Sunteți pe pagina 1din 29

Anul XIV nr. 29 (658) 20-26 iulie 2004 32 de pagini 15.

000 lei

|n problema miss-elor din conducerea PD,

Cozmin nu-i chiar Gu[` de biseric`


s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Gulerele negre din poli]ie [i prafurile lor albe

Noi culise despre debarcarea ministrului Ioan Rus


P
e holurile Ministerului de Interne s-a ajuns s` se ncrunte nalt func]ionar la nalt ministru [i s` vin` tocmai premierul s` i despart`. V` da]i seama, nu e vorba de orice func]ionar, ci de secretarul de stat Toma Zaharia, [i nu de ori[ice ministru, ci de Ioan Rus. Motivul? Ni[te pove[ti cu precursori de droguri [i adunare de taxe de protec]ie legate de numele lui Toma Zaharia. Pentru c` Ioan Rus nu mai e ministru, n timp ce Toma Zaharia nc` poart` tresele de secretar de stat, nseamn` c` N`stase nu a fost impar]ial, ci a dat [i el ni[te pumni de catifea. Citi]i neap`rat Dosarele Chix! e-i n Gu[`, [i-n p`pu[`! Adic`, zice dnsul, respect reciproc, admira]ie pentru capacit`]ile ei profesionale [i negare a zvonurilor absurde care circul` despre ei. Dac` pe Gu[` l [ti]i de la PSD, de la PD [i din scandalul cu Tania Budi, pe p`pu[` de-abia acum a venit timpul s` o cunoa[tem. Roberta Anastase, un fel de Miss Organiza]ia de Femei a PD-ului [i Miss Romnia pe bune n 1996, este cea cu care Gu[` [i-a mpletit pn` la mpleticire pa[ii prin ]ar` n campania pentru locale.

Pagina 17

Pagina 19

Dup` Marele Jaf al mileniului [i \n perspectiva pierderii alegerilor, pesedi[tii

SE PREG~TESC DE OPOLI}IE

Adev`ratul jaf al secolelor XX [i XXI: beneficiind de sprijinul principalilor s`i complici, conduc`torul de ]ar` Iliescu I. a trimis poporul dup` biscui]i [i ap` de la robinet, timp \n care a deturnat duba Romniei din drumul ei spre Europa. Cum s-au dat de gol? La scurt timp, complicele N`stase A. a vrut s` cumpere mai multe case cu banu jos, pe c\nd complicele V`c`roiu N. inten]iona s` fac` cinste de un miliard consumatorilor de la terasa La Varice, l\ng` Autogara Militari.

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE Rumunii nu s\nt preg`ti]i s`


intre \n UE pentru c` nu s\nt informa]i \ndeajuns. Rumunii nu [tiu, bun`oar`, c`-n toate ]`rile dezvoltate e ceva firesc ca tinerii s` se tund` [i s` se lase de coca doar dup` ce-[i termin` studiile. Vreau s` spun c` acolo, dac`-l vezi pe unul trecut de 25 de ani c` se drogheaz`, e semn clar c` el \nc` mai studiaz`. Deci, nu v` mai lua]i, domle, de tineretul studios!

Imobilizare cu imobilul
Autorul jafului de trei milioane a fost prins la Snagov, ntr-o cas` pe care inten]iona s` o cumpere. Dac` poli]ia mai avea r`bdare, l prindea pe ho] cnd mergea s`-[i pun` viza de flotant!

Brfe, [menuri, [u[anele


[ti]i, Ovidiu ministrul S`n`t`]ii, este cap de NNN A[a cum corup]iei f`cutBr\nzan, list` \n pomelnicul de ambasadorul SUA la Bucure[ti, Michael Guest. Ambasada a retras un ajutor de aproape o jum`tate de milion de dolari, pentru eradicarea corup]iei din S`n`tate, pentru c` n-a ob]inut un angajament ferm din partea lui Br\nzan c` va strpi corup]ia. A[a cum nu [ti]i, cel mai bolnav de corupt om din S`n`tate este \nsu[i ministrul, legat prin prghii nev`zute de Dana N`stase, care controleaz` pia]a neagr` a medicamentelor. Or, asta explic`, cu vrf [i \ndesat, de ce Br\nzan n-a f`cut obiectul recentei remanieri a so]ului Danei N`stase. Opinia public` este indignat` de faptul c` VIP-urile implicate \n dosarul Cocaina sunt bine mersi [i \[i prizeaz` pe mai departe z`pada. Conform unor surse pentru care am acceptat ca ele s`-[i bage mna \n foc, babacii vedetelor au pl`tit cau]iuni de pn` la 200.000 de coco, pentru ca odraslele lor s` nu fie vrte la mititica. Ne referim \n spe]` la nea }iri, care a s`rit \n foc pentru Ion Ion, care l-a rugat pe tata s-o scoat` de la necaz [i pe Leana lu Lazariuc. Am aflat c` medicul Ciomu, chirurgul c`ruia \i plac excursiile la retezat, era cunoscut \n Facultatea de Medicin`, unde era asistent, drept un pasionat al t`iatului scurt, dar eficient. Studen]ii lui obi[nuiau s` \[i spun` \ntre ei: A intrat Ciomu \n opera]ie. S` cheme cineva un doctor s` salveze pacientul. Dup` e[ecul ustur`tor din alegerile pentru Capital`, umilin]` la care a fost supus de PSD, ministrul Geoan` se confrunt` cu un num`r generos de zmbete ironice [i u[i \ntredeschise prin cancelariile europene. Potrivit unor diploma]i romni, \nfrngerea penibil` a lui Geoan` a fost urm`rit` cu interes [i, pe alocuri, cu satisfac]ie \n mediul diplomatic interna]ional. De la alegeri, tot mai mul]i responsabili diplomatici sunt foarte ocupa]i. Pentru Geoan`. Dovezile despre mn`riile cumnatului lui Geoan`, Ionu] Costea, au \nceput deja s` apar`. Cumnatul cu pricina e b`nuit, de c`tre ni[te rapoarte ale Cur]ii de Conturi, c` a creat statului un prejudiciu de peste 15 milioane de m`rci germane. Deocamdat` nu s-a precizat cui i-a creat Costea Ionu] un beneficiu [i ct de bine este el legat de fosta Companie de Petrol, unde a f`cut figura]ie. Pre[edintele SRR (Radioul public), Drago[ {euleanu, cnd nu c`l`tore[te prin capitalele lumii cu tot cu orchestra Radio, dar pe banii dumneavoastr`, \nseamn` c` st` la birou [i-i vin idei Ciuce, cu iz ultrapenal, sau cel pu]in ridicole, cu iz civil. Par egzamplu, preferatul Danei N`stase a desfiin]at Biblioteca Radioului, una dintre cele mai vechi ale unei institu]ii media, \nchiriind, pentru cine mai are chef de carte, spa]ii prin ora[. Ba mai mult, majordomul de pe undele de partid s-a gndit, \n megalomania sa, s`-i ctitoreasc` Radioului na]ional ni[te lifturi exterioare de sticl`. C-a[a vrea el, v`taful. Numai c` n-o s` apuce, s`racul, s`-[i des`vr[easc` opera \n timpul vie]ii.

JAFO One[ti

Srbu a zis s`-i m`sur`m ou`le


Ministrul Agriculturii, Ilie Srbu, se pare c` a dezvoltat o adev`rat` pasiune pentru ou`. Astfel, \ncep\nd cu lunile viitoare, ou`le vor con]ine, pe l\ng` [tampila cu data expir`rii, [i un calificativ pentru dimensiuni, asem`n`tor celui care se pune pe eticheta tricourilor. Ne \ntreb`m dac` aceast` idee i-a venit lui Ilie Srbu dup` incidentul din p`dure, [i dac` da, sper`m s` nu aib` indecen]a s` ne dea nou` doar M, S [i XL, c\nd noi [tim c` el [i-a pus din alea de XXX.

NNN

NN

NN

George Albush

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NNN

Ion }iriac, un biznisman de succes care s-ar dori t`tucul tuturor rumunilor, convins fiind c` ni[te milioane de copii cumin]i se cresc mai u[or dec\t unul singur cu probleme

Bula demnitarului
CATEGORIA

EMIL BOBU
Gigi Becali (pre[edinte PNG): Celelalte cluburi, dac` au semnat cu Telesport, s` ia praful de pe pu[c` de la ei. Alexandru Popa (pre[edintele Agen]iei Romne pentru Investi]ii Str`ine): Finalizarea procesului de privatizare necesit` reorganizarea [i adaptarea activit`]ii noastre conform Acuma cerin]elor. \mi pare r`u c` nu Adrian N`stase (prim-ministru): mi-am f`cut timp s`-l primesc Semnifica]ia deciziilor pe care le-am \n audien]` pe domnul Erba[u. Da luat ast`zi [i care, sigur, reprezint` aproape un cutremur \n structurile noasuita]i-v` [i dumneavoastr` ce tre, din punct de vedere al abord`rii. u[or se deschide fereasCorneliu Momanu (pre[edinte tra asta! PNL Vrancea): Sigur, mai s\nt [i unele p`reri diferite. Unde-s mul]i [i ideile s\nt multe. Traian B`sescu, un primar la care to]i marii antreprenori din construc]ii g`sesc oric\nd Ovidiu Dr`g`nescu (vicepre[eo fereastr` deschis` dinte CJ Timi[): A[ vrea o func]ie \n Executiv \n domeniul \n care m-am preCATEGORIA CATEGORIA CATEGORIA g`tit. La Ap`rare, Interne, servicii Traian B`sescu (primarul Capi- MULT ADUCE CREDIN}~ talei): |i comunic`m domnului Iliescu Rovana Plumb (secretar de stat, CU PREMEDITARE c` nu are ce c`uta pe listele vreunui par- Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului): |n primul r\nd, |PS Pimen (Arhiepiscopul Sucevei tid. [i R`d`u]ilor): Iliescu este un om care, vreau s` precizez c` s\nt foarte onorat` c` premierul Adrian N`stase s-a g\ndit \ntr-adev`r, este convins de doctrina lui CATEGORIA la mine pentru a prelua aceast` func]ie. comunist` [i care n-are sentimentul pro- CONSIDER C~ NU CONSIDER priet`]ii particulare, private. Dan Ioan Popescu (ministrul In- CATEGORIA CATEGORIA dustriilor [i Comer]ului): Nu consi- EMIL BOBU BOBILOR PAZA BUN~ Gigi Becali (pre[edinte PNG): der c` am l`sat partidul pe m\na lui TRECE PIMENJDIA REA Corl`]ean, fa]` de care am o p`rere foarte St\nga cu dreapta s\nt total opuse, iar Gigi Becali este de dreapta. Constantin Dobre (purt`tor de cu- bun`. v\nt al SPP): SPP nu intr` \n polemic` cu |nalt Prea Sfin]itul Pimen.
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro
2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~

Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

manager

OF, CONSTITU}IA MEA!

LIMBA DULCE

ADIO, JANDARME

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


marius.bortea@catavencu.ro

Tudor Cearapin (comandantul Jandarmeriei): Stima]i colegi, pentru ca fra]ii no[tri din FIEP [i nu numai, s` nu ne confunde cu mici negri mititei, proasp`t sosi]i din bananieri [i cocotieri, TREBUIE s` ne schimb`m. S` \ncepem s` vedem [i p`durea, nu numai copacii. S` ne mai sp`l`m [i c`lc`m vocabularul [i purtarea \n societate [i familie. S` ne \ndrept`m privirea c`tre cet`]ean, pentru c` el ne pune m\ncarea pe mas` [i h`inu]ele pe copil. S` fim mai aten]i cu tinerii jandarmi, s`-i s`dim \n p`m\nt m`nos [i s` le d`m ap`, nu altceva. |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

PNA a umplut de snge licita]iile aranjate din S`n`tate


Poporul vrea snge proasp`t! Nu v` \nfierbnta]i: pentru dializ` doar. De[i avem ceva rezerve. Dup` ce ve]i citi cum a mu[amalizat PNA-ul un caz \n care s-au drenat din bugetul statului 2 milioane de euro, s-ar putea s` vre]i snge v`rsat sau vrac. La fel, s-ar putea s` v` vin` s` \nfige]i un virus \n sistemul licita]iei on-line a ex-ministrului Dan Nica, acoperirea virtual` a [p`gilor date \n hard-copy, care a permis un adaos comercial \ntre 900% [i 2.000%! Sau s` le scoate]i perfuziile pe nas unor medici finan]a]i exact de cei care au contribuit la hemoragia de milioane de euro. Un exemplu concret despre mn`riile din S`n`tate, care au trezit nemul]umirea fostului ambasador Michael Guest [i satisfac]ia (financiar`) a unor grupuri de interese.

Pe undeva ave]i dreptate c` n-am [tiut s` primim dou` milioane de euro, fonduri nerambursabile. |ns` n-am \n]eles gestul... Dac` punea]i banii \ntr-un plic [i mi-i strecura]i corect \n buzunarul de la halat, z`u c` m` pricepeam s`-i iau.

Unii cu gramul, al]ii cu programul


Cuminte [i ascult`toare, localitatea prahovean` Flore[ti beneficiaz` de un program SAPARD \n valoare de aproape 1,2 milioane de euro, echivalentul unei re]ele de canalizare [i al c\torva ani \n minus fa]` de Uniunea aia spre care ne tot chior\m printre uluci. Tot a[a, dac` a fost cuminte [i ascult`toare fa]` de p`rin]ii s`i pesedi[ti, firma Tracon din Br`ila a primit misiunea de a hali banii `[tia europeni. Societatea asta a fost mo[it` de staruri ale partidului din Br`ila [i Constan]a, adic` prefectul Manea de la Dun`re [i fostul subprefect Moga, de la Mare, [i a tot lucrat, f`r` jen` de incompatibilit`]i, pe bani publici. Probabil de-aia s-a trezit Moga c`, \n calitate de proasp`t consilier local la Constan]a, i s-ar potrivi func]ia de pre[edinte al comisiei Turism-Servicii Publice.

Fi[a pacientului
Cine este dializa [i cu ce se ocup` ea? Dializa este un procedeu medical prin care sngele unui bolnav de insuficien]` renal` cronic` este filtrat prin intermediul unor rinichi artificiali. Ace[tia arat` cam a[a: un computer, un dializor sau filtru, cteva furtuna[e [i substan]ele necesare filtr`rii. Ce se \ntmpl` dac` bolnavul nu-[i face dializa? Moare. De aceea, cel pu]in o dat` la dou` zile, se prezint` la un Centru de Hemodializ`, unde, timp de 4-5 ore, tot sngele \i este scos din corp, filtrat de rinichiul artificial [i apoi reintrodus. Tratamentul de dializ` cost` 120 de euro pe [edin]`, cu medicamenta]ie cu tot, iar dac` nu ar fi subven]ionat de stat, v` da]i seama c]i bolnavi-contribuabili ar mai r`mne \n via]`.

tat un nod \n papur` licitantului incomod. Firmei Renamed i s-a repro[at c` un flutura[ publicitar nu respect` criteriile de selec]ie! Pe aceste considerente, membrii Comisiei au exclus Renamed-ul de la licita]ie. Conducerea B. Braun Germania a trimis degeaba, de la Berlin, o coresponden]` urgent` \n care explica am`nun]it c` romnii fac o confuzie, pentru c` toate produsele respect` standardele interna]ionale. Ai no[tri, nein! {i au mers mai departe, cu ce [tiau ei mai bine.

Nu e-licita]ie.ro!
Dup` ce au trecut de faza caietului de sarcin`, firmele selectate au intrat la licita]ia online. Pe e-licita]ie.ro, potrivit legii, firmele trebuie s` fie anonime, abia cnd se termin` ofertarea [i se ob]ine cel mai bun pre], li se dezv`luie identitatea. Legea de func]ionare a sistemului patentat autohton de ex-ministrul Nica interzice depunerea unor oferte \n scris, toat` licita]ia urmnd a se desf`[ura pe Internet. Credea]i c` onor Comisia putea s` renun]e la vechile obiceiuri, cele cu plicul? Nu! Potrivit unei adrese trimise Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, Comisia cere ofertan]ilor s` depun` [i plicurile cu oferta financiar` \nainte de licita]ia on-line! Deci licit`m ca s` fim acoperi]i. Plicul s` tr`iasc`!

Traseism de gradul 20%


S`pt`m\na trecut`, Gazeta de Cluj a reu[it ca, \n urma unor simple telefoane, s` deturneze contul, somnul [i traiectoria politic` ale c\torva dintre primarii PSD din jude]. Ale[ii din patru comune au acceptat ca, \n schimbul a 20 de procente dintr-o afacere ce urma s` se deruleze \n localitatea lor, s` se g\ndeasc` la trecerea \n PNL. Cursa \ntins` de ziari[ti s-ar putea l`sa cu reac]ii dure la adresa grupului de virtuali trasei[ti. Senatorul Grigore Zanc crede c` este vorba de complexul omului de la ]ar` care \ncearc` s` aduc` investi]ii \n comun`! Probabil a vrut s` spun` c` dac` erau de la ora[ erau mai cu tupeu, nu acceptau, ca ni[te complexa]i, doar 20%!

Michael Guest [i succesorul lui Beuran, un ministru care n-a f`cut mare Br\nzan la S`n`tate
]ele luate pe e-plic sunt cu 2 milioane de euro mai scumpe, ceea ce \nseamn`: a) statul are bani de aruncat sau b) cineva din comisie [i-a tras [paga. Pentru c` adaosul comercial aplicat la aceste pre]uri este \ntre 900% [i 2.000%. oaie neagr` a p`tat obrazul onest al Comisiei. Doi dintre membrii de membri care fac onoare acestei licita]ii mn`rite sunt prof. dr. Eugen Mo]a [i prof. dr. Gabriel Mircescu. Dovad` st` faptul c` cei doi au fost sponsoriza]i constant de c`tre firma Fresenius la mai multe congrese interna]ionale cu cteva mii de euro! {i fostul secretar de stat de la Ministerul S`n`t`]ii, dr. Vasile Cepoi, a beneficiat de sponsoriz`rile firmei Fresenius, ca fost director al Centrului de Hemodializ` Ia[i, unde se lucreaz`, evident, tot cu produse Fresenius. Iar recuno[tin]a este o dovad` a bunei-credin]e. integral de pe pia]`, de[i era al doilea furnizor ca m`rime, de mai mul]i ani. A deschis proces contra ministerului [i CAS pentru anularea licita]iei [i a depus o plngere la PNA pentru abuz \n func]ie contra celor implica]i. Pentru c` drumul spre instan]` era din ce \n ce mai anevoios [i cu destule interven]ii, a apucat-o pe aceea[i cale, apelnd la Cabinetul de Avocatur` Iorgovan. Care, \n privat, ar fi primit un r`spuns b`rb`tesc de la pre[edinta Tribunalului Bucure[ti, Maria Huza: Sta]i lini[ti]i, c` sunt unii cu coaiele mai mari!. Noi nu credem c` aceste vorbe au fost pronun]ate de aceast` doamn`, a[a c` le l`s`m la aprecierea dvs. Tribunalul Bucure[ti a respins cererea de anulare a licita]iei [i a dat c[tig de cauz` Ministerului S`n`t`]ii ([i lui Beuran-copiu]`) [i Casei de Asigur`ri de S`n`tate, \n ciuda tuturor argumentelor. Nici nu [tim s` interpret`m verdictul de ne\ncepere a urm`ririi penale d`ruit de PNA, acum o s`pt`mn`, dosarului. Expediat acum la o sec]ie de poli]ie chel, mai f`r` nici un document \n el, dosarul ar mai putea fi salvat doar de Poli]ie. Greu de crezut, nu? Marius DR~GHICI

Manual de eliminare dintr-o licita]ie


|n fiecare an, Ministerul S`n`t`]ii [i Casa de Asigur`ri de S`n`tate organizeaz` o licita]ie la nivel na]ional pentru achizi]ionarea substan]elor [i dializoarelor necesare purific`rii sngelui. Pentru c` [p`gile erau din ce \n ce mai vizibile, Guvernul a decis introducerea achizi]ion`rii acestor substan]e \n sistemul de licita]ie on-line, al ministrului Nica. Licita]ia s-a ]inut toamna trecut`, cnd s-au achizi]ionat substan]ele pentru anul \n curs. |nghesuial` mare, ofertan]i gr`mad`. Printre ei, B. Braun (Germania), reprezentat` prin importatorul Renamed Craiova. Pn` s` \nceap` licita]ia, firmele trebuie s` corespund` unor criterii super-preten]ioase din caietul de sarcini. Aici au ap`rut primele simptome ale unei [pagatite cronice. Pentru \nceput, Renamed-ul a observat c`, \n caietul de sarcini, criteriile de selec]ie erau parc` copiate din fi[ele de produse ale unei firme concurente, Fresenius, tot din Germania. Fiecare produs \ntrune[te criteriile de baz`, dar difer` prin anumite particularit`]i specifice fiec`rei firme. Tocmai particularit`]ile Fresenius au ap`rut la cerin]ele de baz` \n caietul de sarcini. Apoi, s-a c`u-

Sponsorul ia totul
Compania care a c[tigat 80% din licita]ie este Fresenius; bravo ei! {i ea, ca [i al]i competitori (Sindan, Polisano, Soft Medica etc.), a reu[it s` surmonteze handicapul datoriilor la buget, care interzicea Comisiei s` le primeasc` [i \n anticamera licita]iei [i au reu[it s` dea lovitura. Acelea[i sincere felicit`ri le adres`m [i membrilor Comisiei de Evaluare a Ofertelor la Licita]ia Na]ional` de Achizi]ionare de Produse Farmaceutice [i Materiale Sanitare pentru Programul de Nefrologie Dializ`: Pre[edinte Remus Baciu; membri: Cristian C`r`u[u, dr. Eugen Mo]a, dr. Minola Fialcovschi, economist Ion T`nase. Felicit`rile nu i se adreseaz` lui Cristian C`r`u[u, director al Corpului de Control al prim-ministrului, care a refuzat s` semneze procesul-verbal al licita]iei care a prejudiciat bugetul S`n`t`]ii cu peste 2 milioane de euro. Numai aceast`

Wwwede]i. e-plicul.cu. [pag`.ro?


Rezultatele licita]iei arat` c` oficialii Comisiei au dat dovad` de o suspect` orbire, chiar \n timpul licita]iei. Pentru c` fi[ele de licita]ie seam`n` al dracului de tare cu o b`taie de joc la buzunarul S`n`t`]ii. Spre exemplu, pre]ul Renamed pentru bicarbonat-component` bazic` era de 0,55 euro, dar Comisia a cump`rat de la competitori cu 0,70 euro, per total cu 750.000 de euro mai scump. Pentru bicarbonatcomponent` acid`, Renamed oferea cu 600.000 de euro mai ieftin dect competitoarea. Cu vreo 380.000 de euro mai pu]in era [i pre]ul la dializoare. Adunate cap la cap, toate substan-

Cine-a mai pomenit: pescarii du[i cu vorba!


Recent au ajuns la urechile noastre vorbele unor pe[ti[ori din Delt` care povesteau cum c` ni[te bie]i pescari, cu simbrie la un deputat PSD cu b`l]i concesionate [i cu aplec`ri c`tre braconaj, ve]i afla mai t\rziu care, s-au trezit cu probleme la banii de asigur`ri. Concret: de[i ei semnau lini[ti]i c` o parte din salariu r`m\ne la angajator, pentru a fi virat` c`tre asigur`ri, suma respectiv` nu mai ajungea la destina]ie. Adev`rul este c` nimeni [i nimic nu poate ajunge undeva f`r` s` \ndeplineasc` m`car o condi]ie: s` plece!

Sunt unii cu coaiele mai mari!


Directorul Renamed, Dan Du]escu, a num`rat pe degete: 1) licita]ie m`sluit`, cu oferta la plic, contrar Ordonan]ei 20/2002; 2) modificarea ilegal` a caietului de sarcini a licita]iei de c`tre dr. Mircescu [i 3) conflictul de interese. O adunare simpl` i-a dat urm`torul rezultat: bugetul de s`n`tate a cump`rat acelea[i medicamente cu peste 2 milioane de euro mai scump, cu un adaos comercial de 900%-2.000%, \n timp ce firma sa a pierdut 4 milioane de euro, fiind scoas`

Platon [i Aristotel, prin[i cu bani \n rucs`cel

f i n c`

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

P`rintele IUSTIN MARCHI{: Politicul ]ine Biserica prizonier`


Interven]ia dur` a lui Pimen, arhiepiscopul Sucevei, mpotriva politiz`rii serb`rilor de la Putna a avut parte de o replic` obraznic` din partea ministrului Theodorescu. Apoi a venit t`cerea cu o voce trzie din partea Patriarhiei n ap`rarea lui Pimen. Eu sim]eam nevoia unei voci [i a unei n]elegeri a ceea ce se ntmpl` n lumea bisericeasc`. Dup` ce i-am luat interviu, p`rintele Iustin Marchi[ de la biserica Stavropoleos din Bucure[ti m-a ntrebat: Totu[i, de ce mi-ai luat interviu? Ca s` dovede[ti c` exist` [i al]i preo]i curajo[i?. I-am r`spuns afirmativ [i i s-a ntip`rit o mare mirare.

Reporter: E la[` Biserica Ortodox`? Iustin Marchi[: Nu cred, e o pruden]`, dac` nu chiar o n]elepciune din partea multor reprezentan]i ai Bisericii. Eu cred c` e o comunicare dificil` ntre institu]ii n Romnia [i cred c` e o complicat` rela]ie ntre stat [i Biseric`. Dac` imediat dup` 90 am crezut c` se pot limpezi lucrurile, dup` ce a existat un Grup de reflec]ie pentru nnoirea Bisericii, ulterior ne-am dat seama c` [i n biseric`, ca n alte institu]ii m` refer la aspectele administrative lucrurile nu au evoluat cum ar fi fost firesc sau ne-am fi a[teptat unii dintre noi. Eu gndesc c` aceast` problem` are o explica]ie istoric`. Avem n minte rela]iile noastre cu institu]iile, anume, cnd mergem la spital nu mergem la spital propriu-zis, ci la un doctor de acolo. {i exemplele de felul acesta se pot multiplica. Astfel nct eu n`d`jduiesc c` Biserica va avea un statut limpede pe care Parlamentul ar trebui s`-l asigure [i nu persoanele, nici pre[edintele, nici prim-ministrul. Rep.: La Putna au dictat interesele de securitate ale pre[edintelui Iliescu [i cele ale lui N`stase [i nu ceremonia n sine. I.M.: n ceea ce prive[te evenimentul de la Putna, eu continuu s` cred c` cineva ar trebui s` afle cum au colaborat Arhiepiscopia Sucevei [i R`d`u]ilor [i stare]ul Putnei [i, respectiv, Ministerul Cultelor, Guvernul. {i iar ne n-

toarcem la cuvntul comunicare. S` [tim: vl`dica Pimen a fost ntrebat, s-au gndit ca aceia ce mergeau acolo s` se insereze n ritualul Bisericii cu discre]ie cuvenit` [i pietate? Ct` vreme nu [tim aceste lucruri, cred c` trebuie s` fim re]inu]i n a acuza institu]iile sau s` d`m toat` vina pe serviciul de paz`. Eu cred c` n interiorul M`n`stirii Putna nu mai era problema SPP-ului, ci a ierarhilor, a preo]ilor. Cnd sluje[te P`rintele Patriarh e nevoie de o anumit` paz`, ca s` nu n`v`leasc` lumea asupra Sa, [i totdeauna este un cordon de seminari[ti care men]in o ordine, aceea n care P`rintele Patriarh poate s` binecuvnteze, s` vorbeasc` cu cei ce doresc aceasta. Cred c` a[a s-ar fi cuvenit s` se ntmple [i la Putna. Rep.: De ce politicul acapareaz` aceste ceremonii? I.M.: Fiindc` politicul ]ine Biserica prizonier` economic. Statul nu [i-a onorat ntr-un fel datoria. {tim c`, de la Cuza ncoace, biserica a fost v`duvit` de ceea ce i apar]inea, aproximativ 30% din ceea ce apar]inea funciar Principatelor. Lucrul acesta s-a repetat n vremea comuni[tilor, care au mai luat din pu]inul pe care l avea Biserica. Dup` 90, statul nu a restituit Bisericii ceea ce i datoreaz`. Nu este vorba de vremea lui Cuza, ci de 1948, or Bisericii i se cere s` se implice n activitatea social`, filantropic`, dar Biserica nu are cu ce s` o fac`. Nu e vorba de p`durile din Bucovina,

e vorba, ca n cazul nostru, de bunuri sacre: icoane, Evanghelii, potire, sfinte moa[te chiar... Ar trebui s` ne imagin`m ct de mhni]i snt oamenii bisericii pentru faptul c` moa[tele care au z`cut n depozitele Muzeului Na]ional de Art` al Romniei au fost scoase din ferec`turile din vremea lui Basarab sau Brncoveanu [i au fost restituite numai oase n cutii de lemn. Asta a f`cut Muzeul de Art` din subordinea Ministerului Culturii. Oamenii s` nu r`mn` cu impresia c` Biserica vrea propriet`]i, Biserica nu [i-a recuperat nici bunurile sacre. Nu trebuie judeca]i cum s-au comportat la o zi festiv`, ci cum se comport` zi de zi. Eu snt dat n judecat`, la penal. Muzeul Na]ional de Art`, de[i a pierdut la cteva instan]e, m-a dat din nou n judecat` fiindc` am recuperat, ca mprumut alt` solu]ie legal` nu exist` un epitaf. Ca atare, nu [tiu ce judec`]i se fac n cele lume[ti, dar func]ionarii de stat se comport` ca [i cei dinainte. Ei snt puterea, iar noi trebuie s` fim cumin]i [i ascult`tori, att de cumin]i nct s` nu mai cerem ceea ce legile ne dau dreptul. Rep.: De ce, de fiecare dat`, declara]iile anumitor nal]i prela]i, precum Pimen, sau cele ale unor preo]i, ca dumneavoastr`, snt v`zute ca declara]ii reformatoare? I.M.: De data asta, lucrurile nu snt adev`rate. Nu [tiu cine prive[te lucrurile cum spune]i, cnd am avut ceva de spus eu i-am spus direct P`rintelui Patriarh [i ar trebui s` amintesc c` oamenii Bisericii au un vot al ascult`rii, c` exist` o ierarhie n care am intrat [i care [tiam bine ce presupune. M` socot un slujitor al Bisericii Ortodoxe, care am ascultare fa]` de P`rintele Patriarh [i ca monah, [i ca preot. Eu nu socot c` media trebuie s`-i caute [i s`-i g`seasc` pe cei care par sau snt r`zvr`ti]i. Cred c`

Am parohie s`rac`, domnule ambasador... M`car |nalt Prea Sfin]ia Sa Pimen are ce s` revendice: p`duri, ogoare, hele[tee. Da io ce s` cer din jurul Sfintei Biserici Stavropoleos, p`catele mele? Carul cu Bere, Hanul lui Manuc, Club A, Backstage, Fire?... Numai locuri de pierzanie, fiule!

P`rintele Marchi[ cuget\nd la ciud`]eniile economiei de pia]` din Bucure[ti: unde se renoveaz` o biseric`, hop, apar \nc` zece c\rciumi \n jur

nu doar cei care conduc ast`zi Romnia [i care au fost p`rta[i la acest incident de la Putna, ci [i cei ce au fost [i cei ce vor veni declar` ntr-un fel nainte de a fi la putere [i apoi parc` [i uit` f`g`duin]ele. Rep.: Adev`rul e c` nu pute]i s` [antaja]i cu Dumnezeu un guvern. Exist` tabere n Biserica Ortodox` Romn`? I.M.: Cel mai grav lucru este c` Sfntul Sinod, care num`r` n

jur de 50 de ierarhi, nu are o atitudine unitar` n toate cele. Prin urmare, dac` nalt Prea Sfin]itul Pimen nu era l`sat singur n a se lupta s`-[i recupereze p`durile pe care al]i ierarhi [i le-au recuperat pe plan local, dac` Sfntul Sinod ar fi avut o atitudine respectat` precum cea privind implicarea prela]ilor n politic`, cred c` ar fi avut mai mult de c[tigat. Dar r`mne o poveste veche aceea c` trebuie s` dezbin`m ca

s` putem st`pni, [i fiecare [i aranjeaz` parohial problemele. Dar ce ar fi s` facem ca la Atena? Papandreu, prim-ministrul, a dorit s` secularizeze averea m`n`stirilor. Ce au f`cut ierarhii [i preo]ii [i credincio[ii din Grecia? Au ie[it n strad` cu prapori, cu icoane, [i Papandreu nu a putut face nimic. V` imagina]i la Bucure[ti o asemenea manifestare? Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale


Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

\mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU Au mai semnat din Elve]ia-mam` pentru: Puiu Ganea, Ion Arge[ Ganea, Mircea Encioiu, Sofia Dumitru, Dan Niculescu, {erban Mironescu, Cornel Mare[, Ion R`[canu, Raluca R`[canu, Adrian Diaconu, Mih`lcescu, Oana R`[canu, Ngib, Catelu]a Gollnow, Dolly Andone, Nicolae David, Auric` Cristescu, Ion Lecca, Angy Iovi]`, Mihai Ciubotea, Aurel Prvu, Mihai Cicotti, Constantin H`l`ucescu, Modesta M`icu]a, Eugenia B`rbulescu.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument


N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare

DONA}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

cuv\ntul care

d` note proaste
Vara, pe mine m` doare capul de la: a) c`ldur`; b) aerul condi]ionat din redac]ie; c) mirosul de transpira]ie de om din 381; d) porci nesim]i]i, ni[te oi [i o ra]`. n acela[i timp, \ns`, trebuie s` recunosc c`, pentru ziari[ti, vara e un anotimp dur. C\nd te bate soarele-n cap [i n-ai la \ndem\n` o putinic` de praf, \n care s` te b`l`ce[ti ca puicu]a de Raluca Sandu (care, vineri, se declara, \n Libertatea, [ocat` de acuza]ii), [i dac` nu dispui de o b`ltoac` de noroi ideologic, s`-]i r`core[ti [oricul supra\nc`lzit, pe gur` \ncep s`-]i ias` multe limbi de dul`u care g\f\ie sacadat la umbra partidului. S`-i d`m cuv\ntul, pardon, limbutul, Saint Bernard-ului Octavian Andronic: S-a modificat ceva \n natura rela]iei dumneavoastr` afective fa]` de premier, [i spun acest lucru pentru c` o bun` parte din succesul forma]iunii pe care a]i creat-o, mai ales \n urma revenirii la putere \n 2000, s-a bazat pe acest tandem pe care l-a reprezentat experien]a [i \n]elepciunea dumneavoastr`, dar [i dinamismul [i puterea de organizare ale premierului. n caz c` m` mai urm`ri]i, dup` at\ta analiz` jurnalistic` la fundul gol, men]ionez c` fragmentul umed de mai sus a fost extras de c`tre colegii de la Evenimentul zilei (17 iulie) din emisiunea Starea na]iunii (joi seara, la TVR 1). Invitat la fileu: Ion Iliescu. O zon` comun` a comentariilor este acuza]ia care vi se aduce c` v` ag`]a]i de putere. Eu, personal, nu v-am resim]it niciodat` \ntr-o astfel de pozi]ie, ba mai degrab`, cred c` puterea a venit la dumneavoastr`. S\nte]i preocupat de ideea puterii? Drept la ]int`, domnu Andronic, l-a]i umplut de bale! Dar s` revin la PSD, porci, ra]e [i oi (subiecte [pri]uite, r`coritoare, care, s`pt`m\na trecut`, au f`cut deliciul veterinarilor de la Libertatea). S\nt dispus s` \n]eleg c` jaful secolului e o var` pe secol [i c`, \n rest, toat` ]ara e plecat` la mare [i se las` furat` de chelnerii lui Maz`re. Pe l\ng` publireportajul de 4 pagini color pl`tite de guvern despre Alinierea legisla]iei na]ionale la prevederile Acquis-ului comunitar (15 iulie), pove[tile senza]ionale cu animale domestice s\nt numai bune pentru a distrage aten]ia popula]iei de la hienele n`p\rlite ale Puterii. 736 de romni opera]i tr`iesc bine mersi cu inimi de porci mistre]i. Foarte interesant,

medical vorbind. Numai c`, domnu Halpert, a]i uitat s` men]iona]i \n pag. 2 ce rechin pesedist cu inim` de c\ine a \mpu[cat cu rachete anti-grindin` mistre]ii `[tia, \nainte de a-[i da cinci minute demisia din partid. n fine, pe l\ng` r`spunsul la \ntrebarea C\te picioare are ra]a lui Jozsef Kaposi din Budapesta? (r`spuns: patru), eram foarte curios s` aflu c\te oi furate \n Romnia \ncap \ntr-o Dacie papuc. R`spuns: 34. S-a \nt\mplat \n comuna g`l`]ean` Rediu, iar ho]ii erau turci. Totul se explic`: dac-ar fi fost romni, pe l\ng` alea 34 de miori]e s-ar fi \nghesuit [i vreo 3 km de [in` de cale ferat`, plus cin[pe canistre de benzin` Premium, furate cu tot cu 250 de kile de poli]i[ti care p`zeau conducta. Senza]ionalul jurnalism romnesc continu`. Totul pleac` de la un verset al PS Pimen (citat corespunz`tor de Cotidianul, 12 iulie) care, sup`rat c` enoria[ii au fost trata]i la Putna ca ni[te terori[ti [i borfa[i, r`m\ne la p`rerea c` actualii conduc`tori s\nt o r`m`[i]` a Partidului Comunist. n Libertatea de miercuri, un pechinez cu pix \n m\n` nota c` liber-cuget`torul Iliescu a fost nepl`cut surprins de agresivitatea afirma]iilor [i c`, m`i animalule, i-a solicitat PS Pimen s`-[i cear` scuze c` i-a f`cut comuni[ti pe, culmea, comuni[ti! Iar pentru acest nem`surat tupeu ortodox,

canalul

mass-midia n`vodari
q Ct` vreme tovar`[ul Todan, care a avut func]ie de r`spundere n televiziunea socialist` pe la Rela]ii Interna]ionale, e n fruntea Departamentului Sport al TVR, nimeni nu-l va da jos. Sau, m` rog, nu cineva din actuala guvernare. A[a c` traseul lui Vlad En`chescu nu poate ajunge chiar pn` n vrful piramidei. Dar nu e nimic, lucrurile se compenseaz` cu sporul de vedet` pe care-l ia Vl`du] [i cu spa]iul de emisie destul de baban [i cu deplas`rile prin mai toat` lumea. De ce ar trebui s` ajung` juniorul En`chescu sus de tot? P`i, dac` t`ticul lui, fost dirijor UTC, este acum n CNA, cum s` nu promov`m fiul unui tovar`[ de ncredere? q Ziua a mplinit [i a s`rb`torit zece ani de la apari]ie. Cu ocazia petrecerii s-a organizat [i o tombol`. La aceast` tombol`, colegul nostru, scriitorul {tefan Agopian, cel care face Ziua literar`, a c[tigat o instala]ie de aer condi]ionat. Sper`m s`-l ajute s` scrie [i s` judece la rece!

Pimen prime[te Nota proast` \n pag. 4, l\ng` lansarea celui de-al [aselea album al Minodorei, Amintiri dulci am`rui! Ca s` fie [i mai clar despre ce specie de jurnalism \n les` vorbim, \n paralel, fostul ministru Ilie Srbu prime[te Not` bun`, pentru c` avea lacrimi \n ochi c\nd [i-a luat la revedere de la angaja]ii Ministerului Agriculturii. n concluzie, eu propun ca

lupii tineri de la Facultatea de Jurnalism adu[i de Toma s` fac` practic` la noi \n b\rlog s`-i dea o not` foarte proast` fetei de la pagina 5 de miercuri (pe care o cheam` Bonus Emese [i nu Bonux, cum ar putea crede gospodinele amatoare de senza]ional). Drago[ VASILE

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

mama natur` tat`l alcoolic


Alkidikii? Cum zise[i, taicule? Da ce s` caut io la Kur[adas\? Poate doar cu lubeni]ele [i castrave]ii s` ajungem pe la ei... C-or fi oameni mai avu]i care-or mai [i m\nca. Nu ca ai no[tri, care nu duc m\na la buzunar dec\t pentru b`utur`...

Romnia. Mici fragmente de neant.


Manele zid chinezesc de la Europa
Trei puradei discut` \nfl`c`rat despre situa]ia controversat` a regelui manelelor: Gu]` sau Adrian? Se \nt\mpl` \n tramvaiul 5, din Avia]iei p\n` la Pia]a Gala]i. Pu[tii s\nt exper]i, au urm`rit cu aviditate toate talkshow-urile pe tem` din ultimele zile. La un moment dat, unul concluzioneaz`, oft\nd sc\rbit: Ei, [i la ce-i folose[te lui Gu]` c` are at\]ia bani dac`-[i \mbrac` copiii din Europa? L-a v`zut Fane de la ziare cu ochii lui!. Zg\rcenie mare la maneli[tii `[tia, m` \ntreb dac` nu cumva Gu]` o revinde acele haine luate de la Europa, dup` ce r`m\n mici copiilor lui, adev`ratului rege al manelelor, Adrian Copilu!

reportaj cu ]ara de g\t


Vara arde [i ]`ranii se piapt`n`?
at]ia bani pe zi? Nu am. Nu se face. n timp ce mi notez pe agend` ce mi-a spus, lng` mine se opre[te un b`trnel. Tinere, e[ti de la sector? Nu, dar spune]i-mi. Singura solu]ie, zice b`trnul, s` nu se mai stea pe b`nci cu picioarele e s` se desfiin]eze sp`tarul. Nu ar mai avea pe ce s` stea. Corect? Nu?! Ai n]eles? Dac` nu pot s` stea cu curul pe sp`tar, trebuie s` se a[eze pe banc`. n]elegi? Pleac`. O conversa]ie suculent` am cu Stoica Mihai, din Vidra de Ilfov: vinde varz` [i ro[ii. Vreo 30 de ani. Vino la noi acas` ca s` vezi unde ne facem noi concediul. Noi nu mergem n concediu. De cnd m-am nsurat nu am mai mers. Al`turi, la o tarab` vecin`, e un om tot de la el din sat. i zice: Nu, m`, nu [tii cnd am fost cu aia mic`? Cnd, m`? Cu aia mic`! D` m`, da... chiar... a[a e... acum 6 ani am fost ultima oar` n concediu, cu aia mic`, atunci am fost la Constan]a. Noi vindeam n pia]`, la Tomis 3 [i femeile le-am trimis la plaj`. Uite ce e! Cnd e[ti ne-nsurat, atunci te mai distrezi. Dup` ce te nsori, s-a terminat. P`i, la noi n comun`, nici 5 la sut` nu pleac`. Pleac` astea nem`ritatele s` [i g`seasc`, [i `[tia tineri. Cnd te nsori, gata, ncep greut`]ile. Nu e timp. {tii cnd le-am pus pe ro[iile astea? Pe 18 ianuarie. Dup` Anul Nou, dup` Sfntul Vasile, ncepe treaba. Teodor {tefan, din Suceava, vindea varz` murat` [i castrave]i a[ijderea. 55 de ani. De la dnsul plec [i cu juma de kil de castrave]i, c` nu m` pot ab]ine. Povestea lui e exemplar`: Cum s` ]i spun eu ]ie? Mie mi-a pl`cut s` am. Adic` nu s` strng [i pe de alt` parte s` dau pe pl`cerile mele. Deci n ultimii 30 de ani eu am muncit. {i nu a]i fost niciodat` la mare? Ba da, la sfr[itul clasei a opta. Atunci ne-au dus la

Sf\rfilic`, na la tata din tigaie!


Convins c` moneda de schimb \ntre mine [i cei care \mi spal` parbrizul la stop poate fi \ntotdeauna o ]igar`, am \nc`lcat legea [i am oferit una unui copil care mi-a cur`]at, chipurile, geamul. Copilul m-a refuzat: Nu fumez!. M`i s` fie! Au ajuns s` m` refuze [i copiii atunci c\nd le ofer ]ig`ri? Ar trebui s`-mi umplu torpedoul cu ciocolate [i ursule]i de plu[, sau ce?

oat` lumea pleac` n Vam`, c` e trendy. {i mai cool e s` stai cu cortul la Gura Porti]ei, ct ne-o mai l`sa Bittner, finul lui N`stase s` st`m f`r` s` pl`tim. De vreun an, [i la Sfntu Gheorghe a venit o mod`. n Delt`, cu pontonul. La munte, cu ma[inile. n str`in`tate, n Grecia, n Turcia, n Baleare, n Maleare, n care are bani, [i coco, [i euroi. Croa]ia, Spania, Maroc. V` da]i seama, Maroc! S` nu mai zic de Tunisia! Betoon! n toat` febra asta a explor`rii, nu vi se pare c` am uitat ceva? Pe cineva? Pe cine? Citi]i mai jos. M` plimb prin Pia]a Obor [i i ntreb pe ]`rani [i pe cei care vnd la tarabe pe unde [i petrec vacan]ele. Asta dac` [i iau vacan]`. Dac` au bani de vacan]`. Dac` au timp. Dac` anul trecut au avut vacan]`. n unele cazuri, dac` [i amintesc cnd [i-au luat ultima vacan]`. B`iat tn`r, poate 25 de ani, vnzator de undi]e: H`, h`, unde am fost anul trecut? Anul trecut am fost la Jilava. Poate e o glum`, dar pe sub mneca tricoului i se v`d ni[te t`ieturi mari pe bra]. Al`turi e o vnz`toare de undi]e. 35-40 de ani. Anul trecut am fost la Bu[teni. Mult? Doar n weekend, o dat`. Trec la vnz`torii de pe[ti: e un domn cu so]ia, din Bucure[ti. Cum s` mai merg? Am trei copii. Sntem cinci. De 3 ani nu am mai fost. P`i, familie numeroas`. Dac` m`nnc` fiecare de 100 de mii la fiecare mas`, face 500 de mii. Pot eu s` scot

}`rani romni de tranzi]ie care toat` via]a nu [i-au luat concediu dec\t sub forma unor sejururi de opt zile \nsorite \n c\mp [i [apte nop]i magnifice de sfor`it ne-ntors pe prisp`, cu excursii la Magazinul Universal [i be]ii cu b`t`i de neuitat la birtul satului
mare, la Constan]a. {i de atunci nu a]i mai notat? Am notat atunci. Asta a fost tot, nu v-a]i mai distrat niciodat`? n armat`, c` am f`cut armata la Clubul Steaua, ne mai luau [i ne duceau la [trand. Aaaa, dac` s-ar vinde varza asta [i castrave]ii, s` bag` mna n nas. l ntreb de faci un ban [i s` ai timp liber, vacan]e. Se uit` la mine urt [i poate... dar a[a, dac` nu se vnd? zice Hai, las`-m`!.... Stai pn` la iarn` n pia]` cu ei. Cnd s` mai te distrezi? Alexandru V~RZARU Un ]igan tn`r, la vreo 30 de alexvarzaru@yahoo.com ani, care vinde semin]e [i [i

A plecat bou [i s-a f`cut cu o vac`


}in s` v` povestesc momentul de v\rf al existen]ei mele. Eram la supermarket [i acolo m-am \nt\lnit cu o echip` care f`cea promo]ie la ciocolat`. Fiind un mare fan al ideii de marmot` care \nvele[te ciocolata \n staniol, m-am apropiat de ei. |n grup, cea mai impun`toare prezen]` era mascota firmei, un tip de 1,80 m, \mbr`cat \n vac`. Omul se plictisise de at\ta stat \n picioare [i deja \ncepuse s` se mi[te pe ritmul radioului din supermarket [i s` c\nte o dat` cu Kylie Minogue. M-am apropiat \ncet, s` nu iau vreo copit`, [i l-am \ntrebat: Unde e marmota?. Vaca mi-a r`spuns, cu o voce \nfundat` [i serioas`: E[ti [mecher, sau ce?.

Pe[te fericit!
Mi-a s`rit \n ochi o inscrip]ie de pe o tabl` aflat` l\ng` o balt`. Era cam a[a: Balta Ro[u pescuit sportiv, program 9-20. Stau de atunci [i m` g\ndesc ce o fi \n mintea pe[tilor din lacul `la. Dac` unul e prins la 20,05, poate s` scape cu texte de-astea: B`i, nu se pune, e trecut de 8!?. Ce fac ei \n afara programului de pescuit? Au baruri, cinema, s`li de fitness? Ce-[i zic c\nd se apropie ora 9 [i sun` ceasul? B`i, ce-a[ mai dormi un pic da tre s` m` duc la program, iar ne taie `ia orele de lucru Fac un du[ c\nd pleac` la treab`? Au ap` cald`? |[i pup` nevasta [i copiii? Sau \mi fac eu probleme aiurea [i, de fapt, ei abia a[teapt` programul? {i se g\ndesc doar c` merg la mas`?

Cum le mai \mplete[te bunica: una pe fat`, dou` pe dos


Se zice c` frumuse]ea orbe[te, la fel ca s\nii goi, dar uneori o face at\t de tare c` nici ochiul format al unui paginator nu mai poate judeca corect. Un astfel de ochi trebuie s` fie vinovat de aceast` al`turare, fericit`, totu[i, dac` ne g\ndim c` \n locul b`tr\nei \ntregi din imagine putea s` apar` o alta nu foarte \ntreag`, dar uniform distribuit` de o parte [i de cealalt` a unei c`i ferate. Desigur, poate a]i fi vrut s` citi]i [i o scurt` caracterizare a fetei de la aceast` pagin` 5. Ei bine, nu exist`, dar poate fi intuit`: probabil c` are 90-20-90 (anikilograme-lei pensie agricol`), \i plac ma[inile scumpe de la RATB [i brune]ii (cu condi]ia s` n-aib` coas`) [i este \n anul 4 de coad` la Finan]e-Contabilitate [i pe la alte ghi[ee de la Casa Asigur`rilor de S`n`tate. Fapta de la pagina 5

Ethos, Portos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

bursa [p`gilor
To]i b`rba]ii s\nt ni[te Porsche
E mi[to capitalismul cu caroserie uman`! Dac` ai bani, \]i po]i cump`ra ma[in` mic` direct de la reprezentan]`. Dac` ai destui bani, se-n]elege c` ma[ina mic` nu poate fi dec\t str`in`. Dac` aia mic` se stric`, te duci frumos cu ea la reprezentan]` [i `ia de-acolo ]i-o repar` mi[to de tot, c`ci, exact cum spuneam, capitalismul e mi[to, chiar [i atunci c\nd ai una mic` [i str`in` numai bun` de b`gat \n service. Problema este c` oamenii s\nt foarte gr`bi]i atunci c\nd au bani, un om cu bani aproape c` nici nu mai [tie s` a[tepte [i, c\nd ajunge cu aia mic` la de exemplu Porsche Romnia, \i este greu s` accepte c` trebuie s` a[tepte. Lista cu program`rile pentru a intra cu aia mic` \n service-ul Porsche este uneori lung` [i nu \ntotdeauna cele mai lungi s\nt [i cele mai bune, a[a c` gr`bi]ii fac [i ei ce se face \n general, \n Romnia: scot din portbagaj o sut` de dolari sau [i mai bine de euro [i cu suta asta, plasat` la b`ie]ii care fac program`rile, ajung \n fa]`, mai \n fa]`, foarte \n fa]`, [i ma[ina lor mic` le va fi foarte recunosc`toare [i \i va duce foarte repede la mare. Veni, Vedi, Audi

Alcoolul d`uneaz` grav [p`gii


Citind prin ziare despre Mih`il` Ioan, comisar-[ef [i [ef al Poli]iei Piatra Neam], care [i-a accidentat miercuri Mer]anul neacordnd prioritate unei Dacii, anumi]i piatra-nem]eni [i-au spus: Hopaaa, s-a accidentat un cadou!. {i [tiu ei ce [tiu, pentru c` istoria acestui Mer] e teribil de complicat`. Acum 3 ani, Bobi Carabulea, un [mecher cum numai la Moldova mai g`se[ti, [i-a dat seama c` nevasta lui Marius Cr`ciun, alt [mecher local, e brsan` r`u, [i a f`cut-o oi]a lui. Carabulea se [i pitea de poli]ie, fiind implicat ntr-un dosar de ultraj. Pres`rndu-i nevestei ni[te nisip ntr-un chilo]el roz g`urit, Cr`ciun a urm`rit firul [i a aflat unde se afla Carabulea, pe care l-a dat pe mna poli]iei, adic` lui Mih`il` Ioan, comisarul-[ef de care v` vorbeam. Comisarul a trimis ni[te poli]i[ti la Ia[i, dup` adulterin, [i n loc s` foloseasc` c`ru]ele poli]iei locale, i-a urcat ntr-o ma[in` pus` la dispozi]ie cu promptitudine de acela[i Cr`ciun. Ulterior, ca mul]umire c` nevasta nu mai avea motiv de plimbare, Cr`ciun i-a vndut lui Mih`il` acest Mer] scump, la un pre] de cadou, care a cimentat

ntre cei doi rela]ii trainice de prietenie [i de las`-m`-n afacerile mele, pentru mult` vreme. Iat` c` dup` trei ani, Mih`il`, care e [i protejat al lui Iulian }ocu, deputat PSD de Neam], [i-a accidentat, vorba piatranem]enilor, cadoul. {i nu cum spune comunicatul poli]iei, c` nu a observat semnul de Oprire, pentru c` l acopereau ni[te cr`ci, ci cum nu spune, c` venea destul de afumat de la cheful unui coleg. Piatra {an]

G`rzile de primire de pe aeroporturi \i ]in trena de aterizare lui N`stase


Recenta vizit` a lui N`stase la Oradea unde premierul a fost ca s` taie panglica unei v`mi [i elanul unui ora[ care voia s` voteze cu al]ii a fost preg`tit` de autorit`]i ca [i c\nd pe aeroportul din ora[ urma s` se coboare din ceruri Ion Iliescu sau m`car Dumnezeu. C\teva zile, pe c`ldurile de la amiaz`, militarii din pluton (plutonul de primire, nu v` g\ndi]i la prostii) s-au antrenat pe aeroport, s-au \ncolonat [i-au rupt r\ndurile la comand`, au f`cut t\r\[uri, sectoare [i plantoane echipa]i cu c`[ti, cu m`nu[i [i cu elanul patriotic necesar unei astfel de preg`tiri. Cum ateriza un avion de pasageri, cum se suna goarna, iar plutonul o lua din loc [i \nconjura avionul \n pas de defilare, mim\nd primirea \nt\iului c`l`tor din ceriul patriei. Se zice c` o stewardes` din banalele avioane care aterizeaz` la Oradea era s` le[ine c\nd a v`zut militarii \nconjur\nd avionul, crez\nd c` e vorba de un atac terorist. P\n` la urm`, poate nu-i r`u c` s-a procedat a[a, fiindc` astfel a putut gusta [i c`l`torul de r\nd din pl`cerile prim-ministeriale. Cu al]i ochi ar fi privit or`denii guvernarea dac` edilii se g\ndeau, tot ca prob`, s` \nso]easc` [i autobuzele din ora[ cu coloane cu girofar.

{paga bate timpul de deten]ie


Micile \nvrteli din Poli]ie au [i ele un pre] bun. S` zicem c` cineva are de executat o deten]ie de trei ani, pentru o infrac]iune. Evident, dac` ar putea, ar face orice s`-[i mic[oreze deten]ia [i cu o zi, ca s` nu mai vorbim de un an. S` admitem c` sentin]a a fost redus` cu [pag` de la n ani la trei, c` adeverin]a medical` cu anus extern perforat la nivelul laringelui n-a fost luat` \n considerare, deci, vrea, nu vrea, condamnatul trebuie s` execute pedeapsa de trei ani. Pentru ace[tia, solu]ia se nume[te arestul Poli]iei. Fiecare 20 de zile petrecute la carcer` sunt considerate 30 de zile de penitenciar. La un an \n arestul Poli]iei, condamnatul c[tig` patru luni de libertate. Din trei

ani de peniten]`, potrivit calcu- [i de 365 de zile de privare de lului, condamnatul execut` doar libertate, printr-o simpl` c`l`doi. Iar cu 1.500 de euro pentru torie \n timp cu [pagamobilul. fiecare an, scapi de penitenciar Arestotel

Ghiaurel Vlaicu

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Marea urnire
Gabriel DROGEANU Nu [tiu ce s` zic, a[a c` nu zic nimic. {ti]i cum se spune: s` sper`m c` pauza va fi un sfetnic bun. E cam vrai[te \n rela]ia asta. Au fost deja cam multe schimb`ri. A ie[it el, cic` a intrat Alberto Tomba, pe la Monte Carlo. Apoi a ie[it ea, a intrat Moran. A ie[it Moran, a intrat una de la MTV. Apoi a ie[it [i MTV-ul, departamentul Meteo de la Libertatea s-a dat lovit, a b`gat-o pe Andre[an. P`i, ce-i asta? Pare s` fie mai mult un meci amical dec\t o treab` oficial`. Iulian T~NASE P`rerea mea e c` aceast` chestiune dac` va rezista \mp`carea lui Mutu cu fosta doamn` Mutu nu are alt scop dec\t acela de a distrage aten]ia de la adev`ratele probleme ale ]`rii, mai exact, de a distrage aten]ia de la faptul c` Lucian Viziru s-a desp`r]it, \n sf\r[it, de Catrinel Sandu. Marius DR~GHICI Cnd s-a m`ritat, am crezut c` e proast`, proast`. Cnd a divor]at, m-am convins c` nu e deloc. Cnd a luat-o de nevast`, mi-am zis: uite un fotbalist de[tept. Cnd a divor]at, m-am gndit: uite un fotbalist. Nu [tiu dac` se \mpac`.

Dup` ce a citit Idiotul,

Adrian Mutu revine la biblioteca din Alexandra


senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Dup` un scandal care-a pendulat \ntre u[a cortului [i portiera X5-ului din dotare, se p`rea c` Mutu [i-a g`sit alinarea la porti]a m\ndrelor care se dezbrac` prin rubricile meteo [i se \mbrac` abia c\nd coboar` de prin ma[inile [mecherilor. Se p`rea c` fiecare a r`mas cu-a lui: Alexandra cu copilul [i cu banii, Mutu cu cititul. Se p`rea c` fiecare a apucat-o pe drumul lui: Alexandra pe drumul ei, care-o fi `la, Mutu pe drumul dintre vestiare [i banca de rezerve. Iat` \ns` c`, vorba lui Ionel Stoica, lucrurile au luat o turnur` nea[teptat`, adic` Alexandra s-a \ntors \n primul 11 al lui Mutu. |nsura]i [i ne\nsura]i, microbi[ti [i nemicrobi[ti, fani ai Rocsanei Marcu sau ai Dianei Munteanu, redactorii Academiei Ca]avencu au votat: va rezista de data asta cuplul AlexandraMutu? Sau se va rupe la fel de tragic [i brutal ca [i cuplul Niculescu-D`nciulescu?

DA
Dan STANCIU Sigur c` da, \mp`ca]i vor r`m\ne. Aici, la por]ile Orientului, \n care a \nscris [i Adrian Mutu c\teva goluri, \mp`carea, \mp`c`toria, \mp`c`ciunea, \mp`c`tuiala s\nt la ele acas`. |ntr-o ]ar` de \mp`cat, destui ajung s` pupe pia]a unde au scuipat, iar \n Catedrala |mp`c`rii Neamului va r`suna c\ndva imnul na]ional |mpac`-te, romne!. |mp`cat de s\ngele v`rsat Marius BOR}EA De rezistat or s` reziste \mpreun`, nu asta-i problema. |ns` ar trebui [i ea s` mai lase din preten]ii [i s`-l rabde c\nd cite[te \n loc s-o scoat` la teatru. Ar mai trebui s`-i rabde [i serviciul, c`ci lui Mutu i se \nt\mpl` dese-

ori s` lucreze noaptea, \n nocturn`. E drept c` nu face cine [tie ce munc`, de fapt face un fel de munc` de birou, fiindc` tot timpul meciului st` pe scaun. O munc` stresant`, \n schimb. De-aia dup` meciuri mai merge cu b`ie]ii la un SMS c`tre Rocsana Marcu.

Alin IONESCU Da, eu cred c` pentru binele fotbalului romnesc iubirea asta trebuie s` reziste n ap`rare, dar s` nu neglijeze nici atacul. Alexandra trebuie s` aib` un mijloc puternic, dar suplu, [i s` nu se lase masat` doar n propriul careu. Iar Adrian e bine s` se apropie de punctul ei de la 11 metri [i s` intre apoi prin alunecare, chiar cu riscul de a se accidenta. Le doresc un zid de piatr` care Viorel MO}OC Alexandru DU}U poate schimba definitiv soarta Cic` o cam b`tea, nenorociEu unul nu-mi doresc deloc

tu. Sigur, [i ea, prea era fi]oas`, cu tot felul de figuri pe capu ei. N-avea cum s` ]in`. Mi-ar p`rea bine s` se \mpace, m`car pentru `la micu. Da dup` c\te s-au spus [i s-au \nt\mplat Cred c` n-o s` mearg`, m`car pentru faptul c` o nou` desp`r]ire de Alexandra ar fi, pentru Adi Mutu, o ocazie ideal` de a \nscrie din nou pe prima pagin` a tuturor partidei, astfel nct adversarii, ziarelor. precum Tomba, s` nu mai p`trund` niciodat` printre picioa- C`t`lin MATEI rele ap`r`rii Alexandrei [i nici Nu [tiu ce se voteaz` s`pt`adversare, precum Moran Atias, m\na asta, dar dac` s-ar vota des` nu mai stea lipite de bara lui spre rela]ia dintre Adrian Mutu Mutu. [i Alexandra a[ zice c` nu are cum s` reziste. Mutu are un telefon Nokia Vertu [i \n momentul Alexandru V~RZARU Cred c` Mutu o s` r`mn` cu \n care ai un telefon care cost` Alexandra, dar cred c` o s` c\t o garsonier` e normal s` r`mn` [i cu celelalte (108?). n sim]i nevoia de intimitate, s` acela[i timp, cred c` [i ea o s` pleci de acas` [i s` te refugiezi r`mn` cu ceilal]i (43?), dar [i \n telefon. Singura modalitate cu Mutu. Cred c` acesta e speci- prin care Alexandra ar putea s` ficul unui anumit tip de cuplu \l ]in` l\ng` ea ar fi s` \i ia lui monden. Ne mai vedem peste 25 Adi o central` telefonic` de aparde ani, pun pariu c` atunci o s` tament [i Idiotul, de Pagini admite]i c` am avut dreptate. Aurii.

s` m` c`s`toresc; eu vreau doar s` divor]ez. A[a c` oamenii `[tia mi se par extrem de neserio[i. N-au fost \n stare s` \ntemeieze un divor] matur, durabil, bazat pe armonie [i afec]iune reciproc`, drept pentru care divor]ul s-a [i destr`mat \n doar c\]iva ani, \n loc s` poat` serba ferici]i, peste zeci de ani, divor]ul de argint sau divor]ul de aur. Deci ce s` mai vorbim de o c`s`torie, mai ales dac` Alexandra se va \ngr`[a precum Rocsana Marcu. {i apoi Mutu e urm`rit de blestemul b`rba]ilor cu so]ii frumoase c`rora li se aplic` perfect vorba popular`: Dec\t s` m`n\nci un tort \n zece, mai bine m`n\nci un rahat, dar singur. Drago[ MU{AT Ca fan al echipei Building V\nju Mare, asear` am pl\ns c\nd am aflat c` se \mpac`. Ca fan al echipei FCM Minerul Saint Tropez, sper \ns` s` n-o mai bat`. Ca fan al echipei FC Pechinezul Or`[tie, totu[i a[ vrea s`-l mai \n[ele un pic cu Tomba. Ca fan al echipei Evreul Motru, a[ vrea ca Abramovici s`-i m`reasc` salariul lui Mutu. Ca fan, zic, s` joace m`car un minut.

NU

AB}INERI

baronul oval
Bra[ovului pesedist, un salut de la Academia Ca]avencu

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

V-am \nregistrat, [menarilor!


Dragi pesedi[ti, Academia Ca]avencu v-a pus sub ochi, n iunie, m`rturia lui Nicolae Dasc`lu, director general la ACTIVA SA Bra[ov, despre m\n`ria pe care voi vre]i s-o realiza]i desfiin]\nd o societate cu poten]ial [i transform\nd-o \n ceea ce pute]i \mp`r]i mai bine. Omul vostru, fostul primar ceau[ist Popa, l-a alungat din sediu pe Dasc`lu, cu ajutorul tacit al Poli]iei [i Parchetului, apoi a \nceput munca de partid pentru \mp`r]irea activelor: c`mine cu utilit`]i de hotel, sediul de trei etaje, toate a[ezate \n centrul ora[ului, teren de peste 120 de hectare \n zona reziden]ial` Stupini, bun pentru vilele unora ca voi. Popa este sprijinit puternic de Universitatea Bari]iu, prin rectorul P`tra[cu, interesat` de un sediu pentru acreditarea sa. Dac` nu iese [mecheria cu sediul, Bucur, [eful poli]iei jude]ene, Cozma, so]ul Mariei, pre[edinta Tribunalului Bra[ov, Ni]`, pre[edinte PSD local, vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor, \[i pierd cariera de profesori la Universitatea Bari]iu. Dar bra[oava noastr` nu se opre[te aici. Atomei, eminen]a cenu[ie a PSDului local, [i viceprimarul PSD, Ion Ioni]`, s\nt [i ei cu ochii c\t cepele la \mp`r]anie: unul vrea sediu pentru firma sa, altul deja are sediu \ntr-o cl`dire a ACTIVEI.

la negociere de pesedi[ti. Se aude P`tra[cu, rectorul de la Bari]iu Red`m fragmentele semnificative ale acestei conversa]ii purtate la un fast-food de l\ng` Roman SA din Bra[ov, \ntre orele 14 [i 16,30. P`tra[cu: Deci, ce vreau s` v` spun... Am avut ni[te consult`ri despre treaba asta... Dasc`lu: A]i v`zut legisla]ia [i documentele care le-a f`cut Popa? P`tra[cu: Le-am spus cum stau lucrurile. Am avut ni[te consult`ri la Bucure[ti... eu le-am spus toate treburile astea... [i cu tulburarea de posesie [i cu falsurile... ce mi-au spus ei... care-i treaba... domnule, [i le-am spus: uite cum a preluat domnul Popa conducerea, cum s-a \nt\mplat, pu]in cam ne... democratic, ca s` nu spun ne... legal [i mi-au spus c` dumneavoastr` ave]i acte, tot, dar nu p\n` la cap`t... dar [i el era acoperit c` putea tranzac]iona direct... legisla]ia era un pic ambigu`. A[a ziceau C`[uneanu [i Olteanu. Dasc`lu: Cine? P`tra[cu: Parlamentarii cu care am vorbit. Olteanu Ionel este deputat PSD, membru al Delega]iei Par-

lamentului Romniei la Adunarea Consiliului Europei, [i C`[uneanu Vlad Adrian este membru \n Comisia Juridic` a Camerei Deputa]ilor. Ei l-au \nv`]at respectul pentru lege pe P`tra[cu. Dumnezeu amenin]` Dasc`lu: Bun, ambigu`-ambigu`, dar ce facem cu falsurile... P`tra[cu: E treaba avoca]ilor... Oamenii mei au zis c` noi trebuie s` facem ceva cu legea, faptele s\nt fapte, nu le putem schimba. {ti]i cum e: dac` faptele s\nt dovedite cu inten]ie, atunci e lege. Dasc`lu: Cum se poate vorbi de lips` de inten]ie... Haide]i, c` eu le [tiu pe astea, spune]i ce dori]i acum de la mine. P`tra[cu: Cel mai bun lucru este \ncheierea amiabil` a conflictului. Una. A doua... Se va face divizare. Domnule, o s` primi]i un echivalent valoric al ac]iunilor dumneavoastr`. Dasc`lu: Propunerea asta iese din discu]ie. Nu s\nt p`rta[ la o ilegalitate. P`tra[cu: S` v` fereasc` Dumnezeu! Dasc`lu: S` o iau ca amenin]are? A dumneavoastr`? P`tra[cu: Nu... din partea lui Dumnezeu! Schema P`tra[cu: Domnule, s\nt oameni care zic: fac un an de pu[c`rie dec\t s` mor s`rac. Eu \i \n]eleg... domnule, dac` dumneavoastr` a]i ceda ac]iuni... facem

Ce bine-mi pare c` v-am tras ]eap`! Nici nu se r`cise bine mortul pe care-l avea]i \n cas`, dragi pesedi[ti, c` Nicolae Dasc`lu a [i fost contactat de c`tre pesedistul Atomei: Domnu Dasc`lu, m-a]i \nregistrat?, r\dea Atomei, dar nu [tia c` ne-a dat o idee. A[a c` urm`toarea dat` c\nd Nicolae Dasc`lu a fost contactat de unul de-ai vo[tri, spre sf\r[itul lui iunie, a mers cu aparatul de \nregistrare dup` el. Au rezultat ore \ntregi de conversa]ie despre cum s` fie [untat` legea, cu sfaturi bine ]intite date de parlamentarii romni Ioan Olteanu [i Adrian C`[u-

neanu. Dragi pesedi[ti, cum Justi]ia e independent` [i nu e a[a de proast` s` v` aresteze, noi vom da sonorul tare ca s` v` r\d` na]iunea. Na]iune, ia ascult` cum se d` [men! |n timp ce asculta]i aceste r\nduri, primul pas pe calea bra[oavelor de la ACTIVA se face: mar]ea asta, se \ntrune[te Adunarea Ac]ionarilor spre a hot`r\ viitorul societ`]ii, \n ciuda celor 100 de procese ce se leag` de ea. De ce at\ta grab`? Ne spune \nsu[i Nicolae P`tra[cu, rectorul Universit`]ii Bari]iu din Bra[ov, omul trimis

a[a, vorbi]i cu Popa, \i zice]i, vai de capul `la al t`u de prost ce ai f`cut... hai s` \mp`r]im noi doi ac]iunile [i facem Adunarea Ac]ionarilor... domnule, din ACTIVA r`m\n ni[te h\rtii, at\ta mai e... Popa nu a mai f`cut nimic... numai h\rtie r`m\ne din ACTIVA... \n 15 zile se adun` PAS-ul [i se face asta [i se hot`r`[te ca lui Bari]iu, mie, s` mi se dea spa]iu... dac` dumneavoastr` intra]i \n lichidare, totul r`m\ne \n aer, c`mine, tot, atunci eu s\nt interesat, domnu Dasc`lu, pute]i s` m` \nregistra]i, nu-mi pas`, eu vreau ori laie ori b`laie! Anul`m actul de cump`rare semnat de mine [i scoate]i la v\nzare toate, sala de sport, c`mine... domnul Popa are cump`r`tori... a primit ni[te oferte. Spa]iile le putem cump`ra... afacerea se face repede, `sta e avantajul pentru Bari]iu, vreau [i eu casa mea sub picioare. Logica P`tra[cu: Domnule, la divizare da]i-i [i lui ceva. Dasc`lu: Nu, domle. A min]it tot timpul! P`tra[cu: Dar atunci de ce a scris \n Ca]avencu c` adev`rul e c` e un ziar care m` amuz`... ce le-a f`cut `lora! Ha-ha-ha, la to]i, a trebuit s`-i lini[tesc pe to]i... to]i au zis: \n ce ne-ai b`gat, P`tra[cule... ha-ha-ha! {ti]i care e deosebirea \ntre mine [i al]ii? C` fac totul legal! Domnule, pute]i vorbi cu Popa?

Dasc`lu: Dar f`r` s` vorbim despre ac]iuni. Eu nu pot face ilegalit`]i. P`tra[cu: Domnule, atunci s` facem m`car o dezmin]ire comun`... Dasc`lu: Cine? P`tra[cu: Eu cu dumneavoastr`, \n ziar, c` au fost ataca]i ni[te oameni... haide]i, s` nu mai vorbim \n ziare, numai la judec`torie. Domnule, haide]i pe cale amiabil`, ce s` ne mai \ncurc`m... {tiu c` ave]i o minte foarte logic`, foarte limpede... repet, \mp`ca]i-v`, domnule, [i face]i un act c`tre mine, c`tre P`tra[cu... am [i eu o p\ine... haide]i s` fim ideali[ti, vinde]i tot, ce mai r`m\ne, ni[te h\rtii... p`rerea mea e c` nu a fost cum trebuie din partea lui Popa, dar asta e, \mp`ca]i-v`, \n]elege]i... s` merg [i eu la minister de unde m`n\nc o p\ine. A]i ascultat cr\mpeiele de g\ndire ale lui P`tra[cu, rectorul Universit`]ii Bari]iu din Bra[ov. Om \nv`]at de Olteanu [i C`[uneanu, deputa]i cu [tate vechi \n Comisia Juridic`. Om care aranjeaz` cariere universitare pesedi[tilor locali. C\nd a plecat cu aparatele de \nregistrat dup` el, Dasc`lu mi-a spus: E timpul s` v`d [i eu dac` exist` justi]ie!. Eu i-am spus c` \ncearc` degeaba, dar el a avut curajul s` mearg` p\n` la cap`t. Eugen ISTODOR

10

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Anacronica TV
To]i K1, 1 pentru to]i
De fiecare dat` c\nd m` uit la K1, aud aceea[i fraz`: Cutare lupt`tor [i oponentul s`u s\nt foarte buni prieteni. S` lu`m, ca exemplu, meciul dintre Bizonul Alb [i Pantera neagr`. Salut, Bizonule Alb! Ce mai faci, m`? Ei, uite, b`, Pantero Neagr`, am venit [i eu s` te umplu de s\nge. A, mi[to. {i eu. Ia zi, c` s\ntem prieteni: care e punctul t`u slab? P`i, care s` fie?! Nu ]i-am zis ieri, \n supermarket, c` din dou` lovituri de picior pe exterior m` faci K.O.? Offf, uitucule! Aa, corect. {i scuz`-m` dac` te-am lovit prea tare acum. Nu te superi, nu? Dac` te superi, nu mai dau. Nu-i nimic, stai lini[tit c` m` ridic eu [i-]i rup capul, simpaticule! Dac` m` prinzi. Hi, hi! Da stai un pic a[a, nemi[cat, c` vreau s` \]i sparg nasul cu genunchiul. Gata? Da. Au. M` doare un pic! Hai, c`-]i dau o bere disear`. E[ti un adev`rat prieten. Sper s` m` ba]i p\n` n-o s` mai [tiu cum m` cheam`. {i tu. B``, s-a sunat! Mai vii dup` pauz`?

trampa [i ecranul

|n aceast` sear`, stima]i telespectatori, v` propun urm`toarele subiecte la ordinea zilei: Ceau[escu a fost \mpu[cat sau tr`ie[te la Revolu]ie? Doi: Vi se pare corect` afirma]ia Du-te dracului! adresat` prietenei mele de un vecin de-al nostru de la etajul doi? Trei: Decebal, romn sau ungur? Domnule Sile C`m`taru, s\nte]i \n direct!

tunul catodic

Ocolul televizorului n 30 de progroame

5 M-am uitat [i eu la Monica, cu sonorul pe mute, [i mi s-a p`rut c` gagica-i mi[to. Dac-a[ \nt\lni-o la libr`rie, m-a[ duce s`-i cer un autograf pe s\nii ei. Bravo, Monica, ]ine-o tot a[a! Pardon, ]ine-i tot a[a! Cu bure]ei dedesubt e perfect. 5 O alt` gagic` mi[to este f`tuca de prezint` [tirile de sear` la Realitatea TV. Are ni[te ochi[ori umezi [i mari ca de c`prioar`. Dac-a[ \nt\lni-o [i pe ea la libr`rie, fire[te, a[ pune-o s`-mi dea un autograf pe s\nii Monic`i. 5 Cristoiu a explicat s\mb`t`, la Realitatea TV, cum \ncerca el s` atrag` cititorii c`tre [tirile de politic` pe vremea c\nd conducea Evenimentul zilei: punea l\ng` [tirile politice [tiri cu g`ini violate. V` da]i seama ce-ar face Cristoiu dac` ar fi editor de carte: ar scoate volume de filozofie [i, la 5 pagini de Heidegger, ar b`ga c\te una lucioas` cu Laura Andre[an satisf`c\ndu-se cu edi]ia de buzunar rev`zut` [i prelungit`. 5 S\mb`t` seara a fost James Bond la Antena 1. Mam`, ce gagici \n filmul `sta, cum doar \n BD la munte [i la mare mai vezi! Abia a[teptam s` se termine reclamele erotice [i s` se revin` la film. Ce C`t`lin MATEI bine c` nu-s \nsurat, altfel, de c\te ori ar fi ap`rut o gagic` de g\tul lui Bond, ar fi trebuit s` m` fac c` m` uit la scris sau quelle horreur! la bibeloul de pe televizor. 5 Senza]ional! La Dan Diaconescu n direct, emisiune despre furtul secolului. Acum eu n]eleg, vara nu numai [pri]ul e sub]ire, ci [i micul ecran, n timp ce invitatul t`cea, Dan Diaconesdar nici chiar a[a! Butonezi [i cu, n direct, citea mesaje de la telespecnainte [i napoi, dar chiar nimic! tatori. n timp ce invitatul t`cea [i Dan Dintr-o dat` aud vocea lui Pitti[ la Diaconescu, n direct, citea mesaje de la telespectatori, eu lecturam la rndu-mi, abTeleenciclopedia [i las telecomansorbit`, toate textele de pe ecran, n num`r da. Povestea lui Vladimir care s-a cre[tinat pe el [i pe Rusia. {i, chiar de 8, dup` cum urmeaz`: trei scroll-uri cu informa]ii gen apa fierbe la 100 grade Celcnd urechea mea intrase n orgasm nostalgic, am citit pe banda sius, text static cu direct, text semistatic cu de generic: consultant [tiin]ific ora exact`, text cu contactele buc`t`riei R`zvan Theodorescu. Adic` cum? din care emite OTV, sigla buc`t`riei [i... Cap cauciucat [i bate joc [i de [i... senza]ionalul dezacord S-au g`sit [i restul de bani!!!. Fiindc` majoritatea texTeleenciclopedia [i ia bani [i de-aici? Dar ce, domnule, telor erau extrem de plicticoase, eram la pesedi[tii se pricep [i la vikingi, [i un moment dat s` adorm. Ceea ce am [i la leoparzi, [i la motoare Diesel? f`cut la urm`torul moment dat. Noapte Nu e corect! mi g`sisem [i eu ceva bun`! s` m` bucur de televizor vara asta 5 Am f`cut dependen]` (psihic`, cred) [i gata, s-a b`gat un pesedist s`-mi de garsoniera confort II din care emite strice pl`cerea. Acum chiar c` Dan Diaconescu n direct. M-am uitat din n-am \ncotro: va trebui s` mai nou. {i bine c` m-am uitat, c` a[a am aflat \ncep o carte, \n aia a m`-sii! de la Corneliu Vadim Tudor cum o s` se veseleasc` ntreaga na]iune n regimul Ministerul C`ldurii Vadim care e pe ]eav`. C`, acum, nici de petreceri nu are parte romnul. Fiindc` nu mai exist` muzic`. Da domnu pre[e-

Dan Diaconescu, [picherul OTV, o televiziune care ar filma [i de la asasinarea lui Kennedy cu numai dou` camere [i o buc`t`rie
dinte Vadim o s` ne dea muzic` [i distrac]ie maxim`. E perfect, mie-mi convine. Da am o ntrebare, binen]eles, f`r` leg`tur` cu subiectul: or fi inventat `[tia un nou tip de Rudotel care nu d` (ca `la vechiu) halucina]ii triste cu execu]ii pe stadioane, ci d-astea vesele cu cumetrii [i t`ieri de mo]? 5 Din c\nd \n c\nd, prindem reclama aia la br\nzetul Philadelphia [i de fiecare dat` ne punem acelea[i \ntreb`ri: oare cum se face c` respectivul produs a ajuns \n Rai? A fost o br\nz` bun` \nainte de a muri? Totu[i, cum a murit cutia aia de br\nz` din care consum` \ngera[a de pe micul ecran? O fi r`sturnat-o inspectorul Piedone pe jos? 5 Spitalele din Romnia ar putea fi confundate \n cur\nd cu cele mai luxoase hoteluri, medicii vor bate la u[` c\nd vor dori s` consulte bolnavii, asistentele vor fi numai lapte [i miere, iar cur`]enia va concura cu cea de acas`. Toate acestea le prevede ministrul S`n`t`]ii \n noul regulament privind func]ionarea spitalelor, ne-a spus Cristina }opescu \nainte s` ne prezinte ni[te imagini cu bolnavi din spitale. N-am priceput \n ce sens spitalele romne[ti vor fi confundate cu hotelurile de lux: la pre]uri sau cum? 5 {tirea \nceputului de week-end pe toate posturile a fost despre acel chirurg care, la fel ca mul]i al]i bugetari romni, dup` aproape o via]` de munc` la stat [i de sacrificii, s-a pomenit c` a r`mas cu taman o aia \n m\n`. Mai mult, \n cazul s`rmanului medic, nici m`car aia nu era a lui! 5 La Prima TV am auzit o domni[oar` sau doamn` reporter care ne spunea c` jandarmii au demonstrat, spre deliciul celor aduna]i, cum se anihileaz` o band` de terori[ti. Iat`, prin urmare, re]eta adev`ratului deliciu: nu fri[c`, nu ciocolat`, fructe de p`dure, lapte proasp`t cu marmote sau arome exotice, ci olecu]` de b`taie \n public. A[tept`m c\t de cur\nd s` ias` pe pia]` iaurtul cu pulane, crema de ciocolat` cu scuturi sau cafeaua cu fumigene. Sau chiar guma de mestecat cu bocanci \n gur`. 5 La Monica, a ap`rut un cet`]ean care nou` ne-a p`rut a fi beat cleamp`. A fost, de altfel, singurul dintre invita]i care avea o scuz` pentru comportamentul s`u. 5 S`pt`m\na trecut`, TVR1, emisiune \n limba maghiar`. Pe micul ecran era un nene ungur mai \n v\rst` [i deosebit de bucuros, care vorbea \n legea lui; ca s` afl`m [i noi ce vorbea el \n legea lui, am citit subtitrarea din josul imaginilor, de unde am \n]eles c` mo[ul spunea: M` bucur mult c` \mi va cre[te penisa. Era totu[i mult prea vesel pentru o brum` de pensie \n plus, ceea ce m` face s` cred c` e vorba de o gre[eal` de subtitrare. Probabil c` mo[ul a spus: M` bucur mult c` \mi va cre[te penisul. 5 |ntr-o vam` romneasc` a fost capturat` o cantitate mare o cantitate-record, dup` cum au zis prezentatorii no[tri de muni]ie. Turcul \n TIR-ul c`ruia s-au g`sit cam 35 de mii de cartu[e dosite l\ng` iaurt a zis c` muni]ia cu pricina trebuia folosit` la nunta fiului, pentru a fi tras` de bucurie. S\ntem curio[i ce fel de nunt` o mai fi [i aia: b`nuim c` turcul nostru nu se \n]elege prea bine cu viitorii cuscri. 5 |n cadrul emisiunii Brigada mobil` am auzit de cur\nd c` un t\n`r din Buz`u a dat un telefon s` anun]e c` exist` o bomb` la liceul \n care [col`rea prietena lui. Logic, dac` prietena lui este [col`ri]`, se cheam` c` [col`re[te, nu? A[tept`m cu mare interes [tiri despre o grev` la \ntreprinderea unde mozaic`resc-faian]`resc sau scul`resc-matri]`resc Gic` [i Vasilic` ori despre un caz de b`taie cu b\tele \ntr-o comun` unde ]`r`nesc mai mul]i ]`rani. Bine\n]eles, toate acestea doar la jurnalul unde prezent`re[te Andreea [i abure[te Andrei. 5 Am v`zut un promo de la PRO TV care zicea c` televiziunea lui Srbu a lansat 200 de vedete \n Romnia. Cine a stat, domle, s` le numere? Sigur nu s\nt 197? Nu cumva l-au pus pe Busu de 4 ori, de[i l-au lansat p\n` acum de vreo 7? 5 La B1 TV am urm`rit reluarea dialogului \ntre ap`r`torul moralei Pruteanu [i ap`r`torul sexualit`]ii Bebe. Emisiunea a fost reluat` sub semnul Clasic, la fel ca emisiunea celebr` cu Pruteanu [i Adrian Minune. Se pare c` Pruteanu are toate [ansele s` ajung` un Clasic \n via]`, \ns` doar la B1 TV, \n reluare. 5 F`cnd reclam` la Festivara PRO, vocea lui Cotimanis zbiar`: Vrei distrac]ie? Ia distrac]ie!. Tonul cu care ntreab` m` face s` zbier apoi [i eu prin cas`: B````, ra]i ai dreacu, care vrea, m`, distrac]ie, tu-v` muma-n cur? Zice]i, b`, odat`, japi]elor, [i nu m` mai l`sa]i s` urlu p-aici pn Buftea ca bou toat` ziua!. 5 La Parte de carte, pe PRO TV, a fost invitat Toader Paleologu, b`iatul lui conu Alecu, ca s` vorbeasc` \mpreun` cu Ple[u despre o carte. La un moment dat, J.R. Paleologu bag` un citat din Arghezi cum c` Rusia ar fi un mare cazan cu... bip. Au fost de-o promptitudine extraordinar` `ia din regie c\nd a fost vorba de c`cat. C\t a fost campanie electoral` or fi fost \n concediu oamenii [i-acum au venit cu chef de munc`. Bag` bip-uri la orice c`cat.

ministerul p`rerii na]ionale

11

tupeu 2004
Super-edi]ie special`

|PS versus SPP!


PSD. A tunat [i au adunat: cu sacii, cu camioanele, cu c\rca, cu toptanul, cu m\rlanul. Cine nu-i gata, \ntorc lozu cu lopata! Vezi, `sta e defectul lor: s\nt m`gari [i lipsi]i de maniere c\nd fur` ca ]`ranii! S`pt`m\na asta s-au \ntrecut pe ei \n[i[i. Nu le ajunge democra]ia pentru c\t Tupeu au [mecherii `[tia a[a c` s` le dea, domle, statul, op]ional la democra]ie, pe l\ng` aer condi]ionat, scaune din piele [i girofar, [i-o dictatur` mic`. Pe care s-o porneasc` din c\nd \n c\nd domnu Iliescu, c\nd se-nc`lze[te de la pipota lu Corina Cre]u. S` vedem cine ne chinuie cu democra]ia lui mic`: Iliescu i-a cerut lui |PS Pimen s`-[i cear` scuze pentru c` l-a f`cut r`m`[i]` comunist`, \ntruc\t la Putna Nea Nelu a b`tut poporul cu SPP-ul [i sabia lui {tefan cel Mare. Tupeu! Dup` ce-a pupat \n cur sabia lui {tefan cel Mare [i S.F., Iliescu s-a r`stit la cuviosul Pimen, care l-a certat, ca Dumnezeu pe Lenin, c` s-a purtat mai r`u dec\t Ceau[escu cu enoria[ii. Ru[ine, de c\nd au voie comuni[tii s` se r`steasc` la biseric`, dictator mic de provincie, f`r` anvergura m`car a lui Ceau[escu?! R`zvan Theodorescu l-a certat pe Pimen [i a spus cu tupeu: Declara]iile |PS Pimen s\nt un amestec de minciun`, dezinformare, total` candoare [i manipulare, ele dator\ndu-se cic` unei naivit`]i a unui om care are o anumit` v\rst` a jignit chelul. Tupeu! B`i domnule Theodorescu, \n fa]a unei a[a grosol`nii nu putem r`spunde dec\t astfel: Ba pe-a v\rstei [efului dumneavoastr`! Iliescu a acuzat PNL [i PD c`, prin nevenirea lor la Cotroceni, la consult`ri cu [eful statului, adic` el, pun piedici integr`rii Romniei \n UE. Tupeu! Ce treab` are integrarea \n UE cu un fost comunist care n-a reu[it p\n` acum dec\t s` ne integreze \n destr`marea CAER?! La revedere, domnule Iliescu, v` a[tept`m \n Ci[migiu, s` v` sparge]i pensia de pre[edinte pe ap` de la ci[mea! Ministrul S`n`t`]ii, Br\nzan, a pierdut 400.000 de dolari finan]are de la Ambasada American` [i se apucase s` mint` c` nu au existat ace[ti

S` tr`i]i! Domnu Iliescu, [ti]i de ce nu credeam eu \n Dumnezeu \nainte de Revolu]ie? De frica comuni[tilor, de-aia! Da, uite, a c`zut [i comunismul [i mi-am dat seama c` frica mea era ne\ntemeiat`. P`i, uite, facem un experiment: \i dau acum ultimatum lui Dumnezeu s` m` tr`sneasc` aici \n cinci minute, dac` exist`! A[a: 1, 2... 3... 4... 5... Gata, deci, nu exist`, fir-ar ei ai dracu de comuni[ti atei, ne-a ]inut \n \ntuneric at\]ia ani!

PF Teoctist, ctitorul proiectului Catedracula Park, un credincios care l-a v`zut de mai multe ori pe Dumnezeu: de c\teva ori \nainte de Revolu]ie \n biroul lui [i ultima oar`, pe 25 decembrie 1989, cu paltonul g`urit [i c`ciula dat` pe spate de la gloan]e
bani chestie pe care americanii au contrazis-o [i au vrut s-o confirme venind cu acte. Dac` vor veni, vor veni a declarat poetic Br\nzan, pierz\nd jum`tate de milion de dolari pentru Romnia dintr-o declara]ie. Tupeu! Asta s-o declara]i, domnule ministru, c\nd o pl`ti maimu]a Danei R`zboiu, so]ia dvs., jum`tate de milion de dolari pentru S`n`tate! Guvernul Romniei a declarat Funda]ia rural` Ni[te ]`rani, a lui Dinu S`raru, ca fiind de utilitate public`, ceea ce-i va permite accesul la finan]`ri preferen]iale, resurse de la bugetul de stat, etcaetera tot de la stat, evident. Tupeu! Funda]ia Ni[te pro[ti [i-a mai dat ni[te bani, evident, de la Funda]ia Ni[te nesim]i]i, ca r`splat` pentru eforturile Funda]iei Ni[te pup`ncur Guvernul! Ni[te ru[ine, b`! Palatul din Kiseleff al PSD a fost v\ndut partidului de trei ori mai ieftin dec\t sediul PD, de[i hardughia pesedist` e mult mai mare dec\t co[melia democra]ilor. Tupeu! Fura]i, b`, tot, fura]i [i cioc`nelele cu care-ar trebui s` v` condamne judec`torii s` v` bate]i de musc` silnic` pe via]` \ntr-un paradis fiscal! Iliescu i-a decorat pe membrii comisiei care a elaborat noul Cod Penal, echip` condus` de Rodica St`noiu-Petrom. Tupeu! Dup` ce toat` societatea civil` a criticat noul Cod Penal, care \nc` incrimineaz` la greu insulta [i calomnia, Iliescu \[i bate joc de soc. civ. [i de Europa [i decoreaz` noul Cod Penal. Vezi, dac` Iliescu e s`rac [i cinstit, viseaz` la altceva, dictatoru: p`i, dac` alde N`stase pl\nge dup` c\te un paradis fiscal, ai lui Iliescu viseaz` la un paradis penal, unde se \mpu[c` \n cap ziari[tii [i intelectualii critici [i se \mpart prime pentru asta la col] de strad`. Ru[ine! Da]i-ne afar` din Europa, v` rug`m, c` avem chilo]ii murdari de dictatur`! Bursucul drastic

Purt`torul de cuv\nt [i cuvintele nepotrivite ale SPP


S` ai o func]ie \n PSD \ncepe s` fie aproape la fel de banal ca a avea c\teva vile la munte (asta ca s` folosim un termen de compara]ie din aceea[i zon`, a PSD). Crede]i c` mai e vreo [mecherie s` fii purt`tor de cuv\nt al partidului de guvern`m\nt? Crede]i c` da? A[a a crezut [i Titus Corl`]ean p\n` joi c\nd, \ncerc\nd s` intre pe l\ng` control \n Camera Deputa]ilor, \mpreun` cu Delega]ia PSD, s-a auzit strigat de c`tre SPP: Domnu, domnu, dumneavoastr` cine s\nte]i [i unde merge]i, legitima]i-v`!. Geaba s-a gr`bit Titus s` declare \n exclusivitate: Cum, m`, nu m` [ti]i? S\nt eu, purt`torul de cuv\nt al PSD!, c`ci cerberii l-au pus s` se extrag` din grupul de pesedi[ti [i s` treac` prin detectorul de metale. De[i apreciem curajul celor de la SPP, a[tept`m ziua c\nd or s`-i treac` [i pe ceilal]i pesedi[ti prin detectorul de metale, chiar dac` e inutil, din moment ce `[tia umbl` numai cu bancnote. Serviciul de Protec]ie [i Pozn`

12

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite


Domle, pentru piesa mea care se joac` la Na]ional am ales o tem` la ordinea zilei: el, surfer pe Internet, se \ndr`goste[te de ea, hair-stylist` la o agen]ie de publicitate. Au un copil fertilizat in vitro [i discut` dileme morale contemporane legate de problema contracep]iei masculine, iar ea nu vrea. M` rog, ca scriitor, era prea facil s-o scriu a[a, deci am ales o metafor` subtil`: el se ceart` cu ea pentru un p`m\nt de la soacr`-sa care ea nu vroia s`-l cultive, el \i d` una \n cap [i moare am\ndoi! Se nume[te Dram` pentru p`m\nt, cum dracu vroia]i s`-i zic la o metafor` despre Internet?!

Nunta cu dar se caut` la argin]i


Am aflat cu mare bucurie c` s`pt`mna trecut` dl Adrian N`stase [i dna Dana N`stase, urmnd tradi]ia boierilor p`mnteni, s-au mbr`cat frumos, s-au suit n avion [i s-au gr`bit s` chefuiasc` la nunta fetei premierului turc, Tayip Recep Erdogan. Marea ntrebare care ne roade pe noi este dac` a fost nunt` cu dar [i dac` da, ct a dat n plic familia N`stase de Romnia. C` la ce suverani iordanieni [i generali mu[arafi au fost pe-acolo, mi-e team` ca suveranul nostru de T`rt`[e[ti s` nu fi stricat masa oamenilor [i s` ne fi f`cut ]ara de rs, mai ales c` [i nunta asta a picat ca dracu, \ntre bac-ul [i admiterea lui Andrei. Adic` fix \ntre Porsche-le pentru 9,80-ul de la bac [i Lamborghiniul pentru 10-le cu felicit`ri pentru mami [i pentru tati de la admitere.

mili]ia spiritual` D` cu limba, d` cu paru activistul de S`raru (II)


Exist` un tip de argument super-mp`ciuitorist care sun` cam a[a: Bun, [i ce dac` au mncat c`cat tovar`[ii de atunci, toat` lumea o f`cea, era treaba lor, nu au dat n cap la nimeni, nu au b`gat lume la pu[c`rie. Argumentul e fals, tipii care au scris astfel de texte [i au lingu[it orgoliul blbit al dictatorului au sus]inut sistemul, i-au dat legitimitate. Cnd a fost contestat de Prvulescu la un congres, Ceau[escu a avut o replic` [ocat`: Dar decor`]iili?. Chiar a[a, decora]iile nu [i le-a luat singur, i le-a dat cineva. Dinu S`raru face parte exact dintre tipii care, cu o condamnabil` abilitate, l-au f`cut pe Ceau[escu s` se cread` genial. C`catul mncat de S`raru et comp. nu e doar o problem` personal`, dimpotriv`, ei impuneau [i altora standarde de mncat. Nu mai puteai veni s` spui c` Ceau[escu este un personaj important, nu, era ceva fumat, trebuia s` spui c` e genial, profund, personalitate excep]ional`. Asta pentru c`

nalta Poant`

Vadim se cere la treab`


Miercuri, Vadim Tudor [i-a pus pe el o c`ma[` de for]` mai l`rgu]`, de var`, care s` se asorteze la garoul mulat pe piele [i s-a deplasat p\n` la Cotroceni s` vad` ce mai face c\rpa kaghebist`. El a declarat ziari[tilor prezen]i c`, pe unde se duce, oamenii \l tot chestioneaz`: Pe voi c\nd o s` v` vedem la treab`?. P`i, [i ce-a]i vrea, domnu Vadim, s` v` mai zic`? S-or fi s`turat [i d\n[ii de acela[i dialog: Zi 33! [i Spune]i, v` rog, aaa...!.

a[a l-au obi[nuit s`rarii. Un text cu greutate semnat de tov. Dinu S`raru [i de ciracii lui jalona evolu]ia literaturii, trasa sarcini celorlal]i scriitori, mutila pu]ina libertate de expresie din epoc`. Iat` un exemplu extras tot din organul teoretic al PCR, Era Socialist`, articolul Teatrul politic [i adev`rul vie]ii, semnat de actualul director al Teatrului Na]ional, masonul Dinu S`raru: Scriitorului comunist i se ofer` ns` [ansa unic` a libert`]ii de a aborda cinstit [i curajos esen]a politic` a vie]ii noastre sociale, i se ofer` aceast` libertate [i este chemat de Partid s` lupte pentru afirmarea ei n pagina de literatur`. n aceste circumstan]e, scriitorul nu are dect s`-[i revendice nobila [i dintotdeauna nalta misiune de om politic, de activist politic, Dinu S`raru, un ling`u care-a trecut neobservat de combatant politic. Convingerea mea cea mai adnc` este c` de la `la Micu de Ceau[escu la Na]ionalul de Iliescu de scriitori depinde ca literatura romn` s` se afirme plenar, cuce- la n`l]imea vie]ii politice pe care torilor de ales la asemenea indica- vorba lui Ceau[escu: e sclus! ritor, incendiar n n]elesul cel mai o tr`im cu to]ii acum [i aici, n Ro- ]ii pre]ioase ale tovar`[ului S`ramobilizator, ca o literatur` politic` mnia. Ei, mai avea restul scrii- ru? R`spundem n dou` cuvinte, Dragostea [i prostitu]ia

Ce mi[to ar fi s` fie adev`rat titlul `sta:

Vila lui Iliescu de la Cheia!


1.500.000 de lei, [ase ore de mers cu ma[ina, h\rtoape, surplus de inep]ii. Nici un pic de cinste, nici un pic de s`r`cie din partea mea [i a redac]iei. {i astea toate fiindc`, \n ]inutul mitic al Cheii din Prahova, un nea Gheorghe zice c` [eful PSD local Marian Sterian [i-a construit o vil` aici spre a i-o da lui Iliescu pentru un post \n deput`]ie. Zvonul m-a pus pe jar. Vila nu e vil`, e palat. B`[tina[ii o numesc Castelul. {i e a[ezat` pe strada Milionarilor, indexat` \n glum` cu numele Miliardarilor. Nevasta lui Sterian e apelat` cu numele de Domnia sa. Pe stema de st`p\n al locului, ma[ina sa, un jeep de bugetar, \[i taie drum cu putere [i distrugere \n mas` a vegeta]iei [i a c\inilor f`r` st`p\n. Sterian e un st`p\n atotputernic al locului. {ef la APASCO, barajul neprivatizat din zon`, el dicteaz` cine este primar \n CheiaM`neciu. {i de data asta a ie[it Florin Trandafir, m\na sa dreapt` de la serviciu. De unde vin puterea sa politic`, num`rul de camere al vilei [i hrana cailor s`i putere? Din prietenia sa nezdruncinat` cu Ion Iliescu. Aici nu e vorba de un nea Gheorghe ce a inventat o poveste. Este vorba de prietenie, de protec]ie, de vizite la Cotroceni, de t`ceri [i amintiri \n comun de pe vremea c\nd lucrau la Ape \mpreun`. Hei, hei, ce echip` f`ceau! Iliescu, Sterian [i Aurel Ilie, fost ministru, fost ambasador. Iliescu s-a ajuns ce este! Aurel a ajuns ce a vrut Iliescu. Dar el, Sterian, el de ce nu ar putea ajunge m`car deputat? Merit`! Oamenii locului [tiu de-a fir a p`r despre aceste \nt\lniri, cunosc lauda de Iliescu a lui Sterian. Acum, povestea e poveste doar c\t se confirm` ea de la Sterian \nsu[i. Iat` ce a r`spuns dumnealui: Da, am o vil` \n Cheia. Povestea cu d`ruitul acesteia lui Iliescu este o specula]ie. La \ntrebarea cu deput`]ia, Sterian a t`cut [i a t`cut. Asta \nseamn` c`, dac` se bag` pe liste [i e ales, zvonul nu a fost degeaba. |nseamn` c` vila lui Iliescu intr` \n Parlament. Dac` nu, atunci tot e bine c` Iliescu se retrage din politic`. Acum, ce \ncheiere mai t\mpit` dori]i? Iliescu are unde s` se retrag`, s` se retrag`, m`i, drag`, mai repede. La Cheia e a[teptat ca un demiurg. Eugen ISTODOR

Micul e[ec electoral al Micului Titulescu


Printre vocile din PSD ce au s`rit la \naintare c\nd a venit vremea s` se g`seasc` vinova]ii pentru pierderea alegerilor s-a num`rat [i vocea lui Victor Ponta. Istoria va consemna \ns` numai istoria, de altfel c` Micul Titulescu a lucrat [i el la un mic e[ec al partidului, \ntr-o comun` mic` [i s`rac` din Prahova. S-o lu`m un pic de la 48: \n timpul campaniei electorale, \n calitate de pre[edinte al Consiliului Jude]ean, baronul Mircea Cosma de la PSD Prahova s-a l`udat \ntr-un snop de pagini publicitare c` a f`cut din satele jude]ului un fel de Occident. Ap`rea la r`boj [i localitatea R\fov, a[ezare care, \ns`, nu mai pupase fonduri de la CJ cam de un an, un an [i ceva. Motivul pare s` fi fost \nc`p`]\narea primarului, un PSM-ist, de a refuza s` coteasc` spre PSD. Totu[i, Cosma zicea \n campanie c` \n R\fov se deruleaz` un proiect SAPARD de un milion de cocari. |n realitate, proiectul era blocat de Corpul de Control al Guvernului, astfel c` milionul de parai n-avea nici o [ans` s` dea ochii cu realit`]ile pr`fuite din comun`. Primarul \n func]ie a sunat la SAPARD [i a aflat c` proiectul propus fusese luat deja la verific`ri de Corpul de Control caz unic, probabil , dar nu oricum, ci \n urma unei simple sesiz`ri verbale! Iat` cum s-au limpezit lucrurile: candidatul PSD la prim`ria R\fov a fost Costin Cazanciuc. Costin Cazanciuc este fratele lui Robert Cazanciuc. Robert Cazanciuc este proasp`tul [ef al Corpului de Control al premierului, adic` urma[ul lui Ponta. Iar Ponta [i Cosma au participat la lansarea lui Cazanciuc \n cursa electoral`. {i, ca s` fie un final fericit, afl`m c` proiectul a sc`pat, p\n` la urm`, de la verific`ri, iar amicul lui Ponta a pierdut alegerile. Pontagne russe

Garou pentru doi

Nou` edi]ie a T\rgului de fese


Sf\r[itul s`pt`m\nii trecute a stat sub semnul unei tradi]ii care \n zilele noastre a fost pu]in modificat`, c`p`t\nd uneori un iz u[or penal; mai exact, s-a organizat T\rgul de Fete de pe Muntele G`ina. Inspectorii OPC sosi]i la fa]a locului au descoperit grave nereguli: multe fete erau expirate, prezentau modific`ri ale propriet`]ilor organoleptice, fuseser` depozitate \n condi]ii necorespunz`toare, iar multe aveau mu[te, c\teva fiind chiar rele de musc`. Comercian]ii prin[i cu mitra-n sac au primit amenzi ustur`toare, iar peste fete s-au v`rsat cutii cu detergent [i saci cu prezervative. Un sondaj efectuat la spartul t\rgului arat` c`, din cauza nivelului de trai, romnii nu-[i permit s` achizi]ioneze fete noi, corespunz`toare standardelor europene, ci prefer` ori s` cumpere fete folosite, la m\na a doua, ori s` se mul]umeasc` cu prima m\n`, dreapta.

Muntele G`ina cu pui vii

Fotodocument: O c`su]` b`tr\neasc` construit` \n zilele noastre despre care pesedistul Marian Stelian spune pe trezie c` este a lui, iar la un p``rel r\g\ie c`, de fapt, ar fi a unui amic s`rac [i cinstit, cu serviciu bun \n Bucure[ti

14

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

hahalera 45

descopery
Hronicul neamurilor r`mase de c`ru]`
Neglij`m pn` \n ziua de ast`zi componenta cumanilor la formarea civiliza]iei romne[ti. Popor migrator de origine turanic`, cumanii s-au mi[cat dinspre Turkestan \ncepnd din secolul X, a[ezndu-se pe meleagurile noastre \n urm`torul veac. S-au \nrudit \ndeaproape cu pecenegii [i oguzii. S-au cre[tinat repede [i \n secolul XII au \ntemeiat episcopia Romanului [i pe cea a Rmnicului. Prezen]a lor masiv` de-a lungul arcului carpatic a dus la botezarea, \n Apus, a t`rmurilor de ast`zi ale Moldovei [i Munteniei drept Cumania Nigra. O dat` cu cre[tinarea, \ncepe [i asimilarea cumanilor. Cumanii au format o confedera]ie de triburi \mpreun` cu berindeii. Toate numele derivate din coman atest` o origine cuman`: Coman, Com`nescu, Com`ne[ti, Com`neci, Comana. |n limba cuman`, coman \nseamn` om de rnd. Etimologia termenului ar putea explica culoarea albastr` a ve[mintelor lor, kk \nsemnnd albastru \n limbile trk sau turanice. Patronimele derivate din numele celuilalt trib major al confedera]iei evoc` ascendentul lor ne\ndoielnic: Berinde sau Berindeanu. Hidronime, oronime [i toponime cumane am mo[tenit o droaie: Bahlui, Vaslui, Covurlui, Teslui, Desn`]ui, Caraiman, Caraorman, Teleorman, B`r`gan, Chi[in`u. Caraorman \nseamn` p`durea neagr`, Teleorman, p`durea nebun`, iar Chi[in`u, izvor. Nume cumane sunt [i Aslan, Menumorut, Basarab. Fra]ii As`ne[ti, cei care au \ntemeiat }aratul romno-bulgar, \n secolul XII, erau cumani romniza]i, ca [i Basarab, \ntemeietorul }`rii Romne[ti. Cumanii au supravie]uit pn` \n epoca modern`, \n Panonia. Ei [i-au uitat limba, dar [i-au p`strat identitatea. }inutul cumanilor din Ungaria se nume[te, pn` ast`zi, Kom. Oguzii au format [i ei o confedera]ie, \mpreun` cu uzii, [i s-au a[ezat \ntre izvoarele Trotu[ului [i Bra[ov. Numele V`ii Uzului aminte[te de ei. Toponimul Bac`u este de origine oguz` [i \nseamn` c`l`u, avnd practic acela[i \n]eles [i aproape aceea[i pronun]ie cu al ora[ului Baku. Toponimul Bra[ov vine de la Barasu, care \n limba uzilor \nseamn` ap` neagr`.

cu m\inile curat murdare Anul `sta se taie de la 100 de ani \n sus


P`dure veche de 100 de ani. 13.290 de metri p`tra]i t`ia]i \n dou` zile. Un record stabilit de c`tre SC BBP Leasing SRL pe {oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, \n zona Casa Presei Libere Miori]a. S-au t`iat plopi, stejari, de vreo cin[pe metri \n`l]ime, cu ura betonului gata s` ia locul firului de iarb` [i al oxigenului. Romnul care st` \n spatele acestui record este a[teptat la redac]ie s` ne povesteasc` [menul. Acest BBP Leasing are drept administratori un neam] [i un ceh ce credem c` se numesc Ionescu [i Popescu, iar firma din Olanda este un oof u[or cu c`su]` po[tal` \n Antile. Aprobarea de construc]ie a fost dat` pe 7 iulie, a[a c` Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a fost luat la \ntreb`ri: Domnule, acolo clar s\nt f`cute ni[te m`g`rii. La mine au ajuns actele gata. Terenul aflat \n proprietatea statului a fost retrocedat, apoi v\ndut c`tre un privat. Eu nu pot \ntoarce statutul unui teren privat. Am am\nat h\rtiile c\t am putut de mult, dar nu puteam foarte mult fiindc` m` d`deau \n judecat` [i, crede]i-m`, ar fi c\[tigat. Tot ce am putut a fost s` impun ca dup` construire s` se planteze puiet pe locul liber dimprejurul construc]iei [i, de asemenea, obliga]ia firmei de a face acela[i lucru \n patru parcuri ale sectorului. Crede]i-m`, era un teren plin de amintiri pentru mine... \n anii 60 eu [i prietenii mei s`ream gardul [i ne jucam, culegeam poame de acolo. Dac` Chiliman are amintiri [i nu a putut face nimic, ce s` spunem despre Direc]ia de Mediu a Prim`riei Capitalei? Direc]ia cite[te din PUG cum c` doar 15% din teren are voie s` fie ocupat. Nu s\ntem de acord cu deza-

Pe locul acesta, din spatele Casei Sc\nteii, a tr`it p\n` de cur\nd o p`dure secular`. De vin` pentru dispari]ia ei s\nt fo[tii func]ionari de la Prim`ria sectorului 1, [i nu sc\nteile de la Casa Sc\nteii.
fectarea celor 164 de arbori foio[i [i a celor 10 arbu[ti, astfel \nc\t am solicitat s` se modifice documenta]ia. O direc]ie din Prim`rie chiar c` e nimic cit`ri! Ce d`dea? Frunze moarte, pentru b`ie]ii harnici ce vor s` crengi. Ce le pas` [p`gilor de fac` un centru de afaceri. A[a ea? c` a mai murit o p`dure. FeliEugen ISTODOR

Cara nu-i ca iarna


Ca \n fiecare an, de vreo patru \ncoace, \n blocul E1 din vestitul cartier S`l`jan, vecin p\n` la confundare cu faimosul cartier Titan, cele 100 de familii de pe partea de nord le ur`sc de moarte pe cele 88 de familii cu apartamente pe partea cealalt`. |n tot acest timp, cele 88 zumz`ie de fericire [i mul]umesc hazardului [i regimului comunist c` ceilal]i 100 au primit reparti]ie pe partea de sud. Acolo se dau \n stamb` decibelii ilegali ai discotecii Cara, care prime[te reclama]iile pe numele complet Cara Impex SRL. {i care ar fi problema, din moment ce activit`]ile de dans pentru panarame [i tineret se desf`[oar` \ntr-o incint` \nchis`? Problema e c` patronul discotecii a avut ideea str`lucit` s` monteze ni[te ditamai boxele afar`, cu care transmite \ntregului cartier voia bun` din`untru. Iar manelele, grece[tile, s\rbe[tile [i Enrique Iglesias se aud la maximum p\n` la 4 diminea]a. S` nu v` \nchipui]i c` cele 100 de familii ar fi foarte bogate [i c` pe c`ldurile astea stau frumos cu fereastra \nchis` [i cu aerul condi]ionat. Adev`rul e c`, dac` nu deschizi geamul, te coci. Dac` nu vrei s` te coci, \]i intr` timpanul \n fibrila]ie. |n nici un caz nu dormi. Iar dac` tot nu dormi, cam e[ti obligat de nevast` s` faci dragoste. O zi, dou`, mai merge, dar p\n` \n septembrie, pentru al patrulea an consecutiv, e mult. Deja pentru mul]i b`rba]i din cele 100 de familii, problema decibelilor de la Cara devine o chestiune de via]` [i de moarte. A[a c` acest articol, ap`rut la o sesizare din bloc, se adreseaz` \n primul r\nd primarului Negoi]`, ca de la b`rba]i la b`rbat. Nu de alta, dar, pe termen lung, poluarea fonic` scade cheful de poten]`, ceea ce e chiar mai r`u dec\t impoten]a. Decibelus per Scorillo

Justi]ia e oarb`, dar st` bine cu duv`zul


Nu poate contesta nimeni binele de care te po]i bucura la curtea unui ministru PSD. O rud` mai neortodox`, ns`, poate umple obrazul v`tafului cu noroi, mai ales acum, de cnd traficul de influen]` a devenit obliga]ie de familie. Mihai Constantinescu este cumnatul [i totodat` na[ul uneia din fiicele proasp`tului ministru Bogdan Niculescu Duv`z. Totodat`, este [i cel care i-a pl`m`dit fiicei m\ndre]ea de vil` din imaginea de mai jos. Nu cu m\na goal`, v` da]i seama, ci cu ajutorul firmelor sale de construc]ii, cu care a f`cut avere din munca la negru [i din banii fura]i de la angajatori. Pe de alt` parte, are datorii substan]iale [i mai multe procese pe cap. n iulie 2003, cet`]eanul Alexandra Grib apeleaz` la serviciile dumnealui pentru a cump`ra un teren, nmnndu-i acestuia suma de 141.000 $. F`r` a cugeta prea mult, Constantinescu bag` banii n materiale de construc]ii, l`snd-o pe dna Grib cu ochii n soare, f`r` act de proprietate [i f`r` bani. P`gubita face o plngere la Poli]ia sectorului 1. Pus n fa]a documentelor, Constantinescu recunoa[te c` a luat banii. De aici, dosarul pleac` la Parchetul TMB, cu propunerea de re]inere [i cu interdic]ia de p`r`sire a localit`]ii. La Parchetul TMB, ns`, dreptatea se face din umbr`: propunerea de arest preventiv e respins`, iar interdic]ia este retras`. Constantinescu se angajeaz` n scris ca n termen de o lun` s` returneze banii. Canci! Dosarul e p`strat n nelucrare timp de 7 luni, fiind mutat din procuror n procuror. Care mai de care l-a ]inut mai bine sub fund, iar cnd a v`zut c` ncepe s` frig` l-a dat mai departe. n luna mai 2004, cei de la Parchet s-au gndit mai bine [i au ajuns la concluzia c` fapta lui Constantinescu nu e prev`zut` de legea penal` [i c` dosarul reprezint` mai mult un litigiu civil. Avocatul p`gubitei contest` aceast` ordonan]`, depunnd o plngere n aten]ia prim-procurorului, dar surpriz`! Parchetul nu vrea s` mai vorbeasc` despre asta [i nici m`car nu se sinchise[te s`-i r`spund` n termen de 30 de zile, a[a cum prevede legea. De ce?, \l ntreab` dna Grib pe unul din procurori, iar r`spunsul vine ca un du[ rece: dosar sub presiune. Acum cteva luni, Duv`z i explica dnei Grib cum nu a putut s`-l lase pe Constantinescu s` fie arestat ntr-o vineri dup`-amiaz`, fiind om cu copii acas` [i mai ales avnd credin]a c` nu a escrocat-o deliberat, ci lundu-[i n mod neinten]ionat un aconto. A doua zi, n contul doamnei au n`v`lit o parte din bani. La toate acestea, un singur comentariu: rudele le ai, nu ]i le alegi ! Grefier-beton

Scandalul MISA este o scorneal` bolnav` a min]ii SRI


Pn` la urm`, m`g`rea]a pentru tot circul iscat de scandalul MISA [i de arestarea, eliberarea [i apoi evadarea \n absolut a lui Gregorian Bivolaru a c`zut pe capul generalului Cearapin, comandantul Jandarmeriei. Omul n-are nici cea mai mic` vin` [i n-a f`cut altceva dect s` execute un ordin, dup` ce a primit toate asigur`rile c` probele \mpotriva sectei bivolarienilor sunt irefutabile. Informa]iile au provenit de sus, de la SRI, [i au fost transmise Parchetului. Un dobitoc de procuror de 70 de ani, c`ruia n-o s`-i pomenim deocamdat` numele, tocmai ca s`-l l`s`m s` fiarb` \n sucul propriu al anonimatului, a asigurat Poli]ia c` a \ncheiat dosarul MISA. C` de]ine toate dovezile c` MISA este o grupare paramilitar`, cu program asem`n`tor cu cel al organiza]iei Al-Qaeda. Timofte a \nt`rtat Poli]ia s` intre \n dispozitiv. Misiunea de lupt` cea mai ingrat` cu putin]` a primit-o Jandarmeria. Oamenii, de bun` credin]`, au intervenit ca \mpotriva unui inamic \narmat pn` \n din]i. |n loc de pu[ti mitralier` au g`sit c`tu[e pentru sado-maso, iar \n loc de coktailuri Molotov, bice de pl`cere [i durere. Cnd circul s-a interna]ionalizat [i oalele sparte trebuiau pl`tite de cineva, bine\n]eles c` vinovat a fost g`sit executantul, adic` Jandarmeria, adic` Cearapin, [i nu autorul moral al acestei mn`rii sinistre, adic` SRI, adic` Timofte, care a alimentat isteria, pe-o mn` cu un procuror ramolit [i tarat profesional, care nu [tia cum s` se mai eviden]ieze, pentru a-[i prelungi agonia rat`rii. Noroc c` oameni cu capul pe umeri, dintr-un anumit organism de control, au pus pe dosarul Cearapin un NUP diafan, \nainte ca Poli]ia s` \nchid` ochii [i s`-l lase pe Bivolaru s-o tund` dracului \n Nirvana. Biroul de Investiga]ii

Astrahanul Ancu]ei

PN}CD a f`cut duba la picior


Mai ]ine]i minte dubele de campanie local`? Acelea care au pe ele numele [i fe]ele candida]ilor? Ei bine, \nc` mai circul` cele ale PN}CD-ului, cu sloganele Ciorbea, primar. Probabil c` se face economie mare la PN}CD, [i alea dou` dube vor r`m\ne a[a ani buni, completate pentru preziden]iale cu pu]in autocolant ro[u Ciorbea, primar sector sau pre[edinte oric\nd \ntre 2004 [i 2036. UniversitateUnirii-Gar`-Retur. 10.000 lei. Dep`[i]i. Opriri dese.

Maxi-Taxe

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

15

Analiz` final`

Maria & Virgil Show


Vergilic` \ntreab`
sui]i. Unde ar putea s` intre? Vergilic`: Numai \n viloaiele alea ale lor intr`, cu cin[pe camere! Maria: Dar dac` am l`sa pe pre[ pu]ini? Vergilic`: Te-ai prostit? Fur` vecinii! Maria: P`i, tu de ce crezi c` a furat `sta? Vergilic`: Eu auzisem c` a vrut s`-i fure ca s`-i bage la loterie, la o combina]ie. Nica era mare juc`tor de Loto [i vroia duminica asta s`-i bage s` cumpere bilete la 6 din 49. Dar uite c` Poli]ia l-a prins. Maria: Bre, omule, eu am auzit \n troleibuz una [i mai [i. Zicea oamenii de pe troleibuz c` e [mecheria poli]iei, ca s` ias` ea bine... adic` l-a pus pe `la s` fure ca s`-[i dreag` imaginea [ifonat`. Vergilic`: Ai dracului... poate, c` prea a fost bou Nica `sta... dar prost, prost, b`i, vrei s` furi 3 milioane, bine, dar ai [i tu un plan... \ntr-o or` fugea dracu la Giurgiu [i pentru o mie de dolari sc`pa peste grani]`... Apoi, drumul... ce-l \nv`] eu... dar chiar bou, s` furi at\]ia bani, [i-a b`tut joc de bani, de [ans`! ~sta trebuie b`gat la p\rnaie pentru c` s-a \nt\lnit o dat` cu norocul [i nu a [tiut ce s` fac` cu el. Maria: L-au turnat romnii no[tri! Vergilic`: Chiar, o femeie de serviciu ca tine l-a dat \n g\t! Maria: B`, b`iete, eu nu a[ fi f`cut una ca asta! De ce, drag`, s` fac una ca asta? M` protejeaz` ei cumva? Femeia aia de serviciu ce-o s` fac` ea acum, c` ga[ca lui Nica o s-o omoare! Au zis c` dau un premiu de o sut` de mii de dolari, \i dau am`r\tei? Nu dau, Vergilic`, nu dau, c` a[a e romnul, nenorocit, de asta nu mai s\nt oameni cinsti]i \n ]ara asta. Eu nu a[ fi cinstit` dac` nu mi-ar da banii. B`, a]i promis, de ce nu-mi da]i, ce dac` s\nt femeie de serviciu, vreau cinstea mea!

Loc de retrocedat cu capul La Guban, Mu[etescu [i-a b`gat picioarele \n ea de proprietate


Privi]i cu aten]ie fotografia al`turat`. Pungi, saci, resturi de tot felul. Ei bine, sub gunoaiele din imagine se afl` un milion de dolari, pe pu]in. S\nt bani pe care statul romn \i are de dat pentru un [men \ntreprins de Ovidiu Mu[etescu, fost ministru al Privatiz`rii. De fapt, am putea spune c` [menul a \nceput pe vremea lui Petru Groza, c\nd la putere erau comuni[tii, \nainta[ii PSD-ului. Atunci a fost confiscat` casa familiei Dr`ghici, cu tot cu teren, [i atribuit` fabricii de \nc`l]`minte Guban. Revolu]ia a g`sit tot \n ograda Gubanului [i casa, [i terenul familiei Dr`ghici. Comuni[tii s-au mul]umit s`-l trimit` la Canal pe proprietar, dar nu i-au demolat [i casa. Nu la fel s-a \nt\mplat sub pesedi[ti. Ca s` nu trebuiasc` s` restituie casa, revendicat` de proprietari, conducerea Gubanului o demoleaz` \n 1995. La pu]in timp, fabrica e oferit` spre privatizare de c`tre APAPS, de[i Comisia de Urbanism Timi[ atr`sese aten]ia c` acest lucru nu se poate face c\t` vreme o parte din terenul aferent fabricii nu apar]ine statului,

milioane de dolari fura]i \nfierb\nt` min]ile cuplului antic, clasic [i de demult Maria [i Vergilic` Stoica. Ace[ti celebri oameni de serviciu ai Academiei Ca]avencu, ei, cu vorba lor ce spune adev`rul at\tor fiin]e ca ei, neauzite [i neb`gate \n seam` de nimeni, ei, prin urmare, s-au apucat s` despice firul \n patru, pardon, \n 3 milioane de dolari. Vergilic`: 3 milioane... Maria: 3 milioane de dolari, Vergilic`. Vergilic`: Salut, Vergilic`! Maria: P`i, unde intr` at\]ia bani? Vergilic`: La noi \n cas` ar \nc`pea? Maria: Nu cred. Avem dou` camere, WC, balcon, hol. Nu intr` trei milioane nici \nghe-

Maria r`spunde

fiind [i \n litigiu. Apoi, ca s` nu restituie terenul, noii proprietari declar` c` acesta este imperios necesar fabricii \n procesul tehnologic. De fapt, proces tehnologic \nseamn` aruncatul de gunoaie, de[euri de tot felul, la voia \nt\mpl`rii. Timp de 10 ani, terenul nu a folosit dec\t ca groap` de gunoi. Dar va avea c\t de cur\nd alt` folosin]`, dac` [menul se \ncheie cu bine. Asta \nseamn` ca statul s` pl`teasc` de la buget daune reparatorii proprietarilor, c`ci statul, prin

Ovidiu Mu[etescu, l-a privatizat, iar fabrica s` r`m\n` \n schimb cu terenul. Iar terenul (1 ha intravilan) valoreaz` peste un milion de dolari. |nmul]i]i cu alte zeci de cazuri de privatiz`ri de acest fel f`cute de Mu[etescu [i ve]i vedea cine a comis, de fapt, jaful secolului \n Romnia, f`r` s` fie c`utat de poli]ie nici un minut.

Biroul de Investiga]ii
alexandrucautis@catavencu.ro

Justi]ia clujean` joac` n serialul Caracati]a n snge propriu por]ia I


Dup` ce a]i citit recent despre peripe]iile procurorului ie[ean Diana Burlacu, fiica lui {uhan de la PNA, haide]i s` vedem cum st` Clujul la capitolul Justi]ie de cumetrie. Gheorghe Buta a fost [ef al Cur]ii de Apel Cluj (CA) p\n` c\nd ministrul Diaconescu l-a pensionat pe Paul Florea de la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie (|CCJ) moment \n care Buta a devenit brusc candidat la locul lui Florea (se mai aude c\te ceva [i despre T`r`cil`, dar nu ne b`g`m deocamdat`). So]ia judec`torului clujean (cu r`d`cini la Bistri]a), Mariana Buta, este notar public. Averea lor declarat` bate pe la 7 miliarde, iar cea nedeclarat` ar bate cam c\t o vil` super-fain`. Sora lui Buta este judec`tor la F`g`ra[. La CA Cluj lucreaz` [i judec`torul Ana Ionescu, fost [ef absolut la Judec`toria Cluj. Ana Ionescu are un so], cadru \n rezerv` SRI, [i o nepo]ic`, pe Alina {opan, judec`tor la Judec`torie. Nepo]ica este so]ia unui nepo]el de s\nge al doamnei Ionescu, ofi]er SRI. Nu [tim dac` Alinei {opan \i plac bancurile cu Alinu]a, \n schimb [tim c`-i plac condamn`rile ziari[tilor. Uni]i de jur`minte nup]iale s\nt [i judec`torul Motoarc`, de la CA Cluj, [i so]ia sa, procurorul Motoarc` de la Judec`torie. La capitolul Avocat plus judec`tor \i avem pe so]ii Brehar: doamna Brehar este judec`tor la CA, iar domnul so], evident, avocat. Tot meseria de avocat [i-au ales-o, \n ordinea numerelor de pe tricou: fiica judec`toarei Ilu], fiica judec`torului Turcu, fiul judec`toarei Nicorici [i, respectiv, fiul judec`toarei Eugenia Pu[ca[iu. La capitolul So]ul aresteaz`, so]ia judec` putem evoca dou` cazuri: Iridiceanu [i Boer, unde doamna judec`tor Iridiceanu [i doamna judec`tor Boer s\nt, evident, so]iile poli]i[tilor cu acela[i nume. (va urma) |nalta Curte de Castra]ie

16

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Liviu Mihaiu v` prezint` cu mna lui

dosarele chi
ile petrolifere. A[a c` pn` la urm` inten]iile, dar [i firmele de asfaltare moldovene[ti (Umbr`rescu-Sechelariu), le-au b`tut la pinalti pe cele de suflet ale clujenilor (SCC Napoca SA). Ct despre inten]iile de arestare ale petromoldovenilor de la RAFO One[ti, pe care ani de zile le-a nutrit [i \ndosariat fostul ministru de Interne din Cluj, sau inten]ia de a-l mazili pe motive de corup]ie la saco[` pe cons`teanul lui A.N., secretarul de stat MI Toma Zaharia (cite[te Chixul din pag. 17), toate s-au lovit de re]eaua de partid mitico-moldav` din PSD sau de arghirofilia distributiv` a Dnsului, cum i se mai spune [efului maxim. Ba mai mult, lovitura de gra]ie dup` boac`na clujeanului la prim`ria lui Funar a venit fulger`tor, prin dezlegare penal`, la familia }iriac (partenerul s`u de n`dejde [i biznis) pe care a instrumentat-o, la ordin de partid, noul ministru S`niu]`. Recenta criz` reformatoare [i autonomist` a lui Ioan Rus din PSD are neb`nuite leg`turi nocturne cu dosarele, ct [i cu iluminista neputin]` cronic` a clujenilor de a conta mai mult \n cel mai bogat partid din politica romneasc`.

x
Dan Matei Agathon Dorina Mih`ilescu
Fost director economic al Institutului de Cercetare [i Inginerie Tehnologic`, Proiectare [i Produc]ie pentru Metale Neferoase \nainte de 89, culantul Agathon este unul dintre ambi]io[ii de curte c`ruia \i place mai mult Dracula dect Vlad }epe[. Comunicator ai c`rui col]i s-au \nfipt ca gafa \n urechile rechinului, D.M.A. intr` \n rivalitate acut` cu oricine \[i reclam` \ntietatea mieroas` la urechile lui Vod`. Conflictul cu cea mai fidel` femeie-comisar a partidului, fosta so]ie a lui Mu[etescu, geuverista Dorina Mih`ilescu, se reduce la cine \l poate influen]a mai tare pe {eful prin prospe]imea [i ineditul informa]iilor strecurate onctuos, dar telemobil. Aspira]ia la monopolul comunic`rii \n rela]ia cu Aneul \nseamn` \n primul rnd influen]` \n snul partidului, mai ales \n cadrul filialelor. Pentru simplul motiv c` de la filiale mai pic` un IAS, un contract de consultan]`, un portbagaj cu mecanism elve]ian. Domeniile Dorinei au fost, \n recenta campanie, Dmbovi]a [i Prahova, cnezate de unde a dobndit \n deplin`tatea mandatului de secretar de stat dou` case de vacan]` \n anii 2000 [i 2001, precum [i dou` terenuri intravilane de aproape 3.000 de mp, dup` cum de altfel reiese din declara]ia de avere. Steaua lui D.M. Agathon are din ce \n ce mai multe aluni]e, \ntunecndu-se pe zi ce trece, iar el are o pasiune dr`coas` pentru jeep-ul cu [ofer, tipografia amantei [i cele dou`trei secretare plus corp tehnic jun [i blond, de rezerv`. Du[manii lui Agathon sunt prietenii Dorinei. echipe a venit din partea jovialilor administratopteric[i Mih`ilescu-Cozmnc`-Agathon, deranja]i de premeditata tentativ` romno-american` de \ntinerire a PSD-ului, al c`rei rezultat din 27 aprilie, prin care s-au decapitat unsprezece pre[edin]i de filial`, a strnit mnia mrit` a b`trnilor. Ca s` nu mai vorbim de prejudec`]ile tradi]ionale xenofobe (mai d`-i, b`, dracului pe evreii `[tia, c` nu [tie ei realit`]ile ]`rii [-ale oamenilor!).

dosarele chi

xXL
de panifica]ie, adic` de diferen]iere calitativ`. Titularul proiectului a fost firma Agreeteam Consulting Canada, reprezentat` de Antoni Nizici. |n martie 2002, Ovidiu Natea, secretar de stat la Agricultur`, este dat afar`, pentru a-i face loc lui Petre Daea, finul Danei N`stase. Care Dana \l ajut` s` plece \n aprilie \n SUA, la un stagiu de preg`tire cu privire la sistemul de gradare. |n vara lui 2002, Daea formeaz` o echip` din care fac parte Nizici, Viorel Marin de la Canamob, mna dreapt` a lui Daea, Aurel Popescu, [eful Asocia]iei produc`torilor de pine, [i Ofelia B`lan, [efa Asocia]iei comercian]ilor din panifica]ie. Echipa creeaz` proiectul Ordonan]ei Guvernamentale cu privire la gradarea cerealelor. Normele metodologice apar \n noiembrie, \ntr-o Hot`rre de Guvern. Din echip` a f`cut parte [i Octavian Otobcu, directorul Direc]iei vegetale din Agricultur`. Daea a evitat s` se consulte cu Asocia]ia patronal` a angrosi[tilor de cereale, adic` cu silozi[tii. Ministrul Ilie Srbu a fost obligat de Adrian N`stase s` contrasemneze actele normative, de[i ini]ial Srbu a declinat bunele inten]ii ale lui Daea, pe care l-a acuzat de abuz [i l-a suspectat de afaceri oneroase. Discu]iile care au premers apari]iei actelor normative au fost confiden]iale [i s-au purtat, la hotelul Hilton, \ntre echipa lui Daea [i partea canadian`. Prin HG, se formeaz` o a[a-zis` Comisie de gradare, condus` de Viorel Marin, care lucreaz` \n regim de funda]ie, dar este pl`tit` cu bani bugetari. |n decembrie 2002, Otobcu a denun]at public deficien]ele actelor normative [i inaplicabilitatea lor. El a mai afirmat c` nu [i-a dat acordul pentru publicarea unor asemenea porc`rii, pe care a trebuit s` le semneze la presiunile lui Daea. La dou` s`pt`mni de la denun]ul public, Otobcu moare prin infarct, \n urma unui chef de

Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Alexandru V`rzaru se \ntreab` de ce se bag` guvernan]ii \n treburi murdare ca acelea descrise \n materialele de mai jos:
Ditamai secretarul Toma Zaharia viseaz` noaptea numai la str\ns taxe de protec]ie [i la ni[te precursori de droguri. Iar noul ministru al Agriculturii a fost pus, potriveala naibii, tocmai unul care e rud` de departe cu Adrian N`stase, rud` de aproape cu Dana N`stase [i mare creier al afacerilor oneroase cu gr\u.

Harta conflictelor din PSD (II)


O rumoare intestin` a cuprins organele partidului dup` ce s`pt`mna trecut` am eviscerat \n pagina 3 antagonismul intereselor unor mon[tri acri ai social-democra]iei de cumetrie, ca s`-o citez pe cum`tra-[ef` de la Cotroceni. B`t`lia pentru influen]` \n cel mai mare partid din istoria postcomunist` este una grea, sngeroas`, dar cu [apte zerouri. Vorba p`storului ro[-albastru, Gigi Becali, la ultimul mare congres al PNG-ului: Prefer corup]ia organizat` a PSD-ului. La fel [i noi, ziari[tii, mu[tele albe ale democra]iei. S`pt`mna trecut` am trecut \n revist` cteva intrigi oculte, ne\n]elegeri divane[ti [i \mp`r]eli industriale pe mo[iile unor cupluri celebre de [oguni cu trandafiri pe [or]ule]: I. Iliescu A. N`stase; M. Mitrea D.I. Popescu; {. Mih`ilescu V. Hrebenciuc; V. Ponta O. Cozmnc`. |n acest episod vom sec]iona pu]in vrful aisbergului dintre:

Consilierii str`ini clientul PSD


Cei trei speciali[ti israelieni Tal Zilberstein, Shimon Sheves [i Israel Gat sunt cei mai bine pl`ti]i consilieri str`ini de campanie de pe teritoriul Romniei. Ei cred c` \n fotoliul preziden]ial va sta clientul lor, A. N`stase. Reprezentan]i ai puternicei firme americane de strategii electorale GCS (a lui Greenberg [i Carville). Numai c` sunt \n Romnia, unde avoca]ii diavolului au mai degrab` fe]e de ciobani de stat [i de partid [i nicidecum de Al Pacino sau Michael Douglas. Carotarea permanent` a acestei

Consilierii romni clientul PSD


Dan Andronic, Bogdan Teodorescu, Bogdan E. [i Mihaela N. au fost persoanele desemnate de c`tre premierul N`stase ca oameni de \ncredere \n campania PSD. Fo[ti jurnali[ti trecu]i \n nomansland-ul mercenariatului sau speciali[ti \n publicitate comercial` [i P.R., to]i au avut de \nfruntat furia PSD-ului, motivat` de psihologia frenatorie a incompeten]ei [i omertei dmbovi]ene (vorba ]`ranului Marin Preda: Mon[er, nu l`rgi]i cercul!). Dup` e[ecul din alegerile locale, capetele lui Dan Andronic [i Bogdan Teodorescu, fo[ti jurnali[ti la Ev. zilei [i Tinerama [i ex-parteneri de firm` ai lui SOV, au fost cerute \n Delega]ia Permanent` a partidului de c`tre \nsu[i pre[edintele Ion Iliescu, prin intermediul ministrului Ap`r`rii, Ioan Mircea Pa[cu, fapt realizat \n cea mai mare m`sur`. Va (mai) urma. Liviu MIHAIU

Clanul clujenilor Rus clanul moldovenilor Hrebenciuc


E de-a dreptul impresionant cum pn` [i \n PSD complexul de superioritate ardelenesc asupra miticilor este [i r`mne valid. Cu o singur` nuan]`: e mai degrab`

antimoldovenesc dect miticul antimiticism. Grupul de la Cluj are de c]iva ani buni o componen]` constant`: Rus (Interne) Pu[ca[ (negociator-[ef UE) F`rca[ (integrare european`) Dncu (nici el nu mai [tie ce secretar de stat este) Ardeleanu (afaceri interne, UM 0962) [i are o paloare aparent mai elegant` dect cefele groase din provinci-

Mi se-nt\mpl` ceva ciudat, Adriene: adineauri m-am dus la bufet Toma Zaharia \n fa]a mea la coad`. M`-ntorc la cel din spate s`-mi ]in` pu]in locul era Toma Zaharia. La WC, bat la u[` Ocupat!, vocea lui Toma Zaharia. Dau s` rezolv treaba par]ial singurul pisoar acoperit de trupul lui Toma Zaharia, de[i din cabin` n-a ie[it nimeni. M`-ntorc \n sal`, la fumoar Toma Zaharia cerea cotiza]ii mai mari de la oamenii no[tri de afaceri. Acuma mi-e [i fric` s`-ntorc capul. Te implor, zi-mi c` `sta de-al`turi nu este Toma Zaharia! Toma Zaharia, generalul bumerang pe care nimeni nu-l poate arunca afar` din PSD f`r` s` se-ntoarc` \n m\na catifelat` a lui Adrian N`stase

pomin` la minister. El a fost \nlocuit urgent cu Vasile B`cil`, un alt om de cas` al Danei N`stase, l`sat mo[tenire agriculturii mafiote de tat`l ei, Angelo Miculescu. Pn` \n 89, Otobcu a fost ofi]er acoperit al Securit`]ii, sub \ns`rcinarea de consilier al [efului Departamentului comunist al industriei alimentare, condus de Ofelia B`lan, cu care ne-am \ntlnit mai sus. Reglement`rile sunt f`cute pentru a-l ]ine pe ]`ran departe de silozuri, prin pl`tirea unor taxe de gradare inexistente pn` acum, pe de o parte. Iar pe de alta, impun ca ]`ranul s` dea cte un leu pentru fiecare kilogram de gru comisiei lui Viorel Marin. Reglement`rile lui Daea sunt f`cute pentru ca ]`ranul s` fie obligat s` vnd` grul pe pia]a neagr` [i la exportatorii f`r` silozuri, respectiv Ofeliei B`lan, cu care Daea a fost \n SUA, la burs`. Actele normative nu se aplic` nici ast`zi [i au fost emise doar pentru \n[f`carea grantului canadian. |n UE nu exist` sistem de gradare, ci o reglementare special`, CE 824/2000, cunoscut` de minister, dar care refuz` s-o aplice. Or, reglementarea comunitar` oblig` la plata de bonifica]ii c`tre produc`tori pentru calitate superioar`, \ns` mafia n-are nici \n clin, nici \n mnec` cu problemele ]`ranului romn. O alt` disfunc]ionalitate a reglement`rilor pritocite de Daea repet`m, omul de cas` al Danei N`stase este c` nimeni de pe pia]a romneasc` nu este obligat s` cum-

pere gru gradat pentru panifica]ie. Gradarea nefiind obligatorie, grul iese din ]ar` ca produs furajer inferior calitativ, cump`rat sub valoarea pie]ei [i f`r` certificat de calitate emis de furnizor. La ridicarea ancorei vaporului, grul devine brusc superior [i valoarea lui cre[te cu cel pu]in 40 de procente. Toat` aceast` diferen]` este furat` din bugetul na]ional, care a garantat majorarea rezervei de stat, de la 350 de mii de tone la 700 de mii. |ns` mafia \ncurajeaz` exportul de grne, descurajndu-l pe ]`ran, care n-are \ncredere \n stat [i \n sistemul de achizi]ie la silozuri. Diferen]ele rezultate din aceast` specula]ie a calit`]ii grului sunt \nsp`imnt`toare [i gdil` [tacheta barierei de 1.000 de miliarde de lei pe an. Ministrul Ilie Srbu a negat tot timpul propria lui implicare \n elaborarea celor dou` acte, men]ionndu-l pe Daea ca autor al unei agro-inginerii financiare f`r` precedent \n istoria tristei [i nefericitei noastre agriculturi. Prin alungarea, la propriu, a lui Srbu din minister, dou` din cele mai importante segmente ale economiei romne[ti, p`durile [i agricultura, au fost \n[f`cate de clanul N`stase, prin Daea, finul Danei, [i prin Ion Dumitru, directorul Regiei Romsilva, a c`rui nevast` este var` de-a doua cu Dana N`stase. Cornel IVANCIUC

Noi culise despre debarcarea ministrului Ioan Rus


candalul amfetaminei a dus la polarizarea Internelor \n dou` tabere aliniate pe picior de r`zboi: secretarul de stat Toma Zaharia [i generalul Virgil Ardeleanu, zis Vulpea, pe de o parte, [i restul lumii pe de cealalt`. Restul lumii i-a cerut capul lui Zaharia, pe care l-a acuzat \n clar de trafic de precursori de droguri. S-a ajuns pn` la p`ruieli, \mbrnceli [i c`m`[i rupte la propriu, pe coridoarele Internelor. {i atunci a ap`rut \ngerul p`zitor al lui Toma Zaharia: \ntr-o sear`, cnd scandalul nu mai putea fi gestionat, a aterizat \nsu[i Adrian N`stase, care a cobort dintr-o ma[in` neagr` [i i-a desp`r]it cu mnu]a lui mic` [i flasc` pe insurgen]i. Adic` l-a eliberat la propriu pe iu-

codrul bunelor maniere


Cumnat de premier, vil` de boier
Lumea asta e \mp`r]it` bine, \n oameni care merit` [i oameni care au bani. Cine crede]i c` a mai f`cut bani \n t\rgul pr`p`dit al Bucure[tilor? Cine crede]i c`, av\nd bani, [i-a tras o vil` prin zona Minovici-Gara B`neasa? Cine crede]i c` poate s` ia zece metri din proprietatea altuia? Cine poate s` doarm` \n cin[pe camere [i s` se plictiseasc` de moarte? Cine crede]i c` \n vila asta poate s`-l invite pe N`stase la un somon la gr`tar? Cine crede]i c` nu va cre[te g`ini de ou`? Cine este cumnatul lui N`stase? Este Odobescu cumnatul lui N`stase? Este. Rodica Odobescu, nevast` [i director al TAROM-ului, este sora Danei N`stase. Ce este o cas` \n fapt [i \n drept? O complica]ie \n plus... sisteme de alarm`, gr`din`rit, slugi, c\ini de ras`. A[a c` noi nu \i vrem vila cumn`]elului, nu vrem b`t`ile astea de cap, dar numai de-ai dracului o d`m \n poz`, ca s` vad` poporul ce se poate face din afaceri cu statul [i dintr-un am`r\t de salariu de bugetar. P`i, popor, dac` tu vrei o vil` la fel, de ce nu-]i faci, fir-ai s` fii de puturos!

Mars, Engels [i Bounty

bitul [i protejatul lui din T`rt`[e[ti, Toma Zaharia, din ghearele justi]iarilor din minister, care voiau s` scape o dat` pentru totdeauna de corup]ia de la Interne. Asta e doar o singur` fil` din letopise]ul \nc` nescris al celui mai refractar [i rezistent minister la reform`, din Romnia: Internele lui N`stase, Zaharia [i Ardeleanu. {i poate nu \ntmpl`tor, pentru a controla [i mai bine Internele, N`stase l-a sacrificat pe \nsu[i ministrul Rus, aruncndu-l \n apele tulburi ale Some[ului, de[i semnele indicau clar c` soarta alegerilor din Cluj-Napoca este pecetluit`. Ioan Rus \l mirosise de mult` vreme pe Toma Zaharia [i \l identificase drept interfa]` a neregulilor din minister. O dat` pe lun`, se colecteaz` banii negri din cele dou` bazine principale ale corup]iei: Constan]a [i Timi[oara, de la Poli]ia de frontier` [i

Vam`. Sumele ajung la cteva sute de mii de euro. Exist` zeci de martori care l-au v`zut \n loca]iile respective [i care cunosc motivul real al deplas`rii \n teritoriu a secretarului de stat. Ori de cte ori a \ncercat s`-l clinteasc` pe Zaharia din post, Rus s-a ciocnit de N`stase. Dup` ultima \ncle[tare, a fost trimis \n misiune de lupt` la Cluj, de unde s-a \ntors cu picioarele \nainte, mort la datorie. Biroul de Investiga]ii

Noul ministru al Agriculturii este finul mafiei grului


|n septembrie 2001, guvernul Canadei a alocat Romniei un grant de 1,9 milioane $, pentru instituirea sistemului de gradare a cerealelor

V` salut cu tot respectul, domnule pre[edinte! Nici nu [ti]i ce onoare este pentru mine s` dau m\na cu Nelu Cotrocelu, s`-l \nt\lnesc pe bol[evicul cu dou` mame! Sper c` n-a]i luat \n serios b\rfele lansate pe seama mea de boanghenele udemeriste [i de romnii jidovi]i. Eu, ca filosemit, v-am stimat \ntotdeauna, b`i c\rp` kaghebist`, v\ndut` iudeo-masoneriei, plin` de aluni]e albastre caracteristice unei anumite etnii!

B`i Greceo, dup` ce c` primari ale[i de ei nu pup`m de ani de zile la Capital`, nici prefec]i numi]i de noi nu putem s` men]inem \n scaun. V` schimb` B`sescu ca pe ciorapi. N-am \ncotro: dau o ordonan]` de urgen]` prin care primarul Capitalei va fi obligat s` poarte o pereche de ciorapi cel pu]in doi ani.

Tentativ` disperat` de dominare a e[ichierului politic: regele Republicii transform` nebunul \ntr-un pion al Puterii ca s` mai dea o tur` pe la guvernare

Alo, domnu phre[eAlo, domnu phre[edindinte? S`hru m\na, s\nt eu, Picasso! Pahrdon, s\nt te? S`hrum\na, s\nt eu, Picasso! Pahrdon, s\nt eu, eu, R`zvan, [i s\nt voinic. Picasso eradintr-un c\ntecel care R`zvan, [i s\nt voinic. Picasso era dintr-un c\ntecel care aduce faim` Romniei mai ceva ca Cheeky Girls. E-n toate topurile aduce faim` Romniei mai ceva ca Cheeky Girls. E-n toate topurile europene. {i f`r` nici un leu de la buget! V` spun, nu mai trebuie s` europene. {i f`r` nici un leu de la buget! V` spun, nu mai trebuie s` arunc`m arunc`m at\]ia bani pe cultur`. Iau pehrsonal leg`tura cu Zhdob [i[i pehrsonal leg`tura cu Zhdob Zhdub [i, dup` un mega-concert la Istanbul, moldovenii `[tia Zhdub [i dup` un mega concert la Istanbul moldovenii `[tia vin cu sabia luilui {tefan cel Mare \n original. ...O vin cu sabia {tefan cel Mare \n original. ...O s` fii ghinii [-o s` fiis` fii s` fii ghinii [-o p\ini! Premierul A.N. [i super-greul O.G., sus]inut \n fragilul scaun Rh`zvan Theodorescu, ministrul unei culturi de prefect cu eforturile supraomene[ti ale T\mpl`riei Generale mai rarefiate \n ultimii ani dec\t stratul de O-Zone a Capitalei

Ce mai s` v` spun eu, domnu P`v`lache: degeaba este]i sup`rat. Patru ani ca g\ndu trece! Taman bine: v` mai odihni]i, poate mai v` [i relaxa]i [i p-orm` ie[i]i la fix. Exact c\nd e ]ara intrat`-n UE [i o s` fura]i doar de pl`cere, nu de foame. Celebrul F`nel P`v`lache, revoltat pentru nedreptatea ce i s-a f`cut: cum adic` s` faci un an \ntreg de pu[c`rie doar pentru fiecare milion de dolari pe care i-ai cerut [pag`?

18

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


muzeul figuran]ilor de

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


de desen suficient de inspirat, \nc\t s` mearg` [i la blugi, [i la costum de baie, [i la rochie de Nunta creatoarei de mod` sear`. Laura Olteanu s-a l`sat cu aghesmuieli [i t`m\ieri suplimentare \n biserica Sf\ntul Silvestru. Mireasa Laura Olteanu, \ns`rcinat` \n luna a treia, a ap`rut \n fa]a alIuliana Marciuc a venit \ntr-o tarului \ntr-o rochie de mireas` bun` diminea]` la biroul s`u din crea]ie proprie, compus` din TVR \mbr`cat` \ntr-o rochie care materiale \n urm`toarele culori, o ar`ta cu cinci chile mai slab`. iertat` ne fie \n[iruirea: roz, ver- Jum`tatea de deca de gr`sime de [i portocaliu. Sf\ntul p`rinte disp`ruse exact din punctele [i-a f`cut o cruce enorm`, s` esen]iale, cele a[ezate pe circrape dracul cel gr`san care-[i cumferin]a, odinioar` geneb`gase coada \n inspira]ia mire- roas`, a [oldurilor. Cumva ]i-ai sei. {i dup` ce a spus iute \n g\nd f`cut lipoaspira]ie?, au \ntretrei Doamne ap`r` [i p`ze[te, a bat-o colegele cu glas ve[tejit de cerut grabnic destituirea din nervi, iar ea a b`l`b`nit duios func]ie a domni[oarei de onoa- capul [i a povestit cum o diet` re, \nvelit` vag \ntr-un furou mes- miraculoas` d`duse brusc roade. chin, crea]ie a aceleia[i eroine. Doar c` \n timp ce scotocea dup` Iar Daniela Gyrfi, fulgerat` de ruj \n po[et`, au auzit-o parc` ochiul deja m\niat al p`rintelui, bomb`nind: Ce, R`duleasca a a fost nevoit` s` se a[eze \ntr-o recunoscut vreodat` c` [i-a pus silicoane? }]]]... stran` mai dosnic`.

colec]ie! V

H EC

I!

indexul evenimentelor mondene

Cum dore[te c`prioara


Jurnalul na]ional a investigat: c\nd plou` la mare, vedetele noastre se \ncuie \n camer` [i fac sex. Ni[te obraznici! Eu eram convins c` m\njesc clan]ele cu past` de din]i, scriu poezii de dragoste \n oracole [i joac` flori, fete sau b`ie]i pe dezbr`cate.

Cu degetul pe stran`

Liposuctio in integrum

The song remains insane


Lucrurile au reintrat \n normal: Adi [i Alexandra Mutu s-au \mp`cat [i vor s` \[i cumpere o cas` \n apropierea Londrei. Logic: ca s` aib` Mutu unde s-o invite pe Kitty Cepraga, c\nd o trimite pe Alexandra la un supermarket din Italia, s`-i cumpere trei kile de Dostoievski [i dou` baxuri de Gheba.

toc pe ]`rmul Mediteranei israeliene. {i pentru c` doctorii din Tel Aviv, cei care urmeaz` ca, taman de ziua ei, pe 3 august, s`-i brodeze \n sudul abdomenului o cezarian` delicat`, i-au dat voie s` stea la soare dup` pofta inimii, Mihaela se bronzeaz` f`r` m`sur`, tol`nit` pe [ezlonguri comode, \n timp ce prive[te pe inelarul \ngro[at urma inelului cu diamant pe care i l-a dat Elan cu av\nt.

Fenomenul paparazzi \n Romnia: o varz` de d\n[ii inventat`

O lume minunat`, \n care ve]i g`ti


Poate n-a[ fi scris aceste considera]ii u[or gastronomice despre ni[te poze pu]in neclare dac` nu l-a[ fi v`zut tocmai pe cantautorul Mihai Constantinescu \n revista Ciao (nr. 3), la rubrica de paparazzi Foto premier`. {i, de dragul copil`riei mele, c\nd ascultam la radio O lume minunat` [i visam s` m` fac mili]ian, foarte bine a[ fi f`cut.

Carul lui Bobby boy


Extravacanzza, emisiunea Monic`i B\rl`deanu de la mare, se filmeaz` cu un car de televiziune sut` la sut` bulg`resc. Lighioana care sc\r]\ie [i geme din toate \ncheieturile este un pre]ios vestigiu, probabil singurul, al proiectatului parteneriat romnesc al postului lui Bobby P`unescu cu americanii de la Fox, ad\nc implementa]i pe pia]a TV bulg`reasc`. Canalul interna]ional s-a speriat, \ns`, de realitatea tulbure din media autohton` [i [i-a trambalat inten]iile mai la sud de Dun`re, unde a g`sit ceva mai mult` stabilitate. {i pentru c` bo[ii de la Fox au c`rat la Sofia aparatur` fraged` [i proasp`t`, bulg`roii [i-au permis s` ne d`ruiasc` vechitura care, oricum, le-ar fi coco[at tomberoanele. Veninul [i c\nepa

{ofer tatuat, 1 cal putere


Paparazzii de la Ciao dezv`luie: mai nou, Andreea Marin are un [ofer tatuat [i musculos. Noi insinu`m c` [oferul `sta bine f`cut a convins-o pe Andreea s`-l angajeze atunci c\nd a-nt\lnit-o la stop [i a rugat-o frumos s`-i tatueze un autograf pe bicep[i.

Opera]ia de trei parale

Tel Aviva la diva


Ni s-a f`cut mil` de Andreea Marin, care sigur se perpelea de curiozitate s` afle ce-o mai fi f`c\nd R`duleasca, [i ne-am g\ndit s`-i oferim c\teva nout`]i despre diva bor]oas` [i frumoas`. Ei bine, \n timp ce domni]a surprizelor ia calea Cubei, Mihaela \[i toce[te papuceii f`r`

Sup`rat` c` moda buricelor ochioase scoase la iveal` \i dezvele[te [i zdren]uita opera]ie de apendicit`, Ana Maria de la Dems-a \nfiin]at \ntr-un cabinet Dup` mine laptop-ul! mospecialitate pentru consiliere. de De ziua ei, Gabriela Vr\nceanu Concluzia la care a ajuns \mpreFirea a primit bijuterii \n form` de un` cu speciali[tii a fost c` treelefant. Gre[it! Cunoscut` fiind pabuie s`-[i traforeze un tatuaj siunea ei pentru laptop-uri, mai taman deasupra vechii cicatrice. bine primea br`]`ri de la Bvlgari, \n Ideea i s-a p`rut at\t de tentant` form` de cablu conexiune serial \nc\t s-a pus pe c`utat un model ATA, [i cercei din aur cu briliante,
\n form` de memorii USB.

Las`-m`, papa, la nar`


VIP ne informeaz` c` Ion Ion }iriac a plecat, cuminte, la Mamaia [i face plaj` cu }iriac `l b`tr\n, care st` toat` ziua cu ochii pe junior [i pe Ileana. Firesc: \i e team` c`, dac`-i scap`-n mare, or s` trag` ni[te sare pe nar`.

Fat`, ai auzit c-a b`gat [i c`r]i la Carrefour? O fi promo]ie ca la ciocolat`? Atunci, io zic s` iau mai multe kile, poate primesc un bonus [i-mi iau \n sf\r[it chilo]ii `ia ro[ii cu [nuru-n fa]`.

M` dopez, deci m` droghez


Raluca Sandu a declarat c` acum are un nou iubit misterios: un sportiv american. Dac` e sportiv de ga[c`, Raluca o s`-l duc` [i pe el \n Office, ca s` \i arate cum se paseaz` bilu]ele cu anabolizante pe sub mas`.

C`ci iat` unde a putut s` ajung`, \n miezul verii, un om grizonat din loc \n loc, care, la via]a lui, a jonglat cu mii de juc`rii (iat`-l mai sus, \n vremile de glorie la care m` refer, \n compania fostei sale so]ii, Mihaela, [i a inconfundabilei atmosfere s`rb`tore[ti tipic` lans`rilor discografice de la magazinul Muzica): la un am`r\t de Snagov, la o iarb` verde de sindicalist, al`turi de o dudui]` ce-ar putea fi [oim al patriei (Simona de la Etno). Care-i puchine[te maestrului co[urile de pe spate [i nu mai are mult [i scoate Revulsinul din traist`. Trist, domnilor, te face s` meditezi. {i foarte vesel, \n acela[i timp, dac` m` g\ndesc c`, uite: pe l\ng` deja obi[nuitele dezv`luiri paparazzi de cin[pe mii kilu, gen Dan Negru a luat ro[ii cu Codru]a, dup` care s-au dus la el acas` (s`pt`m\na trecut`, tot \n Ciao) sau Numai \n Star Laura Andre[an [i-a luat un kilogram de cire[e pentru plaj`, lumea [i fotografii \[i mai aduc aminte de idolii copil`riei mele. Pe c\nd un reportaj paparazzi de cinci pagini cu Dan Sp`taru, c\nd acord` autografe pe [or]uri ]`r`ncilor din Pia]a Matache? O ampl` fresc` \n culori u[or sp`l`cite cu Marian Nistor de la Savoy, c\nd \[i cump`r` benti]e \mpletite de la un second-hand de pe Giurgiului? Sau o foto-exclusivitate cu Angela Similea \ntinz\nd pe s\rm` [osetele lui Victor Surdu [i minun\ndu-se ce frumos miros ele de c\nd folose[te Bonux cu Oxygen Power?

Vr`jitorul din Poz


P.S. Un prieten care lucreaz` \n show-biz mi-a \mp`rt`[it, la un ciolan cu fasole, o mic` observa]ie. M`i, nene, dac` tot ne spargem \n figuri c` avem [i noi paparazzi, de ce nu l-a prins nimeni pe Wesley Snipes cu ra]a-n gur` [i cu m\na pe un bulan de ciut` carpatin`, c` doar n-o fi vreun negru fraier, care n-a auzit ce se spune despre romnce? {i, m` rog, de ce-a trebuit s` afl`m din The Sun c` Nicole Kidman [i Jude Law s-au jucat de-a mama [i de-a tata la Bra[ov, c\nd ar fi fost mult mai aproape s` vedem \n Star ce-au m\ncat ei \n pat, la micul dejun romantic de dup`?

Cocain [i Abel

Simpatica Cosmina, care ne prezint` sear` de sear` Vremea de la PRO TV sub genericul: C`ldurin de la P`s`rin

Localul b`lan
Romna[ul cel silen]ios
{[[[[[[[[[[[[[t. Vorbesc \n [oapt` pentru c` am fost la Terasa Romna[[[[ul. Da. {[[[[[[. {[[[i era at\t de lini[[[te acolo \nc\t m-am obi[[[[nuit s` vorbesc \n [[[oapt`. Uita]i-v` numai c\te [[[-uri folosesc. Cum ziceam, era at\t de lini[te \nc\t nimeni nu \ndr`znea s` deschid` gura. Nici un mesean din cei 20 care erau acolo nu avea curaj s` vorbeasc`. Cred c` \[i \nchiseser` [i telefoanele. Poate exagerez, dar nu se auzeau dec\t ni[te chicoteli \nfundate, ca \ntr-o sal` de clas`. Erau probabil oameni care \[i scriau mesaje pe [erve]ele [i \[i aruncau bile]ele. Eu nu f`ceam altceva dec\t s` ascult fo[[[[[netul frunzelor [i [[[[[oaptele prietenilor de la mas`, a[[[[tept\nd ciupercile la gr`tar. Am uitat s` v` spun c` ciupercile alea le cerusem chelnerului, care s-a apropiat aproape neauzit de mas` [i ne-a susurat la ureche: Ce dori]i?. Evident, l-am auzit, oric\t de \ncet ar fi vorbit, pentru c` dup` cum am mai spus, era extrem de lini[te. Ciupercile au sosit \ntr-un calm perfect, sf\r\iau [i ele \ncet, mocnit, dup` care au \nceput s` musteasc` precum pojghi]a de salat` de vinete, greu de descoperit \n desi[ul de ro[ii.

La toalet` n-am fost pentru c` a[ fi f`cut prea mult` g`l`gie cu mu[chii, t\r[\indu-mi picioarele p\n` acolo, iar m\ncarea mi s-a p`rut destul de slab`, dar nici nu m-am repezit la platourile c`rnoase. Berea, \n schimb, a fost la fel de bun` ca \n alt` parte. Dup` o vreme, locul lini[tii a fost luat de un taraf le[inat, din care se remarca \n sens negativ un b`tr\n violonist care interpreta at\t de lipsit de vlag`, \nc\t \]i venea s` \i dai bani doar ca s` te lase s` te bucuri de lini[tea aia uciga[`. S-a oprit [i taraful, dup` care a \nceput iar s` se aud` doar [uieratul v\ntului, crescutul ier-

bii [i digestia greoaie a ciupercilor care pluteau \n bere. Am p`r`sit Romna[ul cu s\ngele \nghe]at, cu scuzele de rigoare pentru deranjul pe care l-am f`cut cu furculi]ele \n farfurie. La urma urmei, era at\t de lini[te, \nc\t nu mai auzeam nimic. Bursucul gastric Buc`t`rie: DD; pre]: ; WC: se auzea musca.

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

19

dosarele hardcore
O nou` zon` erogen` \n Partidul Democrat

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
q Buzduganul de la Radio 21, care face farse diminea]a [i diverse roluri de bab` s\mb`t` seara, la Divertis Park, a \nceput s` bat` la por]ile afirm`rii. ncep\nd din toamn`, Daniel va prezenta la Antena 1 un talk-show de divertisment [i miroase a salariu gras. Teoretic, vom avea ce vedea: invita]ii lui Buzdugan vor fi vedetele noastre la zi, care se preteaz` unor farse stra[nice, pe baz` de prepozi]ii, conjunc]ii [i substantive foarte simple din dic]ionarul limbii romne. q Ca [i cum n-ar fi fost de ajuns audien]ele de la Na]ional TV, care nu intr` nici m`car \n marja de eroare a sondajelor, [i cele c\teva milioane de dolari aruncate pe apa mineral` a S\mbetei, fra]ii Micula au, \n continuare, o rela]ie foarte relaxat` cu banii lor (deh, dac` nu-i c\[tig` la [aib`). Ca atare, au decis s`-i mai investeasc` \ntr-o afacere total nerentabil`: o televiziune care se va lansa \n septembrie, dup` cum se-aude. Se mai aude c` va fi o televiziune de divertisment utilitar`, axat` pe timpul liber [i ie[irile din cas` \n ora[. Un soi de B-24FUN pe sticl`, unde, vezi Doamne, c\rciumarii [i posesorii de pensiuni, hoteluri sau chio[curi non-stop de-abia a[teapt` s` sar` cu reclama. E clar ce se afl` \n spatele acestei ini]iative: Miculii vor s`-[i fac` discotec` la St\na de Vale [i inten]ioneaz` s` bage Frutti Fresh-ul \n afacerile cu baruri de noapte.

Cu cine a c\[tigat Cozmin Gu[` atingerile locale


Dac`-l \ntrebi, Cozmin Gu[` e un om ocupat. Chestii, socoteli. Are [i o nevast`, pe care n-ar l`sa-o pentru nimic \n lume sau cel pu]in \n Romnia! Adev`rat, \ns`: ca b`rbat democrat-ocupat, pe Gu[` e pu]in mai greu s`-l prinzi \n ofsaid, cu socoteala-n v\nt, \ntruc\t are grij` s`-[i ]in` prohabul ferit de intemperiile presei. n plus, \i ]ine aproape pe ziari[ti, \ntr-o \mbr`]i[are cald`, prieteneasc`, exersat` \ndelung, \nc` de pe vremea [pioanei Laura Andre[an [i a Jurnalului Na]ional. {i totu[i: se cam [tie c` domnul Gu[`, omul momentului (oportun), politician t\n`r [i destul de bine dotat din punct de vedere executiv, a cunoscut eternul feminin din mai multe func]ii sau pozi]ii ideologice. Inutil s` intr`m ad\nc \n detalii (am f`cut-o cu alte ocazii [i ne-am ales doar cu drepturi la replic` parfumate din partea Taniei Budi). secretar executiv PD [i vicepre[edinta organiza]iei de tineret. Treburi organizatorice, munc` de convingere. n cele din urm`, Roberta a cedat \n deplasare, r`pus` de dorin]` [i (a[a cum speculeaz` unii pedi[ti invidio[i pe succesele omului) de perspectiva unei sus]ineri v\njoase, din interior, la alegerile din toamn`. n vederea c`rora domni[oara Anastase trage din greu, viz\nd un post elegant, de deputat de Prahova. Farmecul discret al democra]iei, alura de lup t\n`r, zb\rlit, a lui Gu[` au repurtat \nc` o victorie r`sun`toare: ajuns`, dup` alegeri, \n emisiunea cu bile a lui Turcescu, Roberta a lansat, cu cochet`rie, o ipotez` de lucru desprins` parc` din pove[tile de dragoste cu speciali[ti: Alian]a PNL-PD c\[tig` alegerile din noiembrie, iar Cozmin Gu[` devine prim-ministru! ce-a fost a fost. In politics, never say ]ia lui, ce p`rere poate s` aib`? Ia hai s` vedem: Im sorry! Dar cine este Roberta Anastase, noua protejat` a lui Gu[`, aceast` t\n`r` ml`di]` originar` din Ploie[ti, sub]iric` la mijloc, cu ochii mari [i migdala]i, a]inti]i spre necunoscut? Membr` a Partidului Democrat \nc` din liceu, ea are incontestabilul merit de a fi c\[tigat, \n 1996, un titlu (onorific) de Miss Romnia (vezi, Nicoleto, las` vr`jelile de la Teo, c` `sta e viitorul!). n guvernarea cederist` de trist` amintire, ea s-a dedicat exclusiv modeling-ului de partid. Voi, cei de la Ca]avencu, m-a]i \mperecheat \n ultimii ani fie cu nume celebre ca Tania Budi sau Laura Andre[an, fie cu persoane mai banale de sex feminin, care lucrau \n locurile pe unde eu coordonam treburile. V` mul]umesc pentru aten]ie [i, a[a cum n-au fost adev`rate nici lucrurile pe care le-am amintit mai \nainte, dar au fost simpatice, la fel consider [i [tirea aceasta cu Roberta Anastase: neadev`rat`, dar simpatic`. A[tept urm`toarea victim`. Mul]umim pentru aprecieri, domnu Gu[`! V` servim cu pl`cere [i alt`dat`! {i salut`ri A urcat energic pe scara ierarhic`, devenind con- so]iei, cu care \n]eleg c` a]i petrecut un siliera ministrului Radu Berceanu. concediu minunat la mare. R`m\ne \nSurse autorizate afirm`, cu oarece tre noi, OK? oftic`-n glas, c` domnul Berceanu consilia bine de tot, mai ales dup` orele de Biroul program, [i c` Roberta n-avea nimic de moravuri u[oare \mpotriv`, fiind o natur` bine f`cut`, maleabil`. Ce p`rere are Cozmin Gu[` despre toate aceste aspecte de anatomie intern` a partidului? P`i, \n situa-

Neav\nd consim]`m\ntul babacului B`sescu, afirma]ia a produs oarece iure[ \n partid, atr`g\nd Destul s` spun c` domnia sa, [eful de campanie al PD la locale, a mustr`ri din partea h`ndr`l`ilor din b`tut ]ara \n lung [i-n lat [i mai ales \n vechea gard`. Lacrimi de c`in]` au profunzime cu Roberta Anastase (foto), curs atunci din ochi[orii Robertei. Dar

Frutti Trash

A-nceput de ieri s` cad` c\te-un zid. Acum ne-a spart!


Dac` sentimentele voastre fa]` de poli]i[ti au r`mas acelea[i, am s` v` povestesc ce-a p`]it Raluca Anastasiu (fiica lui Dorin Anastasiu, fost` solist` a trupei K-Risma, \n fine, dac` n-ar fi p`]it nimic nu v-am fi povestit). Deci: \n noaptea de 10 spre 11 iunie, gagica s-a dus s` bea un suc la Mike Caf, pe strada Eforie, [i, \n lips` de altceva, [i-a parcat ma[ina \n fa]a Poli]iei Capitalei (nr. 3-5). flet incidentul. Ca atare, fata a sunat pu]in disperat` la poli]ie, a chemat organul constatator [i, dup` c\teva zile, s-a dus s`-[i satisfac` singur` problema, la Ministerul de Interne, institu]ia \n m`sur` s` pl`teasc` oalele [i eleroanele sparte. O nimica toat`: repara]ii \n valoare de 10 milioane, hai, 12 cu tot cu [paga pentru poli]ist. Aici, un domn amabil, versat \ntr-ale administra]iei poli]iene[ti, a l`murit-o definitiv pe domni[oara Anastasiu: Face]i o pl\ngere adresat` ministrului. Ce acte s` ata[`m? zice fata. Ce dori]i dvs. Ce [tiu eu? zice caraliul ridic\nd din epole]i. Mai \ntreba]i [i dumneavoastr`. |n c\t timp se rezolv` pl\ngerea? |n 30 de zile. Dac` nu, trebuie s` intenta]i proces. Dar [ti]i ce, da]i-ne mai bine \n judecat`, ca s` nu mai pierde]i timpul. A[a, deci! Domnii `[tia [mecheri de la minister cred c` Raluca, \n loc s` plece \n turneu pe litoral, are timp de pierdut prin tribunale [i bani de dat la avoca]i, \n loc s`-i investeasc` mai cu folos \n h`inu]ele de firm` specifice v\rstei. Nici nu vreau s` m` g\ndesc ce tragedie s-ar fi \nt\mplat \n cazul \n care, coco]at sus, pe zidul care a spart ma[ina, s-ar fi aflat un poli]ist la datorie, pus s` p`zeasc` obiectivul. Probabil c` Raluca Anastasiu ar fi fost dat` ea \n judecat`, pe motiv c` n-a semnalizat cu rachete luminoase c\nd a parcat. Police {pacademy

Pe furi[, la miezul nop]ii, din cl`direa care apar]ine Ministerului de Interne s-au desprins c\teva buc`]i ]apene de zid (de greutatea unei trupe la mare mod`, s` zicem O-Zone), care au avariat \n stare grav` trei ma[ini. Inclusiv pe cea a cet`]enei Raluca Anastasiu (exact a[a cum se vede \n poz`), care, neav\nd prieten cu Bentley, a cam pus la su-

Cei mai frumo[i s\ni de pe GanTerra


Ultimul loc \n care m-am refugiat de Nicoleta Luciu a fost Internetul. Ei bine, se pare c` nici aici nu am sc`pare: www.nicoletaluciu.ro este locul oficial \n care ve]i afla c` Nicoleta e pasionat` de sport [i lectur`, pute]i downloada desktop-uri cu ea [i pute]i afla, \n exclusivitate, detalii despre antrenamentul de fitness al Nicoletei, prezentator si animator TV: PRO TV (Teo), Antena 1, Tele 7 abc, Divizia Fantastica, Bingo Liberty, Te uiti si cstigi, etc. Iar dac` v-a]i \ntrebat vreodat` care este secretul celebrilor s\ni, acum o pute]i afla: Pectoral: fluturari cu gantere pentru piept 3 serii x 10-15 repetari cu pauza de 2-3 minute intre serii. Spate: ramat cu o gantera 3 serii x 10-15 repetari cu pauza de 2-3 minute intre serii. De unde se vede c` nu po]i s` \mbini lectura cu sportul \ntr-un mod armonios, f`r` sutien. |mp`rat [i proleta.ro

20

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Monitorizare s` fie, da s` nu [tim [i noi


Dac` mai re]ine]i bine minte, prin noiembrie 2003 scriam despre un hoax, un chain letter de tip Sf. Anton, care \n schimbul multiplic`rii sale prin forward promitea mari recompense de la Bill Gates. Unul din argumentele mele de-atunci era c` Bill Gates nu are cum r`spl`ti nimic pentru c` deocamdat` nu s-a inventat nici un sistem prin care cineva s`-[i monitorizeze mail-urile trimise. Ast`zi o s` v` rog ca din fraza de mai sus s` extrage]i voi cuvintele deocamdat` nu. Nu [tiu ce prostii cu Bill Gates mai circul` pe mail, \ns` acum un astfel de sistem de monitorizare exist`. {i s` nu veni]i s`-mi spune]i

c` serviciul `sta \l ave]i [i \n Outlook. Outlook \]i poate raporta doar dac` destinatarul a deschis sau nu mail-ul t`u. Pe c\nd cu ReadNotify (nu s\nt singurii care presteaz` acest serviciu, \ns` eu pe `sta l-am testat [i func]ioneaz` perfect) po]i afla a[a: data [i ora la care a fost deschis mesajul, c\t timp a fost citit, IP-ul calculatorului respectiv, loca]ia (provider-ul s`u de Internet), dac` s-a f`cut click pe URL-uri (\n cazul \n care exist` link-uri \n mesaj), dac` a fost redeschis (c\nd [i de pe ce calculator), dac` a fost forwardat (c\nd [i cui), sistemul de operare, ce browser etc. |n plus, po]i trimite mesaje pe care apoi s` le recuperezi, mesaje care s` se autodistrug` (la ora specificat` de tine sau \n caz de copy/print/ forward), mesaje la care desti-

natarul nu poate face print [i/ s Geoan`, sunt un nesus]in`tor de-al dumneavoastr` care a votat cu B`sescu sau copy (aici exist` c`i de sc`- la locale. S` [ti]i c` mi-a p`rut r`u pentru dumneavoastr`, nu merita]i a[a pare: face PrintScreen de exem- soart` crud`. Eu nu sunt specialist, dar cred c` motivul poate s` fie [i plu). {i toate astea f`r` ca des- groaznica dumneavoastr` campanie electoral`. De aceea m-am gndit s` v` tinatarul s` [tie ce i se \nt\mpl` dau o mn` de ajutor la urm`toarele alegeri. Vorbi]i cu Micky sau cu Dan (ar fi o cale de detec]ie, dar e Ioan Popescu s` v` \mprumute cu ni[te bani [i face]i-v` ni[te spoturi mi[to, pentru avansa]i dai Full Head- a[a cum sunt cele ale candida]ilor la pre[eden]ia american`. G`si]i la http://livingroomcandidate.moving image.us er la mesaj [i te ui]i dup` ceva http://livingroomcandidate.moving image.us cam toate spoturile din suspect gen Courtesy of Read- ultimii 40 de ani. Notify). Ce s` mai, violarea vie]ii private clar! Sistemul mai s Am o prieten` nou`. {tiu c` [i s`pt`mna trecut` aveam una nou`, dar a[a e [i extrem de simplu. Nu dau sunt eu, indisponibil emo]ional. |n fine, am o prieten` nou`, cercet`tor la mai multe am`nunte pentru c` INMH. M` iube[te la nebunie, \mi spune de diminea]` cum s` m` \mbrac, deja am re]ineri [i numai pentru m` sun` s` m` avertizeze despre inunda]ii, cea]`, m`z`riche sau canicul`. c` am abordat acest subiect. Totul e perfect. De fapt, aproape perfect. Are o problem`. Nu poate s` fac` Trece]i [i voi \nt\mpl`tor pe la dragoste dect dac` e furtun` afar` [i nu ajunge la orgasm dect dac` se www.readnotify.com [i face- aud tunete. Zilele trecute am avut baft`, dar de acum trebuie s` stau legat la www.stormsounds.com. ]i-v` un trial account (14 zile sau Internet [i s` ]in deschis www.stormsounds.com. 25 de mail-uri trimise). Dac` v` \ntreab` cineva de s`n`tate, n- s Citez cteva titluri la \ntmplare: O moarte de rahat: \necat \n latrin`; a]i citit la noi \n revist`... Biseric` din Iowa preg`te[te ardere de c`r]i. Pompierii se opun [i recoHacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

mand` t`iere. Preo]ii refuz` pentru c` nu e destul de biblic; Vietnamez ucis de capcan` de [oareci. Stuart Little se pred`; Culori interzise pe televizoarele color din Zimbabwe; Blond` cu sni spectaculo[i; |ncercnd s` par` chiar mai fraier dect Bush, Kerry recunoa[te c` adoarme \n timpul lucrului. Acestea sunt cteva din cele peste 40 de titluri de [tiri postate zilnic www.fark.com. pe site-ul care celebreaz` cel mai bine diversitatea uman`, www.fark.com. s Cine spune c` nu po]i fi un bun cre[tin dac` te plimbi \ntr-o ma[in` de 220 de cai-putere? Cine spune c` din sistemul audio de 300 W nu se pot rev`rsa Psalmi [i Imnuri? Cine spune c` nu \]i po]i picta pe capot` ni[te frumoase fl`c`ri \nconjurnd un frumos Iisus? Cine spune c` nu-]i po]i grava ni[te cruci pe jantele de aliaj u[or de 18 ]oli? |n nici un caz membrii clubului auto cre[tin http://holyrollerz.org. cu site oficial la http://holyrollerz.org.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

21

single player \mpotriva tuturor:


Se-nTorque p`s`rile ucig`toare
Suffering este genul de joc pe care ai vrea s` \l joci pe zi, cu ursule]ii de plu[ pe tastatur`, cu prietenii, cu p`rin]ii, cu geamurile larg deschise [i traficul p`trunz\nd \n camer`, cu muzica la maximum [i televizorul deschis. Altminteri, noaptea o s` dormi cu lumina aprins`. Pentru c` tu e[ti Torque. Tu e[ti un pu[c`ria[ \nchis pentru c` ]i-ai omor\t familia. }i-ai feliat nevasta, ]i-ai aruncat copiii pe geam. Iar acum a venit vremea s` pl`te[ti pentru crimele tale. Tocmai ce ai intrat \n pu[c`rie [i te-ai instalat confortabil \n costumul t`u portocaliu, de ocna[, c` o bubuial` [i o zg\l]\ial` scufund` pu[c`ria \n \ntunericime. Gardianul vine s` \]i zic` c` everything is OK, c\nd \l vezi c` e str`puns de dou` cu]itoaie, ridicat spintecat \n aer [i izbit de c\teva ori de gratiile tale, umpl\ndu-te de s\nge. A[a \ncepe una din cele mai s\ngeroase [i mai sadice aventuri lansate anul acesta. Nu face]i gre[eala s` v` imagina]i c` e Painkiller, unde cum ai p`truns \ntr-un nivel, \mpu[ti hoardele de mon[tri [i te duci s` te culci satisf`cut c` mai ai de omor\t 50 [i l-ai terminat. Nuuu. E mult mai subtil. |n primul r\nd c` `ia din Painkiller erau caricaturi pe l\ng` `[tia, care s\nt opera unui b`iat de la Industrial Light And Magic responsabil pentru ET, Alien, Predator [i Jurassic Park. Adic` se mi[c` mai natural pe strad`. Omori ni[te ningeci bandaja]i ca pentru sado-maso, care au s`bii \n loc de m\ini [i picioare, ni[te chelio[i t\r\tori cu seringi fosforescente \n spate, ni[te gra[i imen[i care se deschid ca bobocii de floare [i las` s` curg` r\uri de [obolani explozivi, jum`t`]i de sp\nzura]i care coboar` silen]ios ca ni[te p`ianjeni pe [treang, doar ca s` te sugrume sau ni[te viermi care se t\r`sc pe sub p`m\nt ca s` ]\[neasc` \n fa]a ta [i s` te loveasc` cu lan]urile. Ce mai, e tot ce nu ]i-ai dori. |ns` Torque `sta, spre deosebire de juc`torii mai slabi de \nger, este

destul de deta[at. Se vede c` b`iatul a copil`rit prin Ferentari. Probabil pentru c` se poate [i el transforma \ntr-o goril` cheal` cu c`ngi la degete, ca s` fac` praf totul \n jur, \ns` doar pentru c\teva momente, pentru c` dac` o ]ine prea mult a[a, are toate [ansele s` r`m\n` un biet monstru, inutil \n economia subteran` a jocului. P`cat c` binele trebuie s` triumfe. Pe mine unul nu m-au speriat mon[trii c\t m-au f`cut s` tresalt flash-back-urile [i viziunile pe care le are Torque, fulger`toare [i zgomotoase. Apoi, ai de rezolvat ni[te mici puzzle-uri, adic` nu mergi [i tragi ca dementul de Serious Sam, ci \]i mai pui [i capul la lucru. |n rest, te sim]i foarte claustrat [i enervat de prea \ndelungatele momente \n care singura ta surs` de lumin` este lanterna cu baterii care se termin`. Dar ce s`-i faci, trebuie s` ne preg`tim pentru Doom 3, oric\nd se va sinchisi el s` apar`. {i preg`tirea asta, la doar 1 Ghz, 128 RAM [i 32 video. Poman`, s` moar` nevasta [i copiii! Game Ovar

Fizica face vn`t`i la Colegiul Sf. Sava


Genera]ia 90-91 a Colegiului Sfntul Sava, din Bucure[ti, [i-a luat soarta \n mini a[a cum nimeni n-a mai f`cut-o. Profesorul responsabil cu teroarea printre liceeni, acela[i Iosif Georgescu, denun]at de al]i elevi acum dou` s`pt`mni, a sim]it pe pielea lui cum e s` fii terorist. Prin 91, tocmai \n ultimul semestru al clasei a 12-a, Georgescu a dat 2 \n tez` la mai mul]i elevi, care puteau promova [i cu 3. |n Consiliul Profesoral de la Sava de atunci, cnd s-a ajuns la situa]ia acelor elevi, diriginta lor [i profesoara de mate au s`rit s` le ia ap`rarea. Prof. Georgescu, nu [i nu la pledoria profelor (e p`cat, dom profesor, s` piard` bac-ul, au note bune la toate celelalte materii etc.). |n cancelarie erau Georgescu, prof. Iona[, de romn`, Monica Tatoiu, prof` de mate pe atunci [i diriginta clasei, o doamn` de Geogra plus ceilal]i profesori. Cnd prof. Georgescu urla mai abitir c` `ia nu intr` \n bac, Tatoaica s-a ridicat de pe scaun, a luat catalogul [i a \nceput s`-i aplice lovituri cu nemiluita \n cap lui Georgescu. Tatoaica, alb` la fa]`, urla, jum`tate coco]at` pe mas`, [i d`dea \n Georgescu, care n-apuca s`-[i apere chelia mai deloc. Cu mare greutate profesorii au desp`r]it capul lui Georgescu de catalogul Monic`i Tatoiu. Elevii aceia au intrat \n bac abia dup` ce aceea[i Tatoiu i-a \nv`]at s`-i taie cauciucurile de la ma[in` lui Georgescu. {i, spre oftica lui Georgescu, au luat [i bac-ul cu laude.

Biroul de Investiga]ii

|n aten]ia liceenilor

Profesorii comuni[ti s\nt ruga]i s` ias` la tabl`


Stima]i, bah, elevi din licee [i dragele noastre eleve cu fusti]e scurte, vremea liceului nostru a apus de ani buni, la fel [i moda colan]ilor [i a eg`rilor care ne luminau recrea]iile. Anii no[tri de liceu, cu emo]ii la m\na cu care palmam ]igara, s-au dus. MC Hammer a murit! Acum e vremea voastr` [i a colegelor voastre purt`toare de blugi cu vedere la t`ngi. Va trece [i asta, iar ce va r`m\ne e moda profesorilor care-s prin licee de pe vremea comunismului. A celor care v` fac zile fripte [i spin`ri r`coroase doar ca s` le ias` lor [menurile. Un caz \l ave]i \n textul de mai sus. Despre cazurile pe care le cunoa[te]i voi a[tept`m s` ne scrie]i la lol@catavencu.ro. Scrie]i aici, curaj, c` noi nu d`m note!

22

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou
|n c`utarea untului pierdut

Am crean]a mea, la cass` s\nt prizonier...


S\nt momente \n via]a unei persoane fizice c\nd are nevoie de un credit bancar ca de ap`, soare, valuri... ce s` mai \ncoace [i \ncolo, ca de un concediu la mare. S` zicem c` baba sclerozat` de vizavi, care habar n-are pe ce lume tr`ie[te, \[i vinde apartamentul pe 3.000 de euro pentru c`, este [i normal, are 3 camere. Problema e c` din cauza unui credit mai vechi, `la de 50 de milioane de lei ca s` iei copilului rechizite pentru \nceperea anului [colar, plus prezervative pentru prima noapte de dup` prima zi de [coal`, nu po]i deschide un credit nou pentru a pune m\na pe chilipirul babei. Ce te faci? P`i, te faci c` ui]i. Ui]i de creditul vechi [i te \nfiin]ezi la o alt` banc` cu inten]ia de a-]i deschide altul nou. Se completeaz` frumos cererea, se aduc actele, contractul de munc`, adeverin]a de salariu etc. [i apoi se completeaz` acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare [i declara]ia pe propria r`spundere c` nici credit \n desf`[urare nu ai, nici gura nu-]i miroase a rate scadente. Ce spune]i? Ce p`zesc func]ionarii `ia de la CRB? P`i, tocmai asta e [mecheria: b`ncile nu raporteaz` creditele persoanelor fizice sub plafonul de 200 de milioane de lei. Dac` ai coate, pe baza aceluia[i tertip po]i face una [i mai groas`: iei un credit mic, sub plafonul de raportare, [i apoi te duci la o alt` banc` unde-l depui ca avans pentru un credit mai mare. Un fel de m\rl`nie, te halesc pe care

Zilele trecute, Yasser s-a sim]it foarte Proust. Vreau, mai exact, s` spun c` m-am sim]it \ntocmai ca Marcel Proust atunci c\nd francezul `sta \[i scria capodopera |n c`utarea timpului pierdut. Nu v` \nchipui]i cumva c` Yasser s-a apucat s` miroas` gutui sau alte astfel de condimente literare! Altceva i s-a \nt\mplat lui Yasser. Cu totul inexplicabil, zilele trecute mi-am cump`rat un pachet de unt Brenac [i nici o clip` nu m-am g\ndit c` a[ putea scrie ceva cu titlul |n c`utarea untului pierdut. {i totu[i, \n timp ce \ntindeam ni[te unt pe o felie de c\ine (a fost o glum`!), mi-am amintit c` untul `sta Brenac este produs de o firm` pe nume SC Parametru SRL. Acum vreo 6-7 ani, marca Brenac era cineva pe pia]a de lactate, acum \ns` a l`sat-o mai moale, asta [i pentru c`, \ntre timp, Parametru SRL a reu[it s` nu pl`teasc` nu mai pu]in de 122 de cecuri pe care le-a emis, refuz\nd s` achite, \n intervalul iunie 1997 iunie 2004, datorii fa]` de parteneri de peste 200 de miliarde de lei. Acest articol este un exemplu clasic de jurnalism proustian!

Boeric` serve[te M. Nazat


Clientul tradi]ional al lui Yasser, pitorescul Genic` Boeric` de la Craio(T)VA, a fost trimis \n judecat`. |ns` nu acesta este motivul care ne-ar putea face s` credem c` Boeric` este, \ntr-adev`r, cineva. Adev`ratul motiv poart` numele lui Marian Nazat, fost procuror al Romniei, care acum \l ap`r` \n instan]` pe Boeric`. Cum avocatul Nazat a avut [i are numai clien]i unul [i unul (pe Gheorghe Dabela, fost director general al RADET, pe Sorin Ovidiu Vntu, pe Ileana Ileana Lazariuc [i Ion Ion }iriac), se poate spune, a[adar, c` Genic` Boeric` este [i el un nume deja consacrat.

probabil c` dvs. nu a]i face-o, [i P`unescu fe]e at\t de obopentru c` s-ar putea s` nu mai site? dormi]i noaptea. Acum a]i Tac-su pe Valoarea \n]eles de ce au alde Bivolaru Ad`ugat`

Din cauza mo[tenirii lui Mihalache,

Inim`roiu st` s` fac` atac de cont


Nu dup` mult timp, dl fost Mihalache a nceput s` ias` din nou la ramp`. A[adar, consecvent principiului c` primarul pesedist nu dispare, ci doar se transform`, dl consilier Mihalache a nceput deja s` scoat` clon]ul n [edin]e pe motiv c` el se pricepe mai bine la activitatea de conducere c`, vezi Doamne, a fost primar nainte. Acum nu c-am avea ceva cu cineva, dar tocmai din cauz` c` nu i-a ajuns prim`ria, dl Mihalache a cheltuit ni[te bi[tari n campanie [i se pare c` ei n-au venit numai din buzunarele legale, a[a c` bugetul sectorului pe 2004 e cam dus dracului, de[i Curtea de Conturi l-a verificat, dar fluiernd probabil. ns` chestia mai nasoal` e c` s-au evaporat n atmosfera electoral` chiar [i o parte din banii destina]i copiilor afla]i n centrele de plasament [i pentru toat` povestea asta nu ar fi de vin` doar Anda }rlea, directoarea DGPC sector 4. Plus c` tot ce a nsemnat ban cheltuit de c`tre stat n interesul copiilor din sectorul 4 afla]i n ngrijirea statului, adic` haine, salam, biscui]i, pantofi, detergent, lenjerie, televizoare [i ce mai vre]i dumneavoastr`, a fost pl`tit doar c`tre dou` SRL-uri intermediare, Teonel [i Crisis, care au c[tigat lejer licita]ie dup` licita]ie. Simpl` afacere, nu? Iei un calculator de buzunar cu 200 de mii din orice butic [i-l vinzi c`tre DGPC cu 4,5 milioane [i asta pentru c`, vorba aia, trebuie s` nve]e copiii adunarea [i sc`derea. Mai iei un adidas chinezesc de vinilin, l vinzi la pre] de pantof din piele [i te-ai scos. Care va s` zic`, pu[timea dependent` de fondurile Prim`riei sectorului 4 a mncat, a b`ut, s-a mbr`cat, s-a sp`lat, s-a nc`l]at [i a nv`]at tabla nmul]irii doar cu Teonel [i Crisis. Acum, cu l`sarea c`ldurii, copiii ar fi trebuit s` mearg` ntr-o mic` vacan]`, la un N`vodari undeva, ieftin, nu cine [tie ce, dar campania electoral` a lui Mihalache [i-a luat tributul. A[a c`, dragi copii, sta]i voi frumu[el nghesui]i ca g`inile n centrele de plasament, a[tepta]i anul care vine, cnd sigur dl Mihalache nu va fi n nici o campanie electoral`, [i ntre timp nu uita]i s` consuma]i tot ce v` ofer` firmele Teonel [i Crisis! Noi a[tept`m s` vedem ce face dl Inim`roiu: taie n carne vie sau moare de inim` rea? Abandona Summer

Realitatea sp`l`rii banilor


Ioan Melinescu, fostul [ef al Oficiului pentru Prevenirea Sp`l`rii Banilor, a avut tupeul s` apar` s\mb`ta trecut` la Realitatea TV. |n timp ce fostul mili]ian se l`f`ia \n fa]a camerelor de luat vederi (sau, [i mai exact, \n fa]a vilelor de luat vederi), cineva \i [optea lui Yasser ceva despre ni[te raport`ri ale B`ncii Ion }iriac c`tre Oficiul condus p\n` deun`zi de Melinescu. Ia auzi]i ce zice documentele! C` BIT a f`cut vreo 166 de sesiz`ri c`tre Oficiul lui Melinescu, \n leg`tur` cu sp`l`turile de bani, iar acesta n-a mi[cat nici un deget. Yasser \i recomand` fostului mili]ian ca, pe viitor, pentru a putea mi[ca degetul, s` poarte ghiuluri de dimensiuni ceva mai mici. Mul]umim.

Senza]ional: BCR are echip` de panotaj-canoe


Doi ani la r\nd, revista britanic` Euromoney a desemnat BCR drept cea mai bun` banc` din Romnia, pentru performan]`, soliditate [i calitatea managementului. E posibil ca revista britanic` s` \[i retrag` cuvintele dup` ce va afla urm`toarea \nt\mplare. La sf\r[itul anului trecut, BCR a \ncheiat un contract cu firma CMB Holding pentru \nchirierea a 6 panouri publicitare la Otopeni. CMB Holding nici m`car nu figureaz` \n anuarul agen]iilor de publicitate specializate \n panotaj exterior, dar asta este deja alt` poveste. Ce ne intereseaz` pe noi acum este pre]ul foarte ridicat pl`tit de BCR: 60.000 de dolari pe an, aproape dublu fa]` de oferta f`cut` de agen]ia Ogilvy \n noiembrie 2003 [i pe care conducerea executiv` a BCR a refuzat-o. Yasser mai [tie [i alte lucruri na[pa despre BCR, dar le p`streaz` pentru data viitoare. Tr`iasc` banii!

Statistica care ne doare la buzunare


rea de utilizare a principalelor bunuri durabile (frigider, autoturism, televizor). Cite[te omul pe pagina de Internet a Comisiei Anti-S`r`cie [i se minuneaz` ce complex mai e [i studiul `sta. Numai c`, foarte timid, o precizare discret` ne trimite la gndul c` am descoperit unde ascunde guvernul restul de procente din s`r`cia aia de 40%. Citi]i de dou` ori, v` rug`m: Datorit` constrngerilor legate de disponibilitatea datelor, indicatorul de consum nu include valoarea de utilizare a locuin]ei (chiria). Deci, dac` omul are 6 milioane lei pe lun` [i pl`te[te 100 de euro chiria, el consum` tot de [ase milioane de lei? Nu, \i r`mn doar 2 milioane, care se duc pe \ntre]inere, curent [i abonamente, plus banii de coafor ai nevestei. Dar raportul d` bine cu o s`r`cie mai mic`, mai curat`, la UE [i ONU. Stat \n statistic`

{in` ne duce pe noi \n ispit`


Unde nu-i cap, vai de picioare, iar unde nici picioarele nu prea merg, la mijloc trebuie s` fie un Scandic la pet care a lovit la cap. Iar unde la mijloc e un Scandic la pet, atunci nimic nu-i mai greu dec\t s` ]ii drumul drept. Exist` totu[i [i o excep]ie: la Satu Mare, o echip` de muncitori de la CFR s-a apucat acum 3 luni s` schimbe liniile din gar` [i, culmea, a reu[it s` ]in` drumul drept. Din p`cate, de[i efortul n-a fost mic, noua cale ferat` ie[it` de sub picamerele muncitorimii este nu doar dreapt`, ci [i extrem de denivelat`. Dup` cum se vede, a[a cum a fost predat` spre a fi dat` \n folosin]`, pe ea nu pot circula dec\t caprele care vin s` pasc` iarba dintre [ine, de[i tare ne temem c`, doamne cum le [tim, nici m`car acestea nu se vor aventura. Stai ca vaca-n gar` [i te \ntrebi ce model or fi avut muncitorii pentru [inele astea denivelate. Sigur e c` nu min]ile lor netede. Gara premiilor Oscar

Amintiri din vremea c\nd puneam um`rul, nu m\na

M\ndru \nainta[ al celor care plimb` ast`zi diverse obiecte prin \ntreprindere sau diverse alte obiecte prin afara ei, ca nevasta [efului, romnul din imagine duce pe umeri nu doar o simpl` barc`. El duce pe umeri o istorie plin` de fapte viteje[ti din sfera muncii. Munca, un fapt de vitejie ce ne-a caracterizat

PSD a cntat cu pl`mnii plini aria reducerii s`r`ciei \n yasserarapaps@yahoo.com ]ar`. De cnd au venit la guvernare, s`r`cia s-a diminuat att de tare c` nu mai suntem o ]ar` african` pe continentul european. Din 1995 [i pn` \n 2000, gradul de s`r`cie a evoluat constant, \ntre 35% [i 45%. Aproape jum`tate din jum`tate din popula]ia acestei ]`ri tr`ia la limita pragului s`r`ciei: 21% aveau mai pu]in de 3 dolari pe zi, ct situeaz` ONU nivelul s`r`ciei lucii. Cu salariul mediu de acum: 6 milioane lei/lun` = 5,8 dolari/zi, suntem un pic peste. Ca s` spun` totu[i s`racilor ct de boga]i sunt ei, fraierii, [i nu-[i dau seama, Guvernul a f`cut o Comisie Anti-S`r`cie care m`soar`, evident, s`r`cia. {i s` vezi minune: avem undeva pe la 27-28% s`r`cie. Cum de fiecare dat` c\nd a fost un cui de le-o fi ie[it situa]ia asta roz, b`tut prin Balcani, cap`t` \n aceast` numai criteriile de cercetare de la Comisie pot s` ne spun`. imagine dimensiuni epopeice. C`ci nu-i u[or s` cari acest cin de-a lun- A[adar, cnd se purcede la m`surarea s`r`ciei, speciali[tii gul unui r\u, f`r` a [ti dac` p\n`-n iau \n calcul Cheltuielile aliapus vei g`si un v\rtej bun pentru mentare, serviciile, cump`r`pescuit sau m`car o viitur` care s` rile de bunuri nealimentare prete duc` mai repede acas`. Sfin]ii muncinici cum [i autoconsumul + valoa-

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

23

protec]ia presei
O poveste despre ONG-uri, tiraje [i Marian Opri[an
|ncep\nd din 2003, \n ]ara asta uitat` de Dumnezeu \ntr-un col], pe etajer`, se deruleaz` un program prin care Freedom House implementeaz`, \n parteneriat cu Biroul Romn de Audit al Tirajelor (BRAT), un program de sprijinire a mass-mediei locale care sufer` din cauza problemelor cu publicitatea. A[a cum [ti]i, \n Romnia din provincie presa este controlat` de baronime prin publicitatea de la institu]iile statului iar tip`riturile care nu-l iau pe Da, s` tr`i]i! \n bra]e s\nt defavorizate \n raport cu concuren]a care-[i folose[te m\inile mai mult la aplaudat dec\t la scris. Principalul scop al ac]iunii a fost precizat chiar \n titlul programului Cre[terea sustenabilit`]ii presei locale independente, iar obiectul muncii a constat ini]ial \n invitarea a 18 editori de la tot at\tea cotidiane locale selec]ionate pe baza unor criterii care au vizat independen]a editorial`. |nainte de a intra \n program, cele 18 publica]ii au fost verificate de institu]ii specializate de monitorizare [i cercetare sociologic` [i propuse pentru a beneficia de o co-finan]are Phare prin care se acopereau o parte din costurile legate de certificarea tirajelor prin audit BRAT [i de includerea \n Studiul Na]ional de Audien]`. A[adar, ca s` n-o mai lungim cu prezentarea programului, pe scurt treaba st` a[a: presa local` independent` a fost sprijinit` s`-[i scoat` certificate pe tiraj cu ajutorul c`rora s` poat` avea acces la publicitatea na]ional` din sistemul privat. Pentru implementarea proiectului Freedom House & BRAT a fost selectat` ca partener firma ARBOmedia, care avea deja un program de v\nzare de publicitate na]ional` \n ziarele locale [i care-l are ca director executiv pe Silviu Ispas, adic` nimeni altul dec\t pre[edintele BRAT. {i acum s` vedem situa]ia implement`rii \n teren. La Foc[ani, bun`oar`, \n provincia europen` unde taie c`r]ile [i sp\nzur` manechinul Opri[an, beneficiarul reclamelor de la stat este Monitorul de Vrancea, un ziar pus de PSD la zid sub form` de gazet` de perete. Singura publica]ie independent` din jude] a r`mas Ziarul de Vrancea, care a [i fost chemat` \n programul Freedom House [i care urmeaz` s`-[i scoat` certificatul de la BRAT \n cur\nd cu ajutorul co-finan]`rii. Un gest care \ntre timp a devenit inutil, pentru c` sus]in reprezentan]ii Ziaru-

lui de Vrancea Silviu Ispas, \n calitate de pre[edinte BRAT [i partener \n proiectul Freedom House, a decis s` nu mai a[tepte certificatul [i, \n calitate de director ARBOmedia, a hot`r\t s` semneze un contract tocmai cu ziarul controlat de Opri[an [i ajutat de reclamele statului, Monitorul de Vrancea. Bine\n]eles, facem [i noi precizarea c` Monitorul de Vrancea \ndepline[te condi]iile criteriului comercial al tirajului: institu]iile publice [i-au f`cut abonamente la acest ziar cu for]a, unu, [i doi, pe timpul campaniei electorale, cu ajutorul reclamelor de la stat, Monitorul de Vrancea [i-a permis s`-[i dubleze tirajul [i s` fac` abonamente gratuite aleg`torilor v\na]i de Opri[an. Toat` aceast` discu]ie n-ar mai fi avut loc dac` tripla identitate a lui Silviu Ispas ([ef la ARBOmedia [i BRAT [i partener la Freedom House) n-ar fi trimis cu g\ndul la un conflict de interese. L-am contactat pe Silviu Ispas [i am primit din partea lui urm`toarele preciz`ri: c` nu este vorba de nici un conflict de interese; c` \ntre serviciile ARBOmedia de vnzare a spa]iului publicitar pentru publica]iile locale [i proiectul Freedom House exist` o delimitare clar`; c` ARBOmedia a sprijinit derularea proiectului coordonat de Freedom House \n calitate de expert \n ceea ce prive[te administrarea spa]iului publicitar.

Cu degetul spre noi, prefectul de Teleorman, Teodor Ni]ulescu, care [i-a scos recent pumnul din gura presei ca s`-i bage piciorul \n fund

|n Teleorman, presa a intrat \n [ut


Prefectul jude]ului Teleorman, Teodor Ni]ulescu, se implic` teribil n rela]ia cu presa, n sensul c` [i cam bag` picioarele n ziari[ti. |n acest sens, recent, dumnealui [i-a dezvoltat la piciorul s`u stng S o vitez` V, ridicndu-l de pe asfaltul A [i imprimndu-i o energie cinetic` C, pentru a atinge frontal punctul F, situat, de ce s` nu o spunem pe-aia dreapt`, fix n p`r]ile moi ale fundului unui ziarist de la Gazeta de Teleorman, Cristi Sanda. Toat` aceast` problem` de for]` fizic` [i matematici aplicate s-a ntmplat pe data de 13 iulie anul curent n ora[ul Alexandria, n momentul n care ziaristul Gazetei i-a f`cut prefectului o poz`. Pentru c` de fa]` era [i preotul Pavel Stoica, din parohia Stejaru, Ni]ulescu a considerat c` nu se poate impune n fa]a ziaristului cu un singur picior n fund, ci [i cu tradi]ionala urare romneasc` de bun plecat: Fir-a]i ai dracu s` fi]i!. Prefec-

tul s-a dovedit preocupat [i de situa]ia proast` a presei de provincie, unde snt salarii mici, nedemne de o fiin]` omeneasc`, [i l-a ndemnat pe Cristi Sanda s` [i lase serviciul prin fraza: B`, tu vrei s` nu mai lucrezi la Gazet`? Vrei s` fii dat afar` imediat? O s`-]i demonstrez c` nu mai lucrezi acolo! B`, o s` vezi, o s` fii dat afar`!. Iat`, a[adar, de ce este att de iubit de presa local` acest organ al guvernului, [i de ce o iube[te [i el, dndu-le ziarelor tot timpul materiale de scris, ca s` nu stea degeaba. www.freeex.org

24

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

{coala de feste

Lupta dintre bine [i Rah`u


Un cititor din Constan]a a \n]eles c` am pl\ns pe um`rul senatorului PRM Rah`u atunci c\nd, \n ancheta din pagina 3 de acum dou` s`pt`m\ni, am povestit cum a ajuns lac`tul prim`riei lui Maz`re s`-i taie calea spre propriul cabinet parlamentar. Culmea e c` noi nu am \n]eles a[a. Nu credem c` domnul Rah`u are nevoie s` pl\ngem noi pe um`rul s`u, mai ales c` este un politician destul de mare, cam la 2 metri [i o sut` de kilograme, [i credem c` nici m`car colegul Drogeanu nu bate p\n` acolo. Ca s` v` aburim [i mai tare, ar trebui s` spunem c` domnul Rah`u avea, oricum, obiceiul de a l`sa cam mult un lac`t al lui, de data asta pe u[a cabinetului, de ajungea bietul fier s` se plictiseasc` singur acas`. Senatorul era ocupat: prodecan la o facultate, pre[edinte al clubului de baschet Farul, ex-pre[edinte PSD Constan]a [i ex-candidat PRM la prim`ria ora[ului. Dar pe-asta cu candidatura v-am mai spus-o, atunci c\nd v-am spus c` avea obiceiul de a umbla \n campanie cu vreo 3 telefoane mobile. Sau 4? Naiba [tie, c` de la o vreme cic` ar fi 5, ca s` fie \n ton cu imensul procent ob]inut de marele politician la alegerile din iunie.

Puterea [i Opozi]ia din Timi[ colaboreaz` pe sistemul vile, cuno[tin]e, rela]ii


Nu s\nt mul]i politicieni care dorm noaptea lini[ti]i, f`r` spaima c` vor fi ori tr`sni]i de sus, ori trezi]i de Justi]ie. Somnul acesta nelini[tit de multe ori nu este \ndulcit dec\t de spa]iul locativ \n care se consum`, obi[nuita vil` de politician. S\nt cazuri c\nd, \n fa]a amenin]`rilor care tulbur` aceste vise, doctrinele se unesc \n aceea[i ograd`, iar vilele le urmeaz` exemplul. Un astfel de caz a fost descoperit de B`n`]eanul, la 100 de kilometri de Timi[oara, pe malul lacului Surduc, unde Dan Ioan {ipo[, fostul pre[edinte pesedist al CJ Timi[, [i-a f`cut vil` perete-n perete cu vila lui Constantin Ostaficiuc, fost vicepre[edinte al Consiliului, avansat \n urma alegerilor pe postul de pre[edinte, din partea PD. Fostul [i actualul pre[edinte de Consiliu Jude]ean convie]uiesc bine-mersi, vilele lor au o curte comun` (foto 1), ba chiar [i un gr`tar la fel de comun, pe buza c`ruia probabil c` cei doi dezbat la un cotlet micile diferen]e de doctrin` [i ciolan dintre PSD [i PD. Pentru c` vilele au fost ridicate pe vremea c\nd {ipo[ era pre[edinte, iar Ostaficiuc doar vicepre[edinte, se-n]elege c` hardughia primului e ceva mai mare. Lucru care ar trebui corectat acum fie prin ridicarea \nc` unui etaj la vila lui Ostaficiuc, fie prin ra[chetarea vilei lui {ipo[. Probabil c` se va opta pentru prima variant`, fiindc` oricum n-ar fi cine [tie ce cheltuial` s` se mai pun` un etaj, din moment ce cei doi sus]in c` vilele i-au costat de c`ciul` nu mai mult dec\t pre]ul unei garsoniere (garsonier` cu un singur etaj, se-n]elege). Dar nu cumva s` crede]i c` \n zona lacului s\nt doar vilele celor doi [i cerul \nstelat. Cerul \nstelat, la fel ca [i cele dou` construc]ii, se bucur` de o companie pesedist` aleas` (de fapt, dac` ne g\ndim la procentul ob]inut de partid la votare, compania e mai mult nealeas` dec\t aleas`), format` din urm`toarele vile \n proces de ridicare (foto 2): vila lui Simion Surdan, candidatul PSD la Prim`rie \n 2000, vila lui Horia Cioc\rlie, fost prefect, candidatul PSD la Prim`rie la alegerile de anul `sta, [i vila lui Michelle Mazzolin, patronul tipografiei Full Print Banat, care tip`re[te suplimentul TV al organului local de pres` al PSD [i unde s-au tip`rit materiale electorale ale partidului. Ce-am enumerat p\n` acum, ca vile, se g`se[te \n cartierul de lux M`tnic. Pe restul terenului se mai g`sesc a[a: c\teva sute de alte vile, cele mai multe f`r` autoriza]ie de construc]ie (de eliberarea c`reia r`spunde chiar Consiliul Jude]ean!) [i c\teva zeci de c`su]e tip camping, pentru poporimea de r\nd, care n-a reu[it s`-[i ridice palat la pre] de garsonier`. Se mai g`sesc, pentru completarea setului formelor de relief, c\]iva mun]i de pet-uri (o mostr` o vede]i \n foto 3), pe care autorit`]ile nu se obosesc s` le ridice, a[tept\nd venirea \n zon` a unei anun]ate finan]`ri Phare pentru un proiect de reabilitare ecologic`, infrastructur` [i turism interna]ional. Obiectivele acestui proiect cu finan]are extern` au fost de cur\nd confiscate de PSD [i transformate \n promisiuni electorale. De[i promisiunile n-au ]inut la electorat, politicienii care [i-au f`cut case de vacan]` pe malul lacului Surduc pot spune c` m`car ei s-au scos. Pentru c`, dup` investi]iile Phare, scorurile \n zon` vor cre[te vertiginos, iar vilele lor la pre] de garsonier` vor ajunge s` valoreze c\t un bloc de aleg`tori cu \ntre]inerea la zi. Gra]iela G\rl`
3

Um`rul lui Adam

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

25

cronic` de Vama Veche

Bere de la ghea]` la mal


{i s`pt`m\na asta, la Vama Veche a avut loc obi[nuitul schimb de lichide: ap`, dinspre mare spre uscat, vamaio]i de treab` cu capul \mbibat de bere, dinspre uscat spre mare. Valurile m`rii s-au \ntrecut din nou \n dimensiuni cu valurile de ciment ale uscatului. |n rest, atmosfer` obi[nuit`, v\ntul a suflat slab p\n` la moderat, dar p\n` la urm` am sc`pat de lapovi]` [i ninsoare. Spre week-end, norii s-au mai r`zbunat [i pe bulgari, [i-au stat gr`mad` la pi[at, peste ei. La noi a r`s`rit soarele [i-au adiat r`zle] fi]ele. q Ce nu au reu[it lucr`torii Apelor Romne care veniser` cu ]`ru[i, luni, s`pt`m\na trecut`, s` limiteze spa]iul de campare, a \ncercat vremea. Mar]i. A luat-o de diminea]`, d\nd \n vamaio]ii \nc` nisipo[i \n priviri din weekend cu un cer bacovian. M-am consolat c` [i pe plajat` bulgart`t` era la fel, cu tot avansul lor UEpean. M-am consolat la Stuf, unde Smirnoff \l b`tea pe Bacovia [i Coltrane tunetele. Al`turi, la Club A, vreo trei sinuciga[i coco]a]i pe ni[te schelete de lemn se chinuiau s` reconstruiasc` o scen` numai bun` pentru mofturile meteo. q Miercuri, schimbare de decor: un Lexus decapotabil cu num`r de Bucure[ti. O nou` furtun` st\rnit` din senin m-a prins pe mine \n cort [i pe blonda

fi]oas` din Lexus f`c\nd spume la gur` c`tre \nl`n]uitul \n c\teva kile de aur de neam prost de la volan. Vamaio]i, uni]i-v`, c` `[tia \[i aduc [i piscinele \n Vam`. q Bibi [i-a mai lins din r`ni abia joi, c\nd, dup` reprizele de plaj` matinal`, cet`]enii cu foame-n g\t i-au umplut terasa. Poate nu f`r` leg`tur` cu pre]urile [i \n euro de la Bibi, la cap`tul dinspre bulgari al V`mii au acostat dou` GAZ-uri imemoriale cu num`r de Deutschland. Deci, m` repet: vamaio]i din toate ]`rile, uni]i-v`! q Ce s-o mai lungesc, principalul eveniment de vineri a fost preg`tirea week-end-ului. Adic`, Salsa, de pe plaj`, unde s-a anun]at toat` ziua mega-discotec`mega, a luminat ca proasta din neon, la nisipul gol, \n timp ce la Stuf s-a b`ut apocaliptic, la lumina becurilor cu g\ze. La miezul nop]ii nu aveai unde s` mai calci un fir de nisip de cet`]enii pa[nici care veniser` s` se lupte cu halba, sticla [i zv\cnitul din toate m`dularele. Pepe [i Bibi

g r`tar 2004
Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

Azi,

Romni, distruge]i [i \n B`ile Herculane!


V-a]i s`turat de tanga? De fundule]e obraznice? De ]\]uci vesele? Voia]i s` revede]i cele mai tari Tetra, pe care nu le-a]i mai v`zut de la b`i, la Ol`ne[ti, c\nd mergea]i cu bunicii, ca s` r`m\n` p`rin]ii singuri acas`? Iupiii! Exist`! La Herculane: cele mai grase funduri! Cele mai l`sate ]\]e! Cele mai grase! Cei mai gra[i! B`tr\ne \n chilo]i cu franjuri, cu fustele ridicate! Mo[i cu slipuri cu cataram`! F`r` Cataram`! F`r` Maybach! 50.000 friptura! 12.000 berea! Manele pentru nepo]ii pensionarilor peste tot! Totul e distrus de romni: hoteluri, terase, restaurante, terme. Se r`suce[te Aurelian, care ne-a f`cut oameni, \n p`m\nt. Peste tot pute a mici cu sulf [i masaj cu mu[tar! Oameni cu prosoape cu BMW trec strada cu pahare de bere Hercules \n m\ini [i put a adida[i Rostart, Neki [i Plima. O femeie \n chilo]i se spal` pe cap \ntr-un izvor cu ap` termal` \mpotriva hepatitei n-o s` mai fac` niciodat` hepatit` pe cap, pe cinstea mea! |n aceste momente, simt c` bomba atomic` este o inven]ie bun`. {i totu[i: exist` un loc unde nu pute a sindicat: Parohia RomanoCatolic` din Herculane. E ultimul refugiu \n calea barbarilor care vin s` se spele la subsuori \n termele romanilor. Parohia se afl` \n cap`tul Herculanelor [i ofer` camere. Ieftin. Cu a[ternuturi curate, baie [i set complet Iisus, la numai 400.000 pe noapte. Dac` s\nte]i \ns` prea lene[, dormitul devine sport extrem: la 7 diminea]a \ncepe s` bat` trainic clopotul Parohiei! S` nu v` apuca]i \ns` s` visa]i nimfe [i sirene, nu e locul Iisus vegheaz` de pe pere]i, iar m`icu]a bine \mbr`cat` p\n` peste cap v` taie macaroana, chiar dac` pute]i p`stra cheia de la camer` [i pute]i reveni de la gr`tar la orice or` vre]i. Dac` ave]i grij` s` nu v` m\nji]i de mu[tar [i s` nu v` calce ]`ranii cu Volvo-urile furate din Suedia, e frumos [i s`n`tos s` faci o baie cu sulf [i un masaj la Herculane [i s` tragi o baie \n Cerna, imediat ce scapi de ]`ranii n`moli]i care se spal` pe picioare \n paradisul numit 7 Izvoare. |nchei cu memorabilele mele cuvinte: Avem o ]ar` frumoas`. C`cat c` e locuit`. A[a este [i cu Herculane. Romni, distruge]i, b`, [i Parohia Catolic` de la B`ile Herculane!

Grup de nudi[ti a[tept\nd apusul soarelui ca s` se poat` \mbr`ca feri]i de privirile indiscre]ilor

Telegondola \n direct transmisiune cu alb-negri [i color


Zilele trecute, musta]a lui Mitrea, z\mbetul lui Agathon, Maz`re, fratele lui Maz`re (unul din cei doi), copilul lui Maz`re, slugile lui Maz`re au inaugurat cea mai recent` telecabin` din Romnia, telecabina de la Mamaia, care va traversa prin aer jum`tate din sta]iune [i va fi numit` \n continuare telegondol`. O realizare care \mbin` \n stil neao[ \nalta tehnologie occidental` (st\lpii au vreo 50 de metri) cu metodele, m\na de lucru, m`turile [i \njur`turile romne[ti. Ca s` \n]elege]i mai bine, pune]i-v` centura de siguran]` [i urm`ri]i-ne. Vineri, 16 iulie, ora 15,00 La un cap`t al telegondolei, cel de l\ng` parcul acvatic al v`rului primarului Maz`re, era inaugurarea oficial`, cu puhoi de lume, politicieni, fe]e biserice[ti [i tanga lume[ti. Ora 15,00 La cel`lalt cap`t, de l\ng` Cazino (l\ng` un restaurant f`cut parc` special ca s` se verse \n el vadul telegondolei), era planta]ie \n toat` regula, cu negri[orii aferen]i. Copertina de la acest cap de linie nu era terminat`, iar doi muncitori cu ma[ini de g`urit buleau ce mai aveau de bulit pe ultima sut` de secunde. Buc`]i de tabl`, nefolosite \nc`, erau evacuate pe viteza rapid \nainte, ca nu cumva oficialii [i aparatele foto sau video ale presei s` dea nas \n nas, c\nd ajung [i aici, cu [antierul telegondolei c`reia tocmai \i fusese t`iat` \mprejur panglica de inaugurare. Ora 15 [i un pic Pe m`sur` ce dincolo slujba lui Teodosie Tomitanul \ndep`rta duhurile rele ale [uruburilor [i ale cablurilor, o armat` de femei purt\nd tricouri inscrip]ionate cu Prim`ria Constan]a Sport-Turism aveau misiunea de a \ndep`rta ultimele gr`mezi de moloz din calea gondolei. Al`turi de m`turile lor, de halatele lor folosite pe post de roab`, de sudalmele [efilor, st`tea r`bd`toare una din ma[inile de gunoi ale prefectului Martin. 15,15 Gunoiera prefectului d` semne c` e s`tul`, a[a c` femeile umplu o utilitar` Dacia, carosat`, [i \i dau br\nci. 15,20 Gunoiera prefectului se bule[te; publicul venit de pe plaj` se amuz` deja: Na, c` s-a stricat! Ce ne facem, c` vine Mitrea [i g`se[te gunoiul aici!. Lumea e dispus` s` pun` [i pariuri. 15,27 Stupoare: o parte din gunoi curge la loc, pe trotuar. Se face lini[te, ca la un penalty ratat de Hagi \ntr-o semifinal` de campionat balcanic. M\ini \n [olduri. Un [ofer se ceart` cu [efii, dup` care ia situa]ia \n m\n` [i aplic` ni[te lovituri de ciocan \n ma]ele ma[inii. Pirpiriul arunc` gunoiul la loc, cu lopata. Femeile adun` deja cu m\inile goale. 15,34 Derut`: porne[te gondola, iar p`m\ntul nu a fost evacuat. Tensiune. Un [ef \n [lapi bate din palme pe l\ng` femei, cu gesturile unui copil de-a cincea: Hai, fetele, hai, fetele!. 15,39 Dacia de mai devreme vrea s` dea o m\n` de ajutor, dar este evacuat` urgent: Pleac`, b`, c` vine primaru!; [eful cu [lapi c`tre femei: Margareta, nu sta, c`-i la Flora deja! (Flora e hotelul lui Maz`re, `la la care merge el cu 5 femei). 15,45 Ultima m`tur`. La aproape o or` de la inaugurare, femeile cuceresc cu palmele dezvelite ultima f\[ie din moloz, dup` care s\nt gonite departe de locul faptei se apropie stafiile lui Ceau[escu. 15,46 |n timp ce [or]urile verzi se retrag \n umbr`, asudate, aterizeaz` prima curs` cu oficiali. Fotografii, cadre video, pup`turi, felicit`ri. {mecherii lui Maz`re se retrag la c\rcium`, iar electoratul n`v`le[te la telegondol`, se calc` \n picioare [i d` din aripioare ca s` ciuguleasc` din c`l`toriile gratis aruncate pe jos de la Prim`rie. Moloz \n plic

Terma [i fascinanta Romnie

Cu \nghe]a]a la magazin
Zilele trecute, interpreta Cream s-a pogor\t printre consumatorii de cola, copane [i fusti]e cu tanga \ncorporat din magazinul const`n]ean Tomis. Dup` cum bine \i spune [i numele, c\nt`rea]a (dac` ]ine]i neap`rat s` o depista]i \n memorie: p`r negru, cre], lung, c\nt` cu un pu[ti la vreo 14 ani, cu cioc aplicat, cred eu) a luat o (sau un) Ice Cream [i a \nceput s` defileze cu ea (sau cu el) pe la etajele institu]iei de comer] amintite. Asta spre disperarea badigarjilor, care nu mai pridideau \n a-i atrage aten]ia c` nu e voie s` te dai cu \nghe]ata prin magazin. Oare ce ie[ea dac` veneau b`ie]ii de la Omul cu [obolani s`-[i cumpere ceva de la Tomis?

Coppan del Mondo

Enache a luat grimasa \n ora[


Adrian Enache s-a aflat la inaugurarea telegondolei din Mamaia, de[i nu era prev`zut nici un pleibec \n program (|PS Teodosie le zice, totu[i, live). L-am z`rit la c\teva minute dup` \ncheierea festivit`]ilor [i p`rea trist, a[a c` am tras un claxon, ca s`-i ar`t`m c` s\ntem al`turi de el, indiferent de motivul sup`r`rii. Ei bine, Adrian s-a str\mbat, \n loc s` se bucure c`-l recunosc [i b`ie]ii, nu doar femeile de la Cooperativa Igiena, de la Hala Traian [i de la Spa]ii verzi, sec]ia Narcise.

Radio Unii Fan

Ivanovicii [i servicii
Bebe Ivanovici se g`sea vineri noaptea \n Neptun-Olimp, ascuns dup` un st\lp gros ce ]inea sub d\nsul copertina unei cafenele cu nume fran]uzesc din complexul Panoramic-Amfiteatru. Era \mbr`cat cu ]oale cam de angro Europa, cel mult bazarul Obor, [i, atunci c\nd a venit un tip s`-i v\nd` ceva prin direct marketing, adic` direct dintr-o geant` soioas`, l-a evitat. Te pomene[ti c` `la avea ni[te certificate de revolu]ionar \n alb, din alea emise de Nicolae B`lcescu [i semnate de Tudor Vladimirescu!

Pateu de certificat

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

27

flagrant deliciu

Schimbarea la interfa]` a lui Dumnezeu


Dumnezeu exist`! Avem dovada, pe calculatoare s-a produs o sfnt` minune! Nu, n-au nceput s` plng` cu lacrimi de snge icon-urile de pe desktop-uri. Ceva [i mai spectaculos s-a produs: o coinciden]` de inspira]ie divin`. Este vorba, o dat`, de screensaver-ul romnesc de promovare a organiza]iei Catholica, ce ne prezint` un interviu cu DoamneDoamne, cu r`spunsuri pline de duh, derulate pe imagini f`cute n flash. {i n al doilea rnd, e vorba de screensaver-ul f`cut cu mult timp n urm` de Get inspired!inc., n care apare acela[i interviu, tot n flash, dar n englez`, semn c` Dumnezeu [tie [i limbi str`ine. Screensaver-ele le pute]i vedea la adresele http://www.internetcs.ro/index.php?c=detalii& id=339 [i http://www.theinterviewwithgod.com/windowmovie. html. n plus, trebuie spus c` screensaver-ul romnesc a ie[it c[tig`tor n competi]ia calculatorist` autohton`, Internetics 2004, pentru originalitate. ntr-adev`r, e pentru prima oar` n Romnia cnd se fur` doar screensaver-ul, f`r` s` se ia [i calculatorul. Martorii lui Yahoova

condica de sugestii [i reclame

comunicare pe care
Casc` gura s`-]i scotch din]ii!

Precum la Sincer, a[a [i pre p`m\nt

De c\nd cu luptele pe case [i terenuri dintre baronii patriei, s-a constatat c` ora[ul N`vodari a devenit [i el un rai al imobiliarelor, de[i a plecat de la statutul de simplu leag`n al unor copil`rii precum prima bul`neal` \n tab`ra de var` sau melodia Cifre-Cifre a lui Lauren]iu Du]`. Firmele de imobiliare au mers [i s-au \nmul]it liber, iar dintre denumirile lor, n`scute la fel de liber, am remarcat-o pe cea din i-

magine: SINCER. Probabil, proprietarul a vrut s`-[i exprime modul lui onest de gndire [i de lucru, iar noi nu ne ndoim de bunele lui inten]ii. n acela[i spirit al sincerit`]ii, b`nuim c` n-ar fi exclus s` ne trezim [i cu firme precum: Naiba te-a pus?, }eap`, fraiere! sau Hai, dispari [i vezi pe unde traversezi strada!. Brigada Imobiliar`

Nou` genera]ia, vechi obiceiul


de[i a jucat cu Neaga v\rf, Florentin Dumitru pasator [i Dan Pavel la servire cu cafele [i ap`. Dup` cum se vede din imagine, o papet`rie i-a luat numele partidului [i [i-a f`cut firm` din el. E cazul s` se ia unele m`suri de urgen]`, dac` nu chiar [i c\teva capete \n gur`. C` altfel Gigi se va pomeni [i cu al]i \ndr`zne]i care se vor folosi de munca lui [i vor pune la intrarea \n magazine firme ca Steaua Bucure[ti cele mai bune pre]uri la zarzavat din Pucheni (Hai Dinamo!), St\na Pipera cele mai mici rate la televizoarele Goldstar sau chiar La Pi]i, las`-ne! la 4 sticle de Polar, a Gigi Becali, singurul politi- cu protestatari din specia b\r- 5-a [i b`taia s\nt gratuite. cian care, dac` se sup`r`, poate san`, n-are lini[te nici acum, bloca toate drumurile na]ionale dup` ce n-a c\[tigat alegerile, Sein und Zer

TTTTTTTTTT

ntr-un McDonalds din Constan]a te po]i deconecta lejer, dup` cum se vede din imaginea de mai sus, n care e surprins co[ul de gunoi din interior. Nu ni se pare totu[i corect ndemnul. Cum adic` s` arunc`m la gunoi mobilele, laptop-urile? Ce, ele

ca aparate ne streseaz`?! Ar trebui amenajate n aceea[i incint` locuri speciale unde s` po]i arunca adev`ratele surse de stres: soacrele, [efii, nevestele, opozi]ia de partid. Recycle Bin Laden

abera]ia de libertate
Romeo [i jula Julietei
Alo, poli]ia? Trebuie s` interveni]i urgent! La mine-n cas` au p`truns prin efrac]ie doi infractori periculo[i pe care nu mai pot s`-i scot de sub du[. Prima dat` s-au lungit l\ng` mine-n pat [i m-au rugat s` nu-i deranjez. Nu i-am deranjat, ce era s` fac, am zis s` fiu gentil. Dar nenorocita, \n timp ce f`ceau sex oral, cu cealalt` m\n` mi-a furat pensia de sub saltea. Apoi au vrut s` fac` sex [i \n buc`t`rie, i-am l`sat, c`-s tineri. De unde era s` [tiu c-or s` m` lase cu frigiderul gol? Am crezut c` vor face tot sex oral [i n-or s` aib` timp s` m`n\nce. A[! S`-i fi v`zut cum s-au uns pe trupuri cu ciorba mea de [tevie, nenoroci]ii! Acuma s\nt sub du[, am zis s`-i las [i-acolo, c` mi-au promis c` dup` aia pleac`. Stau acolo de 3 ore [i vreau [i eu s` m` culc. M-a[ culca [i i-a[ l`sa \n pace, da mi-e s` nu plece cu prosoapele. C` la mine nu-i hotel! Don Julan

A p`l`ri sau a nu p`l`ri

Nu ecsager`m. Nu e un acident. Nu e vorba de o comfuzie. P`l`ria este locul unde p`l`rierii p`l`riaz`. Iar a p`l`ri e un verb, nu e un substantiv. Ar fi

fost, totu[i, mai corect ca pe firm` s` scrie P`l`rim, Aici se p`l`re[te non-stop sau Nu uita]i s` p`l`ri]i. Jobenny Hill

Frate, frate, [i totu[i fiecare are corpul lui! Dar noi coincidem cu corpurile noastre? C` uite ce zic ni[te iaurgii, parc`: Ai face orice pentru s`n`tatea corpului t`u! S`n`tatea corpului t`u sun` cam la fel cu toartele saco[ei tale. Adic` e ca [i cum ai spune c` ai un pulover, un cine, o cas`, o ma[in`, un infarct, o so]ie [i de ce s` nu fim sinceri? un corp. Problema care apare este s`n`tatea. Asta e a ta sau a corpului? Dac` nu-]i convine ceva, po]i s` zici: ce m` chinui eu cu apendicita asta a corpului? Ia s` se descurce, c` toat` ziua stau dup` el s`-l hr`nesc, s`-l sp`l [i s`-l duc la femei. Sau chiar la b`rba]i. Po]i spune: a f`cut corpul meu apendicit` [i l-am dus s`-l opereze?! Sau: fat`, ia-]i corpul la o pizza unde vine s` m`nnce [i corpul meu! Sau te ntlne[ti cu un prieten. Ce faci? Bine. Tu? Eu m` duc s` fac orice pentru s`n`tatea corpului meu. Ai zice c` tr`im la poalele masivului muntos Himalaya, printre asce]i de mult emigra]i n Nirvana, care [i p`streaz` corpurile mai mult din complezen]` sau pentru un pied--terre, n cazul n care se mpute treaba prin ceruri. Un fel de dubl` cet`]enie, pentru cei care nu au jucat yoga pe bani ori nu s-au lovit cu capul de tavan n urma unei levita]ii matinale prea bru[te, specifice tinere]ii. E cazul s` facem partajul, a[a cum a f`cut Frumoasa f`r` corp din manualele [colare? Te ntrebi omene[te: dac` ar fi avut corp, ar mai fi fost frumoas`? Pentru c` e plin` lumea de Nasoale cu prea mult corp. Nu o fi mai bine s` uit`m de grija lui [i s` ne tr`im via]a? S`-i d`m corpului responsabilitatea b`t`turilor, migrenelor, fracturilor, bolilor venerice, obezit`]ii [i celorlalte mici provoc`ri din via]a lui. ns` dac` suntem oameni de omenie, nu putem s` renun]`m s`-l sp`l`m pe din]i. Ce se ntmpl` cnd la[i corpul singur cu din]ii, ne arat` cucoana aceea care-[i suge m`selele ca un [ofer de TIR [i recurge, n disperare de cauz`, la consumabile, respectiv scoci. Cnd o v`d cum se epileaz` pe din]i, mi aduc aminte de toate benzile de leucoplast smulse brusc de pe pielea cu pilozitate bogat`. Cnd o v`d strmbndu-se, a[tept s` apar` colegii ei de la departamentul exorcizare, care s-o despart` de bacterii, carii, resturi alimentare [i lume cu ni[te izolierband, de la din]i la t`lpi. Cnd arunc` scociul [i pune guma pe mas`, ntreb cum e corect? M` duc s`-mi sp`l corpul pe din]ii mei? Pe din]ii lui? Sau: m` duc s`-mi sp`l din]ii corpului meu, pentru c` a[ face orice pentru s`n`tatea lui mintal`?!

R`zvan EXARHU

28

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

Foamea culpa

r`spunsuri la scrisori
Vasile Gaspar (Baia Mare): Ave]i perfect` dreptate! Petru Nica [i b`ie]ii lui au procedat ca ni[te ncep`tori: M`car dac` se uitau la filmele americane [i tot ar fi nv`]at cte ceva. Asta e! Data viitoare or s` fie mai de[tep]i. Vasile Hanu (Bucure[ti): mi pare r`u! Dl Bogdan Baltazar o fi avnd o gr`mad` de bube n cap, dar de data asta nu-i vina domniei sale c` americanii au sc`zut cursul dolarului fa]` de euro. Pute]i s` v` sup`ra]i pe americani, dar nu [tiu dac` asta v` va ajuta s` recupera]i pierderile. Florin Lucian Manolescu (Foc[ani): Textele snt interesante. O s` le recomand [efului meu, care are o balan]` foarte precis` cnd cnt`re[te umorul [i informa]ia. Din p`cate, pilele nu ]in, nici la el, nici la ceilal]i [efi. Mai trimite! Agachi D. Constantin (Moldoveni, jud. Neam]): n]eleg din scrisoarea dvs. c` snte]i bolnav, adic` nchilozat de picioare [i dori]i un ajutor pentru a cump`ra o capr`. Pentru Academia Ca]avencu n-ar fi mare brnz` s` v` ajute cu capra. Trebuie numai s` ne convinge]i c` snte]i ntr-adev`r bolnav [i c` nu ve]i bea capra, dac` o primi]i. A[tept`m ve[ti noi [i, pn` atunci, mult` s`n`tate! Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): M` bucur c` nu ne-a]i uitat! PN}-DC, cum i spune]i dvs., nu a fost niciodat` un partid regalist. Dup` cte au suferit capii acestui partid, numai de rege nu le ardea. Vindicativi mediocri, ei au folosit puterea pentru a-[i ostoi r`nile. P`cat! I.B. (Zimnicea): M`rturisesc sincer c` habar nu am s` r`spund la ntrebarea: Cine era romnul originar din Teleorman [i dac` avea sau nu leg`tur` cu FNI-ul?. Eu mi-am pierdut banii (2.000 $) la SAFI, a[a c` nu m` intereseaz` pro[tii FNI-ului. mi pare r`u. C`t`lin Baroni (Gala]i): Mul]umiri pentru abera]ii. Toate snt mi[to. O pereche de trei stru]i nseamn` un triunghi conjugal. Se ntmpl` [i la oameni. Theodor Corcivoianu (Bucure[ti): Romnii au un proverb: G`ina b`trn` face ciorba bun`. Dl Ion Iliescu e o g`in` b`trn` [i nu ne putem plnge c` ciorba domniei sale n-are iz de democra]ie. A[a cum au [i ambasadorii s`i, de exemplu Oliviu Gherman, care a fost nlocuit de Sabin Pop. Alt` g`in` b`trn`, care cotcod`cea conving`tor n gr`dina lui Ceau[escu.

Becali era s` piard` trenul vie]ii


Luni, 19 iulie, ora 10 [i jum`tate diminea]a, oile lui Gigi Becali erau s` r`mn` f`r` st`pn, PSD-ul f`r` un iepure fals la alegerile din toamn`, [i multe prostii haioase, nespuse. n plus, brnzarii din toat` ]ara ar fi putut s` intre n doliu de bucurie c` nu mai au concuren]`. Pe scurt, Gigi Becali era s` moar`. Cum s` se ntmple a[a tragedie? Simplu, la ora aceea bariera de la trecerea de cale ferat` de la B`neasa era cobort`, fiindc` trebuia s` treac` trenul [i pe ambele sensuri ncepeau s` se adune ma[ini. Printre ele, un Audi A8 al lui Becali, condus de El nsu[i, normal! Tocmai cnd trenul fluiera n dep`rtare, venind cu trilioane de kilometri pe or`, brusc, Audi-ul A8 al lui Gigi se smulge din coloan`, ocole[te bariera, trece linia [i r`mne n]epenit pe [ine, spre bucuria tuturor celor din celelalte ma[ini, ferici]i c` vor asista la un eveniment monden peste 20 de secunde 19 18 17 Dar pn` la urm` Becali a reu[it s`-[i urneasc` ma[ina [i s` traverseze. n plus, s` r`mn` [i cu carnetul, ntruct nu era nici un poli]ist de fa]`, care oricum nu i l-ar fi luat. Scala Becalli

coasa lux
remu[c`ri [i disperat c` nu avusese curaj s` se sinucid`. Acum, fiind vorba despre islami[ti, care la sinuciga[i s\nt la fel de tari ca la petrol, e un pic de \n]eles. Dar ce s-a \nt\mplat? C`s`torit doar de dou` zile, omul a hot`r\t \mpreun` cu so]ia sa s` se sinucid` \ntruc\t f`cuser` sex \naintea c`s`toriei, lucru blamat aspru de religia musulman`. Dac` fata ar fi f`cut sex \naintea nun-

Dup` Ghidul micului sinuciga[ continu`m acest ciclu, ast`zi, cu Manualului sinuciderii de succes, capitolul Pentru ce se mai sinucid iranienii. (Trebuie spus c` aceast` a doua lucrare a noastr` n-a mai \nregistrat un succes at\t de mare, \ntruc\t succesul fulminant al primei lucr`ri ne-a decimat publicul-]int`.) Un t\n`r iranian s-a {tefan AGOPIAN autodenun]at poli]iei cuprins de

]ii nu doar cu el, ci cu trei sferturi din ora[, mai \n]elegeam. Dup` ce femeia, mai parolist`, a dus f`r` cr\cnire la \ndeplinire aceast` hot`r\re, b`rbatul a renun]at \n ultima clip`. P`i, ar fi fost [i p`cat s` mori tocmai c\nd, sc`p\nd de nevast`, via]a devine brusc mai interesant`. Iat` cum doar dou` zile de mariaj \]i s\nt suficiente ca s` descoperi acest adev`r. N-a[ exclude \ns` nici varianta unui dublu deces \n familie: ea o fi fost moart` dup` sex [i lui \i murise sexul (nu se [tie

dac` prin suicid sau de moarte bun`). Pe de alt` parte, religia islamic` permite b`rbatului s` aib` o droaie de neveste. {i atunci ce faci, ca b`rbat? Te sinucizi \mpreun` cu fiecare nou` so]ie? P`i, dac` te sinucizi de zece-dou`zeci de ori, la 40 [i ceva de ani nu mai e[ti bun de nimic [i te treze[ti c` divor]eaz` de tine toate nevestele, fie ele [i moarte. Coran peste pup`z`

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q O femeie din Tasmania a fost trimis` la nchisoare pentru fraud` fiscal`. Nimic ciudat p\n` acum. Ea a folosit banii din return`rile de taxe ale firmei prietenului s`u ca s` pl`teasc` creditorii, s` ncheie anumite afaceri [i s` [i m`reasc` s\nii. A[a c` a folosit 20% din ace[ti bani doar pentru opera]ia estetic`. P`i, dac` pentru o opera]ie de s\ni acolo prime[ti nchisoare, m` ntreb ce ar face clasa politic` romneasc`, cu vilele, iahturile, piscinele, mun]ii, deltele, conacele [i toate celelalte lucruri dob\ndite din banii no[tri, ai poporului. Nu ar trebui s`-[i fac` [i ei o opera]ie estetic` la obraz? q La gr`dina zoologic` Emmen din Olanda, cea mai nou` achizi]ie, elanul Kenwood, cump`rat de la o alt` gr`din` zoologic`, din Toronto, a fost nv`]at s` nu mai fie timid. Asta dup` ce, la prima ncercare de integrare, elanul a fost lovit [i mu[cat n repetate r\nduri de o femel`. Pentru a-l nv`]a s` fie st`p\n pe situa]ie a fost pus ntr-un ]arc cu un elan mai mare [i prietenos, pe nume Icmu. Se pare c` a func]ionat, deoarece nou-venitul a devenit liderul grupului. Orice elan mic are n el un elan mare de a fi [ef! q Un turist american n v\rst` a fost g`sit n p`durile din zona Bayreuth-ului dup` ce acesta s-a

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Deci, se poate: f`r` Mercedes, f`r` BMW, f`r` Maybach, am ajuns [i noi ca ei: avem [i fete, avem valoare, nici \n casting nu ne doare. Sexul frumos contraatac`: cu c\t s\ntem mai mul]i, cu at\t s\ntem mai cul]i. Le scoatem \n ora[, le d`m cu iMac-ul, cu eMac-ul [i cu laptop-ul [i tot o s` vin` [i la noi. Deja au venit. Sta]i lini[ti]i la locurile voastre: lucrurile bune se mi[c` aici, la rubrica noastr` Meteo, singura din Academia Ca]avencu!!! V` mul]umim c` exista]i, c` plou`, c` ninge [i c` soare. Doamnelor [i domnilor, \n aceast` edi]ie special`, colegele noastre de la rubrica Meteo de la TVR s\nt aici. Pentru c`, \n aceast` s`pt`m\n`, numai \n Academia Ca]avencu,

MALVINA POPA, ALBERTINA IONESCU [i MARIUS DR~GHICI V~ PREZINT~ VREMEA


Vremea este schimb`toare: 1 dolar 33.140 de lei. 1 euro 41.300 de lei. 1 lir` sterlin` 60 [i ceva de mii. Cred c` o s` mai punem ceva pe noi, pentru c` ni s-a f`cut cam cald. Noapte bun`, copii!

pierdut, folosind un pliant editat \n 1914. Neav\nd nici timp, nici bani, Hank Edwards, de 79 de ani, nu a putut vizita Germania p\n` acum. ns` el a studiat p\n` la ultimul detaliu pliantul [i harta aferent`, memor\nd chiar rutele [i potecile. Dup` dou` r`zboaie mondiale [i defri[`ri masive, mai mult de jum`tate

din locuri nu mai existau. Bine c` nu a cump`rat pliante cu Hiroshima, Nagasaki, Atlantida, armele irakiene de distrugere \n mas`, tezaurul romnesc sau chiar cu colegii de liceu ai Elenei Ceau[escu, c` atunci chiar nu mai g`sea nimic. AgenCIA de pres`

Cromozomul Y a murit!

Parastasul de ] zile sau JURNALUL ANDROGINEI PALO{


(senza]ional, scris de o femeie!) Continu`m publicarea senza]ionalului jurnal din viitor al Androginei Palo[, jurnal care atest` ceea ce cercet`torii americani au descoperit, dar p`streaz` nc` secret ca ni[te nesim]i]i ce snt: dispari]ia n 200 [i ceva de ani a mrlanului de cromozom Y care se uit` la fotbal, rgie, face pipi pe capacul de la WC [i [i las` ciorapii murdari pe pian. Vineri, 14 martie 2271 Campionatul de fardat vitez` pe care l-am v`zut asear` la televizor a fost supercool. La sec]iunea rimel de volum rezistent la ap` s-au b`tut n final` o moldoveanc` din Gala]i [i o bucure[teanc` din Ferentari. A c[tigat moldoveanca n prelungiri pentru c` proasta din Ferentari, din cauza nervilor [i a tensiunii competi]iei, [i-a b`gat aplicatorul n ochi, a luat cartona[ ro[u [i a fost descalificat`. Ministerul Ciorbelor [i al Antreurilor Calde a ]inut azi o conferin]` de pres` despre alinierea la normele interna]ionale de c`lit ceapa la care au fost prezente dou` bulg`roaice dolofane, responsabile cu monitorizarea Romniei. {i cel mai mi[to lucru care mi se ntmpl` de cnd lucrez aici: ncepnd de s`pt`mna viitoare voi reprezenta ministerul n Comisia Guvernamental` pentru Conservarea [i Administrarea Rezerva]iei de B`rba]i din ]ara noastr`. Cele 500 de exemplare cte mai exist` n Romnia reprezint` un portofoliu foarte important att pentru turism ct [i pentru [tiin]`. Cic` [i pre[edinta Statelor Unite a cerut informa]ii despre rezerva]ia noastr`, de departe cea mai important` \n Europa, mai tare chiar [i dect cea din Albania. Dup` ultima Olimpiad` Interna]ional` de Flatula]ii la care b`ie]ii no[tri le-au f`cut mucii cravat` albanezilor, cea mai puternic` femeie din lume [i-a exprimat dorin]a de a vizita n regim privat [i supersecret rezerva]ia romneasc` de b`rba]i. Cool! (va urma)

N`stase ar vrea s` vizioneze o pres` de teatru


Domnul Adrian N`stase, urma[ul lui Ion Iliescu \n PSD, care-a ap`rut [i la televizor, \n fiecare zi a ultimilor 4 ani, s-a g\ndit c` a venit vremea s` vindece de poten]` [i presa scris`. Surprins c` ziarele au [i alt scop dec\t acela de-a servi drept coifuri [antieri[tilor de la casele lui, Adrian N`stase s-a pus s` fac` o analiz` de caracter a presei scrise, \n care vede du[mani de clas`, elemente reac]ionare, patroni str`ini, ziari[ti f`r` les` [i prea pu]ini ling`i. Cum explic` el libertatea presei tip`rite, a ziari[tilor pe care PSD-ul n-a reu[it s`-i lege la c`ru]a lui, l\ng` felinarul lui Horic`, putem vedea \n alocu]iunea su]inut` pe 15 iulie \n Biroul Executiv Central al PSD: Sigur, [tim de pe acum, am v`zut, sunt ziare care n mod spre una din ultimele privatiz`ri cu licita]ie [i comision care va avea loc \n toamn` odat` cu plecarea Distrigazului de la s\nul l`sat al statului. Patru companii str`ine s-au ar`tat interesate p\n` acum s` ne fiarb` fasolea pe aragaz \n schimbul a 650 de milioane de dolari. Ca fapt divers: dac` plata s-ar face cu o bancnot` de 1 miliard de dolari, noi am da restul \n: a) dolari? b) euro? sau c) \n m\n`? Turkish Press anun]` vizita pre[edintelui Senatului Romniei, domnul Nicolae V`c`roiu (Nicu pentru apropia]ii de la mesele vecine, B`i, prietene! neoficial au devenit organe de pres` ale opozi]iei. {i aici trebuie s` vedem cnd trebuie s` r`spundem la interviuri [i mai ales s` ne asigur`m c` atunci cnd d`m interviuri, nregistr`m [i noi interviul n totalitate, astfel nct interviul s` nu poat` fi dat doar pe buc`]i care se nscriu ntr-o anumit` strategie a ziarelor respective, care reprezint` un oficios sau ziare care sunt strict legate de opozi]ie [i care au o agend` distinct`, sigur, poate s` fie respectabil` dac` este mai clar asumat`, dar, n orice caz, s` fim foarte aten]i, pentru c` dup` aceea inutil d`m preciz`ri n leg`tur` cu faptul c` un interviu a fost mai amplu, dac` el a fost introdus deja ntr-o anumit` strategie de imagine. Spun aceste lucruri pentru c` pentru l`utari [i Alo, domnu, nota! pentru chelneri), la Istanbul, prilej cu care primul consumator al ]`rii s-a jurat pe etichetele de Scandic c` \n Romnia s\nt peste 8.500 de firme turce[ti cu afaceri care de care, adic` mai turce[ti [i mai romne[ti. Ce se schimb` [i vremurile astea, mai acum c\teva sute de ani ne duceam la Istanbul s` ne pl`tim birul, iar acum mergem la paranghelii [i nu ne achit`m nici consuma]ia. V`z\ndu-l pe c\te c`r`ri \ncearc` s` g`seasc` intrarea \n avion, turcii [i-or fi spus c` de un astfel de ienicer ar fi avut nevoie Osman Pa[a: puteau ghiaurii s` otr`veasc` toate f\nt\nile \n calea va trebui s` vedem cu mare aten]ie felul n care ne raport`m la mass-media, felul n care r`spundem, mult mai transparent, mai deschis, dar, n acela[i timp, trebuie s` n]elegem mai bine [i faptul c` n mass-media romneasc` exist`, pe de o parte, proprietari de mass-media din str`in`tate, unii dintre ei las` echipe de editoriali[ti sau de ziari[ti din Romnia s` ac]ioneze cum doresc, contnd mai curnd aspectul comercial pentru unii dintre ei; sunt, dup` aceea, enorm de multe ziare care s-au constituit ca puncte de sus]inere pentru unul sau altul sau pentru grupuri de oameni politici sau oameni de afaceri. Mo[-media

Ce c`uta Romnia \n lume?


[tiri din presa str`in` de la ei
Agen]ia de pres` Interfax public` declara]iile guvernului de la Kiev cu privire la construc]ia canalului Dun`re-Marea Neagr`, versiunea Bistroe. Dup` cum se laud` canalagiii de ucraineni, UE n-ar avea nimic \mpotriva s`p`turii, iar g`l`gia f`cut` de romni n-o s`-i fac` s`-[i cumpere dinamit` ecologic` [i plase de pescuit cu ochiuri mai mari. Dac` ne-am pune mintea cu `[tia, am a[eza un Rostock pe bra]ul Chilia [i i-am l`sa pe vecini cu malul uscat p\n` le-ar cre[te cactu[i pe magistral` [i p-orm`, \n loc de canal, s-ar g\ndi s`-[i fac` mai bine un drum al Damascului. Chiar nu \n]elegem ce le trebuie ucrainenilor canal acum, c\nd oricum o s`-i bage Lucescu \n Europa pe la Done]k. doar pentru a avea prilejul de a o vedea c\t mai des pe cea care i-a r`pit inima [i drepturile civile. Associated Press afirm` c`, dup` o gr`mad` de procese, S`ndel n-a mai rezistat s`-[i consume amorul de unul singur [i s-a spart prin ziare \n speran]a c` Ea \i va auzi bonc`luitul coarnelor. Morala: nu-i suficient s` faci curte Un romn din Foc[ani, \ndr`- Justi]iei romne; dac` nu-i torni gostit nebune[te de o judec`toare, [i-o vil`, nu ob]ii nimic. Washington Times scrie dea dat \n judecat` jum`tate de ora[

lui, c` oricum el nu s-ar fi atins. Partidul Popular European cu sediul la Bruxelles l-a numit ca [ef al comisiei care va monitoriza activitatea guvernului romn \n perspectiva integr`rii \n UE pe Viktor Orbn, fost prim-ministru ungar, zice Associated Press. Cunoscut` fiind simpatia dintre Orbn [i actualii no[tri guvernan]i, nu pot s`-mi dau seama dac` notele de 3 [i 4 pe care le vom primi vor fi pe merit sau pe pile. Andreea Rompresca

30

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Un scriitor care s-a n`scut Beat, a scris Beat [i a murit Beat
Sau hippie, dac` vre]i. Un scriitor ca Richard Brautigan este genul de inventator c`ruia nu-i prea pas` s`-[i breveteze inven]iile, e convins c` dac` s\nt bune vor avea grij` al]ii de ele. De fapt, nu-i prea pas` nici de biografie, nici de bibliografie, el arde ntr-un zbucium continuu [i scrie a[a cum bea: din dependen]`. Exponent al unei adev`rate contraculturi, vocea genera]iei hippie, Richard Brautigan, face, n La pescuit de p`str`vi n America, romanul s`u cel mai cunoscut, o demonstra]ie de inventivitate stilistic` ce va influen]a o bun` parte din romanul american contemporan. Dac`, pentru scriitorii unei epoci, era valabil` constatarea c` to]i ne tragem din mantaua lui Gogol, o genera]ie ntreag` de romancieri care scriu azi n spa]iul american ([i nu numai) poate sus]ine c` se trage din p`str`vii lui Brautigan. Schimb`ri bru[te de perspective, zoom-uri extraordinare, asocieri insolite, plonjeuri suflete[ti de o mare naturale]e, dar [i de o mare cruzime, metafore surprinz`toare s\nt materia din care Brautigan [i alc`tuie[te acest roman cu frenezia rece a unui inventator nebun. De altfel, spectrul nebuniei l-a urm`rit mereu, autorul fiind supus unor [ocuri electrice n adolescen]`, dup` cteva r`bufniri antisociale. Apoi nebunia s-a apucat de scris [i, pn` la urm`, l-a condus spre disperare [i l-a l`sat n bra]ele b`uturii unde s-a [i sinucis. Pe pagina de gard` a romanului este, ns`, un text pe care-l reproduc n chip de ndemn la lectur`: Bine a]i venit! S\nte]i doar la cteva pagini de La pescuit de p`str`vi n America!. Ioan T. MORAR
* Richard Brautigan, La pescuit de p`str`vi n America, traducere [i note de Liviu Bleoca, Editura Polirom, 2004.

Aici nu se fac compromisuri. Aici nu s\nt dedica]ii muzicale. Aici e Tetelu. Rezist` cine poate. Ultimul pl`te[te lumina. L. pl`cut`!

avut una, dar a murit la na[terea ei). Ea asta \[i dore[te, iar doamna \n v\rst` de l\ng` ea ar fi putut s`-i fie mam` dac` nu ar fi fost at\t de cinic` [i de distant` [i de divor]at` [i de cultivat`. Av\nd toate aceste calit`]i [i, pe deasupra, cunosc\nd foarte bine [i limba francez`, doamna \n v\rst` o trateaz` cu dispre] pe t\n`ra f`r` mam`. Dialogul dintre cele dou` este de un haz nebun, iar actorul (Radu Romaniuc) care o joac` pe femeia cu v\rsta rafinat` o face extraordinar, de mult n-am mai v`zut a[a ceva. P\n` la urm`, avionul se pr`bu[e[te la p`m\nt, iar doamna \n v\rst` [i t\n`ra r`m\n prietene. P.S. Nu [tiu cum mi s-ar p`rea spectacolele de teatru ale Theodorei Herghelegiu dac` a[

face parte din bran[`, [i nici nu-mi bat capul cu asta. Am scris despre majoritatea pieselor puse de Theo \n ultima vreme [i o s-o fac cu pl`cere \n continuare. Faptul c` [i subp`m\ntul a \nceput s` \nv\rt` \n jurul scenei este [i meritul lui Theo. Asta a[a, ca s` le fie clar! Iulian T~NASE
* Mama este numai una, spectacol-coup; partea I: Proast` cu spume, de Cusi Cram, cu Dana Voicu [i Florin Peni[oar`; partea a II-a: Arunc-o pe mama din avion, de Sheri Wilner, cu Radu Romaniuc, Ilinca Atanasiu [i Iuliana M`rg`rit Necula; regia: Theo Herghelegiu; La Scena.

cinem-a p\r\t
Butterflaps Effect
Adresez acest text celor c`rora le-am recomandat s` vad` Butterfly Effect* \nc` \nainte s` ajung eu \nsumi s` m` conving despre ce prostie e vorba. |mi cer scuze, domnule Florin Iaru [i b`, Drago[e, c` era c\t pe ce s` arunca]i c\te 120.000 pe un bilet la Mall. Celorlal]i prieteni ai mei c` au stricat c\te 13.000, c\t cost` un blank, plus banda ocupat` cu download-ul acestui film de pe net. Ce s` fac, m` cucerise ideea. De fapt, care e ideea: din cauz` c` are pierderi ciudate de memorie, un pu[ti, Evan, \ncepe, sf`tuit de psiholog, s` ]in` un jurnal. Crizele \nceteaz`, Evan ajunge student eminent, iar filmul se transform` \ntr-un fel de Beverly Hills 90210. Asta p\n` \n clipa \n care descoper` c` lectura jurnalului \i poate declan[a c`l`torii \n trecut. Iar dac` tot ajunge \n trecut, de ce s` nu schimbe c\te ceva pe ici, pe colo, prin p`r]ile esen]iale, spre binele fo[tilor tovar`[i de joac` ce n-au ajuns la fel de ferici]i ca el copy/paste la greu dup` Quantum Leap. Tipul se arunc` \n treortodoxiei [i delimitat ca atare de variantele catolice ale socialismului cre[tin (Sorin Antohi, Civitas Imaginalis, p. 30). La rndul lui, Ion Ghica ne ofer` o mic` utopie inspirat` de teoriile lui Owen n Insula Prosta, text publicat n 1885, sub forma unei scrisori c`tre V. Alecsandri. Iar n zilele noastre, Bujor Nedelcovici a publicat la Paris un roman, Al doilea mesager, care poate fi descris ca o utopie negativ`. ({t. A.) q Dup` lupte seculare ce ]in de cteva decenii, pe baz` de UTA [i Poli, Aradul [i Timi[oara au un nou subiect de disput` aproape fratricid`, de data asta din zona cultural`: mormntul lui Ioan Slavici. Scriitorul ardelean este nhumat tocmai la Pa[cani, acolo unde locuia unul din fiii s`i [i unde [i-a g`sit sfr[itul, iar timi[orenii [i ar`denii g`sesc de cuvin]` c` locul s`u de nemurire ar fi mai bine s` se afle n urbea lor. Ar`denii l revendic` pentru c` Slavici, nu-i a[a, e din jude]ul Arad, a scris despre localit`]i ale judecut [i mut` varza, numai c` \n viitor lupul ajunge s` m`n\nce capra. Se-ntoarce iar \n trecut [i scap` de lup, da acum pe varz` o m`n\nc` capra, care apoi se mai [i sinucide. Curat proz` SF de Ray Bradbury. Tot cu aceast` ocazie cap`t` explica]ie [i g`urile mari de memorie din copil`rie: de fapt, lacunele copilului Evan erau interven]iile premeditate ale adultului Evan, c\nd mai d`dea c\te o fug` din viitor s` modifice c\te ceva. Finalul este absolut surprinz`tor de slab, nici nu merit` amintit aici. Singura frustrare cu care am r`mas la ie[ire a fost c` maic`-mea nu m-a pus s` ]in [i eu jurnal. A[ fi putut s` m` \ntorc \n timp exact atunci c\nd am ales \ntre Butterfly Effect (sala 6) [i American Splendor (sala 4). Daniel GOACE
* Zbor de fluture, dram` SF, SUA, 2004, nimeni mai cunoscut.

cronica pe l\ng` teatre


Cu o mam` bun` po]i ajunge departe
Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar eu, unul, m` simt mult mai bine sub p`m\nt. O fi mult loc sub soare, nu zic nu, dar sub p`m\nt \n underground, adic` e [i mai mult. Mie \mi place aici c` pot s` fumez [i c` nu trebuie s` \mi mai pun ciorapii cei albi la pantalonii `i negri. Sub p`m\nt se c`l`tore[te mai mult, iar drumurile nu duc \ntotdeauna la Roma. {i chiar dac` ar duce |n fond, e Roma (Roma, nu Roman!), un ora[ numai bun pentru murit. Dec\t s` mori de grija altuia (cum face popa), mai bine \]i duci mama la Roma, \i oferi o ]igar`, o invi]i la dans, o la[i s` bea un pahar, o la[i s` simuleze orgasmul \n public, o la[i s` \[i aminteasc` de absolut orice, mai pu]in de cancerul de care are tot dreptul s` uite. (Mama ta de actor! P e[ti, nu?) Aceasta ar fi pe scurt prima parte a pove[tii. O prim` parte mai degrab` t`cut`, re]inut`, melancolic` [i trist` at\t c\t trebuie. Nerecomandabil amatorilor de catharsis cu finalizare \ntre mai multe r\nduri de aplauze. A doua parte a piesei* se petrece tot sub p`m\nt, mai exact, \ntr-un avion, ceea ce ar putea \nsemna c` [i sub p`m\nt oamenii pot fi la \n`l]ime. Stewardesa este, desigur, \nalt`, doamna mai \n v\rst` (care este un t\n`r deghizat) este mult mai rafinat` dec\t \nalt`, iar t\n`ra de l\ng` ea are dresuri colorate, de[i ea \[i dore[te o mam` (a

show biz da cul]i Un pic utopic


q Poate nu e lipsit de importan]` de ce cultura romn` nu prea are veritabile (s.m.) utopii. De ce nu avem [i noi un Thomas Morus, un Campanella sau m`car un Huxley?, se ntreab` Simona Sora n Dilema veche nr. 26, 9-15 iulie. Dna Simona Sora ar trebui s` doarm` lini[tit`, fiindc` toate utopiile Evului Mediu european se trag din utopia lui Platon, Republica, a[a c` nici m`car ele nu snt tocmai veritabile, chiar dac` Morus a consacrat cuvntul: f`r` loc (din greac`: ou topos loc care nu exist`). Dar s` ne ntoarcem la oile noastre, vorba lui Morus. Dna Sora enumer` cteva scrieri romne[ti care, la o adic`, ar putea fi a[ezate pe raftul bibliotecii utopice, de la basmul Tinere]e f`r` b`trne]e [i }iganiada la Levantul lui Mircea C`rt`rescu. La acestea eu a[ mai ad`uga bro[ura lui Theodor Diamant, publicat` n 1883, C`tre prietenii libert`]ii, drept`]ii [i ordinii despre un mijloc de a face s` nceteze disputa ntre cei care au [i cei care nu au F~R~ A LUA de la cei care au, precum [i memoriul aceluia[i Diamant c`tre Onoratul Consiliu Administrativ al Principatului Moldovei, memoriu n care autorul crede c` a g`sit o rezolvare de a face s` nceteze via]a vagabond` [i imoral` a ]iganilor statului, o ntreprindere cl`dit` pe baze fourieriste [i evident utopic`. Tot la acest capitol nu trebuie uitat Heliade care, ntr-o scriere mai pu]in cunoscut`, Echilibru ntre antiteze, construie[te o utopie evanghelic` care are un model imaginar n modelul evanghelic al comunit`]ii cre[tine din Dacia roman` interpretat de el n spiritul

]ului, a activat n Arad [i, prin urmare, face indiscutabil parte din patrimoniul local. A[a c` s-ar gndi la o renhumare pe locurile natale, ntr-un loc nc` neprecizat, dar aflat n studiu. Timi[orenii, n schimb, la ini]iativa lui Cornel Ungureanu, l-ar aduce n ora[ul lor. Cum cimitirele de stat s\nt cam nembietoare pentru pelerinaje culturale, s-a c`utat ceva mai deosebit. n acest sens, Mitropolitul Nicolae Corneanu a oferit un loc de veci n perimetrul Catedralei, n spa]iul destinat episcopilor, ceea ce e o onoare important`. Pe de alt` parte, un nepot direct al scriitorului, Titus Slavici, locuie[te n Timi[oara (unde de]ine un hotel) [i [i-ar da acordul, din partea familiei, s` i fie adus bunicul mai aproape. Cert este c` autorit`]i culturale din ambele ora[e lucreaz`, pe cont propriu, pentru a rezolva ct mai grabnic aceast` problem`. Iat` nc` o problem` a scriitorului romn: nici posteritatea nu ]i-o mai po]i alege singur! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU

31

mazeta sporturilor

Pui de doi-trei lei


leasc` iure[ul nostru ofensiv cu ni[te vorbe dragi nou`, tuturor: Stop, stop, stop, la noi nu bani. Iat`, deci, c` se poate! Adic`, cum ar veni, se poate [i mai r`u. N-avem motive de panic`. Nu trebuie s` fim \ngrijora]i c` fotbali[tii, `ia pu]ini, care se duc la export, nu mai pleac` spre Vest, ci spre Est, c`tre Rusia [i Ucraina. Care-i problema?! N-a descoperit Columb America \ncerc\nd s` g`seasc` drumul spre Indii? Ei bine, tot a[a, fotbaliatorii romni vor mai ajunge \n prestigioasele campionate occidentale doar apuc\nd-o \nspre Orient: \nt\i exURSS [i Emirate, apoi China, Coreea, Japonia, Statele Unite [i abia pe urm`, dup` 10-15 ani de r`t`ciri, din nou Anglia, Spania [i Italia. Doar P`m\ntul e rotund, ce mama naibii ca o minge de fotbal! |ntre timp, p\n` c\nd cluburile noastre vor redeveni c\t de c\t competitive pe plan european, vom descoperi, inventa [i iar descoperi noi [i noi secrete ale umanit`]ii. De exemplu, vom l`muri, poate, \ntr-o zi, misterul drepturilor de televizare. Deocamdat`, pe moment, \n proble-

Nr. 29, 20-26 iulie 2004 Bine, domle, s`-[i fac` Gigi Becali cu Copos [i cu Borcea Liga lor! Eu s\nt de acord. Da uita]i-v` la Mitic` ce v` zice: f`r` bani de la televiziuni, f`r` aranjamente [i f`r` echipe slabe pe b\rfe din sport l\ng` care s` par` ei mai bunicei, nene, q |n timpul CE din Portugalia s-a tot dup` tur m` cheam` cu juma de v\nturat ideea c`, la o adic`, Romnia norm` s` le fiu pre[edinte [i la Liga ar putea s` organizeze, \mpreun` cu Mic`! ~ [tia n-o s` [tie nici m`car Ungaria, o competi]ie ca astea la care dac` primele trei joac` \n noi nu am mai fost reprezenta]i dec\t Cupe sau retrode ho]ii din tribune. (La oficial` se g`sea, din c\nd \n c\nd, Na[ul de la gradeaz`.

pozi]ie de moftsaid

|n sf\r[it, ne-am g`sit [i noi fraierii no[tri. |ntr-un aprig meci, cont\nd pentru turul I preliminar al Cupei UEFA, O]elul Gala]i a zdrobit efectiv [i realmente, cu 4-0, pe Dinamo Tirana. Degeaba ne-am temut c` iar ne facem de r\s, c` ca la noi la nimenea, c` ajungem de r\sul Europii, c` nu se poate, ]elegi, ca siderurgi[tii s` refuze \mbarcarea \n autocarul pentru meci doar pe motiv c` nu-[i primiser` ratele din contract. I-am spart! Le-am dat patru boabe din prima repriz`. {i cic` relateaz` martorii oculari ni[te juc`tori albanezi care o rupeau pe romne[te \ncercau s` st`vi-

Dup` e[ecul ridicol de la Prim`rie, Mitic` Dragomir ]inte[te [i mai sus: la postul de pre[edinte la Liga Capitalei
ma asta delicat`, ceea ce atrage aten]ia este a[a-zisa ceart` \ntre Gigi [i Mitic`. |nc` un prilej pentru cei doi mari arti[ti de a intra \n aten]ia presei. Dincolo de deliciile show-lui, merit` remarcat jocul de glezne al ambilor combatan]i: Mitic` i-a aburit pe membrii Ligii, promi]\ndu-le am`r`[tenilor o sum` evident mai mare dec\t aia mai mic`, stipulat` \n contract; iar Gigi s-a \ncordat sus]in\nd c` marile cluburi ar trebui s` negocieze separat, de parc`, m`i vere, Divizia A s-ar putea disputa cu numai trei echipe. C` am\ndoi gargaragiii \[i v`d mai degrab` de interesul lor personal dec\t de cel al fotbalului romnesc, z`u, ar fi naiv, banal [i pleonastic s-o mai spunem. Mai bine ne-am \ntreba de ce vorba albanezului la noi nu bani [i de ce sportul nostru cel mai popular nu poate func]iona ca o industrie. La o adic` s` fim serio[i, domle \nc` e prematur s` pl`te[ti milioane de dolari pe an pentru drepturile de televizare a unui campionat de doi, hai, trei lei. Viorel MO}OC

FRF.) Vorbeau [mecheri cu pedigree, nu speciali[tii din Ci[migiu. Haide]i s` vedem [i de unde plecau ai no[tri c\nd o luau pe ar`tura declara]iilor: 12 cluburi trebuie s` \ntocmeasc` Planul de evacuare a stadionului, \n caz de urgen]`; pe 13 stadioane trebuie vopsite \n culori vii toate por]ile de acces pentru spectatori; pe 6 stadioane trebuie construit` o camer` destinat` primului ajutor pentru spectatori; pe 6 stadioane trebuie construite por]i de evacuare, \n caz de urgen]`, a spectatorilor din suprafa]a de joc; pe 5 stadioane trebuie completat num`rul minim de 7.000 de locuri pe scaune etc.. Am citat din Sinteza privind m`surile stabilite cu ocazia inspec]iilor la cluburile din Divizia A, \n vederea \ndeplinirii cerin]elor obligatorii pentru ob]inerea licen]ei pentru anul competi]ional 2004/2005 (semneaz`: Viorel Duru). S\ntem \n 2004. Ai lor fac stadioane pornind de la 0. Ai no[tri n-au scaune [i trateaz` spectatorii \n careul de [ai[pe. De toaleta din fundul stadionului, domnul Duru nu a scris nimic.

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 29, 20-26 iulie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

Fostul primar d` bip cu fugi]ii


Fostul primar al Boto[aniului, Florin Egner, cel care a plecat din Camera Comunelor cu pardesiul unui englez, a plecat din func]ie cu tot cu cele dou` telefoane mobile ale institu]iei. Poate c` ar trebui s` predea telefoanele la poli]ie. De[i s-ar putea s` apar` o alt` problem`: dac` pleac` de la sec]ie cu vreun obiect al poli]iei? Ar putea pleca chiar cu duba, ca s` nu mai aib` p-orm` cu ce s`-l umfle.

contraeditorial Evanghelia dup` Pimen


Ion Iliescu a creat lumea politic` \n [apte mandate. La \nceput, Iliescu a f`cut certurile [i p`m\ntul. {i p`m\ntul era proprietate de stat, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun. Apoi a venit Cr`ciunul [i Iliescu a zis: S` nu mai fie Ceau[escu!. {i Ceau[escu nu a mai fost, [i Iliescu a v`zut c` [i Cr`ciunul poate fi bun la ceva. {i a fost sear` [i diminea]` [i lovitur` de stat. Acesta a fost mandatul \nt\i. Iliescu a zis: S` fie M`i, animalule!!. {i a[a a fost. {i Iliescu a sur\s: S` mi[une trenurile de mineri [i b\tele lor s` zboare deasupra p`m\ntului precum p`s`rile!. {i a[a au fost. Iliescu a f`cut apoi pe[tii cei mari [i pe[tii cei mici [i i-a l`sat pe to]i s` \noate liberi prin mape tulburi. {i s-a f`cut sear` [i mineriad` [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al doilea. Iliescu a zis: S` fie SPP, FSN, PDSR [i PSD!. {i au fost. {i Iliescu a zis: S` fie corup]ie!. {i, din nou, a fost PSD, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun pentru corup]ie. Iliescu a zis: S` facem acum omul politic dup` chipul Nostru [i asem`narea Noastr`!. {i Iliescu i-a f`cut pe V`c`roiu, St`noiu [i N`stase, [i

le-a zis: Cre[te]i, \nmul]i]i-v`, \mbog`]i]i-v`, umple]i p`m\ntul cu vile [i supune]i-l [i st`p\ni]i peste pe[tii cei mari [i cei mici, peste Cozmnc` [i Ponta [i peste orice vie]uitoare cu drept de vot!. {i V`c`roiu a v`zut c` apa nu e bun`. {i St`noiu a v`zut c` o cas` p`rinteasc` e numai bun` de v\ndut la Petrom. {i N`stase a v`zut c` [i corup]ia e cea mai bun`. {i a fost sear` [i efect de ser` [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al treilea. Iliescu a zis: S` fie pres` liber`!. {i a fost pres` liber`, poate prea liber`, [i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta nu e bun. {i a fost sear` [i talkshow [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al patrulea. Iliescu a zis:

S` nu fie lumin` \n dosare!. {i nu a fost lumin`. {i Iliescu a numit lumina girofar. {i a fost sear` [i mult` minciun` [i mult` diminea]`. Acesta a fost mandatul al cincilea. {i Iliescu a zis: M`i, drag`!. {i a[a a fost. {i Iliescu a vrut apoi s` r\d` \n turul al doilea [i l-a creat pe Vadim. {i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta e bun. {i a fost sear` [i turul I [i turul II [i diminea]`. Acesta a fost mandatul al [aselea. {i Iliescu a zis \n glum`: S` fie Opozi]ie!. {i au ap`rut B`sescu, Stolojan, Guest [i Pimen [i al]i c\]iva. {i Iliescu a v`zut c` lucrul acesta nu e bun, c` Opozi]ia \i vorbe[te de r`u crea]ia. Iliescu a zis: S` fie 500 de ani de la moartea lui {tefan

cel Mare!. {i a[a a fost. {i Iliescu i-a luat pe V`c`roiu [i N`stase, a luat lumina [i SPPul [i s-a dus la Putna [i la Putna era lume mult` [i Iliescu a zis: S` fie SPP!. {i a fost SPP [i n-a mai fost lume la Putna. {i Pimen s-a enervat [i i-a f`cut [arlatani pe Iliescu [i oamenii lui. {i Iliescu a v`zut c` acest lucru nu e bun. {i a fost sear` [i Iliescu [i N`stase [i Dana [i Nina [i Corina [i Iliescu [i FSN [i Iliescu [i V`c`roiu [i PSD [i Iliescu. {i Pimen a v`zut c` aceste lucruri nu s\nt bune. Acesta a fost mandatul al [aptelea.

Iulian T~NASE

B`taia e rupt` din MI


Un craiovean beat a b`tut 3 agen]i de poli]ie. Propunem ca de acum \ncolo poli]i[tii s` umble numai c\te patru: primul s` [tie s` bat`, iar ceilal]i s` ia b`taie.

S`pt`m\na romnilor
SPP-ul [i-a sp`lat fufele \n familie
Romni, a-nceput \nfruntarea! SPP contra romni, Pimen versus Iliescu, Biserica versus PSD, R`zvan Theodorescu versus Iisus, Sf\ntul Pavel contra Ilie Srbu, Ponta contra Dumnezeu (copil contra Tat`l), Daciana Srbu contra Fecioara Maria (normal, Ponta + Turcescu = mai mul]i), Sf\ntul Gheorghe contra Mitrea (cal contra auto), \ngeri p`zitori contra Serviciul de Paz` [i Protec]ie, N`stase contra Dumnezeu (girofar contra lumin`), Sf\nta Treime contra Patrulaterul Ro[u (BOR contra PSD + PRM = PDSR + PRM), V`c`roiu contra Iisus (vodc` contra vin, ]uic` contra aghiazm`). Vorba dup` care s-a condus SPP-ul c\nd a luat mul]imea de credincio[i la b`taie organizat`: Dumnezeu \]i d`-n cap, da nu-]i bag` [i-n ]east`! Jaful secolului a ajuns la pu[c`rie. Dac` b`ie]ii n-au [tiut ce s` fac` cu banii! Ia s`-i fi dat 100 de miliarde lui Mitrea, crezi c` se \ncurca \n sacii cu bani, ca pr`p`di]ii `ia care s-au \ncurcat \n gr`mezile de bani p\n` i-a prins poli]ia? Ia s` fi v`zut cum \ntorcea Mitrea banii cu lopata, s` fi v`zut ce deal \[i f`cea Dan Ioan Popescu \n spatele vilei de nu le ajungeau 100 de miliarde doar pentru popicele de la balcoane! {i ce, \i ajungeau 100 de miliarde lui Andrei N`stase s`-[i pun` benzin` la jeep pentru \nv\rtit prin ora[ cu gagica dou` zile? Canci! Sabia lui {tefan cel Mare se plimb` prin ]ar` [i-o pup` to]i, de parc` ar fi fundul lui Ceau[escu. Acuma st` un pic la Muzeul de Istorie, c` e obosit` de at\tea limbi. N-a v`zut ea at\ta s\nge de turc c\t` saliv` de pesedist a luat \n numai dou` s`pt`m\ni, cred c` i s-a f`cut [i sc\rb`! Gigi Becali vrea s` fie al doilea Coposu a declarat nea Gigi. V` da]i seama cum ar suna: Memorialul Gigi? Sau Institutul Romn pentru Studierea Totalitarismului Hai Steaua? Ori Funda]ia Nea Gigi? Sau Ieslea Memoria-

Mult e dulce [i frumoas` pia]a ce-o stric`m


Ungurii se pl\ng c` romnii stric` pia]a zah`rului din ]ara lor. Foarte bine le facem. Sper`m ca, \n cur\nd, s` r`m\nem singurii din zon` care-[i permit zah`r. Milioane de cafele ne a[teapt` \n fiecare zi.

...{i iart`, Doamne, gre[alele robului t`u Ion Iliescu [i nu-l mai duce pe el \n ispita comunismului, ci-l izb`ve[te de p`catele cele cu voie [i cu bun` [tiin]` \nf`ptuite... Of, Dumnezeule, c` grea misie mi-ai \ncredin]at: s` m` rog pentru to]i nenoroci]ii! P`i, e drept? Eu s` iau asupr`-mi nelegiuirile lor, iar ei s` r`m\n` cu banii \n conturi!

Clujenii din Napoca de piatr`


Cercet`torii au stabilit: str`mo[ii clujenilor erau sirene [i convie]uiau cu vacile de mare. Adic`, str`mo[ii ungurilor ie[eau cu vacile de mare pe c\mp [i, c\nd se plictiseau, mai violau c\te-o siren` prin porumb.

|nalt Prea Sfin]itul Pimen al Sucevei, un ierarh al vremurilor noi, promotor al sloganului: |PS, I did it again!.
l` Becali? {i Clubul pentru o Societate |ntredeschis` a Oilor M`slina de Aur? Sau Gruparea P\rnaia Ultra. Oricum, mai are ceva de stat la pu[c`rie nea Gigi ca s` apar` un minut s` \njure la Memorialul Durerii lui Malonga Parfait. A[adar, cu Gigi Becali nu mai e dec\t un pas de la tradi]ionalul Hai, Steaua! la Tr`iasc` Coposu!. Era c\t pe ce s` ne vin` s` scriem ceva de PN}CD. Da ce dracu s` scriem? 23 August va fi s`rb`torit ca pe vremea lui Ceau[escu asta e inten]ia PSD-ului, \n continuarea petrecerii de {tefan cel Mare [i Sf\nt. Va fi invitat [i Regele Mihai adic` Iliescu o s`-i dea un premiu festiv Regelui Mihai, Regele o s` i-l dea lui N`stase, N`stase o s`-l premieze pe Iliescu, Iliescu pe Rege, Regele pe N`stase, N`stase pe Rege, Regele pe Rege, Iliescu pe Iliescu, Regele pe Iliescu [i N`stase, N`stase [i Iliescu pe Iliescu, Regele pe Mihai etc., etc. Cronic` a lu {tefan a Petrei

For]ele de interven]ie [i fug` rapid`


Membrii a dou` clanuri din Constan]a s-au b`tut cu s`bii, topoare [i b\te, iar poli]i[tii care au sosit ca s` intervin` au plecat din cauza protestelor celor agresa]i. A[a le trebuie [i poli]i[tilor, puteau s` dea [i ei un telefon \nainte, s` \ntrebe dac` nu cumva deranjeaz`. Nu e bine s` se duc` la conflicte a[a, pe nepus` masa-n cap.

Ve[ti bune

No, Pimen, no cry!


|ntr-o diminea]`, arhiepiscopul Sucevei [i al R`d`u]ilor s-a trezit cu fa]a bisericeasc` la cear[af [i s-a apucat s` toarne la declara]ii prin pres` m` rog, un fel de acatiste, da pe na[pa despre Ion Iliescu [i Adrian N`stase, doi [arlatani [i netrebnici cum i-a numit d\nsul, Doamne, ierta]i-l c` nu [tie ce (bine) face!... Cum care doamne? Doamnele Dana [i Nina, normal! Toat` presa a tratat prinderea lui Petru Nica, arestatul secolului, drept o lovitur` de imagine a Poli]iei Romne. Nu zic, e o veste bun`, c` doar de-aia am [i b`gat-o \n acest col] de pagin`, \ns`, m` g\ndeam, uite cum se pune problema pe la noi: poli]ia nu-[i face datoria, ci d` lovituri de imagine. S` vezi ce lovitur` de imagine \n gur` le dau eu lor dac` nu-l prind pe derbedeul `la care i-a smuls lu m`tu[`-mea l`n]i[orul de la g\t \n plin` strad`! Un poli]ist a primit o prim` \n valoare de 2.000 de euro pentru c` a denun]at o [pag`. Bun` treab`! Iar banii or s`-i ajung` la fix c\t s`-[i poat` face o opera]ie de cinstit`. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche