UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Departamentul Psihologie

CURRICULUM

la disciplina

CONFLICTOLOGIA
Ciclul I, licență

Autori:
drd. Inga RUSSU, asist.

Chişinău 2021
APROBAT Şef Departament
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2021 ____________ Potâng A., dr., conf.univ.

2
 PRELIMINARII

Scopul primordial al disciplinei Conflictologie este de a contribui la formarea

specialistului de înaltă calificare în domeniul managementului conflictului, presupunând prin
management o suită cronologică de intervenţii: prevenire, rezolvare/control, şi diminuare sau
eliminare a efectelor nedorite ale conflictelor.
Cursul este structurat din prisma a două concepţii:
 una metodologică, de aplicabilitate generală, focalizată pe identificarea tehnologiei de
rezolvare a conflictului şi formarea la studenţi a abilităţilor rezolutive practice, investite
cu un potenţial de transfer;
 a doua contextuală, specifică, ce inventariază şi studiază separat diferitele tipuri de
conflicte.
Cursul este conceput şi structurat pentru uzul cadrelor didactice și studenților specialităţii
„Psihologie” pentru predare în limba română şi rusă.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total:

Evaluarea

credite
Forma de Codul Denumirea Responsabil

Nr. de
Semestrul inclusiv
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
cu S.06.A.044 Conflictologie Russu Inga VI 90 28 21 41 E 3
frecvenţă
la zi

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
1. Conflictologia, consideraţii generale 3 2 4
2. Natura şi esenţa conflictului 3 2 4
3. Taxonomia conflictelor 4 2 4
4. Sursele şi funcţiile conflictului 2 2 4
5. Prevenirea conflictelor 2 2 5
6. Perspective asupra conflictului intern 4 3 5
7. Strategii şi metode de rezolvare a conflictului 4 4 6
8. Procesul rezolvării conflictului 4 2 4
9. Tratarea conflictului în mod constructiv 2 2 5
Total 28 21 41

3
 III. COMPETENȚE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚILE DE STUDII

Competenţe profesionale
1. Cunoaşterea bazelor teoretice ale psihologiei ca ştiinţă în realizarea activităţii profesionale.
2. Cunoaşterea Codului Deontologic Profesional şi asumarea responsabilităţii faţă de
rezultatele activităţii proprii în exercitarea rolului profesional.
3. Determinarea direcţiilor de bază a evoluţiei activităţii de diagnostic, de consiliere, de
psihoterapie şi psihoprofilaxie.
4. Determinarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor de problemă/criză prin
concesii/colaborare în baza aplicării cunoştinţelor psihologice şi abilităţilor practice.
5. Autoformarea continuă în conformitate cu evoluţia permanentă a teoriei şi practicii
psihologice: deschiderea spre dezvoltare, schimbare, şi inovare.

Finalităţi de studiu
 A formula definiții ale situațiilor conflictogene;
 A deduce obiectul de studiu al conflictologiei;
 A enumera caracteristicile personalităţii conflictogene;
 A identifica tipurile de conflict;
 A recunoaște perspective asupra conflictului intern;
 A identifica abilitățile necesare pentru soluționarea constructivă a conflictului;
 A evidenţia etapele principale în evoluția conceptului de conflictologie;
 A analiza diferite tipuri de conflict;
 A aplica eficient strategiile de abordare a conflictelor;
 A deduce funcțiile conflictelor;
 A analiza cauzele apariției conflictelor;
 A exersa tehnicile de comunicare eficientă;
 A determina factorii constructivi și distructivi de soluționare a conflictelor;
 A determina rolul creativității în soluționarea conflictelor;
 A elabora propriul model de aplanare a conflictului;
 A determina prin intermediul psihodiagnozei tipurile de reacție la conflict;
 A evidenția impactul familiei, școlii și mass-mediei în modelarea personalității
conflictogene;
 A elabora propria strategie de soluționare constructivă a conflictelor cu semenii;
 A propune modalități de prevenire a conflictelor;
 A elabora strategii de interacțiune eficientă cu semenii;
 A proiecta și interpreta harta unui conflict interpersonal;
 A elabora modele proprii de profilaxie și soluționare a conflictelor.

4
 IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Conflictologia, consideraţii generale
Obiective de referință
Studenţii vor fi capabili:
- să determine obiectul de studiu al disciplinei;
- să diferențieze conceptele de conflict şi
situație conflictuală;
- să determine termenii aferenţi conflictului;
- să identifice condiţiile apariţiei
conflictologiei;
- să stabilească locul şi rolul conflictologiei în
contextul ştiinţelor sociale;
2. Natura şi esenţa conflictului
Obiective de referință
Studenţii vor fi capabili:
- să distingă conceptele de „subiect” şi
„participant” al conflictului;
- să identifice obiectul conflictului;
- să determine dinamica conflictului;
- să aprecieze procesul dezvoltării conflictului.
3. Taxonomia conflictelor
Obiective de referință
Studenţii vor fi capabili:
- să distingă diferite tipuri de conflict conform
criteriilor: localizare, aparenţă, nivel,
cîştigător, natură, sistem implicat, scop,
percepţia adversarului;
- să explice tipuri de conflict;
- să exemplifice tipurile de conflict.
4. Sursele şi funcţiile conflictului
Obiective de referință
Studenţii vor fi capabili:
- să analizeze sursele conflictului;
- să distingă funcţiile conflictului;
- să depisteze funcţii pozitive şi negative
ale conflictului.
5. Prevenirea conflictelor
Unităţi de conţinut
• Etimologia şi semnificaţia termenului
„conflict”
• Conflictul ca fenomen psihosocial.
• Etapele apariţiei conflictologiei ca ştiinţă.
• Conflictologia în contextul ştiinţelor
sociale;
Termeni-cheie: conflict, conflictologie,
etape, istoric, termen aferent, rol social.
Unităţi de conţinut
• Subiectul şi participantul conflictului.
• Obiectul conflictului.
• Dinamica conflictului: forţa energetică,
procesul dezvoltării conflictului.
Termeni-cheie: subiect, participant,
dinamică, etape, proces.
Unităţi de conţinut
• Tipologii ale conflictelor după criteriile:
localizare, aparenţă, nivel, câștigător,
natură, sistem implicat, scop, percepţia
adversarului;
Termeni-cheie: taxonomie, criteriu,
exemplu, studiu de caz.
Unităţi de conţinut
• Sursele conflictelor.
• Funcţiile pozitive şi negative ale
conflictelor.
Termeni-cheie: conflict, sursă, funcție,
constructiv, distructiv.
5
 Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenţii vor fi capabili: • Ascultarea activă
- să enumere regulile de practicare a • Exprimarea asertivă
ascultării active; • Ridicarea statutului de putere
- să exerseze ascultarea activă; • Încurajarea stimei de sine a celuilalt
- să formuleze aserţiuni-EU; • Obţinerea complianţei
- să recunoască strategiile de ridicare a
statutului de putere; Termeni-cheie: prevenire, ascultare activă,
- să menajeze stima de sine a celuilalt în eu-comunicare, putere, tehnică, stimă de sine,
prevenirea rezolvarea unui conflict; complianță, aplanare.
- să descrie tehnici de manipulare social;
- să identifice nevoile şi temerile părţilor
aflate în conflict;

6. Perspective asupra conflictului intern

Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenţii vor fi capabili: • Perspectiva psihanalitică asupra
- să delimiteze conceptul de conflict intern; conflictului intern.
- să analizeze diferite abordări ale • Perspective non-psihanalitice asupra
conflictului intern; conflictului intern.
- să elaboreze un program psihoterapeutic • Perspectiva actuală asupra conflictului
pentru rezolvarea conflictelor interne. intern.

Termeni-cheie: conflict intern, S. Freud, K.

Horney, frustrare, conflict de rol, cauză, efect.

7. Strategii şi metode de rezolvare a conflictului

Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenţii vor fi capabili: • Modelul Thomas-Killman
- să explice avantajele şi dezavantajele • Metode de rezolvarea a conflictelor
fiecărei dintre strategiile de rezolvare a - Negocierea
conflictului, conform modelului Thomas- - Medierea
Killman; - Arbitrajul.
- să definească noţiunea de negociere;
- să descrie modul de desfăşurare a unei Termeni-cheie: strategie, avantaj,
negocieri; dezavantaj, competiție, compromis, evitare,
- să explice etapele unei negocieri; acomodare, colaborare, mediere, negociere,
- să descrie condiţiile arbitrajului. arbitraj.

8. Procesul rezolvării conflictului

Obiective de referință Unităţi de conţinut
Studenţii vor fi capabili: • Modele ale rezolvării conflictelor
- să rezolve un conflict prin întocmirea - Harta conflictului
hărţii conflictului; - Lista de verificare
6
 - să formuleze lista de verificare în - Modelul parteneriatului în conflict.
rezolvarea unui conflict;
- să soluţioneze o situaţie conflictuală după Termeni-cheie: proces, rezolvare,
modelul parteneriatului; parteneriat, hartă, nevoi, temeri, soluții.
- să identifice nevoile şi temerile părţilor
aflate în conflict.

9. Tratarea conflictului în mod constructiv

Obiective de referință
Studenţii vor fi capabili:
- să enumere etapele metodei victorie-
victorie;
- să interpreteze legea simpla a lui Deutsch
despre relațiile sociale;
- să identifice abilitățile necesare pentru
soluționarea constructivă a conflictului;
Unităţi de conţinut
• Metoda victorie-victorie
• Legea lui Deutsch despre relațiile sociale;
• Abilitățile necesare pentru soluționarea
constructivă a conflictului;
Termeni-cheie: conflict, abordare,
constructiv, legitate, soluționare, abilitate.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul Strategii de Criterii de evaluare Termen de
preconizat realizare realizare
Documentarea în Elocvenţa metodelor alese;
Ședință de Pe parcursul
1. baza bibliografiei Abilităţi de formator;
training semestrului
recomandate Corectitudinea proiectului scris.
Sinteza la tema
Documentarea în Diversitatea surselor de informare,
„Rolul creativităţii Pe parcursul
2. baza bibliografiei Prezentarea studiilor de caz;
în rezolvarea semestrului
recomandate Prezentarea metodelor de lucru.
conflictului”

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Specificul cursului și particularitățile repartizării orelor pe unități de învățare (22 ore – curs,
20 ore – seminar) determină și demersul didactic. Tipurile de curs, la care se va recurge în
procesul de studii sunt următoarele: curs-prelegere clasică, curs sandvich, curs-dezbatere
problematizată, curs în baza analizelor studiilor de caz etc. Seminarele vor fi axate pe unități
complexe de învățare și orientate la formarea de competențe proiectate. În cadrul seminarului, se
vor da prioritate următoarelor tipuri: introductiv, seminar-atelier, de reluare şi aprofundare, de
sistematizare, de aplicare, seminarul – dezbatere, seminar în baza lucrărilor individuale
elaborate, seminar în baza exerciţiului, seminar – training, de evaluare. Diversitatea seminarelor
va asigura motivația studenților pentru învățare, dar și contexte reale de învățare prin metode
active și interactive. În cadrul cursului accentul se va plasa pe predare şi reflecţie, în cadrul
seminarului accentul se va pune pe învăţare, pe formarea de competenţe de proiectare,
desfășurare și evaluare de demersuri didactice. Aplicarea diverselor forme de activitate didactică

7
se va urmări în mod consecvent, pentru eficientizarea procesului de instruire: învăţarea colectivă
(frontală), individuală, în perechi, în echipe. Accentul va fi plasat pe susţinerea individuală şi în
grupuri mici.
Dintre metodele interactive de predare-învățare-evaluare şi de cercetare, cel mai frecvent
programate pentru a fi utilizate la curs, remarcăm: dezbaterile, studiile de caz, SINELG,
mozaicul, analiza SWOT, GPP, convorbirile; cercetarea / studiul literaturii de specialitate,
simulările, jocurile de rol etc.
Evaluarea curentă se va realiza la fiecare seminar prin diferite metode, inclusiv teste de
evaluarea sumativă pentru fiecare grup. Evaluarea intermediară va avea ca scop atestarea
studenţilor şi se fa efectua în baza unui test scris sau a unui colocviu oral, evaluarea finală se va
realiza în mod scris/test.

Exemplu de test sumativ:

Testul nr.
Pentru examen scris la disciplina Conflictologie,
Ciclul I, anul III, specialitatea psihologie,
Facultatea Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Subiectul I. Natura şi esenţa conflictului.
1.1. Definiţi conceptele de “subiect” şi “participant” al conflictului (3).
1.2. Analizaţi modelul aisbergului în dinamica conflictului (5).
1.3. Evaluaţi cele 5 etape ale dinamicii procesului conflictual în baza unui exemplu (7).

Subiectul II. Managementul conflictului.

2.1. Definiţi noţiunea de conflict interpersonal (3).
2.2. Explicați etapele disoluției și a refacerii unei relații post-conflict (5).
2.3. Elaborați recomandări pentru detensionarea emoțională într-o situație pre/post-conflict (7).

Punctaj 9 - 12 13 - 16 17 - 20 21 - 24 25 - 28 29 - 30
Notă 5 6 7 8 9 10

8
 BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Abric J. C., Psihologia comunicării, Iaşi, 2003;

2. Boncu, Ştefan, Negocierea şi medierea. Perspective psihologice, Iaşi, Editura Institutul
European, 2006;
3. Cornelius Helena, Faire Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, 1996;
4. Deutsch Morton, Coleman Peter, The Handbook of Conflict Resolution. Theory and
Practice, San Francisco, 2000;
5. Grant Wendy, Rezolvarea conflictelor, Bucureşti, 1998;
6. Mayer Bernard, The Dynamics of Conflict Resolution. A Practitioner’s Guide, San
Francisco, 2000;
7. Pânişoară I. O., Comunicarea eficientă, Iaşi, 2005;
8. Shapiro Daniel, Conflictele şi comunicarea. Ghid practic, Chişinău, 1998;
9. Stoica-Constantin A., Neculau A., Psihosociologia rezolvării conflictelor, Iaşi, 1998;
10. Stoica-Constantin A., Conflictul interpersonal, Iaşi, 2005;
11. Анцупов А. Я., Баклановский С. В., Конфликтология в схемах и коментариях, 2009
12. Братченко С. Л., Межличностный конфликт как общение // Конфликт в
конструктивной психологии, Красноярск, 1990;
13. Глазл Ф., Самопомощь в конфликтах. Концепции — упражнения — практические
методы / Пер. с нем. Калуга, 2000;
14. Глазл Ф., Конфликтменеджмент: Настольная книга руководителя и
консультанта, Калуга, 2002;
15. Гришина Н. В. Психология конфликта, 2-е изд., СПб., Питер, 2008;
16. Леонов Н. И, Конфликты и конфликтное поведение. Методы изучения, СПб., 2005;
17. Регнет Э., Конфликты в организациях: Формы, функции и способы преодоления /
Пер. с нем. Харьков, 2005.