelului Teodorescu n procesul primului lot Timi[oara, poate fi socotit un exemplu clasic de dezinformare. De pild`, ntr-o declara]ie dat` la proces n 1991, acesta afirma: Eu [i ofi]erii de contraspionaj de la Timi[oara nu am reu[it atunci s` eviden]iem amestecul str`in. Este meritul presei n general, al unor gazetari iscoditori n special, c` au g`sit dovezi indubitabile ale amestecului str`in n evenimentele din decembrie 1989. n volumul s`u ns`, autorul vorbe[te despre amestecul str`in n revolu]ie, bazat nu pe propriile lui constat`ri, ci pe acele reportaje ale unor gazetari iscoditori, pe care nu le mai citeaz`. Ulterior, cartea sa a fost fundamentul pe care s-a construit teoria amestecului str`in [i a agenturilor str`ine. Cu toate aceste teorii care servesc mai degrab` la construirea unei false mitologii profesionale, la finele anilor 80 contraspionajul romnesc tr`ia aceea[i criz` ca ntreg aparatul de Securitate, destinat doar s` r`spund` obsesiilor lui Nicolae [i ale Elenei Ceau[escu. Protejarea secretelor de stat a devenit sinonim` cu protejarea oric`ror informa]ii privind situa]ia real` ([i tragic`) din Romnia acelor ani. Ceea ce a f`cut, de pild`, ca ntr-un centru industrial precum Bra[ovul, ultimul caz de tr`dare prin vnzarea unor secrete de stat s` fie documentat de serviciile de contraspionaj ale Securit`]ii tocmai n 1976. Deprofesionalizarea era asociat` [i cu lipsa de calitate a unor cadre. Dac` Filip Teodorescu s-a retras la pensie, lt.-col. Gheorghe Diaconescu a f`cut carier` n SRI, devenind chiar adjunct al lui Virgil M`gureanu, cu gradul de general. Diaconescu coordonase serviciul de contraspionaj anti-american, fapt care arat` orientarea noului serviciu secret care a regrupat o parte important` a cadrelor fostei Securit`]i. A fost ndep`rtat din SRI, fiind acuzat de de]inerea ilegal` a unor documente ale fostei Securit`]i, pentru alcoolism [i nsu[irea unor fonduri valutare ale serviciului. S-a afirmat n Raportul Armaghedon c` dup` trecerea sa n rezerv` a asigurat protec]ia informativ` a combina]iilor omului de afaceri Costel Bobic. Dac` acest fapt nu poate fi controlat, sigur` e pasiunea sa pentru arme de colec]ie: generalul Diaconescu a achizi]ionat dou` pu[ti vechi din stocurile de corpuri delicte ale Ministerului de Interne, n 1991 [i 1992, pentru suma simbolic` de 5.500 lei. DIREC}IA IV DE CONTRASPIONAJ MILITAR (UM 0632) Comandant: generalmaior Vasile A. Gheorghe Adjunc]i: colonel Radu B`l`[oiu, locotenent-colonel Mihai U]`, locotenent-colonel Dumitru Petanca Vasile A. Gheorghe s-a n`scut la 30 octombrie 1932. La 7 mai 1977 a fost avansat generalmaior, iar n 30 decembrie 1982 a primit steaua de general-locotenent. Din 1977 [i pn` n 1984 a condus Securitatea Municipiului Bucure[ti, de unde a fost avansat la comanda Direc]iei IV, pe care a condus-o pn` n 1989. Despre adjunc]ii s`i nu de]inem date. Direc]ia de Contraspionaj militar se ocupa cu supravegherea cadrelor militare active din Romnia, indiferent de arm`, precum [i cu cea a solda]ilor n termen. A[a cum este cunoscut, sub pretextul contraspionajului, cei[tii cum erau numi]i lucr`torii acestei Direc]ii monitorizau, de fapt, starea de spirit a militarilor, fidelitatea lor fa]` de regim, ndeplinind practic n rndul acestora rolul de urm`rire informativ`, inclusiv prin racolarea de informatori, pe care l avea la nivel na]ional Direc]ia I de Informa]ii interne. n 1989, contraspionajul militar num`ra 926 ofi]eri, 17 ofi]eri speciali[ti n comunica]ii [i tehnic` operativ`, 160 subofi]eri, 30 angaja]i civili. Dup` Revolu]ie, n condi]iile n care prin Decretul semnat n 26 decembrie 1989 de Ion Iliescu [i Nicolae Militaru, Departamentul Securit`]ii Statului a fost subordonat Ministerului Ap`r`rii, cei[tii Direc]iei IV au fost primii ndep`rta]i din structurile fostei poli]ii politice. Astfel, r`spunznd presiunilor str`zii, ca [i celor diplomatice (n special ale Statelor Unite), n 20 februarie 1990, anun]ndu-se pompos desfiin]area Securit`]ii, au fost trecu]i n rezerv` doar ofi]erii acestui departament, ca [i cei din fosta unitate de Securitate [i Gard` a lui Ceau[escu. Unii dintre ofi]erii Direc]iei IV au fost recupera]i, ulterior, primind posturi n structurile MApN. DIREC}IA V DE PROTEC}IE A CONDUCERII PCR (UM 0666 S E C UR ITAT E { I GARD~) Comandant: generalmaior Marin Neagoe Marin Neagoe a fost selectat de Nicolae Ceau[escu ca aghiotant [i [ef al g`rzii personale nc` din 1970 [i a de]inut aceast` func]ie pn` n 22 decembrie 1989. A fost avansat la gradul de general-maior al`turi de numerosul grup al coloneilor de Securitate promova]i la acest grad pe 23 august 1984, cnd se aniversau 40 de ani de la insurec]ia armat` antifascist` [i antihitlerist`. Aparatul de protec]ie a demnitarilor de partid [i de stat pe care l coordona era destinat n cea mai mare parte protej`rii lui Nicolae [i a Elenei Ceau[escu. Num`ra 306 ofi]eri, 14 ofi]eri speciali[ti n comunica]ii [i tehnic` operativ`, 144 subofi]eri, 20 angaja]i civili. Mare parte a acestora au fost re]inu]i de armat` n cursul evenimentelor din decembrie 1989 (346 ofi]eri [i subofi]eri), fiind ns` ulterior elibera]i, f`r` a se g`si mpotriva lor probe pentru a fi inculpa]i. Direc]ia V a fost utilizat`, n acele zile [i n cele care au urmat, drept ]ap isp`[itor pentru toate relele produse de Securitate, cu toate c` implicarea ei n acte de poli]ie politic` a fost minim`, rezumndu-se la cur`]area traseelor lui Nicolae Ceau[escu prin ]ar` de elemente care erau fie re]inute, fie internate pentru cteva zile n unit`]i psihiatrice, pentru a nu crea evenimente pe parcursul vizitelor de lucru (adresarea unor scrisori c`tre Ceau[escu, sau chiar interpelarea sa public` n leg`tur` cu situa]ia grea din ]ar`). Munca ofi]erilor de aici era una ingrat`, iar raporturile lor cu ceilal]i lucr`tori ai Securit`]ii nu erau amiabile: Timp de doi ani, ct am r`spuns de colectivul care se ocupa direct de securitatea pre[edintelui, generalul Iulian Vlad nu m-a chemat o dat` m`car la el, s` m` cunoasc`. Eu n-am dat mna cu el m`car o dat`, iar eu r`spundeam de via]a pre[edintelui, [i aminte[te colonelul Constantin Burlan, unul dintre ofi]erii acestei Direc]ii. Inclusiv comandantul Direc]iei, generalul Neagoe, prefera s`-[i consume momentele de tracasare nu n compania camarazilor din Securitate, ci cu cei din apropierea lui Ceau[escu, fapt care strnea inclusiv invidia celor din restul aparatului de Securitate. Neagoe avea escapade n fiecare zi. La CC se ntlnea de dou` ori pe s`pt`mn` cu generalul Victor St`nculescu, cu Nicolcioiu, [eful de cabinet al lui Ceau[escu [i cu Apostoiu, secretarul Consiliului de Stat, care acum e notar. Burlane, m`, ia f`-mi rost de o sticl` de whisky, c` iar am musafiri. Mi-l pl`tea. Imediat dup` decembrie 1989, Nicolcioiu si Apostoiu au fost consilierii lui Ion Iliescu, pn` n aprilie 1990, relateaz` acela[i ofi]er. n decembrie 1989, generalul Neagoe a fost arestat [i prezentat nc`tu[at la Televiziune. Chip tipic de asasin. Cinic, iradiind o ur` arz`toare. {i a[a, cu minile n c`tu[e, ar ucide relata a doua zi presa. A fost eliberat dup` o scurt` deten]ie. Ca [i Ceau[escu sau al]i nomenclaturi[ti, a ajuns un mp`timit al vn`torii [i armelor. n 1993, numele s`u se reg`se[te pe o list` de ofi]eri care au cump`rat arme de colec]ie din depozitul de corpuri delicte al Ministerului de Interne. Neagoe s-a ales cu o pu[c` de vn`toare, calibrul 12 mm, pentru care a pl`tit 10.350 lei. DIREC}IA VI DE CERCET~RI PENALE (UM 0638) Comandant: colonel Gheorghe Vasile Adjunct: P`tru Murariu Unitatea, num`rnd 36 ofi]eri, 1 ofi]er specialist n comunica]ii [i tehnic` operativ`, 26 subofi]eri, 9 angaja]i civili, la care se ad`ugau cte 1-2 ofi]eri de cercet`ri penale n fiecare Inspectorat Jude]ean, a fost considerat` reprezentativ` pentru caracterul de poli]ie politic` al Securit`]ii. Direc]ia VI se ocupa cu valorificarea materialelor informative adunate de Direc]ia I n leg`tur` cu acte care erau con]inute n prevederile titlului 1 al p`r]ii speciale a Codului Penal din 1968, ce pedepseau drastic opozi]ia fa]` de regim, propaganda anticomunist` [i

Num`rul 8 Securitatea \n 89
omisiunea de denun]are a actelor de disiden]`, al`turi de infrac]iunile de tr`dare a secretelor statului. Anchetatorii penali ai Securit`]ii [i f`ceau deseori datoria cu exces de zel, existnd numeroase m`rturii n acest sens. {eful Direc]iei, colonelul Vasile Gheorghe, era un veteran n domeniu, fiind ncadrat n Securitate nc` din 1956, dup` cum [i aminte[te Paul Goma, care a fost anchetat de acesta att la prima arestare, ct [i n 1977: Cnd am fost rearestat n aprilie 1977, comandant al Direc]iei Anchetelor Penale cu sediul pe Calea Rahovei era colonelul Vasile Gheorghe. Mi se l`udase c` el folose[te alte metode, c` el nu a dat n via]a lui o palm` mi aduceam aminte: n decembrie 1956, la Interne, vreo trei zile m` anchetase un locotenent, Vasile Gheorghe, f`r` s` m` bat`; cnd intrau n birou al]ii [i m` luau la poceal`, el, b`iat sensibel, ie[ea pe coridor [i revenea, mirat foarte c` ]i dete bor[u, din senin. Cazul cel mai cunoscut [i totodat` relevant pentru practicile Direc]iei de anchete penale este cel al inginerului Gheorghe Ursu. Arestat la 21 septembrie 1985, acesta a fost cercetat pentru propagand` ostil` regimului. n perioada 21 septembrie 16 octombrie 1985, Ursu a fost scos de mai multe ori din celul` de c`tre ofi]eri de Securitate, care au exercitat violen]e asupra lui. Ulterior, a fost ucis n b`taie de un de]inut, informator al Securit`]ii, care executa ordinele anchetatorilor. Inculpat n 2000 n acest caz, Vasile Gheorghe a fost lovit de amnezie: Nu \mi amintesc nimic, pentru c` la acea dat` aveam 4-5 cazuri de rutin` pe zi, iar acesta nu a fost unul din cazurile importante. Un alt ofi]er de Securitate, Marin P\rvulescu, care a lucrat din 1966 pn` n 1990 la aceea[i Direc]ie de Cercet`ri Penale din cadrul Departamentului Securit`]ii Statului, sub comanda lui Vasile Gheorghe, declara n ianuarie 1999 c` nu se foloseau violen]e \n timpul anchetelor Securit`]ii fapt contrazis nu doar de numeroase m`rturii, ci prin ns`[i moartea tragic` a inginerului Ursu. Ca [i n cazul ofi]erilor

III

Direc]iei V, n zilele imediat urm`toare Revolu]iei, s-a anun]at public trecerea n rezerv` a ofi]erilor Direc]iei de Cercet`ri penale a Securit`]ii. n fapt, mul]i dintre ei au fost recupera]i n noile structuri. Gheorghe Cotoman, ofi]er de cercet`ri penale vreme de 19 ani, a devenit colonel SRI (pn` n 1996). Vasile Hodi[, anchetator al lui Gheorghe Ursu, a lucrat n SRI pn` n 1999. A fost trecut n rezerv` datorit` dezv`luirilor privind trecutul s`u. Dup` un scurt stagiu ca jurist la Avicola Bucure[ti, Hodi[ a ajuns [ef al Serviciului juridic din Direc]ia General` a V`milor n 2001, fiind considerat de Dinu Gheorghe, fostul director al DGV, drept o victim` a sistemului. n leg`tur` cu trecutul s`u de securist, Vasile Hodi[ declara n 2003: Eu snt un func]ionar de stat. Eu am fost func]ionar [i atunci, cum snt [i acum. Toat` via]a am fost slujba[ la stat [i n-am [tiut dect s` respect legile statului. Eu nu m` supun Legii Ticu, ci Legii func]ionarului public [i Legii func]ionarului vamal (continuarea n num`rul urm`tor, cu: unit`]ile speciale ale Departamentului Securit`]ii Statului, lista [efilor Inspectoratelor jude]ene de Securitate, lista ofi]erilor [i subofi]erilor din fosta Direc]ie V de Securitate [i Gard`, precum [i alte surprize) pagini realizate de Marius OPREA
mariusoprea37@hotmail.com

Precizare: Dintr-o regretabil` eroare, numele dlui Gabriel Catalan, care a contribuit la alc`tuirea precedentelor Liste ale lui Secu, nu a ap`rut men]ionat ntre cei care au lucrat \n cadrul acestui proiect. Facem acum cuvenita rectificare, o dat` cu precizarea c` IRIR [i Funda]ia Gheorghe Ursu nu \mp`rt`[esc ostilitatea domnului Catalan fa]` de CNSAS, institu]ie care, pun\nd la dispozi]ia victimelor represiunii dosarele \ntocmite de fosta Securitate, a f`cut posibil` alc`tuirea Listei lui Secu. Anun]`m totodat` \ncetarea rela]iilor de colaborare cu dl. Gabriel Catalan.

Anun] deosebit de important!


Romni, l`sa]i Internetul [i telefoanele deschise! Urmeaz` denun]uri importante pentru noi to]i. Dac` ave]i date despre securi[ti [i despre turn`tori, v` rug`m s` ni le face]i cunoscute la: secu@catavencu.ro sau la tel. 314.02.35 sau fax 314.02.58. Datele \nso]ite de probe vor primi aprecieri suplimentare. V` mul]umim de colaborare. Dumneavoastr`, nu fo[tilor colaboratori!

Institutul Romn de Istorie Recent` (IRIR), Academia Ca]avencu [i Funda]ia Gheorghe Ursu desf`[oar` un program de cercetare privind cadrele fostei Securit`]i (1949-1989). Persoanele care au avut acces pn` n prezent la propriile dosare de urm`rire informativ` [i sunt n posesia acestora (cpii xerox) sunt rugate s` pun` aceste documente la dispozi]ia noastr`. De asemenea, a[tept`m [i securi[ti care vor s` se autodenun]e. Dosarele pot fi expediate pe adresa IRIR, strada Matei Voievod nr. 18, sector 2, Bucure[ti. Informa]ii la telefon (021) 252.75.56, 252.75.57 sau irir@euroweb.ro. V` rug`m s` ne comunica]i [i adresele unde pute]i fi contacta]i de c`tre cercet`torii IRIR pentru informa]ii suplimentare. Cercet`torii care lucreaz` la acest proiect [i care pot fi contacta]i la IRIR sunt: Sorin Cucerai, Armand Go[u, Stej`rel Olaru. Coordonatorul proiectului este Marius Oprea, de la Institutul Romn de Istorie Recent`.

IV

Num`rul 8 Securitatea \n 89

Lista lui secu

Dialoguri despre colabora]ionism

|ntlnirile Romniei literare, 26 nov. 2003, Clubul Prometheus


Scriitorii [i Securitatea. Ce ne spun dosarele CNSAS
Am s` v` citez un tip de ac]iune a Securit`]ii \n interiorul redac]iei Secolul XX, prin care se b`gau mici fitile \ntre Doina[ [i H`ulic` o not` din noiembrie 1981: Contactarea titularului \n vederea influen]`rii pozitive. Preg`tirea sa contrainformativ` \naintea plec`rii din ]ar`. Iar la \napoiere, ob]inerea unor date de interes. |n cadrul contact`rilor i se va da posibilitatea s` se refere la unele dolean]e [i revendic`ri. Noiembrie 1981. Dac` prima m`sur` nu va da rezultate, va fi informat pre[edintele Uniunii Scriitorilor despre faptul c` redactorul-[ef de la revista Secolul XX, Dan H`ulic`, fiind plecat, are posibilitatea s` \nt\lneasc` diver[i scriitori [i s` instige. Se vor \ntreprinde ac]iuni [i asupra lui Dan H`ulic` pentru a-l face s` cread` c` \n lipsa lui \i este subminat` autoritatea de redactor[ef, \n scopul \ndep`rt`rii lui Doina[ de la revist`, limit\ndu-i-se astfel posibilit`]ile de a veni \n contact cu scriitorii. |ntreprinderea de ac]iuni care s` vizeze sc`derea influen]ei titularului la locul de munc` [i \n afara lui prin facerea public` a unei leg`turi extraconjugale. Aten]ie sporit` la leg`turi cu persoane din str`in`tate. Eu cred c` asta ofer` un tablou destul de veridic [i al p`r]ii goale a sticlei [i al celei pline. A[ vrea s` mai adaug ceva legat de afirma]ia lui Adrian P`unescu, c` a fost denun]at de Augustin Doina[. Noi nu am f`cut nici o apreciere asupra fondului inform`rilor pe care le-a f`cut {tefan Augustin Doina[, de[i v` pute]i face singuri o idee. M-a]i \ntrebat de ofi]erii de Securitate. Este o asimetrie major` \n activitatea noastr`, care provine din faptul c` ofi]erii s\nt mult mai pu]in vizibili \n acest proces de deconspirare. Trebuie v`zut` dificultatea \n care se g`se[te o institu]ie a statului romn abilitat` s` fac` acest lucru datorit` relei voin]e a celor care pot furniza aceste informa]ii. Lucrurile acestea ar trebui publicate, ar trebui s` fie la cuno[tin]a tuturor, cu nu-

mele celor care au avut aceste interven]ii. Ini]ial, proiectul prevedea o deconspirare cvasi-total` a ofi]erilor. Costin Georgescu, directorul SRI de atunci, este cel care a intervenit lacrimogen, \ntr-un pur stil Caragiale, \n Parlament, pentru ca ace[ti copii, fii buni ai patriei, care s\nt ofi]erii

de Securitate, s` nu fie da]i \n gura lupului. A existat o grij` paranoic` din partea tuturor institu]iilor statului [i tuturor [efilor de stat ca ofi]erii de Securitate s` fie proteja]i. {i rezultatul pe care \l avem este c` s\nt foarte bine proteja]i. Ce putem noi deconspira este ce catadicsesc de]i-

n`torii actualei arhive s` ne pun` la dispozi]ie. Noi avem acces la firimiturile pe care ace[ti b`ie]i s\nt dispu[i s` le livreze. Dac` m` \ntreba]i dac` [i aceste firimituri este util s` fie cunoscute, eu v` r`spund c` da.

Implica]ii ale cazului Gh. Ursu


(urmare din num`rul trecut) Scrisorile lui Gheorghe Ursu la Europa Liber` nu fuseser` semnate, protestele sale nu erau \nc` agita]ie public`. Ce i-a f`cut s`-l aresteze, s`-l tortureze [i, \n final, s`-l ucid`? Poate c` prieteniile sale \n lumea scriitorilor \l f`ceau mai periculos. Ura sa \mpotriva regimului, a Ceau[e[tilor [i a securi[tilor de care jurnalul era plin a contribuit, desigur. Multitudinea sa de leg`turi din Occident, mai ales cu disiden]i, \i ridicau [i acestea gradul de periculozitate social` (Romnia trebuia izolat` de Occident pentru ca romnii s` nu se contamineze poate, cine [tie, chiar de dorin]a de libertate... O contaminare ce-ar fi putut duce la pierAceea[i obsesie de a-l face s` derea puterii primitive care era vorbeasc` i-a determinat pe Va\nsu[i sensul vie]ii securiste). sile Gheorghe, cu acordul geneDe[i atitudini anticeau[iste ralului Iulian Vlad [i, se pare, al (eufemizate \n dosarele Securi- procurorului general de atunci t`]ii ca ostile \naltei conduceri Iscrulescu (care cuno[teau [i de partid [i de stat) erau tabu, analizau cazul, conform docuofi]eri ca Dumitraciuc Ion, Turcitu mentelor existente la dosar) s`-l Adrian, [i gral Macri din Direc]ia aresteze pe Gheorghe Ursu. Au II, [i mai ales cei din Direc]ia VI folosit pretextul ridicol al valutei Prvulescu, Anghel Corneliu, (18 dolari) [i instrumentul creHodi[, \n frunte cu col. Vasile dincios al Mili]iei. A urmat tortuGheorghe au \ncercat parc` s` ra sistematic` \n \nchisoare. Cu ob]in` un caz de conspira]ie anti- toat` anvergura efortului de muceau[ist` a intelectualit`]ii. Poate [amalizare, zeci de martori au c` \n felul `sta ace[ti satrapi \[i [i ar`tat c` ancheta era exclusiv justificau existen]a ca institu]ie politic`, pentru c` Ursu n-a recunoscut la anchet` ce-i interesa Cert e c` Gheorghe Ursu a fost pe securi[ti, c` acesta era cude la \nceput un caz cu proble- noscut c` avea un dinte contra lor me, dup` limbajul lor. Pe l\ng` \n- [i nu voia s` colaboreze, c` era vinuirile aduse lui personal (scri- b`tut de anchetator, ofi]er de Sesorile la Europa Liber`, afi[ele, curitate, \ntruc\t acesta dorea s` poeziile cu con]inut tenden]ios, jurnalul profund du[m`nos pe care dorea s`-l publice), securi[tii voiau cu orice pre] s` stabileasc` leg`turile acestuia cu al]i intelectuali cu concep]ii du[m`noase. Pentru asta l-au anchetat cel mai mult \nc` \n stare de libertate. Faptul c` el nu voia s` colaboreze i-a \nt`r\tat cel mai mult. L-au amenin]at c`-l arunc` pe fereastr`, c` [i familia va avea de suferit. Pe mine m-au luat \n urm`rire pentru o atitudine antisocial`, primit` de la el. (Tat`l meu ne-a spus \ntr-o sear`, mie [i mamei, \n leg`tur` cu presiunile la care era supus pentru a-[i divulga prietenii: Eu asta nu pot s-o fac, chiar dac` m` omoar` N-a[ mai fi eu \nsumi). divulge [i numele altor colegi, c` se legase de Ceau[escu \n jurnal, c` nu voia s` spun` cum a trimis scrisori la Europa Liber` etc... Se pare c`, \n final, tocmai aceast` incompatibilitate a lui Gheorghe Ursu cu sistemul care-i produsese pe tor]ionarii s`i i-a orbit de ur` pe ace[tia. El pur [i simplu nu le cuno[tea limba. Era poate un exemplu viu c` puterea lor, de care vorbeam mai sus, asupra semenilor (cel pu]in asupra g\ndurilor acestora) avea limite. Trebuia eliminat. La dosar exist` o coresponden]` din octombrie 1985 \ntre ambasadorul \n SUA, Gavrilescu, ministrul de Externe, {tefan Andrei, ministrul de Interne, Gh. Homo[tean, [i [efii Securit`]ii. Mai mul]i congresmani americani se interesau de soarta lui Gheorghe Ursu. Unul dintre ei, Sydney Yates, era considerat un apropiat al Ambasadei Romne din Washington, care de obicei sus]inea cauza Romniei. Partea romn` a r`spuns pretinz\nd c` Ursu era un de]inut de drept comun. E foarte probabil c` asasinatul ce a urmat la numai c\teva s`pt`m\ni de la aceste schimburi a avut leg`tur` [i cu acestea: era imposibil ca cel torturat pe motive politice, [i care nu se l`sa re-educat, s` fie l`sat \n via]`: ar fi dezv`luit regimul la care fusese supus, [i scandalul ar fi fost [i mai mare. Au urmat anii de acoperire a crimei. Au fost implica]i nenum`ra]i colaboratori ai Securit`]ii: procurori ca }uculeanu [i Picioru[ (actualmente \n Consiliul Suprem al Magistraturii), {tef`nescu Mihai, Manea Dr`gulin, Joarz` Samoil` (se pare, fost lucr`tor la pa[apoarte; actualmente, culmea, procuror militar [ef). Securitatea i-a \nchis dosarul lui Gheorghe Ursu abia \n 1987 (prin Vasile Gh. [i coloneii Laz`r Ion [i Raceu Stelian ambii de la Direc]ia II). A continuat s` urm`reasc` familia lui Gheorghe Ursu (Direc]ia VI, cei de la Municipiu prin gral Bucurescu Gianu [i cpt. Creta Stana). Unii din tor]ionari, ca [i fo[tii lor subalterni, au lucrat ani \n [ir, \n cadrul SRI-ului, la sp`larea dosarelor \ntocmite de Securitate lui Gheorghe Ursu, pentru a-i proteja pe asasini. |n 1990 Direc]ia VI Cercet`ri Penale a fost transferat` \n bloc \n cadrul SRI-ului, sub numele de Forma]iunea J pentru asigurarea legalit`]ii Un anume Gheorghe Cotoman, fost subaltern al lui Vasile Gheorghe [i coleg al lui Prvulescu Marin, era prin 9395 [eful Forma]iunii J [i conducea opera]iunea de cosmetizare, a[a cum rezult` din chiar fragmentele de dosar care ne-au parvenit, dup` multe insisten]e [i dificult`]i, \n anul 2000. (Este hilar faptul c` acela[i Cotoman scria la scurt timp dup` aceea, ca general \n retragere, o carte de propagand` extremist-na]ionalist` \n care \ncerca s` disculpe Securitatea ca poli]ie politic`, dup` modelul men]ionat mai sus, [i s` o acrediteze ca preocup\ndu-se exclusiv de pericolul extern). Unul din anchetatorii lui Gheorghe Ursu, Vasile Hodi[, a fost colonel \n SRI p\n` \n 1999. El era, culmea, colaboratorul procurorului Joarz` \n anii 9496, pe c\nd acesta ancheta cazul, cu acces nelimitat la dosarele relevante din arhivele Securit`]ii. Era deci cel \ns`rcinat s` g`seasc` probe \mpotriva fo[tilor s`i [efi [i a lui \nsu[i! Fostul securist Cri[an Nicu, tot din Forma]iunea J, a fost chiar desemnat s`-l urm`reasc` pe procurorul Dan Voinea \n 1990 singurul care a vrut \ntr-adev`r s` fac` lumin` \n acest caz. Cri[an raporta [efilor s`i din SRI prin anii 92-93 despre reprezentan]i ai societ`]ii civile (Radu Filipescu, Gabriel Andreescu) cu care domnul Dan Voinea avusese contact \n timpul anchetei sale! (Americanii numesc asta damage control). Al]i fo[ti securi[ti tot \n SRI, au colaborat [i ei activ la aceea[i opera]iune de sp`lare a dosarului: col. Bogdan Teodor (Forma]iunea J), col. Donose Gheorghe, col. Corondan Ioan, (fost la CID, devenit diviziunea F Informatic`) etc. Unitatea special` S a Securit`]ii (de \nscrisuri) av\ndu-l \n conducere pe Grigorescu Eugen a fost transferat` la Direc]ia |nscrisuri a SRI. Cu tot cu dosare, scrisori confiscate [i manuscrise ale scriitorilor urm`ri]i de Securitate. Grigorescu cel care a sustras jurnalul lui Gheorghe Ursu a fost [eful acelei direc]ii SRI p\n` \n anul 2000, c\nd, \n urma unei campanii de pres` [i \n situa]ia \n care devenise clar c` acesta era r`spunz`tor de dispari]ia jurnalului lui Gh. Ursu, a fost pensionat, nu \nainte de a fi avansat la gradul de general. Actualmente inculpat \n procesul jurnalului, generalul Grigorescu l-a avut ca avocat pe... Cri[an Nicu, iar ca judec`tori la Tribunalul Militar Bucure[ti, pe Florin Surghie [i Hora]iu Filimon, am\ndoi fo[ti ofi]eri sau colaboratori ai Securit`]ii! SRI-ul este vinovat \n continuare de mu[amalizarea cazului Gheorghe Ursu: nici p\n` ast`zi nu am primit un r`spuns la pl\ngerile noastre pentru falsificarea dosarului tat`lui meu, de[i este evident c` sute de pagini au fost sustrase, iar altele ad`ugate (p\n` \n 1994!), inclusiv copii dup` articole ale lui Petre Mihai B`canu. Pentru un dosar ca acesta, cu regim strict secret, de care SRI-ul s-a ]inut cu din]ii p\n` \n anul 2000, sub pretextul c` ar putea con]ine secrete de stat, nu ar trebui s` fie prea dificil s` se afle cine l-a manipulat, mai ales c` numele acestora se afl`, pentru cine e atent, chiar \n dosar! Andrei URSU

Institutul Romn de Istorie Recent`