Sunteți pe pagina 1din 20

Anul XIV nr. 34 (663) 24-30 august 2004 24 de pagini 15.

000 lei

Portarul de la PNL, care-l frige pe A.N.:

Adrian N`stase? Ajung\nd a[a sus, \ncep ni[te aere


s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Purt`torul de cuv\nt al Cotrocenilor face cas` bun` cu tresa

Corina Cre]u, cumnatul suprem al Armatei L

a suprafa]`, este simplu ca Tr`i]i!: din 30 octombrie, Armata Romn` va avea un nou comandant. Mandatul generalului Mihail Popescu a ajuns la fundul \nc`rc`torului. Dar \n umbr`, \n tran[ee, ce se \nt\mpl`? Se \nt\mpl` ca pentru scaunul s`u s` asude din greu trei \nal]i ofi]eri de carier` ai armatei, to]i speciali[ti, to]i exper]i, fiecare cu [ansa lui. {ansa generalului Viorel B\rloiu, secretarul CSAT, pare a fi rela]ia special` cu Corina Cre]u, purt`torul de cuv\nt al lui Ion Iliescu, [eful ministrului Ioan Mircea Pa[cu. Ve]i afla [i dumneavoastr` ceea ce pu]ini [tiu, dar [i mai pu]ini ne-au spus, doar dac` ve]i ajunge, fuga-mar[, \n

ti]i epopeea scrisorii pierdute a lui Adrian N`stase adresat` pre[edintelui PNL, Theodor Stolojan. {i cum a ajuns portarul de la PNL s`-i r`spund` premierului, b`t\ndu-i obrazul `la gros [i arogant. Ei bine, a venit momentul s` cunoa[te]i omul din spatele legendei. El exist`, p`ze[te sediul, cite[te Shogun [i Garabet Ibr`ileanu, la via]a lui a fost conductor de vagoane de dormit [i \l cheam` Nea Traian. n exclusivitate pentru Europa de Est, Nea Traian rupe t`cerea. Despre scrisoarea c`tre N`stase, despre politic`, ziarele lui Stolojan, filosofie [i suflet un interviu de excep]ie, la intrarea \n

Pagina 12

Pagina 4

Terapie de [oc verbal: PSD lanseaz`

TRUPA PE GUNOAIE
Alo, Mitzura? Ce general avem azi de serviciu la magazia de l`turi a PRM-ului? Aha, zi-i s`-mi trimit` prin [ofer doi saci cu \njur`turi de mam`, unu cu flegme [i atacuri la persoan`, o pung` cu insulte hazlii, un co[ cu amenin]`ri cu moartea pe stadion [i dou` kile de muci, bale [i venin. Da s` ajung` repede, c` le \nghit `[tia ceva de speriat. Vezi s` nu ia dracu din gre[eal` sacu de limbi \n cur, c-am stricat frumuse]e de campanie murdar`! Hai, [efu, c` vorbesc eu cu ni[te b`ie]i de la mine de la Etnie, s` ne punem pe Opozi]ie cu un atac la persane.

|nv`]`torul Vadim lumin\ndu-i pe ucenicii PSD reuni]i la Cocina cea de tain` a campaniei electorale

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Anun] pe bune
Dup` caftelile halite de la politicieni, infractori sau poli]ie, ziari[tii s-au apucat s` se bat` [i \ntre ei, pa[nic, \n cadrul Concursului Na]ional de Jurnalism de Investiga]ii. Acesta a fost organizat de Transparency International, Centrul Romn pentru Jurnalism de Investiga]ii [i Agen]ia de Monitorizare a Presei A.C., ca parte a proiectului Jurnali[tii de investiga]ie \n ap`rarea integrit`]ii publice, finan]at de UE. Participan]ii au fost asista]i \n ring de un juriu interna]ional care a decis: locul I Robert Veress, Adev`rul; locul II Silviu M`n`stire, Gazeta de Cluj; locul III: Carmen Rusu, Monitorul de Br`ila. |nainte de a trece la mas` [i dans, asigurate de organizatori, Ambasada Marii Britanii a oferit o m\n` de felicit`ri, ca s` nu plece oamenii doar cu v\n`t`ile: un laptop, o camer` digital` [i, respectiv, un palmtop.

Brfe, [menuri, [u[anele


Ne doare capul de am dar adev`auzit. de tare rat! Adrian NNne vine A[ane l`s`mnecedoa- NNN Incredibil,cuT`r`u, prinre, c` s` de me- ]i[orul contrabandei petrol, fiul serie pe motive medicale. De aceast` durere se face vinovat Amarie de la PNA. Acesta ne-a dat durerea de cap tocmai din capul lui, pe care [i-l trateaz` \n super-secret de stat \ntr-o vil` de pe lng` Ia[i, vil` care apar]ine na[ului s`u de c`s`torie [i pe care o pute]i viziona la rubrica numit` Codrul bunelor maniere. Acolo, un cabinet medical la cheie este folosit de Amarie sub \ndrum`rile unui medic de la Neurochirurgie din Ia[i. Din cnd \n cnd, durerea de cap a lui Amarie se accentueaz` att de tare \nct devine incompatibil (inapt, domnu Amarie, pentru dumneavoastr`) cu func]ia pe care o de]ine, dar nicidecum incompatibil cu amorul de Talpe[, deci de Ilici, care tolereaz` aceast` Amarie \n fruntea PNA-ului. {eful Trustului de Pres` al Armatei este colonelul Petrescu, un ofi]er foarte atent. Att de atent nct a observat-o la Direc]ia de Rela]ii publice pe Loredana Tifiniuc, o persoan` dr`gu]` [i civil`, dar cu ceva grade pe linie patern`, doar astfel explicndu-se prezen]a sa acolo. {i cum ntre cei doi rela]iile au evoluat pe mai multe fronturi, colonelul Petrescu a numit-o pe Loredana redactor-[ef tocmai la revista Geopolitica. A[a c`, acum, c` sunt de aceea[i parte a baricadei, iar Loredana este, m`car ierarhic, sub domnul colonel, cei doi pot s` discute [i chiar s` aplice, n diversele ad`posturi secrete, mai multe pozi]ii, mai mult sau mai pu]in geopolitice. fostului prefect de Bihor, a fost scos de sub urm`rire penal` de ni[te incalificabili din Justi]ia bihorean`! V` aminti]i prea bine c` beizadeaua, arestat` de procurorul or`dean Alexandru Lele, a fost scoas` din pu[c`rie printr-un ordinar trafic de influen]` al domnului Adrian N`stase. Cnd s-a v`zut liber, Adi[or s-a u[chit \n SUA. Chiar dac` evaziunea fiscal` din scriptele lui Lele era gravid` cu zeci de miliarde de lei, Poli]ia Romn` nu a solicitat pe numele lui T`r`u nici un mandat de urm`rire interna]ional`! |n fine, faza e c`, dup` doi ani de exil, Adi[or este liber s` revin` n Romnia. El ar veni, bietul, c` i este dor de cas`. Dar [tie c` acas` l a[teapt` cu mare dor fo[tii tovar`[i abandona]i, s` i cear` socoteal` pentru cele ndurate! Miron Mitrea s-a aflat la sfr[itul s`pt`mnii trecute \n Provincia European` Vrancea, \mbinnd campania de partid cu munca de la minister sau, cum ar veni, utilul cu utilul. A vorbit despre accidentul feroviar de la Guge[ti, pe care l-a \ngropat rapid, dup` modelul patentat la Mih`ile[ti, a l`udat unele lucr`ri din jude] [i, de necrezut, s-a enervat tocmai pe celebra Aispa Stars 95, firm` c`reia i-a luat de sub nas construc]ia a dou` s`li de sport pe care le \ncepuse \n jude]. Aispa Stars este societatea lui Corneliu Prunache, apropiat al lui Opri[an. Cic` \ntrziase \n mod nepermis lucr`rile. Se vede treaba c`, pe m`sur` ce se apropie de sta]ia
De ce n-am dat case pentru tineri? P`i, p\n` s` ajung` ei s` corespund` la toate cerin]ele noastre, au \mb`tr\nit. Iar la b`tr\ni, partidul nostru nu d` dec\t pensii mici.

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)


R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Doru COSTEA Trebi juridice: R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Octav MARDALE Redactor artistic: Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NN

NNN

Miron Mitrea, ministrul Transporturilor de bani, al Turismelor de lux [i al Locuin]ei de partid, la o mas` cu al]i f`pta[i

NNN

Alegeri generale 2004, PSD-ul [i Mitrea nu prea mai tolereaz` \ntrzierile mai mari de cteva ore, ct au trenurile de pe la noi. Tot de la vizita lui Mitrea \n Vrancea de s`pt`mna trecut`. Ct timp s-au \nvrtit oficialii \n jurul cozii [i al uneltelor specifice muncii de ziarist, Marian Opri[an nu mai [tia cum s` ]in` aproape de ministru, doar-doar o \nc`pea [i dnsul prin buletinele de [tiri [i prin pozele de la ziar. A fost chiar nevoie ca unul dintre membrii dispozitivului de protec]ie s`-l

NN

\ndep`rteze la un moment dat pe barona[ul insistent, [tiind probabil legendele care spun c` acesta a fost pe vremuri operator \n gara Foc[ani. Nu la trafic, ci la sec]ia portofele. La Fundeni, profesorul Tulbure, aceast` pil` anorganic` a S`n`t`]ii social-democrate, organizeaz` concursuri f`r` concurs. Ba mai mult, \n arogan]a sa specific` sistemului, a ignorat o delega]ie a B`ncii Mondiale venit` s` discute privatizarea mangementului spitalului, lundu-[i, pur [i simplu, conce-

diu \n acest timp. Drept pentru care s-ar putea s` devin` pentru ministrul Br\nzan o brnz` bun` \n burduf de mine. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Bula demnitarului
c` este util ca prim-ministrul s` fie pre[edinte al partidului respectiv. Nu m-am referit la Ion Iliescu. Nu m-am referit la nimeni. Viorel Hrebenciuc (...): Pre[edintele Am vorbit despre un principiu, acolo. Iliescu nici nu trebuie s` \[i fac` el campanie. Dac` nu poate, umbl`m noi cu poza CATEGORIA FRA}ILOR, AM |NFR|NT! lui [i vom spune: Iliescu e la noi. Mihai Covaliu (component al echiCATEGORIA pei olimpice de sabie): Da, nu vreau MUL}UMIM DIN INIM~ s`-mi g`sesc scuze. P`cat c` n-a r`mas PARTIDULUI pre[edintele Iliescu \n sal`! L-am sim]it Puiu Iord`nescu (antrenorul Na]io- bucuros, optimist. Dac` st`tea [i la al treinalei): Prim-ministrul i-a felicitat pe lea salt, poate c` \nvingeam! juc`tori imediat dup` joc. |i mul]umim pentru grija pe care ne-a ar`tat-o \n zilele di- CATEGORIA EMIL BOBU naintea partidei. Ion R`ducanu (prefect de Timi[): CATEGORIA Domnul primar s` se ocupe de problemele NOI G|NDIM ora[ului. Eu nu pot s` accept ideile elecC|ND NU {OFERIM torale propagandistice ale opozi]iei. Miron Mitrea (vicepre[edinte PSD): Politica este filosofia vie]ii, nu tragerea CATEGORIA MANECHINUL REGELUI Loto 6 din 49. Marian Opri[an (pre[edintele CJ CATEGORIA Vrancea): S\nt omul faptelor [i nu al vorSECRETARUL belor. Am c\[tigat categoric alegerile locale, LUI POLICHINELLE parlamentare [i preziden]iale \n 1996, \n Toma Zaharia (ministru secretar de 2000 [i \n 2004 \n jude]ul Vrancea. stat la MI): Eu s\nt secretar de stat [i nu CATEGORIA vorbesc cu to]i ziari[tii din Romnia.
CATEGORIA

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

CE-I HREBE CHELULUI? TICHIE DE PARLAMENTAR

B`i, Dorule, nu e[ti serios: p`i, tu-]i dai seama c`, dac` nu mai candideaz` Iliescu, trebuie s` ne apuc`m s` fur`m la alegeri \nc` de pe acum?

manager

CIONTU MIC!

CATEGORIA

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro


marius.bortea@catavencu.ro

Mihai Lupoi (vicepre[edinte PRM): Da. Exist` tenta]ia spre ceva tacit [i reciAdrian N`stase (prim-ministru): proc. N-am spus c` viitorul pre[edinte al partidului va fi [i premier. Eu am spus altceva: |ntunericitul

NEGAREA ABNEGA}IEI

Viorel Hrebenciuc, burtoiul din spatele creierului campaniei electorale a PSD

unora le place jaful


La televiziunile pe care le controleaz`,

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

Radu Maz`re apare \n prim-clan


La toamn` avem alegeri de barosani. La alegeri particip`m [i noi, ziari[tii. Noi suntem cei care, a[a cum frumos ne oblig` codurile de deontologie profesional` [i legile ]`rii, trebuie s` prezent`m candida]ii ct mai corect. Adic` pe ai no[tri s` vi-i ar`t`m ct mai frumo[i, iar pe ai lor s`-i umplem de rahat. Asta ca nu cumva dumneavoastr`, papagalilor, a[a-zi[ii aleg`tori, s` ave]i posibilitatea s` alege]i pe bune. OK, e momentul s` m` opresc o clip` [i s`-mi cer scuze de la colegii mei ziari[ti care fie nu comit mrl`niile de mai sus, fie nu sunt responsabili de dnsele. Chestia e c` la nivelul rafinatei noastre clase politice circul` aceast` imagine: ziaristul este un soi de unealt` de doi lei, pe care e bine s` o ai \n dotare ca s` proste[ti lumea cu dnsa. A[a o fi? Noi (Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu) am mai luat pulsul presei, iar rezultatele vi le-am mai prezentat aici. S-a v`zut cam cum func]ioneaz` televiziunile na]ionale sau presa na]ional`. Dar la Constan]a, la Bra[ov sau la Buz`u, omul nu st` cu nasul numai \n produsele Bucure[tiului, are [i presa local` mirosul ei. Drept care v` prezent`m cele mai calde arome locale*. Bra[ov. Vorbim despre un ora[ civilizat, cu amintiri despre nem]i, nu? Ne a[tept`m, a[adar, la o pres` echilibrat`. Au fost monitorizate MIX TV un post privat de televiziune; \n urbe se [tie c` este al liberalului Aristotel C`ncescu, chiar dac` \n acte la CNA apar diverse alte nume [i Antena Bra[ovului, postul public local de radio. Public, adic` al nostru, al tuturor celor din Consiliul de Conducere al SRR, mai exact al lui Drago[ {euleanu [i al na[ilor lui din PSD. Dac` vi se pare c` am fost cam tenden]ios la adresa dlui pre[edinte {euleanu, \l invit`m s`-[i bage nasul \n produsul
grafic 1

subalternilor domniei sale: \n afar` de liderul local al PSD, \n [tirile difuzate de Antena Bra[ovului nu a mai \nc`put nici un alt lider al vreunui partid (grafic 1); raportul dintre apari]iile membrilor partidelor a fost de 12:7 \n favoarea PSD, cnd ar fi trebuit s` fie propor]ii egale; iar din pu]inele apari]ii ale opozi]iei, mai mult de jum`tate sunt negative (grafic 3). Ai zice, dup` asemenea modele de neam (pesedist) prost, c` a[a ceva se poate petrece pentru c`-[i bag` coada bucure[tenii. Ei bine, bra[ovenii lui C`ncescu fac aproape acela[i lucru. Cei mai vizibili lideri politici sunt cel al PD-ului [i, respectiv, cel al PNL, adic` \nsu[i patronul C`ncescu; liderii celorlalte partide sunt l`sa]i s` se zbenguie pe post, la mi[to, cu cte o apari]ie (grafic 2). Unde-s, bre, neamule, nem]ii din presa Bra[ovului? Constan]a. P`zea! Aici probabil c` v` a[tepta]i deja s` scriem c` baronul local primarul, omul de afaceri, omul de pres`, liderul de partid Radu Maz`re controleaz` sever tot ceea ce trebuie s` vad` cet`]eanul. Ei bine, nu noi am spus-o. Am urm`rit [tirile a dou` posturi TV locale: Neptun TV [i MTC TV. Primul este un post privat, la vedere fiind orice alt nume, numai al lui Maz`re nu, cel de-al doilea este \n subordinea Ministerului Transporturilor [i a fost traversat acum c]iva ani de vreo 6 milioane de dolari, marca Mitrea. La [tirile difuzate de cele dou` posturi \n ultimele zile de campanie, const`n]enii au avut prilejul s` afle tot ceea ce le era necesar pentru a alege corect: l-au v`zut exclusiv pe Radu Maz`re (grafic 4). {i nu oricum, ci la un sfert din toate [tirile (grafic 5), respectiv pentru localnicii dependen]i de cele 2 posturi, [tirile politice au \nsemnat \n perioada campaniei exclusiv faptele miraculoase realizate de Radu Maz`re. Iar cnd spunem
grafic 3

{tiu, domnule primar, ce-a]i f`cut pentru const`n]eni, c` numai asta arat` de diminea]a p\n` noaptea t\rziu TV Neptun. Auzi]i? |n filmul din seara asta cine o s` fi]i: Batman, ca alalt`ieri, sau Radu Matrix, ca duminic`?

Datorii curate, f`r` E-uri!


Au rezistat n afaceri de-a lungul tuturor guvernelor, dep`[indu-l ca longevitate [i rezisten]` chiar [i pe generalul doi [-un sfert Virgil Ardelean, zis [i Vulpea, care st` pe scaun abia din 1996. Ca s` fie distrac]ia complet`, au ajuns chiar [i pe locul 2 n Top 300 Capital, [ifonndu-l pe }iriac must`ciosul. Au realizat irealizabilul: s` fie cei mai boga]i, dar [i cei mai datori! Doamnelor [i domnilor, da, a]i ghicit, este vorba de gemenii or`deni Ioan [i Viorel Micula! Dar dac`, pn` deun`zi, fra]ii Micula d`deau g`uri la bugetul de stat (aveau la un moment dat peste 11.000 de miliarde de lei datorii), iat` c` t`ticii Scandilicului au nceput s` amu[ine [i la creditele b`ncilor comerciale. Un document de aproximativ 101 pagini, scris m`runt, arat`, negru pe alb, c` firmele gemenilor au angajate credite n valoare de peste 28 de milioane de dolari [i 65 de milioane de euro, plus ceva m`run]i[ n lei, ceea ce nseamn` peste 3.200 de miliarde! Cu toate acestea, banul celor doi e nc` puternic! Puternic implantat n preajma partidului de guvern`mnt, care i sus]ine. Vorba aia: fii orict de dator, dar nu r`m\ne dator partidului!

Radu Maz`re, o vedet` TV mai difuzat` chiar [i dec\t ridichea uria[` de pe Fox Kids

miracole, chiar a[a e, pentru c` ziaristul nici n-a mai avut timp de vreo [tire normal`, neutr`; iar de alea nasoale po]i s` ui]i cu totul. Dac` nu e Maz`re personal pe post, ci membri de partide, aici, gata, e democra]ie full: la peste 100 de apari]ii pesediste, scap` vreo 27 de alte partide, bini[or rostogolite prin activit`]i de rahat (grafic 6). Ca s` n-o lungim, la Constan]a, gruparea Maz`re a instaurat dictatura informa]ional` pe care au \nv`]at-o de la Ceau[escu. O dictatur` f`r` culoare de partid, PSD-ul fiind doar o etichet` de conjunctur`, fapt care a sc`pat ca un porumbel, chiar pe postul lor de televiziune. Iat` o consemnare senza]ional` din raportul de monitorizare: 06.06. 2004, ziua vot`rii. Neptun TV prezint` scurte interviuri ale protagoni[tilor politici prezen]i n sec]iile de votare. Apar primarul n func]ie, candidatul Radu Maz`re, Nicu[or Constantinescu [i prefectul Gheorghe

Martin to]i membri PSD. Radu Maz`re [i Nicu[or Constantinescu declar` c` voteaz` pentru cei care construiesc. Nu apare nici un alt candidat la prim`rie. Singurul membru al unui alt partid care este intervievat este Sorin Strutinschi, membru PNL [i vechi partener de afaceri al lui Radu Maz`re [i Nicu[or Constantinescu. Acest reprezentant al opozi]iei declar` reporterului c` pentru dnsul ziua votului \nseamn` o zi de continuare a ceea ce a fost nceput acum patru ani. Adic` de cnd la Constan]a conduc liberalii, pedi[tii [i pesedi[tii din famiglia Maz`re. Gorj [i Vrancea. Din motive de spa]iu, v` vom expedia la www.mma.ro pentru a citi rapoartele despre cele dou` jude]e. Ce v` putem noi spune acum este c`, \n Vrancea, Opri[an \[i face sim]it` personalitatea de baron \n func]ionarea postului Atlas TV; Diplomatic TV nu-[i permite s` se joace cu al]i lideri
grafic 5

politici \n afar` de Opri[an, \n schimb e mai echilibrat dac` e vorba de membri de partide; Radio DADA este mult mai echilibrat dect cele 2 posturi de televiziune. |n Gorj e mult mai bine dect \n cele trei jude]e de mai sus; sunt vizibili to]i actorii politici, poate cu un u[or dezechilibru \n favoarea opozi]iei. Cam a[a arat` presa \n 4 jude]e. Crede]i c` se pot anticipa rezultatele alegerilor din toamn`, citind monitorizarea noastr`? Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu

Jos fundul de pe tricolor!


Una dintre speran]ele politicii romne[ti, Emil Boc, ajuns n scaunul de primar al Clujului, se dovede[te a fi, deocamdat`, un mare [i colorat balon de s`pun. De la instalare, Boc petrece mai mult timp pe la televiziunile na]ionale dect n folosul comunit`]ii, dndu-se mare cu chestii deja fumate: sechelarisme de genul audien]elor prelungite pn` la 12 noaptea sau maz`risme de tipul coopt`rii ziari[tilor obedien]i n comisiile de licitare a spa]iilor comerciale. |n timp ce clujenii stau pe b`nci tot cu fundul pe tricolor, ca s` nu mai vorbim de ru[inea gropii s`pate n fa]a statuii lui Matei Corvin!

* Au fost monitorizate jurnalele de [tiri din prime-time difuzate \n perioadele 1-20 iunie, 1-20 iulie. Program finan]at de National Endowment for Democracy.

Proprietar de versuri despre Ardeal, caut loc de munc`


Lovitur` de teatru! Poetul Adrian P`unescu a fost para[utat pe primul loc pe listele pentru Senat ale PSD Hunedoara. Dac` te ui]i la gabarit, P`unescu ar putea ocupa nu primul, ci primele trei locuri pe respectiva list`. Prezent s`pt`m\na trecut` la Conferin]a Jude]ean` a PSD Hunedoara, bardul, ncerc\nd s`-[i justifice prezen]a pe listele din acest jude] (adic` una bucat` nevast` localnic`), nu a reu[it n ruptul capului s` se pun` de acord asupra anului n care i s-a n`scut ultima prunc`. Ba c` de Cr`ciun, n 2000, ba c` n 1990!

grafic 2

grafic 4

grafic 6

f i n c`
Platon [i Aristotel lovind cu jeep-ul un rondel

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

Portarul de la PNL: Ajungnd a[a sus, ncep a[a, ni[te aere, ni[te mndrii
Din ghereta lui simpl`, portarul PNL-ului, nea Traian, a avut s`pt`m\na trecut` curajul s` se ia la har]` cu ditamai prim-ministrul. L-am c`utat s` vedem cine este acest viteaz f`r` pereche [i pe ce se bazeaz` el.

Reporter: Cum a venit scrisoarea n ziua respectiv`? Mai ]ine]i minte? Nea Traian: Da, vin de regul` prin po[t` sau se pun n cutia de scrisori [i apoi le d`m destinatarilor la care trebuie s` ajung` fiecare. Rep.: Cum ar`ta? N.T.: Pu]in voluminoas`. Rep.: V-a]i uitat? N.T.: Nu, c` era deschis`, dar nu umblu eu n scrisori. Da, era adresat` domnului pre[edinte PNL Theodor Stolojan. Rep.: {i, dup` aia? N.T.: {i dumnealui m-a rugat s` o dau napoi, s` o trimit domnului premier pentru c` s-a considerat c` e posibil s` se fi trimis gre[it de c`tre subordona]ii dumnealui la o adres` gre[it`, la PNL. Probabil trebuia trimis` la revista Romnia Mare, a[a am zis n scrisoare. Rep.: Cum a]i ajuns s` scrie]i scrisoarea? N.T.: P`i, trebuia trimis` napoi. Atta tot. Rep.: Cum e via]a de portar aici? N.T.: Simpl`. Sigur, intr` o mul]ime de oameni, [i nu trebuie s` intre fel de fel de oameni. Exist` o poart` mare unde se intr` cu ma[inile. Eu deschid poarta. Se lucreaz` ncontinuu, 24 de ore. F`r` pauz`. Deci o activitate pu]in mai intens`, dar de regul` ne descurc`m. Rep.: De cnd a]i ajuns s` lucra]i aici? N.T.: Din 1998. P`i, am ie[it la pensie n 95, eram conductor la vagoane de dormit. Numai c`, ie[ind n 95, pensia fiind foarte mic` calculat` la timpul acela, nu se ajungea. {i atunci, pensia aceasta nefiind suficient`, trebuia s` mai lucrez, s-o completez cu ceva. Rep.: Cum a]i ajuns la PNL? N.T.: P`i, am lucrat mai nainte la sediul din B`lcescu 21 [i, fiind acolo la parter, jos, m-au disponibilizat de acolo, c` am lucrat pentru un an de zile, cu

contract de colaborare temporar`. {i cei din Partidul Liberal [tiau c` snt disponibilizat. {i au zis: dac` auzim pe undeva, te sun`m. {i am l`sat [i eu un num`r de telefon [i coinciden]a pl`cut` pentru mine a fost c` s-a schimbat sediul, aici, n Aviatorilor, [i mai aveau nevoie de un portar, n afar` de cei doi care erau deja. Rep.: Ce crede]i despre Partidul Liberal? N.T.: Mai nti [i nti, simpatizez partidul pentru c` este un partid al intelectualilor, e un partid serios. N-a[ vrea s` critic alte partide, dar seriozitatea sa e mai accentuat` aicea. Rep.: Cum v` n]elege]i cu lumea de aici? N.T.: Aici nu se pune o problem`. Eu snt salariat: Bun` ziua domnu Traian, Ce mai face]i?, Mul]umesc, bine, Pofti]i, v` rog!. M` salut` cu tot respectul, v-am zis, seriozitatea respectiv` exist`, cum s` descriu seriozitatea? Seriozitatea e o calitate. Rep.: Cataram` v` [tie? T`riceanu v` [tie? N.T.: To]i m` [tie. Rep.: Cum e rela]ia cu domnul Stolojan? V` [tie? N.T.: Binen]eles. Exist` un abonament al presei, eu primesc diminea]a presa, o mul]ime de ziare, [i vine domnul Stolojan [i zice: Da]i-mi [i mie pachetul `la de ziare!, sau numai ni[te ziare, depinde cum are timp dumnealui, nu m` intereseaz`. Rela]ia este degajat`. Mul]umesc mult, la revedere, o zi bun`. Simplu. F`r` ncorset`ri. Rep.: A]i v`zut ce scrie aici? Liderul PNL nu este animat de grija fa]` de oameni. A[a este? Are o ur` boln`vicioas`, este plin de amenin]`ri? N.T.: Anima]ia asta cum este? Desene animate? Ce anima]ie? Omul simte sufletul fiec`ruia [i-l cunoa[te. Dac` cuno[ti bucuriile [i necazurile fiec`-

P`i, m` cobor eu la mintea lui N`stase?! Eu [tiu c` pot s` fac oric\nd ce a f`cut el \n ultimii ani, adic` s` num`r bani [i tablouri dou`-trei ore pe zi. Dar ce fac eu n-o s` poat` face el \n veci: s` salute pe toat` lumea f`r` arogan]` [i s` nu invite trec`torii s`-i numere ou`le.

Adev`rat c\ine de paz` la u[a democra]iei din opozi]ie, portarul PNL-ului a \nceput de la un timp s` se uite pe jos dup` un vocabular murdar pentru a putea ]ine coresponden]a cu premierul N`stase

ruia, cum s` nu [tii ce-i trebuie sau ce trebuie s` faci? Nu, domnul Stolojan este apropiat. Ar trebui n sensul acesta s` fie distant, s` nu te apropii de dumnealui? Nu, cum?! Tocmai, dimpotriv`! Chiar lucrul `sta m-a surprins pl`cut, adic` a fost o reac]ie a mea pozitiv`. Rep.: V-a dat vreodat` domnul Stolojan ceva, v` omene[te? N.T.: Dar nu a[a se pune problema. Eu, mai nti [i nti, snt portar, snt angajat. Nu pot s` n]eleg de ce ar trebui s` vin` un astfel de cadou sau de genul acesta. Este o rela]ie normal`, fireasc`, am salariul respectiv [i ne comport`m ca atare. Dumnealui este pre[edintele partidului, respectul meu este deosebit, eu snt portarul, dumnealui apreciaz` munca mea [i ca atare r`mn n continuare salariat. De ce s` mi dea mie un cadou? Rep.: Mi s-a spus mai devreme, aici, la partid, c` face]i filozofie. N.T.: Este o aplecare a mea c`tre

n]elegerea omului. Ce se ntmpl`? Cred c` este ceva profesional. Pe tren aveam de-a face cu tot felul de oameni, de la ]apinar pn` la ministru. Am avut [i pu[c`ria[i cu bani sau ciobani, v` da]i seama, de mirosea n tot vagonul a oi. {i trebuia s` [tiu s` i conving, s` le ascult p`surile lor. A trebuit s` caut s` p`trund n sufletul lor. M` n]elegi? {i atunci ce putea fi mai bun pentru om ca s` te n]eleag`? Vede]i, partea asta mai filozofic` a lucrurilor. Rep.: Citi]i? N.T.: Da, citesc mult. ncepnd de la Shogunul [i pn` la clasicii no[tri, Garabet Ibr`ileanu, Eminescu, Blaga. Rep.: Zice aici N`stase de cartea unui scriitor, Orwell, 1984. N.T.: Sincer s` fiu, nu am auzit de cartea asta. Rep.: Ce p`rere ave]i despre Adrian N`stase? Ca om. N.T.: E prim-ministru. {i ca atare se comport` probabil ntr-o situa]ie impus`, nu [tiu, de anturaj, de grupul

acela care l nconjoar`, subalternii, cum spunea domnul pre[edinte Stolojan. {i poate de aceea, cnd stai ntr-un anume anturaj, ajungi s`, aveam eu o vorb`, s` fii n mediu. Acolo probabil se mai produc ni[te modific`ri psihice n gndirea omului care, ajungnd a[a sus, ncep a[a, ni[te aere, ni[te mndrii, ai a[a, cum se zice n popor, un ifos de cineva. {i atunci, din gre[eal`, cazi n p`cat. P`catul e s` fii att de dur, s` nu mai ]ii cont de polite]e, de respect, s` fii t`ios. Probabil c` func]ia l determin` s` fie a[a de t`ios. Rep.: Dac` PSD-ul v-ar face o ofert`, s` veni]i portar la ei, s` fi]i portarul PSD-ului, v-a]i duce? Cu un salariu de dou` ori, de trei ori mai mare, c` ei au bani? N.T.: Nu cunosc o a[a ofert`. Dar nu cred c` ar face-o pentru c`, din moment ce eu lucrez la PNL, snt sigur, cred, c` ar avea o anumit` reticen]`. Ce caut` `sta de la PNL la noi? Alexandru V~RZARU

Pentru monumentul unei femei monumentale


Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Dare de seam` asupra chetei na]ionale


Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument


N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

cuv\ntul care num`r` bulgari


q Mai am dou` ore p\n` la predarea acestui text, la ora 14. Mai precis, 119 minute. M` aflu \nc` sub influen]a ziarelor de s`pt`m\na trecut`, pline de cifre ca ni[te culegeri de matematic`: sondaje, ore, minute, zile [i gramaje. |n paralel, cealalt` obsesie pe care Romnia [i-a format-o cu prisosin]` de ceva vreme \ncoace este Bulgaria. Bulgaria e o ]ar` care avantajeaz`. E un termen de referin]` foarte confortabil pentru c`: a) nimeni nu [tie [i nu crede dac` e mai bine sau mai r`u la ei; [i b) e foarte aproape. S` moar` [i castrave]ii vecinului. q Adev`rul zice, spre exemplu, c` Bulgaria va pierde 38% din popula]ie p\n` \n 2050. |n schimb, noi st`m mult mai bine, [i vom pierde doar 28%. Vom r`m\ne doar 15 milioane de oameni. |n 2050, cred c` \nc` voi fi \n via]`. Ar fi p`cat s` nu. La 15 milioane de locuitori, a[ avea [i eu o b`tr\ne]e lini[tit`. Celor 28% le spun c` \mi pare r`u. Pe celelalte 15 milioane le avertizez c` \n 2050 o s` fiu ursuz, ]\fnos, b`tr\n [i, \n consecin]`, administrator de bloc. S` nu dea muzica tare, s` nu se joace pe casa sc`rilor \ntre orele 14-17 [i s` nu bat` covoarele dup` ora 22, c` \n 2050 sigur v` sparg mingea. q Libertatea dezv`luie, \n exclusivitate pentru Libertatea, c` Ion Iliescu, 7 zile din 7, cite[te Libertatea [i ajut` oamenii pe care \i vede la ananghie. Tabloidul chiar public` un facsimil cu adnot`rile pre[edintelui pe pagina ziarului, ceva de genul Verifica]i. Afla]i adresa fetei. Nu cred. |n primul r\nd c` e un scris prea frumos pentru v\rsta lui Ion Iliescu. La 70 de ani scrii nesigur, tremurat, l`b`r]at, cu linii lungi [i de la \ntr-un cuv\nt. |n al doilea r\nd, ce garan]ie am eu sau doamna Nina c` adnot`rile alea nu erau pe pagina 5? q |mi place cum se pune problema \n Romnia. Spre exemplu, aflu c` Denzel Washington [i-a luat Rolls ca al lui Columbeanu, pe care a dat 320.000 de dolari. Pentru ceilal]i care cred c` Denzel e mai tare ca Irinel, o s` fac eu dou` titluri acum: Irinel are un Rolls mai vechi dec\t cel al lui Denzel Washington [i Rolls-Royce vinde automobile \n toat` lumea. q 12 ani are Mihaela Ro[u, din Bucure[ti, care spune \n-

canalul

mass-midia n`vodari
q V-am informat primii c` hrtia igienic` Atac, cu care acum c]iva ani se [tergea la fund Mitic` Dragomir, s-a reciclat cu banii lui Ovidiu Tender, a c`rui singur` dorin]` este s` i vad` picta]i n fiece zi pe Dan Voiculescu [i Dinu Patriciu, cu care se calc` pe coada petrolului. Restul scandalurilor pot fi gestionate la liberul plac al [efului publica]iei, Mihai Ghezea (de profesie infractor). Care decide singur cnd trebuie s` nceteze un futai de pres`. De exemplu, la adresa lui Dan Ioan Popescu. Trosnit vreme de dou` luni prin paginile ziarului. {i cu care a picat la pace. Cu ca[caval mult. Lucru care l-a nemul]umit pe autorul articolelor, care [i-a luat desaga [i a plecat. q PRO TV, Acas` [i Pro Cinema s\nt singurele televiziuni care n-au dat nici o [tire despre festivalul interna]ional de film independent Anonimul, desf`[urat s`pt`m\na trecut` la Sf\ntu Gheorghe. Cu siguran]` c` Adrian Srbu, directorul trustului Mediapro [i un mare iubitor de film, nu le-o va ierta angaja]ilor celor trei posturi ale sale. Iar c\nd va afla c` \n locul [tirilor despre tinerii creatori de film, despre noile talente ale cinema-ului romnesc, jurnali[tii de la trustul s`u au preferat [tiri cu crime [i violuri sau filme cu b`taie, pun pariu c` \i va da pe to]i afar` pe motive de incompeten]`.

tr-un foarte bun reportaj din Evenimentul zilei despre blocurile vopsite multicolor de Vanghelie: Calea Rahovei arat` ca un ]igan cu din]i de aur c`ruia \i lipsesc caninii. Compara]ia mi s-a p`rut genial` [i, de[i rasist`, e de \n]eles. Pur [i simplu, la capitolul `sta bulgarii nu mai pot fi o compara]ie. {i nici americanii. Cum ar fi sunat: Calea Rahovei arat` ca Busta Rhymes sau Snoop Doggy Dogg c`rora le lipsesc caninii? q De 4 ani n-a mai dat Hagi

pe la casa p`rinteasc`, aflat` acum \n paragin`. Ziaristul Libert`]ii zice c` acela e locul \n care Hagi a \nv`]at s` dea cu piciorul \n minge, s` r\d` [i s` pl\ng`. Pe mine nu m-a \nv`]at nimeni s` r\d [i s` pl\ng. Eu m-am n`scut pl\ng\nd [i, de fiecare dat` c\nd v`d metafore din astea, m` bufne[te r\sul. S\nt curios unde a \nv`]at Hagi s` doarm`, s`-i fie foame, s` sughit`, s` str`nute, s` r\g\ie, s`-l doar` burta, s` fac` pipi, s`-i curg` mucii, s` \njure [i,

mai ales, unde a \nv`]at, domle, s` scuipe a[a mi[to. Cred c` are vechime mai mare la scuipat dec\t la orice altceva. q Marius Tuc` are un editorial despre olimpicele noastre la gimnastic` \n Jurnalul Na]ional, intitulat Bitang, Belu [i p`pu[ile de aur. Mie nu prea \mi convine ca gimnastele noastre s` fie puse \n aceea[i oal` cu celelalte p`pu[i de aur din lume: Oscarurile [i coco[eii. C`t`lin MATEI

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant.


Clubi bene ibi paria
A[ vrea s` observ c` \n ultimul timp mi se adreseaz` tot mai des \ntrebarea: Prin ce cluburi mai mergi?. {i a[ mai vrea s` observ c`, de[i r`spunsul e: Prin unele, altele, nimic constant, adev`rul este c` nu merg pe nic`ieri, pentru c` am acas` o iubit` minunat` care pe deasupra mai [i g`te[te genial. Dar adev`rata observa]ie abia acum vine: eu, unul, habar n-am care-s cluburile astea prin care-ar trebui s` merg. Pe vremea mea, p\n` s` dau de iubita mea minunat`, nu exista a[a ceva. C\nd mergeam undeva cu b`ie]ii, mergeam \n discotec`, la ag`]at, la b`ut`, la luat b`taie, la meci, la mama, s` m\nc`m [i uneori chiar la cursuri. Aflu c` \ntre timp lumea a ajuns s` mearg` \n cluburi. |mi imaginez c` s` mergi \n cluburi e un fel de s` mergi la meci, cu deosebirea c` acolo fotbali[tii stau la bar.

reportaj cu ]ara de g\t

Forumul portarilor de pretutindeni


nu semneaz`. C` nu e treaba lui. Mi-a t`iat macaroana, c` mai vroiam s` \ndr`znesc. Citim \mpreun` scrisoarea lui N`stase \n Adev`rul. R\de la tot ce scrie N`stase despre Stolojan [i aprob`. A[a e, a[a e! Stolojan `sta nu prea are fa]` de politica care se face la ora actual`. Nu e bun, a[a e! umea modest` a portarilor de institu]ie a fost zguduit` din temelii de gestul plin de curaj al portarului de la PNL de a se lua \n clon] cu premierul N`stase. V` amintim, mar]i, premierul i-a trimis lui Stolojan o scrisoare ur\t`, ur\t` de tot, iar miercuri, omului i-a venit r`spunsul \napoi, tocmai de la portarul PNL-ului, nea Traian. Impresiona]i de un gest nu tocmai des \nt\lnit, ne-am dus s` \i c`ut`m pe portarii altor partide ca s` discut`m cu ei gestul semenului lor.

Portarul de la PSD
E greu de g`sit. La sediul cel mare, din B`neasa, au jandarmi. La sediul cel mare din Kiseleff au jandarmi [i o femeie de serviciu, Maria Negril`, care e surdo-mut`. Pentru PSD, e femeia de serviciu aproape ideal`, dar tot e riscant, pentru c` totu[i vede! La sediul din Amzei, nu au portar. Abia la sediul de pe Victoriei \l g`sesc pe domnul Anghel, care e portar al SAIFI pentru PSD. {tii, eu s\nt apolitic. Nu am nici o p`rere, nici nu vreau s` m` bag \n treaba asta. Nu vreau s` spun nimic, nici despre Stolojan, nici despre B`sescu, nici despre Bombonel. Vasilescu, de la serviciul de ReDomnul, Anghel portar la PSD. la]ii cu Presa, e plecat` \n str`in`tate. De pres` se ocup` domnul Ciontu, care e \ntr-o discu]ie Portarul de la PUR cu Vadim [i l-a delegat pe el s` La sediul PUR s\nt p`c`lit de secretar` c` nu au portar. De fapt, aflu c` au portar care vine doar noaptea, dup` ora 10. Prea t\rziu ca s` \l mai prind \n forum.

{ah [i ma] \n pie]e


Am trecut pe l\ng` o tarab` de pia]` plin` de marf`. Citind o etichet`, am \n]eles c` la taraba aia se comercializeaz` Pe[te dezm`]at. M-am uitat la el, la pe[te: nu p`rea pletos [i tatuat, nu p`rea s` fumeze, s` trag` pe nar` sau \n ven` [i nici nu umbla cel pu]in \n acele momente cu pe[toaice de moravuri u[oare. Probabil c` dezm`]ul se referea la faptul c` a b`ut foarte mult la via]a lui.

Portarul de la PD, Ion Ionescu


Fost tipograf, tr`it 45 de ani \n Casa Sc\nteii, domnul Ion Ionescu are p`rerile lui. Eu cred c` totul e o b`[c`lie. Nu avea cum s` scrie o scrisoare, nu avea cum o scrisoare scris` de m\na ministrului s` ajung` la un portar. Ce mare portar e `sta? |l cunosc, e un bo[orog, la fel ca [i mine. C`-l [tiu! Eu nu mi-a[ permite niciodat`... Am tr`it \n capitalism, c` m-am n`scut \n 37, dup` aia \n comunism, acum iar \n capitalism, [i [tiu cum merg lucrurile astea. Dac` m-ar ruga domnul B`sescu, a[ refuza categoric. Nu e treaba mea. Eu s\nt sup`rat de ale mele. Uite, eu s\nt pescar. Trec pe l\ng` balt` [i \mi curg balele. E trei sute de mii orice balt` pe l\ng` Bucure[ti! Cum s` \]i permi]i s` mai pescuie[ti?! Avem \n partid pescari, i-am rugat s` m` ajute [i pe mine, dar ei s\nt dr`gu]i, s\nt loiali, s\nt pup`cio[i, dar p\n` aici. Nu te ajut`. M-am dus data trecut`, c\nd era primar B`sescu, la el \n audien]` s` \mi semneze [i mie s` intru pe balt` la pe[te. Aiurea, c\nd a auzit mi-a zis c` a[a ceva

discute treaba iscat` de portarul tase e o scrisoare deschis` [i nu de la PNL. Revista Romnia v`d nici o leg`tur` cu revista [i Mare a stat la baza form`rii par- Partidul Romnia Mare. tidului, dar nu este oficiosul Alexandru V~RZARU PRM. Scrisoarea lui Adrian N`salexvarzaru@yahoo.com

Apolodor din Berceni


Cer iertare pe aceast` cale indicativului 1474 de la Taxi Apolodor [i ntregii sale familii, fiindc`, dup` ce am urcat n ma[in`, mi-am permis s` nu accept s` coboare s`-[i cumpere un butuc de yal`. Lipsa mea de cooperare l-a determinat s` anuleze nervos cursa. B`iat finu], ce s` zic, eu n locul lui mi-a[ fi tras [i un [ut n cur, mai ales c`, ulterior, i-am f`cut [i reclama]ie. Dac` 1474 mi va accepta scuzele, promit c` data viitoare l voi a[tepta r`bd`toare: s`-[i zugr`veasc` n living, s` se b`rbiereasc`, s`-[i nmormnteze soacra [i, fire[te, s` dea o fug` la amant` ca s`-i recite din Toprceanu.

Portarul de la PRM
Domnul Vasile, angajat la PRM printr-o firm` de paz` [i protec]ie, se fere[te s` \mi r`spund`. Nu vreau s` m` bag. Intru \n belele cu `[tia. S` m` dea afar` din Bucure[ti nu au cum, dar nu vreau. Dac` mi-ar zice domnul pre[edinte Vadim, poate, dar a[a nu am cum. Hai mai bine s` vorbi]i cu un domn de la Organizatoric. |n timp ce un domn Dumitrache se duce s` \l cheme pe b`iatul de la Organizatoric, m` mai \mprietenesc cu domnul Vasile. |n]elege]i-m`, a[ intra \n probleme cu `[tia. To]i s\nt ni[te mo[i, futu-i s`-i fut! Vine [i Voicu Mih`i]`, b`iatul de la Organizatoric. Olgu]a

6-6, dedublare!
Omul avea coif din pliantele de la Hypermarket, bustul gol, st`tea c`lare pe banc` [i juca table. Da juca, nu se juca, adic` se certa cu adversarul, gesticula, \i b`tea obrazul Apoi d`dea cu zarul, muta piesele, \i mai arunca dou` vorbe. Chiar \ncepuse s` m` enerveze [i pe mine partenerul de joc, pentru c` tot \ncerca s` fure, s` mute pulurile dup` cum \i convenea, \ntorcea zarul, se uita dup` fete Cel pu]in a[a sus]inea omul cu coif, care, v` reamintesc, juca table s`pt`m\na trecut` [i se certa cu partenerul era s`-l plesneasc`! de[i st`tea singur-singurel \n fa]a tablei.

De Ziua Marinei, oltenii au intonat

T`cea fanfara militar`


Afl`m c` Ziua Marinei a fost s`rb`torit` anul `sta [i \n Oltenia, zon` cu vechi tradi]ii marin`re[ti, cum s-a v`zut [i cu ocazia ultimelor viituri. Amatori s` petreac` [i ei de Ziua Marinei, ca tot vaporeanul, pesedi[tii care conduc Craiova s-au deplasat cu c`]el, purcel, slip [i secretare p\n` la Bechet, unde se afl` portul cel mai apropiat de ora[ul lor. Petrecerea a avut loc \ntr-un cadru auster, c`ci chefliii cu func]ii prin stat n-au vrut s` rup` de la gura amantelor 5 milioane de lei, at\t c\t a cerut fanfara Jandarmeriei pentru a renun]a la ziua liber` ca s` le c\nte ceva marin`resc, dar cu pu]in` ap`, ca de pahar. |n aceste condi]ii, micile autorit`]i locale de la Bechet n-au mai avut \ncotro s-o apuce [i au apucat-o pu]in peste Dun`re, la Oreahovo, de unde s-au \ntors cu o fanfar` bulg`reasc` mai ieftin`. Lucru care ar trebui s` dea de g\ndit sau chiar s` ne pun` problema dac` nu cumva ar trebui s` deviem cursul Dun`rii pe la Clejani, ca s` nu mai fie probleme cu zurbagiii pe viitor. Olties but goldies

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

bursa [p`gilor

Cotele taxelor Dun`rii


A[a cum medicii [i profesorii, s` zicem, s\nt foarte aten]i cu reparti]ia, a[a [i navigatorii trebuie s` fie foarte aten]i c\nd vine vremea s` plece \ntr-o diminea]`, pentru c\teva luni, la munc`. Pe unde a dat Dumnezeu o ap`raie mai mare, pe Dun`re sau la Marea Neagr`, la Br`ila, Gala]i, Tulcea sau Constan]a, a dat [i ni[te firme sau agen]ii de crewing (un fel de plasarea for]ei de munc`, pentru adep]ii lu dom Pruteanu) care gestioneaz` stocul de marinari. Unele practic` un comision la vedere: s` zicem, un 10% din valoarea contractului pe care \l hale[te navigatorul plasat pe un vas. La o remunera]ie de 1.000, 2.000, p\n` la 5.000 de coco pe lun`, timp de 6 luni, socoti]i [i dumneavoastr`. Oferta con]ine [i o concesie: nu trebuie pl`tit \nainte, ca la coardele alea care lustruiesc cheiul \n porturile lumii, ci abia dup` prima lun` de munc`. Alte firme zic pe fa]` c` nu pot lua comisionul `sta, c` a[a sun` contractul cu armatorul str`in, care nu \nghite ideea de [pag` nici cu o ton` de l`m\ie. Dar dac`, a[a cum ziceam, e[ti atent, scapi din neaten]ie ni[te m`lai \n basca patronului sau a [efului de personal [i \n scurt timp ai g`sit de lucru. Cu c\t neaten]ia este mai mare, cu at\t mai bun` este reparti]ia. Spre deosebire de profesori sau medici \ns`, la marinari nu prea po]i s` te angajezi la ]ar` sau la ora[. B`nuim c` aici criteriile ar fi la 1 portmoneu, la 2 portmonee [i tot a[a p\n` la 5 portmonee sau, \n func]ie de condi]ii, \ntre la 5 [obolani [i la 1 [obolan. Bord. James Babord

La lansarea lui Mitrea s-au folosit lansatoare de gr`mad`


Miron Mitrea este un exemplu de reu[it`: tot aleg`torul [tie despre el c` a trecut de la [ofer la categoria cu [ofer, lucru de care n-au fost \n stare prea mul]i \n Romnia (asta [i pentru c` majoritatea bog`tanilor romni au pornit de la chelneri, meserie pentru care nu-]i trebuia nici B-ul, nici C-ul). Puterea de exemplu a domnului Mitrea \l recomand` [i pe viitor, fire[te, pentru o func]ie de reprezentare de conducere, ca s` nu deviem prea mult de la subiect. Candidatura pentru un nou mandat de parlamentar [i-a lansat-o zilele trecute la Vrancea, unde Mitrea este sus]inut de Marian Opri[an, un alt pesedist care-a plecat de la covrig, ba chiar de la o categorie inferioar` (categoria E, conduc`tor tractor). Conferin]a de lansare a abundat \n expresii dragi candidatului de la centru [i nu ne referim la B``, un te bagi, nu vezi c`-i ro[u?, Cin ]i-a pus, f`, covrigu-n m\n`?, Autobuzul nu porne[te, din construc]ie, cu u[ile deschise!, Long vehicle sau Hai Rapidu!. Altele au fost vorbele dragi adresate ministrului: Domnule Mitrea, cum de mai rezista]i?, Cum de reu[i]i s` le face]i pe toate? ba ni s-a p`rut c` la un moment dat cineva din sal` a vrut s` \ntrebe: Domnule Mitrea, cum v-a venit ideea s` scrie]i Noul Testament?, Domnule Mitrea, nu v-a fost greu s` construi]i singur piramida lui Keops? [i chiar: Domnule Mitrea, cum de a]i reu[it s` face]i lumea \n 6 zile, iar \n a 7-a s` v` odihni]i? Dac` aia se mai poate numi odihn`....

Manivelul de trai

Vara, \n Neam], se pa[apoart` [paga


De c]iva ani buni, luna august a devenit o perioad` minunat` pentru [pag` n Piatra Neam]. Dumnezeu, probabil, bucuros c` n Neam] snt attea mn`stiri [i schituri, a dat aceast` lun` de [pag` oamenilor, ca s` strng` bani. August e luna n care mii de nem]eni pleca]i la munc` n Italia sau alte ]`ri se ntorc n ]ar` s` [i fac` concediul. Mul]i dintre ei au probleme cu pa[apoartele, expirate sau pierdute, [i de aceea dau fuga la Serviciul de eviden]` informatizat` a persoanei (SEIP). La ghi[ee se fac cozi interminabile, iar termenele de eliberare a documentului ajung chiar la 30 de zile. Disperat c` [i pierde locul de munc` la macaronar, nem]eanul caut` solu]ii. V-a]i prins deja: n luna august, solu]ia cost`. Ca s` sco]i pa[aportul pe u[a din dos te urc` chiar [i pn` la 500 de euro, dar nu mai pu]in de 300. Se ntmpl` uneori ca ntr-o zi z`pu[itoare de august s` existe [i 400 de solicit`ri de pa[apoarte. De form`, cei de la SEIP se plng c` aparatul din dotare nu poate s` produc` dect 160 de buc`]i pa[apoarte pe zi. De facto, ei se cam bucur`, pentru c`, f`r` aglomera]ie, cine ar mai s`ri cu [paga? Un al doilea aparat de f`cut pa[apoarte ar costa 1 miliard de lei, fix contravaloarea a 1.000 de pa[apoarte, care se fac cam ntr-o s`pt`mn`. Dac` v` ntreba]i de ce nu se face odat` investi]ia asta, v` spunem c` investi]ia n necump`rarea unui astfel de aparat aduce beneficii mult mai mari. Eviden]a cenu[ie

Ce s` fie, nu-i nimic. Bubui benzina [i azotatu


Se pare c` au venit zile negre, dar incendiare pentru jude]ul Vrancea, provincia european` a lui Marian Opri[an. Dup` trenul cu benzin` explodat aproape de gara din Guge[ti, a venit r\ndul unui depozit de diluan]i din Odobe[ti s` sar` \n aer, provoc\nd victime. Zgomotul exploziei, din c\te am \n]eles noi de la jurnalele de [tiri, s-a auzit ca o bubuitur` de tun. B`nuim c` vr\ncenii nu i-au dat prea mare importan]`, ei fiind obi[nui]i cu zgomotul tunurilor trase prin zon`. Ex-bomb

SRI va spiona planetele


C`utnd spioni cu lumnarea [i neg`sind, SRI-ul se preg`te[te s` lupte [i cu alte metode: cu aura personal`, cu ansa [i cu astrograma. Da, SRI-ul va avea o divizie de parapsihologi [i chiar de astrologi care s` ajute la ap`rarea sfintei noastre ]`ri[oare de for]ele r`ului, de energiile negative [i de conjunc]iile astrale retrograde. Nu [tim dac` [i SIE, cei de la Informa]ii Externe, au optat pentru angajarea parapsihologilor [i a astrologilor. De[i trimiterea Uraniei ca ata[at cultural n Portugalia tocmai asta ar demonstra! Chakrele Irinuc`i

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

Marea urnire
Povestea porcului (III)

descopery

Salve parva Romuli nepos


Genera]ii \ntregi de cercet`tori [i-au fiert creierii s` rezolve originea anumitor cuvinte romne[ti [i n-au l`sat \n urma lor dect o bar` rupt` \n care au dat cu capul. Ni[te z`lta]i au ajuns la concluzia, \n timp ce-[i morfoleau pi[coturile \nmuiate \n lapte, c` noi nu suntem urma[ii Romei. Pentru ei, cuvintele a ara, cirea[`, jug, miel, ochi, teatru nu sunt de origine latin`, ci provin din trac`. La cealalt` extrem`, al]i exalta]i v`d mo[tenirea Romei la tot pasul. Ace[ti zevzeci au nimerit la un moment dat prin ]inutul N`s`udului [i au descoperit acolo cea mai pur` toponimie latin`. Este vorba despre a[ez`rile Salva, Parva, Romuli [i Nepos. |ntr-adev`r, cnd auzi a[a ceva, zici c` cite[ti din Cicero. S-au publicat studii pe marginea acestui subiect, s-au organizat sesiuni [i simpozioane, s-a b`ut [ampanie grl`, iar protagoni[tii descoperirii s-au felicitat reciproc [i s-au b`tut cu c`r`mida-n piept pn` la ziu`. S-a omis \ns` un lucru elementar: nimeni nu i-a \ntrebat [i pe megie[ii satelor cu pricina ce p`rere au ei despre aceast` mo[tenire capital`, care \i leag` direct de Roma. C`ci, dac` l-ai iscodi pe orice mo[ din Salva ce [tie el despre numele satului s`u, ]i-ar r`spunde c` Salva vine de la salve, care \n latin` \nseamn` te salut. Cnd \mp`ratul Iosif II al Austriei a inspectat teritoriul regimentului gr`niceresc n`s`udean, \n 1773, 1784 [i 1786, a exclamat la un moment dat: Salve parva Romuli nepos!. Adic`, Te salut, mic` nepoat` a Romei!. |n onoarea frumoasei ur`ri, mai trziu au fost botezate cu cuvintele sale patru sate s`r`cane.

Cele o sut` de c`m`[i ale porcului


Cnd a ajuns cenaclul la Dun`re, ziceai c-a nimerit orbul Br`ila, a[a fericire l-a pocnit dintr-o dat` pe P`unescu. Martori pentru a c`ror probitate suntem \n stare s` b`g`m mna \n foc, ca pe vremuri Mucius Scaevola, se jur` c` tres`lta [oricul pe porc de extaz, mai ceva ca proasta-n m`t`rng`. Br`ila a avut dintotdeauna pe[te c`c`l`u, icre cu nemiluita [i copane de lipoveanc` pe toate trotuarele. Da nu de moace, mrli]e, cr`pceni [i rus`lci \l ardea la linguric` pe porc, de-i curgeau balele \n Dun`re, ci de tren]e. C` avea Br`ila [i mai are \nc` [i acuma o fabric` celebr` de c`m`[i, Braiconf, care pe-atunci lucra mai mult pentru Afar`. L-a trimis porcul pe ]u]`rul Adrian Dohotaru s` smulg` de la directorul fabricii Braiconf o sut` de c`m`[i. S-a dus poetul Dohotaru, ce era s` fac` ]uc`larul, a discutat, s-a enervat, a perorat, a plns, a b`tut cu pumnul \n mas` [i s-a ostoit ca marea dup` furtun` dup` ce a c`p`tat cele fix o sut` de rub`[ti trase frumos \n ]ipl`. C`, deh, [oricul porcului cu cheltuial` mare se ]ine, c` trebuiau \nvelite spetele scroafei cu un pogon de batist [i oland`. Mai trziu, cnd jal-

Mi-a demonstrat directorul de la Braiconf c` prietenul adev`rat este acela care \]i d` [i c`ma[a de pe el. De o sut` de ori, direct la portbagaj.

Adrian P`unescu, un r`uf`c`tor de bine, adev`rat monstru macru al deliricii romne[ti


bele \mpotriva porcului au \nceput s` curg` de prin toate cotloanele ]`rii ca potopul, partidul a ordonat o anchet` la snge. S-a dovedit c` scroafa se n`r`vise r`u de tot la bani nemunci]i [i la agoniseli luate cu japca, c` umbla deja la amenin]`ri [i f`cea legea junglei \n Papua lui Ceau[escu. Ancheta dirijat` de ministrul Dinc` Teleag` a b`tut \n cele din urm` [i la u[a lui Dohotaru. Teleag` i-a tras un ditamai [utul \n inima curului [i l-a azvrlit afar` din partid [i de la Flac`ra. Dup` aproape [ase luni de milogeli, c`ciuliri [i ploconeli pe la toate ieslele activi[tilor, cnd s-a aflat c` executase un ucaz [i c` nu [i-a tras foloase necuvenite din c`m`[ile de la Br`ila, Dohotaru a fost pus \n pit`, cu acordul lui Dinc` Teleag`, [i reangajat la Flac`ra. Cornel IVANCIUC

Cimpanzeus ex machina

Becali va absolvi [coala Dan Pavel cu Tagma cum la urd`


De c\nd taie frunza la c\inii de la st\na lui Becali, lui Dan Pavel pare s` i se fi atrofiat de tot organul lucidit`]ii. Nici nu mai po]i s` te dai pu]in pe l\ng` el, c` nu [tii c\nd pune m\na pe pix, \]i p`le[te una-n ]east` [i-]i farm` oasele de nici Vitoria Lipan nu ]i le mai g`se[te. Au p`]it-o studen]ii lui, pe care Dan Pavel mi ]i-i altoie[te pe site-ul PNG dup` cum urmeaz`: |n 2004 se \mplinesc 10 ani de c\nd predau [tiin]a politic` la universit`]i din Cluj sau Bucure[ti, am avut deja mii de studen]i. Despre ace[tia se poate spune c` ar avea o calificare la minima rezisten]` (cei mai mul]i nu prea s-au omor\t cu lectura sau studiul, cu unele excep]ii, dar \[i c`utau de lucru \n politic`, \nainte de a fi cu adev`rat preg`ti]i), \ns` nici unul nu are calit`]i \nn`scute comparabile cu ale lui Gigi Becali pentru a deveni lider politic, conduc`tor de partid [i personalitate public`. |n timp ce Becali poate \nv`]a ceea ce ei [tiu, chiar f`r` a face studii de profil, nici cei mai buni dintre fo[tii sau actualii mei studen]i de la {tiin]e politice nu pot \nv`]a ceea ce are Becali evidente calit`]i \nn`scute de lider. Astfel, genera]ii \ntregi de studen]i, care au crezut c` s` mergi la [coal` e mai onorabil dec\t s` schimbi valut` \n Regie, au fost umilite de dom profesor \n c\teva vorbe. Stai [i te \ntrebi cum naiba o s` mai dea Dan Pavel ochii cu studen]ii lui. Poate ar trebui s`-l ia [i pe Becali la cursuri, s` predea \mpreun`. Ar face un cuplu minunat: unul ar [ti s` predea, cel`lalt s` le bage studen]ilor cartea-n cap cu caraba. Medita]ia Zer

Limbi [i unde ultralungi pentru Adrian N`stase


Cu ocazia vizitei lui Adrian N`stase \n Moldova, corespondentul de la Suceava al Radio Romnia Actualit`]i nu s-a mai putut ]ine [i, la \nt\lnirea cu premierul, s-a sc`pat pe noi, prin difuzoare, cu urm`toarele observa]ii jurnalistice: Domnule Adrian Nastase, aici, \n curtea lui Labi[, v` simt emo]ionat [i Ierta]i-m`, domnule prim-ministru, cum v` pute]i implica sentimental, iat`, [i \n crea]ia marilor no[tri poe]i, dincolo de preocup`rile dumneavoastr` politice?. Dou` observa]ii la care cred c` p\n` [i limba mult mai experimentatului Drago[ {euleanu a ro[it. Cocotele Apelor Dun`rii

10

Anacronica TV
De ce n-are ursul coada ras`?

Alo, domnul Voiculescu... Tr`i]i, Nr. 34, 24-30 august 2004 s\nt eu, unicatul... Da, Marus!.. Dom comandant, am [i eu o idee genial`: s` acord invita]ilor mei bile albe [i negre \n func]ie de r`spuns... Cuuum?! O f`cu deja Turcescu p-asta? Da, [efu, dar el d` o bil` alb` la un r`spuns bun, pe c\nd eu vreau s` dau, invers, o bil` neagr` la c\te un r`spuns gre[it... Cuuuum? De unde s\nt?... Din Caracal. Da ce v` veni s` m` M`rturisesc c` am renun]at s` m` mai uit la documentare dintr-un singur 5 O v`d pe Liana Stanciu \n m\n` cu m\n` [i s-au pus de de 1.219 metri, prins` \ntre do\ntreba]i?

academia CA}AVENCU

tunul catodic

trampa [i ecranul
acord \n prag de toamn` electoral` c` pre]urile din pie]e au luat-o h`isa, pe motiv de intermediari neproduc`tori. Din pricina asta, ]`ranii care vindeau leguminoase au fost c`uta]i de acte ca arabii pe aeroporturile din New York, iar la Observator s-a scris mare \n josul ecranului Caracati]a din pie]e. Nu [tiu dac` se referea la mafie sau la produsul exotic pe care politicienii pleca]i cu controlul c`utau s` [i-l cumpere din pia]`. 5 La televizorul nostru, OTV e programat la mama naibii, pe unde [i-a \n]`rcat telecomanda butoanele. Totu[i, \ntr-una din zilele trecute, am luat-o voinice[te, ]upa-]up, p\\\\n` la cap`tul listei. A[a am avut surpriza s` descoperim c`, pe OTV, era film. Film-film, de[i pe micul ecran scria mare, jos, Dan Diaconescu \n Direct, iar Dan Diaconescu n-avea nici un rol. Filmul-film era Cel mai iubit dintre p`m\nteni variant` necenzurat`, dup` cum scria pe un sfert din ecran, partea de sus, iar noi ne-am bucurat la \nceput c`, uite, avem ocazia s` vedem varianta necenzurat`. Cum n-am sesizat vreo deosebire fa]` de varianta pe care o v`zusem deja, presupun c` varianta necenzurat` e, de fapt, varianta \n care apar [i clipurile cu Sabrina [i Milli Vanilli de la sf\r[itul casetei video. 5 Am aflat de la Focus c` \n urm` cu c\teva zile a fost lansat oficial filmul [tiin]ifico-fantastic Alien versus Predator. Adic`, un film despre dou` personaje negative care se bat \ntre ele. Cu ocazia asta ne-am amintit c`, prin gimnaziu, aveam [i noi, eu [i colegii de clas`, o mare [i existen]ial` nedumerire: oare dac` s-ar lupta Superman cu Omul P`ianjen, care ar \nvinge? Dar Tarzan cu inspectorul Piedone? Oare i-ar confisca Piedone lianele lui Tarzan pentru c`-s pline de g\ng`nii [i [erpi? 5 Magda Vasiliu de la Prima TV, aceast` prezen]` agreabil` mereu binevenit` \n rubrica noastr`, ne-a povestit despre un britanic care a mers c\]iva st\njeni pe o bar` aflat` la \n`l]imea

motiv: setea mea de educa]ie nu este deloc satisf`cut`. S\nt lucruri pe care le-am aflat singur sau de la cei apropia]i, pe care a[ vrea s` le aprofundez de la cineva mai competent. Iar televizorul nu \mi d` [ansa asta. Spre exemplu, nimeni nu a f`cut vreodat` un documentar de o or` despre cum s` te b`rbiere[ti. Mi se pare mult mai important s` [tii s` te b`rbiere[ti cum trebuie dec\t s` cuno[ti cele 5 diferen]e de penaj \ntre cucul european [i cel african. Sau [tersul cu prosopul pe corp. O fac de ani de zile, \ns` niciodat` nu am reu[it s` \nl`tur toat` apa. M` simt frustrat de fiecare dat`. S\nt convins c` exist` cineva care st`p\ne[te o tehnic` performant` cu prosopul, dar nici un regizor nu \l cheam` la televizor din cauza monopolului [erpilor venino[i din Australia. A[ vrea s` [tiu cum se spal` cel mai bine furculi]ele. Sau de c\te ori se \mp`ture[te h\rtia igienic`. Vede]i dumneavoastr`, s\nt o groaz` de lucruri care conteaz` cu adev`rat \n via]`. Iar [erpii venino[i din Australia m` las` rece.

C`t`lin MATEI

Violen]a duce g`leata la gunoi


De c\teva s`pt`m\ni, buletinele de [tiri s\nt pline de amenin]`rile lui Bin Laden la adresa europenilor care nu se retrag din Irak. Dac` s-ar fi f`cut o monitorizare \n aceste s`pt`m\ni, probabil c` Bin Laden ar fi ie[it \n topul prezen]elor \n [tiri, undeva \ntre N`stase [i Gigi Becali. {i, iar probabil, Gigi Becali l-ar fi amenin]at pe Bin Laden c`-i sparge fa]a [i-i sechestreaz` m`garul la st\na lui, dac`-l prinde prin cafenelele din Doroban]i. At\t de des e pomenit Bin Laden la [tiri [i \n \mprejur`ri at\t de familiare, ca violen]`, \nc\t s-a banalizat [i aproape a devenit unul de-al nostru, din popor. Eu, unul, nici nu-l mai v`d ca pe o amenin]are, ci ca pe o poten]ial` surs` pentru [tirile de la ora 5. Tare m` tem c`, dac` vorbe[te serios, la noi nu prea are [anse s` fie cap de jurnal dec\t ca om obi[nuit, adic` cel mult ca victim`. Nu m-ar mira s` v`d un jurnal \ncep\nd cu [tirea c` nevasta unui demnitar, s` zicem Carmen P`unescu, a intrat cu jeep-ul pe contrasens [i a lovit \n plin un automobil-capcan` omor\nd 3 terori[ti care tocmai programau o bomb`.

Saddam Huedin

dou` emisiuni cu nume separate, dar cu acela[i format [i chiar cu acela[i loc pe canapea. Nu am \n]eles dac` s\nt dou` emisiuni diferite: Azi despre m\ine [i Trenul vie]ii sau, de fapt, este tot Trenul vie]ii care opre[te \n sta]ia-triaj F`urei [i st` 50 de minute, timp \n care se filmeaz` cealalt`. 5 |mi place la nebunie promo-ul \n care Marius Tuc` Show este numit Unicat \n Romnia, ceea ce e perfect adev`rat. A[ putea [i eu s` spun: C`t`lin M. e unicat \n Romnia [i nu o s` gre[esc. Dar eu nu o s` merg at\t de departe. Am s` m` m`rginesc la a afirma c` diferen]a dintre Marius Tuc` [i una din amprentele mele e c` amprenta mea e unic` \n lume. |n ciuda acestui fapt, Adrian N`stase nu ar veni niciodat` s` stea de vorb` cu ea la Amprenta lui M. Show. 5 M` g\ndeam c`, dac` a[ fi Marius Tuc`, mi-a[ face o firm` de pantofi. Singurul motiv care m-ar m\na s` fac asta ar fi numele genial al companiei: Marius Tuc` Shoe. 5 Vineri sear`, pe la 8, \ntr-un moment de neaten]ie, mi-a alunecat telecomanda pe Tele 7 abc. Era un documentar despre Paris [i am observat ceva: marile bulevarde pariziene erau pavoazate festiv cu drapele tricolore. Tricolorul francez (ro[u, alb, albastru) [i, al`turi de el, un alt tricolor, ro[u, galben [i albastru. Probabil c` \n acele zile capitala Fran]ei primea vizita unui \nalt oaspete, pre[edintele Ciadului. 5 La Observatorul Antenei 1 de duminic` sear`, \ntr-un reportaj despre Mi[carea pentru Integrare Spiritual` \n Absolut (MISA) a lui Gregorian (Grig) Bivolaru, au ap`rut c\teva mesaje preluate de pe un site yoga. |ntr-unul dintre ele, numele gurului era scris GRIEG. Eu [tiam despre Grieg (1843-1907) c` a fost un compozitor norvegian. Poate o fi compus vreo MISA solemnis 5 Pornind de la o mai veche observa]ie a lui Traian B`sescu, politicienii no[tri, indiferent de culoarea politic`, mirosul politic, gustul politic de rahat etc., au dat

u` dirijabile. Dac` Magda tot ]ine a[a de mult la exactitate, spun\ndu-ne fix la ce \n`l]ime era bara, poate ar fi trebuit s` ne zic` [i c` alea dou` nu erau deloc dirijabile precum Hindenburg sau Graf von Zeppelin, de exemplu ci dou` banale baloane cu aer cald. Dup` c\teva clipe, ea ne-a mai oferit o informa]ie senza]ional`: singura protec]ie pe care a avut-o asupra lui a fost o para[ut`. Bravo, Magda, dar ce altfel de protec]ii ai fi vrut tu s` aib` el la \n`l]imea aia? Salopet` de me[ter, masc` de sudur`, [or] de piele, basc` sau bocanci de turnat asfaltul? Prezervative? Plasturi? Manta de ploaie? 5 La Prima TV, ni s-a zis cam a[a ceva: Ve[ti bune pentru v\n`tori, fiindc` s-a deschis sezonul la mistre]i. Na, de c\nd nu mai ies sondajele cum ar fi vrut PSD-ul, se pare c` [tiri[tii de la Prima TV nu mai au cu ce s`-l \nc\nte pe N`stase. A[tept`m cu ner`bdare [i [tirea Ve[ti bune pentru arogan]i, fiindc` cercet`torii de la Universitatea din Dorohoi au dovedit c` arogan]ii chelesc mai greu dec\t Traian B`sescu. 5 |ntr-un cadru pitoresc, rural, agreabil, ideal pentru petrecerea unor momente de neuitat \mpreun` cu cei dragi, \ntr-un cadru defel protocolar, \n care scor]o[eniile, sacoul [i cravata nu-[i au locul, \ntr-un cadru intim, populat cu ]`rani ai zilelor noastre, vrednici [i rumeni la fa]` (de la spirtoase, oare?), premierul nostru N`stase [i-a anun]at, \n sf\r[it, pe toate posturile, candidatura pentru postul suprem de la Cotroceni. Adic`, pentru scaunul moale ocupat pe moment de pre[edintele Ion. Vai, s`racul (dar cinstitul!) pre[edinte Iliescu, oare cum se simte el acum, dup` ce p\n` [i premierul \nc`lzit la s\n [i-a manifestat oficial dorin]a de a-i lua locul? {i tu, m`i drag` Brutus? 5 Urm`rind cu interes [tirile despre cet`]enii intoxica]i \n urma consumului de ciuperci mutante [tiri care, de ceva vreme \ncoace, s-ar putea grupa

Unicatul din Romnia, singurul moderator de televiziune care a reu[it s`-l pun` la punct p\n` [i pe ziaristul Marius Tuc`. E drept, \n c\]iva ani.
\ntr-o rubric` zilnic`, intitulat` |n ultimele 24 de ore s-au mai intoxicat cu ciuperci urm`torii: am remarcat c` to]i prezentatorii ne-au pomenit, la un moment dat, despre ciuperci otr`vite. Cine le-a otr`vit pe ele, pe bietele ciuperci, asta nu ne-a spus nimeni. A[tept`m, a[adar, o interven]ie \n for]` a lui Sorin Ovidiu B`lan, c`ci vinova]ii trebuie pedepsi]i. 5 De la Observator am aflat c` \n Bucure[ti s-au instalat dou` automate de schimbat valut`, aparate \n care bagi bancnota de c\]i euro, dolari, lire sterline etc. dispui [i, dup` c\teva clipe, prime[ti pui de lei romne[ti, f`r` comision, avantajos [i iute. Titlul afi[at \n josul micului ecran era Valutist automat, iar cuv\ntul valutist ne-a f`cut s` ne \ntreb`m: oare, \n loc de bani, nu risc`m s` ne ]epuiasc` automatul cu h\rtie de ziar decupat`? Bine ar fi s` ne dea [i h\rtie de ziar c`ci mai apare o variant`: nu cumva valutistul automat s` se dea poli]ist, s` ne cear` valuta la control [i-apoi s-o ia la goan`. 5 Oare de ce to]i invita]ii majoritatea, f`r` din]ii din fa]` de la emisiunea Monica i se adreseaz` prezentatoarei Domni[oar` Monica? Nu, n-o cheam` a[a, n-o cheam` Monica. E ca [i cum Cristinei }opescu i s-ar zice Domni[oara Focus. 5 Romnia a b`tut Finlanda, de[i m\na aia de pe minge n-a fost hen], ci corner sau ofsaid p`rerea noastr`, care nu ne pricepem la fotbal, spre deosebire de restul romnilor. Oricum, trei puncte dintr-un meci \nseamn` mai mult dec\t un punct din trei meciuri, de exemplu. |n contextul `sta, merit` s` pomenim o fraz` des utilizat` de domnii care au comentat: Important este c` ]inem mingea departe de careul nostru. P`i, dac`-i a[a, mai bine \l punea nea Puiu pe Mutu s` bage mingea sub tricou [i s` fug` cu ea c\t mai departe de careul nostru, p\n` \n apartamentul Laurei Andre[an.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

11

tupeu 2004
O idee de Adrian N`stase:

Ca s` fie mai sinistru, Iliescu prim-ministru!


B`, frumoas` ]ar` fur`m!

Premierul Romniei, domnul cu coasa, prezent\nd topul celor mai mari PIB-uri din estul Europei: Polonia, Cehia, Ungaria, Adrian N`stase, Bulgaria, Romnia, Albania
A]i v`zut vreodat` [p`gari care s` ia vacan]`? Cum ar fi: Regret, nu pot s` primesc `[tia 100.000 de euro, snt \n vacan]`, n-am bancomatul la mine! Reveni]i, v` rog, peste dou` s`pt`mni, acum joc poker cu copiii mei pe plaj` [i `la micu mi datoreaz` deja 100 de milioane! Suna]i, v` rog, pe secretara mea, c` la ea e cardul de [pag`... te-am spart, Andrei, \mi datorezi 200 de milioane, trebuie s`-]i vinzi bicicleta Porsche ca s`-i dai \napoi banii lu t`ticu! Ce zicea]i, f` c` vorbeam cu fimiu? S`ru m\na, careu de popi, te-am spart, dictator mic care eu te-am f`cut, eu te omor! Servit, baft`, s`ru m\na!. S` vedem cine a fost eroul s`pt`m\nii: Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Adrian N`stase. Vacan]`! Este! Bere la pet! C`c`l`u! Popor prost! Este! Adrian N`stase a anun]at c` d\nsul \l vede pe Ion Iliescu drept viitorul prim-ministru al Romniei. A[adar, ori N`stase ne crede ni[te t\mpi]i, ori \[i bate joc de sentimentele noastre: \n loc s`-i trag` pre[ul mo[ului de sub picioare, Adi N. vrea s` se fac` util [i-l propune pe Iliescu viitorul prim-ministru al Romniei. |n acest caz, v` da]i seama c`, la Palatul Victoria, Ion Iliescu ar lua [pag` doar Transf`g`r`[anul sau Bumbe[tiLivezeniul ori Canalul Dun`reMarea Neagr`? Macro-tupeu 2004 (2 puncte): Inspectoratul General de Poli]ie. Dup` ce comisarul-[ef Nicolae Safta, adjunctul [efului Poli]iei Medgidia, a povestit presei despre gol`nelile celor doi ofi]eri SPP care l-au b`tut pe demnitarul cu Trabant, imediat [i f`r` nici un motiv \ntemeiat, Inspectoratul de Poli]ie l-a demis pe comisar. Dovedind curaj de nedescris, poli]i[tii-[efi din Constan]a s-au pus \n slujba a doi t\rlani cu diplome de b`t`u[i de b`tr\ni cu Trabant. E adev`rat c` puterile statului se m`n\nc` la greu, dar parc` IGP-ul a [i b`ut ceva [i pe urm` s-a [i \ntins pu]in \n pat cu SPP-ul, p\n` c\nd s-a excitat [i s-a suit b`ut la volan [i l-a c`lcat ca nesim]itul pe primul comisar serios ie[it \n cale. Tupeu 2004 (1 punct): Adrian P`unescu. Dup` ce nevasta Porcului de control al guvernului a cur`]at o familie cu jeep-ul pe strad`, vierul pesedist [i-a schimbat mla[tina n care se sc`lda [i s-a apucat din nou de politic` [i, n loc s` nu candideze la Dolj, domnul P. [i-a groh`it candidatura pentru postul de deputat PSD n circumscrip]ia Hunedoara, ca s` nu-l calce Justi]ia cu TIR-ul. Organiza]ia Salva]i Voma Veche merge nainte prin partidul fesenist [i senatorul ceau[ist. Bursucul drastic {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

31 puncte 18 puncte 13 puncte

Joaca preferat` a SPP:

Athanasiu vrea s` lase De-a ba]i ascunselea zoofilii pe drumuri


S-o lu`m pe scurt, de la 48: pe 7 august, doi SPP-i[ti l-au umplut de s\nge pe {erban Pretor, un secretar de stat ce se t\ra spre Constan]a cu Trabantul s`u obraznic. Purt`torul de cuv\nt al SPP a cuv\ntat lumii: duetul de mardeia[i era \n simbria serviciului abia de dou` luni, iar cu ocazia nefericitului eveniment se g`seau \nc` \n perioada de acomodare. S`pt`m\na trecut` s-a dovedit clar: poli]i[tii din Medgidia au descoperit c` cei doi purtau cu d\n[ii, ca pe sfintele moa[te, ordine de serviciu vechi, expirate, folosite la summit-ul Mamaia 2004, cea de-a 11-a \nt\lnire a pre[edin]ilor din statele central-europene. Summit-ul a fost la sf\r[itul lui mai. Cum ar veni, SPPul a trimis la summit, unde au venit 17 [efi de stat, ni[te indivizi care abia \nv`]aser` s` se lege la bocanci [i s` aplice corect primele palme, ajung\nd cu materia undeva la nivelul de competen]` birt s`tesc, {coala de fete sau maximum Disco-bar Pope[ti-Leordeni. Zgarda Pretorian` Ministrul Athanasiu a mai zis o prostie. Auzi, domle: cic` profesorii homosexuali, lesbiene, pedofili sau zoofili s` nu mai aib` voie s` predea. S\ntem curio[i de cine se simte domnul Athanasiu vizat: de homosexuali, de lesbiene sau de zoofili? Nou` ni se pare c` ar trebui procedat exact invers. Spre exemplu, e foarte bine s` avem un profesor pedofil la clasele alea de seral unde vin numai delincven]ii mai mari de 20 de ani. E cel mai sigur s` avem un profesor homosexual care s` predea orele de atelier unei clase de fete. E foarte bine ca profesoara lesbian` de limba romn` nici s` nu se uite la b`ie]ii de la Liceul Sportiv, clasa cu profil culturism. Iar la zoologie cine ar putea s` predea mai cu suflet dec\t un zoofil care cunoa[te toate animalele \n profunzime? C`lin, pedofile de poveste

12

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

13

Alexandru V`rzaru v` d` ni[te teme de medita]ie:


\n Gorj, programul Cornul [i laptele d` s` sug` numai firmelor agreate de vicepre[edintele Consiliului Jude]ean; la Muzeul }`ranului Romn, munca de-o via]` a lui Horia Bernea se n`ruie din cauza unei birocrate pur-s\nge; iar lupta unui general pentru postul de comandant al Armatei Romne e purtat` de o femeie anume. Ia vede]i despre ce e vorba!

dosarele chi
interesant` a licita]iei de Gorj este c` Grivei vrea s` scoat` pe tu[` firma care a oferit pre]ul cel mai bun. Adic` 7.199 lei pentru pachetul lapte [i corn oferit de Lexi Star, n timp ce Gat Mat Prod [i-a oferit serviciile contra sumei de 7.205 lei per pachet. Diferen]a de 6 lei pare o nimica toat`, dar, n condi]iile n care zilnic se distribuie 33.000 de pachete, n final se ajunge la o diferen]` de dou` miliarde de lei. O sum` suficient de mare [i de apetisant`, pentru care [i o javr` de la Consiliul Jude]ean e n stare s` se bat` ca un leu.

x
[i din decembrie pn` n martie, Giurescu str`luce[te prin absen]`. n lipsa lui, st`pn` absolut` peste muzeu r`mne Geta Ro[u, malefica birocrat` de care v` vorbeam \n num`rul trecut. Atmosfera s-a viciat progresiv, pe m`sur` ce influen]a ei a crescut. Nepotismul e n floare. n sec]iile pe care le st`pne[te s-au mutat familii ntregi. Exist` familia B`nic`, tata [i fata, familia Ghi]`, so], so]ie, fiic`, alde Ioni]`, mam`, fiu, ai lui Ni]u, frate [i sor`, Stoica, mama cu dou` fete, sau Dinescu, mam` plus fat`, dar fata a plecat. Apoi: doamna Adina cu fiul [i nora, familia Biju, so], so]ie, familia Negulescu, tat`, fiic` (exista [i o so]ie Negulescu, dar care a ie[it la pensie ntre timp), familia Marin, dou` surori. Cu ct ai mai multe familii, cu att ]i asiguri obedien]a tuturor. Cnd [tii c` o rud` ar putea-o p`]i, normal c` nu crcne[ti. Iar Giurescu habar nu are ce se ntmpl`, iar cnd [tie, [i are frustr`rile lui. Anul acesta, Giurescu a fost rugat s` permit` lansarea la M}R a edi]iei franceze a c`r]ii Irinei Nicolau, Haide, bre!, coordonat` de etnoloaga francez` Marianne Mesnil. Giurescu a zis sincer: Nu!. Pentru proiectele sec]iei conduse de Irina Nicolau, finan]`rile au murit, odat` cu ea. n schimb, conducerea a avut minunata idee de a cump`ra un arbore tuia cu vreo 80 de milioane de lei, ca s` l pun` l\ng` casa Samurca[. Arborele s-a uscat n dou` s`pt`mni, n schimb a nflorit b`nuiala c` prin astfel de cump`r`turi s-au cam sp`lat ni[te bani. n 2002, la Muzeu a venit un control de la Garda Financiar`. Toate bune [i frumoase pn` cnd un inspector a nceput s` fac` g`l`gie pentru ni[te nereguli. Geta Ro[u a fost chemat` la Parchet, pentru ntreb`ri. Dar s-au g`sit solu]ii: muncitorii de la Romconstruct, care f`ceau ni[te lucr`ri pentru muzeu, au fost trimi[i s` i pun` omului gresie n cas`, iar fiul lui a fost angajat la muzeu ca portar. Actualul portar Popescu. Un mare proiect cultural, o mic` minune, s-a fsit astfel prin venirea la putere a unor oameni nepotrivi]i, dar cu sprijin potrivit din Ministerul Culturii.

Dragele mele, politica de \ntinerire a listelor PSD e profund [tiin]ific`, inspirat` din materialismul dialectic [i preistoric. Noi [tim c` \n fiecare brontozaur b`tr\n zace un t\n`r pterodactil.

xXL
dosarele chi
Adrian P`unescu sau Eugen Simion, mpreun` cu toate g`[tile pe care sus-pomeni]ii le alimenteaz`. E Ion Solcanu, baronetul local preocupat mai mult de barbi[on, de propria vil` [i de afacerile lui fii-su, Bogd`nel. E Rusu Banu, fosila agriculturii socialiste, un Trahanache incult ajuns de rsul ]`rii. E Adrian Ionel, parlamentar de care nimeni n-a auzit, doar presa local` dndu-i n vileag cte o afacere mai dubioas`. E Traian Dobre, alt politruc anost [i f`r` ini]iative, snt relicvele Valer Dorneanu [i Valentin Soroceanu, n fine, toat` clica vestit` a PSD-ului de azi, de ieri [i de totdeauna. Mai tinerilor din partid, care tnjeau [i ei la liste, Solcanu le-a spus-o direct: ciuciu. nct r`mnem la p`rerea c` la Ia[i schimbarea la fa]` a PSD-ului se dovede[te a fi, s` ne scuze domnul N`stase, o schimbare pe la spate.

Nr. 34, 24-30 august 2004

G. Drogeanu a citit \naintea voastr` textele de mai jos [i e \n m`sur` s` v` spun` despre ce este vorba:
un sediu PSD din Foc[ani se zugr`ve[te pe banii statului; tinerii din PSD vor albi a[tept\nd s` le vin` r\ndul la liste; Regia de Ap` Arad, dus` la ap` de lemn de un pesedist; alegeri interne \n PSD: munce[te cine poate, c\[tig` cine trebuie. Pe scurt: urm`ri]i-ne, f`r` PSD a]i fi mai tri[ti!

Cu]u, cu]u, na Grivei, miliarde dac` vrei


in Gorj primim semnale c` n pozi]ia de baron local pe care s-a l`f`it ani la rnd Mischie s-a instalat \n patru labe Grivei, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Gorj. Acesta [i-a f`cut deja sim]it` puterea n cadrul licita]iei Cornul [i laptele, desf`[urat` s`pt`mna trecut`. Nici nu a l`trat bine Grivei de trei ori mpo-

triva firmei Lexi Star, c` aceasta a [i fost exclus` din licita]ie, imediat dup` ce fusese declarat` c[tig`toare. n locul ei [i-a adjudecat n Gorj afacerea Cornul [i laptele firma Gat Mat Prod, care se bucur` de sus]inerea lui Grivei. Firmei Lexi Star nu i s-a permis s` participe la licita]ie dect cu 25 de minute nainte de nchi(urmare din num`rul trecut) derea ei. Apoi, cnd a fost declarat` c[tig`toare firma Lexi Star, e cnd este director la Muzeul Grivei a declarat imediat c` adju}`ranului Romn, Dinu C. decarea licita]iei a fost probabil Giurescu a stat mai mult n Amefrauduloas`. ns` partea cea mai rica. Din iulie pn` n septembrie

Ast`-sear` comand`m n familie

Muzeul }`r`noiului de Dinu C. Giurescu

codrul bunelor maniere


B`, da r`u o duce B`d`r`u!
Despre na[ul de cununie al lui Amarie de la PNA, procurorul ie[ean Dan B`d`r`u, v-am tot povestit. C` sub [efia lui s-au ars ni[te dosare, c` apoi s-au r`t`cit altele, c` fosta lui secretar`, din apartamentul c`reia B`d`r`u ie[ea relaxat la [ase diminea]a, a ajuns procuror dup` ce a f`cut dreptul la f.f. C` nevast`-sa e notar [i c` fiic`-sa e [i mai notar ca m`-sa, mai ales c` ordinul ei de numire, parafat de ministrul Justi]iei, e ni]el ilegal, pentru c` miss B`d`r`u nu [i-a f`cut stagiatura complet`. Peste toate astea, procurorul B`d`r`u de]ine insignifianta func]ie de [ef sec]ie urm`rire penal` de la Parchetul de pe l\ng` Curtea de Apel Ia[i. {i mai de]ine, cu totul [i cu totul \nt\mpl`tor [i f`r` nici o leg`tur` cu cele deja povestite, o cas`. Ne-am g\ndit c` a]i fi curio[i s` o vede]i. Da, da, e chiar \n poza de l\ng` acest articol. {tim c` a]i crezut c` e cel mai nou hotel din Ia[i. Dar nu, ea doar se afl` localizat` acolo, \n zona Bucium. {i dac` hotel nu este, b`nuim c` m`car obiectiv de c`scat ochii pentru turi[tii din zon` tot a ajuns, f`r` s` vrea.

e profileaz` o destul de strns` b`t`lie pe postul generalului Popescu, actualul comandant al Armatei Romne. Exist` trei pretenden]i, se spune, dar [ansele de c[tig le are unul singur, spun sursele informate [i cu caschet`. Acesta este generalul Brloiu, secretarul CSAT. Bine, ve]i zice, [i ceilal]i ar avea [anse, c` s\nt tot generali [i tot bine plasa]i, ba acolo, ba dincolo, ba la trupele terestre, ba ntr-o func]ie n care aduni suficiente date de care s` se team` concuren]a etc. Da, numai c` generalul Viorel Brloiu este c`s`torit destul de recent, adic` acum vreo trei ani, cu o tn`r` civil` care lucra n redac]ia militar` Pro patria. De ndat` ce a devenit doamna general, tn`ra respectiv` a fost deta[at` la Prefectura Bucure[ti, ceea ce presupune c` avea parte de dou` surse de venit. Bun, ve]i zice, [i pentru c` s-a nsurat cu o ziarist` are generalul [anse att de mari? Nu, ci pentru c` ziarista respectiv` este sora Corinei Cre]u, purt`toarea de cuvnt [i consilier` a lui Ion Iliescu, [eful lui Ioan Mircea Pa[cu, ministrul Ap`r`rii. Biroul de Investiga]ii

gerilor este [i recuperarea datoriilor restante; directorul nu a ndeplinit acest obiectiv. Se cere r`spunsul: merita directorul prima? Cum cercet`rile nu le facem noi, ci institu]iile abilitate, ne mul]umim s` apreciem gestul Consiliului Jude]ean, care l-a schimbat pe Ghergan nainte ca Apa Prod Hunedoara s` ajung` o societate cu capital majoritar privat prin metoda la furat.

R`zvan Theodorescu, unul din intelectualii ceau[i[ti r`ma[i nou` din epoca de dinozaur

Privatizarea regiilor de ap`, ap` de ploaie

{o[onarii PSD iau pantofi \n fund de la conducere

Opri[an, croitora[ul cel viteaz: 4 miliarde dintr-o lovitur`


arian Opri[an omul politic, nu manechinul a mai dat o gaur` \n materialul Provinciei Europene Vrancea. Mai exact, \n bugetul Consiliului Jude]ean, de unde pre[edintele a scos dintr-o mi[care scurt`, ce aduce aminte de munca de pe vremuri din preajma unor foarfece de mare precizie, o sum` de 4 miliarde de lei, bani necesari renov`rii unui sediu PSD din Foc[ani. Este vorba de cuibul din Republicii 13, iar Opri[an s-a str`duit s` conving` prostimea c` la mijloc, \ntre proiectul s`u [i destina]ia m`laiului, se g`se[te, evident, doar destinul. {i c` \ntre m\na acestui destin

Casa T`cerii

care a f`cut ca acolo s` vie]uiasc` exact PSD-ul [i bra]ul lung al ma[inii de vot care a aprobat proiectul cu cele 4 miliarde nu este nici o leg`tur`, c\t de fragil`. |nt\mplarea face ca \n jurul respectivului imobil s` se petreac` \n ultima vreme o oarece agita]ie ce miroase strident a interese de partid. Recent, casa \n care se g`se[te sediul PSD a fost ejectat`, f`r` ca mult` lume s` se prind`, de pe lista cu monumente de arhitectur` a Direc]iei de Cultur`, Culte [i Patrimoniu Cultural Vrancea. Consiliul Jude]ean \ncercase o dat`, f`r` succes, s` \nha]e un \mprumut de 100 de miliarde pentru modernizarea drumurilor [i a sediului PSD. Iat` \ns` c`, p\n` la urm`, finan]area cu renovarea s-a rezolvat, ceva mai simplu dec\t problemele alea din manualul de la [coala de tractori[ti prin care a

trecut barosanul vr\ncean. Cu drumurile, problema a r`mas \n pom, fiind rezolvat doar drumul pe care va merge PSD-ul c\nd va veni vremea s`-[i cumpere sediul renovat pe bani publici.

Schimbarea la fa]` e schimbare (pe) la spate

nun]ata democratizare a alc`tuirii listelor pentru Senat [i Camer` s-a dovedit deocamdat` doar praf n ochii cui pune botul. P`i, ia spune]i, cum s-ar putea schimba ceva ntr-un partid clientelar [i, n majoritatea lui, constituit pe crd`[ia n corup]ie? S` vedem la Ia[i, de pild`. E candidatul R`zvan Theodorescu, lancea ro[ie a dinozaurilor culturnici comuni[ti de tip D.R. Popescu, Dinu S`raru,

ontrolul f`cut la regia de interes jude]ean Apa Prod Hunedoara a dezv`luit c` manageriatul fostului director S`ndel Ghergan membru de vaz` al PSD a fost defectuos din peste treizeci de motive. Claie peste gr`mad`, directorul [i-a tras o prim` de performan]` de 400 de milioane de lei, pe care normal nu a putut-o ncasa pentru c` societatea cu capital majoritar de stat pe care a condus-o pn` de curnd se afla n dificultate de plat`. Printr-o mi[care scurt` din ncheietur`, Ghergan [i-a transformat prima n ac]iuni ale regiei, devenind astfel al doilea ac]ionar (ca valoare a ac]iunilor) dup` Consiliul Jude]ean Hunedoara. Curtea de Conturi are acum de rezolvat urm`toarea problem`: se d` o societate care nu are bani s` pl`teasc` prima de performan]` directorului; unul dintre criteriile de performan]` dup` care se stabilesc drepturile mana-

ierbere mare printre [o[onarii PSD: se aranjeaz` chiar alegerile interne! Din orgoliu [i reflex, din interese, discret, s` ias` cine trebuie. Schema este urm`toarea: num`rul de semn`turi adunate pentru candidatur` trebuie s` fie direct propor]ional cu rangul \n partid. A[adar, un [o[onar (activi[tii PSD mici [i f`r` bani, numi]i a[a chiar \n documentele de campanie electoral`) nu trebuie s` dep`[easc` \n num`r de semn`turi un superior. Un pre[edinte de organiza]ie jude]ean` are dreptul la 3-4.000 de voturi interne. Un pesedist mai mic, voturi mai pu]ine. |n acest fel, dinozaurii b`trni \[i vor perpetua

specia prin Parlament, la ad`post de t`ierea cozii. Spre exemplu, despre N`stase se crede c` are deja 7.000 de semn`turi adunate. Cum v` imagina]i, membrii din conducerea PSD nu au dreptul s`-[i \nregistreze dosarul cu mai multe semn`turi. {o[onarii spumeg`, se revolt` [i din alt motiv. Ei sunt obliga]i s`-i ajute pe candida]ii trimi[i de la Centru s` strng` num`rul de semn`turi necesar, maxim 5.000, dup` sursele noastre. Ceea ce echivaleaz` cu a da o mn` de ajutor chiar contracandida]ilor, care vin s` ia locurile eligibile exact din jude]ul unde ei au lipit afi[e pe rupte. Spre exemplu, Talpe[ s-a autopara[utat la Cara[-Severin. Minodora Ilie, eterna consilier` guvernamental` care a schimbat partidele ca lenjeria, [i Cristian Dumitrescu, deputat PSD de Suceava, au dat buzna \n fieful baronului buzoian Ion Vasile. Ovidiu Mu[etescu a intrat pe mo[ia baronului PSD de Teleorman Teodor Ni]ulescu. La Prahova se vehiculeaz` numele fiicei unui mare [ef din poli]ia local`, dar \ntmpin` opozi]ie din partea micilor pesedi[ti. Un partid cu mentalitate de dinozaur nici nu putea sfr[i altfel dect prin a-[i mnca singur r`pitorii mai mici. Biroul de Investiga]ii

Majestate, dac` v` g\ndi]i s` mai \ntoarce]i armele o dat`, \ntoarce]i-le \n partea asta, c` aici s\nt fotografii!

Am un plan cu care vreau s`-i prind pe profesorii homosexuali din [coli: \i l`s`m singuri \n clas` cu c\te o elev` bun`-n draci [i, dac`-n trei ore n-o reguleaz` absolut deloc, e clar c`-i poponar [i-l d`m afar`.

Da, e adev`rat c` vom \nfiin]a o divizie de parapsihologi la SRI. Domnule, aveam nevoie! P`i, din cauza echipamentului \nvechit, unele cadre din SRI o luaser` razna. Mergeau vara \n pardesie cu gulerul ridicat pe plaj` la Mamaia, purtau ochelari de soare [i noaptea, iar unii c`rora nu le mai cre[tea barba fals` au \nceput s` cread` c` au deregl`ri hormonale [i \ncepuser` s`-[i bat` nevestele.

S` [tii, Teo, c` N`stase n-a vorbit \ntotdeauna a[a ur\t ca acum. C\nd eram vecin cu el, se juca cuminte singur-singurel, \n miliardele goale, prin curte. El toate porc`riile astea le-a \nv`]at de la nensu V`c`roiu, care st`tea toat` ziua cu nasu-n pahar [i \njura ca un birjar chelnerii din tinere]e, care \nc`-i mai cereau bani pe consuma]ie. Theodor Stolojan [i Traian B`sescu, convin[i de Adrian N`stase c` alternan]a la putere \ncepe cu alternan]a la \njur`turi

Regele Mihai, socrul lui Radu Duda primul nobil al partidului de guvern`m\nt care a ajuns prin] PSD f`r` ca mai \nainte s` fie baron local

Ministrul Athanasiu, decis s`-i pedepseasc` pe pedagogii bulangii oblig\ndu-i s` scrie la tabl` cu fa]a spre clas`

Radu Timofte, [eful unui serviciu foarte secret care este nevoit s`-i asculte pe ziari[ti ca s` afle de marile scandaluri chiar [i \naintea presei

14

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

MONDENII VECHI {I NOI


Pentru femeile din conducerea TVR, minimum conteaz`!
circa dou`zeci [i [apte de cuvinte, piese de rezisten]` ale vocabularului s`u principal. Dintre acestea se remarc` cele care slujesc nevoi esen]iale cum ar fi foame, hai, nani, iubitule, vreau sau recent achizi]ionatul, dar foarte folositorul \mi place, \mi place. Dintre cele pe care le roste[te contra cost \n microfonul barului s-au remarcat \ns`, \n mod cu totul special, acelea pe care le repet` din dou` \n dou` secunde: Doamnelor [i domnilor, intr` acum \n scen`, doamnelor [i domnilor, a[a cum a]i a[teptat, doamnelor [i domnilor, Adrian Minune. Doamnelor [i domnilor, s`-l aplaud`m! Hai!, sun` spiciul ei siliconat [i blond [i parfumat de-]i mut` nasul.
Ca s` n-o prind` alegerile f`r` personal calificat, SRTV a scos la concurs ni[te posturi. Director departament TVR 1, director departament TVR 2, director departament Evenimente speciale etc. Interesant` este nu at\t inten]ia (care conteaz`, dar se [tie c` la TVR mult mai mult conteaz` pilele), ci condi]iile de \nscriere la concurs. Spicuim: experien]` \n activitatea de televiziune de minimum 5 ani, experien]` managerial` de minimum 3 ani \ntr-o organiza]ie cu minimum 500 de angaja]i / experien]` \n Televiziunea Romn` de minimum 3 ani. Or, dac` nu e mare br\nz` s` fi lucrat \ntr-o televiziune 5 ani (uita]i-v` la Busu cum se-mbuib` la Buc`t`ria lui Radu, sigur o s`-l prind` pensia cu sosul [iroind \n barb`), la experien]a managerial` se cam \mpute treaba. P`i, cine posed` minimum 500 de angaja]i \n afar` de TVR (care are 3.000), PRO TV, pentru care lucreaz` maximum 400 (plus femeile de serviciu [i figuran]ii la Buftea) [i Antena 1, care num`r` vreo 300 de suflete plus-minus asistentele lui Dan Negru? Mi se p`rea mult mai simplu ca s` dau un exemplu special s` se bage la condi]iile de \nscriere pentru postul de director Evenimente speciale \nc` una, absolut insurmontabil`: minimum 30 de ani de experien]` \n pielea [i trupul Irinei Radu de la TVR. Ca s` nu existe discu]ii la concurs [i s` se pomeneasc` oamenii cu vreun candidat surpriz` de la BBC, CNN sau TVR Interna]ional.

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Falsa Boutique Matelotul olimpic
B`rba]ii s\nt porci, Romnia e de c`cat, iar [oubizul b`[tina[ e o mocirl` \n care Elena Crstea s-a s`turat s` vie]uiasc`. Nimic nou sub rujul c\nt`re]ei. Dar pentru c` ea \ns`[i s-a s`turat de amenin]area \ndelung repetat` c` renun]` definitiv la c\ntat, a g`sit o alt` solu]ie care s-o teleporteze departe de cocina eternei [i fascinantei sale nemul]umiri. Elena e hot`r\t` s` plece s` c\nte pe vapor, cu un contract care s-o ]in`, d`, Doamne, departe de grijile sale [i ale noastre, m`car vreo jum`tate de an. Ciulim deja urechea s` auzim c`z`turile matelo]ilor sinuci[i sub teroarea oc`rilor: pleosc, pleosc, pleosc...

indexul evenimentelor mondene

Moldoveni, vedi, vicii

Spre deosebire de Daniela Gyrfi, care se mul]ume[te s` fie st`p\na unui coafor de cartier care \[i scoate profitul din tenta]ia riveranelor pentru coafurile permanent, Anda Adam a trecut la rafinamente ale business-ului de \nfrumuse]are. {i dup` ce a \ncercat s` implementeze \n con[tiin]a unor cliente cu domiciliu central coafurile alambicate [i Avans la lepr` bronzul c`p`tat f`r` s` te \ncingi, a decis c`, totu[i, domeniul \n care VIP ne anun]` c` Monica are cele mai mari [anse de afirmare B\rl`deanu a refuzat un american este acela al unghiilor false. A debogat, care i-a f`cut avansuri. M` monstrat tuturor c` [tie toate deg\ndesc c`, totu[i, i-o fi pl`cut de desubturile notelor urnite de pe poramerican la avans, dar a tative, s-a manifestat \n cercuri indezam`git-o crunt la lichidare. time ca o mare maestr` a orgasB`, le are melor fictive [i ne-a convins c`, uneori, privirea ei poate s` mimeze cu manechinele! \n]elegerea. Iar acum, Anda Adam Nicu Ghear` a fost numit reprezen- [i-a g`sit, onest`, un domeniu legal tant Fashion TV \n Baleare. |n noua [i folositor al falsit`]ii. Cine n-are calitate, el are planuri mari: s` des- unghii s`-[i cumpere. Are Anda.
De c\nd s\nt vedete interna]ionale, moldovenii de la O-Zone percep un onorariu de 20.000 de euro. Pfui! {tiu c\teva moldovence din Romnia, vedete na]ionale, care, pentru banii `[tia, nici m`car nu s-ar da jos din pat, dar`mite s` se urce-n altul! chid` un en-gros de manechine la Ibiza, o facultate de modeling cu piscin` la Palma de Mallorca [i un teleshopping non-stop la Fashion TV, unde s` fac` reduceri la promo]ia de prim`var`-var`.

}ine]i minte trei cuvinte


Jojo, prezentatoarea programului de noapte de la hotelul Majestic din Mamaia, manevreaz` cu gra]ie

Aur la J.O. de prim`var`-var` din Islanda!


Dup` medaliile de aur cucerite de bravii no[tri sportivi la Atena, dup` cele trei puncte smulse cu eroism de b`ie]ii lui Puiu, \n fine, dup` victoria lui {erban Pretor \mpotriva sepepi[tilor Chiric` [i Mihalcea (trimi[i \n judecat` de Parchetul de pe l\ng` Curtea de Apel Constan]a), noi realiz`ri romne[ti ne umfl` pipota de m\ndrie. La sf\r[itul s`pt`m\nii trecute, C`t`lin Botezatu laureat la Sun City, \n Africa de Sud, Windock, \n Namibia, la Chi[in`u, Kusadasi sau chiar la Superlativele VIP a c\[tigat premiul pentru cea mai bun` colec]ie la prestigiosul festival de mod` Iceland Fashion Week, din capitala modei polare, Islanda. Salut`m aceast` izb\nd` romneasc`, pe care o consider`m, pe bun` dreptate, f`r` precedent. Mai cu seam` cu c\t colec]ia de aur a lui Botezatu se nume[te Chicago un mare ora[ american \n care neam de neamul lui n-a ajuns s` prezinte vreo colec]ie, ceva, deoarece americanii `ia gra[i [i arogan]i nici nu merit` s` ne aprecieze valorile. Pe viitor, a[tept`m de la Bote al nostru alte victorii de r`sunet la Kundiawa, Papua-Noua Guinee, Bagamoyo, \n Tanzania, sau, pentru colec]ia de chilo]i prim`var`var` 2005, la Ittoqqortoormit, \n Groenlanda. Veninul [i c\nepa

Minim One

Normal, oral [i jurnal


Rona Hartner a precizat c` nu mai face sex. Cam nasol. S` vedem noi ce femeie de serviciu o s` scrie \n jurnal despre aluni]ele lui Emil Constantinescu, atunci c\nd o s` fie el ales pre[edinte de scar`, iar babele din opozi]ie or s` fac` scandal sexual \n [edin]ele cu locatarii.

I-auzi, fat`, ca s` vezi c` totul e relativ! Uite ce SMS \mi trimite nesim]itul de Albert: E = mc2! S` \mi bag picioarele dac`-l mai cred [i dac` mai pun botu la vr`jeala lui.

muzeul figuran]ilor de

colec]ie!
V

M`rgelatu, pe Buz` de Iepure

H EC

I!

Form` f`r` fund


Dup` ce c` nici o femeie nu mai vrea s` ias` cu el la \naintare, Alexandra ex-Mutu a declarat c` nu se \mpac` sub nici o form` cu Adi. Cred c` e sc\rbit`, l-o fi prins singur \n bibliotec`, aprofund\nd Idiotul [i amorul platonic, cu o revist` plin` de intelectuale goale [i o m\n` plin` de inele Bvlgari.

Cocktails from the gyps


|ntr-un bar din Constan]a se servesc cocktail-urile Minodora [i C`t`lin Arabu. Propun s` se bage [i cafeaua neagr`, f`r` zah`r, Sorin Salam, precum [i p`h`relul de p`linc` cu suc de morcovi Adrian Copilu Minune.

M`i ciocoflenderilor, m`i trotinetelor. Ia uita]i-v` voi aici pe cine avem cu pistoalele scoase, gata s` repead` c\te-un glon] c`tre voi. Pe Florin Piersic [i pe Szobi Cseh, adic` pe M`rgelatu [i pe Buz` de Iepure, cei mai mari cow-boy din Romnia. Pistoale mari, ceva ce n-a v`zut Parisul. B`rba]i puternici, d\rji, care priveau viitorul \ntre ochi. |[i puneau ]uic`-n pistol [i scuipau semin]e printre din]ii ar[i de tutun. Hai, v-am pupat pe gur`, c`-mi s\nte]i simpatici.

Rona Partner

Anda Adam, prins` \mpreun` cu alt` intelectual` fin` \n problema cuadraturii cecurilor
putea comanda dec\t meniul zilei, const\nd \n sup` de g`lu[te, fasole verde [i pl`cint` cu br\nz`, [i ap` plat` sau cafea. De[i s-ar putea \n]elege de aici c` buc`tarul era cel care g`tea [i restul b`uturilor, a[ vrea s` cred c`, totu[i, absen]a acestora nu e din vina lui. A[ vrea s` cred c` buc`tarul nu a plecat acas` \n ajun cu toat` b`utura din spate, lucru care, dac` m` g\ndesc bine, ar putea explica o eventual` revela]ie avut` de acesta peste noapte [i, implicit, demisia. |n fine, mai mult de jena osp`tarilor, care se f`ceau c` lucreaz` c`r\nd c\te-o farfurie goal` prin \ntreprindere, am comandat meniul zilei: ciorba de g`lu[te cred c` era la a 5-a sau a 6-a re\nc`lzire (lucru care deschide o nou` ipotez` asupra absen]ei buc`tarului: dac` acesta disp`ruse, de fapt, de o s`pt`m\n`?), fasolea verde p`rea, dup` a]e, de anul trecut (ceea ce deschide o alt` ipotez`, la care prefer s` nu m` g\ndesc), iar pl`cinta cu br\nz` ar`ta ca [i cum fusese preparat` la data celei de-a doua mari diviziuni sociale a muncii. Am \ncercat s` dau m\ncarea unei pisici care se \nv\rtea pe l\ng` mine, probabil pisica de \ncercare a localului. Bietul animal abia s-a atins de m\ncare; cred c` servise [i c-o zi \nainte acela[i meniu, dac` nu cumva chiar acelea[i bucate. E de presupus c` se b`ga prin m\ncarea clien]ilor doar

Haiducii lui {aptecai de-acas`

Localul b`lan
La umbra unui dud b`tr\n. M`n\nci nimic, era salc\m!
Undeva pe str`du]ele de l\ng` Rosetti se g`se[te localul La dud [i nimic altceva. Cel pu]in a[a se prezenta realitatea miercurea trecut`, pe la orele pr\nzului, c\nd, plictisindu-m` la redac]ie pe banii ac]ionarilor, m-am g\ndit s` dau o fug` p\n` acolo [i s` m`n\nc (ce nefericire, pe banii mei). |n afar` de localul aflat la umbra unui dud, cum spuneam, nu se g`sea mai nimic prin \mprejurimi. Nici urm` de m\ncare. A[a cum mi-a m`rturisit o chelneri]`, care s-a apropiat de mine at\t de sfioas`, \nc\t ziceai c` vine s`-mi aduc` restul, nu s`-mi ia comanda, buc`tarul \nt\rziase la serviciu f`r` s` anun]e. Din c\te-am \n]eles, cu sim]ul meu de ziarist, [i din c\te-am putut eu pricepe, cu judecata mea serios alterat` de foame, buc`tarul ori \[i d`duse demisia, ori intrase \n grev`, ori disp`ruse f`r` urm`. Odat` cu buc`tar, absenta de la serviciu [i mare parte din meniu. A[a c` nu se

\n speran]a c`, p\n` la urm`, va da prin meniurile re\nc`lzite [i peste vreun [obolan mai delicios. Nu a[ vrea s` \nchei \nainte de a spune ceva [i despre muzica de la aceast` teras`. Am s` remarc piesa de mare colec]ie Io sono inamorato di Marina, pe care am auzit-o ultima dat` \n 93, c\nd eram \n clasa a 11-a [i-mi c`utam aparat foto la Gepa Electrocenter, unde se punea frecvent c\ntecul `sta (cred c` era P`dure \ndr`gostit sau, mult mai credibil, proasp`t p`r`sit, ca de obicei). |ntre timp m-am luat cu Bjrk, Fatboy Slim [i Sigur Rs [i uitasem c` exist` acest c\ntec. E clar, trebuie s` ies mai des pe la terasele din centru dac` vreau s`

fiu la curent cu ce se mai ascult` la revelioane. Dac` [ti]i vreo teras` \n centru la care pot s` ascult Se bastase una canzone, v` rog s` nu ezita]i [i s`-mi da]i de veste, mul]umesc. Bursucul gastric P.S. Aflu, nu f`r` o oarecare str\ngere de inim`, c` a disp`rut f`r` urm` [i buc`tarul de la Gore, localul unde m`n\nc` cei de la PRO TV. Ca ziarist, cred c` pe-`[tia, pe buc`tarii disp`ru]i, i-au r`pit extratere[trii. Ca om \ns`, nu mai [tiu ce s` cred. Oare extratere[trii `[tia nu se tem c` buc`tarii r`pi]i de ei or s` le scuipe \n berzelius?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

15

Poetul Dncu e profet n ]ara lui. n ]ara lui N`stase


Marii poe]i s\nt vizionari. Asta se [tie. Nu se prea [tie c` [i Vasile Dncu, actualul [ef al informa]iilor pesediste, este [i poet [i, n consecin]`, [i vizionar. Red`m o poezie a sa publicat` ntr-un cotidian local, dar, desigur, o profe]ie destul de str`vezie a unui eveniment na]ional. Nu putem s` nu vedem n versul ncet dar sigur nainteaz` asfaltul o referire foarte precis` la viitorul autostr`zii Bra[ov-Bor[ pe care poetul o anun]` clar. Iar fila ng`lbenit` poate fi, la o adic`, o metafor` a contesta]iilor pe care le-au f`cut opozi]ia [i Europa la acordarea f`r` licita]ii a construirii autostr`zii. Dar, vorba poetului, ce mari minuni mai pot s` se ntmple? Rim` [i pedeaps` ntrebare Printre ro]i ce se nvrt [i mul]imea ]evilor de e[apament ce bizar` e trecerea poetului Oricum prin nemuritoarele ierburi ale lumii ncet dar sigur nainteaz` asfaltul, odat` cu norii [i pe deasupra lor trec invizibile undele lui Hertz Pe-o fil` ng`lbenit` la masa lui de brad ce mari minuni mai pot s` se ntmple? (Vasile Dncu, Ecoul literar [i artistic, 15 iulie 1986, Bistri]a-N`s`ud)

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
q Dup` e[ecul de cas` al fr`]iorilor, Prima TV str\nge r\ndurile \n familie. Se aude c` Burci \[i cheam` la ordine to]i angaja]ii (\mpr`[tia]i prin trei-patru sedii \n ora[) sub acela[i acoperi[ primitor. Destina]ia: Casa Big Brother [i studiourile imediat aferente, care, dup` amenaj`rile la care se lucreaz` acum, i-ar putea g`zdui pe to]i, \ntr-o dev`lm`[ie mult mai creativ`. Caz \n care normal ar fi s` se pun` la b`taie 75.000 de parai pentru emisiunea care r`m\ne p\n` la sf\r[it \n Casa PSD-ului. Cum care sf\r[it? Al lui N`stase, Mitrea & Co., la alegeri, c\nd or s` vin` fr`]iorii lui Stolo la putere. q Prin cercurile amatorilor de modeling [i ecstasing se zvone[te c` nu \nt\mpl`tor a fost numit Ghear` ambasador extraordinar [i plenipoten]iar al Fashion TV \n insulele Baleare, cu cartierul general la Ibiza. Nu v` g\ndi]i neap`rat la ce ne-am g\ndit [i noi: anume c` Michel Adam, patronul Fashion TV, s-a sim]it at\t de bine \n Romnia, de trei-patru ori pe zi, \nc\t simte nevoia s` fac` un gest omenos fa]` de prea-generoasa lui gazd`. De fapt, la mijloc ar fi un milion-dou` de dolari pe care Ghear` i-ar fi investit \n televiziunea cu pricina, care prezint` avantajul de a fi un brand onorabil \n toat` Europa \n care vrea s` aib` treab` domnul Nicu. Pentru moment, se mai zvone[te c` machedonul s-a b`gat p\n` la pl`sele [i \n clubul Pacha (unul dintre cele mai bengoase din Ibiza), singura nel`murire fiind dac` s-a b`gat cu c`r`mizile de bani sau cu ceva muni]ie blond`. q Se pare c` Rocsana Marcu, fata care i s-a p`rut prea acr` [i prea gras` vulpoiului de Mutu, \[i ia s\nii la spinare [i p`r`se[te televiziunea care a consacrat-o \n con[tiin]ele perverse ale fanilor rubricii Horoscop. Planturoasa blond` nu se reg`se[te \n grila de toamn`, lucru care m` \ntristeaz` enorm, c\nd m` g\ndesc la decolteul ei [i la zodia mea nefericit`. O raz` de speran]` \ntrev`d, totu[i, la cap`tul tunelului catodic: Na]ional TV se intereseaz` intens de Rocsana (pentru o emisiune despre b`gat motoare [i cilindri \n V), mai ales de c\nd e pe cale s`-[i piard` una dintre atrac]iile buc`late ale postului, Horia Brenciu. Singura problem` e c`, la Na]ional TV, pe Rocsana n-are cum s-o mai vad` interna]ionalul Mutu. Cel mult Bo[tin`, Caramarin, Curc` sau Gigel Coman. q {i \nc` una sub]ire, de var`. Aud c`, dup` Alexandru Papadopol, Corina D`nil` [i Oana Z`voranu (actorii principali \n prima telenovel` romneasc`, pe care-o va produce Acas` TV), \n distribu]ie o s`-[i fac` pu]in loc [i Pepe, iubitul personajului negativ pe nume Oana, el \nsu[i proasp`t` achizi]ie a postului de Acas`. S\nt deci foarte curios ce-o s` fac` Pepe \n telenovela asta romneasc`, \n afar` de a c\nta \n spaniol` pe generic. G\ndesc c`, av\nd ceva c`rni]` pe el, i s-ar potrivi m`nu[` un rol de t`ietor de trestie pe planta]ia lui Don Papadopol. Sau, dac` ia [i lec]ii de dic]ie [i e bine machiat, un rol de compozi]ie [oferul negru al Donei Z`voranu ca s` aib` [i el ce s` depaneze un pic pe spate \n pauzele dintre cadre.

Nu-i u[or a scrie versuri Ce-n sondaje au s` sune {i pe unul ca N`stase Pe locul \nt\i a-l pune.

M`d`lin Voicu consult\ndu-l pe poetul Vasile Dncu despre cum se pronun]` corect: sonet sau sondaj

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!


Dac` e Anonimul, semn`m!
|ntre 17 [i 22 august, Bucure[tiul d`dea \n fiert [i-[i cocea r`bd`rile la microundele unei nemiloase soarte meteorologice. |n schimb, pe malul Dun`rii, ba[tanii culturii autohtone se plimbau cu tr`surica [i ron]`iau caviar la umbra ecranelor pe care curgeau filmele mai n`valnic dec\t fluviul de peste gard. Festivalul interna]ional de film independent Anonimul a fost o petrecere enorm` la care [i-au tocit pingelele \n valsuri intelectuale Andrei Ple[u, HoriaRoman Patapievici, Marcel Iure[, Mircea Dinescu [i al]i c\]iva domni spurca]i la taifas de mare ad\ncime. Vorbirea \ndelung` nu i-a \mpiedicat s` consume bucate pesc`re[ti metafizice [i s` deguste licori peste m`sur` de spirituale. Iar pe fundalul taclalelor lor s-au comis noapte de noapte urm`toarele fapte care m-au scandalizat: un cor de localnice au c\ntat c\ntece pesc`re[ti \n limba ucrainean`, \n timp ce \n spatele lor Charlie Chaplin se dovedea etern genial pe ni[te ecrane care glisau deasupra apelor; Nae Caranfil a reinterpretat hitul din filmul Veronica \ntr-o variant` rev`zut` [i ad`ugit` cu inser]ii regizorale licen]ioase; invita]ii au fost du[i la cin` pe malul luminat de f`clii al m`rii, \n ni[te tr`suri care \[i

Oh, mon parodieu!

Francezii au scos poula la O-Zone


Printre single-urile verii n Fran]a se num`r` [i o parodie a grupului 6-9, editat` cu sprijinul postului de radio NRJ, cu titlul Le Poulailler. Ei bine, aceast` parodie eveniment, cum este numit`, are ca punct de plecare hitul Dragostea din tei al grupului O-Zone. Le Poulailler ar fi, n traducere liber`, Cote]ul de g`ini. Iat` un fragment din refren, fredonat cu candoare de fra]ii no[tri din ]ara sor`: Jvais mles faire dans le poulailler / poula poulailler poula poula poulailler. Pentru cei care nu [tiu francez`, atragem finu] aten]ia c` ou se cite[te u. A[a c` v` da]i seama cam cum se cnt` noul refren din tei: cu un zmbet pervers pe fa]`. Vive la France, ce poula mea! O-Zona Zoster

rostogoleau ro]ile prin buza valurilor; actri]ele Ioana Cr`ciunescu, Mara Nicolescu, Ioana Dinescu, Cristina Ivanciuc alergau superbe dintr-o sal` de proiec]ie \n alta, h`mesite de filmele cele noi.

Evlavia recta est semper bona


n rest, m-am holbat ca prostul dup` Rona Hartner [i hainele ei n`ucitor de pestri]e, poftind s` \n]eleg ceva din substratul ultimelor ei declara]ii legate de zv\curi mistice necontrolate [i av\nturi cre[tine[ti irezistibile. Ierta]i-m`, le-a spus ea celor care o a[teptaser` mai bine de o or` pentru vizion`ri. Am chefuit p\n`-n zori [i a r\s gros, cu voce de pescar, anihil\nd orice \mpotrivire. Da p-asta o [ti]i?, s-a \nfipt ea \n epicentrul grupului de violoni[ti care sc\r]\iau splendid ni[te clasico[enii. {i a \nceput s` interpreteze cu ilustru acompaniament o ]ig`neal` nespus de artistic`. Unde g`sesc sala de sport?, a \ntrebat cu hot`r\re [i a ie[it de-acolo asudat` dup` mai bine de o or` de chinuri \nfierate. V` mul]umesc [i v` iubesc, a ciripit aspru de sub p`l`ria roz de cowboy pe care [i-o \nfipsese pe cre[tet \n ziua plec`rii. {i-atunci am priceput \n ce fel s-a apropiat de cele sfinte. |n urma ei, zeci de scuipa]i evlavio[i pleosc`ie \n s\nul celor uimi]i, [i cruci mari se cr`c`neaz` grabnic pe bur]ile celor ame]i]i de \nt\lnirea unui asemenea personaj pitoresc. Amin. Cei [apte saramurai

Alo, Gabriel?... Da, eu... S\nt \n Delt`, la Festivalul de Film Anonimul. E nemaipomenit, \]i spun. Diminea]a vizionez un bor[ de ceg` documentar, la pr\nz dezbat o plachie de Cyprinus carpio de-`la s`lbatic, romnesc, iar seara recenzez ceva mai u[or, un caviar de lungmetraj, dup` scenariul lipoveanului care l-a produs. Cum s\nt filmele? Drag`, nu [tiu s`-]i spun, c` nu ruleaz` nimic \n sala de mese.

Pepe [i Fufa

Andrei Ple[u [i Victor Rebengiuc, doi gurmanzi ai filmului de calitate, prin[i \n plasa irezistibil` a Deltei

16

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

A[ vrea s` pip`i [i s` urlu: Taste!


Dac` v` mai aminti]i, pe 5 mai 2004, colegul Alex V`rzaru revolu]iona modul de afi[are a folderelor pe un monitor normal (d\nd tot ecranul cu picioarele \n sus [i aproape v`rs\nd pe birou aproape tot .jpeg-ul din Recycle Bin) prin simpla [i, \mi \nchipui, total eronata ap`sare a unei combina]ii de taste. Ei bine, s`pt`m\na asta am pornit [i eu pe urmele lui Alex [i am \ncercat s` v`d ce este cu tasta aia mic` care locuie[te de regul` \ntre Ctrl [i Alt. O [ti]i, cea care \i bate \n ]eav` vecinului Shift care st` deasupra [i vine tot timpul acas` numai cu litere mari. S` [ti]i c` poate s` fac` o gr`mad` de lucruri dac` o b`ga]i \n seam`. Uite, de exemplu, ap`sat` din gre[eal` de una singur`, ea poate aduce pe ecran Start menu. Ap`sat` din gre[eal` \mpreun` cu tasta D, ea minimizeaz` sau, din contr`, readuce pe ecran toate ferestrele deschise. |mpreun` cu tasta E, afi[eaz` Windows Explorer. Cu Ctrl [i F, aduce op]iunea de Search for files. Cu Break, afi[eaz` System Properties. Iar ce mi s-a p`rut cel mai interesant, \n combina]ie cu tasta U, porne[te ceea ce se nume[te Utility Manager. Aceasta din urm` este o aplica]ie care \i cuprinde pe numi]ii Magnifier, Narrator [i On-Screen Keyboard, care teoretic ar trebui s` vin` \n ajutorul persoanelor cu probleme de vedere. {i, evident, nu s` fac` obiectul unei serii \ntregi de [otii pe care le facem noi Screen Keyboard pune tastatuprin redac]ie. Magnifier-ul se ra c\t e ea de mare pe ecran, iar comport` ca o lup` imens`, On- Narrator-ul face o chestie foarte haioas`: imagineaz`-]i c` o voce metalic` ([i reglabil` ca vitez`) ]i-ar traduce \n timp real toate mi[c`rile pe care le faci tu cu mouse-ul, unde anume te afli pozi]ionat, ce folder ai accesat, ce fereastr` ai minimizat sau, cel mai mi[to,

s Pentru c` se apropie campania electoral` [i nu vreau s` fiu acuzat de partizanat, iat` ast`zi o adres` special pentru membrii PSD, c` [i ei au calculatoare, [i ei au Internet, [i ei citesc Academia Ca]avencu. E un site cu mobil` stil [i m-am gndit c`, la cte case au, nici nu mai [tiu bie]ii oameni ce s` \[i cumpere ca s` fie originali. Deci, special pentru baronii, con]ii [i lorzii PSD, www.casketfurniture.com, mobil` ca pentru vampirii care au supt sngele la popor. s Unii oameni \[i pun femei goale pe desktop. Unii oameni \[i pun poze cu familia pe desktop. Am mai v`zut ma[ini, motociclete, camioane, pantofi, b`rb`]i, cini, pistoale, tatuaje, peisaje, pinguini, pisici, apusuri de soare, r`s`rituri de soare, planete, pr`jituri [i desene din cele mai diverse. Dar, iat`, lipsea ceva: desktop-ul religios. {i cineva s-a gndit [i a inventat PocketChapel, soft-ul care las` utilizatorii s` \[i construiasc` altare pe desktop. Downloadabil la

www.pocketchapel.com.
s V-a]i s`turat de videoclipurile romne[ti? Nu mai ave]i chef de b`ie]a[i \n ma[ini \mprumutate ag`]nd fete semidezbr`cate? C`uta]i calitatea? Vre]i s` vede]i [i altceva? Ei bine, se poate, dac` v` ]ine, scuza]i expresia, ]eava. La www.submarinechannel.com/chan-

nel/content/pause/musicvideos/mainMusicVideos.html
g`si]i una bucat` super-colec]ie de super-videoclipuri de pe meleaguri str`ine (scuze pt. link-ul lung).

literele pe care le scrii \ntr-un Word document. E de-ajuns s` ape[i Windows + U, s` dai boxele la maximum [i s` a[tep]i s` se \ntoarc` la computer colegul Alin Ionescu de la cafea [i ]igar`.
danielgoace@catavencu.ro

s Ce le \nnebune[te pe femei e o \ntrebare cu r`spunsul \n cu totul alte reviste. |n schimb, la \ntrebarea ce-i \nnebune[te pe b`rba]i, mai ales pe Internet, am eu cteva ipoteze. De exemplu, unii b`rba]i sunt complet fascina]i de fotografii cu femei [i pr`jitoare de pine (dovada? http://homepage.ntlworld.com/jonward/toaster), al]ii o iau razna cnd v`d femei care poart` c`[ti audio (http://listen.to /headph0nes), spre deosebire de al]i b`rba]i care nu pot rezista feHacker, poli]ist texan meilor \n costum de cosmonaut (http://members.aol.com/mun-

day6877/femalespacesuit.htm).
Net plus ultra

Ho]ul neprins e juc`tor cheat-it


Thief 3 (distribuit \n Romnia de Best Distribution) este, dac`-mi permite]i exprimarea, fratele mai mare [i mai ocult al lui Splinter Cell 2, recenzat \n urm` cu vreo dou` luni tot aici. Sam Fisher din Splinter Cell era super-agentul NSA, sec]ia Third Echelon, care, \narmat p\n`-n g\t [i computerizat p\n`-n m`sele, \ndeplinea misiuni pentru guvernul SUA prin ]`rile lumii a doua spre a treia. |n schimb, Garrett din Thief este ho]ul de r\nd, sec]ia Free Lancer-i, care n-are cum s` profite de noile cuceriri ale [tiin]ei pentru simplul motiv c` ac]iunea jocului se-nt\mpl` pe la 1500, toamna. Dot`rile lui Sam Fisher (shoker-ul electric, pu[ca cu lunet`, pistolul cu amortizor, grenadele lacrimogene cu camer` video \ncorporat`, senzorul de expunere la lumin`, vederea termic` sau cu infraro[ii etc.) s\nt \nlocuite la ho]ul de Garrett doar cu setul de pelerin` plus glug` medieval` de tip low profile, m\inile goale, un arc [i felurite s`ge]i (cu ap` pentru stins tor]e, cu zdr`ng`nici pentru distras aten]ia etc.), niscai praf chimic echivalentul Flash Grenade-ului [i parc` ceva mai pu]in` pornire spre rezolvarea conflictelor cu ajutorul armei. Spre deosebire de scenariile lui Tom Clancy (Splinter Cell), obiectivele din seria Thief s\nt mult mai la-ndem\n`. Nu-]i cere nimeni s` salvezi valorile democra]iei dintr-o ]ar` atacat` de ucraineni [i nici s` anihilezi re]eaua de terori[ti care pericliteaz` soarta Universului. Nu, t`ticu! |n Thief trebuie s` dai spargeri c\t mai meseria[e [i s`-]i umpli tolba cu c\t mai mul]i bi[tari. |n acest scop, le intri \n case pe geam, le stingi

f`cliile r\nd pe r\nd, te furi[ezi prin bezn`, scotoce[ti cuferele dup` orice poate fi v\ndut scump, spargi \ncuietorile la seifuri, le ascul]i din penumbr` cele mai intime conversa]ii, iar \n cazul \n care situa]ia o cere, apelezi la tradi]ionala lovitur` de ciomag \n ]east`, pe la spate, cum le place la g`rzile toate. Din punctul de vedere al graficii, Thief 3 vi se va p`rea ca o c`l`torie printr-un muzeu, \nso]it fiind de vocea distins` a lui Stephen Russell. Sunetul este [i el de nota 10, povestea premiant`

cu coroni]`, iar manevrabilitatea personajului trece clasa cu felicit`ri. Singura problem` ar fi resetarea nivelului de dificultate la fiecare nou` \nc`rcare a unei salv`ri. Adic` dac` ai salvat ceva de diminea]` pe nivelul hard, c\nd \ncarci mai t\rziu o s` g`se[ti AI-ul cretin de-a binelea, revenit pe novice. Din fericire, bug-ul este rezolvat de un script downloadabil de pe Internet, numele lui Eidos fie l`udat [i odihneasc`se-n patch! Game Ovar

18

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

reclame de ras

comunicare flagrant deliciu pe care Pe drumurile na]ionale, Probleme, fura]i cu vitez` regulamentar` (dema)Gogule?
S`pt`mna trecut` v-am ar`tat cum se iau premii la festivalul de publicitate de la Cannes, cu lucr`ri copiate. {i pentru c` publicitatea romneasc` n-a ajuns nc` la un asemenea nivel nct s` putem fura [i noi la Cannes, ne descurc`m cum putem la Ad Or, singurul festival romnesc de publicitate n momentul de fa]`. Iar la edi]ia AdOr 2004, agen]ia Cohn&Jansen s-a descurcat bini[or, [i nu ne referim aici la premiul merituos pe care l-au luat. Ci la curajul cu care au etalat la festival dou` reclame pentru
E probleme, Gogule, l-a interzis CNA pe preacurentatul Dorel. Adic` a solicitat posturilor TV s` nceteze difuzarea bran[`rii ilegale la re]eaua na]ional` de electricitate a unui s`p`tor cu trn`copul. De ce? Pentru c` ncalc` dou` prevederi legale. Unu, c` ar stimula comportamente d`un`toare s`n`t`]ii sau siguran]ei popula]iei. {i doi, c` ar fi un exemplu de publicitate la b`uturi alcoolice prin care se promoveaz` comportamente sau atitudini violente, agresive sau antisociale. Ce mai stimuleaz` Unirea la un public-]int` pentru care aceste comportamente sunt un mod de via]` determinat genetic [i economic? Bananele sau nucile de cocos stimuleaz` maimu]ele s` [i le arunce n cap? E plin` ]ara de muncitori mor]i de be]i de bucuria de a se fi n`scut ca s` crape de mizerie n Romnia. Aceast` realitate nu d`uneaz` grav s`n`t`]ii [i siguran]ei popula]iei? Sau descrierea acestui comportament na]ional poate s` stimuleze apogeul unei st`ri de fapt? Poate c` e mai bine ca popula]ia s` nu bea coneac. Ci s`-[i trag` n cap cu mitilic, motorole, cu ]uic` de pufoaic` sau de electrod. n felul `sta se cur`]` repede [i nu mai apuc` s` d`uneze. Reiese c` dac` ar disp`rea Dorel [i prietenii lui de la televizor, to]i muncitorii s-ar apuca serios de treab` n echip`, ar bea cel mult o cola sau un iaurt cu Bifidus essensis pe zi, ar participa cu entuziasm [i decen]` la promo]iile de bere, nu s-ar mai curenta pe fondul nerespect`rii NTSM [i nu ar mai rde dect la glume cu iepura[i roz. Ipocrizia d`uneaz` s`n`t`]ii [i siguran]ei popula]iei mai tare dect un trn`cop sub tensiune. O s` ajungem s` ne frec`m nu minile, ci t`lpile de bucurie, ca bietul Dorel, c` ne uit`m la televizor [i ne cretiniz`m. Bucuria este c` nimeni nu ne interzice s` devenim cretini. {i ne apreciaz` mai ales cnd st`m dracului lini[ti]i, f`r` s` s`p`m, f`r` s` ne curent`m, f`r` s` promov`m atitudini violente, agresive sau antisociale. {i asta pentru c` noi nu putem fi violen]i f`r` a fi, m`car a[a, un pic, agresivi [i antisociali. Dar pentru c` nu suntem violen]i cnd al]ii sunt agresiv de imbecili, putem p`rea un pic antisociali. Noroc c` nu a prins Iisus minunea televiziunii, c` sigur ar fi fost amendat [i interzis de CNA(ntichrist) pentru faza d`un`toare din templu. {i mare noroc pe noi, n general, c` nc` nu au solicitat s` fie interzi[i ca agresivi, violen]i, f`r` manere [i antisociali to]i cei care pot vorbi inteligent [i spumos despre o lume redus` mintal programatic. B`i domnilor, ave]i curaj s` interzice]i Romnia?

Alian]a Clinic`

motocicletele Honda, asem`n`toare cu alte dou` reclame pentru Kawasaki. ntmpl`tor, desigur, reclamele la Kawasaki au fost publicate cu mult timp n urm` n Luerzers Archive, un catalog care prezint` reclamele cele mai inspirate ap`rute de-a lungul unui an n diverse col]uri ale lumii. La noi s\nt considerate \ns` mai mult inspirante. Honda de la Drept

Bun` ziua, s\nt [i eu bolnav de sifilis [i a[ vrea s`-mi scot dintele la dumneavoastr`. Dar \nainte de asta a[ dori o perfuzie la halb`, pentru mine, [i o clism` f`r` cofein` pentru prietena mea. Iar de m\ncare, nici nu [tiu... O coliv` ]`r`neasc` [i

o toc`ni]` cu organe, s` fie primit. Cum, nu mai ave]i toc`ni]` de organe? Atunci, hai c` vin eu p\n` la buc`t`rie s` v` donez un rinichi. Sau, dac` ave]i noroc [i mor pe drum, v` mai donez [i alte organe. Fata Organa

condica de sugestii [i reclame O banc` n care-]i bagi picioarele

Spartul cu balonul rotund e spartul rege


n Germania a ap`rut o reclam` stradal` care, din astea. {i mai masive chiar, marca Teo, de zic experimenta]ii publicit`]ii, e foarte de efect [i d`rmau dintr-o lovitur` nu cteva c`r`mizi doar, mai ales e foarte original`. De efect o fi, n-avem ci cte o biseric` ntreag`. ce zice, dar, b` nenic`, de unde atta prospe]ime a ideii, c` la noi s-au v`zut de zeci de ani biloaie M\n`stirea Plumbubuita |n sfr[it, o banc` cinstit`. economiile \n siguran]` la paEste Papuci Bank, un maga- puc, dup` ce ani la r\nd nu au zin de papuci. Ca serviciu fi- avut \ncredere dec\t \n ciorap. nanciar, Papuci Bank-ul ofer` romnilor o nemaipomenit` Ceai de cizm` posibilitate. Aceea de a-[i pune

R`zvan EXARHU

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

19

cronic` de Vama Veche

De ce pl\ng chitarele?
Doamn` Mitocanu, d`, bre, muzica mai \ncet, c-au \nceput s` e[ueze [i pe la noi meduzele sinuciga[e de la at\ta Richi e Poveri [i Maic`l Gecson. S`-mi zice]i ce fac cu ea: \ncerca]i dvs. o respira]ie gur` la gur` sau o dau la buc`t`rie, ca de obicei?

Invita]ie la val mascat


Iat` c` am mai salvat Vama Veche \nc` o s`pt`m\n`, p\n` s-o salveze definitiv, peste c\teva zile, Stufstockul din septembrie. E drept c` n-am fi reu[it s-o salv`m singuri. De exemplu, \n prima faz` am apelat la serviciile profesioni[tilor. q Luni [i mar]i, \n Vam` [i 2 Mai s-au b`gat valuri mari, de c\te trei metri, ca s` simt` c` s\nt la mare [i turi[tii `ia care se uit` pe gemule]ele de la baie ale colosului de beton din spate de la El Comandante [i B 52. Brune]ii cu barc`, veste gonflabile [i figuri \n cap, pe care \i \njuri de obicei c` nu te las` s` te duci p\n` la epav`, au cam avut de tras la rame dup` cei pe care \i cam luase valul \nc` de diminea]`, f`r` s` fi luat \nc` nimic la bord. q Exist` un dispecerat de cazare \n Vam` [i func]ioneaz`. Dispecerele se numesc M`d`lina, Daniela [i Raluca, au sediul \n aceea[i cl`dire cu Bibi [i, dac` vineri sear` v-a]i trezit c` vre]i gazd` \n Vama Veche sau 2 Mai, cele trei domni[oare, c` mai mult nu le-om putea zice, vor face tot posibilul s` v` g`seasc` ceva pe m`sura buzunarului. q Dac` v` ajunge foamea la pr\nz [i opta]i pentru restaurantul Lyana, v` sf`tuim s` evita]i cele cinci mese din dreapta. Pe la ora 13,00, c\nd ]i-e [i ]ie saramura de crap cu m`m`ligu]` [i mujdei de usturoi mai drag`, exact acolo, \n spatele meselor, apar operatorii vidanjei Titu SRL, ca s` mai colecteze o parte din rahatul adunat \n canalizarea de la hotel. q De semnalat prezen]a fetelor \ns`rcinate cu promo]ia Lipton Ice care, vineri, \ncercau s` ne conving` din cear[af \n cear[af c` trebuie s` mergem neap`rat la concertul forma]iei Bere Gratis din Venus. S` fie clar, vamaio]ii nu s-ar fi l`sat convin[i s` plece de pe plaj` dec\t dac` ar fi fost invers: sponsorul respectiv s` dea bere gratis [i pe scena din Venus s` c\nte forma]ia Lipton Ice. q B\rfe din Vam`-sat: proasp`t ap`ruta discotec` (cum intri pe dreapta, \n c\mp), la a c`rei deschidere cic` ar fi c\ntat Bitman, este patronat` de Munteanu, fiul lui Munteanu, [eful Poli]iei din Costine[ti. Asta ca s` \n]elege]i traseul pl\ngerilor pe care vecinii le depun s`pt`m\nal la poli]ia din 2 Mai. Pepe [i Bibi

Le-au r`nit Mitocancele, le-au ucis empetreiurile


S\mb`t`, 21 august, scena Club A, Vama Veche. Recital Maria Gheorghiu [i {tefan Orfescu. Dou` voci, dou` chitare [i mult fior. Public fin, sim]itor. Club A \ncerca s` fac` ceea ce face de 30 de ani, de pe vremea cnd Bitman avea acnee [i Nicu Covaci s`rea gardurile vecinilor, adic`telea s`-i promoveze, pe ct \l ]in puterile, [i pe arti[tii romni. De al`turi \ns`, puterile le erau z`d`rnicite de puterea instalat` de 2.000 de wa]i \n boxele Mitocanilor, date la maximum. Dup` ce au reu[it cu o s`pt`mn` \n urm` s` o dea jos de pe scen`, \n lacrimi, pe Ada Milea, Mitocanii au prins mare curaj. {i-au jurat s` omoare \n fa[`, cu boxele lor culturicide, cu calculatorul lor penal [i cu play-list-ul de prnaie curat`, orice demers muzical live din Vama Veche. {i nu se mul]umesc doar cu att. Noapte de noapte, ba[ii Mitocanilor bubuie pn` \n zori, rupnd \ndr`ci]i membranele difuzoarelor, f`r` ca cineva s` \i poat` aduce \n limitele legale ale decibelilor. Discoteca \n aer liber trebuie s` ridice la dans [i ultima cas` [i ultimul cort din Vama Veche. {i nimeni nu \i poate opri, c`ci Mitocanii sunt foarte hr[i]i \n rele. Orice reprezentant, al oric`rei institu]ii de stat, care \ncearc` s` aplice Legea, este intimidat pe loc dup` principiul: Spune-mi cine e[ti ca s` \]i sun [eful acu[ica!. Dac`, s` zicem, patrula de jandarmi sau poli]i[ti, trecnd pe strad`, \i avertizeaz` c` au dep`[it limita oric`rui bun-sim], imediat Mitocanii \l amenin]` pe plutonier cu locotenentul. Dac` vine locotenentul, ei \l amenin]` cu c`pitanul. Demonstrativ, chiar \l sun` pe c`pitan ca s`-l amenin]e cu colonelul. {i dac`, trezit \n toiul nop]ii, colonelul, buimac de somn, nu pricepe \n cteva secunde situa]ia, evident numai \n favoarea lor, Mitocanii \i toarn` o g`leat` de ap` rece \n cap, amenin]\ndu-l cu PSD-ul. Nimeni nu [tie unde se opresc rela]iile Mitocanilor. Poate c` dac` ar veni \nsu[i PSD-ul, ca s` le dea mp3-urile mai \ncet din Windows, Mitocanii l-ar amenin]a cu Schroeder [i cu Chirac. Asta ca s` nu-l mai deranjeze pe Bush la Biroul Oval. Apropo de muzic`, ORDA ceva bani pe mp3-urile alea? Vom afla.

Ciordoii vechi [i noi


P.S. B`, pira]ilor, nu fi]i at\t de fraieri! L`sa]i-i [i pe arti[tii tineri s` se afirme pe scen` la Club A sau la Stufstock, iar la anu, cnd [i-or scoate [i ei CD-uri, le desc`rca]i de pe Internet. Bine\n]eles c` tot pe GRATIS!

Grup de militante \ncerc\nd s` salveze fauna din Vama Veche, amenin]at` de poluarea fonic` a unor animale

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

21

s`pt`m\na str`inilor
q S`pt`mna trecut`, organiza]ia Greenpeace a n[irat, pe o pnz` albastr`, mii de pe[ti mor]i chiar n fa]a Por]ii Brandenburg din (Ia s` vedem, unde e Poarta Brandenburg? Da, spune]i, v` rog. n Berlin. Perfect.) capitala Germaniei, n semn de protest pentru poluarea tot mai accentuat` a M`rii Nordului. Acest protest a dovedit c`, de acum nainte, trei lucruri miros ca pe[tele, de[i numai unul dintre ele e pe[tele. Al treilea e politica! q Japonezii de la Seiko Epson, s`tui probabil s` tot perfec]ioneze imprimantele cu cerneal`, au construit un elicopter minuscul, n greutate de 13 grame, care poate zbura trei minute. De[i s-au str`duit foarte mult, japonezii nu au g`sit nc` un pilot de ncercare pentru acest elicopter. {i parc` e mai bine a[a, pentru c`, Doamne fere[te, dac` se izbe[te aparatul de un bonsai, ce s-ar face pilotul?! q Un australian a fost condamnat la o amend` destul de consistent` pentru c`, la un concurs desf`[urat ntr-un bar, a mu[cat coada unui [oarece viu. Dar asta e nimic pe lng` celelalte probe ale concursului: declan[area cu limba a unei curse de [oareci, b`utul unei halbe de an[oa [i a uneia de ap` de gur`, plus nghi]irea, cu paiul, a trei ardei iu]i m`run]i]i [i mncatul unui pahar

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
S\ntem pe pozi]ie. Nimeni nu pleac` \n excursie f`r` s` citeasc` rubrica noastr`. Am zis! Dac` \ndr`zne[te cineva s` \ncalce acest obicei, o s` plou`. Promit. Deocamdat`, preg`ti]i-v` pentru excursia de s`pt`m\na aceasta. Fiindc`, \n super-exclusivitate mondial` [i chiar na]ional`, numai la Academia Ca]avencu, doamnelor [i domnilor,

DORU BU{CU [i MIRCEA TOMA V~ PREZINT~ VREMEA

cu viermi. Contracandidatul s`u dinea fa]` de sine nsu[i, connu a reu[it s` treac` de faza cu curentul a manifestat mai ales coada [oricelului (animalul, nu cruzime fa]` de om! planta!). Juriul l-a amendat pentru cruzime fa]` de animale, deAgenCIA de pres` [i, dup` unele p`reri, prin atitu-

S`pt`m\na asta o s` fie canicul`, a[a c` o s` d`m jos ceva de pe noi. Soarele va bate dinspre sector nord-vestic, iar poli]ia dinspre sector sud-estic.

r`spunsuri la scrisori
Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): V` \n]eleg [i necazul [i furia. V` pute]i desc`rca furia la toamn`, c\nd ve]i vota. Democra]ia are [i p`r]ile ei bune. Aten]ie, bulgarii nu s\nt slavi, ci o popula]ie de origine turcic`, care la sf\r[itul secolului al VII-lea s-a a[ezat \n regiunea de NE a Bulgariei de ast`zi, unde a fost asimilat` de slavi. Cerchez-Abdula Cetin (Istria): Prea multe materiale pentru o singur` scrisoare. Multe confuze, cu un umor cam c`znit. Altele ilizibile din cauza scrisului de m\n`. Mozes Gaster Master (Arad): Informa]ia este interesant`. Totdeauna ne-au pl`cut mastera]ii care r`sar ca ciupercile dup` ploaie. Dr. Alecu Dumitru (Bucu re[ti): Dup` cum [ti]i, Ion Iliescu are o calitate (pe care chiar [i du[manii i-o recunosc): nu-i las` din m\n` pe oamenii care l-au servit. Fie cu arma \n m\n`, precum Dan Iosif, fie la modul teoretic, precum R`zvan Theodorescu, care a demascat rebeliunea ]`r`nist-legionar` din 90. Gabriela Neagu a avut [i ea rolul ei, \n special de a ap`ra convingerile sfinte [i comuniste ale lui Iliescu. Doar nu vre]i ca domnul Iliescu s-o lase s` moar` de foame!?

coasa lux
DJ la vreo \nmorm\ntare tur` ca aperitiv, pe urm` se pe la c\te-o nunt`. Nu-i vorba de alegoria coas`-nunt`, dar mai trebuie \ncurajat` cumva [i natalitatea, c` altfel ne trezim c` \n cincizeci de ani r`m\nem f`r` mu[terii la rubrica asta, cea mai democratic` a revistei. De ce? P`i, c\]i dintre dumneavoastr` au [anse s` fure milioane de coco sau de voturi ca s` ajung` subiect de ziar? |n timp ce la rubrica noastr` ve]i ajunge \ntr-o bun` zi absolut to]i. La nunta aceasta un invitat a atins \nt\mpl`tor fundul fiicei lui Eladio Baule (dup` cum spune Perla Bacuel, comisar \n Narra, Filipine). Tat`l ofuscat, ajutat de ni[te rude, a penalizat gestul, omor\ndu-l pe cel lipsit de maniere. P\n` aici toate bune [i frumoase; mai ales fundul, dac` a meritat s` mori pentru el. Pe urm`, victimei i s-a dat foc, iar invita]ii s-au \nfruptat din b`iatul preparat la rotisor. Vede]i ce \nseamn` o nunt` bine organizat`: dac` dai suficient` b`uc` r`mas nem\ncat` la nunta asta. Tipul acesta de catering poate fi extins cu succes [i la \nmorm\nt`ri, dac` dispui de un frigider care s` p`streze decedatul proasp`t c\teva zile; avantajul este c` invita]ii ar fi scuti]i de drumul p\n` la cimitir [i se economisesc [i banii de groap`. Ca s` nu mai spun c` decedatul va r`m\ne ve[nic \n inima [i \n stomacul celor apropia]i, care vor putea spune, pe bun` dreptate, c` a fost un om foarte bun, da \i mai trebuia pu]in piper, parc`. {tirile de la ora chici

produc`toare de boli). Bine sau domni[oar` de onoare la face rost [i de m\ncare, iar m`car c` nu vor s` dis- c\te-un parastas am tot fost, toat` lumea e mul]umit`. Victia[a c` am zis s` mai trecem [i ma cel pu]in nu se poate pl\nge trug` ceva.

Poli]ia Neam] umbl` pe Internet cu ciorile vop-site


Ca s` intre n r\nd cu lumea, acum aproape un an, Poli]ia Neam] l-a pus pe comisarul-[ef Cristian Timofte, purt`tor de cuvnt al IJP Neam], s` comande la firma Net Media un site pe Internet, www.politia.neamt.ro. Printre men]iunile din caietul de sarcini era [i cerin]a ca pe site s` apar` o rubricu]` numit` Sugestii [i reclama]ii, care st`tea lini[tit` n partea stnga-jos a ecranului. Aici, z`u, poli]i[tii nu s-au dovedit prea inteligen]i, pentru c` astfel le-au dat ocazia cet`]enilor, obi[nui]i s` fac` click pe rubricu]`, s` [i dea adrese de mail fictive [i s` nceap` s` spun` pe bune cam care snt problemele poli]iei locale. Reclama]ii, critici, acuza]ii de [pag`, la pa[apoarte, la rutier, la altele. Pe lng` asta, orice alt cet`]ean obi[nuit putea s` vad` ce au scris ceilal]i cet`]eni obi[nui]i. Azi a[a, mine a[a, la un moment dat nu s-a mai putut [i, de ceva vreme, rubricu]a a murit. Pe aceast` cale, to]i cei care au cunoscut-o folosesc acest prilej pentru a spune: Ve[nic` amintire!. {i dreapt` judecat` n fa]a Tat`lui! {i, de ce nu, cu pu]in ajutor din partea Fiului, a Sfntului Duh [i a comisarului-[ef Cristian Timofte, purt`torul de cuvnt al IJP Neam], o grabnic` renviere! Ministerul de Internet

M`ierean Gheorghe Corneliu (Bucure[ti): Este adev`rat c` Hussein Ibu Talal sau, mai simplu, Hussein II, regele Iordaniei, a murit. Dar nu ai de unde s` [tii c` \n \n]elepciunea lui regele n-a l`sat \nainte de a muri un mesaj pentru OlimCristian Mihai Don]u (Bupiada de la Atena. Avea toate cure[ti): Nu e r`u; mai trimite! motivele s` o fac`. |n ceea ce prive[te profesionalismul unor Anonim (Bucure[ti): Ne jurnali[ti, problema r`m\ne de- \ntrebi: {ti]i c\t a pl`tit [pag` schis` [i, destul de probabil, un absolvent al Institutului de nu se va \nchide niciodat`. Informa]ii pentru a fi angajat la Ileana R`cean (F`g`ra[): Contrainforma]ii Militare la Ma|n]eleg c` cei care se ocup` cu rin`? 8.000 de euro!. Apoi te \nstr\ngerea gunoaielor din ora- trebi: O fi mult? Merit`?. Eu [ul dumneavoastr` au confun- zic c` merit`. Cu prima infordat cuv\ntul deratizare (= st\r- ma]ie pe care o vinzi te-ai scos. pirea [oarecilor, a [obolanilor) cu cuv\ntul dezinfectare (= dis- Ce vinzi dup` aia e c\[tig curat. trugerea microorganismelor

|n 50 de ani vom r`m\ne doar noi, `[tia 15 milioane


re[ti, iar restul ]`rii va fi transformat \n locuri de parcare. Dar nu v` face]i probleme \n privin]a polu`rii: \n fiecare var`, astea 15 milioane de locuitori se vor muta pe litoral, s` se sparg` \n figuri cu cele 10 milioane de decapotabile. Ap` decapotabil`

Nu [tim dac` a]i aflat, dar Romnia \[i va pierde 27 la sut` din popula]ie p\n` \n 2050. Astfel, \n 2050 vom avea 15 milioane de locuitori. Cum \nc` de acum Bucure[tiul prime[te sute de locuitori din provincie \n fiecare an, toate cele {tefan AGOPIAN 15 milioane vor locui \n Bucu-

22

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Ia nimic [i ]ine bine
Nu [tiu dac` Umberto Eco este un geniu, dar cu siguran]` este unul dintre cei mai inteligen]i romancieri contemporani. |ncep\nd cu Numele trandafirului, el a inventat un nou gen de roman popular, bine mascat de un strat de erudi]ie. Cititorii lui Eco nu pot fi \nvinui]i c` \[i pierd vremea cu c`r]i de genul Misterele Parisului, at\ta timp c\t dup` lectura unui roman semnat de Eco r`m\i cu o mul]ime de informa]ii (mai mult sau mai pu]in utile) din diverse domenii. Marea g`selni]` a formulei Eco este c` a \mbinat ingenios utilul (bine digerat de autor) cu pl`cutul (romanele purt\nd marca Eco s\nt, \n primul r\nd, romane poli]iste). Arturo Prez-Reverte (n. 1951) este un spaniol care, dup` o lung` ([i \ncununat` de succes) carier` jurnalistic`, s-a hot`r\t s` dea lovitura ca romancier. A adoptat rapid diverse formule de roman, f`r` s`-[i bat` prea mult capul cu originalitatea sau stilul. La un moment dat, l-a descoperit pe Eco [i [i-a dat seama ce min` de aur reprezint` acesta. A[a c` a scris la repezeal` un roman* la Eco (ap`rut recent la Editura Polirom, \n traducerea lui Mihai Cantuniari) cu care a dat (din nou) lovitura. Romanul lui, cu titlu enigmatic, a fost ecranizat \n regia lui Polanski, a fost tradus \n numeroase limbi [i s-a v\ndut \n milioane de exemplare. |nc` o dovad` c` Eco e un tip foarte inteligent. Ca [i la Eco, romanul lui PrezReverte este \nt\i [i \nt\i unul poli]ist. Spre deosebire \ns` de romanul poli]ist clasic, \n romanul spaniolului detectivul este un v\n`tor de c`r]i rare. Adic` v\neaz` aceste c`r]i pentru clien]ii lui bibliofili. Bine\n]eles c`, din cauza pasiunii pentru c`r]i rare ([i nu pentru femei, bani sau mai [tiu eu ce), se produc crime care cad (ca de obicei) \n c\rca v\n`torului. Cum c`r]ile nu s\nt adunate la un loc, ci r`sp\ndite prin toat` lumea, cititorul este invitat s` fac` turism cultural, ceea ce nu stric` nim`nui, mai ales c` nu cost` cine [tie ce. |n timp ce \[i urm`re[te eroul (eventual, cu sufletul la gur`), cititorul afl` o mul]ime de lucruri interesante despre c`r]ile v\nate. Va afla ce este acela un incunabul, o edi]ie princeps sau una Elzvir. De ce un ex-libris este mai valoros dec\t altul. Mai poate afla, cu lux de am`nunte, cum se poate falsifica o carte rar` sau de ce un manuscris al lui Dumas este foarte rar. A, s` nu uit, la un moment dat apare o feti[can` enigmatic`, o b`t`u[` ca-n filme, cu care eroul nu reu[e[te s` se culce din prima (lips` de erec]ie), dar \[i scoate p\rleala mai t\rziu. {tefan AGOPIAN
* Arturo Prez-Reverte, Clubul Dumas, Editura Polirom, 2004.

Se \nt\mpl` lucruri interesante \n Tetelia! Minuni au loc \n fiecare zi, pentru c` acela e ultimul loc \n care se mai pot \nt\mpla minuni. L. pl.!

Ca s` apere Delta de pericolul propriei frumuse]i, Sorin Marin n-a lansat un concurs de poezie, ci a f`cut un festival de film. Cei care ajung acolo se \ndr`gostesc iremediabil de lumea apelor, dar s\nt deturna]i de la descrierile ucig`toare, pedepsi]i fiind s` vad` filme bune. Pre[edintele juriului, Mauritz de Hadeln (director al festivalurilor de film de la Vene]ia [i Berlin), \mpreun` cu jura]ii au decis: trofeul festivalului ia calea bibliotecii lui Marco Bellocchio, regizorul filmului Buongiorno, Notte. De ce n-a fost mai norocos splendidul, emo]ionantul Spring, Summer, Fall, Winter... and Spring al coreeanului Kim Ki-duk? Fiindc` \n lumea noastr` amar` [i indecent de politic` istoria asasin`rii lui Aldo Moro din Buongiorno, Notte deretic` prin con[tiin]e. Filme romne[ti au fost des-

tule. Majoritatea au condimentat sec]iunile de scurtmetraj [i documentar cu realit`]i otr`vite pe care le-am \nv`]at pe dinafar` nu at\t din vie]ile noastre, c\t din a[ezarea lor cu obstina]ie pe pelicul`. N-am \n]eles ce fel de demers artistic este acela \n care dintr-un banc r`suflat `la cu b`rbatul care duce gunoiul amantei [i nimere[te tot acas`... se inventeaz` un film. Am re]inut [i o replic` ce a f`cut \nconjurul festivalului. Un jurat galant s-a l`sat furat de [armul unei june organizatoare. Dup` pup`tur` pe dosul m\nu]ei, i-a gr`it parfumat: Doamn`, vreau s` v` fut. Acesta nu este un banc. Filmul de scurtmetraj al lui Constantin Popescu, Apartamentul, prezent \n festival [i premiat pentru scenariu, este. Alice N~STASE

rebele arte
Sexul slab cu obiectivul tare
Uneori simt nevoia s` mi accentuez latura civic` [i s` m` al`tur diverselor cauze deservite de mi[c`ri tot att de diverse. Cel mai recent impuls l-am sim]it s`pt`mna trecut`, cnd am fost al`turi de o manifestare artistic` de esen]` feminist`, chiar la vernisaj*. Expuneau fotografie 28 de artiste din 8 ]`ri ale lumii (Turcia, Maghreb, Germania, Belgia, Iran, Portugalia, Fran]a, Romnia), care [i-au focalizat obiectivul pe tema Femeia n Orient, femeia n Occident. Din cele peste 150 de lucr`ri (ca s` termin cu preliminariile statistice) am re]inut, dincolo de implica]iile artistice, o foarte sensibil` tem` a lumii contemporane, o adev`rat` ciocnire ntre civiliza]ia emancip`rii [i a egalit`]ii [i cea a inegalit`]ii flagrante [i a semi-sclaviei, n ceea ce prive[te locul, statutul [i imaginea femeii. Cei care caut` explica]ii ale situa]iei geopolitice actuale ar trebui s` trag` cu ochiul [i spre aceast` problem` de unde ar avea cte ceva de aflat. q n noianul de clasamente de tot felul, am fost surprins s` citesc, n Ziua de joi, 19 august, un titlu care vorbea, nc` de pe prima pagin`, despre Lucrarea lui Ciomzg`, cartea deceniului. Apoi, n interiorul ziarului, o pagin` ntreag` ncerca s` demonstreze c` romanul scris de fostul gazetar Cornel Ciomzg`, n dou` monastiri (cum i place acestuia s` zic`) ar fi cartea cu cea mai mare c`utare n ultimul deceniu [i jum`tate. Oare nu e cam mult? Pu]in` smerenie ar trebui, totu[i, s` intre n joc la un om care s-a retras din pres` pentru a putea s` tr`iasc` departe de ochii lumii. Dincolo de smerenia scriitorului religios, cred c`, totu[i, realizatorul paginii (retras, cu modestie, n spatele ini]ialelor L.I.) ar fi trebuit s` cnt`reasc` ceva mai mult eticheta de carte a deceniului. S` nu uit`m c` au ap`rut mii de c`r]i valoroase, chiar Eminescu a ie[it n libr`rii cu scrisori inedite, s-au tradus lucr`ri foarte importante, s-au remarcat zeci de autori romni valoro[i. Romnia literar`, de pild`, lupt` din greu penTransparen]a [i obstacolul ar fi termenii care s-ar suprapune perfect acestei expozi]ii impresionante. Femeia ntre statutul demn din Occident [i acela njositor, de obiect utilitar, din zona islamic`, aceasta este discrepan]a bine ilustrat` de expozi]ia de la Na]ional. {i, pe acest suport tensionat, dramatic, ncap foarte multe discu]ii despre delicate]e, ging`[ie, lumin`, tinere]e [i pierderea ei, tr`s`turi [i diversitate, discu]ii care, desigur, pot porni de la aproape fiecare din imaginile expozi]iei. {i, ca o concluzie, trebuie admirat` for]a cu care sexul frumos reu[e[te s` se autosurprind`. Ioan T. MORAR
* Expozi]ia interna]ional` de fotografii Femei \n Orient Femei \n Occident, organizat` de Asocia]ia Femeilor Creatoare n Arta Plastic` din Romnia, n colaborare cu Gedok (Federa]ia Femeilor Artiste) cu sediul la Berlin, Teatrul Na]ional Bucure[ti, galeria Etaj 3/4.

cinem-a p\r\t
|ntre Alpha [i Omega cinematografiei st` Delta Dun`rii
Mi-am amintit de Historia del Palacio a lui Borges c\nd am fost \n Delt`. Cel mai bogat b`rbat al lumii angajeaz` cel mai iscusit poet de pe p`m\nt ca s`-i descrie \n vorbe pe m`sur` minun`]ia lui de palat. Cuvintele poetului curg, la fel de minunate ca [i culorile turnurilor, metaforele unduiesc gra]ios ca arcadele. Dar \n momentul \n care glasul poetului tace, palatul dispare. Pentru c` nu pot exista dou` lucruri egale ca splendoare pe lume, \n acela[i timp.

show biz da cul]i


S.A. Matei, un oier al min]ii
q Boierii min]ii. Intelectualii romni \ntre grupurile de prestigiu [i pia]a liber` a ideilor, cartea lui Sorin Adam Matei, un t\n`r profesor universitar stabilit \n Statele Unite ale Americii, a provocat multe discu]ii pro [i contra. Motivul care a st\rnit aceste discu]ii (motiv bine ales de autor, care-[i dorea m`car un scandal, c\t de mic, scandal ce ar fi scos cartea din anonimat) este c`, \nc` din primul capitol, autorul atac` vehement principalul grup de prestigiu al acestui moment. Grup al c`rui nucleu este format din Ple[u, Liiceanu [i Patapievici. Cum volumul lui Sorin Adam Matei reprezint` o \ncropeal` de texte, care de cele mai multe ori nu servesc ideea enun]at` \n titlu, a putut fi atacat foarte u[or de c`tre cei care fie apar]in grupului de prestigiu pomenit, fie se simt solidari cu el. Ultimul (dup` [tiin]a mea) ie[it la atac este Alex. Leo {erban, care desfiin]eaz` cartea \ncep\nd, calm [i metodic, chiar cu subtitlul ei: Boierii min]ii e o stru]oc`mil`. Titlul (o g`selni]` bun`, definind, generic, elitele) este secondat de subtitlul care duce la un nonsens comic: \ntre [i \nseamn` c` intelectualii romni nu s\nt, de fapt, niciunde: nici (\nc`) grup de prestigiu, nici (\n) pia]a liber` Or, teza c`r]ii lui S.A. Matei este c` intelectualii romni s\nt, deja, prizonierii paradigmei para-moderne a grupurilor de prestigiu pia]a liber` a ideilor fiindu-le (deocamdat`) str`in`. Dac` S.A.M. (se poate b`nui un Uncle \naintea lui Sam, n.m.) crede, cu adev`rat, \n eventualitatea unei evolu]ii a clasei intelectuale romne[ti, atunci titlul ar fi trebuit s` fie (intelectualii,) de la la ; a[a, ar fi avut noim` (Dilema veche, nr. 31). Chiar a[a! ({t. A.)

tru a putea spune, cu exactitate, care este cartea anului [i am dubii c` ar putea eticheta vreo apari]ie drept cartea deceniului. Frate Ciomzg`, tocmai a ap`rut un tom din Septuaginta, prima traducere direct de la izvoare, oare nu o fi [i asta un fel de carte a mileniilor? q La Muzeul Banatului din Timi[oara, directorul Octavian Dogariu, care se viseaz` parlamentar pesedist [i care las` s` se n]eleag` c` ar avea pile la Dan Iosif [i un nepot secretar de stat, s-a l`udat acum trei ani, la instalare, c` are un proiect managerial secret, ca s` nu i-l fure concuren]a. Acum ncep s` se vad` roadele acelui proiect: personal dat afar`, oameni njura]i zi de zi pe baza simpatiilor politice, nereguli n administrarea institu]iei [i, peste toate, o frumuse]e de parcare cu barier` [i telecomand`, spre folosin]a directorului [i a camarilei sale. Poate c`, peste mii de ani, dezgropndu-se locul, arheologii vor descoperi ceva ce vor defini ca fiind Parcarea Tupeului Carpato-Danubiano-Pontic din epoca pesedeic`. (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

23

mazeta sporturilor

Elisabeta Lip`, pre[edinte!


|n lipsa c`pitanului Viorel Mo]oc, absent de la convocare nu din pricina unei accident`ri, precum Cristi Chivu, ci din cauza faptului c` a plecat \n concediu, ca de obicei, exact c\nd arde flac`ra olimpic` mai tare, \mi revine mie corvoada de a comenta. P`i, ce s` mai comentezi, stima]i consumatori de la ora[e [i sate, c\nd delega]ia noastr` de sportivi de la Atena adun` medaliile [i banii mai abitir ca ho]ii `ia romni prin[i la portofele prin tribunele lui Euro 2004? De c\nd a plecat Ion Iliescu din Grecia, au \nceput s` zb\rn\ie gimna[tii pe b\rn`, s` salte atle]ii la triplu salt [i s` calce \not`torii [i canotorii pe ape. Nu m` pot ab]ine s` observ totu[i c`, \n ton cu inunda]iile din ]ar`, mai ales oamenii `[tia care lucreaz` cu ambarca]iunile au c`p`tat aripi [i au prins a culege recolta de var` la trofee. |nceputul competi]iei \mi l`sase un gust de ciorb` expirat`. Neam]ul }iriac s-a umflat \n fa]a unui b`iat de ordine grec care \[i f`cuse datoria [i \l oprise pe un Iliescu cu pantofi de lac, cu pantaloni de stof`, cu tricou de gimnastic` (cu ciorapi albi?), dar f`r` vreo acreditare la g\t. Deci, un aproape neica nimeni, un simplu fiu de ceferist din Olteni]a. Pre[edintele COR a uitat de anii munci]i printre str`inii `ia ordona]i [i corec]i [i s-a comportat ca la sala de lupte din Brebu: B`, te spun lu [efu t`u [i te dau afar`!. A[a se \nt\mpl` c\nd accesul pe stadioanele din Romnia este asigurat de invita]ie, de girofar, de limuzin` [i de un impresar care face legile \n fotbal mai presus de pre[edin]ii de federa]ie sau de selec]ioneri (aici m-am enervat mai ales din cauz` c` la Dinamo-Manchester, [i nu numai, era s` r`m\n pe afar`, cu biletul \n bra]e [i cu c\teva pulane pe cocoa[`). Gata, hai c` m-am calmat. Evident c` pe m`sur` ce treceau zilele [i veneau medaliile, am uitat de ]`r`nia lui }iriac, am uitat [i de bara finlandezilor din Giule[ti, am uitat [i ni[te m\ncare \n frigiderul redac]iei. B`i, nu se poate a[a ceva. Nu pot s` \n]eleg cum se programeaz` sportivii `[tia de ajung la forma ideal` exact c\nd trage starterul cu pu[cociul. Nu pot s` \n]eleg [i pace. Adic` \]i vine r\ndul s` alergi o dat` la un an, doi, patru, [i atunci spargi tot ce-]i iese \n cale. Aici nu merge ca la Mutu [i ai lui, care pot s-o lase moale, prin c\rciumi, o etap`, dou`, c` poate bate Clujul la Ia[i [i Rapidul \n Groap` peste o lun` [i se rezolv`. Nu, nene. P`i, m` uitam la Marius Urzic`, dup` finala de la cal cu m\nere: z\mbea, l-a felicitat pe adversar, dar cred c`-i venea s` m`n\nce din aparate. V` da]i seama, a f`cut un exerci]iu de un minut, a pierdut aurul [i abia peste patru ani \l mai prinde pe `la la Olimpiad`! De-aia m` enerveaz` c` premiile pentru medalia de aur s\nt doar de 50.000 de euro, de-aia m` enerveaz` c` Iliescu [i N`stase vor fi \ntotdeauna al`turi de campioni, a[a cum au fost, de pild`, [i c\nd a venit vremea s` se planteze nisip pe 23 August. Hai c` m-am luat cu vorba [i am uitat ce voiam s` zic aici. Nu mai spun nimic de Dinamo-Steaua, c` doar, vorba ceea: nu s-a anun]at golul lui Cristea \n sala de gimnastic` din Atena, ci exact invers: s-a anun]at aurul Monic`i Ro[u pe stadionul din {tefan cel Mare. Acum a[tept ziua c\nd or s` strige pu[tii pe strad`: B`, uite-o pe Con-

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport


q Lucr`tura din t\rla lui Gigi Becali \ncepe s` put` a oaie nesp`lat`. R\nd pe r\nd, juc`torii fideli lui Victor P., zis Pi]i, au \nceput s`-[i ia t`lp`[i]a c`tre alte coclauri. Unul \n Rusia (P. Stoica), altul \n Giule[ti (M. Aliu]`), unul pe banca de rezerve (V. R`chit`). Pe scurt, s-ar putea spune c` MM Stoica \[i duce la cap`t munca depus` \mpotriva lui Pi]i. A. Neaga mai rezist`, dar nu se [tie c\t \l vor mai ]ine [i pe el golurile [i c`lc\iele. Se \ntrevede deja o c`l`torie lung`, c`tre maica Rusie. Evident, \n interes de serviciu. q Se aude c` Mitic` Dragomir bag` fitile ca s`-i \mpace pe verii r`t`citori Gigi B., Giovanni B. [i Victor B. Primul nu ar spune nu, ceilal]i nu prea ar spune da. Chestia e c` nici nu se mai [tie de la ce s-au luat. De la fotbal, de la table, de la bani, de la celebritate? Naiba [tie. Oricum, s-ar p`rea c` se aplic` aici vorba aia cu V`r-v`r, dar br\nza e pe puncte, pe bani sau pe audien]e TV!. q Cic` Gigi Becali a desc`lecat \n {tefan cel Mare, la Dinamo-Steaua, al`turi de Hrebenciuc, Viorel P`unescu [i, surpriz`, Miron Mitrea! Cel din urm` nu prea este un obi[nuit al stadioanelor. P\n` la urm`, patronul din Ghencea a c\[tigat datorit` lui Andrei Cristea, omul lui Dumitru Sechelariu. Cum ar veni, Becali a c\[tigat \n {tefan cel Mare, \n anul {tefan cel Mare, datorit` celui supranumit {tefan cel Mare!

stan]a Burcic`!. {i \nchei cu carier` [i tot specialist \n ape o strig`tur` care nu s-a auzit este, nu? \nc` \n Pia]a Universit`]ii, de[i merita: Elisabeta Lip`, Gabriel DROGEANU pre[edinte! Are 24 de ani de

Eva Hen]igova

24

academia CA}AVENCU
Nr. 34, 24-30 august 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

Fabricat \n euromnia
Bulgarii [i romnii s\nt campioni la falsificat euro, afirm` cotidianul francez Le Parisien. Mare chestie. La c\t s\nt de talenta]i, romnii ar fi \n stare s` falsifice [i decupaje din Evenimentul zilei.

contraeditorial Victorii mici, s`rb`tori mari


Eu am prins 23 August, pe cnd eram copil, drept Ziua insurec]iei armate, a[a mi-o amintesc pentru prima dat`, apoi, n 89, aniversarea evenimentelor din 23 august 1944 se numea ceva gen Revolu]ia de eliberare social` [i na]ional`, antifascist` si antiimperialist`. Pe m`sur` ce i se amplifica numele, 23 August devenea, tot mai mult, un fel de 26 ianuarie de var`, cnd era s`rb`torit` genialitatea lui Ceau[escu [i a so]iei sale, [tergndu-se aproape cu totul semnifica]ia istoric` a zilei. Dup` decembrie 89, sc`pnd de prim`vara din ianuarie, cum poetic au fost numite zilele de 6 ianuarie (Tovar`[a) [i 26 ianuarie (Tovar`[ul), s-a renun]at [i la falsificata s`rb`toare din august. Dar poporul, sim]eau cei de la putere, voia s`rb`tori, c` atunci po]i ap`rea la televizor nc`rcat de gnduri bune, u[or de transmis, pe fond de veselie general`, mici, bere. {i i s-a dat poporului liber la tot felul de s`rb`tori, de la Ziua na]ional` din 1 decembrie, pn` la s`pt`mna dintre Cr`ciun [i Revelion, plus dou` zile libere dup` aceea. Au mai intervenit, apoi, cu litere ro[ii nscrise-n calendar, ba Ziua Tricolorului, ba Ziua Europei, ba Ziua NATO. La care, evident, s-au lipit Zilele s`rb`torilor religioase, ortodoxe deocamdat`, de[i tocmai s-a insinuat cu putere [i s`rb`toarea papista[` Valentines Day. Nu mai punem m`r]i[orul, 8 martie [i Dragobetele [i, din cnd n cnd, cte o sanctificare electoral`. Din p`cate pentru guvernan]i, cei mai mul]i dintre romni pot s`rb`tori doar marile posturi biserice[ti, prin foame natural`, f`r` E-uri. P`cat c` la negocierile de aderare nu exist` [i un capitol referitor la S`rb`tori [i zile libere, c` precis l ncheiam de

mult` vreme. {i aveam motiv s` s`rb`torim Ziua ncheierii Negocierilor de S`rb`toare. Dar [i a[a, nu e totul pierdut. Vom ncheia noi aderarea ntr-o zi, [i va fi Ziua Ader`rii, normal. {i, cum s\ntem foarte politico[i [i diploma]i, vom prelua toate s`rb`torile surorilor noastre de Comunitate! S`rb`tori s` fie, c` entuziasm avem. De-al nostru, str`mo[esc, natural, bio, f`r` E-uri, entuziasm de cas`!

Autonomie nici c`-mi pas`


Reprezentan]ii ]inutului secuiesc au depus o cerere pentru autonomie. Ce nu [tiu ei e c` autonomia nu se ob]ine prin cerere. Se ia!

Ioan T. MORAR

S`pt`m\na romnilor
23 Augustat-o [i anul `sta
Tr`iasc` 23 August 2004, \n frunte cu conduc`torul ei, tovar`[ul Ion Iliescu, cadru de n`dejde al Revolu]iei de Eliberare Antiliberal` [i Antidemocrat`, Erou al M\nc`toriei clasa I, lider neab`tut pe calea progresului Romniei spre viitorul anterior, membru supleant al mi[c`rii de Rezisten]` la reform`, lider clarv`z`tor al mamelor sale Omida [i Perfida, permanent pus \n slujba omului cu Mercedes, s`rac [i cinstit de larg` recunoa[tere interna]ional`, om al prezentului care a trecut, jos Iliescu \mpreun` cu geniala sa tovar`[` de via]` [i de lupt`, mam` iubitoare f`r` copii, anonim` de larg` recunoa[tere interna]ional`, frate [i prieten` sovietic`, Nina Iliescu! Sub atenta supraveghere a genialului tenisman [i tat` iubitor Ion }iriac, am luat [i noi c\teva medalii olimpice, cu care or s` se laude Iliescu [i N`stase la [tiri, ca mari realiz`ri ale guvern`rii PSD, dup` inunda]iile catastrofale [i grindina de anul acesta. Cic` }iri nu l-a luat [i pe fii-su la Olimpiad`, c` `la, cum vedea bolul cu pudr` \n care-[i bag` m\inile gimna[tii \nainte de exerci]iu, se [i arunca \n el s`-[i fac` dou` mii de liniu]e pentru el [i Ilenu]a Lazariuc-pe-N`suc. Ucrainenii nu l-au luat \n serios nici pe N`stase, nici pe Geoan` [i nici pe p`c`liciul de Schroeder, a[a c` or s`-[i trag` Canalul B\stroe \ncep\nd cu s`pt`m\na aceasta, odat` cu inaugurarea lucr`rilor de omor\re a pelicanului, crapului [i lipoveanului, specii pe cale de dispari]ie \n Delta Dun`rii. Totu[i, Ucraina a declarat c` este solidar` cu miile de crapi afecta]i din Delta Dun`rii. Cic` Organiza]ia Crapi, pe[te! e cea mai activ` pe Dun`re \n domeniul crapului. PSD [i PNL au \nceput s` se \njure cu citate din trecut: Politica testicolului s-a \ngem`nat \ntr-un comunicat al Guvernului cu politica fundului, c\rpa de la u[a co-pre[edintelui B`sescu care este Stolojan, un viermi[or al lui B`sescu. Foarte inteligent. Nu puteau s` se \njure de mama lui Iliescu pe banii lor, \n biip-biipbiip m`-sii? Ce biip! Faptul c` Adrian N`stase [i-a lansat candidatura la M`lini, n satul natal al lui Nicolae Labi[, nu este deloc ntmpl`tor. Probabil c`, acolo, ntiul vn`tor al ]`rii a jurat [i pe viitor Moarte c`prioarei!. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Crim` f`r` prea mult` meditare


Un g`l`]ean a fost omor\t \n timp ce se preg`tea s` se sinucid`. L-o fi omor\t vreun vecin de furie c` i-a furat funia. Sau poate concubinul vecinului, de ciud` c` a furat [i s`punul.

Cum care animal este cel mai bun prieten al omului? Calul, normal! Cum de ce calul?! P`i, nu era Calu c\inele lui Pistruiatul?

L\na e cucoan` mare


Afl`m c` Gigi Becali vrea s` cumpere o fabric` de confec]ii. Probabil din cauza faptului c` to]i anali[tii politici pe care i-a angajat au venit la PNG cam \n fundul gol.

Bulucea, un comunist mistrios


Vasile Bulucea, fostul comunist [i fostul primar al Craiovei, s-a angajat ca [ef de [antier. De unde [tie el s` lucreze cu mistria habar n-avem, c` singurele unelte pe care le-a m\nuit la via]a lui au fost secera [i ciocanul.

Truism rural
|n Moldova s-a dublat \n ultimele luni num`rul str`inilor care vin s` fac` turism rural. Eu cred c` s-au \nmul]it din cauza viiturilor. Ai dracu, vin s` se dea cu ski-jet-ul prin porumbul oamenilor!

Pre[edintele Ion Iliescu, un ilegalist care la actul istoric de la 23 August 1944 a \ntors mamele \mpotriva nem]ilor

A[a ceva nu e penis


Olteanul care acum c\teva s`pt`m\ni voia s`-[i v\nd` penisul se pl\nge c` nu a \nregistrat nici o cerere. Normal. Cine ar vrea s` ia un penis la m\na a doua, respectiv m\na dreapt`?

Ve[ti bune

La J.O., s\ntem primii din Romnia la medalii!


{i totu[i, Romnia a c\[tigat mai mult de 0 medalii, ajung\nd pe un onorabil loc X, \ntruc\t nu se [tie exact pe ce loc s\ntem dup` Rusia, Ucraina, Ungaria, Ghana, Sofia [i Nebraska. Date fiind extraordinarele condi]ii de munc` [i via]` din ]ar`, sportivii romni medalia]i la Jocurile Olimpice vor fi recompensa]i de statul romn: o garsonier` la parter [i scutire de la demonstra]iile obligatorii de 23 August, c\nd toat` lumea va ie[i la cartoane s`-l cinsteasc` pe ilegalistul Ion Iliescu, care arunca manifeste scrise de c\inele Calu al lui Pistruiatu [i sabota armata german` rug\ndu-se \n genunchi s`-i dea [i lui ciucalat`, c` le pup` pantofii lor imperiali[ti cu guri]a lui comunist`. Regele Mihai va participa la ceremoniile dedicate zilei de 23 August, orice s-o fi \nt\mplat atunci. S` sper`m c` Iliescu nu-i va da o diplom` regelui Mihai, acesta nu-i va da la r\ndul s`u una premierului Adrian N`stase, Adrian N`stase lui Ion Iliescu, Iliescu lui Adrian N`stase, N`stase regelui, regele lui Iliescu, Iliescu lui Iliescu, N`stase lui Iliescu, regele regelui etc., etc. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche

S-ar putea să vă placă și