Sunteți pe pagina 1din 30

Lista lui Secu nu se las` din nou: Dosarul Doinei Cornea

Anul XIV nr. 7 (636) 17-23 februarie 2004 28 + 4 pagini 15.000 lei

Iubitul Mihaelei R`dulescu [i so]ul Irinei Schrotter au jucat

Tenis captivus cu fosta nevast` a lui Dinu Pescariu

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Doamna cu balan]a ne fura tare la c\ntar

Justi]ia lui St`noiu, \n spiritul [i f`r`delegea PSD-ului

uropo, UE, Americo, Dumnezeu, v` rug`m, citi]i ancheta din pagina 3 a revistei noastre [i crede]i-ne! Nu se mai poate! |n ]ara asta, unde-i St`noiu \mp`rat la Ministerul de Justi]ie, de sistem judec`toresc autonom, de dreptate, de judec`tori liberi [i independen]i nu poate fi vorba. |n 3 ani de zile, Rodica a \mbog`]it \n mod creativ setul de sfori cu care erau controla]i judec`torii. Dac` nu vre]i s` v` mai chinuim pe la Strasbourg cu procese, citi]i [i face]i ceva!

e c\]i b`rba]i are nevoie \n via]` o femeie ca Ileana Pescariu ca s` fie fericit` [i celebr`? R`spuns: num`rul b`rba]ilor nu conteaz`, ci c\t de baza]i s\nt ei. n cazul de fa]`, nu mai conteaz` nici rela]iile de bun` prietenie \ntre ei [i nici succesiunea lor \n via]a unei mici vedete TV. Ceea ce conteaz` cu adev`rat este puterea exemplului. Cum po]i s` treci de la Elan Schwarzenberg, prin Dinu Pescariu, la absolut recent Zaharia Schrotter f`r` s` cobori [tacheta unor milioane de dolari, iat` ce \nseamn` s` fii o femeie de carier` de succes! O lectur` sexy [i instructiv` \n

Pagina 3

Pagina 17
Biineee... P`i, dac` nu vrea Biserica s` intre \n politic`, atunci las c` intr`m noi \n biserici [i-or s` c\nte popii cum vrem noi. {i-apoi ce, Dumnezeu `sta se crede etern? Cine-i el, PSD? |l pun eu pe Alin Teodorescu s`-mi fac` un sondaj, [i-]i garantez c` iese pe locul 3, dup` mine [i arogantu de Geoan`! Las`, [efu! Mai d`-i dracu p` popi! Ce s` caute ei \n politic` cu programele lor \nvechite? Cum adic`: s` nu furi, s` nu min]i, s` nu fumezi, s` nu r\vne[ti la secretara altuia... P`i, ne pierdem nu numai clientela politic`, dar [i o parte din electoratul de p`c`to[i nehot`r\]i.

|n jocul de noroc cu Biserica, PSD-ul \ncearc` un nou sistem de c\[tig electoral:

666 din 49

T
Dup` refuzul preo]imii de a se angaja \n politica de partid, cei mai \ndr`ci]i fii ai poporului nu mai au nici un Dumnezeu

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

DEMNITARII SPUN Ehei, domnu' }iriac, o fi tenisu'LUCRURI TR~sNITE greu, da' s`


[tii c` nici politica nu-i a[a u[oar`! Uite, cazu' meu: a[a cum ai c\[tigat dumneata milioane de dolari alerg\nd pe tot terenu' de tenis, la fel am c\[tigat [i io doar st\nd la mas` la Guvern. Zici c` ai jucat la simplu [i la dublu. Mare lucru! P`i, io am jucat la simplu f`r` ap`, la dublu rafinat [i la triplu sec, mo[ule!

Fanii lui Roman au Petre la rinichi


Petre Roman s-a aflat s\mb`t` la Constan]a, ca s` testeze personal brandul local al For]ei Democrate. Echipat \n costum [i cu ni[te pantofi cam de sport, probabil \n amintirea pulov`rului de la Revolu]ie, fostul subordonat al lui B`sescu a adunat o sal` plin` de simpatizan]i, dar la Casa de Cultur`, [i nu la o sal` de fitness, a[a cum era de a[teptat. {eful For]ei locale, Constantin Fr`]il`, a produs ceva emo]ii celor prezen]i c\nd a luat cuv\ntul: Domnule profesor, m` uit la dumneavoastr` [i nu pot s` nu v` fac o m`rturisire, azi, de Ziua |ndr`gosti]ilor. Auzind una ca asta, audien]a [i-a aruncat curioas` ochii peste cap, cale de c\teva r\nduri. Constan]a v` iube[te!, a continuat Fr`]il`, moment \n care lumea, dezam`git`, [i-a recuperat ochii de pe unde-i aruncase mai devreme.

Brfe, [menuri, [u[anele


p`cate, ambasadorul Michael Guest va NNNDin din avanpostul pe pleca \n iunie care-l are imperiul american la Bucure[ti. Motivele nu sunt politice sau administrative, ci personale. Am putea spune foarte personale. E r`u pentru Romnia, c`ci e pu]in probabil c` cel care va veni se va putea adapta destul de repede la circul cu artificii din anul electoral. Care va s` zic`, va vorbi mai pu]in la adresa regimului. S` sper`m c`-i trimit b`ie]ii unele discursuri gata scrise. Trecerea const`n]ean Maz`re PSD nu Nf`cut Raduprimaruluilapotrivire s-a de pl`cere sau ideologic`, ci dintr-o necesitate de protec]ie, ba[ca o promisiune de mai mult, c` de mai bine conteaz` mai pu]in. De exemplu, independent fiind, Radu nu avea acces la afacerile portuare; cum ar veni, era un primar f`r` ie[ire la mare. Acum are. Iar prin portul Constan]ei trec sute de milioane de dolari. O dat`. gndit varianta candidat PreN V-a]icu }iriacvreodat` lalaGn[edin]ie sus]inut de PSD? di]i-v`! Nu de altceva, dar PSD-ul [i liderul N`stase s-au gndit. Verific`rile f`cute de Autoritatea Na]ional` de Control la Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate s-au ncheiat cu un raport, pe care ministrul delegat la ANC, dl Ionel Bl`nculescu, l-a prezentat de urgen]` prim-ministrului. Ca urmare a celor dezv`luite n raport, N`stase i-a demis pe dnii prof.

Salam B`sssessscu

Ion }iriac, un fost campion pe zgur`, [i nea Nicu V`c`roiu, un inegalabil performer pe gur`

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)


R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

univ. Eugeniu }urlea, pre[edinte al CNAS ([i din func]ia de secretar de stat n MS), dr. Iulian Popescu, vicepre[edinte, [i Aurel Teodorescu, directorul Direc]iei audit al aceleia[i institu]ii. De remarcat c` au fost att de bine da]i afar` \nct Iulian Popescu demis ca incompetent (la acea vreme subsecretar de stat) este de s`pt`mna trecut` noul secretar de stat pe integrare european` din Ministerul S`n`t`]ii, el fiind omul CNSLR-Fr`]ia de care PSD are nevoie pentru a asigura pacea social`. p`r`sit PD-ul, f`r` NNNNici n-al`sndu-l bine grup parlamentar \n Senat, c` Petre Roman a [i c`lcat pe bec, furnd o cas`. Adic`, sigla URR, Uniunea pentru Reconstruc]ia

Romniei, pe care [i-a aninat-o la br`cinar, pe flamura noii forma]iuni politice cu care vrea s` ne ia maul, For]a Democrat`. Din cauza casei, care se va transforma \n plngere penal`, Roman n-o s`-[i poat` \nscrie for]a la tribunal. ani cnd fost ales deputat PSD, NNN|n patruavut odesingur`a Rodica Nassar a luare de cuvnt \n plen. Respectiv, \n [edin]a solemn` a Camerei Deputa]ilor din 26 februarie 2002, cnd a declarat: Jur credin]` patriei mele Romnia. Jur s` respect Constitu]ia [i legile ]`rii. |n rest, Rodica a vagabondat, ca membru al Comi-siei de politic` extern` [i [ef al grupurilor parlamentare de prietenie cu Liban, Grecia [i Turcia. {i s`

te mai miri c` nu vrea Puterea pozitelor de 18 miliarde, sunt deja votul uninominal, cu asemenea urm`ri]i penal. La Vama Ia[i, pe unde a intrat prima oar` benzif`c`turi penale. na \n ]ar` [i unde tat`l Oanei RoAvem date noi despre xana \nc` este t`ticul tuturor afacerea Oana Roxa- vame[ilor, deocamdat` nu se na. {i c\nd zicem Oana Roxana, \ntmpl` nimic deosebit \n serimediat v` gndi]i la scandalul viciul lui Butur. cu tat`l acesteia, Eugen Butur, [eful Direc]iei Regionale de VaAcciduzzu m` Ia[i. Despre cei doi am mai scris de curnd. Oana de]inea o Legend` firm` cu nume slav Larisa SRL, N brf` pentru care nu prin care a importat din spa]iul b`g`m mna-n foc rusesc 950 de tone benzin` [i le- NN brf` cu parfum de a exportat f`r` s` mai pl`teasc` credibilitate TVA. Bine\n]eles, prin amabili- NNN brf`-beton tatea tat`lui ei. Azi v` mai spunem c`, la Timi[oara, cei [ase lucr`tori vamali care au acordat transportului autoriza]ia de perfec]ionare activ`, scutind firma Larisa SRL de plata taxelor [i im-

NNN

Bula demnitarului
CATEGORIA

Alexandru ULEA Marketing Director: Alexandru ULEA ulea@catavencu.ro Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu director publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

G|NDIRE CU PRIVATIZARE

uniuni de consiliu local.


CATEGORIA

Da, domnu Quintus, a[a e, \i ap`r pe bandi]i. Da te \ntreb eu: dumneata de prezum]ia de nevinov`]ie ai auzit? P`i, p\n` m-or dovedi cu acte c` iau [pag`, mint [i timorez martorii, s\nt nevinovat.

CATEGORIA

Dan Ioan Popescu (mi- UNU PLUS UNU nistrul Economiei [i Resur- FAC TOT NOI selor): De multe ori APAPS Nicolae Mischie (pre[edinface anestezia, dar, din p`cate, tele PSD-Gorj): Au venit cinci uit` s` mai fac` [i opera]ia. persoane [i au luat [apte func]ii.
CATEGORIA

BARONEASA LOCAL~
Ion Iliescu (pre[edintele Romniei): S\ntem obi[nui]i de 14 ani de zile s` fim toca]i m`run]el de fiecare dat`. Se dep`[e[te o etap`, o problem`, apar altele.
CATEGORIA

AVOCATUL PESEDIAVOLULUI
Antonie Iorgovan (senator PSD): Noi, parlamentarii, ne mai \nv\rtim. Uite, Antonie Iorgovan este [i rector, [i profesor, [i avocat.
CATEGORIA

DA EU PENTRU CINE PALMA MATER VOTEZ CONTRA? Traian B`sescu (pre[eIon Iliescu (pre[edintele Romniei): S\nt puncte de vedere diferite: unii s\nt pentru, al]ii s\nt contra [i trebuie s` vedem [i noi pentru ce s\ntem.
CATEGORIA

dinte PD): Guvernul N`stase trebuie s` primeasc` o pereche de palme, dar m`car una trebuie s` o ia [i europarlamentarii.
CATEGORIA

Antonie Iorgovan, p`rintele Constitu]iei, dar [i nepotul Codului Penal


CATEGORIA

EMIL POPU
Octav Cozmnc` (pre[edinte executiv PSD): Prezen]a unui preot \n consiliul local conduce la desf`[urarea \n deplin` normalitate a unei re-

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Mircea Geoan` (ministru de Externe): Este vorba de un Bogdan Pascu (vicepre[e- pachet care s` permit` ducerea dinte PUR): Toate discu]iile \n profunzime a ceea ce deja am purtate au eviden]iat necesi- decis. Nicu Cojocaru (deputat tatea continu`rii dialogului. ex-PUR): Am plecat din PUR

PE MASA DE DISCU}IE

EMIL BOBU

din dorin]a de a m` situa unde trebuie. Gigi Becali (pre[edintele PNG): M` sperie atrac]ia pentru partidul `sta, care o are la lume. Corneliu Vadim Tudor (pre[edinte PRM): (...) v` asigur c` atunci c\nd voi fi

pre[edinte al acestei ]`ri, \n decurs de un an toate aceste lucruri pe care le-am men]ionat [i care au fost am\nate 15 ani se vor \nt\mpla [i vor avea loc. |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Justi]ia lui St`noiu, \n spiritul [i f`r`delegea PSD-ului


Lua]i un judec`tor. |nfige]i-i un morcov \n fund,
dup` care bandaja]i-l iute cu o rob` [i da]i-i drumul s` se simt` independent. Dac` nu func]ioneaz`, mai \nfige]i-i dou` sule \n coast`, s`-l umfle rsul. Astea ar fi cele 3 proiecte de legi care urmeaz` s` consolideze reforma Justi]iei (Legea Consiliului Superior al Magistraturii, cea privind organizarea judiciar` [i cea privind statutul magistratului). Dac` judec`torul r`mne prea destins, flutura]i-i sperietoarea. Doamna ministru Rodica St`noiu a declarat recent, la Cluj, apropo de solicitarea Asocia]iei Magistra]ilor din Romnia [i a unui grup de organiza]ii neguvernamentale pentru drepturile omului de a supune proiectele unei consult`ri publice, c` nu \n]eleg s` opresc reforma Justi]iei pentru ni[te oameni care cred c` nici n-au votat cu noi. Adic` [tiu sigur c` n-au votat cu noi. De[i este foarte tentant, nu ne vom opri aici asupra aparentei gndiri a doamnei ministru. Ceea ce ]inem s` constat`m este doar validitatea principiului gura prostului adev`r gr`ie[te. Ideea c` reforma Justi]iei este \n]eleas` ca fiind \n serviciul celor care ne-au votat este perfect sus]inut` de fapte. |n cele de mai jos vom enumera [oprlele vrte \n proiectatele legi ca s` p`streze magistra]ii la o lungime de les` de puterea politic`. Adev`rul e c` \nfrumuse]`m banda lui N`stase, referindu-ne la putere politic`. De fapt, vorbim despre infractori care au puterea s` fac` legi care s`-i fereasc` pe ei [i pe cei care au votat cu ei de o Justi]ie independent`. rale ale judec`torilor prev`zute la art. 53 alin. (2) au \n principal urm`toarele atribu]ii: ...\ndeplinesc alte atribu]ii prev`zute de lege sau regulamente... Magistra]ii consultan]i exercit`... precum [i alte atribu]ii prev`zute \n Regulamentul de organizare administrativ` a instan]elor judec`tore[ti; relativizarea legii prin trimiterea la regulamente care urmeaz` s` fie elaborate de minister \nseamn`, de fapt, mijloace de anulare a independen]ei; sta]i a[a, c` se mai preg`te[te un haos mic, romnesc: specializarea instan]elor de judecat`: conform cu viitoarea lege, tribunalele pentru minori [i familie nu vor exista \n 13 jude]e din ]ar`, toate din Transilvania; o cauz` care implic` un minor din Sighet se va judeca \n cel mai apropiat loc de domiciliu; deci la Bra[ov; dezinformatizarea instan]elor: o cale de reducere a haosului [i a corup]iei din instan]e ar putea fi realizat` prin informatizare; pericolul a fost \ndep`rtat recent, 5 milioane de dolari acorda]i Romniei \n acest scop perfid au fost deturna]i, ei urmnd a asigura independen]a Justi]iei din asfaltul autostr`zii Bucure[tiConstan]a, unde au fost deversa]i; \n sfr[it, cheia de bolt` a haosului este explozia de acte normative: \n 2002 au fost publicate 682 legi, 202 Ordonan]e de urgen]` [i 1.485 Hot`rri guvernamentale; \n 2003, 573 legi, 92 OU [i 1.526 HG. Nici un judec`tor nu poate ]ine pasul cu un asemenea ritm de modificare a legilor dup` care trebuie s` judece.

Zece ani am \ncercat s` m` las de furat. Dar de fiecare dat` deveneam nervoas`, agitat`, irascibil`. |ns`, dup` ce am v\ndut cocioaba din Filia[i a lu tata mare pe o sut` de mii de parai, m-am lini[tit [i am reu[it s` renun] la furat.

Kaghebi[tii, petrolul [i s`c`r\mbenii


Nu ne putem ab]ine s` anun]`m vestea c` informa]ii despre megaafacerea LukOil la Deva au transpirat n pres`. De dragul articolelor ce vor urma, ziari[tii au renun]at p\n` [i la week-end, doar pentru a face ordine n nscrisurile primite de la Parchet, aflate ntr-o dezordine absolut`. ncet, dar sigur, ni se deschid n fa]` am`nunte ne[tiute despre manipul`ri de terenuri devene, despre vilele din S`c`rmb, despre convorbiri telefonice din institu]iile statului (de sute de milioane de lei) ale unor func]ionari publici cu persoane (fo[ti kaghebi[ti?) din spa]iul fostei Uniuni Sovietice [i alte detalii rafinate n benzin`ria ruseasc`. }ine]i suficient de aproape!

B`trne]e, vise ndr`zne]e!


Rectorul Universit`]ii din Timi[oara, Ioan Mihai, se preg`te[te intens pentru a candida la un al doilea mandat de rector, n ciuda unei adrese cu nr. 24714 din 21 ianuarie 2004 a Ministerului Educa]iei, care stabile[te c` nu s\nt eligibili candida]ii care vor mplini n timpul mandatului 65 ani, cf. art. 129 din Legea 128/1997 a nv`]`mntului, situa]ie n care se afl` [i Ioan Mihai (n`scut n 1942): Alegerea sub condi]ie rezolutorie, respectiv a unor persoane pentru care Senatul universitar poate decide asupra men]inerii n activitate, nu este n spiritul stabilit`]ii n func]ia de conducere [i poate perturba managementul universit`]ii, se arat` n adresa ministerului semnat` de directorul general Ioan Iano[. De altfel, ministerul are calitatea de a confirma sau de a nu confirma rectorul ales de universit`]i, de[i n Romnia postrevolu]ionar` lumea se cam ncurc` la num`rat mandate!

Rodica a reu[it: dup` ce a v\ndut o cas` la Petrom, doamna St`noiu s-a l`sat de furat. Dac` vrei [i tu, intr` pe www.nutun.ro din cadrul campaniei antifurat.

Controlul politic indirect


al Justi]iei se realizeaz` prin sabotarea tehnic` a activit`]ii. Haosul permite interven]ia arbitrarului. Culmea, aceast` performan]` se poate atinge sub camuflajul reformei, al europeniz`rii: introducerea obligativit`]ii \nregistr`rii audio a proceselor; nu exist` dot`ri tehnice necesare; dac` exist`, a r`mas obligativitatea transcrierii, ceea ce a multiplicat sarcinile grefierilor, blocndu-le activitatea; atribuirea judec`rii tuturor recursurilor Cur]ii Supreme. S` te ]ii, frate. Peste doar doi ani, dac` abera]ia nu va fi corectat`, vom descoperi de sub piramide de dosare mumiile judec`torilor termina]i de Istea]`. |n cteva luni, program`rile proceselor se vor fi integrat \n UE, dep`[ind data de ianuarie 2007. regulamentele vopsite; dac` se \ntmpl` ca legea s` fie explicit favorabil` ideii de independen]`, ]up, apare o supap`. Ex.: Colegiul permanent al |naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie are urm`toarele atribu]ii: ...e) alte atribu]ii prev`zute \n Regulament privind organizarea administrativ`... Adun`rile gene-

Controlul explicit. Haosul permite interven]ii arbitrare,


dar nu le garanteaz`. Or, cnd ai de ap`rat mon[tri sacri ai corup]iei de talia unui Iacubov, Dan Ioan Popescu sau chiar Adrian N`stase, nu te joci de-a teoria probabilit`]ilor, ai nevoie de certitudini. De aceea, judec`torii [i procurorii nu trebuie s` fie de capul lor; cel mai la \ndemn` sunt militarii: tribunalul militar nu ar avea ce c`uta ca justi]ie special`, Justi]ia fiind definit` ca unic`, impar]ial` [i egal` pentru to]i; halal: \n tribunalele militare, judec`torii sunt ofi]eri, nu sunt inamovibili [i se subordoneaz` ierarhic, mo]ul fiind CSAT; un muzeu al regimului totalitar; inamovibilitatea judec`torilor este transformat` \n mascarad` de cteva mici detalieri; suspendarea judec`torului, de exemplu, poate fi declan[at` la \nceperea urm`ririi penale; magistra]ii au parte de cea mai drastic` prevedere, nici o alt` categorie nu este tratat` a[a, pentru c` nu e nevoie; poli]i[tii sunt suspenda]i doar la punerea \n mi[care a ac]iunii penale (adic` emiterea actului de acuza]ie); o dat` suspendat, judec`torul r`mne \n aer, nu mai are nici o surs` de venit at]ia ani ct va dura cercetarea penal` [i

apoi eventualul proces; ai zice c` este o situa]ie rar`, dar dac` ne gndim la p`]ania lui Ciuc`, \nc` \n desf`[urare, vom aprecia teroarea pe care o asemenea prevedere o poate genera \n interiorul robelor; promov`rile sunt alt` bt` rotit` deasupra capetelor independen]ilor magistra]i; promovarea la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie se face de c`tre CSM; or, CSM-ul este controlat politic: ministrul este prezent \n Consiliu, participarea procurorilor la vot este din nou imixtiune a Executivului procurorul este definit de lege ca agent al puterii executive, contrar principiilor Uniunii Europene; inamovibilitatea r`mne o fars` trist` dac` pre[edintele instan]ei are posibilitatea s` scape de un judec`tor incontrolabil, mutndu-l de la o sec]ie la alta, \n interiorul aceleia[i instan]e; o metod` des folosit` ca s` elibereze traseul unui dosar fierbinte; transferul se face f`r` a se ]ine cont de acordul judec`torului sau de specializarea lui; judec`torii inspectori, adev`ra]i arhangheli ai voin]ei Divinei, verific` modul de solu]ionare a unor cauze; o hait` de asemenea tr`pa[i a fost expediat` s` potoleasc` rebeliunea mure[enilor \n timpul crizei Ciuc`; presiunile sunt realizate prin metode staliniste, cu inspectori care supravegheaz` din sal` derularea proceselor [i care, dup` [edin]`, \i cheam` pe judec`tori \n biroul lor; noua reglementare constitu]ional` consacr` r`spunderea material` a magistratului, pentru eroare judiciar` \n caz de grav`

neglijen]`, f`r` ca termenii de eroare [i neglijen]` s` fie preciza]i; nici nu e nevoie, c` \i define[te Jupna, dup` caz; constituirea CSM este, la rndu-i, vicioas` r`u; doar magistra]ii de la instan]ele superioare pot s`-[i aleag` reprezentan]i, de[i Consiliul, conform Cartei europene pentru statutul judec`torilor, trebuie s` asigure cea mai larg` reprezentare posibil`; apoi, Consiliul ar trebui s` fie, conform Constitu]iei, garantul independen]ei Justi]iei; garan]ia o d` prezen]a Seraficei \n componen]a institu]iei, mama ei de ministroaic`; \n sfr[it, numirile \n Consiliu trebuie s` fie validate de Senat, validare care ar trebui s` fie limitat` la verificarea condi]iilor formale ale alegerilor, nu \ntr-o revotare; alegerile pre[edin]ilor de instan]e sunt alt prilej de furie; la One[ti, recent, au trecut examenul 2 judec`tori, dar Ministerul a instalat un altul, care nici m`car nu se obosise s`-[i anun]e candidatura; cea mai direct` form` de amestec al politicului este amestecul politicienilor \n actul justi]iei: vezi indica]iile date de democratul Ion Iliescu privind restituirea caselor na]ionalizate sau interven]ia lui Adrian N`stase \n favoarea infractorului T`r`u, imediat dup` arestarea acestuia.

o structur` militar` \n cadrul Ministerului Justi]iei, ap`rut` nu prin lege organic`, a[a cum cere Constitu]ia, ci printr-o simpl` Hot`rre de Guvern. Ba mai mult dect att, SIPA nu este individualizat ca departament de sine st`t`tor, \n organigrama ministerului. {i, mai r`u dect att nu se poate, SIPA num`r` 140 de angaja]i, dintr-un total de 300, c]i num`r` Ministerul Justi]iei. Cu ce se ocup`, de fapt, SIPA? Cu controlul situa]iei informativ-operative \n obiectivele, locurile [i mediile date \n competen]`, ac]ionnd prin mijloace [i metode specifice de munc` pentru cunoa[terea [i contracararea amenin]`rilor la adresa siguran]ei na]ionale. Ce face SIPA, \n fond? Poli]ie politic`, \n cadrul Justi]ei. Cine amenin]` siguran]a na]ional`? Magistra]ii Lele [i Ciuc`. Cu ce fonduri se finan]eaz` activitatea SIPA, \n afar` de cele alocate Justi]iei? Cu cele rezultate din regia autonom` Multiproduct, arondat` SIPA, prin HG. Ce mai crede Pavelescu despre SIPA? C` a fost conceput [i este folosit ca un organism ocult, de manipulare politic`, un fel de gard` pretorian` a celui mai puternic om din stat: ministrul Justi]iei. Mircea TOMA & Cornel IVANCIUC

Greva ndopa]ilor
S` te declari n greva foamei la C`lan, unde mii de [omeri mor de foame pa[nic, f`r` proteste [i mediatizare, e lipsit de sens [i, cu toate acestea, evenimentul s-a produs s`pt`m\na trecut`. Singura mplinire dintr-o astfel de manifestare este c` mai apar la [tiri politicieni tineri, dar viguro[i, de genul Cosmin Micula, noul subprefect, [i Costel Avram, deja o cuno[tin]` mai veche de-a noastr`, care [i umfl` gu[a cu nv`]`turi de felul: c` C`lanul a ajuns r`u pentru c` oamenii nu vor s` munceasc`. Propunem politicienilor mbuiba]i care ofer` lec]ii gratuite de onestitate [i h`rnicie s` organizeze de acum nainte greva mbuiba]ilor, protest organizat cu fomi[ti m\nc\nd la greu pentru ca politicienii s` dea bine pe sticl`.

Controlul ocult al Justi]iei asupra justi]iarilor


se realizeaz` prin Serviciul Independent de Protec]ie [i Anticorup]ie, numit \n continuare SIPA. Este vorba, practic, despre

f i n c`
Platon [i Aristotel mbuiba]i la stom`cel

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Cuget, deci subzist


Auzi, drag` Mu]i... Pardon, n-auzi? Oh, ben alors... Voi \ncerca s` vorbesc mai tare. Ecoute, donc, mon cher: [tii la ce m` g\ndeam? Domle, ramolitul de Iliescu are pe undeva dreptate c\nd incrimineaz` clasa noastr` boiereasc`. P`i, zi [i dumneata: dac` nu erau ni[te t\mpi]i de boieri care s`-i slobozeasc` pe ]igani [i s` dea bani pentru luminarea prostimii, mai ajungeau pre[edin]i [i prim-mini[tri to]i impostorii?

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

NEAGU DJUVARA: V`c`roiu din Japonia [i-ar fi f`cut harakiri


Iliescu? Iliescu are vreun pic de dreptate? Iliescu spune: corup]ie romneasc` era [i acum 150 de ani, iar bonjuri[tii `ia vechi s\nt ni[te baroni locali, gen Mischie, Opri[an, ce-[i tocau banii la Paris. S`tui de at\ta abur cald de la ceferistul \mb`tr\nit \n marxism, am preluat ideea Radio Total [i am ascultat adev`rul de la istoricul Neagu Djuvara. Reporter: Boierii, str`mo[ii dumneavoastr`, erau corup]i? Neagu Djuvara: Neamul Djuvara e venit de vreo 230 de ani. Nu cunosc vreun scandal de corup]ie \n care s` fi fost implicat vreun Djuvara. Din contr`, cei pe care i-am cunoscut erau de o cinste chiar exagerat`, se temeau s` nu-[i sus]in` fiii sau nepo]ii fa]` de autorit`]i. Rep.: P`i, nu se ]inea [i neamul `sta cumva? N.D.: Da, dar nu prin furti[aguri [i nepotism. Nu cred ca \n veacurile trecute s` fi existat o corup]ie a[a generalizat` ca-n momentul de fa]`. Erau p`cate, dar astea erau pedepsite. De pild`, chiar de turci. Uite, Hangerli, \n 1799, a spoliat poporul prea mult, iar turcul a trimis pe unul [i l-a sugrumat. Eu nu v`d pe vreunul contemporan sugrumat pentru corup]ie. Rep.: Dar am \nv`]at, eu [i domnul Iliescu, c` fanario]ii ne jupuiau. N.D.: S\nt ni[te cli[ee. Iorga a \ncercat s` schimbe pu]in viziunea asupra acestei epoci fanariote. Spolierea exista [i \naintea epocii fanariote, sub domnitori romni. Brncoveanu a fost un mare domnitor, a murit \n mod eroic, dar a [tiut s`-[i fac` [i avere bine mersi. Nu fanario]ii au inventat spolierea poporului. S` nu uit`m c` primii Mavrocorda]i erau extraordinari, extrem de cul]i [i au \ncercat s` introduc` principii moderne de drept [i administra]ie. Caz unic este Constantin Mavrocordat, care a suprimat [erbia la noi [i a murit s`rac. Da]i-v` seama, nu a avut bani ca s` plece pentru a zecea domnie. I-a dat sultanul [aizeci de pungi ca s` vin` \n }`rile Romne. Rep.: Dar ce era acum 150 de ani? N.D.: P`i, domnul Iliescu a nimerit-o prost. Acum 150 de ani era cea mai frumoas` perioad` din istoria noastr`. Atunci s-a trezit tineretul, majoritatea fii de boieri. Era \nceput de burghezie romneasc`, erau [i c\]iva str`ini, Tell, Bolliac... Alecsandri, cu bunic evreu... era un amalgam de un patriotism incontestabil. To]i tinerii `[tia se \ntorceau \n ]ar`. Cheltuitul de bani la Paris e un cli[eu aberant. Tot tineretul e ni]el neprev`z`tor, dar cu to]ii s-au \ntors [i au f`urit Romnia modern`. |i aveam pe Ghica, pe Br`tieni, pe Gole[ti. Nu po]i compara asta cu V`c`roiu, cu Cozmnc`, cu Tri]` F`ni]` [i alte t`r\]e. E un scandal s` faci o asemenea compara]ie. Rep.: Ce s-a \nt\mplat cu noi? N.D.: Stratul sub]ire de burghezie \ncropit \n 200 de ani a fost distrus \n 50 de ani de comunism. Dac` am face o statistic` s` vedem unde s\nt Pope[tii [i Ione[tii, am descoperi c` s\nt mai mul]i \n Fran]a, Argentina, Australia dec\t \n Romnia. Care va s` zic` s-a scos sm\nt\na de pe ]ar` [i au r`mas cei care \ntr-o singur` genera]ie s` fac` avere. Rep.: Care e specificul na]ional al corup]iei? N.D.: Nu se ia taurul de coarne. Uite, ce se \nt\mpl` \n Italia. Fostul ministru Andreotti a fost tras \n judecat` [i ani de zile a fost chinuit cu judecata. |n Fran]a, Roland Dumas a fost condamnat. Acum, Alain Jupp are probleme \ngrozitoare. E acuzat c` a luat bani, dar pentru partid. Alt` m\ncare de pe[te dec\t cei care-[i fac vile la Snagov. |n Occident se prinde [i se judec`. La noi nu exist` nici un mare corupt judecat, dar se vorbe[te \n gura mare de corup]ie. Rep.: Poate nu exist`. Pur [i simplu, e r`u inten]ionat` presa. N.D.: C\nd m-am \ntors de la Paris, am adus o seam` de lucruri cu mine. Am fost furat chiar de cucoanele de la vam`, cele \n uniform`. Lipsea din geamantan

Constantin B`l`ceanu Stolnici [i Neagu Djuvara, doi boieri adev`ra]i, amuz\ndu-se pe seama celor care s-au trezit baroni [i seniori dup` cursul Manual de boierie f`r` str`mo[i (cursul scurt de dou` mandate)

exact tot ce se putea vinde. Se fur` oul de sub co]ofan`. Rep.: Poate e o idee fix`. To]i corup]ii s\nt sp`la]i de sistem. N.D.: Cazul lui V`c`roiu e extraordinar. Aproape c` ]i se d` \n Romnia o decora]ie dup` ce te-a prins cu matrapazl\curi. V`c`roiu din Japonia [i-ar fi f`cut harakiri. La noi devine al doilea om \n stat. Puterea aceasta a lor depinde de caracati]a securist` [i a fostei nomenclaturi comuniste, ce a pus m\na pe putere [i avere \n ]ar`. Chiar dac` Iliescu e s`rac, el nu se poate lipsi de armata asta din umbr`. Rep.: Care s\nt semnele acestei puteri? N.D.: E fantastic cum cresc vile, colec]ii de art` din salarii la stat. Iar oamenii simpli preiau acest model neferi-

cit. Asta nu \nseamn` c` nepo]ii acestora care se \mbog`]esc \n halul `sta mitoc`nesc nu vor fi oameni bine. Deci, trebuie s` a[tept`m dou` genera]ii ca s` se lecuiasc` ]ara. Dac` se schimb` echipa asta cu vot, este o [ans` a noastr`, a tuturor. Trebuie schimb`ri radicale. |n primul r\nd, judec`torimea b`tr\n` trebuie trimis` la pensie. Rep.: S\nt modele }epe[ [i Cuza? N.D.: }epe[ era bolnav, totu[i. Era de o cruzime absolut \ngrozitoare. Cuza a fost un om bine. Dar la fel ca el este dinastia Br`tienilor, cu prim-mini[tri [i parlamentari, conduc\nd ]ara dibace. S` [ti]i, dac` nu se fac reforme adev`rate, nici nu intr`m \n Europa. Occidentalii au \n]eles bine c` se dau ni[te legi de fa]ad`. E dublul limbaj. De pe vremea comunist`, dac` nu min]eai, mureai. Uite, micul ac-

cident de v\n`toare al ministrului Srbu. Domle, instinctiv au aruncat minciuna, au ascuns echipa de la v\n`toare. Abia apoi au \nceput s` o scalde. Domle, la noi trebuie spus de la gr`dini]` s` nu se mint`. Altfel s\ntem incorigibili. Rep.: S-au tot creat personaje. Grecea, Bl`nculescu... N.D.: S` vedem rezultatele [i vom vorbi de justi]iari. Faptul c` s-a creat o instan]` paralel`, PNA-ul, dovede[te c` Guvernul nu crede Justi]ia suficient de valabil`. Rep.: Ce c`ut`m noi \n via]a noastr`? N.D.: Clar c` parc` s\ntem castra]i, toat` na]ia. Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale


Cine este Elisabeta Rizea

Au semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Andrei Ple[u, Gabriel Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Liiceanu, Marius Oprea, Stej`rel Olaru, Elisabeta Rizea Ioan T. Morar, Anton Georgescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic fost aresta]i prima dat` \n 1949, anSpiess, Dumitru Costin, Matei Br`tianu, cheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` Petru Romo[an, Dan Turturic`, Marius \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partiGhilezan, Viorel Mo]oc, Mona Musc`, zani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` Cornel Nistorescu, Marius Tuc`, Titus N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabristra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu ela Adame[teanu, Rodica Palade, Doru limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n Bu[cu, Mihai R`zvan Ungureanu, Nae 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anRegele Mihai I [i pre[edintele Constanti- Caranfil, Lucia Hossu-Longin, Florin C`lichetat` de Securitate pentru c` a sprinescu, Lucian M\ndru]`, Cozmin Gu[`, nescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei jinit activ banda terorist` ArsenescuMircea Dinescu, Simona Kessler, Simona Arn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu Marinescu, Valentin Nicolau, Dan Chi[u, c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i eroi ai rezisten]ei anticomuniste, Cristian P\rvulescu, Stelian T`nase, Radu onor`m aceast` ultim` dorin]`. supranumit Haiducii Muscelului, Varia, Tudor Octavian, Mariana NicoMonumentul propus s` ia locul statuii ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei lescu, Andrei Gheorghe, Viorel HrebenGheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre ma- lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu ciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, numai o simpl` statuie a unei femeijoritatea s`tenilor din Nuc[oara, a fost fondat de un fost locotenent al Armatei simbol al luptei populare \mpotriva co- Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin munismului sau un exemplu de vertica- Radu, Dan Tomozei, Manuela Regale, Toma Arn`u]oiu, [i a activat {tef`nescu, Mihai Dobrovolschi, Cristian litate pentru to]i ziari[tii care vor trece \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, lupt`torii, inclusiv comandantul acesto- uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia de ani, se face un pic de dreptate. ra, s-au sinucis, au fost uci[i \n lupte Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina sau executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1959. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au Liviu MIHAIU Cacoveanu, Mihaela R`dulescu [i cei

1.500 de membri ai Federa]iei Romne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Boronean] Vasile). Le mul]umim din suflet. Lista r`mne deschis`.

FINAN}A}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

cuv\ntul care se aude prin redac]ie


Un scriitor/ziarist bun de zgur`. Prima oar` c\nd l-am auzit coment\nd un meci de tenis, am crezut c` nu aud bine, de[i ceea ce auzeam era foarte bine. M` g\ndeam c` uite, domnule, ce bine mai pot sem`na talk-show-urile astea politice cu meciurile de tenis pe zgur`! Cel care comenta [i, repet, o f`cea foarte bine era Cristian Tudor Popescu, [i \mi pl`cea s` mi-l \nchipui pe CTP cu costum [i cravat`, fiindc` tenisul este un sport aristocratic, unde nu se scuip`, nu se d` la picioare [i a[a mai departe, cum se \nt\mpl` \n politica fotbalistic` de pe la noi. A[adar, \mbr`cat \ntr-un impecabil costum negru, cu o cravat` albastru \nchis, CTP comenta calm un meci de tenis [i, \n comentariul lui, nu ap`reau deloc cuvinte precum corup]ie, nesim]ire, cadavre \n putrefac]ie, PSD, Ion Iliescu etc. Nu a[ fi adus aminte de aceste lucruri dac`, s`pt`m\na trecut`, colegii mei din redac]ie nu ar fi discutat despre c\t de bun e CTP-ul atunci c\nd comenteaz` meciuri de tenis v`zuser` meciurile din Cupa Davis, dintre Romnia [i Elve]ia, [i fuseser` impresiona]i nu at\t de Roger Federescu, c\t de CTPopescu. Mai mult dec\t at\t, cineva zicea c` CTP-ul e [i un foarte bun juc`tor de tenis lucru pe care nu-l [tiam [i c` ar fi mult mai nimerit s` lase pre[edin]ia Clubului Romn de Pres` \n favoarea pre[edin]iei Federa]iei Romne de Tenis. Asta spuneau colegii mei [i eu, v` spun sincer, m` tem de ziua c\nd o voi auzi pe Monica Lovinescu coment\nd un meci de volei. Jurnalul de la pagina 5 [i urm`toarele. E clar: cu Jurnalul Na]ional se \nt\mpl` ceva. Mi-am dat seama p\n` [i eu de asta, nu doar colegii mei pe care nu o dat` i-am auzit spun\nd c` sigur se \nt\mpl` ceva cu Jurnalul Na]ional. Cineva spunea c` tirajul Jurnalului ar fi ajuns la 80.000 de exemplare, pentru ca o zi sau dou` mai t\rziu s`-l aud c` tirajul `sta ar fi ajuns la 150.000 de exemplare. Altcineva, c` cite[te cu mare interes dosarele publicate de JN (gen: Confesiunea ultimului mohican al dinastiei comuniste sau Pove[tile marilor evada]i din lag`rul comunist Fuga, pa[aport spre o via]` mai bun`). P\n` [i pe Tetelu (care, fie vorba \ntre noi, cite[te acum o carte de povestiri Zen) l-am auzit spun\nd c` nu se a[tepta ca tocmai Cristina }opescu s` fi stat, \nainte de 89, la \nchisoare. E clar: cei de la Jurnalul au g`sit ei o chestie, aproape istoric`, un fel de Comunista/comunistul de la pagina 5, care vinde ziarul \n draci, [i pe bun` dreptate. Urm\nd acest model, n-ar fi exclus ca, peste vreo 50 de ani, s` citim \n Libertatea dosare \ntregi despre actualele fete de la pagina 5. Rubrica aceasta s-ar putea intitula chiar a[a: Fata de la pagina 5 de la pagina 5. Alta pe care am auzit-o tot \n redac]ie. Nu [tiu dac` a]i citit articolul din Evenimentul zilei de mar]i, 10 februarie, despre studen]ii de la Universitatea de Fizic` din Bucure[ti care au fost agresa]i de poli]i[tii din M`gurele pe motiv c` ar strica imaginea primarului. Eu l-am citit [i, recunosc, m-am enervat a[a cum se enerva domnul CTP \n vremurile lui bune. |ns` colegii mei spun (i-am auzit chiar eu) c`, \n ultima vreme, poli]i[tii s\nt pedepsi]i numai dac`, \n prealabil, se scrie despre ei \n Adev`rul sau Jurnalul Na]ional (a se vedea reac]iile la articolul de mar]i din JN, Fabrica de pa[apoarte false). Dac` scrie Evenimentul zilei sau Aca-

Ro[ca, Horic`, Tatulici, fra]i clubi[ti, a]i v`zut ce vor s` fac` am`r`[tenii `[tia de ziari[ti? Vor s`-[i fac` sindicat \n presa noastr`! P`i, de-asta am privatizat noi Sc\nteia? S` vin` clasa muncitoare [i s` cear` salarii? {i \nc` salarii decente!

canalul

mass-midia n`vodari
q |n Biroul Permanent municipal PSD Constan]a a fost depistat` recent [i una bucat` ziarist`, Aurica L`pu[an. De fapt, ca s` fim mai exac]i, bucat` nu mai e de mult, iar despre calitatea de ziarist ar fi multe de spus, pu]ine de re]inut. La Revolu]ie a fost scoas` \n [uturi din biroul de redactor-[ef al organului local Dobrogea Nou`. Mai t\rziu, c\nd Dobrogea Nou` a devenit Cuget Liber, iar PCR-ul a devenit, printre altele, PSD, fostul redactor-[ef a ajuns director [i a candidat la premiul Dumitru Tinu al CRP. Proasp`tul pesedist (angajat, deci, la fostul pesedist Bos\nceanu) are func]ie de conducere [i \n Uniunea Ziari[tilor din Romnia, la departamentul de instruire a tinerilor jurnali[ti. Probabil c` le arat` [i cum trebuie s` te fere[ti de [uturi sau cum s` te strecori prin mul]imile furioase ce se pot constitui \n caz de revolu]ie. q Cic` Bobby P`unescu pl`nuie[te s` scoat` un nou ziar, despre care se aude c` ar fi ceva \n genul local. |i propunem s` taie returul \n form` de bancnote [i apoi s` \ncerce s`-l plaseze pe la b`ncile de unde a luat tac-so credite, poate ]ine!

Cristian Tudor Popescu, un ziarist care, dac` n-ar fi fost patron, n-ar fi intrat nici mort \ntr-un club care a ales pre[edinte pe unul ca el

demia Ca]avencu, nu se \nt\mpl` ului). Uneori e foarte bine s` nimic (a se vedea/rememora auzi! cazul Rodica St`noiu, cel cu casa p`rinteasc` v\ndut` PetromIulian T~NASE

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Poart`-n paz`


M` uitam de la \n`l]imea autobuzului 311 la doi agen]i de paz` de firm`, din `ia care stau \n jeep-ul de firm` [i se dau duri cu salopetele lor tip Star Trek. ~[tia se plictisiser` s` se dea duri, a[a c` \ncinseser` o partid` de table pe genunchi, unul la volan, altul pe locul mortului. M` g\ndeam c\t de rapid` mai poate fi o interven]ie \n momentul \n care ai un joc de table care ]ine de juma de or`. Nu po]i s` accelerezi prin trafic s` ajungi la locul infrac]iunii pentru c` ]i se \ncurc` tablele. Nu po]i s` te dai jos c` se duce naibii poarta-n cas`. P`i, [i atunci ce faci? Cred c` b`ie]ii au ni[te glasuri foarte puternice.

reportaj cu ]ara de g\t Reu[ita lui Teoctist: A c`zut o biseric`. S-a ridicat o curte a miracolelor.
marf` turceasc` [i \ndemnul: Agen]ii economici care nu pot respecta normele unui comer] civilizat [i legisla]ia \n vigoare s\nt ruga]i s` p`r`seasc` complexul. |n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. Jos, \n r\p`, pe unde era pronaosul bisericii, st` scheletul unei construc]ii-gigant peste care se pi[` agen]ii economici din Aleea Castanilor. {ti]i ce voiam s` zic: \n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. Pe unde erau ni[te chilii \n jurul bisericii, scrie acum: Muie, floci. Pe scurt, \n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. Cam pe unde venea altarul, locuiesc ni[te oameni. Vineri, era minus 10 grade. |ntre betoanele construc]iei-gigant din cartoane [iau f`cut o colib`. Se doarme l\ng` foc. Un pu[ti s-a rostogolit \n foc [i i-a \nc`lzit pe ceilal]i p\n` diminea]a. |n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. Unde se balansa ghiuleaua, un om cu un bomfaier taie, la dimensiune, din uria[ul zid. C`lare pe acesta, cinci metri

C\nd poli]i[tii au tele-viziuni


O fat` (care, \ntre timp, a devenit prietena mea) mi-a povestit s`pt`m\na trecut` cum a fost picat` ea la examenul pentru permisul de conducere. Poli]istul cu care trebuia s` dea traseul a \ntrebat-o cum se nume[te, [i ea a r`spuns simplu: Ioana Popescu. Poli]istul a f`cut ochii mari [i a \ntrebat-o: Lucra]i \n televiziune, cumva?. Nu, a venit r`spunsul. Atunci, enervat, poli]istul i-a zis: Atunci, domni[oar`, dumneavoastr` v` numi]i Popescu Ioana, nu Ioana Popescu!. A]i re]inut? Mai \nt\i numele [i apoi prenumele, c` doar nu lucra]i \n televiziune!

n 86, macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. |n 2004, \n pia]a de vechituri de pe unde era alt`dat` intrarea bisericii, o pisic` portocalie era v\ndut` cu 125.000 de lei. |n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. |n 2004, \n pia]a de vechituri din preajm`, cam pe unde era locul de aprins lum\n`ri pentru vii, dup` un tomberon de gunoi, patru ]igani \[i \mpart prada: banane furate, banane bune de scos bani. |n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. |n 2004, \n st\nga pie]ii de vechituri, pe unde era locul de aprins lum\n`ri pentru mor]i, este bazarul Aleea Castanilor, cu

Instantaneu de la talciocul de piese de schimb pentru s`r`cia romneasc`, unde nimeni nu vinde nimic, nimeni nu cump`r` nimic, \ns` totul la un pre] foarte avantajos pentru nimeni

l`]ime, o sut` lungime, taie zece centimetri de fier-beton. |n 86 macaraua cu ghiulea omora Biserica V`c`re[ti. Merge]i [i

vede]i-o la Foto-Cabinetul de buzului 313 p\n` sus, la BIG l\ng` Biserica Alb`. Curtea cu Berceni. miracole o pute]i vedea \ntins` de la sta]ia Pridvorului a autoEugen ISTODOR

Ma[ina t\mpului

Omordonan]e de urgen]`
|n autobuzul 311 mi-am luat din nou lec]ia de politic` la zi. Doi romi genul ]igan nerealizat (mic, s`rac, f`r` din]i [i, mai ales, f`r` mobil!) \[i traduceau pentru uzul propriu ultimele H.G. pe 2004 [i cele mai recente Ordonan]e de Urgen]`, respectiv legi organice. Ai v`zut spune unul ce-a zis St`noaica? (exact a[a a zis, jur!) ~[tia s-a pus acuma r`u cu buleala p` prafuri (droguri), ganuri (trafic de arme)... a, [i mort`ciuni (t\lh`rie [i omor deosebit de grav n.n.)! Ce-am mai \nv`]at eu instructiv \n 311: cei mai mari infractori (Malu [i Prun`, de exemplu) erau deosebi]i de ceilal]i, cu respect, prin termenul interna]ionali.

Ethos, Porthos [i Aramis

V` prezent`m ma[ina timpului olteneasc`, inven]ie a cercet`torului M`rnic` Umbr`, [ofer la Agen]ia de C`l`torii \n Timp prin Sindicat din B`ile[ti. Beneficiind de un motor cu aprindere prin injec]ie cu algocalmin [i de un consum redus (6 pumni semin]e dovleac pr`jite \n ora[), vehiculul uime[te prin bordul elegant din lemn de putin`, prin banchetele acoperite de un strat sub]ire de firimituri de Eugenia, precum [i

prin cele dou` rezervoare cu zeam` de varz` care-i asigur` [oferului autonomie p\n` la ie[irea din Videle. Vehiculul c`l`tore[te \n timp folosindu-se de energia eolian` produs` prin deschiderea a dou` geamuri deodat` [i atinge \n doar 10 secunde viteza de 5 minute/h (3 minute/h \n condi]iile \n care i se ata[eaz` [i o remorc` cu coceni). Nea Ma[in miliardar

La pescuit
Am doi copii. La 12 ies de la [coal`. Prind pe[te. Le voi frige pe[te. P\ine fur` ei. Trei cartofi cer[e[te nevast`-mea. Declara]ie de joi diminea]a. |n Bucure[ti. La ie[irea D\mbovi]ei de la Unirii. La ora [apte cincizeci [i cinci de minute. Minus zece grade. La ora 9, minus 9 grade. La ora 11, minus 8 grade. Omul n-a prins nimic.

|n aten]ia celor ce se \nc`p`]\neaz` s` joace numere magice la Loto 6 din 49


S`pt`m\na aceasta i-a venit r\ndul agen]iei Loto dintre Unirii [i Universitate. Iar`[i, din cutia cu numere magice din plastic din agen]ie au disp`rut jetoanele c\[tig`toare, numai c` de data asta, vineri, le-am luat pe toate [ase! Asta \nseamn` c`, din nou, cet`]enii care au dorit s` se \mbog`]easc` prin nemunc` cinstit` s-au \n[elat cu 6 numere magice. {tiu c` s\nte]i ner`bd`tori. Iat`, a[adar, numerele extrase de mine din cutia cu jetoane la marea extragere extraordinar` Loto 6 din 49 din data de 15 februarie 2004: 11, 23, 24, 36, 7 [i 45. Tuturor participan]ilor, succes deplin! S` lupt`m \mpreun` \mpotriva bigotismului din Loto! D.M.

E.I.

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

bursa [p`gilor electorale

Fere[te-te de pesedi[ti [i c\nd \]i fac calendaruri


|n Prefectura Ia[i se afl` 25 de birouri. |n fiecare dintre ele, c\te trei func]ionari fac umbr` degeaba p`m\ntului de flori din ghivece. Adic`telea, vreo 75 de func]ionari cu totul. S` punem 5 \n plus, ca s` fie suma rotund` pentru comand`. Da, acum avem 80. S-a notat? Bun, atunci s` se aduc` la Ia[i 80 de buc`]i, c\te una de fiecare func]ionar. C\nd ajung? La \nceputul lui februarie? Bine. Cine s-ajung`? E vorba de calendare. Adic` de 80 de calendare inofensive. Calendare de birou, din acelea care se pliaz` [i se pun \n unghiul vizual cel mai propice al func]ionarului. Dar [i al cet`]eanului care intr` \n birou. E [i o poz` pe ele. Cu Aditz`, fotografiat ca \n picturile lui B`la[a. Z\mbitor. Plin de verv`. Pe bani publici. F`r` nici o leg`tur` cu campania electoral`. Va s` zic`, \n toat` Prefectura Ia[i z\mbesc azi 80 de moace de-ale lui Aditz`. A[a cum le-ar fi v`zut B`la[a, pline de verv`. Putem folosi cifra ca medie [i o putem \nmul]i cu cele 40 de prefecturi din toat` ]ara. Egal 3.200 de moace. Vesele, z\mbitoare, pline de verv`. V`zute m`car opt ore pe zi, cinci zile pe s`pt`m\n`, multe s`pt`m\ni de-acum \ncolo. V-am zis toate astea ca s` vede]i [i voi cum se protejeaz` PSD-ul lui N`stase de pericolul pierderii alegerilor: simplu, prin metoda calendarului! Octav cozi m\nc`

Adev`ratul sens al expresiei client politic

Iat` c`, \n contextul dificult`]ilor privind negocierile de aderare la UE, politicienii de la Techirghiol au \mplinit visul [efilor de la Capital` [i au reu[it nu numai s` fie buni vecini, ci [i s`-[i dea m\na peste mas`. De fapt, peste cele c\teva mese din bodega care are sediul \ntre birourile din localitate ale celor dou` partide. Din moment ce au loca]ie

comun`, b`nuim sincer c` au [i membri comuni, care, atunci c\nd nu se decid la care dintre doctrine s` se \nchine \ntr-o zi, \[i aleg orientarea st\nga, dreapta sau r`m\n pe loc, \n centru \n func]ie de cantitatea [i de calitatea serviciilor de la c\rcium`. Una care i-a hr`nit pe politicieni \nc` de c\nd erau colegi \n PCR. Avem de-a face, a[adar, cu un

cap de linie pentru consensul politic din Romnia. Unul mic, \ntr-o sta]iune mic`. Dar aici nu este dec\t vina partidelor, care tot \nt\rzie s`-[i deschid` odat` filialele alea de vacan]` din Chamonix [i Monte Carlo.

Stolojean Constantin

{eful Romsilva ureaz` demnitarilor aprovizionare pl`cut`


Ion Dumitru este [eful p`durilor din Romnia, iar ca [ef al p`durilor a ap`rut adesea ba prin codri, ba prin Academia Ca]avencu, ba pe la partidele de v\n`toare ale t`ticilor s`i din PSD. C\nd nu prea apare pe nic`ieri, este foarte probabil s` fie pe drum. A[a cum era cu pu]in timp \nainte de s`rb`torile de iarn`, c\nd a avut grij` s` care el \nsu[i vreo opt sute de brazi pentru popula]ia ocupat` la Guvern cu treburi deosebit de importante pentru ]ar`. Atent selec]iona]i, pomii au fost lua]i de la mama [i de la tata lor, din cele mai de soi planta]ii de la

Mul]i am fost, pu]ini am IMAS

Ag`[, Bac`u. C` doar nu era s` se \mput` livingurile demnitarilor cu gioarse din Pia]a Cr\nga[i, pi[ate la r`d`cin` de maidanezii lui B`sescu, ori cu brazi Firma AEM din Timi[oara cu E-uri de la consigna]iile alea produce constant bani pentru de fi]e din Londra sau Milano. mah`rii PSD, tot pe seama fraierilor pl`titori de servicii scumpe Bucure[ti Mallid la Electrica [i Distrigaz. Cum func]ioneaz` schema? Pe baz` de B`i prize [i contoare, vrte pe gtul Nica, am [i io o problem`. celor dou` regii na]ionale. S` deAcuma, c` s\nt [eful cancelariei lui taliem. AEM este fosta Fabric` N`stase, va trebui s` fac sondajele corecte, de Aparate Electrice de M`sur`, ca s` am credibilitate. Dar dac` s\nt ajuns` la un moment dat n procorecte, cine dracu mi le mai cump`r` prietatea unei mai vechi cula noi \n guvern? no[tin]e, cu mare lipici la banii publici, firma Luxten Lightning a lui Zoltan Boszormenyi. Director la AEM era, pn` deun`zi, o anume madam Olimpia Moica, fan` nfl`c`rat` a PSD, sentimentele sale fierbin]i pentru cel

Despre cum PSD iar are priz` la banii publici


mai social-democrat partid al ]`rii fiind ilustrate de o fotografie n care se ncnt` toat` de prezen]a lui Ion Iliescu. Fotografie care face ziua mai bun` muncitorilor de la AEM cnd str`bat intrarea n fabric`. P`i, normal, c` doar PSD le d` de lucru. Mai exact Dan Ioan Popescu, ministru de Industrii [i bun prieten cu Olimpia Moica. Acesta a convins regiile na]ionale Electrica [i Distrigaz s` cumpere ntreaga produc]ie de prize [i contoare de gaz ale AEM cu scopul de a elimina spa]iile goale de prin depozite, c` altceva n-au ce face cu ele. Iar povestea dureaz` de vreo c]iva ani buni, spre disperarea gestionarilor s`tui de prizele PSD-ului [i, desigur, spre satisfac]ia unor anumite portofele social-democrate. Numai n 2003, firma timi[orean` a avut o cifr` de afaceri de peste 1.600 de miliarde de lei. Iar prizatul `sta de bani publici a mers att de bine nct a dus-o pe madam Moica tocmai pe culmile ac]ionariatului majoritar. De unde, pare-se, va reprofila fabrica pe produc]ia de [techere. Probabil ca s` aib` regiile ce b`ga \n prizele cump`rate pn` acum. Je tAEM

Dan Nica, ministrul Comunica]iilor, [i Alin Teodorescu, sociologul care a trecut de la funda]ia lui Soros la casele lui N`stase

Recenta intrare a lui Alin Teodorescu n miezul executivului PSD nou` ne d` mari speran]e. Iar partidului de guvern`mnt ar trebui s`-i dea fiori. Asta dac` ar cunoa[te un fapt semnificativ. nainte de 89, sociologul [i politologul Alin Teodorescu a dovedit o mare

intui]ie politic`. {i, conform acestei intui]ii, a decis s` intre n PCR (pentru cei tineri, singurul partid politic din acea vreme). Geniala sa intui]ie l-a [i pus s` aleag` un excelent moment pentru a deveni membru de partid, [i anume luna noiembrie 1989! nc` se mai fac

cercet`ri pentru a vedea dac` pr`bu[irea PCR cu o lun` mai trziu are vreo leg`tur` cu primirea lui Alin Teodorescu n rndurile lui. {i dac` are, atunci, fra]ilor, abia a[tept`m luna martie, luna dezintegr`rii PSD! Institutul de [ocare a opiniei publice

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Charles [i charlatans
Interpretul Charles Aznavour din str`in`tate l-a vizitat pe Ion Iliescu la Cotroceni. |n schimb, afaceristul Az Nu Fur de la PSD n-a mai trecut de mult pe acolo.

Ca vi]elul la Zeelanda Nou`


De la Singapore la Sydney am oprit pu]in \n Thailanda (tranzit, b`ie]i, nu v` gndi]i la prostii), ct s` ne facem snge r`u. Nedormi]i parc` de zile, tu[ind de mama focului, ajungem \n aeroport diminea]a sau cel pu]in a[a ar`ta ceasul lor, c` pentru noi de fapt era miezul nop]ii, [i ne proptim \n fa]a celei mai mi[to gagici de la un birou de turism s` facem [i noi rost de o cazare decent`. V`d pe ecuson scris JANA [i imediat m` gndesc la JANA noastr` Gheorghiu, cum [i-o mai sufleca ea mnecile prin TVR2 s` devin` lider de pia]`, cnd ce-mi trece prin cap: n-o fi de-a noastr` dac` tot o cheam` a[a [iii... culmea, b`ie]i, maic`-sa e din Romnia, plecat` prin 70. Bucuros c` tot ale noastre sunt mai frumoase, \i povestesc de unde venim [i \ncotro vrem s` mergem, \n timp ce ea se ocupa de g`sirea celui mai bun hotel, c`, deh, suntem compatrio]i. A, era s` uit, ea, frumoasa, crlion]ata, nu [tia o boab` romne[te, sau cel pu]in a[a ne-a spus. Oricum, dac` [tia, nu ne-am f`cut de rs neamul, atribuindu-i complimente ce sigur nu le-a auzit \n Australia. A doua zi ne \ntlnim cu Demi (Iosif Demian, dup` numele lui de autor al Nun]ii de piatr` [i al Lacrimii de fat`, filme realizate \nainte de plecarea lui din Romnia), care ne devine ghid de n`dejde, pentru ni[te \nseta]i de c`l`torie ca noi. Vizit`m \mpreun` [coala australian` de film [i apoi hr`nim canguri [i KOALA puturo[i atrnnd pe crengi, adormi]i [i, nu [tiu de ce, m-am gndit automat la [edin]ele Camerei Deputa]ilor de la noi. {i dac` tot mi-am adus aminte de ]ar`, l-am \ntrebat pe Demi cum st`m \n Australia [i am aflat c`, bine\n]eles, s\ntem pe primul loc. Din 5.000 de romni, mai mult de un sfert sunt la mititica, pe motive de droguri [i alte matrapazlcuri. Am r`suflat u[urat, c` st`team tare bine \n Europa [i mi-era fric` s` nu ne strice locul `[tia din cel`lalt cap`t al lumii. Frumos la Sydney, mai ales c` aici e mijlocul verii [i sunt peste 28 de grade \n fiecare zi. A[a c` ne hot`rm s` tragem o plimbare \n Tasmania, la Hobart,

Salut, Dane! Ce faci, m` b`iatule? Tot ghid la barosani? Mai ]ii minte c\nd lucram am\ndoi pe Litoral?... B`, ce-i f`ceam pe papagalii `ia de nem]i! |i aduceai pe Lacul T`b`c`riei \n Satul de vacan]` s` m` vad` pe mine [i pe v`ru-meu Gic` de la Delfinariu, [i-i taxai pe fraieri cu o excursie de-o zi \n Delta du Danube.

oficina cea de tain`

Cu musca la Ararat

~[tia mici ar prefera una mic`


Un sondaj recent arat` c` 90% dintre elevii de 16 ani au consumat cel pu]in o dat` b`uturi alcoolice, iar 32% au pus prima ]igar` \n gur` \nainte de a \mplini v\rsta de 14 ani. Institutul de sondare a marjelor de eroare de pe l\ng` Academia Ca]avencu are dou` amendamente la materialul sus-amintit, [i anume: 1) procentul tinerilor care au consumat alcool cel pu]in o dat` pare exagerat. E posibil ca tinerii s` nu fi r`spuns corect atunci c\nd au fost \ntreba]i din cauz` c` erau be]i mang`. {i 2), din procentul de 32% al elevilor care au pus prima ]igar` \n gur` \nainte de 14 ani trebuie sc`zut acela al pu[tilor care s-au apucat de fumat la 7-8 ani, \ns` \ntre timp s-au l`sat.

Cuceritorul Dan Chi[u l`ud\ndu-se ca de obicei c` a prins ceva nou. De data asta, Noua Zeeland`.

Fum Radio

s` vedem [i noi cum e cu balonul. O diminea]` superb`, f`r` pic de nor pe cer, face s` merite [i a[teptarea [i munca la care am fost pu[i ca s` ridic`m balonul. Pe la 1.500 de metri, a \nceput s` ne ]]ie curul, dar noroc cu film`rile pe care le aveam de f`cut; a[a, parc` am mai uitat de stres. De la Hobart, ne-am \ntors cu feribotul, pentru c` ar fi fost prea scump s` ne schimb`m biletele de avion. A[a c` plec`m \n Noua Zeeland` tot

cu avionul [i descoperim cea mai frumoas` ]ar` din lume, \n cap`tul cel`lalt al planetei. Afl`m c` totul paralizeaz` aici cnd joac` All Blacks, echipa de rugby care ne-a uimit pe to]i cu HAKA dinaintea meciurilor, dar mai ales cu LOMU lor, de se bucurau neozeelandezii cnd \l pomeneam mai abitir ca noi, romnii, cnd ne ziceau de HAGI sau MUTU vreun nepalez sau singaporean \nnebunit de fotbal. De[i plou` des, ne lu`m ini-

ma-n din]i [i umbrele gratuite de la hotel ca s-o t`iem c`tre KIRI KIRI Beach, unde am auzit noi c` s-a filmat Pianul, dac` a]i auzit de el. Travers`m o p`dure tropical` cum numa-n filme am mai v`zut, cu cascade gigantice la tot pasul, [i afl`m de la localnici c` [i St`pnul inelelor tot aici s-a filmat. Ca s` nu mai vorbim de Harry Potter. Dan CHI{U

Un sfat pentru Piedone: a se sl`bi!


Incredibil, dar incredibil! Intelectualul Piedone, inspectorul care p\n` acum a stat cu ditamai burta pe cartea de bucate, s-a g\ndit s` mai lase grija pentru spirit [i s` se ocupe mai mult de trup. El [i-a propus s` sl`beasc`, motiv pentru care v` prezent`m mai jos re]eta-minune pe care se va chinui s-o respecte: Diminea]a Un metru cub felie sup]ire p\ine cu un bidon lapte f`r` p\ine; felu doi: o c`ni]` (200 miligrame rase) [i o farfurie; desert: o ceaf` de bou plus o vadr` albu[ (apr. o sut` oole) [i o vadr` goal`; supliment: salat` vegetarian` cu c\rna]i. La pr\nz Juma porc f`r` p\ine [i sare (dou` solni]e); felu doi: patru p\ini; felu 3: doi milililitrii simpli (f`r` ap`); felu 4: ap` g`zoas` plus 5 r\g\ituri; felu doi la felu 4: E-uri f`r` E-uri (max. dou`); desert: un platou [i 8-9 milicentilitri fer]i (50 grame medii). Dup` pr\nz Un khilo gram porumb \n extravitan b\rze[ti; felu 2: tort (f`r` p\ine [i sare); felu 3: napolitane f`r` sos cu ciolan afumat [i castraveciori mura]i; desert: papana[ diestetic [i jum`ri (1 kgram mic). Seara Dou` fuduluii porc mister] ferte \n o]et [i un porc mister]; felu doi: un morcov ras [i o buc`t` (carne; max. 90 kg min. 1.50 m.etri, esclus perverse); felu trei: unghii (mijlociu [i ar`t`toru); desert: inelaru; felu doi la desert: popocorn la Mol (max. 3 filme) [i semin]e plus coji semin]e. Noaptea Orez fert (max. un orez boabe) cu biscui]i (max. o basculant`); felu 2: se sare; felu 3: sl`nin` afiume [i dou` litre ap`/zi pe or`; desert: pl`cint` dovleac (pu]in`) [i 3 cornete semin]e dovleac (sau mai pu]in). Noaptea la ora 3 Bor[ de pe[te [i un khil mere p`ducre]e; felu 2: o vadr` iaurt (de sete) cu un m`r; desert: un m`r (altu) [i un m`r (tot altu) plus o l`di]` cire[e (f`r` vermi) eventual f`r` vermi. Noaptea la ora 5 jumate ziua O coaj` de ro[iie (f`r` c`cat) [i o bonboan` cu pu]in` ciocolat` (dou` ciocolate haidi); felu doi: mici de oae de post cu un v\rf de cu]it; felu 3: unt cu p\ine pr`jit` [i o oal` sarmale; desert (\n drum spre servici): nimic plus 50 de gogo[e cu gem [i o linguri]` (max. 50 miligrade). Trecerea de piedoni

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

protec]ia presei
Clubul Romn de Presiune
A fost nevoie de c]iva ani de eforturi ca s` se nasc` o prim` uniune de federa]ii sindicale din mass-media. A[a se face c` ziaristul romn a r`mas ultima specie profesional` autohton` neprotejat` de un contract colectiv de munc`. Adic` expus la buna sau proasta dispozi]ie a patronilor media. Ei bine, la prima ofert` de negociere a unui contract colectiv de munc` (CCM) pentru to]i lucr`torii din media, patronii membri ai Clubului Romn de Pres` au r`spuns, printr-un comunicat de pres`: Avnd \n vedere faptul c` o pretins` organiza]ie a ziari[tilor ini]iaz` negocierea [i semnarea CCM cu UGIR, organiza]ie patronal` nereprezentativ` pentru mass-media, CRP se disociaz` de acest proces de negociere... [i va propune un sindicat [i un patronat, ambele reprezentative la nivel na]ional care vor proceda la negociere etc. Acest comunicat a fost difuzat de cteva dintre institu]iile media cu patroni membri \n CRP. Exper]ii no[tri consider` c` avem de-a face cu o intoxicare grav`.

|n primul rnd, exist` o incompatibilitate clar` \ntre calibrul jurnali[tilor din componen]a CRP [i stilul \ndoielnic \n care a fost redactat tristul comunicat. Apoi, nici nivelul precar al informa]iei nu este demn de prestigiul CRP (UGIR nu este organiza]ia aleas` de uniunea sindical` ca partener de negociere). Cel mai grav lucru r`mne faptul c` pretin[ii semnatari ai comunicatului pun la \ndoial` existen]a organiza]iilor sindicale: nu putem crede c` membri marcan]i ai Consiliului de onoare al CRP precum Drago[ {euleanu, pre[edintele SRR, [i, respectiv, Valentin Nicolau, pre[edintele TVR nu cunosc existen]a organiza]iilor sindicale din propriile institu]ii. Or, Uniunea Na]ional` a Federa]iilor Sindicale din MassMedia, reprezentnd 8.000 de jurnali[ti numit` de CRP pretins` organiza]ie , cuprinde [i Federa]ia Sindicatelor Unite din Televiziune [i Radio. Cea mai fericit` ipotez` r`mne c` avem de-a face cu o organiza]ie impostoare, care se substituie adev`ratului CRP cu inten]ia de a-l compromite, prezentndu-l ca pe un cartel mafiot, o clic` de patroni dispu[i s` \nfiin]eze sindicate [i patronate galbene pentru a nu sc`pa controlul asupra salariilor, pentru care jurnali[tii trebuie s` r`mn` simpli mercenari; a, [i care produce comunicate de nota 7 la romn`. Mircea TOMA

va plnge la nenea Adrian N`stase [i \i va cere s` suspende negocierile dintre Uniunea sindical` [i UGIR-1903.

O pagin` web din istoria provinciei europene Vrancea

Demnitarii fac vile tr`snite

Demnitarii fac tot timpul fel [i fel de amendamente la Codul Penal, de[i rela]ia lor cu acesta ar trebui s` fie de alt` natur`, dinspre cealalt` parte a gratiilor. Cum v` a[tepta]i, vom vorbi despre un nou incident intelectual care s-a \nt\mplat \n Parlament. Acolo unde demnitarii au ridicat din nou m\na \n eter, dar nu pentru a goni mu[tele ce le b\z\iau pe la chelii, ci pentru a vota \nc` o dat` \mpotriva ziari[tilor. Codul Penal a fost astfel completat, ad`ugit [i maltratat \nc\t, mai nou, nu mai e voie s` pozezi vila unui demnitar dec\t la schimb cu 1-3 ani de pu[c`rie sau amend`. Ce s` mai spui, este clar c` vila de demnitar ]ine de intimitatea omului, la fel ca ma[ina cu girofar, amanta [i trofeele de v\n`toare. Dar tot e bine c` nu faci pu[c`rie dec\t pentru poze [i ]i se las` \n continuare libertatea s` ilustrezi orice vil` de demnitar prin desen. S\ntem convin[i c` a[a ceva nu s-ar putea interzice, PSD-ul fiind un mare iubitor de art` prin reprezentan]ii s`i de la cel mai \nalt nivel. De[i tare ne temem c` n-avem noi at\tea gua[e c\te vile s\nt \n stare ho]ii `[tia s`-[i Ultima or`: am aflat c` vineri, la fac`. [edin]a pretinsului CRP, s-a luat o deromania@freeex.org cizie demn` de independen]a presei www.mma.ro din Romnia: conducerea Clubului se

Salut`m apari]ia noului Armagedon frumos intitulat www.antioprisan.20m.com (Pagina celui mai mare ho] din Vrancea), pe care nu garant`m c`-l ve]i mai putea accesa prea mult timp de-acum \ncolo. Citi]i acolo cam tot ce nu se mai poate scrie \n presa din Vrancea. {i, la final, nu ne \ntreba]i de unde vine acel 20m din numele site-ului. Din partea noastr` era suficient [i un 20cm (16, pentru cititorii cu fric` de Dumnezeu).

Otto Web

Loc de retrocedat cu capul

Comuni[tii vechi [i noi

n 2004, Romnia este condus` n continuare de comuni[tii care erau la putere pn` n 1989! Nu numai c` nu s-a f`cut un proces al comunismului, care s`-i pun` la respect, dar s-au dat chiar legi care s`-i sprijine. Cele mai aberante n acest sens snt legile a[a-zise de retrocedare a imobilelor na]ionalizate de comuni[ti. Prin ele li s-a permis chiar comuni[tilor notorii s` cumpere locuin]e asupra c`rora statul nu avea drept de proprietate. Unde crede]i c` locuie[te familia tovar`[ului Nicolae Giosan, fostul pre[edinte al Marii Adun`ri Na]ionale? St` ntr-un bloc

muncitoresc n Balta Alb` sau poate locuie[te ntr-o garsonier` confort doi n Rahova!? Nu, nenic`, st` n buricul Capitalei, n ditamai vila, pe str. Popa Marin la nr. 3. Tovar`[a Giosan a cump`rat dou` etaje din acest imobil, de[i [tia c` e revendicat de fo[tii proprietari, deposeda]i tocmai de partidul n fruntea c`ruia se aflase tovar`[ul ei so]. Au mai cump`rat restul apartamentelor din vil` domnii Alexandru Ciuc`, un tovar`[ fugit cic` n Fran]a prin 1979, [i Tudor Verona, un expert n comer] exterior pe stil vechi. Trebuie spus c`, n mod contrar practicii comuniste, Alexandru Ciuc` nu

[i-a pierdut dreptul de chiria[ la stat, o dat` cu fuga n lumea liber`. Fiind vorba de personaje deosebite n epoca ceau[ist`, nici o instan]` romneasc` postdecembrist` nu s-a ncumetat s` dicteze retrocedarea imobilului c`tre proprietarii n drept, familia Abrudeanu. Cu toate acestea, s-a recunoscut faptul c` cei trei cump`r`tori au intrat n posesia apartamentelor contrar legii, statul neavnd dreptul s` vnd` imobilul. Adic` e clar o ilegalitate, dar Marea Adunare Na]ional` e mai mare ca legea. Biroul de Investiga]ii

10

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Poli]ia inventeaz` re]ele Legea junglei \n zeghe: pentru a-[i justifica Cine fur` ieri un ou prime[te un viol nou salariile Acum dou` s`pt`m\ni am primit tizat` ntr-o cu[c` cu dou`zeci de cient` turn`toria ca gardienii s` te ce trebuie s` le suport pe DegeAr`deanul Cristian Mezea a fost arestat pentru trafic [i consum de droguri [i condamnat la zece ani de \nchisoare. Realitatea acestei [tiri pare rupt` din cotidianul jurnalelor de televiziune. Urechea o aude, dar creierul n-are timp s-o analizeze. Realitatea halucinant` a acestui caz pare rupt` din Kafka. Mezea a fost ridicat de masca]i \n martie 2002, \mpreun` cu 17 persoane. Poli]ia Antidrog trebuia s` justifice c` a anihilat o re]ea de trafican]i. De aici \ncepe [oul. 13 re]inu]i sunt lua]i la gr`mad` dintr-o discotec`, doar pentru c` Mezea era DJ la discoteca Shadows din Arad. Li se d` drumul, dar la Bucure[ti s-a re]inut c` e vorba de o re]ea. Mai r`mn 4 persoane \n arest, printre care [i Mezea. La perchezi]ia de la domiciliul lui Mezea nu s-a g`sit nici un firicel de praf suspect. Poli]ia judiciar` a refuzat s`-i fac` testele medicale pentru depistarea drogului \n snge. Probele re]inute la dosar constau \n cteva casete cu convorbiri telefonice interceptate de SRI, purtate \n limba maghiar`. Mezea nu [tie maghiara. Conversa]iile \n maghiar` sunt purtate de al]i doi suspec]i, care vorbesc \ntre ei. La expertiza Institutului Na]ional de Criminalistic` s-a dovedit c` probele \nregistrate sunt nule. Poli]ia insist` s` fie re]inute la dosar. Ba mai mult dect att, ofi]erul Remus Nica \i spune mamei lui Mezea: Nici nu m` intereseaz` dac` b`iatul dumitale este sau nu vinovat, eu trebuie s` \mi fac o carier`. Aceast` fraz` antologic` ar trebui scrijelit` pe insignele poli]i[tilor. La prima instan]`, Mezea ia 3 ani de \nchisoare. Dup` recursul la apel, ia 10 ani. |l acuz` casetele audio \n maghiar`. Mezea a absolvit o facultate de jurnalism [i istorie. |n rest, poli]ia romn` se simte bine, se \ngra[` ca porcul, promoveaz` la excep]ional [i ia bani cu nemiluita pentru lupta \mpotriva crimei organizate.

prin po[t` scrisoarea unei femei de la Penitenciarul T\rg[or. Am citit \n ea senza]ionalul. Mam`, ce mi[to subiect! Apoi, am privit spre scrisoare cu un fior: de ce condamna]ii din pu[c`rii ar trebui s` fie [i ho]i, dar [i viola]i dup` legea celui mai tare [i mare? S` mai invoc`m Europa, \ntr-o chestie de minim` umanitate? Este lesne de \n]eles de ce am trimis o copie a scrisorii c`tre Direc]ia Penitenciarelor pentru a le afla p`rerea [i am p`strat anonimatul hoa]ei noastre ce st` la r`coare \n T\rg[or. E nevoie s` se g`seasc` un ac de cojocul violatorilor, nu \nc` o noapte de viol pentru cea care a avut curajul s` scrie. Stimat` redac]ie Ca]avencu, Snt o femeie care a gre[it. Am furat [i mi isp`[esc pedeapsa. S\nt la prima condamnare [i vreau s` v` spun c` e o lupt` pe via]` [i pe moarte ca s` tr`ie[ti de la o zi la alta. Se ntmpl` ntre femeile din Trg[or un fenomen, care pe mine, ca femeie ce nu am avut parte n via]a mea dect de o via]` sexual` normal`, m` love[te n demnitatea mea de om. Este vorba de Degetoaicele. Degetoaicele snt huidumele, femeile tari [i rele care pun st`pnire cu degetele pe celelalte femei din cu[c`. Eu cnd am venit n Trg[or am avut parte de o asemenea ini]iere. Am fost repar-

Biroul de Investiga]ii

femei. Dup` ce ne-am mncat cimentul, am fost luat` pe sus de c`tre trei femei [i mbrncit` pn` la o alta. St`tea pe b`ncu]` [i se uita la mine. Mi-a spus s` m` desbrac s` m` vad` ea. Am refuzat. Am fost desbr`cat` [i femeia aceea a pus celelalte femei s` m` ]in`. Cu degetele ei pur [i simplu m` viola [i se excita, ]ipa de pl`cere. Am urlat de durere [i mi s-au pus pernele pe gur`. Nimeni nu se b`ga ntre noi. Gardienii p`reau c` nu aud. Am fost violat` cu degetele acelei femei scrbos. Am dormit toat` noaptea chircit`. Vroiam s` m` sinucid. De ce trebuia s` fiu din nou pedepsit`? Degetoaicele snt st`pnele camerei. Au sclave care toarn`, care fac rost pentru ele de ]ig`ri. Nu am vrut s` fiu sclava lor [i m-au c`lcat n picioare. Am vrut s` raportez gardienilor [i doamnei directoare. Am pus s` fac o cerere [i mi s-a f`cut ru[ine de mine. Ce puteam s` le spun eu lor? C` femeia aia umbl` n m`runtaiele mele de femeie? Cu timpul am auzit c` n alte celule e mai r`u. Auzisem chiar de Degetoaice mai rele, care se bat ntre ele pentru sclave. Dac` nu vrei s` le faci pe plac te iau [i te bat. Te iau la ochi [i nu mai scapi nici de Degetoaice, nici de sclavele lor. Dac` prime[ti pachet, Degetoaicele iau jum`tate de pachet. Dac` nu e[ti cuminte, te toarn` oricare [i e sufi-

taie de la aer sau de la ie[irea la lucru. Dac` vrei s` te ui]i la televizor, nu e[ti l`sat. Dac` vrei cel mai mic ajutor, ]i se ntoarce spatele. Eu nu am puterea s` m` lupt cu Degetoaicele, ncerc doar s` le evit. Scriu redac]iei dumneavoastr` pentru c` a[ vrea s` se afle acest lucru. Att directoarea, ct [i gardienii [tiu de acest fenomen. Nu [tiu dac` t`cerea lor nseamn` c` a[a se obi[nuie[te n Uniunea European`. Mie mi s-a spus, cnd am zis la raport despre degetoaice c` ce s` fac f` s` intru peste voi [i s` v`d cum v` sc`rpina]i ntre floci?. Vreau s` v` spun c` eu am fost condamnat` c` am furat. De

toaice? Vreau s` v` rog, dac` ve]i scrie despre acest lucru s` nu pomeni]i de mine. C` m` fac c` o suport pe Degetoaica mea cnd vreau eu, e una, dar s` m` pedepseasc` Degetoaicele toate pe mine, l`sate, din gre[eal`, de gardieni, e alta. R`spunsul european al Direc]iei Penitenciarelor este: faptele relatate nu s\nt de interes public. Credem [i noi la fel, dar dac` gardianul [i [efa penitenciarului nu au nimic contra, putem face noi ceva pentru: s`-i p\r\m la opinia public`. Eugen ISTODOR

Darurile au fost aruncate

tupeu 2004 Cavaleri de mama lor!

Hai, tovar`[u, ia [i matale o decora]ie de cavaler! Hai, c` doar astea dou` au mai r`mas libere! C` domnii baroni locali n-au mai ajuns la festivitate: s-au apucat s` se scuipe [i s` se-njure de mame la cursul de ]inut furculi]a \n m\n` la mas`.

Eminen]a de cenu[` a lui Nicolae Ceau[escu, Ion Iliescu, un involu]ionar de profesie, [i Lic` Sec`re[, un baron universitar de carier`

Deci, r`m\ne cum am stabilit: prea mult tupeu \n ]ara asta! Iar a-l numi doar tupeu nu mai e de ajuns. C`ci ]ara e plin` de nesim]ire [i m`g`rie, [i ho]ie [i ]ig`nie. {i a[a le vom numi de acum \ncolo: Nesim]ire 2004, M`g`rie 2004 sau }ig`nie 20042008. Le vom zice pe fa]`: fura]i, b`, ho]ilor, dormi]i, b`, nesim]i]ilor, \n Parlament, vinde]i, m`, m`garilor, copii, la pre] redus! La atac! Cine ne-a enervat cel mai tare s`pt`m\na asta: T\mpenie 2004 (3 puncte): Ion Iliescu. Pre[edintele Iliescu l-a f`cut pe Vasile Bulucea Cavaler al Ordinului pentru Merit. A[adar, baronul provincial, cu apuc`turi de prim-secretar [i cu maniere de ]`ran pl`van, a ajuns ast`zi Cavaler. Nu se mai satur` pesedi[tii de titluri. Dup` ce au supt de la ]\]a clasei muncitoare c\t au putut [i s-au dat fii de ]`rani nesp`la]i, azi impostorii din provincie nu mai pot trage un p\r] [i nu mai pot r\g\i la

mas` a fasole dec\t dac` s\nt numi]i baroni sau cavaleri. |n cur\nd, unii vor fi f`cu]i, poate, pentru merite deosebite, [i Cavaleri ai Ordinului pentru Ap` [i S`pun, dar deocamdat` nu e cazul. Nesimi]ire 2004 (2 puncte): Adrian N`stase. Premierul o face pe prostu care e poporul `sta [i se joac` cu nervii no[tri. N`stase [i-a adus averea la zi [i [i-a completat declara]ia cu suma actualizat`: 5.000 de euro \n plus. Cu at\t s-a m`rit averea celui mai bogat prim-ministru al Romniei. P`i, 5.000 de euro e numai pre]ul trofeului pe care l-a \mpu[cat N`stase \ntre picioarele ministrului Ilie Srbu! }ig`nie 2004 (1 punct): Ion Iliescu. Iliescu nu se poate ab]ine [i ne mai calc` o dat` la Tupeu. De data asta, cu Rodica St`noiu. |ntrebat care o s` fie situa]ia oa]ei care [i-a v\ndut casa la Petrom pe-o roab` de bani, Iliescu a r`spuns c` nu se

[tie, situa]ia dumneaei se va l`muri \n 2-3 s`pt`m\ni. ~sta e Ion Iliescu: la televizor scuip` corup]ia [i o ia la [t`ngu]a-i preziden]ial`, iar \n spate se \ntrece \n cafele cu to]i corup]ii, baronii, cavalerii, securi[tii [i bol[evicii din vechea gard`. S`rac [i cinstit ziua, comunist pervers [i prieten cu to]i borfa[ii noaptea acesta e Ion Iliescu, care ziua d` m\na cu Regele, iar seara se uit` la filme cu ilegali[ti [i pl\nge.

{i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

11 puncte 9 puncte 4 puncte

poli]ia presei
Nu haina face pe om, ci omul face pe ea de hain`
litici (sic!) din Europa devine The last political prisoners of Europe, CEDO versus Rusia trece \n ECHR versus Russia, iar Grupul Ivan]oc ajunge Ivan]oc Group. Corect. Ne tot scap` \ns` motivele pentru care colegii no[tri i-au tradus c`ma[a lui Sorin Ro[ca St`nescu, autorul unui scurt editorial cu poz`. Dac`, pentru cititorii romni, directorul Ziua apare trist [i poart` o c`ma[` ponosit` din material reiat, de parc` tocmai s-a dat jos din tramvaiul 34, \n pagina dedicat` str`inilor, Ro[ca St`nescu are o c`ma[` modern` \n carouri [i z\mbe[te fericit cu captivi la Tiraspol. Care va s` aerul c` urmeaz` s` aib` un zic`, tot ce e \n romn` \n pri- business-lunch la Hilton. mele dou` pagini se reg`se[te Daniel GOACE \n englez` \n celelalte dou`. De exemplu: Ultimii de]inu]i po-

Ziarul Ziua insereaz` \n edi]ia de vineri, 13 februarie un supliment bilingv (romn`-englez`) dedicat Grupului Ivan]oc, cei trei romni ]inu]i

12

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004
{i zici c` are toat` caroseria de carton? Pfffuai de mine!... P`i, d-asta n-are nici Bobby, de[i e b`iatu lu fra]ii P`unescu, care-s am\ndoi miliardari de carton .

tunul catodic

Anacronica TV
Horic`, Horic`, f` limba mai mic`
Horia Alexandrescu, zis B`, Horic`, nu e doar director de ziar, ci are [i toc[ou la televizor. De[i b`rbat oache[ [i \nalt ca pr`jina, organul domniei-sale e mic, mic de tot, Independentul num`r\nd pu]ine exemplare la tiraj bune [i alea pentru lingu[it. Dar, \n materie de audien]`, ce pierde cu jurnalul scris, Horic` c\[tig` \nmiit cu teveul. Emisiunea lui se cheam` la fel ca un \ndemn la lupt`: Foc \ncruci[at. |n linia unei vechi tradi]ii romne[ti de piraterie, titlul e \mprumutat de la o fost` emisiune Foc \ncruci[at difuzat` pe Prima TV, care la r\ndul ei l-a copiat dup` un alt Foc \ncruci[at difuzat pe Amerom care, \n fine, l-a ciordit cu mare inspira]ie de pe CNN, unde figura deghizat sub numele Crossfire. Dar nu \n asta st` originalitatea neobositului Horic`, ci \n curajoasa lui presta]ie de mar]i, 10 februarie, c\nd la Foc \ncruci[at au fost invita]i C`lin Popescu T`riceanu [i Viorel Hrebenciuc. Din capul locului \n]elegem c`, fiind unul din [efii PSD de fa]`, lui Horic` i-a venit tare greu s` se ab]in` de la p`rtinire [i temeneli. {i cum cei doi invita]i aveau tendin]a s` se \nfrunte pe diverse teme de corup]ie, pe bietul Horic`, arbitrul ipocrit [i slugarnic al b`t`liei, \l treceau toate apele. Cum ie[ea oleac` prost nenea Viorel, cum Horic` se albea [i schimba repede vorba. Cum, dimpotriv`, t`ticul corup]iei d`dea fr\u liber vicleniei de partid [i-l contracara obraznic pe alde T`riceanu, cum \l vedeai pe Horic` r`sufl\nd u[urat, al`tur\ndu-se natural discursului obraznic [i ad`ug\nd [i el cu voio[ie un [ut \n curul Opozi]iei. Numai c` verdictul \nfrunt`rii trebuia s`-l dea un juriu format din tineri timizi de la ]ar`, presupu[i de realizator ca av\nd un grad optim de timorare. C\nd colo surpriz`! votul juniorilor l-a desemnat c\[tig`tor pe T`riceanu. Dac` p\n` atunci l-am tot v`zut pe Horic` albindu-se la c\te-o b\lb` de-a lui Hrebenciuc, mi-e imposibil s` vi-l descriu c\nd, dup` num`r`toarea votului, s-a \nnegrit de tot. Era s`racul coco[at, ca ap`sat de o povar` grea, povara telefonului de la partid care urma s` sune \ntr-un minut. De, amar` e cazna slug`rniciei, de[i roadele ei s\nt, pentru infatigabilul Horic`, mai \ntotdeauna dulci.

trampa [i ecranul
5 Miz\nd pe nostalgia multora dintre noi, mai toate televiziunile reiau abuziv, de ceva vreme, idei care au f`cut carier` \nainte de 89, cum ar fi filme romne[ti, ruse[ti sau indiene. Eu [i vecinii mei din Drumul Taberei beneficiem de o astfel de ini]iativ`: cam de dou` ori pe s`pt`m\n` ni se taie lumina c\teva ore. Nu [tiu dac` asta se-nscrie \n curentul (alternativ, sper s` nu fie continuu) sus-amintit [i nici c`rui post \i apar]ine ideea. Da poate \n noiembrie reu[im s` schimb`m canalul [i pe redactorii programului (de guvernare): \i trimitem s` fac` alt canal [i nu de televiziune. 5 La teleshopping m` \mbie un ceas de perete cu felurite zbur`toare \mpr`[tiate pe cadran \n dreptul orelor, iar, cu voia dumneavoastr`, \n capul listei la ora 12 , cucuveaua url` prelung a pagub` \n timp ce prezentatoarea ne invit` s` ne umplem casa cu aceste \nc\nt`toare sunete. Trilurile autentice ale or`t`niilor au certificat de conformitate de la un institut de cercet`tori p`s`rari. M`i, s` fie! Nu s\nt ornitolog, dar sigur p`s`rile care le c\nt` `stora \n cap s\nt autentice. 5 Mar]i, {tirile PRO TV comit o stranie discriminare prezent\ndu-i pe cei doi autori ai unei t\lh`rii. Unul apare cu fa]a acoperit`, din regie, iar cel`lalt nu. Probabil c` dac`, vreodat`, la Teo, Nicoleta Luciu \[i va dezveli s\nii, ca s` nu-i amendeze CNAul, doar unul va fi acoperit din regie. 5 |n ultima vreme, m` g\ndesc tot mai filozofic dac` ]\]ele lui Luciu s\nt mari sau nu. Am auzit tot felul de p`reri. Unii zic c` s\nt mari, al]ii zic c` s\nt m`ricele spre medii. Cred c` r`spunsul la aceast` \ntrebare trebuie s`-l dea prietenul ei. |i ajung sau nu? C` p\n` unde, [tim [i noi, din poze. 5 |ntr-o zi, a sunat o tanti la emisiunea lui domnu C`t`lin (M`ru]`, n. red.) de la TVR2 ca s` spun` c` nu \n]elege de ce acesta a invitat-o pe Ada Milea, pentru c` fata asta nu are dou` vorbe puse cap la cap [i c` nu zice nimic. |n continuare a[ vrea s`-i transmit doamnei cutare un mesaj care va fi cenzurat de colegii mei: ... ... ... ... ...la mea!. 5 A mai mic` a lu Roman tot apare pe la emisiuni cu so]ul ei Bebe, care e coregraf, dansator, regizor sau cum vre]i s`-i spune]i dumneavoastr` unui stripper. Eu nu \n]eleg de ce se ru[ineaz` at\ta b`iatul `sta. Ce naiba! Ar trebui s` fie m\ndru. To]i ne dezbr`c`m acas`, da pu]ini dintre noi tr`iesc din asta. 5 Am v`zut-o la televizor pe prietena gurului Costi Ioni]`, pe scurt, Costi]`. Io, care ascult numai Mussorgsky, DJ Marika [i c\inele meu, Jazz, am \n]eles din muzica lor a[a: c` prietena lu Costi]` i-a zis prietenului ei s`-i fac` un fel de muzic`, da care s` nu fie chiar manele, c` o vede lumea. {i atunci, \n ziua a [aptea, Costi]` s-a odihnit [i a creat un nou gen muzical pentru trupa Elegance: manele sport. 5 Am observat c` trend-ul \n emisiunile moderate de femei este ca acestea s` ]ipe. S` joace teatru c` s\nt nervoase [i s` urle c\t le ]in pl`m\nii. P`i, de-asta dau eu banii pe cablu? S` le aud pe toate url\nd? Vin acas` nervos, nevasta ]ip`, c\inele latr`, copilul c\nt` la tobele electronice, vecinii sun` la soneria cu melodie, iar Teo ]ip` la televizor dup` Luciu. Ce naiba, parc` au

Monica B\rl`deanu, zg\nd`rit` de o \ntrebare: de ce se st`tea la coad` cinci-zece ani pentru un Trabant, c\nd azi pentru un Mercedes stau b`ie]ii la ea la coad` dou`-trei nop]i, maxim o s`pt`m\n`

Cititorii semnaleaz` alarma]i:

Se produc grave occidente de pres`

toate replicile scrise pe desf`[ur`tor numai cu majuscule. 5 B`iatul `la, Andrei Duban, e acuma la o televiziune din asta, de un singur studio [i prezint` numerele c\[tig`toare la extragerea Loto. ~sta e momentul lui de glorie: o dat` pe s`pt`m\n`, el e \n centrul aten]iei la alea 6 numere + Noroc. V` da]i seama ce emo]ii are. Dac` e s` c\[tige vreunul, nu mai e report s`pt`m\na viitoare [i i se duce dracu audien]a. 5 La Discovery, \ntr-un peisaj luxuriant de jungl` ne z\mbesc ca dintr-o poz` de familie dou` personaje: un negru tol`nit, cu nasul mai lat ca fa]a, prive[te absent, cu inocen]` animalic`, dincolo de camer`; al`turi, o goril` [ade frumos privind con[tient` fix la obiectiv.

Care-i gorila [i care-i omul? Greu de spus. Cred c` un colectiv de gorile de la Oxford face un studiu pe tema inteligen]a \ngrijitorilor de la zoo. 5 n ultima vreme, cel mai tare m` enerveaz` c` la MTV se bag` \n heavy-rotation videoclipul papagalului penal de Costin M`rculescu, \n care apar manechine de la Agen]ia de manechine [i fotomodele Costin M`rculescu. Problema e c` el c\nt` absolut odios, iar manechinele alea s\nt [i ele ni[te penale na[pa, adunate probabil de la discotecile s`te[ti pe unde d` autografe M`rculescu. Tocmai de aceea m` \ntreb de ce nu apar \n videoclip [i ]`ranii fraieri care-i cump`r` discul ca s`-l aga]e de oglinda retrovizoare, s` nu-i ia radarul.

Madame de Pupincourt
Joi, la Observatorul de la ora 19 al Antenei 1, l-am v`zut pe prefectul Ovidiu Grecea \n fa]a sediului Electrica, unde venise pentru un control nocturn. A b`tut de c\teva ori \n geamul u[ii de la intrare, dar electricii din`untru fie nu l-au auzit, fie n-au vrut s`-i deschid`. Prefectul nu a cedat f`r` lupt`, a f`cut un bulg`re de z`pad` [i l-a azv\rlit \ntr-o fereastr` luminat` de la etaj. Tot degeaba. Drept care, oarecum frustrat, s-a \ndreptat spre alte controale, mul]umit totu[i, cred, c` a dat o m\n` de ajutor la desz`pezire.

Senza]ional: dup` ce ani de zile [i-a f`cut de cap, lu\ndu-ne fetele, olimpicii [i pe Adi Mutu, Occidentul s-a decis s` ne dea [i nou` c\te ceva, altceva dec\t pedofili, mer]ane expirate [i fonduri nerambursabile pentru firmele PSD. Canada [i Fran]a, de exemplu, ne-au \ntors serviciile astfel: ucraineanca Yana Klochkova, recent` c\[tig`toare a unui titlu mondial la nata]ie, a devenit, \ntr-un cotidian din Montreal, romanc`, \n timp ce Campionatele Europene de Patinaj de la Budapesta au fost

mutate, de c`tre TV5, pe str`zile \nz`pezite ale Bucure[tiului. Spasiba, merci beaucoup! Cu \nc`lzirea f`cut`, a[tept`m [i alte ve[ti proaspete, ceva cu starul romn Ronaldo, care a refuzat avansurile doamnei Bush, sau cu demisia lui Marian Vanghelie din postul de primar al sectorului 5 din New York, pe motiv c` prefer` s` se dedice studiului pentru teza la citire [i desen. Gabriela Vr\nceanu Fii Rea

5 Mi-a pl`cut de Pi]urc`, s\mb`t`, la [tirile sportive, c\nd a zis c` Iord`nescu organizeaz` meciuri ale na]ionalei cu selec]ionate de osp`tari [i buc`tari. Da cel mai mi[to era dac` zicea chestia asta cu gura plin` de semin]e [i-o scobitoare-ntre din]i. 5 Sim]eam eu c` cu poli]istul acela din reclama la Jurnalul Na]ional se-nt\mpl` ceva ciudat. Nu [tiu, da nu prea aducea a poli]ist... Cu to]ii [tim c` nici un poli]ist nu-[i \ntreab` [efu dac` s` opreasc` o ma[in` sau nu. Din contr`, [efu \l sun` pe el \n cazul \n care a oprit ma[ina gre[it`. Luni, mi-a dezlegat taina colegul Gabi: B`i, tu [tii c` poli]istu `la e Florin Gogu, ziarist la Jurnalul?. A[a c`, dac` zilele astea \ncearc` s` v` opreasc` vreun poli]ist ca s` v` ia num`rul, nu opri]i, ci doar striga]i-i pe geam: Gogule, probleme, m`?. 5 S` [ti]i c` luni dup`-amiaz`, c\nd m-am \ntors io de la [coal`, pe Prima TV era un film artistic cu un nene, pilot de Formula 1, care se culca cu mai multe tanti dezbr`cate prin WC [i eu am \ntrebat-o pe mama dac` m` pot uita [i mama mi-a zis c` s` caut o bulin` ro[ie prin col]ul ecranului [i, dac` nu v`d nici una, atunci s` m` uit la film. N-am v`zut dec\t singurele buline care erau ale lu tantile alea cu care se pupa nenea pilotu. Mami, io c\nd o s` m` fac mare o s` m` fac pilot de Formula 1! 5 Badea [i Oreste au ajuns s` vorbeasc` foarte ciudat. Au devenit un cuplu att de sudat nct fiecare [tie ce vrea s` zic` cel`lalt [i [i iau succesiv vorba din gur`. Structura discursului lor e a[a: Oreste juma de fraz` Badea continu` [i spune restul frazei. n nici o lun` prev`d c` vor ajunge la intimit`]i [i mai teribile: Badea juma de propozi]ie Oreste restul.

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

13

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` S`-nv`]`m b`taia Maria & Virgil Show cu Victor


S`-]i dea spor de obezitate de la Ca]avencu! Maria: B`g`m \n noi numai l`turi, c` cere stomacul. Nu [tim ce m\nc`m, c` avem bani pu]ini [i lu`m numai alimente proaste, care \ngra[` Vergilic`: Ai intrat \n vreo sect`? Maria: N-auzi, bre, ce zice emisiunea, c` s\ntem stresa]i [i m\nc`m din cauza asta ce ne vine la \ndem\n` [i la ore nepotrivite? Vergilic`: P`i, ce treab` am eu cu asta? Maria: C` a fost Ziua |ndr`gosti]ilor [i trebuie s` te g\nde[ti [i la mine c` s\nt c\t un dulap. De ce, Vergilic`, nu te mai ui]i la mine ca la o femeie? C`, dac` m-ai ajuta, a[ fi frumoas`, cum eram. Vergilic`: Nu avem bani. Maria: Regimul meu alimentar e c\t \ntre]inerea noastr`. 28 de milioane. Vergilic`: Cum a[a? Maria: A[a. S` m`n\nc numai fructe [i fripturi la anumite ore. Vergilic`: Ce s` faci? Maria: Bine, Vergilic`. R`m\ne ca p\n` acum. B`g`m \n noi incon[tien]`. Vergilic`: Dar ce-ai vrea s` m\nc`m, c` doar asta m\nc`m de la Revolu]ie \ncoace Maria: Nu exist` o etilic` la noi \n privin]a meselor. S` stai [i s` m`n\nci, s` savurezi Nu. B`g`m \n noi cu polonicul din oal`. M`n\nc rece [i fasolea, [i varza, de mi se face r`u. Vergilic`: Ce vor `[tia? S` nu mai m\nc`m? Maria: Nu, s` m\nc`m ca ni[te oameni, nu ca ni[te animale. Stresa]i, lovi]i de regimul N`stase, f`r` bani Vergilic`: Dar ce vrei acum, s`-]i dau somoane [i pui dez\ngr`[at? Maria: Las`, Vergilic` o s` ne pl`tim noi \ntre]inerea era doar o emisiune. Vergilic`: Dac` sl`be[ti, \]i at\rn` pieile. Maria: Am mai ]inut eu regim [i am c`zut de pe picioare, c` mi-a zis doctorii: \ncotro, Mario, cu degresatul `sta?

Ho, b`, nu v` mai \mpinge]i ca nebunii, c` v` omor\]i \ntre voi! Dac` v-a promis domnu Diaconescu c` face o poz` cu tot partidu, a[a o s` fie! Hai, potoli]i-v`, [i intra]i to]i patru!

aria Stoica ia taurul de coarne. Se consider` plinu]`, prea plinu]`. Astfel \nc\t, mar]ea trecut`, s-a trezit urm`rind emisiunea despre obezitate de pe Realitatea TV. Concluziile acestei aventuri \n propria sa obezitate con[tient` le pute]i citi \n obi[nuita incursiune f`r` urm`ri a lui Vergilic` Stoica, so] [i intervievator.

Maria: Am v`zut o emisiune care m-a r`sturnat cu carele \n sus. Vergilic`: E aia cum s` c\[tig potul cel mare la 6 din 49? E aia cum s` aduc bani \n cas`, c` n-am de lucru? Maria: Numai la c\[tig ]i-e g\ndul [i mie la fel Obezitatea cu bani se scap` de ea. Dac` nu ai bani, nu po]i face nimic. Vergilic`: De obezitate? Nu-mi pas`. N-avem bani de \ntre]inere, femeie, n-am bani s` pl`tesc rata la computer ce s` fac cu obezitatea?

Maria r`spunde

Grup de ]`r`ni[ti amintindu-[i de evenimentele din 46, c\nd au luat [i b`taie, [i nici n-au intrat \n Parlament
Privi]i cu aten]ie fotografia de mai sus. Se intituleaz` Oameni d\ndu-[i pumni \n gur`. Nu s\nt oameni, s\nt membrii PN}CD. Sinceri s` fim, i-a descoperit cineva \nt\mpl`tor prin jude]ul Ilfov, pentru c` nici noi nu credeam c` mai s\nt at\]ia \nc\t s` umple un hol, [i \ntr-at\t de optimi[ti \nc\t s` se bat` \ntre ei. Motivul b`t`ii a fost c` din cei 10 oameni din hol, 4 voiau pe liste pe cineva [i 6 voiau pe altcineva. Dup` cum decurg lucrurile \n PN}CD, situa]ia se va agrava \n a[a hal, \nc\t p\n` la alegeri, fiecare membru se va certa cu ceilal]i. |ns`, dup` alegeri, va fi [i mai grav, pentru c` fiecare membru se va scinda \n sinea lui \n al]i doi, cu opinii diferite, fapt care va duce la depresii, autoflagelare [i, \ntr-un final, sinuciderea creierului mai mic.

|n lung [i-n bat

14

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU
{i {i zici, Nelule, c` se scot zici, Nelule, c` se scot bani [i cu ]igarete romne[ti? N-a[ bani [i cu ]igarete romne[ti? fi crezut! De fapt, ai dreptate: e adaoN-a[ fi crezut! De fapt, ai dreptate: e sul mai mic, dar nu trebuie s` cotizezi at\ta adaosul mai mic dar nu trebuie s` cotizezi pe la vame[ivame[i [i poli]i[ti. Vorba aia: pui at\ta pe la [i poli]i[ti. Vorba aia: pui capul lini[tit lini[titpe pern`. Mai ales c` ales c` capul seara seara pe pern`. Mai pentru pentru contraband` cu M`r`[e[ti contraband` cu M`r`[e[ti n-am n-am auzit fi f`cut cineva auzit s` s` fi f`cut cineva p\rnaie. p\rnaie.

15

Mircea Toma socote[te c` nu-i o afacere s`


fugi \n mun]i dai de corup]ie [i-n Cheile {ug`ului; \n Germania n-are rost, c` acum \nva]` [i ai lor lec]ia de \ncredin]are direct`; la Bra[ov pn` [i alian]a a c`zut la pace cu PSD-ul; ei bine, da, \n cultur` e singurul refugiu, unde te protejeaz` metaphora lui Merce.

dosarele chi

x
pare c` va fi \ntotdeauna nul`. Un candidat cu [anse zero al Alian]ei poate fi \ntrecut de un alt candidat al Alian]ei. PD-ul \ns` preg`te[te pentru alegeri \nc` un zero, pe George Scripcaru, un candidat care nu avea liceul terminat \n 2000, iar \n 2002 reu[ise s` termine [i facultatea (promo]ia Vanghelie). Astea fiind zise, ajungem la candidatul PSD-ului, Chiriacescu. Prof. Dr. Ing. Sergiu Chiriacescu, rectorul Universit`]ii Transilvania, primul primar (prefect fesenist) al jude]ului Bra[ov, dup` revolu]ie, fost senator PDSR (1996-2000), om de cas` [i de mare \ncredere al lui Ion Iliescu (via Fulga), este [i bun prieten cu cine crede]i? Cu dl pre[edinte al PNL Theodor Stolojan, care [i pred` (nu \nt\mpl`tor) la respectiva universitate chiar prin amabilitatea [i ajutorul dlui rector Chiriacescu. Colegii dlui Stolojan de la Universitatea Transilvania [tiu c` dl rector s-a zb`tut cu interven]ii p\n` la Bucure[ti, dup` 2000, pentru a-i face catedr` [i post liberalului. |ntre timp, lui Ghi[e i se promite un post de deputat bogat ca s` renun]e la cariera de primar s`rac. O astfel de mi[care ar fi
japi]` de extrasezon de la un bordel din Mamaia. Cum s` spui a[a ceva despre un om care are grij` de lucruri mult mai serioase, cum ar fi, iat`, c`su]ele familiei (din care doar dou` au stat la poz`) [i tricolorul cultivat l\ng` una din ele?

dosarele chi

xXL
Plagiatul mamar f`r` profesor

Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Cornel Ivanciuc v` reaminte[te c` povestea

Ocrotirea naturii se duce pe apa plat` a Smbetei


piritul de \ntreprinz`tor al romnului este cea mai ne\mblnzit` for]` a naturii. Practic este imposibil de st`pnit de c`tre natura \ns`[i. Un foarte frumos exemplu avem aici pentru voi, stima]i iubitori ai naturii [i ai romnului. Auzit-a]i de Cheile {ug`ului? N-a]i. E vorba despre o rezerva]ie natural` (\n termeni actuali, o arie protejat`) care se afl` \n preajma Cheilor Bicazului, dar sunt mai s`lbatice. |n mod deosebit apreciaz` peisajul s`lbatic caprele negre. Mai hot`rt dect caprele s-a descoperit dl. Eugen Mihoc, \ntreprinz`tor romn. Dl. Mihoc a hot`rt s` trag` ap` dintr-un izvor aflat \n inima Cheilor {ug`ului. Cum anticipa [i domnia-

rioar` pe toat` aria Cheilor Bicazului), |N POFIDA INTERVEN}IILOR VENITE DE LA UN NIVEL FOARTE |NALT. V` l`s`m, stimabililor, \n tensiunea acestui suspans: va reu[i s` sparg` viitura lui Mihoc z`gazul academic ce sa c` nimic nu-l poate opri din i s-a ridicat \n cale? P`zea, are [i bunele-i inten]ii, [i-a construit o bani, [i 4x4. fabric` \n apropiere [i s-a pus pe dinamitat aria protejat`. Organi- La Bra[ov, Alian]a DA za]iile de mediu, dotate cu oameni sensibili la explozii \n natur`, au bag` bra[oave protestat ct au putut de sonor. onducerea PNL preg`te[te, speMinisterul Mediului a anchetat cial pentru primarul liberal al cazul, l-a obligat pe Mihoc s`-[i Bra[ovului, Ioan Ghi[e, un pumnal suspende m`celul [i temporar a de vreo 50 de centimetri, numai reu[it. Asta pn` cnd ob]ine bun s` intre undeva \n spate \ntre h`rnicu]ul un aviz de la Academia vertebra a [asea lombar` [i prima Romn`, Comisia pentru ocrotirea cervical`. Cu alte cuvinte, mai monumentelor naturii (CMN). clare, acolo sus, \n conducere, unde Acu, s` nu v` imagina]i c` dl se av\nt` numai vulturii, s-a ajuns Mihoc ar fi vreun terchea-berchea. la ideea c` PNL-ul nu mai vrea s` Dimpotriv`, e om cu posibilit`]i. aib` primar propriu \n Bra[ov, ci Iat`, ca dovad`, textul reprezen- unul PSD. Cum a[a? Simplu. Pentantului Academiei, dl dr. Dan tru func]ia unde Ghi[e a rezistat Munteanu: V` inform`m c` CMN at\ta timp lupt\ndu-se pe bune cu a respins solicitarea SC Total PSD-ul, partidul \nclin` s` \l proMihoc Prod SRL din Piatra Neam] pun` anul acesta pe Aristotel pentru avizarea exploat`rilor de C`ncescu. Simpatia provocat` \n ap` plat` din Cheile {ug`ului (cu r\ndul maselor largi de bra[oveni clar` inten]ie de extindere ulte- de c`tre C`ncescu a fost, este, [i se

semnalul clar c` PSD-ul \ncepe s` c\[tige alegerile \n PNL.

Anticorupe]i rndurile!

Ulciorul nu Merce de multe ori la Securitate

bunelor maniere
Cas` cu steag \n frunte
Dup` gripa g`inilor, s-a constatat recent apari]ia \n Romnia a unei alte epidemii, pe care unii au numit-o gripa curcanilor. Au fost atin[i o gr`mad` de grada]i din Poli]ie. Se manifest` prin destituiri sau mustr`ri. Ultimele cazuri au ap`rut la Constan]a, unde mai mul]i [efi de sec]ii [i adjunc]i de-ai lor au fost c`lca]i de un virus trimis de nenea IPJ-ul. Oficial, gripa s-a transmis pe fondul unor deficien]e manageriale. Neoficial, a fost vorba de imunitate sc`zut` \ntr-un [ir mai lung

codrul

de probleme, \ntr-un spectru ce se l`]e[te \ntre permise m\n`rite [i vizite cu banu jos! la prostituate. Dar noi nu credem a[a ceva. Cel pu]in despre Dumitru Lotreanu, [eful sec]iei 1, care, dup` cum se observ`, are [i numele dedicat muncii \mpotriva lotrilor. Despre el se spune c` a fost turnat de o

Detergentul 007

otroceniul \l ]ine pe Buzura \n fruntea Institutului Cultural Romn, fiindc` Iliescu are sl`biciune la vechi anticeau[i[ti ca el. Adic`, Buzura a scris anticeau[ist, atunci e bun s` ne scoat` imaginea cultural` \n lume. Iliescu poate nu [tie c` Buzura repeta s`pt`m\nal dictonul celebru: Mi-e prieten Manolescu Nicolae, dar mai prieten mi-este Merce. Da, domle, m` vedeam cu Augustin Buzura [i \l ajutam s`-[i publice c`r]ile, adic` mergeam cu el la Cenzur` [i spuneam c` din punctul nostru de vedere, al Securit`]ii, nu era nimic compromi]`tor pentru regim. |l mai sf`tuiam pe Buzura s` ascund` mai bine vreun adev`r, a[a, \ntr-o metaphor`, dar de la un timp [tia singur cum s` fac`. Aceasta este declara]ia fostului securist, mare responsabil cu intelectualii vremii. Adic`, noi nu citeam sub plapum` Buzura, ci un fel de metaforice cursuri de \nv`]`m\nt politic. Dac` nu putem avea \ncredere \n Merce, azi membru activ la PRM, \l putem lua de bun pe scriitorul Radu Mare[, care, \n cercetarea sa despre revista Tribuna din Cluj, Manual de sinucidere, d` urm`toarele depresii cititorilor de Buzura: Un sprijin care conteaz` ar fi putut primi Buzura [i din partea c\torva activi[ti de partid, nici cei r`spunz`tori de cultur` de la Securitate nu-i erau ostili, \n ciuda a ceea ce s-ar crede pe unii dintre ace[tia, Buzura \i cultiva discret, dar insistent. P`str\ndu-l [ef la Institutul Cultural Romn, Iliescu \i mul]ume[te lui Augustin Buzura fiindc` a colaborat. Dac`, dracu, g`sea Securitatea un alt scriitor? Avea Institutul Cultural Romn \n frunte ni[te metafore mai proaste? Avea.

`i copii, copii, doar ministru s` nu fii! Nici m`car \n Germania. Iar dac` mai e[ti [i corupt [i arogant, s` te fereasc` Dumnezeu. Uite, de asta iubesc eu Romnia, c` aici poporul na]ional anticorup]ie e blnd. Ia v` rog s` aprecia]i dumneavoastr`, ca romni cu frica lui Dumnezeu, dac` e drept ce-a p`]it dr`gu]ul de domnu Florian Gerster. Ap`i, domnu `sta era [ef peste problema ocup`rii for]ei de munc`. 1 milion de locuri de munc` se angajase, \n campania electoral`, [eful lui de partid, domnu Schroeder, c` va face rost. (Ca s` dea la [omeri.) Acum, dup` c]iva ani, se constat` c` n-a reu[it. Iar cel care se ocupa direct era dl Gerster. Acu, domnul `sta a f`cut ceva eforturi care nou` ne sunt familiare: dac` tot n-a reu[it s` fac` ceva, m`car a fost arogant. {i doi, a angajat o firm` de consultan]` f`r` licita]ie, recte prin \ncredin]are direct`, pentru o sum` care a produs un uria[ scandal \n Germania: 1,5 milioane de euro. Consecin]e: Gerster a fost dat afar` energic, ceea ce a gr`bit demisia lui Schroeder de la conducerea partidului s`u. P`i, nu e momentul s` declar`m Romnia ]ar` de destina]ie pentru mini[tri europeni \n c`utare de azil politic? Ce, p`]e[te vreun ministru la noi ceva dac` las` s` intre pe pia]` f`r` competi]ie [i f`r` taxe un operator de telefonie mobil`? Sau dac` \ncredin]eaz` \n serie contracte \n valoare de cte 120 de milioane de euro pentru retehnologizarea Por]ilor de Fier? ({i aici avem, pe lng` Dan Ioan Popescu, doi predecesori care ar fi mai la \ndemn` pentru a fi cerceta]i C`lin Popescu T`riceanu (PNL) [i Radu Berceanu (PD). De contractele de peste 1 miliard de dolari nu mai vorbim. Jaf, nineac`! Biroul de Investiga]ii

Ioan Niculae, din nou st`p\n peste iarba dracului autohton`, [i Petric` Buduru, fostul director al reprezentan]ei Kent de contraband` din Romnia

Din povestea de cap` [i [pag` a privatiz`rilor mu[ete[ci

B`i Dane Ioane, hai c`-mi vine s` [i r\d! Adic` ne face vicepremieri pe am\ndoi? {i ne m`re[te [i salariul cu cinci milioane? De lei? H`-h`-h`... Super! P`i, e[ti bun de cinste, b`i DIP-ulic`! Ia zi: pe chestia numirii spargem [i noi o sut` de mii de coco la un bairam cu bagaboantele?

um nici PSD, nici Opozi]ia nau b`gat prea tare de seam` mn`ria privatiz`rii SNTR (un fleac de cteva zeci de milioane de dolari mai pu]in pentru noi, cet`]enii ]`rii) [i cum nici inten]ia Statelor Unite de a cump`ra terenul din ograda acestei regii cu 8 milioane de dolari n-a contat \n fa]a ofertei ofi]erului de Securitate Ioan Niculae (proprietar al Asirom, unde taman l-a instalat [ef de filial` pe fostul [ef al Securit`]ii din Timi[oara, Radu Tinu), atunci ne-am gndit s` revenim

s`pt`mnii trecute, cnd reprezentan]ii de la Austrian Tobacco umblau \nnebuni]i prin ora[, doar-doar se va fi \ntmplat ca Niculae s` fie \mpiedicat de vreo lege romneasc` sau vreun desant american s` achizi]ioneze SNTRul. {i asta, nu la mult timp dup` ce ministrul Mu[etescu declarase c` nimeni n-a mai venit la licita]ia pentru reprivatizarea Tutunului Romnesc. De fapt, Ovidiu Mu[etescu are o sl`biciune consistent` pentru acest individ cu datorii de sute de milioane de dolari la stat, fiind att de devotat \nct a fost \n stare de o inova]ie \n materie de privatizare: contractul de comodat (!), cum e Domnilor, obiectivul cazul lui Turnu, cel de-al nostru \n alegeri este clar: doilea combinat de 0% [i gratuitate la Coafor. C`ci cu cteva am`nunte care ar putea r`sturna lumea, mai pu]in, evident, pe sinistra justi]ie a Elenei Ceau[e... pardon, a Rodic`i St`noiu. Afacerea Tutunul Romnesc a fost f`cut` cu consim]`mntul autorit`]ilor de partid care-l tuteleaz` pe ministrul APAPS, ba mai mult, cu participarea efectiv` la output, punndu-l pe ministru \n situa]ia pl`cut` de a min]i \n numele partidului sau, m` rog, al trezoreriei sale. Minciunile [i ingineriile sunt multe, dar una se desprinde \n eviden]a
imagina]i-v` c\t` ingratitudine fa]` de pre[edintele lor, de c\nd a venit dictatorul B`sescu cu chelia lui, p\n` [i coafezele lui Mioara au tr`dat partidul nostru!

\ngr`[`mnt ca m`rime dup` Tutunului Romnesc este departe de a fi AzoMure[. Adic` Niculae folo- fumat` de pres` [i c` nicotina privatiz`rii ei se[te combinatul poporului con- dubioase va ne mai otr`vi \nc` mult [i bine tra unei sume f`r` a se obosi cu speran]ele; c` directorul Institutului Oncologic cump`rarea dect poate la mo- Bucure[ti are o tumor` malign` la caracter; c` mentul potrivit [i bine anun]at mai-marii V`milor romne[ti sunt pe-un [men (cnd i se vor [terge datoriile?!). cu Securitatea [i mafiile arabo-ciuciungheze. Dar cui \i pas`? Poate justi]iei americane. Sau vreunui deputat alte glande mamare: Cobaltote- Care V`mi au tot interesul s` proolandez ofticat c` PN}CD-ul n-a rapia (autor: N. Ghilezan, Editura tejeze afacerile unui libanez, al intrat \n Parlament. Va urma. Medical` Bucure[ti, 1983), Can- c`rui nume ne aduce aminte de o cerul glandei mamare (sub re- c`ru]` de fraude fiscale consudac]ia prof. dr. Al. Trestioreanu, mate \n Republica Moldova. Mna Editura Medical`, 1983), respectiv dreapt` a lui T`n`sescu este Ion Chirurgie (vol. 1, sub redac]ia Al. Stoica, directorul general adjunct \nd spui plagiat, la cine te Priscu, Editura Didactic` [i Peda- al Autorit`]ii Na]ionale a V`milor, g\nde[ti prima oar`? La cine? gogic`, 1992). Cu acest cancer coordonatorul supravegherii vaEi bine, de data asta, r`spunsul mamar, doamna Anghel a ob]inut male [i general de Securitate \n este altul. Doamna Rodica Anghel titlul de profesor. Probabil c` mult rezerv`. Dac` s-ar screme pu]in, este, din decembrie 2002, direc- mai cinstit ar fi ca medicii `[tia CNSAS ne-ar putea furniza dotorul Institutului Oncologic Bu- care plagiaz` s`-[i intituleze c`r- vezi cumplite despre actele de cure[ti, numit cu delega]ie. Dele- ]ile ceva mai explicit, adic`: Pla- poli]ie politic` pe care le-a comis ga]ia a expirat \n iunie 2003, nu giatul cancerului glandei mamare, generalul, \n vremurile lui de glo\ns` [i doamna Anghel. Concursul Plagiatul colului uterin [i a[a mai rie. Pn` la proba contrarie, Stoide ocupare a postului de director al departe. Asta e doar o propunere. ca este putred de bogat. Partea v`zut` a declara]iei lui de avere IOB a fost am\nat p\n` la solu]ioeste impresionant`: 3 hectare de narea situa]iei prof. Rodica Anteren, cu o valoare de impozitare ghel, fiindc`, trebuie spus, doamde 10 miliarde de lei; dou` aparna profesor-director se cam afl` \ntr-o situa]ie. Dumneaei a ajuns, udor T`n`sescu este direc- tamente, dou` case de vacan]` [i vai, pe aceea[i list` cu mult mai torul general al Autorit`]ii o benzin`rie \n Trgovi[te, cu vacunoscutul Mircea Beuran, fiind Na]ionale a V`milor. E fiul unui loarea de impozitare de 14 miluat` \n vizor de o comisie a Se- [ofer la Ambasada RSR din liarde de lei, o autocistern`, denatului Universit`]ii de Medicin` Beirut. Aici, tat`l s`u \l cunoa[te pozite bancare de peste 10.000 de [i Farmacie. Motivul? Plagiat? Da. pe libanezul Nassar, cureaua de euro. Partea nev`zut` a averii |n 1996, doamna Rodica Anghel a transmisie a afaceri[tilor arabi este secret de stat [i are leg`tur`, publicat (\mpreun` cu Ion B`- cu v`mile, actual director al [colii din nou, cu protec]ia pe care i-o l`nescu) volumul Cancerul colu- libaneze din Bucure[ti [i so]ul acord` v`mile lui Nassar. lui uterin (Editura Medical` Amal- deputatului PSD Rodica Nassar. tea). Cancerul ocolului `stuia Ascensiunea lui T`n`sescu a fost Biroul de Investiga]ii uterin ar fi fost perfect s`n`tos la supravegheat` \ndeaproape de cap dac` nu ar fi plagiat ni]el Rodica Nassar, care l-a ajutat s` cartea Diagnosticul morfologic al devin` consilier PSD de sector, carcinoamelor (autor: Rodica vicepre[edinte PSD pe Capital` Du]u, Editura Medical`, Bucure[ti, [i apoi, cu propteaua pe care i-a 1985), respectiv volumul Manuel pus-o inclusiv Dan Ioan Popescu, pratique de curiethrapie (autori: directorul general al V`milor. Bernard Pierquin [i Ginette Marinello, Hermann diteurs des Science et des Arts, 1992). Pe baza aDomnule, tot aud de una Paula... cestui ocol uterin, doamna Anghel Paula-n sus, Paula-n jos... Da ce Paula mea a devenit conferen]iar universitar. mai vre]i? Nu [tiu, frate, nici o Paula! Pe mine m` Apoi, p`catul a \mpins-o pe doamna s` publice, \n 2002, volumul cheam` Rodica. |ntreba]i-m` de ingineriile de la Petrom Cancerul glandei mamare (Editu- Filia[i sau de abuzurile din Justi]ie, c` la astea m` prira Medical` Na]ional`), care can- cep. Nu m` lua]i cu dosarul informativ al unei p\rlite cer plagia, ca din \nt\mplare, multe de juriste care era o t\n`r` turn`toare pe vre-

V`mile luate la bani m`run]i

mea c\nd eu abia terminam stagiatura!

Hait! B`, care mi-ai furat portofelele!.. Hai, b`, nu fi]i bulangii: da]i-mi m`car actele \napoi! Banii, mai d`-i dracu! Duc`-se! Nu m-au f`cut pe mine cinci-[ase mii de euro. Da-mi pare r`u de buletin [i de biletul cu care o s` c\[tige o rud` de-a mea potul la 6 din 49 de s`pt`m\na viitoare.

Cet`]eanul A.N. din T`rt`[e[ti-D\mbovi]a, marele c\[tig`tor al reportului electoral iliescian, ap`r\nd \ntr-un spot publicitar de milioane: Numai [ase-s cu N`stase!

Miron Mitrea [i Dan Ioan DIP Popescu, pe punctul de a fi avansa]i din pozi]ia de bidon-[ef la aceea de \ncasator adjunct

Petre Roman, un lider pe care Revolu]ia l-a f`cut [ef, democra]ia - simplu membru de partid, iar ambi]ia so]iei - din nou lider

Rodica St`noiu \ntr-o pozi]ie oarecum incomod`: cu Paula-n coaste

16

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Costi minte O preselec]ie de \nghea]` babele! pe cale natural`
|n materie de muzic`, romnii nu vor s` se \ncadreze \n Europa lui Verheugen, ci direct \n America lui Puff Daddy [i Beyonc. Ideea e c`, la preselec]ia na]ional` pentru Eurovision, joi, la TVR, mai toate melodiile trimise aveau, clar, ceva viru[i R&B lua]i de la calculatoarele pe care fuseser` f`cute. Pe de alt` parte, nu [tim dac` autorii lor se uitau, \n paralel, pe site-uri cu filme porno sau pur [i simplu ascultau numai coloanele sonore. Cert este c` versurile vorbeau de la sine despre cum se poate stoarce muzic` [i poezie din tastatur`, cu m\na dreapt`: S` simt iubirea ta, Parfumul pielii tale, \l vreau \n via]a mea sau melancolicul L-am v`zut suspin\nd \n p`rul t`u. S` nu v` mire, a[adar, c` taurul comunal Adrian Enache a trecut de preselec]ie cu dou` melodii de dragoste \n stilul lui smucit [i-necat \n gel; c` sopranul Mihai Tr`istariu (exValahia) a trimis [apte piese R&B \n limba englez`, din care n-am \n]eles dec\t c` poate [i n-am votat dec\t una; sau c` Paula Seling s-a calificat \n final` cu o melodie leit Britney Spears. De

Vaai, mul]umesc! Am ajuns deja la o sut` de mii de copii pirat? Mersi, pute]i s`-mi da]i acuma [i originalul! C` am o c\ntare la un botez cu t\lh`rie \n Bolintin [i o nunt` cu viol \n S`l`jan.

MONDENII VECHI {I NOI

indexul evenimentelor mondene

Mitea este bambidextru!

|ntors dintr-un turneu comis prin c\rciumi romne[ti amplasate \n America, Costi Ioni]` a adus ca trofeu nu doar c\]iva pumni de dolari mototoli]i, ci [i poza care cic` dovedea c` Lia Roberts i-a cer[it sprijinul pentru preziden]iala sa campanie. {tirea \mpr`[tiat` de el \nsu[i zicea cum Rating [i poten]` cucoana politician l-a c`utat, s-a tras \n poz` cu el [i l-a implorat Chivu s-a cuplat c-o gagic` tare de tot, Caterina Balivo, prezenta- s-o ajute s` atrag` oleac` de electoare la Rai Uno. Bravo lui: Cate- torat. Ajuns` ea \ns`[i \n ]ar`, numita Aurelia Roberts ne-a m`rturina are baloanele mai rotunde risit c`, de fapt, \ntr-o zi, dup` o dec\t fosta lui iubit`, Andreea Raicu de la Prima TV, [i aproape presta]ie a lui Costi \ntr-o c\rcium` romneasc`, ni[te cuno[tin]e la fel de mul]i telespectatori pe c\]i b`rba]i a avut fosta bucat` a au sunat-o [i au rugat-o s` vorbeasc` cu marele artist alb. Aceslui Mutu, Moran Atias. ta i-a cerut favorul de a se \nt\lni a doua zi. C\nd el \nsu[i [i-a ofeUltimul fulg rit serviciile muzicale, iar ea i-a r`spuns: Thank you, mai vedem, de manea darling. Deci Costi Ioni]` are piIubita lui Costi Ioni]` va poza \n Playboy. Sper s-o pozeze numai cioare cam scurte [i, \ntre noi fie vorba, nici nu e peste m`sur` de \ntins`, pe burt`, ca s` nu i se vad` mu[chii de la buric, pe care inspirat atunci c\nd \[i coace i-a f`cut dans\nd pe manelele lui gogo[ile. Nu de alta, dar ingredientul Lia Roberts are [anse seCosti. rioase s` devin` foarte indigest, la PSD va c\[tiga lenjer un moment electoral dat.
Nicolae Mitea, de la Ajax, [i Raluca de la Bambi tr`iesc o idil` prin telefon, precizeaz` Libertatea. S\nt curios dac` Raluca \i trimite seara poze pe mobil sau bietul Mitea se mai ajut` [i singur, cu ni[te reviste.

Costi Ioni]`, unul dintre maneli[tii pentru care fanii s`i ar fi \n stare chiar s` omoare. Ceea ce [i fac, unii dintre ei, dup` opt sute de Polar [i dou` melodii cu Costi [i cu Copilu.

unde rezult` c`, la spectacolul televizat, Paula va trebui s` fac` rost de o veteran` blond`, gen Madonna (Gyrfi? Loredana? Mirabela Dauer?), cu care s` se s`rute [i ea pe scen`, ca s` aib` [i criticii muzicali de la Libertatea ce s` pun` pe prima pagin`.

La t\rgul de b`rba]i s-a negociat ca-n pia]`


T\rgul de b`rba]i de anul acesta, organizat de SmArt \n Salsa, a scos la licita]ie nou` domni mai pu]in celebri dec\t ne-am fi a[teptat, ca de exemplu Liviu Nistoran (PD), Cristian David (PNL), Gabriel Liviu Ispas (PSD), dar care posedau admiratoare mai bine dotate financiar dec\t ne-am fi imaginat vreodat`. Sumele dolofane strigate de dudui]ele \nfierb\ntate ne-au populat buzunarele de la pantaloni cu frisoane dulci [i, dac` n-ar fi fost vorba de o cauz` nobil`, mai c` ne-ar fi \ncol]it g\ndul s` d`m o spargere domni[oarelor splendide care num`rau teancurile la casierie. Ciprian Dinu de la Radio 21 s-a pomenit r\vnit cu ardoare de dou` dudui \mbr`cate \n rochii lungi [i mai \mpopo]onate dec\t tot restul asisten]ei. Dup` ce l-au licitat \nd\rjit pe ochelaristul sub]irel, pun\ndu-[i piedic` [i plesnindu-se cu cartoanele de licita]ie, cele dou` pofticioase au decis s`-l achizi]ioneze [i s`-l foloseasc` \mpreun`. {i, dup` ce l-au c`p`tat pe b`iatul nedumerit, s-au deconspirat: Alice N`stase, redactorul-[ef al revistei Tabu, [i Daniel Buzdugan travestit, farseurul de la Radio 21, care puseser` m\n` de la m\n` [i ban peste ban ca s` fac` o surpriz`

unui amic [i o dona]ie \n sprijinul ac]iunii puse la cale de Iustinian Radu. Marele cuceritor al serii s-a dovedit a fi politicianul Liviu Nistoran, care a fost cump`rat cu 50 de milioane. El [i-a dovedit farmecele debit\nd un discurs electoral care a tulburat o sus]in`toare fervent` pe care noi n-am \n]eles-o, dar nici nu ne-am b`tut capul, fiindc` trecuse de mult de miezul nop]ii [i licorile curgeau, iar noi ne ame]iser`m de la aburii u[ori ai nop]ii.

dac`, totu[i, pe canceru `la n-ar fi fost mai potrivi]i ni[te chilo]i cu blan` sau m`car ni[te m`nu[i d-alea din l\n`, cu un deget.

Valentines night: My love dont cost a drink


De Valentines Day, ora[ul plesnea de inimioare. Feromonii pluteau \n aer, ca puful de p`p`die, cluburile de noapte gemeau de suspine sau chir`ieli, iar gagicile singure erau fie grase, fie \ngrozitor de scumpe. |n ordinea sticlelor de bere, noi am observat c`, \n Salsa, Dan Voiculescu a lipsit nemotivat de la petrecerea organizat` de tineretul PUR-ist, pentru \ndr`gosti]ii de doctrin`, [i c` numai veteranul Gabi Cotabi]` transpira diluvian pentru cauza umanist`. La Stuf Vama Veche (unde c-o sear` \nainte c\ntase Iris Iubiri apar mereu, ce trist, totu-i schimbat) nu se putea respira din cauza vamaio]ilor sup`ra]i c` aici nu-i las` nimeni s` fac` nudism pe bar [i s-adoarm` cu capul pe boxe. Iar \n Twice gazdele de la Radiostar \mp`r]eau cu d`rnicie buline colorate de pus \n piept, cu mesaje menite s` u[ureze preludiul [i, \n general, s` ne u[ureze munca. Roz = vreau s`-mi fac noi prieteni; ro[u = vreau s`-mi g`sesc urgent sufletul pereche; galben = vreau s` fiu l`sat(`) \n pace. Bun` idee, s` [tim [i noi data viitoare ce [anse avem. Dar \n mod clar lipsea bulina verde, pentru gagicile alea foarte hot`r\te. Cu mesajul: s\nt o plant`, stau la bar [i vreau un suflet pereche cu BMW, care s` m` stropeasc` la r`d`cin`. Veninul [i c\nepa

alegerile!

Miss Tourism World 2003, Alina Ciorogariu, s-a \nscris \n organiza]ia PSD T`lmaciu, jud. Sibiu. Dar cic` i-a promis N`stase c`, dac` face dou`-trei prezent`ri de lenjerie \n campania electoral`, o avanseaz` prim-manechin la filiala din Cisn`die.

Ali Bau-bau \n cei 40 de chilo]i


Nou! De la departamentul IT al sec]iei de moravuri u[oare primim \nc` un site \mbucur`tor:

Turismurile meseriei
Din Star afl`m c` Jerry Springer a fost cu Nicu Ghear` la Predeal, la deschiderea unui hotel. Ca de Hola, obicei, jup\nul Ghear` i-a ar`tat leidis end seniores. lui Jerric` frumuse]ile patriei, Buona sera end gudnait. mun]ii [i zonele \mp`durite Danche[on. Spasiba verimaci!... |n de sub p`turile din camere.

continuarea programului meu de coveruri, v` voi prezenta c\teva hit-uri de playback remixate absolut original. Cu dou` dinMihaela R`dulescu a fost tre aceste [lag`re voi participa la Eurovision. la ecograf [i s-a l`murit: Iar cu piesa num`rul 3 voi scoate un album e b`iat! Deci Elan ar de cantautor cu 18 melodii de mare sucputea deja s`-i cumpere ces. C` nu vreau s` ignor pe muzicienii cior`pei alba[tri de la Ver[i suneti[tii `ia care chiar au sace [i juc`rii pentru b`ie]ei: muncit s` m` scoat` ma[inu]e Porsche [i tractora[e c\nt`re], s`racii!

Ghici cine vine la sarcin`?

de la Bra[ov, ca s` are cu ele prin sufragerie.

Mod` bucuriei

Adrian Penibilu Minune, un Enache care c\nt` din figur` la mai multe instrumente

www.catalinbotezatu.ro. A]i ghicit: este primul [i cel mai oficial site dedicat vie]ii [i operei celebrului designer din strada Londrei 42. Printre date biografice din vacan]` (|n anul 2002, la Kusadasi, \n Turcia, a sus]inut trei show-uri de mod` la Pin Bay Resort) [i citate elogioase din Independent, Realitatea romneasc` sau Monitorul, g`sim aici [i o colec]ie de poze de sezon, cu b`ie]i bine dezvolta]i, care practic` sporturi extreme. Privindu-i c\t de epila]i s\nt, ne \ntreb`m

Localul b`lan Arhipelagul Gula[


Nu era foarte \nalt`, dar era \mbr`cat` \n ro[u, \ntr-o rochie care \i scotea \n eviden]` tot ce [i-ar fi dorit un b`rbat s` vad` la o femeie nu foarte \nalt`, dar brunet`, cu p`r lung, s\ni mari [i a[a mai departe. Am crezut c` e o client` de-a lui Burebista, a[a ar`ta, de aceea m-am mirat v`z\nd-o cum se apropie de mine [i m` \ntreab` ceva ce, oricum, nu aveam cum s` \n]eleg, fiindc` numai la asta nu puteam fi eu atent. Ce b`rbat ar fi putut \n]elege cuvintele unei femei care numai pentru cuvinte nu era ea f`cut`?! Eram \nso]it de cineva, o femeie, [i acesta a fost [i motivul pentru care mi-am revenit destul de repede din stupoare, [i atunci am \n]eles dintr-o dat` mult mai multe lucruri dec\t mi-a[ fi dorit: 1) c` m` aflu pe strada C`derea Bati[tei, cum \mi place mie s`-i spun str`zii Bati[tei; 2) c` localul \n care tocmai intrasem se nume[te Burebista, nicidecum

C`derea Burebistei; 3) c` femeia aceea destul de superb` este pl`tit` s` stea de vorb` [i cu indivizi ca mine; 4) c` regretam sincer c` nu ar`t ca Pepe (caz \n care m-a[ fi potrivit perfect cu bruneta \n ro[u); 5) c` intrasem \n restaurantul acela s` m\nc`m o ciorb`. Ne-am a[ezat la mas` exact \n clipa c\nd ceasul ar`ta ora 18,23 [i, din p`cate, la ora aceea nu se mai servea nici un fel de ciorb` acesta era un detaliu pe care nu \l prev`zusem, nici eu, nici femeia care m` invitase s` m\nc`m o ciorb` la Burebista. P`cat, tare a[ fi m\ncat o ciorb`! Am r`mas, totu[i, [i nu ne-a p`rut r`u. Chelneri]ele erau

toate (sau aproape toate) \mbr`cate \n ro[u [i se poate spune c` am v`zut mult ro[u \n fa]a ochilor, \ns` nici un ro[u nu se compara cu acel ro[u al brunetei care ne \nt\mpinase cu asta a fost de acord [i femeia care m` \nso]ea. Am r`mas deci, [i eu mi-am luat un gula[, [i a fost cel mai mare [i mai bun gula[ pe care l-am m\ncat vreodat`, [i bruneta m` mai deturna din c\nd \n c\nd de la gula[, [i atunci gula[ul mi se p`rea [i mai gustos, [i din ce \n ce mai mare, [i de b`ut am b`ut o Stella, [i trebuie s` m`rturisesc c` la Burebista se g`te[te o Stella foarte bun` [i foarte rece, [i c\nd tre-

cea bruneta aceea prin dreptul paharului, berea f`cea spume la gur` [i a[a mai departe. Apoi am b`ut o cafea, un espresso [i, cu riscul de a m` repeta, trebuie s` m`rturisesc c` era o cafea foarte tare [i foarte dulce, cei de la Burebista g`tesc un zah`r la plicule] a-nt\ia, [i c\nd trecea bruneta aceea prin dreptul cozii ce[tii, cafeaua se f`cea parc` [i mai tare, [i mai bun`, sper c` \n]elege]i cum vine asta. La toalet` m-am dus o singur` dat` [i nu mi-a p`rut r`u. La plecare, bruneta a insistat s` \mi dea telefonul ei, dar am refuzat-o elegant. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

dosarele hardcore
Tur de for]` pentru fosta nevast` a lui Dinu Pescariu
Exist` femei care pur [i simplu miros frumos. Ele miros frumos banul, apoi se duc cu tupeu la posesorul lui [i, dac` b`rbatul le \ncurajeaz` pu]in, \ncep s`-i cear` ca[caval pentru parfumuri scumpe, tratamente cosmetice [i verighete. Sigur, nu este cazul magnificei Ileana ex-Pescariu, care, cum spuneam, tocmai a divor]at de Dinu, fost tenisman \n lotul nostru de Cupa Davis [i actual posesor al fostei baze Cutez`torii de la Barbu V`c`rescu. Aici, t\n`rul om de afaceri a deschis larg [ase terenuri de tenis, un restaurant, o sal` de fitness plus aerobic [i o piscin` cu ap` cristalin` bunuri de folosin]` \ndelungat`, foarte dragi romnului. Dar oare cine este Ileana [i cum a ajuns ea \n aceast` piscin`?

E adev`rat, b`rba]ii cu care am fost, cei cu care s\nt [i cei cu care voi fi s\nt boga]i. Dar v` rog s` m` crede]i: mi-am dorit \ntotdeauna o rela]ie cu un t\n`r frumos, de[tept [i s`rac. Degeaba, n-am avut noroc. Ba nu, mint: odat` chiar am \nt\lnit un astfel de t\n`r, [i era chiar s`rac. Doar c`, din p`cate, n-avea nici un ban.

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

17

VIP-ude la cablu
b\rfe din televiziune
q De A3 (Antena 3), postul de [tiri (anti-PSD) al lui Voiculescu, se ocup` intens ni[te [efi: Emil Hurezeanu, fostul consilier al lui N`stase, [i Dana Deac, pe care a ferit-o Dumnezeu. Lansarea este programat` pu]in \nainte de Pa[te ([i de apari]ia postului omolog al Miculilor, N24, condus de Horia En`[el), iar printre vedetele postului s-ar putea num`ra Stelian T`nase. O func]ie important` i se preg`te[te [i lui Vlad Petreanu [i, ca nout`]i absolute, sper`m c` nu vor fi uita]i Marius Tuc` [i Romica Jurca. q De vreme ce \n amor \i merge ca uns`, Kitty Cepraga nu mai are noroc la serviciu: pentru \nceput, ea nu va mai prezenta anul `sta Eurovision-ul, iar pe viitor se-aude c` va avea mult, mult mai mult timp liber s` bat` Mall-urile din Londra. R`m\ne s` afl`m pe cine a sup`rat Mutu \n TVR: pe portarii titulari de la intrarea din Pangratti sau direct pe N`stase. q Dup` ce [i-a f`cut treaba cu Srbu [i i-a suflat milioanele de parai la divor], Janine a plecat [i ea la Londra. Foarte discret umbl` vorba c`, acolo[a, ea s-a mutat f`r` jen` c-un domn [i mai bazat, care i-ar putea fi bunic copilului pe care-l poart` acum sub rochiile alea scumpe, dac` nu i-ar fi direct tat`. Vom reveni, misterul continu`.

De la Elan al Mihaelei la Schrotter al Irinei


pectiv Lorena Balaci, deh, fiic` de fotbalist). Pe foarte scurt, la o lun` dup` ce a cunoscut-o, Dinu Pescariu a cerut-o pe Ileana de nevast`. n aprilie 2001 s-au c`s`torit. Normal, ea s-a mutat [i cu serviciul la agen]ia Focus Publicis, iar \n 2001 a prezentat o oarecare emisiune de publicitate la Romnia 1.

O istorie cu dos [i-ntors


La \nceput, Ileana st`tea acas`. Dar iubitul ei, un anume Elan, se ducea \n fiecare zi pe strad`, la serviciu. Agen]ia lui de publicitate outdoor, Exclusiv Media, avea clien]i [i prieteni apropia]i, printre care [i cei de la Philip Morris. n schimb, Ileana fuma un pachet de ]ig`ri pe zi, astfel c` o fericit` coinciden]` a f`cut ca ea s` devin` Brand Manager la PM [i s` plonjeze ad\nc \n publicitate. Acum vrem noi s` intre \n scen` un personaj pe nume Zaharia Zobi Schrotter, so]ul unei mult mai celebre creatoare de mod`, despre care domnul Elan (cum care, drag`? Schwarzenberg, al Mihaelei!) declar`, \ntr-un recent interviu, c` a fost, 10 ani, cel mai bun prieten al s`u. {i, ni se [opte[te din

Divor] cu sexy-end
S` ne \ntoarcem acum la domnul Zobi Schrotter, el \nsu[i un prosper om de afaceri, din Ia[i, unde momentan de]ine ni[te spa]ioase galerii comerciale, l\ng` cinema Victoria, [i un restaurant de fi]e, intitulat sugestiv La Mario. Precum [i alte lucruri, despre care nu e cazul s` vorbim chiar aici. Ca de pild` o pl\ngere penal`, \naintat` de un domn tumefiat, pe nume Dan Stratan, c`ruia Zobi [i Elan i-au spart fa]a \ntr-o discotec`, \ntr-una din serile festivalului Romanian Fashion Week 2001. Dac` v` mai aduce]i aminte incidentul, foarte bine, \ntruc\t azi nimeni nu-[i mai aminte[te ce s-a \nt\mplat cu bucata aia de h\rtie. Dar mai bine v` spunem ce nu mai are, practic, domnul Zobi. {i anume so]ie. De[i Irina Schrotter (exact, acea Irina, celebra creatoare de mod`, fost` prezentatoare a unei [uete la Prima TV [i or-

basc`, nu numai prieten, coleg de facultate (tehnic`) la Ia[i, ba chiar cum se zvone[te prin t\rgul cu pricina frate de cruce [i de arme \n niscai for]e speciale israeliene, dar [i cel mai bun asociat la firma de mai sus, Exclusiv Media. Pe care, la un moment dat, Elan a m`ritat-o din interes, pe o oarecare sum` (\n milioane de dolari), care, normal, i-au crescut brusc pulsul [i aspira]iile casnice apetisantei sale \nso]itoare. Dar, din nefericire pentru ea, domnul Schwarzenberg a l`sat-o cur\nd mai moale, din toate punctele de vedere. {i, cunosc\nd-o \nt\mpl`tor pe Mihaela (acea Mihaela R`dulescu), a pus-o pe liber pe Ileana. Care a pl\ns pu]in, apoi a mirosit imediat o infinitezimal` d\r` de parfum l`sat` \n aerul r`coros al serii de tenismanul nostru, Pescariu (proasp`t ie[it din dou` combina]ii nefericite, cu Andreea Raicu, res-

Ileana, fosta partener` de dublu a lui Dinu Pescariu, \nving`toarea Irinei Schrotter \n meciul pentru Cupa Zobi, dar \nvinsa Mihaelei R`dulescu \n finala Trofeului Elan

ganizatoare a festivalului de mod` de la Ia[i) se face c` plou` la tribunal, desp`r]irea este, confirm` sursele noastre apropiate lor, groaznic de indubitabil`, mai ales pe plan financiar. Dar povestea noastr` merit`, totu[i, un final fericit. Cel pu]in pentru magnifica Ileana ex-Pescariu. Care trebuie s`-i fi stors lui Zobi cel pu]in o uit`tur` admirativ`, \nc` de pe vremea c\nd o z`rea insuportabil de periodic la bra]ul celui

mai bun prieten, Elan. Or, ceea ce am mirosit noi aici este o revenire spectaculoas` a Ilenei \n biznis, care [i-a f`cut recent lipeala cu domnul Schrotter. Aflat`, deocamdat`, \n stadiul de taton`ri reciproce, pe toate p`r]ile (mai frecvente \n Bucure[ti dec\t la Ia[i), mica lor idil` pare deja a avea un viitor luminos, mai ales atunci c\nd le stingem lumina. Elan Bator

Janine [i Yang

18

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Dan, c`pitan de player (partea a 2-a)


M` bucur c` s\nt al`turi de voi acum, la decernarea premiilor Codecul de Aur. Mai \nt\i ]in s` mul]umesc tuturor acelora care mi-au scris timp de trei s`pt`m\ni, [i crede]i-m` c` n-au fost pu]ini, c\nt\ndu-mi hit-ul de mare succes Filmelor din lumea-ntreag`, eu v` dau un singur sfat: nu instala]i codecuri de pe strad` din cauza la un format. And now, ca s` nu mai lungesc vorba, the winner is... alegerea publicului... cel mai codec folosit de c`tre majori-

tatea cititorilor... ajuns la versiunea 5.90... c\nt`rind peste 50 de MB... s` pofteasc` \n scen` gr`sanul de ACE Mega CoDecS Pack! Felicit`ri! Trecem la locul al doilea, unde avem tot dou` pachete, ceva mai sub]irele: Nimo Codec Pack [i K-Lite Codec Pack! Bravo [i lor! Nu avem un loc trei, \ns` am decis s` acord`m un premiu special al juriului... recomandarea speciali[tilor [i alegerea user-ului iste]... nu ocup` mult spa]iu, nu consum` resurse, dar v`d tot (le-am testat at\t pe Win98 c\t [i pe XP)... este vorba de ni[te codecuri negrupate \n nici un pachet... le rug`m s` se instaleze fiecare pe cont propriu \n

s Am fost foarte dezam`git s` aflu c` cercurile din lanuri nu sunt f`cute de extratere[tri. A[ fi vrut s` fie extratere[tri. A[ fi vrut s` i ntreb attea lucruri. Cine l-a omort pe JFK? Elvis mai tr`ie[te? Este sau nu este Adrian N`stase corupt? Din p`cate, nu vom afla niciodat` aceste lucruri. Din fericire, cercurile sunt din ce n ce mai frumoase, a[a cum se poate vedea [i la site-ul oficial al celor care fac desene n culturile de porumb, secar` sau gru, la www.cir-

clemakers.org.
s Oamenii mi se adreseaz` cu o ton` de apelative. Nu pot s` dau exemple, prefer s` r`mn anonim. Dar trebuie s` protestez vehement mpotriva folosirii lui c`scatule. Nu n]eleg de ce c`scatul, o ac]iune reflex`, un obicei att de frumos, un gest att de natural, o ncntare a sim]urilor, este folosit n sens peiorativ. Mie mi place s` casc. Att de mult nct azi v` recomand un site plin de c`scaturi, [i anume www.animalyawns.com.

C:/ProgramFiles \n ordine alfabetic`... Este vorba de domnii... aplauze, v` rog: AC3 Filter (http://ac3filter.sourceforge. net), DivX (http://www.divx. com/divx), FfdShow (http:// sourceforge.net/projects/ffdshow), Lame ACM (http:// www.afterdawn.com/software/ audio_software/audio_encoders/lame_acm.cfm), MPEG 2

Coder (http://www.elecard. com/download) [i, nu \n ultimul r\nd, Xvid (http://www. xvid.org/ downloads.html). Toate au versiuni freeware [i le pute]i g`si pe site-ul www. softpedia.com sau pe siteurile lor oficiale. Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

s Ct de mult v` iubi]i cinele, pisica sau canarul? A]i fi n stare s` ie[i]i n cel mai crunt ger pentru a-i cump`ra mncarea preferat`? V-a]i trezi la 3 noaptea ca s` l scoate]i la plimbare? I-a]i ceda 3 sferturi din pat numai ca s` l [ti]i c` doarme fericit? Degeaba r`spunde]i cu da la aceste ntreb`ri. Dovada suprem` de dragoste nu este nici una dintre cele de mai sus. Dovada suprem` de dragoste ar fi s` v` c`s`tori]i cu cinele, pisica sau canarul vostru. Pentru mai multe informa]ii, vizita]i www.marryyourpet.com. s Am s` v` spun o ghicitoare: cine este omul cu o statur` impun`toare, nf`]i[are agreabil`, un om hot`rt, ambi]ios, energic? Cine are gndire pozitiv` caracterizat` prin entuziasm [i optimism, fapt ce presupune privire c`tre viitor [i ncredere deplin` n propria capacitate de ac]iune? Cine este st`pn pe sine, [i alege totdeauna echipa de lucru excelent`? R`spunsul nu poate fi dect unul singur:

www.ionantonescu.ro!
Net plus ultra

Cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

19

cu m\inile curat murdare

Romnia de M\ine taie copacii de azi


|ncep\nd cu acest num`r, acei dintre voi care, dac` a]i avea televizor, l-a]i ]ine tot timpul deschis pe Discovery, Animal Planet [i Teleenciclopedia, ve]i avea \nc` un loc preferat: Rubrica Ecologic` a Academiei Ca]avencu. Polu`ri, devers`ri, dispari]ii definitive de specii rare, ucideri de ur[i, iradieri, t`ieri de p`duri, tot ce vre]i [i, mai ales, nu vre]i va fi de citit \n aceast` rubric`. Nu avem preten]ia s` plant`m pomii la loc, s` punem pielea pe ur[i [i s`-i \nviem [i nici s` \ntoarcem radia]ia \napoi la Cernob\l. Pur [i simplu, vrem s` [ti]i ce se \nt\mpl`. E dreptul vostru. Astea fiind zise, s` pornim pe drumul trist al ecologiei. Primul dezastru despre care am vrea s` v` vorbim \nc` nu a avut loc dec\t pe sfert, dar, cu pu]in ajutor din partea PSD-ului, \n cur\nd o s` se \nt\mple ca la carte. Despre ce e vorba? Parcul Palatului Copiilor din Bucure[ti, aflat \n continuarea Parcului Tineretului, e amenin]at, de c\]iva ani, de o catastrof`. Funda]ia Romnia de M\ine, care de]ine Universitatea Spiru Haret la care pred` Adrian P`unescu [i e rector Aurelian Bondrea, bunul prieten al lui Ion Iliescu [i fost mare culturnic pecerist, [i postul TV de 2% audien]` Televiziunea Romnia de M\ine vor cl`dire proprie. |n 1997, Consiliul Local al Capitalei a acordat Funda]iei Romnia de Mine 3,5 hectare de teren viran pe Bd. Tineretului, pentru construirea unui nou sediu al Universit`]ii Spiru Haret. Numai c` acolo nu era teren viran, ci Parcul Copiilor. |n urm`toarele 2 luni, catastrofa de care vorbeam s-a \nt\mplat deja pe jum`tate: excavatoarele lui Aurelian Bondrea au venit [i au scos 40 de arbori ajun[i la maturitate. Dup` o r`scoal` general` a cet`]enilor din blocurile din vecin`tate, a conducerii Palatului Copiilor [i a unor organiza]ii ecologiste, distrugerea vegeta]iei a \ncetat. Au urmat ani de procese [i c\[tig`toare p`rea s` fie for]a binelui. Dup` 2000, parcurile de interes strategic au trecut la prim`riile de sector. Parcul Palatului Copiilor a trecut la sectorul 4 [i aici vom vorbi prima oar` de factorul distrug`tor de mediu PSD. Funda]ia Romnia de M\ine s-a mi[cat din nou [i primarul PSD al sectorului 4, Mihalache, a aprobat

PUD-ul pentru masiva construc]ie care urmeaz` s` umple toat` zona verde de 3,5 ha (vezi schema). |n acela[i timp le spunea cet`]enilor din zon` c` nu aprobase construc]ia [i nici nu avea de g\nd s` fac` asta. Din 2000 [i p\n` azi, ca prin farmec, toate procesele au \nceput s` fie c\[tigate de Funda]ie, avoca]ii cet`]enilor s-au evaporat, iar judec`torii fac cl`buci la gur` c\nd aud c` ni[te oa-

meni vor s` p`streze un spa]iu verde \n loc s` lase s` se construiasc` o Cas` a Poporului mai mic`. Tuturor celor implica]i \n asasinarea Parcului Copiilor nu avem a le zice dec\t at\t: Studen]ii cu trei capete [i coad` de purcel ai viitorului s` v` judece!. Ecologic` Contra (material ap`rut cu sprijinul Funda]iei Eco-civica)

Sigla lui Petre Roman ar trebui trimis` acas`

Parcul Palatului Copiilor, poate ultima oar` c\nd \l vede]i a[a


Proiectul campusului Universit`]ii Spiru Haret

Faptul c` doamna Mioara Roman [i-a f`cut un nou partid ca s` aib` unde-[i trimite so]ul la serviciu c\nd nu-l trimite la pia]` sau cu c\inele, sincer vorbind, ne las` reci. |ns` nu putem trece cu vederea lipsa de imagina]ie de care-a suferit Oana Roman c\nd a ales sigla partidului unde are t`ticul noul serviciu. Casa de pe sigla For]ei Democrate este de mai bine de doi ani simbolul Uniunii pentru Reconstruc]ia Romniei. E drept, URR-ul are o singur` cas`, pe c\nd FD-ul lui Petre Roman num`r` vreo 24 (ceea ce ar fi o exagerare chiar [i pentru Adrian N`stase, care are totu[i o nevast` mai str\ng`toare). Chiar nu \n]elegi de unde at\ta lips` de imagina]ie, c\nd simbolurile din zona gospod`riei s\nt la Petre Roman mai la \ndem\n` ca la nimeni altul. Putea s` aleag` [i el un cote] de labrador sau un [ifonier plin de nurci. Ori o bar` de striptiz care str`punge masa din sufragerie, \n timpul cinei \n familie, ca s` fie [i ginerele reprezentat pe e[ichierul politic.

Petric` [i lupul t\n`r


Palatul Copiilor

20

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

reclame de ras

caterinca publicit`]ii pure


Refrec]ii rutiere
Pare c` nimic nu ne-ar putea tulbura, pe noi, [oferii bl\nzi de Bucure[ti, cei care ne sim]im mult mai \n siguran]` \n traficul bar` la bar`, dec\t \n fa]a unei [osele goale care te oblig` s` dai \n pedala de accelera]ie ca \n toba mare. La 5 km la or` po]i s` vezi toate magazinele care se renoveaz`, ce-au prin vitrine, ce se mai poart`, ce c\rciumi se (re)deschid. Dac` nu-]i place s` ghice[ti cum il cheam` pe [oferul din fa]` dup` num`rul de \nmatriculare, po]i s` mo]`i pu]in pe la semafoarele lungi, consacrate. |n plus, dup` 11,00, pe Magheru, ai timp s` dezbraci cu privirea orice pies`, s` faci cu ea toate u[chelile [i s-o [i \mbraci la loc. Po]i s`-i la[i pe ea doar scurta de blan`... Hai, [i cu cizmele, perversule! |ns` dup` c\t de impasibil` se mic[oreaz` una de asta \n retrovizor, tare m` tem c` nici nu b`nuie[te ce-]i trece ]ie prin cap! |[i vede de drum ca [i cum nimic n-ar fi fost \ntre voi. O s-o p`r`se[ti, ca pe toate celelalte, dup` ce, timp de dou` minute dense, ai tr`it cu ea o \ntreag` nebunie. Asta nu c` s-ar fi f`cut verde, c`ci [i verdele e doar o conven]ie, ci din cauz` c` de la spate te \mping un milion de claxoane nevricoase. S\nt marii pilo]i ai Capitalei ni[te m\rlani parveni]i, gata s` intre cu bocancii \n via]a ta (sexual`) la cea mai mic` lic`rire a semaforului. N-am timp s` m` r`fuiesc cu `[tia deocamdat`, c`ci am treab` cu `i de n`v`lesc peste tine direct \n ma[in`, de[i ai pus siguran]a la u[i. Vreau s` le dau un oral \n scris `lora care ne agreseaz` \ncontinuu pe ultrascurte, chinuindu-ne gratis cu propriul nostru radiocasetofon auto agen]iilor de publicitate mici care vor s` fac` g`l`gie mare, cu bani pu]ini. Creati... nilor care, f`r` urm` de scrupule, lipesc unor clipuri de 10 secunde capace sonore menite s` \i smulg` inima din ]\]\ni celui mai molcom [ofer: claxoane, sc\r]\ituri de ro]i, fr\ne violente, schel`l`ituri de c\ini [i chiar bubuituri de caroserii \nso]ite de desc`rc`ri de cioburi securit. Ihhhiiiii! SAR (sau STAR) Transilvania! asigurarea auto obligatorie! Buf! Tiiiit, tiit! Best Taxi! Tiit! sau Vuuum, vuum! Auto Magazin! Ihhhiiii! Adrenalinana \]i d` pe nas, tragi de volan, calci abeesu sau, dup` caz, pleci pe ro[u. Nu \mi dau seama cum CNA-ul nu s-a sesizat p\n` acum! Domnul Ralu sare imediat la cel mai nevinovat viol de la ora 5, dar nu vede cum s\ntem supu[i zilnic la perversiuni, cu m\inile pe volan, to]i [oferii din Romnia! Nu-i treaba audiovizualului? P`i, sta]i s` v` zic [i din vizual... Am stat trei semafoare pe Victoriei, la CCA, s` m` uit la cercurile magice de pe un panou imens care \ncercau s` m` hipnotizeze ca s`-mi cump`r un Ford Mondeo magic (?!). A[a de tare m-au hipnotizat cercurile \nc\t nici n-am sim]it c\nd mi-a disp`rut din buzunar o bancnot` de 100.000 de lei. {pag`. |ncurcasem circula]ia. Nu v` mai povestesc, apropo de panouri, c` era s` provoc o coliziune \n lan], dup` ce am fr\nat pe ghe]` s` v`d dac` pre]ul minuscul la un Chrysler uria[ era cu TVA sau f`r`. Sau atunci c\nd m-am luat dup` un autobuz pe a c`rui lunet` scria negru pe alb: P~R TERN? JUVITAMINIZEAZ~-TE!. Abia dup` zece sta]ii de citit [i recitit textul \ncriptat mi-am dat seama c` merg \ntr-o direc]ie gre[it`. P`i, s` nu-l juvitaminizezi de mam` pe handicapatul care a propus o asemenea inep]ie? Sau pe client c` a acceptat-o? Nu \n]eleg ce vin` am eu, onest participant la trafic, c` multina]ionala n-are buget! Trebuie s` ne omoare la volan, ziua, \n plin` strad`, to]i ageamiii care vor glorie peste noapte? Apropo, \ncotro v` gr`bea]i, domnilor creativi de emo]ii? Ljubljana? Portoroz? Nu pe-aici...

v-am print, vr`jitoarelor!


Fra]ii Micula, \nc` un [ut \n baraj
Cine a crezut c` reclamele fra]ilor Micula apar doar pe Na]ional TV s-a \n[elat. Iat` c` acestea apar [i pe Barajul Lacul Morii, care-i tot un fel de Na]ional TV, \n sensul c` acolo se vars` lichidit`]ile ce ar fi trebuit s` inunde gospod`riile oamenilor. Nu mai r`m\ne dec\t s` apar` reclame la Scandic pe Por]ile de Fier, al c`ror debit colosal nu e egalat \n ]ara asta dec\t de debitul fra]ilor Micula la bugetul de stat. Micula prin]

condica de sugestii [i reclame


De la dansul la bar` la dansul la baston
Dup` cum se vede, pensionarii din Sebi[ au g`sit solu]ia pentru problemele lor: sexy-barul Casa de ajutor reciproc! Dac` tot au ajuns n fundu gol, m`car s` profite. {i apoi, doar aici au [ansa s` li se mai majoreze [i lor un pic ceea ce primesc de la stat. Eroticu Dumitrescu

Noi ne facem c` lucr`m, ei se fac c` ninge


Iarna poate \nsemna multe pentru cet`]enii ]`rii. Unul din multele lucruri bune pe care le aduce cu sine iarna este [i z`pada. Acest afi[ nu este lipit pe u[a unei prim`rii din orice ora[ al ]`rii, cum eronat se poate presupune, ci pe un Birou de Expertize Tehnice. Ei bine, un grup de cet`]eni care a[teptau topirea z`pezii \nc`lzind-o cu re[ouri \n strad` i-a urat domnului expert tehnic un concediu ct mai lung, dac` se poate pe vrful Everestului, pentru c` acolo-i clar c` ar fi \n vacan]` tot timpul anului. O variant` ar mai putea fi Antarctica, unde oamenii au promis c` mut` cu fondurile lor Biroul, cu condi]ia ca acela[i afi[ s` fie pus [i pe u[a Parlamentului Romniei, \n acelea[i condi]ii de continent. Totu[i, \n cazul Parlamentului, afi[ul ar putea con]ine unele mici modific`ri, cum ar fi: |nchis pn` la deschidere, |nchis, deschis, tot aia e [i mesajul-bomb` |nchis pn` se ridic` V`c`roiu de sub mas`. Declara]ia Drepturilor Om`tului

R`zvan CUCUI

abera]ia de libertate
Sf\nta Treime \n patru timpi
Vand autoturism Skoda Octavia, an fabricatie 2002, cu 4 usi, culoare gri metalizata. Motor pe motorina, capacitate cilindrica 1900 cmc, rulaj 30000 km. Transmisia manuala. Are: abs, inchidere centralizata, scaune electrice, scaune incalzite, oglinzi electrice, oglinzi incalzite, geamuri electrice, airbag sofer, airbag dreapta, aer conditionat, climatronic, servo frana, servo directie, alarma, jante al. Masina de director, sfintita de arhiepiscopul de Transilvania. Pret 11500 euro. Negociabil. Judet: Cluj Oras: ClujNapoca

M`n`stirea Vorone], geamuri electrice cu poster Teoctist [i casetofon luat la ochi de preasfin]ia sa pastorul Cioab`. Sutan [i Bran

B`rbatul de azi, femeia de m\ine

G`tesc, deci subzist! Bun admini strator vil`! Bun admini strator vil`! Sp`l, calc, g`tesc, [ofer, paz`, Sp`l, calc, g`tesc, [ofer, paz`, d a c ` e s t e n e v o i e l at r u p r i n d a c ` e s t e n e v o i e l at r u p r i n cu rt e . Ro g se ri o z i t a t e. P.S . cu rt e . Ro g se ri o z i t a t e. P.S . Loialitate total`. Tel... Loialitate total`. Tel...
Salut! S\nt Ciob`nescul german [i am venit s` servesc turistul carpatin. A[a cum am promis \n anun]: mi-am sp`lat frumos cu limba toat` blana, am c`lcat toate r`sadurile de lalele, l-am mu[cat pe [ofer, pe b`iatul de la paz` [i am m\r\it pu]in prin curte la brancardieri c\nd au venit s`-i ia cu Salvarea. Acum dori]i s` alerg s` v` aduc b`]ul sau v` ap`ra]i de mine cu m\inile goale? Charlie Chappi

Alte dot`ri: cruciuli]` Iisus la oglinda retrovizoare, Fecioara cu Pruncul pe scaunul din dreapta, plus dou`-trei m`icu]e luate la autostop, pe bancheta din spate. |n plus, op]ional, trus` prim-ajutor sau, la alegere, \n caz de accident, trei Tat`l nostru [i o jum`tate |nger, \ngera[ul meu. Oferta mai cuprinde ABS sfin]it la Ierusalim, claxon tip toac`

La prima vedere, textul nu prezint` mari abera]ii. Dar trebuie s` c`uta]i ad\nc, \n baza ideii de transsexual. Ce este transsexualul? Transsexualul este acela care mai are un penis p\n` s` ajung` femeie. Deci vrea s` fie femeie [i aproape e. Or, fata/b`iatul din anun]ul de mai sus se pare c` nu a con[tientizat asta. Ca femeie, ai alte responsabilit`]i [i alte texte. O aproape femeie nu are cum s` fie dotat [i viril. Atunci c\nd ai terminat tratamentul hormonal [i e[ti mai mult f`! dec\t b`!, po]i s` fii activ` \n pat [i pasiv` \n buc`t`rie, dotat` cu aspirator [i viril` doar \n perioada aia a lunii c\nd domnii genero[i nu-]i dau bani de lame de ras. Trans Europa Sexpress

capitalul fra]ilor marx

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

21

Privatizarea Distrigaz ne provoac` deja unele gaze


Mai jos ne propunem s` aprindem un b`] de chibrit [i s` facem pu]in` lumin` \n chestiunea gazului romnesc. A[a cum [ti]i, Dan Ioan Popescu urmeaz` s` privatizeze Distrigazul, adic` s`-l dea ru[ilor. Ru[ii s\nt acei oameni bl\nzi [i pa[nici care ne-au luat pe r\nd ceasurile, rudele (\n gulag) [i pe nea Nelu (la studii), \ns` \n generozitatea lor ne-au dat la schimb ni[te fierb`toare [i dou` rusoaice pentru liniile fierbin]i. {i pe nea Nelu, gata educat. Acum e r\ndul nostru s` d`m ceva, [i le vom da, vrem sau nu vrem, compania na]ional` de gaze. Tr\nta pentru Distrigaz se va da \ntre 4 companii-gigant: Gazprom, Ruhrgaz AG, Wintershall AG [i Gaz de France. P\n` la urm`, cele 4 companii acoper` numai teoretic ideea de concuren]`, fiindc` \ntre ele exist` o dependen]` pecuniar` greu de descris \n vorbe [i imposibil de precizat \n cifre. Asta \nseamn` c`, la licita]ie, Gazpromul n-o s` aib` cu cine s` se ia la tr\nt`, condi]ie \n care este u[or de imaginat c` singurii care vor lua ceva la tr\nt` vom fi tot noi. Hai s` vedem cine particip` la privatizarea Distrigaz [i ce leg`turi s\nt \ntre concuren]i: Gazprom (Rusia): nu mai insist`m. Ruhrgaz AG (Germania) este una dintre cele mai mari companii de profil din Europa, cu o cot` de distribu]ie de 54 de miliarde mc. Din aceast` cot`, circa 35% se achizi]ioneaz` de la Gazprom prin subsidiara Gazexport, iar 42% de la companii din Norvegia [i Olanda, majoritatea afiliate Gazprom. Conform raportului prezentat Consiliului Director al Gazprom de S. Mitrofanov, prim-adjunct al [efului Departamentului Juridic, la 30 septembrie 2003 Ruhrgaz AG de]inea 5% din ac]iunile Gazprom [i era asociat` cu acesta \n Gerosgaz. Dup` recenta preluare a Ruhrgaz de c`tre concernul E.ON, conducerea acestuia din urm` a declarat c` participa]iunea la Gazprom urmeaz` s` se dubleze \n c\teva luni. Erdgas Handelshaus AG (Zug, Elve]ia) asigur`, \n prezent, livrarea gazelor \n Romnia, prin reprezentan]a WIEE Romania SRL, afiliat` WIROM. La r\ndul ei, compania Gaz de France este partenerul Gazprom \n joint-venture-ul FRAGAZ. O s` spune]i c` fiecare are dreptul la liber` asociere, ceea ce p\n` la un punct este [i adev`rat. Problema apare c\nd pui al`turi dreptul la liber` asociere [i faptele generate de acesta \n istoria recent` a pie]ei. Iat` exemplul: Komarov Iuri Aleksandrovici, vicepre[edintele executiv al Gazprom, afirma, \ntr-o analiz` a parteneriatelor ruse[ti, c` la 18 octombrie 2000 reprezentan]ii Gazprom, Wintershall AG, Ruhrgaz AG [i Gaz de France s-au \nt\lnit la Moscova pentru a semna un acord pentru construirea conductei Kobrin Velke Kapushany, dar [i pentru a stabili o strategie comun` \n privatizarea obiectivelor [i re]elelor de resort din Slovacia, Polonia, Cehia, Ungaria [i Romnia. Strategia a fost deja aplicat` \n Slovacia, unde, \n martie 2002, consor]iul format din Gazprom, Ruhrgaz [i Gaz de France a c\[tigat licita]ia de privatizare a companiei na]ionale de distribu]ie a gazelor, SPP. La un an dup` privatizare, soarta SPP este incert` din cauz` c` Gazprom nu [i-a manifestat nici p\n` acum op]iunea de preluare, astfel c` statul slovac nu [tie care din companii va de]ine SPP. |n schimbul nemanifest`rii op]iunii, Gazprom a ob]inut de la ceilal]i parteneri o cre[tere treptat` [i continu`, ajuns` \n prezent la 15%, a pre]ului gazului v\ndut c`tre SPP.

Ovidiu Tender face bancuri cu Bul`nculescu

Din nou

la cass`
Un plagiat patologic
S` m` tai cu lama, s` r`m\n toat` via]a asistent medical precum Nicoleta Luciu, s` nu ajung niciodat` ministru al S`n`t`]ii cum a ajuns s`racul Beuran, s` i se \nnoade venele, s` mi se sparg` arterele de circula]ie, [i Yasser ArAPAPS tot nu ar plagia vreodat`, \n via]a vie]ilor lui [i chiar [i \n via]a mea de apoi, amin! Dincolo de aceste autoflagel`ri sincere [i aproape voluntare, o problem` r`m\ne totu[i: oare medicii `[tia care plagiaz` or fi s`n`to[i? Ultimul plagiat care mi-a intrat lui Y. ArAPAPS sub u[a lui interzis` este cel al unei doamne doctor conferen]iar, pre numele [i numele dumneaei Maria Sajin. {ti]i cum se \nt\mpl` cu plagiatele astea: tu scrii o carte, o semnezi [i, \n timp ce scrii la ea, nu po]i s` nu te miri de c\t de bine seam`n` ceea ce scrii tu cu paginile c`r]ii `leia din care transcrii, cuv\nt cu cuv\nt. |n timp ce scria cartea Anatomie patologic` macroscopic` (Editura Cerma, Bucure[ti, 2000), doamna doctor Sajin ([i colaboratorii prea mul]i pentru a-i enumera aici) nu \[i putea explica, probabil, de ce prima parte a patologicei sale anatomii macroscopice seam`n` at\t de bine, p\n` la identificare, cu volumul Ackermans Surgical Pathology (autor: Juan Rosai, Mosby, 1996) [i prin ce minune partea a doua reproduce, de fapt, cartea prof. Leibovici, Necropsia [i semiologia anatomo-clinic` (Editura Medical`, Bucure[ti, 1967). |n schimb, s-o fi mirat, pesemne, mai pu]in c` dumneaei, [i nu altcineva, de]ine niscaiva func]ii, deloc neimportante: conferen]iar [i [eful catedrei de Morfopatologie din Universitatea de Medicin` [i Farmacie Carol Davila din Bucure[ti; evaluator al grant-urilor pentru Academia Romn`, cercet`tor [tiin]ific principal II \n Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare \n Domeniul Patologiei [i {tiin]elor Biomedicale Victor Babe[; membru \n Colegiul Medicilor din Bucure[ti. P`i, e frumos a[a, doamn` doctor?

O dat` verificat`, strategia poate fi aplicat` [i-n Romnia. Nici nu conteaz` care dintre participan]i va c\[tiga la licita]ia de privatizare at\ta timp c\t ei se pot \n]elege s` dea c\t mai pu]in statului pentru ca noi s` pl`tim Gazpromului c\t mai mult. |n aceast` combina]ie, Romnia nu-[i poate permite dec\t rolul de feti]a cu chibrituri. Iar N`stase, cel mult un rol de purt`tor de tav` cu pateuri Conform aceluia[i S. Mitrofanov, Win- [i Izvorul Minunilor \n sala de licita]ii. tershall AG este asociat` cu Gazprom \n peste 10 companii. Trei dintre ele, WINGAS Biroul de aprofund`ri GmbH (Kassel), Wintershall Erdgas Hancontabilice[ti delshaus GmbH (Berlin) [i Wintershall

Secven]e emo]ionante de la \nt\lnirea de 3 mii de miliarde de la pr`duirea bugetului, cu Ovidiu Tender la servire [i Ioan Bl`nculescu la primire. O mas` \mbel[ugat` de pe care nu lipse[te nimic [i de sub care e absent doar nea Nicu de la PSD. Ba mai lipse[te ceva: l`utarul c`ruia Tender s`-i lipeasc` pe frunte jum`tate din rezerva valutar` a BNR [i folclorista c`reia s`-i \ndese \n ie legea lui Bl`nculescu privind arestarea datornicilor. Potol Pot

S` citim c`r]i cu Adrian N`stase!


Yasser ArAPAPS \[i aminte[te cu pl`cere singura carte pe care a citit-o vreodat` \n via]`. S-a \nt\mplat de mult, \ntr-o vreme c\nd Adrian N`stase nici nu \[i imagina c` \n ziua de 27 noiembrie 2003 va fi primministrul ]`rii [i, din aceast` pozi]ie, va cadorisi Uniunea Scriitorilor din Romnia cu un miliard de lei din nenum`ratele fonduri pe care Adrian N`stase le are acum la dispozi]ie. Problema nu este c` N`stase le-a dat un miliard la scriitori [i nici c` scriitorii vor publica ni[te c`r]i de miliardul `sta. Problema este alta, [i Yasser ArAPAPS nu ar dori deloc ca urm`toarea carte (a doua) pe care o va citi, poate, \ntr-o zi, s` fie inscrip]ionat` cu expresii indecente de genul Aceast` carte s-a tip`rit cu sprijinul financiar acordat de Primul Ministru al Romniei, (Domnul) Adrian N`stase. Dac` Adrian N`stase dore[te s`-i apar` numele pe c`r]i, s` pun` m\na s` scrie!

Unde spal` PSD-ul rufele [i sutienele \n famiglie


Yasser ArAPAPS a tot scris \n ultimul timp despre conferin]ele pe teme economice organizate de PSD \n Cazinoul din Sinaia [i a uitat s` v` spun` esen]ialul: aceast` sal` a fost, \nainte s` pun` PSD-ul m\na pe ea (pe sal`), o \nc`pere cu lumini ro[ii \n care c\teva fete evoluau labar`, scuza]i, la bar`, cu scopul de a pune economiile popula]iei \n circula]ie. Yasser ArAPAPS observ` c`, \ntr-un fel, sala [i-a p`strat [i azi vechea destina]ie: \n ea evolueaz` tot ni[te para[ute [i tot pentru a pune economiile popula]iei \n circula]ie. Ar fi totu[i dou` deosebiri: noile para[ute pun economiile popula]iei \n circula]ie prin conturi elve]iene, pe c\nd cele vechi miroseau mai pu]in la sub]iori. O alt` observa]ie ar fi c` noile para[ute \]i bag` m\na-n buzunar f`r` s`-]i produc` nici o pl`cere. Din cauza asta, Yasser ArAPAPS e tare trist.

Yasser ArAPAPS

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

23

culta noastr` cea de toate zilele Bisniserica ortodox` [i Securitatea


Persoanele slabe de \ngeri sunt rugate s` se fereasc` de dracii din textul care urmeaz`. Text care \ncepe cu un citat Gabriel Andreescu (Apador-CH): Dup` 1990, Biserica a avut o ascensiune de care nici un alt actor public nu s-a bucurat \n ace[ti ani. Din 2000, statul pl`te[te preo]ii integral, ca pe func]ionari. Suntem ]ara european` cu cel mai mare num`r de biserici pe cap de locuitor... Cre[te bog`]ia tuturor bisericilor, [i cel mai mult a Bisericii Ortodoxe. |n cazul ultimei, cel pu]in, propor]ia impresionant` a cre[terii se probeaz` prin zecile de hot`rri de guvern care aloc` BOR finan]`ri, cl`diri [i terenuri. La ele se adaug` sutele, miile de decizii ale consiliilor locale, care transfer` BORului resurse din bugetul public. Biserica Ortodox` lipse[te nejustificat din topul primilor 300 de milionari. Ierarhia bisericii ortodoxe a ajuns s` func]ioneze dup` modelul sicilian: na[ul Teoctist protejeaz` toate afacerile din regatul sfnt, rela]iile lui cu colegii s`i din Securitatea laic` fiind extrem de eficiente. A[a se face c` nimeni nu controleaz` din exterior ce se petrece \n interiorul acestei uria[e feude. Iar dac` \ncearc` a[a cum se \ntmpl` cu legea CNSAS reac]ia este pe m`sur`. Iat` cum a reac]ionat Patriarhia pentru a fundamenta excluderea ierarhilor bisericii din lista celor care ar putea fi investiga]i pentru apartenen]a la Securitate: 1) Cultele religioase sunt autonome fa]` de stat; 2) Nominalizarea \n lege (CNSAS) a ierarhilor, a [efilor cultelor religioase aduce o atingere grav` caracterului

De ce fac unii datorii [i case c\t toate vilele

sacramental [i de tain` al preo]iei; 3) Func]ia preo]easc` fiind o func]ie haric`, divinouman` preotul nu poate fi obligat s` dea declara]ii pe proprie r`spundere \n fa]a autorit`]ii de stat. Pe scurt, BOR

consider` c` exist` \n alt` ]ar`. A[a o fi, dar securi[tii de tain`, \n uniform` cu od`jdii, tot \n ]ara Romnia [i-au turnat credincio[ii. Mircea TOMA

De[i pare un OZN, obiectul din imagine nu este deloc zbur`tor [i, mai important dec\t at\t, poate fi identificat. Este doar o vil`, se afl` parcat` l\ng` Constan]a [i, spre deosebire de alte vile pe care nu le cheam` \n nici un fel, pe ea o cheam` Corina. Este casa lui Dumitru Martin, fratele prefectului PSD de Constan]a, Gheorghe Martin, deci este sora c`soaiei g`zduite acum dou` s`pt`m\ni la rubrica Codrul bunelor maniere. Spuneam acolo de gaura de 4 milioane de parai c`scat` la un moment dat \n bugetul de stat de c`tre cei doi fra]i. Privind cele dou` obiecte, ne d`m seama c` ei au avut, totu[i, cel pu]in tot at\tea motive serioase s` fac` acele imense datorii.

Vile, Cuno[tin]e [i Rela]ii

Promisiunea uitat` sau mntuirea n viziunea parlamentarilor romni


Uitarea este principala virtute parlamentar`, iar practicarea ei este dovada unei vie]i n corela]ie cu principiile. Astfel se explic` votul parlamentarilor membri ai Comisiei pentru modificarea legisla]iei electorale care au uitat pe cine reprezint`, na]iunea sau propriul interes, [i n fa]a acestei situa]ii dilematice au g`sit r`spunsul potrivit pentru asigurarea mntuirii parlamentare: interesul parlamentar este superior unei nestructurate [i, de ce nu, iresponsabile voin]e populare. Chiar dac` 60% dintre romni doresc schimbarea sistemului electoral n sensul aplic`rii votului uninominal [i doar 14% mai sus]in sistemul de list`, chiar dac` 76% dintre cet`]eni cred c` num`rul de parlamentari este prea mare [i doar 8% c` este att ct trebuie, chiar dac` 62% dintre aleg`tori nu cunosc nici un parlamentar din circumscrip]ie, iar 67% dintre concet`]enii no[tri cred c` prima categorie de oameni corup]i este reprezentat` tot de parlamentari, leacul recomandat pentru rezolvarea acestor probleme este uitarea. Promisiunea ini]ial` a parlamentarilor, l`sat` mo[tenire [i noilor genera]ii de ale[i na]ionali, era ca rela]ia dintre reprezentan]i [i aleg`tori s` fie una deschis`, permanent` [i onest`. Dar cum a promite este nobil, dar a te ]ine de promisiune este burghez [i burghezia r`mne o pat` n istoria romnilor, ar fi ilogic s` cerem parlamentarilor no[tri s` [i respecte fie [i promisiunile fundamentale. De aceea nici nu ne-am a[teptat ca schimbarea sistemului electoral [i reducerea real` a num`rului de parlamentari s` fie altceva dect o promisiune neonorat`. Caracterul misionar al pre[edin]iei domnului Hrebenciuc la Comisia sus-numit` consta tocmai n favorizarea tactic` a uit`rii. Propunnd reguli de votare care nu permiteau nici unui proiect de reform` electoral` s` ob]in` majoritatea necesar` de 2/3, reprezentantul UDMR [i-a trecut numele n rndul sfin]ilor parlamentari, ap`r`tori ai ale[ilor mpotriva du[manilor aleg`tori. Alian]a ad-hoc dintre PRM, UDMR [i reprezentantul minorit`]ilor na]ionale reflect` puternicul sentiment democratic care a dominat [edin]ele comisiei, iar votul PSD, ca [i al Alian]ei PNL-PD pentru proiectele proprii, disponibilitatea spre negociere [i modera]ie. Singurul aspect nc` nesolu]ionat (dar n curs de n]eleapt` analiz`) este legat de aleg`tori: dac` ace[tia nu vor uita?

Sos de copii pentru balaurul de la SOS Copiii Romniei


Dac` N`stase nu ar fi v\ndut pe sub m\n` copiii `ia italienilor, ace[tia ar fi ajuns, \n cel mai bun caz, la SOS Copiii Romniei. Aici, prin grija financiar` a austriecilor, s-ar fi bucurat de tradi]ionalul tratament romnesc. Austriecii au dat ma[in`? Administratorul SOS, Cristian Negu], n-o d` pentru deplas`rile copiilor, ci pentru a o folosi nevasta sa. B`l`[oiu, pre[edinte onorific al SOS, sus]ine c` e normal, so]ia lui Negu] este singura din familie care are permis. E normal \ns` ca unii taximetri[ti s` renun]e la plata cursei v`z\nd c` duc orfani? Austriecii dau bani pentru serbarea zilelor de na[tere ale copiilor. Negu] suspend` serbarea zilelor de na[tere ale copiilor, dar [i-o serbeaz` pe-a sa, \n satul copiilor, cu h\rtie pe geamuri, departe de priviri inocente. Mai mult, Negu] trimite invita]ilor s`i o scrisoare, din care cit`m: Bun`, luna aceasta am \mplinit 33 de ani. Fiecare an care trece m` face s` m` g\ndesc la ce a fost \n ultimul an, ce am realizat, ce bucurii am avut [i ce triste]i, m` g\ndesc la familie, copii, p`rin]i, la c\t de mult s\nt apreciat la birou, m` g\ndesc la ultima partid` de fotbal cu prietenii sau la ultimul meci de baschet. |n mod special m` g\ndesc mai des la valori profunde. () De aceea, v` rog s` nu-mi cump`ra]i nimic. Iat` ce v` propun: 1) Veni]i la petrecere. Vom ciocni un pahar \n s`n`tatea [i norocul fiec`ruia dintre noi. 2) L`sa]i suma \ntr-un fond. 3) Acest fond va fi folosit pentru a ajuta tineri, grupuri de oameni sau oengeuri s`-[i dezvolte poten]ialul de manager. N-am citat toat` poezia acestei scrisori [i aser]iunile negu]iene despre fericirea personal`. Dar v` spunem ce s-a \nt\mplat cu banii: nimic. Serbarea asta cu arici \n buzunarul propriu nu exist` \n analele carit`]ii austriece. |n opinia aceluia[i pre[edinte B`l`[oiu, banii s-au pus \ntr-o cutiu]`, pentru scopuri nobile. Noble]ea lui Negu] este ilustrat` de cuvintele: N-am timp de tine!. Dictonul a ajutat la devenirea lui Paul, din copil asistat \n SOS, la vagabond asistat de aurolac. Romnul nostru s-a n`scut contabil ca Negu]. Cu familie. Cu cas` la ]ar`. Cu tupeu d\mbovi]ean. A[a c` bine le-a f`cut N`stase copiilor `lora. Le-a fixat un pre]. I-a v\ndut. P`i, s` se chinuie pe aici, prin SOS-uri romne[ti Biroul de Investiga]ii

Cristian PRVULESCU

24

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

Foamea culpa

Ai no[tri tineri la Partid \nva]`


Luat de t`tuca Adrian de la [coala vie]ii [i adus la [coala vie]ii de partid pentru a-[i a[eza burtica pe carte, puietul pesedist [i-a exprimat gusturile \n materie de politicieni celebri. Parc`-i v`d pe pionierii [i [oimii partidului, agit\ndu-[i dege]elele prin spatele capului Dacianei [i al lui Victora[, care probabil st`teau \n prima banc` de pe r\ndul din mijloc: {tiu eu toa`[u! L`sa]i-m` pe mine toa[u! Zic eu toa`[a! {i \n afar` de Toni]` Blair de care au auzit c` e laburist de-al lor [i [tie engleza scris [i vorbit aproape la fel de bine ca Daciana, pesedeii s-au declarat fanatiza]i de ministrul Srbu de la Testicultur`, de Putin de la ru[i, [i de Mahatma Ghandi de la minorit`]i co\nlocuitoare. Dac` e s` ne g\ndim, nu [I-au ales chiar aiurea idolii, c` \ntr-un fel cam `sta e PSD-ul: trecut kaghebist, prezent f`r` testicule [i viitorul, ei bine, viitorul pare a fi \n m\inile urma[ilor b`[tina[i ai lui Mahatma Ghandi.

Eu cred c` birocra]ia s-a n`scut la stat


V` prezent`m, n cele ce urmeaz`, o problem` administrativ` pe care autorit`]ile romne au t`v`lit-o prin pu]in absurd pentru ca, mai la urm`, s` o toarne n forme de cugetare asupra existen]ei. Dup` ce citi]i articolul, v` invit`m, n final, la o medita]ie adev`rat`! n martie 1985, Valentina Iosif, cet`]ean romn, a murit la Bucure[ti. Fiica ei Anamaria, n vrst` de 17 ani, a plecat n luna iulie a aceluia[i an \n S.U.A. la tat`l ei, cet`]ean american de origine romn`. P`r`sind Romnia ca minor cu pa[aport de cet`]ean romn cu domiciliul \n str`in`tate. Ulterior, acest pa[aport a fost rennoit de c`tre Ambasada Romn` din Washington de dou` ori, ultima dat` \n 1994, expirnd \n 1999. |n prim`vara lui 2003 a solicitat rennoirea lui. R`spunsul a fost c` noua lege a pa[apoartelor prevede c`, n cazul c`s`toriei ncheiate n str`in`tate, este obligatorie, \n vederea ob]inerii unui nou pa[aport, transcrierea c`s`toriei \n Romnia. Se impunea deci venirea ei la Bucure[ti. Pentru aceasta, Anamaria a solicitat eliberarea unei adeverin]e care s`-i ateste calitatea de cet`]ean romn. R`spunsul a fost urm`torul: Stimat` doamn` Iosif, la sfr[itul lunii iunie am primit r`spunsul Ministerului de Interne \n care se spune c` a]i pierdut cet`]enia romn` la data de 15.07.1985 conform prevederilor art. 23, alin. 2 (n.n. din Legea nr. 24/1971 a cet`]eniei romne) adic` la plecarea din ]ar` a p`rin]ilor dvs. |n r`spuns se mai men]ioneaz` c` tat`l dvs. a pierdut cet`]enia prin decretul 509/26.09.1973 iar mama dvs. prin decretul 308/09.12.1980. Convins`, [i pe bun` dreptate, c` este vorba de o confuzie (mama ei nu plecase din ]ar`, ci murise), a sosit la Bucure[ti n iulie 2003 pentru clarificarea situa]iei. Aici a parcurs urm`toarele etape: depunerea actelor la Sec]ia 14 de Poli]ie, de care apar]inuse cu ultimul ei domiciliu naintea plec`rii din ]ar`; cu avizul acesteia s-a prezentat la Prim`ria sectorului 4, de unde a ob]inut att transcrierea c`s`toriei, ct [i a certificatului de na[tere al b`ie]elului ei. Toate actele s-au ntors la Sec]ia 14 care, \n urma verific`rii, a naintat dosarul la Direc]ia General` pentru Eviden]a Persoanei din Drumul Taberei. {i aceast` institu]ie [i-a dat avizul. Prin urmare, toate actele plus pa[aportul expirat au fost depuse la Serviciul Pa[apoarte de pe str. N. Iorga. La data stabilit`, n loc de pa[aport, Anamaria a primit r`spunsul: Nu mai s\nte]i cet`]ean romn. La ntrebarea ei de ce [i cnd [i-a pierdut cet`]enia [i cum de n to]i ace[ti mul]i ani a beneficiat de pa[aport romnesc, replica a fost: S-a f`cut o gre[eal`. Att. Peste dou` zile urma s` plece napoi \n S.U.A., a[a c` tot ce a mai putut face a fost depunerea unui memoriu, urmnd s` primeasc` r`spuns peste o lun`. Iat` con]inutul hrtiei primite pe 13.11.2003 de la Ministerul Administra]iei [i Internelor, Direc]ia General` de Eviden]` Informatizat` a Persoanei: Se adevere[te prin prezenta c` doamna Iosif Anamaria-Verona a pierdut cet`]enia romn` conform art. 23, al. 2 din Legea nr. 24/1971 a cet`]eniei romne, ntruct copilul minor care, pentru a domicilia \n str`in`tate, p`r`se[te ]ara dup` ce ambii p`rin]i au pierdut cet`]enia romn`, pierde cet`]enia romn` la data plec`rii sale din ]ar`. Datele certificate figureaz` \n eviden]ele specifice ale unit`]ii noastre. I s-a eliberat adeverin]a pentru a-i servi la Ministerul Justi]iei \n vederea redobndirii cet`]eniei romne. Cum ar veni, absurdul se ntoarce [i love[te din nou, demonstrnd c` romnii care mor s\nt considera]i apatrizi [i [i pierd cet`]enia. Altfel nu se explic` n nici un fel r`spunsul autorit`]ilor romne. Astfel nct, trecnd peste umorul involuntar [i negru al situa]iei, ne ntreb`m, al`turi de subordona]ii ministrului Ioan Rus: Oare mai exist` cet`]enie dup` moarte?. Biroul de Existen]` a Popula]iei

Young & Rubiconzi

Passaris [i p`s`rile infractoare


Cel mai periculos infractor al momentului e doar un simplu pu[c`ria[, nici mai bun, nici mai r`u, ales s` relanseze imaginea poli]iei (dac` mai e ceva de relansat), ntr-un moment n care noua ocupa]ie a caraliului mioritic e aceea de violator. Cei care au cercetat ct de ct subiectul au putut afla c` Passaris-ul carpatin se ocupa cu furturi de prin gospod`riile satului natal, mai exact cu galinacee, pe care probabil nv`]ase s` le hipnotizeze din emisiunile lui Teo. Mi se pare just s` facem atta tam-tam cu prinderea unor g`inari, pentru c` nu am vrea, nu-i a[a, s` ia n vizor [i ferma de la Cornu.

coasa lux
Ca s` nu-[i \ngroape firma de servicii funerare, din lips` de comenzi, un japonez [i-a ucis m`tu[a. Spera s` pun` m\na pe un contract ]eap`n [i rece. Cu alte cuvinte, [i-a tr`it traiul, da mi-am luat m`laiul sau, m` rog, arpaca[ul. Iat` dovada vie, sau moart`, c` p\n` [i hipercorec]ii japonezi recurg la nepotisme pernicioase

rubric` permis` doar cu acordul rudelor decedate


din moment ce firma nepotului face afaceri cu m`tu[a. A[a s-o fi revitalizat miraculos economia japonez` dupa Hiro[ima [i Nagasaki \n 1945. Deci N`stase aplica strategia boom-ului japonez: cu c\t mor mai mul]i romni de foame, cu at\t cresc afacerile guvernan]ilor. {tirile de la ora chici

Vladimir Bibilici Lenin

A-uri la abecedar, E-uri \n stomac


Copilul meu e \n clasa \nt\i. El aduce de la Guvern cornul [I laptele. |n fiecare zi el aduce acas` E-uri alimentare (conform ambalajelor). La baton: ameliorator de f`in` (emulsificator E 472 e), stabilizator E 341, antioxidant E 300, enzime. Laptele e realizat cu adaos de lapte praf [i conservan]i. Mul]umesc guvernului pentru c` mI-l otr`ve[te de mic.

Alunelu nu mai e pe obraz


Fostul pre[edinte al Rusiei, Gorbaciov, [i-a \nregistrat la OSIM-ul lor impun`toarea pat` de pe frunte, asem`n`toare cu Peninsula Kamceatka, pentru ca s` nu mai poat` fi folosit` de c`tre diferite m`rci de vodc`. Pre[edintele nostru, Ion Iliescu, a fost [i mai jmecher de at\t. El [i-a extirpat complet aluni]a de pe obraz, e drept, asem`n`toare doar cu Insula {erpilor adic` nici nu conta la negocieri. Mihail Vodcaciov

Eugen ISTODOR

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

25

r`spunsuri la scrisori
Stela Anghel (C`l`ra[i): Oferta pe care o faci \n numele lui Horia Mirescu este foarte generoas`, dar trebuia \nso]it` [i de un e[antion al produsului. A[tept c\teva schi]e! Bonton Dorel (Ia[i): Glosezi pe marginea \ntreb`rii: cine au fost primii, fum`torii sau nefum`torii? [i tragi concluzia logic` c` \nt\i au fost fum`torii [i apoi nefum`torii. Ca s` \mpaci [i capra [i varza ar trebui s` g\nde[ti altfel: \nt\i a fost tutunul [i apoi au ap`rut (\n acela[i timp) cele dou` categorii. E. P`timescu (Cluj-Napoca): Te miri c\te posibilit`]i au pu[c`ria[ii de a face rost de tot felul de chestii ciudate. De exemplu, de mercur. Nu e chiar at\t de greu s` faci rost de pu]in mercur, pe care s` ]i-l injectezi \n ven` (cum a f`cut nu [tiu care pu[c`ria[ bolnav psihic). Nu trebuie dec\t s`-]i cumperi un termometru [i s`-i spargi rezervorul. Sfatul meu este c` ar fi mai s`n`tos s`-]i iei temperatura cu respectivul termometru. Adrian Roman (Loc. Bujoru, jud. Teleorman): Spui: Nu m` mir` nici faptul c` o majoritate alb` (din Romnia, evident, n.m.) este condus` de o minoritate colorat`. Pe mine, sincer s` fiu, m` cam mir`. Mul]umiri pentru g\ndurile bune. |mi pare r`u, dar nu mai avem nici noi numerele revistei care \]i lipsesc. Ion Elena (C\mpulung Muscel): Scrisoarea dvs. este impresionant`. O s` lu`m leg`tura cu dvs. ca s` afl`m mai multe despre fra]ii dvs., Toma [i Petre Arn`u]oiu. Iancu Negru (B\rlad): Mul]umiri pentru informa]ie. Dac` v` mai pic` [i alte exemple, le folosim bucuro[i. Augustin Marius Abu[eanu (Blaj): Te \ntrebi: Va reu[i oare marele nostru v\n`tor (Adrian N`stase, n.m.), spre binele Romniei, s` prind` UE, de[i p`catele guvern`rii sale \i at\rn` greu \n spate?. Eu cred c` va reu[i, chiar dac` p\n` \n acest moment marele v\n`tor a \ncercat s` le v\nd` celor din UE blana ursului din p`dure. Mai las` UE de la ea, mai l`s`m [i noi coada (corup]iei) mai jos [i trocul se face.

s`pt`m\na str`inilor

Ia targa [i fugi
Un ho] de fier vechi surprins de poli]i[ti \n flagrant [i-a rupt piciorul [i a fost internat la Spitalul de Urgen]` Constan]a. La scurt timp, acesta a p`r`sit spitalul cu tot cu targ`, pentru a o valorifica probabil ca fier vechi. Eu cred c`, de fapt, la o opera]ie, medicii neglijen]i au uitat \n vreun pacient, al`turi de bisturiu [i foarfec`, [i targa cu pricina. Dar dac` era arestat ca proxenet, ar fi fugit cu asistentele?

q O dat` cu modificarea legilor referitoare la c`s`torie, dou` lesbiene n vrst` de 79 [i, respectiv, 83 de ani, care tr`iau de mai mult` vreme mpreun`, s-au m`ritat. Ori s-au nsurat, depinde de perspectiv`. La vrsta asta probabil c` au f`cut pasul pentru a se bucura, la o adic`, [i de statutul de v`duve. C`, oricum, nepo]i nu-[i mai pot face! q Un sudanez are un num`r record de neveste: 76 de buc`]i, cu care are deja 151 de copii. De[i poate v-a]i a[tepta s` facem gluma cu num`rul mare de soacre, iat`, nu v` d`m satisfac]ie [i privim problema mult mai serios, din perspectiva valorilor familiale. Printre calit`]ile care caracterizeaz` familia sa, el enumer` faptul c` nu a comis niciodat` vreun adulter. Cu toate c`, b`rbat n putere fiind, sudanezul cu pricina ar fi putut fi tentat de cele cincizeci de neveste ale vecinului s`u! q Bob Guccione, fondatorul revistei Penthouse, a ajuns, n prezent, falit, imperiul s`u financiar bazat pe pornografie pr`bu[indu-se n ultima perioad`. n curnd, n consecin]`, marele fost bog`ta[ va fi scos afar` din cas`. {i, probabil, va vedea ce {tefan AGOPIAN nseamn` s` ie[i n lume n fundul gol! {i nc` pe gratis! q Cercet`torii de la universit`]i din Australia [i SUA au anun]at

Porsche Targa

Durex sed lex


S`pt`m\na trecut`, la Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorilor un domn a reclamat prezervativele Durex sus]in\nd c` acestea se desfac at\t de greu, \nc\t atunci c\nd reu[e[te s` le scoat` nu mai are pe ce s` le pun`. Ciudat` reclama]ie. Mai normal era ca sesizarea s` fie f`cut` de nevasta individului. Dup` pensionara care a g`sit un [oarece \n salam [i liceeana care a g`sit o coropi[ni]` \n becul de la veioz`, o doamn` care ar fi reclamat c` a g`sit o r\m` \ntr-un prezervativ n-ar mai fi mirat pe nimeni.

c`, prin 2006, vor fi lansa]i n spa]iu cincisprezece [oareci care vor ajuta viitoarele misiuni umane pe Marte. P`i, e nedrept: cnd vor ajunge oamenii pe Marte, s` vad` c` nici acolo nu pot sc`pa de [oareci? S` nu cumva s` le treac` prin cap

savan]ilor s` plaseze n nav` gndaci de buc`t`rie, mu[te [i ]n]ari. Nu de alta, dar dac` ajung [i insectele pe Planeta Ro[ie, chiar nu mai are farmec c`l`toria \ntr-acolo! AgenCIA de pres`

Oficiul pentru Erec]ia Consumatorilor

26

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Un catalog al josniciilor
Am mai citit pagini despre lag`rele de exterminare naziste [i, desigur, am fost revoltat de groz`viile de acolo. Am citit [i memorii din pu[c`riile comuniste, [i povestiri despre deport`rile din Rusia [i B`r`gan. n toate lecturile mele din literatura concentra]ionar` am ntlnit, ntr-un grad mai mic sau mai mare, o constant` a suferin]ei asumate [i o percep]ie a tragediilor din jur ca dram` pur personal`, n spatele c`reia se g`sea [i un registru al autocomp`timirii. Probabil c` nu se poate scrie altfel despre orori. Cu toate acestea, cartea lui Primo Levi*, un fel de roman non-fiction, contrazice constatarea mea de mai sus. Povestea trecerii sale prin lag`rul nazist are cel pu]in dou` fundaluri: unul al lucidit`]ii aproape feroce, altul al considera]iilor etice [i filosofice. Suferin]ele autorului [i ale celor din jurul s`u s\nt, parc`, adunate ntr-un insectar de care se apropie, eliberat de sentimente, autorul-analist care ncearc` s` le catalogheze ct mai exact cu putin]`. S-ar putea ca aceast` tr`s`tur` s` o dator`m profesiunii civile a autorului, aceea de chimist, de om de [tiin]`. Vreau s` spun c`, de[i pare ciudat, o astfel de carte, care ar trebui s` se adreseze cel mai mult sensibilit`]ii cititorului, e, mai degrab`, un tratat de suferin]`, un tratat [tiin]ific suprapus unui cod etic al suferin]ei pe care-l cite[ti cu mintea. Josnicia uman`, tr`darea, ura, cruzimea, bestialitatea, animalitatea, dar [i solidaritatea nea[teptat`, comp`timirea, puritatea sufleteasc` s\nt puse, parc`, ntr-un tabel al elementelor. {i pentru c` am spus c` autorul e un om de [tiin]`, trebuie s` adaug c`, n acest roman, el mai inventariaz` o [tiin]`: aceea a supravie]uirii la limit`. O [tiin]` pe care a contrazis-o ntr-un gest final, dup` ce a cunoscut gloria literar` n Italia postbelic`: sinuciderea. Ioan T. MORAR
* Primo Levi, Mai este oare acesta un om?, traducere [i postfa]` de Doina Condrea Derer, Editura Polirom, 2003.

Se aprind zorii alegerilor. Tetelu nu uit` [i nu iart`. Banii se fac oricum, conteaz` doar cum \i furi. Lectur` pl`cut`! |ntr-un nou episod incitant!

riile m`runte ale oamenilor, creatorul d`[tept [i romnesc opteaz` \n general tran[ant, dup` obiceiul p`m\ntului: ori se dedic` unor grandioase fresce atroce despre mizeria comunismului, ori, mai nou [i mai la mod`, se refugiaz` \ntr-un nevinovat (auto)biografism derizoriu. Nu este cazul neam]ului Thomas Brussig. Romanul lui nu este o Carte Mare. Este doar o mic` lec]ie despre cum se poate scrie

bine, afirm\nd \n ciuda lui Marx: s` ne desp`r]im de trecut z\mbind! Viorel MO}OC
* Thomas Brussig, Aleea Soarelui, traducere de Mara Yvonne Wagner, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2003.

cinem-a p\r\t
Un samurai ucis f`r` onoare
Ultimul samurai* e o poveste despre limitele g\ndirii. La Hollywood, aceste limite ale g\ndirii se \nscriu \ntr-o geografie tipic american` singurul loc unde filmul e valabil. |n afara acestui teritoriu sigur, totul pare tras de p`r. Dac` ai scos eroul american din preerie sau din autosuficien]a personajului spectaculos, sprijinit de computere [i milioane de dolari, e pierdut. El func]ioneaz` doar endemic, \ntr-o Americ` standard, cu reguli, subiecte [i drame americane. Plauzibilul e captiv \n acest spa]iu sigur [i prietenos. La fel cum, \n Gladiatorul, un \mp`rat roman era pus \n situa]ia idioat` de a se lupta voluntar cu un sclav, risc\ndu-[i tronul, gloria [i g\tul de florile m`rului, tot a[a, \n Ultimul samurai, un c`pitan nordist necioplit e pus s` devin` strategul samurailor \n lupta lor feudal` contra tunurilor Gattling. Saltul de la eroul b`d`ran, uciga[ de indieni sioux, nesp`lat [i insistent alcoolic p\n` la lupt`torul rafinat, budist, p`str`tor al unei tradi]ii militare de aproape un mileniu, \n]elept, ne\nfricat [i dedicat onoarei, e prea mare. Cinema-ul hollywoodian nu-l poate face f`r` s` i se vad` cus`turile cu a]` alb` la \ncheieturi. C\nd [tii c` trei genera]ii de japonezi ascu]eau o sabie, nu-i po]i b`g` pe g\t unui samuraierou, ultimul p`str`tor al tradi]iei, prietenia lui Tom Cruise. Pletos, neras [i plin de replici cuperare \n pu[c`rie); grosul era completat cu analfabe]i, care reprezentau \ntre 10 [i 20% dintre cei \ncorpora]i, [i semianalfabe]i. Lopata era singura arm` pe care ace[ti tineri aveau voie s-o poarte. ({t. A.) q Semnalez, cu bucurie, apari]ia unei noi publica]ii culturale care se nume[te Banat, este un lunar [i apare la Lugoj. Ca fost dasc`l n acel ora[, chiar m` mir c` poten]ialul cultural al urbei a stat pitit att de mult` vreme pn` la apari]ia acestei reviste. Oricum, cnd discu]i despre ce fac b`n`]enii nu po]i s` le urezi dect s` fie fruncea! q O domni[oar` care colaboreaz` pe la mai multe publica]ii, Iulia Popovici, ia la puricat, ntr-un num`r de s`pt`m\na trecut` al ziarului Ziua, planurile editoriale de la Polirom. {i d`-i [i combate, [i d`-i [i f` paralele! Cu cine face Iulia Popovici paralel`? Tocmai cu Paralela 45, care ar fi mult mai bun` la publicat prozatori romni, c`-i pune pe c`pr`rii, pe promo]ii, pe genera]ii etc. {i americane, vedeta din Top Gun devine amic la cataram` cu viteazul Katsumoto care, \n s`tucul lui retras din creierii muntelui Fuji, printre partide de sabie [i transe budiste, g`sea timp s` exerseze engleza scris` [i citit`, ca s`-i poat` da lui Tom replici cli[eu. Totu[i, mie filmul mi-a pl`cut [i a[a, fiindc`, am mai m`rturisit-o, admir mont`rile cu b`t`lii muncite, unde mii de figuran]i transpir` \n armuri superbe ca s` ne sim]im noi bine la film. Iar aici, caftelile s\nt prima-nt\i. Costumele [i scenele de lupt` dau clas` multor pelicule cu Sergiu, ba chiar se apropie de Braveheart-ul lui Mel Gibson. E drept, m`celul nu bate nici Gladiator-ul, nici Master and commander [i nici nu \ndr`zne[te s` se compare cu St`p\nul inelelor, dar v` asigur c` anumite secven]e, filmate \ncet, st\rnesc emo]ie de Titanic. Un film care putea ie[i frumos, dac` mai tr`ia Kurosawa, a ie[it a[a [i a[a dup` ce au murit to]i samuraii. S` le fie ]`r\na u[oar`. Arigato! Doru BU{CU
* Ultimul samurai, regia: Edward Zwick; cu: Tom Cruise, Billy Connolly, Tony Goldwyn, Seizo Fukumoto.

Aminte[te-]i s` ui]i
A]i auzit de Ostalgie? Este un cum s`-i zicem? concept greu de tradus, dar lesne de intuit ([i) \n romne[te. Hai s`-i spunem pripit, primitiv [i abuziv estalgie. A ap`rut \n fosta RDG [i, cu fireasca \nt\rziere de c\]iva ani, va face cu siguran]` furori [i la noi, p` malurile D\mbovi]ii. Cine a v`zut, de exemplu, filmul Good bye, Lenin! pricepe cam pe unde batem. Cine nu, ar face bine s` pun` m\na pe o carte* care s-a f`cut dup` alt film, la fel de mi[to. Relatat` f`r` sofistic`rii stilistice, povestea pare simpl`: via]a unei g`[ti de pu[tani, pe o str`du]` din Est, l\ng` Zidul Berlinului. T\lcul pove[tii, de asemenea, este formulat explicit, la final: Oamenii ferici]i au memorie slab` [i multe amintiri. Cuceritoare este, \ns`, aptitudinea scriitorului de a re\nvia un trecut (re)construit, evident, pe grani]` pe frontiera at\t de fluid` dintre aducerea aminte [i uitare. Deloc inocent`, privirea autorului selecteaz` secven]e din filmul adolescen]ei (glume, [otii, reverii, mici aventuri [i mari iubiri), dar, la montaj, decupeaz` [i acele necesare cadre f`r` de care nu ar fi verosimil` o evocare a vie]ii \n totalitarism: umbra omniprezent` a Zidului; stafiile nev`zute, dar la fel de dominatoare ale securi[tilor de la STASI; caricaturile grote[ti ale oamenilor din Partid. Un asemenea pariu artistic nu-i u[or de c\[tigat. |ntre Istoria cu majuscul` [i isto-

show biz da cul]i


|ntr-un spirit de profund deta[ament
q |n cronica la cartea lui Leonid Dimov, Scrisori de dragoste (1943-1953), o carte excep]ional` (dar nu despre asta va fi vorba aici), dl Mircea Iorgulescu afirm`, referindu-se la perioada stagiului militar pe care poetul l-a efectuat \ntr-o unitate de munc`: ...o imagine zguduitoare despre gulagul bis care au fost deta[amentele de munc` ale armatei la \nceputul anilor 50 (aveau s` fie desfiin]ate ulterior) (v. revista 22, nr. 727). Aiurea! Aceste deta[amente-gulag n-au fost deloc desfiin]ate ulterior. Chiar dac` regimul la care erau supu[i solda]ii a fost ameliorat, aceste deta[amente au func]ionat pe toat` perioada comunist`. Eu \nsumi am avut onoarea s`-mi servesc patria \ntr-un asemenea deta[ament (UM 01770), timp de un an [i patru luni, \ncep\nd din mai 1969. Solda]ii erau recruta]i din r\ndul minorit`]ilor (unguri, ]igani, evrei, armeni...), mai erau recruta]i tineri cu cazier (nu lipseau frontieri[tii adic` cei care \ncercaser` s` fug` din ]ar` [i fuseser` prin[i); fo[tii studen]i care fuseser` da]i afar` din facult`]i \n urma mi[c`rilor studen]e[ti din iarna lui 68, care, bie]ii de ei, nu ceruser` dec\t vacan]` de Cr`ciun (pe vremea aia dl Iliescu de azi era tov. Iliescu, prim-secretar al UTC [i ministru al Tineretului); homosexualii tot la aceste unit`]i nimereau (dup` stadiul de re-

pe subven]ii, a[ putea zice eu dac` a[ c`uta nod n papirus. Iulia Popovici repro[eaz`, printre altele, c` ar fi vorba mai mult de reedit`ri. Dac` s-ar renun]a la reedit`ri, n general, oare Eminescu, s`racu, ce-ar mai publica, fiindc` dup` [tiin]a noastr` n-a mai scris mare lucru de o vreme? {i nc` una: tot n analiza de riscuri a editurii Polirom se strecoar` [i ideea c` trebuie s` apar` o reeditare a unui roman de Dumitru Radu Popa, ceea ce nu numai c` nu e adev`rat, e [i complet fals! Sabrina [i alte suspiciuni, semnat` de scriitorul romn din New York, este, dincolo de toate suspiciunile, o carte nou`, nu o reeditare. Probabil c` pe lista cu informa]iile cineva i-a servit [i o p`c`leal`! OK, deci Polirom nu public` destui scriitori romni. Domni[oar` Iulia Popovici, exist` [i cazuri mai grave: Gallimard, de pild`, st` [i mai prost la acest capitol [i chiar ar trebui s` le trage]i o s`puneal` zdrav`n`! (I. M.)

CARTONA{UL RO[u cu tricolor

mazeta sporturilor Certuri f`r` oim`


fixul lui Iord`nescu! Bun, prost, cum o fi generalul McChicken, el r`m\ne, p\n` la loc comanda!, antrenorul echipei na]ionale. Care ne reprezint` pe noi to]i, c` doar d-aia \i [i zice reprezentativ`. Or, prin parada lui de c`po[enie, Gigi Becali a[az` vi[ina putred` pe tortul unui fotbal n`cl`it de blaturi. Mo] peste un fenomen de tot ratatu! Culmea-culmilor este c` \nsu[i Ion Iliescu, echidistantul pre[edinte al tuturor romnilor, s-a b`gat s` medieze diferendul stelisto-federal. Da ce treab` are el? s-ar \ntreba orice microbist de bun-sim]. Ei bine, noi am zice c` [tie mo[u ce [tie. La fel cum baronii locali s\nt crea]ia regimurilor Iliescu, tot a[a figurile la Gigi s\nt produsul nesf\r[itelor mandate preziden]iale ale Na[ului [i ale lui Corleone. |n condi]iile \n care autoritatea central`, ani \n [ir, a fost indiferent`, dac` nu complice la toate m\n`relile din teritoriu, vere, s-a ajuns unde s-a ajuns: ni[te mici mi[culan]i au devenit mari [mecheri. {i s-au trezit s` cread` c`, pe tarlaua lor, totul este permis. N-are rost s` te pui la mintea lui Gigi. Dup` mintea lui, un patron modern de club ar fi cam ca un senior feudal care nu-[i trimite iobagii la oaste dec\t atunci c\nd vrea mu[chii lui. Dar are rost

Uite, Gigi: acum, c` ai ajuns proprietar la Nr. 7, 17-23 februarie 2004 Steaua [i ai [i terenul \n folosin]`, nu te-ai g\ndit s` te asociezi cu cineva s`-l lucrezi? Nu c` am iubit eu colectivizarea, dar zic c` futbolul d` recolte bune tot pe suprafe]e mari. Cu un hectar de la Steaua, cu unul de la Dinamo [i unul de la Rapid, eu zic c` se pot ob]ine rezultate record, chiar \nainte de termen. Mai ales c`, am \n]eles din unele discu]ii cu speciali[tii, exist` deja o cooperativ`, acolo la voi...

academia CA}AVENCU

27

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport


q Se spune c` scandalul dintre Steaua [i Federa]ia Romn` de Fotbal s-a aprins \n laboratoarele Ligii Profesioniste de Fotbal. Adic`, \ntre Gigi Becali, care nu a vrut s`-[i trimit` angaja]ii la Na]ionala lui Puiu, [i Mircea Sandu, care s-a pus cu tunurile pe cei de la [i-a introdus coada mister Steaua, [i-a introdus coada mister Corleone, Corleone, celebrul sforar cu slujb` la Parlament [i posibil candidat al Partidului Romnia Mare la prim`ria sectorului I. S-ar p`rea c` de aici i se trage patronului din Pipera aplecarea recent` spre regulamente, decizii, legi [i constitu]ii, lucruri despre care b`nuiam sincer c` nu prea auzise, dar despre care i-a povestit, probabil, Corleone. Cel care, la experien]a lui, ar putea \nfiin]a oric\nd Partidul Romnia la Drumul Mare. q Pe postul TV Sport va rula \n cur\nd program cu nume de ziar un program cu nume de ziar din Turcia, Fanatik, care era anun]at ca posibil nume de ziar [i \n Romnia. De emisiune se va ocupa, din c\te se aude, un anume Horia Ivanovici, ziarist a c`rui carier` a fost marcat` de o gr`mad` de suspiciuni. C\nd s-a \nf`ptuit marea schimbare de echipe dintre PRO Sport [i Gazeta Sporturilor (sau Gazeta Sporturilor [i PRO Sport) el nu a \nc`put nic`ieri, de[i era redactor-[ef la una din cele dou` publica]ii, nu mai conteaz` care. Cum ar veni, fiind vorba de un post marca Prigoan`, s-ar putea spune c` urmeaz` o recondi]ionare.

Iar s-a sup`rat Gigi. Ca oierul pe sat. Crescut \n ideea de a nu-[i r`t`ci nici o mioar` din turm`, patronul Stelei a refuzat s`-[i mai trimit` b`ie]ii la Na]ional`. Firesc, conducerea FRF [i Puiu au reac]ionat dur, replic\nd: Ei, dac`-i pe-a[a, atunci juc`torii Ghencei chiar c` nu mai au ce c`uta la lot!. Din conflictul `sta f`r` noim`, tot fotbali[tii, s`racii, au picat de victime colaterale: dalde R`doi [i Dorinel r`m\n cu ochii-n soare \n cantonamentul lui Pi]i, \n loc s` mai bifeze ni[te selec]ii \n cazarma lui Puiu. Desigur, ideea unui lung turneu pe pl`jile limassoale r`m\ne discutabil`. N-o s` ne c`lim noi o mare echip` na]ional` juc\ndu-ne cu kazahii, uzbecii, blambecii, tuaregii sau, m` rog, ce alte trupe de str\nsur` or mai fi prin Insul`. Da ce s`-i faci? ~sta-i

Gigi Becali, proprietarul din Ghencea, [i Ion Iliescu, \nving`torul din Ghencea Militar

totu[i s` ne \ntreb`m: cu obiceiurile `stea medievale, ce mai c`ut`m noi, nene, \n secolul XXI? {i de ce \n Europa? P`i, dac` fotbalul romnesc se reduce actualmente

la certurile dintre neamurile Becali, poate c-ar fi mai bine s` st`m pe acas`. S` joace Na]ionala lui Gigi cu Na]ionala lui Giovanni, cu Na]ionala lui Tata Jean, cu Na]io-

nala lui Pinalti [i cu alte Na]ionale, \n cea mai disputat` competi]ie interna]ional`: Campionatul Romnesc de Oibal. Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

Federa]ia de tenis serve[te nout`]i expirate


Dup` cum vede]i din imaginea al`turat`, \mprumutat` de pe site-ul www.frt.ro, Federa]ia Romn` de Tenis ne spune bun` seara. Nu avem \ncotro [i \i spunem [i noi bun` seara. Mai jos, ne invit` s` servim o por]ie de Nout`]i FRT, unde g`sim Programul meciurilor din \nt\lnirea de Cupa Davis Romnia-Elve]ia. Este o veste fierbinte, l`sat` pe mas` din data de 5 februarie. Acum, la ceva mai mult de o s`pt`m\n` de la ultimul r`cnet al arbitrilor din \nt\lnirea cu pricina, timp \n care elve]ienii au s`rb`torit deja victoria, au mers acas`, au mai f`cut c\teva miliarde de parai [i au uitat de meci, site-ul federa]iei noastre n-a afi[at \nc` rezultatul. |n schimb, ceasul de pe site-ul FRT este cu vreo opt minute \nainte. Destul ca s` se oftice [i elve]ienii un pic, c` au [i ei un domeniu la care nu ne vor ajunge niciodat`. Tenis Captivus

28

academia CA}AVENCU
Nr. 7, 17-23 februarie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial 150 ani de corup]ie cu B`lcescu, Ceau[escu [i Iliescu


Dou` romnce se afl` pe toate listele negre occidentale: Justi]ia, slujnic` oarb` care tr`ie[te cu asistentul ei social, Partidul, [i Rodica St`noiu care, oficial, tr`ie[te cu domnul St`noiu. Att Partidul, ct [i domnul St`noiu sunt oamenii pre[edintelui Iliescu, cel mai s`rac [i cinstit dintre mafio]ii care este, vorba vangheliei de drept comun. Vod` Nea Nelu, un pre[edinte puternic (Emma Nicholson), pe care nimeni [i nimic nu-l poate schimba, al unei lumi slabe care nu poate schimba nimic [i pe nimeni, [i-a clonat tactica preferat` \n caz de puseu acut al corup]iei: t`cere \ncordat`, \nc`rcare de mnie proletar` [i hopa sus pe tarab`: avu]ia na]ional` s-a scurs pe diverse c`i \n exterior, prin cheltuieli inutile, consum neproductiv [i parazitar... nu trebuie s` admitem cuib`rirea unor mentalit`]i \n rndul demnitarilor no[tri. Cine crede]i c` este invariabilul vinovat? Nicidecum regimul Iliescu, care refuz` sistematic \ndep`rtarea oamenilor s`i din fruntea corup]iei [i persecut` cu precizie diabolic` pe to]i aceia care inoportuneaz` fenomenul, ci nimeni alta dect preclasica mo[tenire grea. Dar, de aceast` dat`, nu a dictatorului Ceau[escu, ci taman a regimului burghezo-mo[ieresc, cuprins \ntr-o \ntreag` literatur`: plin` de domni[ori care-[i petreceau timpul \n huzur [i distrac]ie pe la Paris [i Viena. S-ar putea pune [i o problem` specific` codului muncii: ace[ti domni[ori, cel mai probabil pa[opti[ti de bani gata, huzureau \n orele de program sau \n timpul liber? Ce s`-i mai zici [i, mai ales, ce s`-i mai faci celui mai ales dintre mo[negi? C` amatorii de distrac]ie [coli]i prin str`in`t`]uri au f`cut Romnia Mare, iar baronii, decora]ii domniei sale, au f`cut-o din ce \n ce mai mic`? C` Romnia acelor domni[ori s-a integrat \n Europa cu tot cu literatur` [i moned`, iar Romnia partidului s`u se dezintegreaz` \n aceea[i Europ` cu o imagine, cultur` [i emigra]ie f`r` precedent? C` \ntr-o ]ar` \n care toate samavolniciile sunt permise, nimic din ceea ce trebuie f`cut nu e posibil? Uite care-i treaba, domnule pre[edinte Ion Iliescu: cu excep]ia dictaturilor, regimul dumitale e cea mai rea democra]ie pe timp de pace din cte a cunoscut Romnia!

}i-am dat un e-mail


Daciana Srbu prime[te mesaje de iubire pe Internet. Te-am v`zut la Tuc` [i m-am \ndr`gostit sun` unul dintre ele. Un altul cic` arat` cam a[a: Bun`, s\nt Adi. Te-am v`zut la Tuc` [i m-am \ndr`gostit. Nu, nu de tine.

{i cu sufletu-n spray
Un romn vrea s` dea lovitura cu spray-ul de ag`]at femei. Un alt romn vrea \ns` s` dea lovitura cu tubul de spray pentru femeile pe care nu le aga]` nimeni.

Liviu MIHAIU

Pig Ghitza
Gheorghe Funar \[i dore[te Muzeul Holocaustului \n Ardeal. El vrea s` dovedeasc` evreilor care-l consiliaz` pe Vadim c` este filosmintit.

S`pt`m\na romnilor
Catedrala Politicii Neamului
Doamne, de ce-i pui pe fiii T`i la grea \ncercare? De ce? De ce 6? De ce 31? Cum naiba 7? 8? De unde optul `sta, a[a, din senin? E clar, numerele de la 6 din 49 s\nt m\n`rite `[tia s\nt m\n`-n m\n` cu Cel de Sus, altfel n-avea cum s` ias`! Regia Autonom` Dumnezeu S.A. de Mize [i Pariuri Sportive. Unde e frumuse]ea jocului? S` ni se mai dea o [ans`! Romnia [i Bulgaria vor \mp`r]i 10 milioarde de euro ajutor de la UE, asta \n urm`torii 10 ani. V` da]i seama ce-o s` fac` Romnia cu at\]ia bani? Mam`, ce vile or s` se ridice, ce termopane, ce jante de figuri or s`-[i trag` to]i [oferii pe ma[inile de la ministerele integr`rii! Uite, dac` [tiau comuni[tii `[tia de la PSD c-o s` ne dea bani de integrare, b`gau Romnia \n UE \nc` din 88, c\nd se preg`tea FSN-ul de Revolu]ie [i alegeri libere. Vadim s-a poc`it [i [i-a pus cenu[` \n cap, cer\nd scuze poporului evreu pentru tot ce a f`cut. Vadim de-abia acum a \nnebunit. |ntr-o zi, Vadimul-Antonescu \i va cere socoteal` evreului Vadim, \n interiorul s`u. Dup` care se vor bate, iar antisemitul Vadim \l va face ]igan pe Vadim-evreul [i vor \ncepe s` se scuipe \n direct pe Romnia Actualit`]i, la Ora Vesel` Parlamentar`. Culi]` T`r\]` a

Copii, voi [ti]i ce este postul \n cre[tinism? B```, postul este de patriarh! {i nu plec din el dec\t c\nd m-o lua Dumnezeu, care nu exist`! Hai, mar[ la ora de biologie, fir-a]i ai dracu de sectan]i!

Vom film ce-am fost


De la tribuna Senatului, Vadim l-a rugat pe Jirinovski s` nu \l mai agaseze cu invita]ii scrise [i nici cu telefoane: Facem parte din alt film artistic!. Or face ei parte din filme diferite, dar unele cadre s\nt totu[i asem`n`toare: radiografiile.

Cu cear[afurile curate
Ruperea logodnei dintre ]iganca Jup\neasa [i ]iganul Ferdinand a fost motiv de b`taie \ntre locuitorii palatelor din Ive[ti. Se pare c` Ferdinand nu-[i mai \ndeplinea obliga]iile de logodnic [i n-o mai violase pe Jup\neasa de c\teva luni.

ReaFericirea Sa Teoctist, un \nalt prelat c`ruia i-a pl`cut Puterea [i le-a c\ntat \n stran` lui Ceau[escu [i Iliescu, dup` vorba cre[tineasc`: L`sa]i capii s` vin` la mine!

Ni[te ]`r`ni[ti
Conducerea PN}CD Suceava s` ne \n]elegem, i se spune conducerea nu pentru c` ar avea mul]i membri de partid \n subordine, ci pentru c` to]i au carnet de conducere a hot`r\t s`-i accepte candida]i la alegerile locale numai pe acei ]`r`ni[ti cu familie numeroas`, care s` conteze la vot. |n aceste condi]ii, s` nu se mire oamenii dac` la alegeri, din partea PN}CD, se vor prezenta \n fa]a electoratului taurul comunal, m`garul satului [i un iepure de c\mp din vecin`tate.

trebuit s` se prezinte la PNA. Foarte frumos. Dar pe c\t punem pariu c-a fost chemat numai ca s`-l \ntrebe Bl`nculescu pe T`r\]` dac` n-are 10.000? Serviciul de Informa]ii Externe se va demilitariza anul acesta. Adic` telefoanele vor fi ascultate numai \n [lapi [i bermude [i or s` dispar` spionii \n slip, dar cu musta]` fals` [i p`l`rie de comisar. Petre Roman [i-a f`cut un nou partid cu care vrea s` defileze pe scena politic`.

Va defila p\n` la 1 la sut`, probabil. Baronul local filiala Gorj Nicolae Mischie s-a luat de biseric`. Asta pentru c` biserica a decis \n sf\r[it, dup` 1500 de ani ca preo]ii s` nu se implice \n via]a politic`. Desigur, dup` ce mii de ani bur]ile pope[ti se lipeau de orice mas` domneasc`, t`m`duind \n fa]a prostimii Puterea, lui Mischie i se face dor: de-o t`m\ie, de-un vini[or b`ut cu arhimandritul nu [tiu care, ce zice cele mai por-

coase bancuri, de-o sutan` care ap`r` de virtute. Plus c`, chiar dac` nu-]i bag` [in sac, Dumnezeu \]i d` iar lor le-a pl`cut al dracu de mult s` ia cu japca de la enoria[ul cu frica ~luia de Sus de la Finan]e. Doamne, nu-i ierta! Cronic` a lu {tefan a Petrei

Ve[ti bune

Culi]` T`r\]` a fost invitat la emisiunea Iart`, m`!


Senatorul Culi]` T`r\]` a fost chemat cu cita]ie la PNA. El e cercetat \n 11 dosare penale. Procurorii anti-mafia vor formula o serie de \ntreb`ri dure la care afaceristul, de ast` dat` neav\nd \ncotro, va trebui s` r`spund`. Iat` c\teva exemple de r`spunsuri la \ntreb`rile anchetatorilor despre fraudele produse \n Insula Mare: Da, imediat v` spun... sta]i s` m` uit... este patru f`r` un sfert, P`i, ce s` v` spun, eu cred c` o s` mai ning` o dat` prim`vara asta, A, dac` m` \ntreba]i pe mine, eu zic c` face 2-0 \n deplasare cu Farul Constan]a [i se calific`. Sf. Sinod al BOR interzice oric`rui slujitor al lui Dumnezeu s` se mai implice \n politic`. De-acum \nainte, fe]ele biserice[ti care de]in func]ii politice, majoritatea \n structurile Puterii, trebuie s` aleag` \ntre a-l sluji pe Domnul [i a-l sluji pe Domnul Adrian N`stase. {eful sec]iei Buget din MApN a fost arestat pentru mit`. |n buzunarul s`u au fost g`site 660 de milioane m`run]i[. Nu, nu este vorba de fonduri ilicite, ci de o metod` special` de tratament bioenergetic cu c\mp magnetic provenit de la firele din bancnotele de 500.000 [i 1.000.000. Str`buna Vestire

E altfel c\nd busculada-i a ta!


Ma[ina lui Mitrea a r`mas blocat` \n trafic \mpreun` cu proprietarul, ministrul Transporturilor fiind nevoit s`-[i cheme un taxi. Mai bine-[i r`dea musta]a [i st`tea la autostop.

Cronicarul Grigore dup` Ureche

e ibui . istr vencu ed a it. S Ca] atu emia Gr ad c cu A

Dosarul Doinei Cornea


Apare pn` cnd se termin` securi[tii!
s`-i aresteze [i chiar s`-i ucid` pe cei c]iva care aveau curajul s` spun` c` regele e gol [i s`-i umileasc` pe restul, cei ce ascultau ntr-o t`cere resemnat` adev`ruri elementare? M` gndeam, deci, la toate acestea, ascultnd vocea tremurat` [i moale a doamnei Cornea. Povestea cum, urm`rit` pe strad` de securistul aflat la post pentru a o izola de lume, s-a ntlnit cu o fost` student`. Perspicace, urm`ritorul i-a pus n vedere tinerei s` se ndep`rteze, ca s` nu aib` probleme, iar doamna Cornea a ]inut s` o lini[teasc`: Nu te teme, drag`, n-o s` p`]e[ti nimic, dnsul e un om bun. Bun n compara]ie cu ceilal]i slujba[i ai Securit`]ii, se n]elege. Dou` zile mai trziu, revenind n tur` ofi]erul de mai sus, acesta s-a apropiat de f`ptura m`runt` a doamnei [i, asigurndu-se c` nu-l vede nimeni, i-a [optit: V` rog s` nu mai spune]i nim`nui c` snt un om bun. S-ar putea s` am necazuri. n ntmplarea de mai sus am g`sit tlcul ascuns al deosebirii dintre securi[ti [i restul lumii.

DOSAR DE URM~RIRE INFORMATIV~ A SECURIT~}II

Securistul [i lumea
dumneaei r`spunsul la o ntrebare pe care mi-am pus-o de o mul]ime de ori de cnd m` ocup de studierea fostei Securit`]i: ce i-a deosebit pe securi[ti de restul oamenilor? Nu tr`iam cu to]ii n aceea[i g`leat`, n aceea[i s`r`cie, nghi]ind zilnic dejec]iile unui regim care parc` [i f`cea un titlu de glorie din a terfeli orice urm` de demnitate uman`? Nu se oprea curentul [i pentru ei? Apa cald`? Categoric, un om capabil de a supune violen]elor

ntr-o amiaz`, n casa doamnei Cornea de pe o strad` lini[tit` a Clujului, am g`sit cu ajutorul

[i torturii, chiar n forme de umilire altfel greu de imaginat, un seam`n, un om care accept` cu u[urin]` s` renege orice urm` de bun` cuviin]`, s`-l abjure pe Dumnezeu, a fost, o diabolic` inven]ie a aparatului represiv comunist. Cum a reu[it aceast` transformare, ce-l separ` pe acest om de firea adev`rat` a restului lumii? Prietenul nostru Vladimir Bukovski observa c` regulile stabilite de autorit`]i [i de care mi amintesc au fost ntotdeauna anormale, contraziceau bunul sim] [i se puneau n aplicare cu

amenin]area sanc]iunilor. Nu se poate spune c` aceasta modifica psihologia oamenilor sau i obi[nuia s` fie supu[i, dar, n schimb, to]i se trezeau vinova]i n fa]a statului, fiecare putea s` fie pedepsit. Este, deci, clar, lumea se mp`r]ise: ntr-o parte, cei mul]i care [i a[teptau pedeapsa care putea veni oricnd, n alta c`l`ii lor. Dar tot nu m` l`murisem din ce stof` s-au croit c`l`ii, oameni ar`tnd ca noi, cu dou` mini, dou` picioare [i cap pe umeri, respirnd acela[i aer mbcsit [i muced al regimului. Cum au ales s`-i bat`,

Marius OPREA

Doina Cornea, majoritatea de unu


Orice om care este mai drept dect vecinii s`i constituie deja o majoritate de unu. Henry David Thoreau, Nesupunerea civic` Direc]iei I a DSS de c`tre colonelul Ioan Oprea, adjunctul [efului Inspectoratului Jude]ean de Securitate Cluj. Rela]ia dintre Securitate [i Doina Cornea ncepe ns` mai de mult. Acela[i raport afirm` c` Doina Cornea este lucrat` prin DUI (Dosar de urm`rire informativ`, n.m.) pentru leg`turi suspecte cu cet`]eni str`ini, suspec]i de spionaj, fiind cunoscut` ca filofrancez` [i denigratoare a realit`]ilor social-politice din ]ara noastr`, avnd concep]ii politico-filozofice str`ine ideologiei noastre. Un raport din 4 februarie 1984 semnat de colonelul Alexandru Pere[, [eful Securit`]ii clujene, aduce mai multe preciz`ri: Cornea Doina este cunoscut` nc` din anii studen]iei ca avnd leg`turi cu unele cadre [i agen]i ai spionajului francez ce au activat n ]ara noastr`. Din 1966 ntre]ine unele leg`turi neoficiale cu lectorii francezi ce au func]ionat sau func]ioneaz` la Cluj-Napoca, lucra]i de noi pentru suspiciuni de spionaj. n 1965 a fost la specializare, 3 luni, n Fran]a, fiind cazat` la o adres` recomandat` de lectorul francez Henri Alain. Are concep]ii politico-filozofice str`ine ideologiei noastre. Din 1981 a fost semnalat` cu unele manifest`ri [i ac]iuni denigratoare la adresa situa]iei social-politice din ]ara noastr`, exercitnd influen]e negative n mediul studen]ilor. De asemenea a redactat unele sesiz`ri adresate organelor de conducere local` [i central` n care critic` de pe pozi]ii neprincipiale anumite aspecte legate de aprovizionarea [i gospod`rirea localit`]ii, pe care le consider` necorespunz`toare. Prin urmare, n ochii Securit`]ii Doina Cornea era deja de mult` vreme suspect` de spionaj, numai pentru c` fusese, timp de trei luni, la o specializare n Fran]a [i avea rela]ii cu profesori francezi, la rndul lor suspec]i. Absurditatea acuza]iei de spionaj e totu[i evident`. Ce spion [i compromite situa]ia intrnd n conflict cu autorit`]ile [i pierznd astfel [ansa de a mai ob]ine informa]iile pe care se presupune c` dorea s` le ob]in`? n plus, ce spion [i permite luxul de a exercita influen]e negative n rndul studen]ilor, riscnd s` fie marginalizat, [i astfel s` nu mai poat` spiona? Pentru practican]ii logicii totalitare, astfel de ntreb`ri nu [i au ns` rostul. Pentru ei, denigratorii regimului nu pot fi dect sau spioni, sau nebuni. Deocamdat`, Doina Cornea este suspectat` de spionaj, ceea ce nseamn` c` urm`ritorii ei nu i puneau nc` n discu]ie s`n`tatea psihic`. Dar cititorul inteligent a n]eles deja c` lucrurile nu se pot opri aici. S` revenim ns` la raportul din 20 septembrie 1982. El ne mai spune c`, pentru contracararea [i anihilarea activit`]ilor sale negative, la propunerea noastr`, cu aprobarea Comitetului Jude]ean Cluj al PCR, (continuare \n pag. II)

|n zeghe vei putrezi!


abuzive. {i nregistr`rile trebuie c` mai exist`! Ilegalit`]i, poate mai evidente dect tratamentul descris, nu figureaz` defel n scriptele Securit`]ii, dovad` c` nici ea nu le considera tocmai legale. Dintre aceste m`suri unele au l`sat urme, altele nu. n dosar nu se spune c` timp de aproape doi ani am avut mili]ie n fa]a casei, c` n clipa cnd puneam piciorul pe strad` erau alerta]i urm`ritorii care ne nso]eau apoi, pas cu pas (pe jos [i n ma[in`), oriunde mergeam [i faptul c`, n medie, din cinci zile exista una n care eram opri]i s` ie[im din curte. F`r` explica]ii, f`r` vreun mandat sau vreo hot`rre oficial`: N-ai voie s` ie[i!, era singurul r`spuns pe care ni-l d`dea mili]ianul-securist deghizat [i el n agent de circula]ie. Aceast` specie hibrid`, neomenoas`, a ap`rut n ultimul an de arest la domiciliu. nainte avuseser`m mili]ieni reali, cu un comportament uman. Tot ilegal` [i nemen]ionat` n scripte dar evident` pentru to]i locuitorii din cartier a fost mpiedicarea vehiculelor nonriverane de a intra pe strada noastr`: la un cap`t a ap`rut un semn de interdic]ie de a intra pe strad`; la cel`lalt, a ap`rut un [an] transversal, pe toat` l`]imea carosabilului, cu inscrip]ia drum n lucru, la care ns` nimeni n-a lucrat, timp de aproape un an, pn` dup` 22 dec. 1989, cnd a fost reastupat. Dosarul nu sufl` o vorb` despre b`t`ile ncasate. n luna mai 1988, pentru c` nu m-am supus ordinului de-a nu ie[i pe strad`, mili]ianul cu chipiu alb [i apoi c`pitanul Her]a (f`cut maior la nceputul regimului Iliescu) m-au b`tut bestial de mai multe ori la rnd, pentru c` am reluat tentativele de a ie[i. n luna septembrie a aceluia[i an, am primit o lovitur` de neuitat, cu bastonul de cauciuc, din partea maiorului Jurcu] (anchetator), n sediul Securit`]ii. De asemenea, n noiembrie, tot n 88, am fost luat` la palme n sediul Mili]iei de un a[a-zis anchetator, n timp ce (continuare \n pag. IV)

Prima scrisoare c`tre Europa Liber`


La 22.08.1982 postul de radio Europa Liber` n emisiunea De vorb` cu ascult`torii a transmis con]inutul unei scrisori, denigratoare la adresa realit`]ilor social-politice din ]ara noastr`, cu referire ndeosebi la condi]ia [i rolul intelectualilor n formarea spiritualit`]ii [i educarea tinerei genera]ii prin sistemul nv`]`mntului superior. Prin m`suri informative s-a stabilit c` autoarea scrisorii este Cornea Doina Maria... profesoar`, asistent` la Facultatea de Filologie, catedra de limbi romanice, nencadrat` politic... A[a ncepe raportul din 20 septembrie 1982, adresat

Parcurgnd temeinic doar o cincime din dosarele mele [i ale familiei mele ntocmite de Securitate, restul, pn` la totalul de 32 de volume cte se afl` la CNSAS, fiind r`sfoite doar n fug`, mi dau totu[i seama c` nici acum nu sunt complet predate de SRI. Oare ce dore[te SRI s` ascund`? n privin]a volumelor asupra c`rora mi-am putut apleca aten]ia, consider c` informa]iile din ele ar putea fi analizate din mai multe unghiuri: 1 cel al metodelor folosite de Securitate asupra celor cerceta]i; 2 cel al imaginii negative confec]ionate de Securitate privind persoana luat` n urm`rire; 3 cel al imaginii pozitive pe care Securitatea, ea ns`[i, [i-o confec]ioneaz` n raport cu cel anchetat cinstit`, animat` de sentimente patriotice, mereu n legalitate... Numai c` aceste imagini sunt contrazise de faptele [i metodele folosite de ea, de cele mai multe ori ilegale. Tocmai din acest motiv solicit prin CNSAS nregistr`rile din timpul anchetelor (n timpul celor cinci s`pt`mni de arest, 19 noiembrie 1987 24 decembrie 1987) cnd, de pild`, anchetatorul venit de la Bucure[ti, col. Gheorghe Vasile, [ef Dir. Anchete Penale, m-a njurat [i amenin]at cam n stilul urm`tor (dau doar o mostr` de dialog): Te lipesc de perete, n timp ce se n`pustea asupra mea; Du-te n p... m...; Cincisprezece ani vei c`p`ta pentru faptele tale; |n zeghe vei putrezi..., la care i r`spundeam: Va fi o onoare pentru mine s` mor n zeghe, pentru c` n zeghe au murit episcopii greco-catolici, Gheorghe Br`tianu, Iuliu Maniu [i at]ia al]ii. Chiar conform legilor de atunci, astfel de practici erau

II

Num`rul 10 Dosarul Doinei Cornea


Aceast` ultim` precizare este ct se poate de important`. Ea ne anun]a discret, neutru, aproape imperceptibil c`, la data respectiv`, hot`rrile Doinei Cornea erau deja luate. F`r` s` anun]e explicit, ea ini]iase deja procesul de nesupunere civic` de nesupunere, din considerente strict morale, fa]` de acele legi care ncalc` demnitatea individual` a fiec`rui om. S` nu obiectezi fa]` de m`surile luate mpotriva ta nseamn` s` ]i asumi r`spunderea juridic` a propriilor ac]iuni, obligndu-l n acela[i timp pe cel`lalt s` [i asume r`spunderea moral` a deciziei sale de a te penaliza. C`r]ile erau puse cinstit pe mas`, iar Doina Cornea constituia deja o majoritate de unu. spion nu a mai r`mas nimic. Acum Securitatea ncearc` s` acrediteze ideea c` Doina Cornea denigreaz` regimul din pricina unor tulbur`ri psihice. s` nu lucrez cu studen]ii, dar nu am cedat [i nici nu am de gnd. Sunt pe picior de r`zboi cu partidul [i Securitatea. Iar dac` toate acestea nu ar fi fost de ajuns, securi[tii intr` n posesia unei scrisori adresate la 30 decembrie 1983 de c`tre Doina Cornea unei foste studente, Monica Soba, n care afirm`: n privin]a r`ului din jur, din societate, nu am g`sit alt` cale de a-l dep`[i dect luptnd \mpotriva lui, deschis, cu c`r]ile pe mas` este ceea ce se cheam` DISIDEN}A INDIVIDUAL~. Acum, totul este explicit [i fiecare [tie exact de care parte a baricadei se g`se[te. Ofi]erii de Securitate se v`d astfel pu[i n fa]a unui adversar nea[teptat, care nu se fere[te de ei, ba chiar i invit` s` ac]ioneze mpotriva sa potrivit m`surilor proprii [i, n consecin]`, s` dovedeasc` public faptul c` ei sunt r`ii. Aici este pus` la b`taie ntreaga miz` a nesupunerii civice, iar ofi]erii de Securitate sunt pe deplin con[tien]i de asta. Prin urmare, vor c`uta mai nti s` salveze aparen]ele. Dac` mobilul Doinei Cornea este nesupunerea civic`, ei nu au cum s` recunoasc` lucrul acesta. Dac` ar face-o, ar pierde lupta din capul locului, pentru c` ar admite astfel c` se fac vinova]i de anularea demnit`]ii individuale pe care Doina Cornea [i-o revendic` [i n numele c`reia a

Lista lui secu


nceput r`zboiul. n consecin]`, ei sunt obliga]i s` caute mobiluri alternative. Ceea ce, potrivit Planului de m`suri, chiar fac: n leg`tur` cu activitatea obiectivei se pot formula urm`toarele ipoteze: Este agenta Serviciului de informa]ii francez [i neavnd posibilit`]i de informare deosebite, fiind [i n vrst`, a primit sarcina de a trece la ac]iuni ostile deschise mpotriva regimului, fiind obligat` la aceasta de activitatea trecut` [i de situa]ia fiicei ce se afl` n Fran]a. Desf`[oar` activit`]i contrare intereselor statului nostru pe baza convingerilor sale politicoideologice reac]ionare, avnd tr`s`turi de caracter specifice fanatismului [i bigotismului religios. Face acest lucru pentru a crea o platform` politic` fiicei sale care de[i se g`se[te de peste 8 ani n Fran]a, este nerealizat` din punct de vedere profesional [i social. Dar acest lucru nu este suficient. La urma urmei, nesupunerea civic` fusese deja ini]iat` [i, prin urmare, Securitatea este acum obligat` s` dovedeasc` public c` r`ul este cel`lalt. Pentru prima dat`, Securitatea se vede obligat` s` adopte o strategie defensiv`. Din acest punct de vedere, Planul de m`suri este elocvent. El are dou` obiective clare: s` o izoleze pe Doina Cornea, astfel nct exemplul ei s` nu poat` fi urmat [i de al]ii; [i s` o conving` s` renun]e la ac]iunile ei. Autorii Planului, locotenentcolonelul Filitas Vulcan [i colonelul Ioan Gocan, n]eleg bine miza jocului. Doina Cornea provoac` Securitatea s` ia atitudine mpotriva ei [i o oblig` astfel s` demonstreze c` i ncalc` demnitatea individual`. Prin urmare, Securitatea a pierdut avantajul ini]iativei [i este obligat` doar s` reac]ioneze. Ea nu mai controleaz` jocul. n consecin]`, i este imposibil s` treac` la ac]iuni represive directe mpotriva Doinei Cornea. Singurul lucru pe care ofi]erii de Securitate l mai pot face este s` o conving` pe nesupus` s` \nceteze nesupunerea. Planul prevede c` se va proceda la audierea obiectivei, f`r` a acorda prea mare aten]ie ac]iunilor sale, subliniind doar faptul c` acestea nu sunt justificate [i va fi amendat` contraven]ional. F`r` ndoial` c` o amend` contraven]ional` nu este suficient`. Trebuie puse la b`taie toate resursele de care Securitatea dispune. Se va organiza, n primul rnd, o discu]ie larg`elastic` cu so]ul s`u (al Doinei Cornea, n.m.), n scopul de a ob]ine date despre obiectiv`, mobilul care o determin` la ac]iuni reprobabile, de natur` s` aduc` prejudicii intereselor statului [i s` le afecteze rela]iile interfamiliale. n ceea ce-l prive[te pe fiul Doinei Cornea, Hora]iu Iuhas, inginer electronist, c`s`torit, cu un copil... se va organiza [i cu el o discu]ie similar` celei cu tat`l. I se va explica caracterul (sic!) periculos, ira]ional [i d`un`tor al ac]iunilor mamei sale, prejudiciile pe care le aduce intereselor ]`rii [i intereselor familiei. Se va apela la ra]iunea lui pen-

Sunt pe picior de r`zboi cu partidul [i Securitatea


ntre timp, ofi]erii de Securitate ncep s` n]eleag`. La 5 martie 1985 este actualizat Planul de m`suri n DUI Diana. Motivul este precizat explicit: Din materialele pe care le de]inem rezult` c` sus-numita (Doina Cornea, n.m.) a ac]ionat n mod premeditat pentru a intra n aten]ia organelor de Securitate, dorind s` fie martirizat` pentru concep]iile [i activitatea sa. n ciuda limbajului folosit, securi[tii pricep pentru prima dat` c` se confrunt` cu cineva care i oblig` s` [i asume propriile lor decizii morale. Datele pe care le au sunt deja clare. Ei observ`, printre altele, c` toate scrisorile cu con]inut necorespunz`tor (pe care Doina Cornea le-a expediat Europei Libere, n.m.) au fost semnate cu numele s`u adev`rat. n plus, sunt la curent cu afirma]ia pe care Doina Cornea o face fa]` de o cuno[tin]` din Cluj la 31 mai 1983: Mi s-a pus n vedere

A doua scrisoare c`tre Europa Liber`


Raportul din 4 februarie 1984 al colonelului Pere[ este redactat ca urmare a faptului c` la 29 ianuarie 1984 Doina Cornea se adreseaz` din nou cu o scrisoare denigratoare la Europa Liber`. Dar ce s-a ntmplat ntre timp? Potrivit raportului, conducerea Universit`]ii a mutat-o (pe Doina Cornea, n.m.) de la Facultatea de Filologie la alt` facultate, unde num`rul studen]ilor care studiaz` limba francez` este mai mic. De[i se [tia mai riguros controlat`, [i aici a continuat aceia[i (sic!) activitate de educare necorespunz`toare a studen]ilor, denigrnd n fa]a lor realit`]ile social-politice din ]ara noastr` [i instigndu-i s` opun` rezisten]` fa]` de politica cultural` a statului nostru. Fa]` de aceast` situa]ie, la 15.09.1983 conducerea Universit`]ii a hot`rt desfacerea contractului de munc` n baza art. 130, aliniatul 1, litera e din Codul Muncii [i art. 11 din Statutul Personalului Didactic (ca necorespunz`toare func]iei). n urma contesta]iei adresate de sus-numita la Judec`toria Cluj Napoca, decizia a r`mas definitiv`. Men]ion`m c` naintea lu`rii acestei m`suri i s-a oferit un post corespunz`tor la Biblioteca Central` Universitar`, pe care l-a refuzat. Tonul raportului reflect` frustrarea ofi]erilor de Securitate, care la acea dat` nu [tiau pe ce cale a fost scoas` din ]ar` scrisoarea. Descrierea Ariadnei Iuhas difer` de cea din raportul precedent. Acum ea a tr`dat patria n 1976, c`nd n calitate de student` a fost trimis` oficial la cursurile de var` din Fran]a, refuznd s` se napoieze n ]ar`. Este profesoar` de francez`-englez`, dar nerealizat` profesional. Ct despre Doina Cornea, ea este caracterizat` drept o fire bigot`, complexat`, care ncearc` s` braveze pentru a se face remarcat`. Nu are lucr`ri publicate. Nu se bucur` de simpatie [i influen]` n rndul cadrelor didactice [i intelectualit`]ii. Cei care o cunosc personal nu o consider` normal` psihic. Prin urmare, din vechiul

(continuare din pag. I) a fost pus` n discu]ia colectivului de munc`, m`sura fiind realizat` la 3.02.1982 prin intermediul rectorului universit`]ii. Cu aceast` ocazie, sus-numita a adoptat o pozi]ie evaziv`, c`utnd s` minimalizeze [i s` justifice ac]iunile sale reprobabile. Cu toat` riposta primit` din partea cadrelor didactice participante, din comportamentul ulterior rezult` c` sus-numita nu [i-a revizuit \ntru totul activitatea. La 15.09.1982 fiind audiat` la sediul Inspectoratului, n prezen]a so]ului s`u, avocatul Iuhas Leontin, a recunoscut c` este autoarea scrisorii radio-difuzat` de Europa Liber` pe care a scos-o din ]ar` prin intermediul fiicei sale Iuhas Gall Ariadna, care n luna iulie a.c. a fost ca turist` n Romnia. Despre fiica Doinei Cornea raportul men]ioneaz` c` este r`mas` ilegal n Fran]a, n 1976, cnd a fost trimis` oficial

la cursurile de var`. n prezent, sus-numita are dubl` cet`]enie, romn`-francez` [i vine anual n ]ar` ca turist`. Trebuie s` recunoa[tem c` ac]iunea Securit`]ii a fost un succes. La mai pu]in de o lun` de la difuzarea scrisorii, ofi]erii clujeni [tiau deja cine este autorul ei [i cum a fost ea scoas` din ]ar`. Finalul raportului este sec: A fost avertizat` s` nceteze orice leg`turi cu acest post (Europa Liber`, n.m.), precum [i cu alte institu]ii sau organiza]ii reac]ionare. De asemenea, a fost avertizat` s` nceteze activitatea de denigrare a realit`]ilor socialpolitice din ]ara noastr` conformndu-se ntru totul legilor statului nostru. A promis c` se va conforma recomand`rilor ce i s-au f`cut. n baza Legii 23/1971 articolul 14 + 60 lit. e, a fost amendat` cu 5.000 lei. Nu a avut obiec]iuni asupra m`surilor luate.

Lista lui secu


tru a-l face s` n]eleag` c` nimeni nu are nimic cu familia sa. I se va demonstra lipsa de temeinicie a afirma]iilor mamei sale c` n realitate ea este cea care ncalc` legile. Acest ultim argument pic` n gol. Adeptul nesupunerii civice nu contest` faptul c` ncalc` legile [i este dispus s` pl`teasc` pentru aceasta. El contest` caracterul moral al legilor pe care le ncalc`, acesta fiind chiar motivul pentru care le ncalc`. Agentul care l pedepse[te dovede[te, prin chiar actul pedepsirii, c` este parte a unui sistem imoral. Adeptul nesupunerii civice este o persoan` care dovede[te c` ncearc` s` [i p`streze decen]a, demnitatea [i moralitatea, chiar dac` pentru asta trebuie s` ncalce legea. El r`mne profund cinstit [i decent, n]elegnd s` pl`teasc` pre]ul nc`lc`rii legii. n schimb, el cere agentului care l pedepse[te s` recunoasc` cinstit c` este un tic`los. Obiectivul minimal al nesupunerii civice l constituie obligarea celui care impune sau execut` legi imorale s` [i recunoasc` deschis imoralitatea prin chiar impunerea sau executarea legilor respective. La limit`, cel care opteaz` pentru nesupunere civic` nu urm`re[te dect ruperea v`lului de minciun`, de ipocrizie [i de echivoc n spatele c`ruia agresorul sper` s` [i ascund` r`spunderea moral` pentru agresiunea pe care o comite. Este exact ceea ce face [i Doina Cornea. Ea nu le cere neap`rat securi[tilor [i comuni[tilor s` nu mai fie securi[ti [i comuni[ti. Dar i oblig`, nc`lcnd legile n vigoare, preciznd motivul nc`lc`rii [i cerndu-le s` o pedepseasc` potrivit Codului Penal, s` recunoasc` faptul c` nu sunt dect ni[te agresori care strivesc demnitatea individual` [i c` tot restul este o minciun` menit` s` le acopere responsabilitatea moral`. Cu alte cuvinte, i oblig` [i pe ei s` pl`teasc` pre]ul cinstit al propriilor lor ac]iuni. Coloneii Gocan [i Vulcan n]eleg foarte bine toate acestea. Scopul Planului de m`suri este tocmai acela de a g`si o solu]ie pentru a nu pl`ti pre]ul pe care Doina Cornea le cerea s` l pl`teasc` pentru ac]iunile lor mpotriva ei. Acesta este motivul pentru care [i propun izolarea Doinei Cornea [i ncercarea de a o convinge s` pun` cap`t ac]iunilor ei. Pentru aceasta, Planul de m`suri precizeaz` mai departe c` Sursa IANCU cadru didactic universitar, rud` prin alian]` cu obiectiva va fi dirijat s`-i dezaprobe ac]iunile, explicndu-i n mod argumentat consecin]ele negative ale unor astfel de activit`]i nu numai asupra sa [i a familiei, dar [i a altor cadre didactice [i chiar a intelectualit`]ii clujene... Rectorul Universit`]ii va fi informat despre noile ac]iuni ntreprinse de obiectiv` n leg`tur` cu Europa Liber`, pentru compromiterea conducerii Universit`]ii [i n general a intelectualit`]ii. Va fi solicitat s` mobilizeze prin posibilit`]ile de care dispune toate for]ele capabile s` dezavueze aceste ac]iuni, s` duc` la izolarea obiectivei fa]` de mediul universitar [i la determinarea ei de a renun]a la ac]iunile denigratoare [i calomnioase. n acest scop i se va sugera ca pe lng` factorii de influen]` ca: decanul, [eful catedrei [i alte cadre prestigioase s` foloseasc` pentru a exercita influen]` pozitiv` pe lng` obiectiv` [i unele cadre didactice care au rude n str`in`tate sau sunt descenden]i ai unor politicieni burghezi, care i-ar putea repro[a obiectivei c` ac]iunile ei i-ar putea afecta grav. n plus, nu sunt uitate nici m`surile informativ-operative: Se vor face propuneri ca fiica sa (a Doinei Cornea, n.m.)... s` fie trecut` pe lista persoanelor indezirabile pentru R.S. Romnia. Pentru controlul activit`]ii, stabilirea leg`turilor ce o viziteaz` la domiciliu [i a con]inutului discu]iilor ce le poart` cu acestea, precum [i pentru controlarea rezultatului unor m`suri ce le vom ntreprinde, la domiciliul obiectivei se vor instala mijloace I.C.D.T. pe care le consider`m cele mai potrivite, avnd n vedere topografia casei [i organizarea interioar`. (De altfel, mijloacele I.C.D.T. fuseser` deja instalate nc` din 30 martie 1984, a[a cum rezult` dintr-o not` pus` pe marginea Planului de m`suri, n.m.). Se va utiliza filajul pe momente operative. Se va solicita la D.G.T.O. s` ne comunice toate convorbirile telefonice interna]ionale. Control S (al coresponden]ei, n.m.) intern [i extern la obiectiv`, precum [i asupra trimiterilor din str`in`tate ale fiicei... Identificarea, verificarea tuturor leg`turilor [i luarea m`surilor preventive de securitate, dup` caz. Dup` cum se vede, Securitatea se preg`te[te serios pentru b`t`lia care va urma. re]inute, urmnd a fi naintate Inspectoratului Jude]ean Cluj al Ministerului de Interne Securitate iar persoanei n cauz` i s-a permis intrarea n ]ar`. Dar cum de a acceptat Securitatea ca Doina Cornea s` p`r`seasc` Romnia pentru a-[i vizita fiica? R`spunsul ni-l d` colonelul Ioan Oprea, [eful Securit`]ii Cluj, n raportul pe care l adreseaz` la 25 decembrie 1984 generalului-maior Aron Bordea, [eful Direc]iei I a DSS: S-a avizat pozitiv cererea sa de plecare n vizit` la fiica sa din Fran]a, scontnd [i pe faptul c` astfel vor fi anihilate [i ac]iunile ntreprinse de diferite elemente din str`in`tate, care ncercau s` fac` din ea o victim` a regimului. Prin urmare, aceea[i logic` defensiv` este cea care i face [i de aceast` dat` pe securi[ti s` se ab]in`, n ceea ce o prive[te pe Doina Cornea, de la orice act care ar putea p`rea represiv. Acela[i scenariu al nesupunerii civice care face inteligibil` strategia defensiv` a Securit`]ii ne l`mure[te [i asupra deciziei Doinei Cornea de a aduce cu ea din Fran]a c`r]i despre care nu avea cum s` nu [tie c` i vor fi confiscate la grani]`. Dar de ce ar fi renun]at s` le aduc`? De ce ar fi devenit ea ns`[i propriul ei tor]ionar? Dac` securi[tii vor s` i confi[te c`r]ile, s` le confi[te ei. Dar dac` Securitatea nu poate ie[i din defensiv`, ea poate totu[i s` intensifice presiunile c`rora Doina Cornea trebuie s` le reziste. Astfel, la 5 martie 1985 coloneii Gocan [i Vulcan primesc noi sarcini n DUI Diana: Se va ac]iona mai energic pentru determinarea obiectivei s` renun]e la activit`]ile ostile ]`rii noastre. n acest scop va fi invitat la sediul Inspectoratului Barna Ioan, directorul Combinatului Minier Cluj, a c`rui fiic` este c`s`torit` cu Iuhas Leontin-Hora]iu, fiul lui Doina Cornea (sic!). Va discuta cu el loc]iitorul [efului Securit`]ii, col. Pere[ Alexandru, n ideea de a-l determina s`-l influen]eze pe ginerele s`u s` ia o atitudine categoric` mpotriva ac]iunilor ostile ntreprinse de mama [i sora lui. ...Horea Voicu, directorul Centrului de calcul minier, unde lucreaz` fiul obiectivei... va fi solicitat s` ac]ioneze asupra lui Iuhas Hora]iu pentru a lua atitudine fa]` de activitatea du[m`noas` desf`[urat` de mama [i sora lui... i va da clar de n]eles c` dac` aceste activit`]i ostile nu nceteaz`, nu va putea fi men]inut n actualul loc de munc`, unde se concentreaz` cele mai importante date din activitatea Combinatului. ...Se va discuta la sediul Inspectoratului de c`tre loc]iitorul [efului Securit`]ii cu so]ul obiectivei, Iuhas Leontin, pentru a-l determina s` ia o atitudine mai hot`rt` mpotriva ac]iunilor du[m`noase ale so]iei sale [i s`-[i influen]eze copiii pentru a lua [i ei atitudine [i a nu se l`sa angrena]i n astfel de activit`]i. n baza aprob`rii [efului Inspectoratului, obiectiva va fi avertizat` la sediul Inspectoratului... n plus, nc` din raportul lor din 15 februarie 1985, coloneii Gocan [i Vulcan afirmau c`, folosind autoritatea unor intelectuali de prestigiu, (Doina Cornea) a fost izolat` de mediul universitar [i al intelectualit`]ii clujene, care au ajuns s` o aprecieze drept iresponsabil`. Se poate concluziona c` influen]a ei n aceste medii a fost aproape complet anihilat`. Prin urmare, cercul se strnge. Iar c`derea pare s` fie aproape.

Num`rul 10 Dosarul Doinei Cornea

III

nceputul victoriei
Totu[i, duminic`, 7 iulie 1985, Vlad Georgescu [i ncepe emisiunea sa de la Europa Liber` cu un anun] care va da fiori reci securi[tilor clujeni [i [efilor acestora: Am primit recent, din partea unei profesoare din Cluj-Napoca, mai multe scrisori deschise deosebit de interesante. Prima scrisoare, pe care o difuz`m ast`zi, este intitulat` C`tre tineri. Ea se refer` la rolul negativ al materialismului, la cerin]ele p`str`rii [i cultiv`rii valorilor spirituale, precum [i la necesitatea rena[terii interioare. Scrisoarea a doua pe care o vom difuza s`pt`mna viitoare se intituleaz` Despre libertatea spiritual` [i creativitate. Autoarea propune o ncercare de mpotrivire fa]` de fenomenul alien`rii. Ea consider` necesar` eliberarea spiritului, recucerirea puterii de comunicare ntre noi, [i ntre noi [i divinitate deblocarea interioar` [i recucerirea puterii de crea]ie a poporului, blocat` vreme de 40 de ani... Va urma o scrisoare intitulat` Despre nstr`inarea de sine, apoi o alta intitulat` Despre machiavelism. Ultima scrisoare poart` titlul Asupra ideii de adev`r. Cercul s-a strns, dar c`derea nu s-a produs. Iar de acum nainte nici nu se mai poate produce. Raportul din 7 august 1985 al colonelului Oprea con]ine, desigur, noi m`suri: Se vor extinde mijloacele T.O. la domiciliul obiectivei [i al fiului s`u. Se va institui consemn ca leg`turile sale telefonice cu str`in`tatea s` fie ntrerupte, iar de la PTTR, n mod legendat convorbirile s` fie mpiedicate. Se vor institui m`suri mai severe de control S astfel nct s` nu poat` primi sau trimite nici un material cu con]inut necorespunz`tor. Prin mijloacele muncii [i prin filaj, se vor identifica toate leg`turile... Se vor completa datele privind rela]iile obiectivei cu filozoful Constantin Noica [i se va conlucra cu Direc]ia III [i I.J. Sibiu al M.I. pentru a mpiedica dezvoltarea acestei leg`turi pentru care obiectiva face eforturi deosebite... Se vor men]ine leg`turile directe cu obiectiva pentru a o determina s` respecte legile ]`rii; dup` fiecare ac]iune de nc`lcare a legii va fi chemat` [i i se vor aplica m`surile legale ce se impun. Prin m`suri diversificate va fi mpiedicat` s` se ntlneasc` cu diploma]i, ziari[ti str`ini sau al]i emisari.

Contraatacul Securit`]ii
La 20 decembrie 1984, la Direc]ia I a DSS sose[te o not` semnat` de generalul-maior Ion Ghenciu, [eful Direc]iei pa[apoarte, eviden]a str`inilor [i controlul trecerii frontierei. Generalul Ghenciu [i informa colegii din Direc]ia I c` n ziua de 19.12.1984 la PCTF Curtici s-a prezentat pentru a intra n ]ar` cet`]eana romn` Cornea Maria... care se napoia dintr-o c`l`torie efectuat` n interes particular n Fran]a. Cu ocazia controlului de frontier` s-au descoperit nedeclarate, n bagajele personale, o serie de materiale cu con]inut necorespunz`tor (printre care [i Istoria Romnilor a lui Vlad Georgescu [i Cele [apte cuvinte c`tre tineri ale preotului Gheorghe Calciu, n.m.). n cadrul cercet`rii informative, a declarat c` a primit materialele de la diverse cuno[tin]e [i prieteni din Fran]a, precum [i de la fiica sa, sus]innd c` i erau necesare pentru studiu. Materialele n cauz` au fost

Totu[i, pe ansamblu, tonul raportului este unul resemnat. Singura victorie a Securit`]ii pe care colonelul Oprea o men]ioneaz` este descoperirea faptului c` Doina Cornea nu dispune de un canal de leg`tur` clandestin cu str`in`tatea. Prima scrisoare difuzat` n august 1982 a fost scoas` din ]ar` de c`tre fiica sa Ariadna care a fost ca turist` n ]ar`, a doua, difuzat` n ianuarie 1984, a fost scoas` prin intermediul unui turist din RFG pe care l-a abordat ocazional; iar ultimul set de materiale difuzat de Europa Liber` n luna iulie a.c. a fost predat personal lui Vlad Georgescu, cu care s-a ntlnit n decembrie 1984 la Paris, obiectiva fiind n vizit` la fiica din Fran]a. n rest, cu privire la fiul s`u, Hora]iu L. Iuhas, inginer la Centrul de calcul minier, se va discuta cu el la sediul inspectoratului... n cazul unei atitudini necorespunz`toare, va fi informat` conducerea Centrului de calcul asupra problemelor pe care le ridic` el [i familia sa, pentru a mobiliza colectivul de munc` la influen]area sa pozitiv` [i pentru a analiza oportunitatea men]inerii lui n acest loc de munc` care (sic!) este un punct deosebit de vulnerabil. Cu privire la fiica sa Ariadna Iuhas Le Gall care are dubl` cet`]enie (romn`-francez`) avnd n vedere c` desf`[oar` activit`]i du[m`noase mpotriva

]`rii noastre, se va men]ine interdic]ia de a veni n ]ar` [i se vor face propuneri de a i se ridica cet`]enia romn`. Cu alte cuvinte, nici membrii familiei nu au cedat [antajului. n plus, potrivit raportului, num`rul leg`turilor Doinei Cornea pare mai degrab` s` se nmul]easc` dect s` scad`. Cum au fost posibile toate acestea? Cum a fost posibil` nfrngerea Securit`]ii, cum a fost posibil ca un singur om s` o oblige s` treac` [i s` r`mn` pn` la sfr[it n defensiv`? Printr-o decizie simpl`, neb`nuit de simpl` [i de grav`. Prin acea decizie prin care o femeie a devenit singurul adept [i nc` unul victorios al nesupunerii civice n Romnia totalitar`. Doina Cornea a ales astfel s` fie [i s` r`mn` o majoritate de unu. Sorin CUCERAI Not`: |n num`rul viitor \i vom deconspira [i pe ceilal]i securi[ti care, potrivit documentelor pe care le de]inem, au fost implica]i direct sau indirect \n ac]iuni \ndreptate \mpotriva Doinei Cornea.

IV

Num`rul 10 Dosarul Doinei Cornea

Lista lui secu

(continuare din pag. I) colegul s`u, destul de brune]el, m-a expediat afar`, dndu-mi un picior n partea posterioar` [i njurndu-m` de mam`. Modul scandalos [i brutal n care, de multe ori, eram urm`ri]i nu este men]ionat n dosar. Exist` dou` registre cartonate care mi-au fost ar`tate dup` 1989, la Procuratura Militar`, unde era depozitat` arhiva Securit`]ii. Pe unul dintre registre scria Diana (adic`, eu), pe cel`lalt Dobrin (fiul meu). Dar m` ndoiesc c` n aceste registre, pe care SRI nici pn` azi nu le-a predat CNSAS, n afar` de deplas`rile noastre pe ore [i minute ar fi men]ionat` [i brutalitatea cu care, uneori, eram urm`ri]i. Voi evoca dou`-trei situa]ii: O urm`rire, n plin` zi, prin cea]`, pe malul Some[ului, pe o peluz` necirculat`, unde coborsem pe jos, n speran]a c` nu vor putea p`trunde cu ma[ina n care se aflau. Dar au cobort, obligndu-m` s` alerg aproape, n fa]a ma[inii lor, altfel riscam s` fiu mpins` n ru. O urm`rire nocturn`. M` ntorceam de la un spectacol. {tiam c` ma[ina care nainta ncet n urma mea, pe carosabil, era a lor. (Fuseser` cu mine [i la teatru, unde, ca de obicei, i sculaser` pe spectatorii din spatele meu, oferindu-le s` ocupe din locurile rezervate n fa]`). La un moment dat, ma[ina urm`ritoare a urcat pe trotuar, spre mine. M-am speriat de moarte, dar n-am schi]at nici un gest de spaim`. Au cobort din nou pe carosabil, apoi din nou spre mine [i tot a[a pn` cnd bordura nu le-a mai permis s` urce pe trotuar. Atunci au oprit [i au aruncat cu pietre n direc]ia mea. Mai men]ionez urm`rirea din 31 octombrie 1989, cnd mpreun`

cu fiul meu am luat-o spre F`g`ra[ pentru Ziua mor]ilor. Ajun[i la Alba-Iulia, ne-au somat, n plin centru, s` ne ntoarcem imediat la Cluj. Fiul meu a avut inspira]ia s` se adreseze trec`torilor spunnd: Dnsa e Doina Cornea. Securi[tii nu vor s-o lase s`-[i continue drumul la F`g`ra[. Spre surpriza noastr`, dar [i a securi[tilor, acei oameni, simpli muncitori, s-au oprit n fa]a noastr` scandnd: Nu v` l`sa]i, doamn`!. Securi[tii au cedat. }in s` mul]umesc acelor cet`]eni pentru solidaritatea [i curajul lor. Exist` totu[i documente n dosar, care atest` prin ns`[i prezen]a lor acolo ilegalit`]ile comise de conducerea Securit`]ii, care d`dea dispozi]ii s` se comit` astfel de ac]iuni: e vorba de transcrierile convorbirilor noastre din cas`, nregistrate; fotocopiile scrisorilor mele [i ale unor telegrame expediate de mine [i oprite s` ajung` la destinatari (nu [tiu cum le dibuiau prin cutiile po[tale!); scrisori expediate mie, pe care niciodat` nu le-am primit, dar fotocopiate n dosar confiscare [i violarea coresponden]ei, nu-i a[a? nchei, mul]umind acelor ]`rani care au avut curajul [i demnitatea de a-[i exprima solidaritatea cu protestul lansat de mine, la Europa Liber`, mpotriva demol`rii satelor. F`r` accesul la aceste dosare n-a[ fi aflat niciodat` de existen]a acestor oameni adev`ra]i.

Scene din urm`rirea mea

Filmarea mea permanent`, chiar [i prin incredibilul spa]iu dintre un camion [i remorca sa.

Sub continua filmare de c`tre Securitate a casei noastre, totu[i, iat` [i o zi privilegiat`, cnd mili]ienii erau retra[i! n imagine dl Pascal Delumeau de la Ambasada francez` (la dreapta), apoi [oferul, iar n stnga Tin-Tin [i cu mine.

Doina CORNEA

George Vasilescu avocat, unul dintre cei mai activi sus]in`tori ai protestelor mele, cosemnatar al ctorva texte difuzate de mine prin Europa Liber`. n imagine, una dintre multiplele sale arest`ri, n plin` strad`, datorit` sus]inerii pe care mi-o acorda.

Timp de nou` luni accesul vehiculelor pe strada mea a fost blocat: la un cap`t al str`zii, printr-un [an] (drum n lucru!); la cel`lalt, printr-un semn de interdic]ie, a[a cum rezult` din fotografia alb-negru.

Comandan]ii Inspectoratelor Jude]ene de Securitate [i ai municipiului Bucure[ti


Lista de nume pe care o red`m mai jos prezint` structura de comand` a Securit`]ii n luna ianuarie a anului 1987. Aceasta nu s-a schimbat semnificativ n ultimii doi ani ai regimului Ceau[escu. O excep]ie semnificativ` o constituie nlocuirea comandantului Securit`]ii din Bra[ov, operat`, dup` cum [i aminte[te un fost ofi]er de Securitate din ora[, chiar de generalul Macri, sosit n ora[ n seara zilei de 15 noiembrie 1987, imediat dup` reprimarea revoltei muncitorilor: Macri s-a instalat n biroul [efului Securit`]ii, a adunat colectivul de comand` c`ruia i-a adus la cuno[tin]` c` tovar`[ul comandant suprem este foarte nemul]umit [i sup`rat pe aparatul Securit`]ii jude]ene care n-a reu[it s` previn` producerea unui eveniment att de grav ce afecteaz` enorm imaginea Romniei n plan interna]ional, iar n interior este de asemenea cauzator de consecin]e grave [i imprevizibile, prin puterea lui de exemplu negativ, putnd constitui o ncurajare pentru producerea [i proliferarea altor asemenea manifest`ri ostile de anvergur`. Locul colonelului N`t`le]u a fost luat de primloc]iitorul Direc]iei I de Informa]ii interne, general-maior Gheorghe Zagoneanu, iar n ora[ a fost instaurat, pn` la revolu]ie, un regim de control [i intimidare f`]i[` a popula]iei, mult mai vizibil dect n restul ]`rii. De asemenea, n fruntea Securit`]ii municipiului Bucure[ti, n urma avans`rii generalului Bucurescu n func]ia de prim-adjunct al comandantului DSS Iulian Vlad, pe acest post a fosl numit colonelul Goran Gheorghe. Revenind la lista de mai jos, pe mul]i dintre ei i-a]i ntlnit deja n paginile Listei lui Secu, semnnd diverse documente n dosarele de urm`rire informativ` a celor intra]i n vizorul unit`]ilor teritoriale de Securitate. Cititorii care pot s` ofere [i alte detalii n leg`tur` cu comandan]ii [i ofi]erii din structurile jude]ene ale Securit`]ii snt ruga]i s` ne contacteze prin intermediul revistei Academia Ca]avencu sau direct la Institutul Romn de Istorie Recent`. (Marius Oprea) curescu Gianu (din 7 februarie 1989, col. Goran Gheorghe) ALBA mr. Lupe[ Gheorghe ARAD col. R`[in` Dumitru ARGE{ col. Di]` Gheorghe BAC~U mr. Baidac Iulian BIHOR mr. Og`[anu Dumitru BISTRI}A-N~S~UD col. Bunta Florian BOTO{ANI lt.-col. Mija Gheorghe BRA{OV col. N`t`le]u Gheorghe (pn` n noiembrie 1987) BR~ILA lt.-col. Soare Constantin BUZ~U mr. Maierean Vasile C~L~RA{I lt.-col. Mitulescu Constantin CARA{-SEVERIN col. MiBUCURE{TI gen.-mr. Bu- halcea Aurel CLUJ col. Ioni]` Nicolae CONSTAN}A col. Stoenescu Octavian COVASNA mr. Moldovan Sever DMBOVI}A col. Iftine Neculai DOLJ lt.-col. Ghi]oiu Ion GALA}I mr. Lupu NicolaeViorel GIURGIU col. Nicolae Mihai-Gheorghe GORJ col. Bucura Vasile HARGHITA lt.-col. Iov`na[ Alexandru HUNEDOARA col. V`ceanu Lucian IALOMI}A mr. Alexandru St`nescu IA{I col. Ciurl`u Constantin MARAMURE{ col. Chelaru Stelian MEHEDIN}I col. Preoteasa Gheorghe MURE{ gen.-mr. Ioana Constantin NEAM} col. Ursache Traian OLT col. Lungu Gheorghe PRAHOVA col. Popa Dumitru SATU MARE col. Pop Alexandru S~LAJ col. Pora Gheorghe SIBIU col. Rotariu Iulian SUCEAVA col. Simon Gheorghe TIMI{ col. Nica Constantin TULCEA col. Gheorghi]` Chivu VASLUI col. Pu[caciu Constantin VLCEA col. P`s`rin Paulian VRANCEA lt.-col. Panait Constantin

Institutul Romn de Istorie Recent`